EMITENT: ADUNAREA CONSTITUANT Ă PUBLICAT Ă IN: MONITORUL OFICIAL NR. 767 din 31 octombrie 2003 *) Modificat ă si completat ă prin Legea de revizuire… [626331]

CONSTITUTIA ROMANIEI
*** Republicata

EMITENT: ADUNAREA CONSTITUANT Ă
PUBLICAT Ă IN: MONITORUL OFICIAL NR. 767 din 31 octombrie 2003

*) Modificat ă si completat ă prin Legea de revizuire a Constitutiei Romaniei nr. 429/2003, publicat ă in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003, republicat ă de Consiliul Legislativ,
in temeiul art. 152 din Constitutie, cu reactualizarea denumirilor si dandu-se textelor o nou ă numerotare
(art. 152 a devenit, in forma republicat ă, art. 156 ).
Legea de revizuire a Constitutiei Romaniei nr. 429/2003 a fost aprobat ă prin referendumul national din
18 – 19 octombrie 2003 si a intrat in vigoare la data de 29 octombrie 2003, data public ării in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003 a Hotărarii Curtii Constitutionale nr. 3 din 22
octombrie 2003 pentru confirmarea rezultatului referendumului national din 18 – 19 octombrie 2003 privind
Legea de revizuire a Constitutiei Romaniei .
Constitutia Romaniei , in forma initial ă, a fost adoptat ă in sedinta Adun ării Constituante din 21 noiembrie
1991, a fost publicat ă in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 233 din 21 noiembrie 1991 si a intrat
in vigoare in urma aprob ării ei prin referendumul national din 8 decembrie 1991.

TITLUL I
Principii generale

ART. 1
Statul roman
(1) Romania este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil.
(2) Forma de guvern ămant a statului roman este republica.
(3) Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libert ătile
cetătenilor, libera dezvoltare a personalit ătii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezint ă valori
supreme, in spiritul traditiilor demo cratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie
1989, si sunt garantate.
(4) Statul se organizeaz ă potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislativ ă, executiv ă si
judecătorească – in cadrul democratiei constitutionale.
(5) In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.
ART. 2
Suveranitatea
(1) Suveranitatea national ă apartine poporului ro man, care o exercit ă prin organele sale reprezentative,
constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum.
(2) Nici un grup si nici o persoan ă nu pot exercita suveranitatea in nume propriu.
ART. 3
Teritoriul
(1) Teritoriul Romaniei este inalienabil.
(2) Frontierele t ării sunt consfintite prin lege organică, cu respectarea principiilor si a celorlalte norme
general admise ale dreptului international.
(3) Teritoriul este organizat, sub aspect administra tiv, in comune, orase si judete. In conditiile legii, unele
orase sunt declarate municipii.
(4) Pe teritoriul statului roman nu pot fi str ămutate sau colonizate populatii str ăine.
ART. 4
Unitatea poporului si egalitatea intre cet ăteni
(1) Statul are ca fundament unita tea poporului roman si solidaritatea cet ătenilor săi.
(2) Romania este patria comună si indivizibil ă a tuturor cet ătenilor s ăi, fără deosebire de ras ă, de
nationalitate, de origine etnic ă, de limb ă, de religie, de sex, de opinie, de apartenent ă politică, de avere sau
de origine social ă.
ART. 5
Cetătenia
(1) Cet ătenia roman ă se dobandeste, se pă strează sau se pierde in conditiile prev ăzute de legea organic ă.
(2) Cet ătenia roman ă nu poate fi retras ă aceluia care a dobandit-o prin nastere.

ART. 6
Dreptul la identitate
(1) Statul recunoaste si garanteaz ă persoanelor apartinand minorit ătilor nationale dreptul la păstrarea, la
dezvoltarea si la exprimarea identit ătii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase.
(2) Măsurile de protectie luate de stat pentru p ăstrarea, dezvoltarea si exprimarea identitătii persoanelor
apartinand minorit ătilor nationale trebuie s ă fie conforme cu principiile de egalitate si de nediscriminare in
raport cu ceilalti cet ăteni romani.
ART. 7
Romanii din str ăinătate
Statul sprijin ă intă rirea legăturilor cu romanii din afara frontierelor t ării si actioneaz ă pentru păstrarea,
dezvoltarea si exprimarea identitătii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase, cu respectarea legislatiei
statului ai c ărui cetăteni sunt.
ART. 8
Pluralismul si partidele politice
(1) Pluralismul in societatea romaneasc ă este o conditie si o garantie a democratiei constitutionale.
(2) Partidele politice se constituie si isi desf ăsoară activitatea in conditiile legii. Ele contribuie la
definirea si la exprimarea vointei politice a cet ătenilor, respectand suveranitatea national ă, integritatea
teritorială, ordinea de drept si principiile democratiei.
ART. 9
Sindicatele, patronatele si asociatiile profesionale
Sindicatele, patronatele si asociatiile profesionale se constituie si isi desf ăsoară activitatea potrivit
statutelor lor, in conditiile legii. Ele contribuie la ap ărarea drepturilor si la promovarea intereselor
profesionale, economice si sociale ale membrilor lor.
ART. 10
Relatii internationale
Romania intretine si dezvolt ă relatii pasnice cu toate statele si, in acest cadru, relatii de bun ă vecinătate,
intemeiate pe principiile si pe celelalte norme general admise ale dreptului international.
ART. 11
Dreptul internatio nal si dreptul intern
(1) Statul roman se oblig ă să indeplineasc ă intocmai si cu bun ă-credintă obligatiile ce-i revin din tratatele
la care este parte.
(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.
(3) In cazul in care un tratat la care Romania urmeaz ă să devină parte cuprinde dispozitii contrare
Constitutiei, ratificarea lui poate avea loc numai dup ă revizuirea Constitutiei.
ART. 12
Simboluri nationale
(1) Drapelul Romaniei este tricolor; culorile sunt asezate vertical, in ordinea urm ătoare incepand de la
lance: albastru, galben, rosu.
(2) Ziua national ă a Romaniei este 1 Decembrie.
(3) Imnul national al Romaniei este "Desteapt ă-te romane".
(4) Stema t ării si sigiliul statului sunt stabilite prin legi organice.
ART. 13
Limba oficial ă
In Romania, limba oficial ă este limba roman ă.
ART. 14
Capitala
Capitala Romaniei este municipiul Bucuresti.

TITLUL II
Drepturile, libert ătile si indatoririle fundamentale

CAP. 1
Dispozitii comune

ART. 15
Universalitatea

(1) Cet ătenii beneficiaz ă de drepturile si de libert ătile consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au
obligatiile prev ăzute de acestea.
(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.
ART. 16
Egalitatea in drepturi
(1) Cet ătenii sunt egali in fata legii si a autorit ătilor publice, f ără privilegii si f ără discrimin ări.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
(3) Functiile si demnit ătile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, in conditiile legii, de persoanele
care au cet ătenia roman ă si domiciliul in tar ă. Statul roman garanteaz ă egalitatea de sanse intre femei si
bărbati pentru ocuparea acestor functii si demnităti.
(4) In conditiile ader ării Romaniei la Uniunea European ă, cetătenii Uniunii care indeplinesc cerintele
legii organice au dreptul de a alege si de a fi alesi in autorit ătile administratiei publice locale.
ART. 17
Cetătenii romani in str ăinătate
Cetătenii romani se bucur ă in străinătate de protectia statului roman si trebuie s ă-si indeplinească
obligatiile, cu exceptia acelora ce nu sunt compatibile cu absenta lor din tar ă.
ART. 18
Cetătenii străini si apatrizii
(1) Cet ătenii străini si apatrizii care locuie sc in Romania se bucur ă de protectia general ă a persoanelor si
a averilor, garantat ă de Constitutie si de alte legi.
(2) Dreptul de azil se acord ă si se retrage in conditiile legii, cu respectarea tratatelor si a conventiilor
internationale la care Romania este parte.
ART. 19
Extrădarea si expulzarea
(1) Cet ăteanul roman nu poate fi extr ădat sau expulzat din Romania.
(2) Prin derogare de la prevederile alineatului (1), cet ătenii romani pot fi extr ădati in baza conventiilor
internationale la care Romania este parte, in conditiile legii si pe baz ă de reciprocitate.
(3) Cet ătenii străini si apatrizii pot fi extr ădati numai in baza unei conventii internationale sau in conditii
de reciprocitate.
(4) Expulzarea sau extr ădarea se hot ărăste de justitie.
ART. 20
Tratatele internationale privind drepturile omului
(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libert ătile cetătenilor vor fi interpretate si aplicate in
concordant ă cu Declaratia Universal ă a Drepturilor Omului , cu pactele si cu celelalte tratate la care
Romania este parte.
(2) Dac ă există neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului,
la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglement ările internationale, cu exceptia cazului
in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.
ART. 21
Accesul liber la justitie
(1) Orice persoan ă se poate adresa justitiei pentru ap ărarea drepturilor, a libert ătilor si a intereselor sale
legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingr ădi exercitarea acestui drept.
(3) Părtile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor int r-un termen rezonabil.
(4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite.

CAP. 2
Drepturile si libert ătile fundamentale

ART. 22
Dreptul la viat ă si la integritate fizic ă si psihică
(1) Dreptul la viat ă, precum si dreptul la integritate fizic ă si psihic ă ale persoanei sunt garantate.
(2) Nimeni nu poate fi supus torturii si nici unui fel de pedeaps ă sau de tratament inuman ori degradant.
(3) Pedeapsa cu moartea este interzis ă.
ART. 23
Libertatea individual ă

(1) Libertatea individual ă si siguranta persoanei sunt inviolabile.
(2) Perchezitionarea, retinerea sau arestarea unei pe rsoane sunt permise numai in cazurile si cu procedura
prevăzute de lege.
(3) Retinerea nu poate dep ăsi 24 de ore.
(4) Arestarea preventiv ă se dispune de judec ător si numai in cursul procesului penal.
(5) In cursul urm ăririi penale arestarea preventiv ă se poate dispune pentru cel mult 30 de zile si se poate
prelungi cu cate cel mult 30 de zile, f ără ca durata total ă să depăseasc ă un termen rezonabil, si nu mai mult
de 180 de zile.
(6) In faza de judecat ă instanta este obligat ă, in conditiile legii, s ă verifice periodic, si nu mai tarziu de
60 de zile, legalitatea si temeinicia arest ării preventive si s ă dispună , de indat ă, punerea in libertate a
inculpatului, dacă temeiurile care au dete rminat arestarea preventiv ă au incetat sau dac ă instanta constat ă că
nu există temeiuri noi care s ă justifice mentinerea priv ării de libertate.
(7) Incheieril e instantei privind m ăsura arest ării preventive sunt supuse c ăilor de atac prev ăzute de lege.
(8) Celui retinut sau arestat i se aduc de indat ă la cunostint ă, in limba pe care o intelege, motivele
retinerii sau ale arest ării, iar invinuirea, in cel mai scurt termen; invinuirea se aduce la cunostint ă numai in
prezenta unui avocat, ales sau numit din oficiu.
(9) Punerea in libertate a celui retinut sau arestat este obligatorie, dac ă motivele acestor m ăsuri au
dispărut, precum si in alte situatii prev ăzute de lege.
(10) Persoana arestat ă preventiv are dreptul s ă ceară punerea sa in libertate provizorie, sub control
judiciar sau pe cautiune.
(11) Pană la r ămanerea definitiv ă a hotărarii judec ătoresti de condamnare, persoana este considerat ă
nevinovat ă.
(12) Nici o pedeaps ă nu poate fi stabilit ă sau aplicat ă decat in conditiile si in temeiul legii.
(13) Sanctiunea privativ ă de libertate nu poate fi decat de natur ă penală.
ART. 24
Dreptul la ap ărare
(1) Dreptul la apă rare este garantat.
(2) In tot cursul procesului, părtile au dreptul s ă fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.
ART. 25
Libera circulatie
(1) Dreptul la liber ă circulatie, in tară si in str ăinătate, este garantat. Legea stabileste conditiile exercit ării
acestui drept.
(2) Fiec ărui cetătean ii este asigurat dreptul de a-si stabili domiciliul sau resedinta in orice localitate din
tară, de a emigra, precum si de a reveni in tar ă.
ART. 26
Viata intim ă, familial ă si privată
(1) Autorit ătile publice respect ă si ocrotesc viata intim ă, familial ă si privat ă.
(2) Persoana fizic ă are dreptul s ă dispună de ea insăsi, dac ă nu incalc ă drepturile si libert ătile altora,
ordinea public ă sau bunele moravuri.
ART. 27
Inviolabilitatea domiciliului
(1) Domiciliul si resedinta sunt inviolabile. Nimeni nu poate p ătrunde sau r ămane in domiciliul ori in
resedinta unei persoane f ără invoirea acesteia.
(2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege pentru urm ătoarele situatii:
a) executarea unui mandat de arestare sau a unei hot ărari judec ătoresti;
b) inlăturarea unei primejdii privind viata, integritatea fizic ă sau bunurile unei persoane;
c) apărarea securit ătii nationale sau a ordinii publice;
d) prevenirea r ăspandirii unei epidemii.
(3) Perchezitia se dispune de judec ător si se efectueaz ă in conditiile si in formele prev ăzute de lege.
(4) Perchezitiile in timpul noptii sunt interzise, in afar ă de cazul infractiunilor flagrante.
ART. 28
Secretul corespondentei
Secretul scrisorilor, al telegr amelor, al altor trimiteri postale, al convorbirilor telefonice si al celorlalte
mijloace legale de comunicare este inviolabil.
ART. 29
Libertatea constiintei

(1) Libertatea gandirii si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase nu pot fi ingr ădite sub nici
o formă. Nimeni nu poate fi constrans să adopte o opinie ori s ă adere la o credint ă religioas ă, contrare
convingerilor sale.
(2) Libertatea constiintei este garantat ă; ea trebuie s ă se manifeste in spirit de tolerant ă si de respect
reciproc.
(3) Cultele religioase sunt libere si se organizeaz ă potrivit statutelor proprii, in conditiile legii.
(4) In relatiile dintre culte sunt interz ise orice forme, mijloace, acte sau actiuni de invr ăjbire religioas ă.
(5) Cultele religioase sunt autonome fat ă de stat si se bucur ă de sprijinul acestuia, inclusiv prin inlesnirea
asistentei religioase in armat ă, in spitale, in penitenciare, in azile si in orfelinate.
(6) Pă rintii sau tutorii au dreptul de a asigura, potr ivit propriilor convingeri, educatia copiilor minori a
căror răspundere le revine.
ART. 30
Libertatea de exprimare
(1) Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilo r sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel,
prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public, sunt
inviolabile.
(2) Cenzura de orice fel este interzis ă.
(3) Libertatea presei implic ă si libertatea de a infiinta publicatii.
(4) Nici o publicatie nu poate fi suprimat ă.
(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare in mas ă obligatia de a face public ă sursa finant ării.
(6) Libertatea de exprimare nu poate pr ejudicia demnitatea, onoarea, viata particular ă a persoanei si nici
dreptul la propria imagine.
(7) Sunt interzise de lege def ăimarea tării si a natiunii, indemnul la r ăzboi de agresiune, la ur ă national ă,
rasială, de clas ă sau religioas ă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violent ă publică,
precum si manifest ările obscene, contrare bunelor moravuri.
(8) Răspunderea civil ă pentru informatia sau pentru creatia adus ă la cunostintă public ă revine editorului
sau realizatorului, autorului, organizatorului manifest ării artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare,
al postului de radio sau de televiziune, in conditiile legii. Delictele de pres ă se stabilesc prin lege.
ART. 31
Dreptul la informatie
(1) Dreptul persoanei de a avea acces la ori ce informatie de interes public nu poate fi ingr ădit.
(2) Autorit ătile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate s ă asigure informarea corect ă a
cetătenilor asupra treburilor publice si as upra problemelor de interes personal.
(3) Dreptul la informatie nu trebuie s ă prejudicieze m ăsurile de protectie a tinerilor sau securitatea
natională.
(4) Mijloacele de informare in mas ă, publice si private, sunt obligate s ă asigure informarea corect ă a
opiniei publice.
(5) Serviciile publice de radio si de televiziune sunt autonome. Ele trebuie s ă garanteze grupurilor sociale
si politice importante exercitarea dreptului la anten ă. Organizarea acestor servicii si controlul parlamentar
asupra activit ătii lor se reglementeaz ă prin lege organic ă.
ART. 32
Dreptul la inv ătătură
(1) Dreptul la inv ătătură este asigurat prin inv ătămantul general obligatoriu, prin inv ătămantul liceal si
prin cel profesional, prin invăt ămantul superior, precum si prin alte forme de instructie si de perfectionare.
(2) Inv ătămantul de toate gradele se desf ăsoară in limba roman ă. In conditiile legii, inv ătămantul se
poate desfăsura si intr-o limbă de circulatie international ă.
(3) Dreptul persoanelor apartinand minorit ătilor nationale de a inv ăta limba lor matern ă si dreptul de a
putea fi instruite in aceast ă limbă sunt garantate; modalit ătile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc
prin lege.
(4) Inv ătămantul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul acordă burse sociale de studii copiilor si
tinerilor proveniti din familii defavorizate si celor institutionalizati, in conditiile legii.
(5) Inv ătămantul de toate gradele se desf ăsoară in unităti de stat, particulare si confesionale, in conditiile
legii.
(6) Autonomia universitar ă este garantat ă.
(7) Statul asigur ă libertatea inv ătămantului religios, potrivit cerintelor specifice fiec ărui cult. In scolile de
stat, invătămantul religios este organizat si garantat prin lege.

ART. 33
Accesul la cultur ă
(1) Accesul la cultur ă este garantat, in conditiile legii.
(2) Libertatea persoanei de a-si dezvolta spiritu alitatea si de a accede la valorile culturii nationale si
universale nu poate fi ingr ădită.
(3) Statul trebuie s ă asigure p ăstrarea identit ătii spirituale, sprijinirea culturii nationale, stimularea
artelor, protejarea si conservarea mostenirii culturale, dezvoltarea creativit ătii contemporane, promovarea
valorilor culturale si artistice ale Romaniei in lume.
ART. 34
Dreptul la ocrotirea s ănătătii
(1) Dreptul la ocrotirea s ănătătii este garantat.
(2) Statul este obligat s ă ia măsuri pentru asigurarea igienei si a s ănătătii publice.
(3) Organizarea asistentei medicale si a sistemului de asigur ări sociale pentru boal ă, accidente,
maternitate si recuperare, controlul exercit ării profesiilor medicale si a activit ătilor paramedicale, precum si
alte măsuri de protectie a s ănătătii fizice si mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii.
ART. 35
Dreptul la mediu s ănătos
(1) Statul recunoaste dreptul oricărei persoane la un mediu inconjur ător sănătos si echilibrat ecologic.
(2) Statul asigur ă cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept.
(3) Persoanele fizice si juridice au indato rirea de a proteja si a ameliora mediul inconjur ător.
ART. 36
Dreptul de vot
(1) Cet ătenii au drept de vot de la varsta de 18 ani, impliniti pan ă in ziua alegerilor inclusiv.
(2) Nu au drept de vot debilii sau alienatii mintal, pusi sub interdictie, si nici persoanele condamnate,
prin hotărare judec ătorească definitiv ă, la pierderea drepturilor electorale.
ART. 37
Dreptul de a fi ales
(1) Au dreptul de a fi alesi cet ătenii cu drept de vot care indeplinesc conditiile prev ăzute in articolul 16
alineatul (3), dacă nu le este interzis ă asocierea in partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).
(2) Candidatii trebuie s ă fi implinit, pan ă in ziua alegerilor inclusiv, varsta de cel putin 23 de ani pentru a
fi alesi in Camera Deputatilor sau in organele admini stratiei publice locale, varsta de cel putin 33 de ani
pentru a fi alesi in Senat si varsta de cel putin 35 de ani pentru a fi alesi in functia de Presedinte al
Romaniei.
ART. 38
Dreptul de a fi ales in Parlamentul European
In conditiile ader ării Romaniei la Uniunea European ă, cetătenii romani au dreptul de a alege si de a fi
alesi in Parlamentul European.
ART. 39
Libertatea intrunirilor
Mitingurile, demonstratiile, procesiunile sau orice alte intruniri sunt libere si se pot organiza si desf ăsura
numai in mod pasnic, fă ră nici un fel de arme.
ART. 40
Dreptul de asociere
(1) Cet ătenii se pot asocia liber in partide politice, in sind icate, in patronate si in alte forme de asociere.
(2) Partidele sau organizatiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militeaz ă impotriva
pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranit ătii, a integrit ătii sau a independentei
Romaniei sunt neconstitutionale.
(3) Nu pot face parte din partide politice judec ătorii Curtii Constitutionale, avocatii poporului,
magistratii, membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici stabilite prin lege
organică.
(4) Asociatiile cu caract er secret sunt interzise.
ART. 41
Munca si protectia social ă a muncii
(1) Dreptul la munc ă nu poate fi ingr ădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a
locului de munc ă este liber ă.

(2) Salariatii au dreptul la m ăsuri de protectie social ă. Acestea privesc securitatea si s ănătatea salariatilor,
regimul de munc ă al femeilor si al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe tar ă, repausul s ăptămanal,
concediul de odihn ă plătit, prestarea muncii in conditii deosebite sau speciale, formarea profesional ă,
precum si alte situatii specifice, stabilite prin lege.
(3) Durata normal ă a zilei de lucru este, in medie, de cel mult 8 ore.
(4) La munc ă egală, femeile au salariu egal cu b ărbatii.
(5) Dreptul la negocieri colective in materie de munc ă si caracterul obligatoriu al conventiilor colective
sunt garantate.
ART. 42
Interzicerea muncii fortate
(1) Munca fortat ă este interzis ă.
(2) Nu constituie munc ă fortată:
a) activit ătile pentru indeplinirea indatoririlor militare, precum si cele desf ăsurate, potrivit legii, in locul
acestora, din motive religioase sau de constiint ă;
b) munca unei persoane condamnate, prestat ă in conditii normale, in perioada de detentie sau de libertate
conditionat ă;
c) prestatiile impuse in situatia creat ă de calamit ăti ori de alt pericol, precum si cele care fac parte din
obligatiile civile normale stabilite de lege.
ART. 43
Dreptul la grev ă
(1) Salariatii au dreptul la grevă pentru ap ărarea intereselor profesionale, economice si sociale.
(2) Legea stabileste conditiile si limitele exercit ării acestui drept, precum si garantiile necesare asigur ării
serviciilor esentiale pentru societate.
ART. 44
Dreptul de proprietate privat ă
(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele
acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privat ă este garantat ă si ocrotită in mod egal de lege, indiferent de titular. Cet ătenii
străini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privat ă asupra terenurilor numai in conditiile rezultate
din aderarea Romaniei la Uniunea European ă si din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe
bază de reciprocitate, in conditiile prev ăzute prin lege organic ă, precum si prin mostenire legal ă.
(3) Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauz ă de utilitate publică, stabilit ă potrivit legii, cu
dreaptă si prealabil ă despăgubire.
(4) Sunt interzise nationalizarea sau orice alte m ăsuri de trecere silit ă in proprietate public ă a unor bunuri
pe baza apartenentei sociale, etni ce, religioase, politice sau de alt ă natură discriminatorie a titularilor.
(5) Pentru lucr ări de interes general, autoritatea public ă poate folosi subsolul oric ărei propriet ăti
imobiliare, cu obligatia de a despă gubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau
constructiilor, precum si pentru alte daune imputabile autorit ătii.
(6) Desp ăgubirile prev ăzute in alineatele (3) si (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, in caz
de divergent ă, prin justitie.
(7) Dreptul de proprietate oblig ă la respectarea sarcinilor privind prot ectia mediului si asigurarea bunei
vecinătăti, precum si la respectarea celorlalte sarcini care , potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
(8) Averea dobandit ă licit nu poate fi confiscat ă. Caracterul licit al dobandirii se prezum ă.
(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate di n infractiuni ori contraventii pot fi confiscate numai in
conditiile legii.
ART. 45
Libertatea economic ă
Accesul liber al persoanei la o activitate economic ă, libera initiativ ă si exercitarea acestora in conditiile
legii sunt garantate.
ART. 46
Dreptul la mostenire
Dreptul la mostenire este garantat.
ART. 47
Nivelul de trai
(1) Statul este obligat s ă ia măsuri de dezvoltare economic ă si de protectie social ă, de natură s ă asigure
cetătenilor un nivel de trai decent.

(2) Cet ătenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate pl ătit, la asistent ă medical ă in unitătile
sanitare de stat, la ajutor de somaj si la alte forme de asigur ări sociale publice sau private, prev ăzute de
lege. Cetătenii au dreptul si la m ăsuri de asistent ă socială, potrivit legii.
ART. 48
Familia
(1) Familia se intemeiaz ă pe căsătoria liber consimtită intre soti, pe egalitatea acestora si pe dreptul si
indatorirea p ărintilor de a asigura cresterea, educatia si instruirea copiilor.
(2) Conditiile de incheiere, de desfacere si de nulitate a c ăsătoriei se stabilesc prin lege. C ăsătoria
religioasă poate fi celebrat ă numai dup ă căsătoria civil ă.
(3) Copiii din afara c ăsătoriei sunt egali in fata legii cu cei din c ăsătorie.
ART. 49
Protectia copiilor si a tinerilor
(1) Copiii si tinerii se bucur ă de un regim special de protectie si de asistent ă in realizarea drepturilor lor.
(2) Statul acordă alocatii pentru copii si ajutoare pentru ingrijirea copilului bolnav ori cu handicap. Alte
forme de protectie social ă a copiilor si a tinerilor se stabilesc prin lege.
(3) Exploatarea minorilor, folosirea lor in activit ăti care le-ar d ăuna sănătătii, moralit ătii sau care le-ar
pune in primejdie viata ori dezvoltarea normal ă sunt interzise.
(4) Minorii sub varsta de 15 ani nu pot fi angajati ca salariati.
(5) Autorit ătile publice au obligatia s ă contribuie la asigurarea cond itiilor pentru participarea liber ă a
tinerilor la viata politic ă, socială, economic ă, cultural ă si sportiv ă a tării.
ART. 50
Protectia persoanelor cu handicap
Persoanele cu handicap se bucur ă de protectie special ă. Statul asigur ă realizarea unei politici nationale de
egalitate a sanselor, de prevenire si de tratament ale handicapului, in vederea particip ării efective a
persoanelor cu handicap in viata comunit ătii, respectand drepturile si indatoririle ce revin p ărintilor si
tutorilor.
ART. 51
Dreptul de petitionare
(1) Cet ătenii au dreptul s ă se adreseze autorit ătilor publice prin petitii formulate numai in numele
semnatarilor.
(2) Organizatiile legal constituite au dreptul s ă adreseze petitii exclusiv in nume le colectivelor pe care le
reprezintă.
(3) Exercitarea dreptului de petitionare este scutit ă de taxă.
(4) Autorit ătile publice au obligatia s ă răspundă la petitii in termenele si in conditiile stabilite potrivit
legii.
ART. 52
Dreptul persoanei v ătămate de o autoritate public ă
(1) Persoana v ătămată intr-un drept al s ău ori intr-un interes legitim, de o autoritate public ă, printr-un act
administrativ sau prin nesolutionarea in te rmenul legal a unei cereri, este indrept ătită să obtină
recunoasterea dreptului pretins sa u a interesului legitim, anularea actului si repararea pagubei.
(2) Conditiile si limitele exercit ării acestui drept se stabil esc prin lege organic ă.
(3) Statul r ăspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. R ăspunderea statului
este stabilit ă in conditiile legii si nu inl ătură răspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-
credintă sau grav ă neglijent ă.
ART. 53
Restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libert ăti
(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libert ăti poate fi restrans numai prin lege si numai dac ă se
impune, dup ă caz, pentru: ap ărarea securit ătii nationale, a ordinii, a s ănătătii ori a moralei publice, a
drepturilor si a libertătilor cet ătenilor; desf ăsurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei
calamităti naturale, ale unui dezastru ori al e unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrangerea poate fi dispus ă numai dac ă este necesar ă intr-o societate democratic ă. Măsura trebuie
să fie proportional ă cu situatia care a determinat-o, s ă fie aplicat ă in mod nediscriminatoriu si f ără a aduce
atingere existentei dreptului sau a libert ătii.

CAP. 3
Indatoririle fundamentale

ART. 54
Fidelitatea fat ă de tară
(1) Fidelitatea fat ă de tară este sacră.
(2) Cet ătenii cărora le sunt incredintate functii publice, precum si militarii, r ăspund de indeplinirea cu
credintă a obligatiilor ce le revin si, in acest scop, vor depune jur ămantul cerut de lege.
ART. 55
Apărarea tării
(1) Cet ătenii au dreptul si obligatia s ă apere Romania.
(2) Conditiile privind indeplinirea indatoririlor militare se stabilesc prin lege organic ă.
(3) Cet ătenii pot fi incorporati de la varsta de 20 de ani si pan ă la varsta de 35 de ani, cu exceptia
voluntarilor, in conditiile legii organice.
ART. 56
Contributii financiare
(1) Cet ătenii au obligatia să contribuie, prin impozite si prin taxe, la cheltuielile publice.
(2) Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure asezarea just ă a sarcinilor fiscale.
(3) Orice alte prestatii sunt interzise, in af ara celor stabilite prin lege, in situatii exceptionale.
ART. 57
Exercitarea drepturilor si a libert ătilor
Cetătenii romani, cet ătenii străini si apatrizii trebuie s ă-si exercite drepturile si libert ătile constitutionale
cu bună-credintă, fără să incalce drepturile si libert ătile celorlalti.

CAP. 4
Avocatul Poporului

ART. 58
Numirea si rolul
(1) Avocatul Poporului este numit pe o durat ă de 5 ani pentru ap ărarea drepturilor si libert ătilor
persoanelor fizice. Adjunctii Avocatului Poporului sunt specializati pe domenii de activitate.
(2) Avocatul Poporului si adjunctii s ăi nu pot indeplini nici o alt ă functie public ă sau privat ă, cu exceptia
functiilor didactice din inv ătămantul superior.
(3) Organizarea si functionarea institutiei Av ocatul Poporului se stabilesc prin lege organic ă.
ART. 59
Exercitarea atributiilor
(1) Avocatul Poporului isi exercit ă atributiile din oficiu sau la cererea persoanelor lezate in drepturile si
in libertătile lor, in limitele stabilite de lege.
(2) Autorit ătile publice sunt obligate s ă asigure Avocatului Poporului sprijinul necesar in exercitarea
atributiilor sale.
ART. 60
Raportul in fata Parlamentului
Avocatul Poporului prezint ă celor dou ă Camere ale Parlamentului rapoart e, anual sau la cererea acestora.
Rapoartele pot contine recomand ări privind legislatia sau m ăsuri de alt ă natură, pentru ocrotirea drepturilor
si a libertătilor cetătenilor.

TITLUL III
Autorit ătile publice

CAP. 1
Parlamentul

SECTIUNEA 1
Organizare si functionare

ART. 61
Rolul si structura

(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a
tării.
(2) Parlamentul este alc ătuit din Camera Deputatilor si Senat.
ART. 62
Alegerea Camerelor
(1) Camera Deputatilor si Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, potrivit legii electorale.
(2) Organizatiile cet ătenilor apartinand minorit ătilor nationale, care nu intrunesc in alegeri num ărul de
voturi pentru a fi reprezentate in Parlament, au dr eptul la cate un loc de deputat, in conditiile legii
electorale. Cet ătenii unei minorit ăti nationale pot fi reprezentati numai de o singur ă organizatie.
(3) Num ărul deputatilor si al senatorilor se stabileste prin legea electoral ă, in raport cu populatia t ării.
ART. 63
Durata mandatului
(1) Camera Deputatilor si Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeste de drept in stare de mobilizare, de r ăzboi, de asediu sau de urgent ă, pană la incetarea acestora.
(2) Alegerile pentru Camera Deputatilor si pentru Senat se desf ăsoară in cel mult 3 luni de la expirarea
mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.
(3) Parlamentul nou ales se intruneste, la convocarea Presedintelui Romaniei, in cel mult 20 de zile de la
alegeri.
(4) Mandatul Camerelor se prelungeste pan ă la intrunirea legal ă a noului Parlament. In aceast ă perioadă
nu poate fi revizuit ă Constitutia si nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.
(5) Proiectele de legi sau propunerile legislative inscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent isi
continuă procedura in noul Parlament.
ART. 64
Organizarea intern ă
(1) Organizarea si functionarea fiec ărei Camere se stabilesc prin regulament propriu. Resursele
financiare ale Camerelor sunt prev ăzute in bugetele aprobate de acestea.
(2) Fiecare Camer ă isi alege un birou permanent. Presedintele Camerei Deputatilor si presedintele
Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor. Ceilalti membri ai birourilor permanente sunt alesi la
inceputul fiec ărei sesiuni. Membrii birourilor permanente pot fi revocati inainte de expirarea mandatului.
(3) Deputatii si senatorii se pot organiza in grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiec ărei
Camere.
(4) Fiecare Camer ă isi constituie comisii permanente si poate institui comisii de anchet ă sau alte comisii
speciale. Camerele isi pot constitui comisii comune.
(5) Birourile permanente si comisiile parlamentare se alc ătuiesc potrivit configuratiei politice a fiec ărei
Camere.
ART. 65
Sedintele Camerelor
(1) Camera Deputatilor si Senatul lucreaz ă in sedinte separate.
(2) Camerele isi desf ăsoară lucrările si in sedinte comune, potrivit unui regulament adoptat cu votul
majoritătii deputatilor si senatorilor, pentru:
a) primirea mesajului Presedintelui Romaniei;
b) aprobarea bugetului de stat si a bugetului asigur ărilor sociale de stat;
c) declararea mobiliz ării totale sau partiale;
d) declararea st ării de război;
e) suspendarea sau incetarea ostilit ătilor militare;
f) aprobarea strategiei nationale de ap ărare a tării;
g) examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Ap ărare a Tării;
h) numirea, la propunerea Presedintelui Romaniei , a directorilor serviciilor de informatii si exercitarea
controlului asupra activit ătii acestor servicii;
i) numirea Avocatului Poporului;
j) stabilirea statutului deputatilor si al senator ilor, stabilirea indemnizatiei si a celorlalte drepturi ale
acestora;
k) indeplinirea altor atributii care, potrivit Constitutiei sau regulamentului, se exercit ă in sedint ă comună.
ART. 66
Sesiuni

(1) Camera Deputatilor si Senatul se intrunesc in dou ă sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune incepe in
luna februarie si nu poate depăsi sfarsitul lunii iunie. A doua sesiune incepe in luna septembrie si nu poate
depăsi sfarsitul lunii decembrie.
(2) Camera Deputatilor si Senatul se intrunesc si in sesiuni extraordinar e, la cererea Presedintelui
Romaniei, a biroului permanent al fiec ărei Camere ori a cel putin o treime din num ărul deputatilor sau al
senatorilor.
(3) Convocarea Camerelor se face de presedintii acestora.
ART. 67
Actele juridice si cvorumul legal
Camera Deputatilor si Senatul adopt ă legi, hot ărari si motiuni, in prezenta majorit ătii membrilor.
ART. 68
Caracterul public al sedintelor
(1) Sedintele celor dou ă Camere sunt publice.
(2) Camerele pot hot ări ca anumite sedinte s ă fie secrete.

SECTIUNEA a 2-a
Statutul deputat ilor si al senatorilor

ART. 69
Mandatul reprezentativ
(1) In exercitarea mandatului, deputatii si senatorii sunt in serviciul poporului.
(2) Orice mandat imperativ este nul.
ART. 70
Mandatul deputatilor si al senatorilor
(1) Deputatii si senatorii intr ă in exercitiul mandatului la data in trunirii legale a Camerei din care fac
parte, sub conditia valid ării alegerii si a depunerii jur ămantului. Jur ămantul se stabileste prin lege organic ă.
(2) Calitatea de deputat sau de senator inceteaz ă la data intrunirii legale a Camerelor nou alese sau in caz
de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.
ART. 71
Incompatibilit ăti
(1) Nimeni nu poate fi, in acelasi timp, deputat si senator.
(2) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibil ă cu exercitarea oricărei functii publice de
autoritate, cu exceptia celei de membru al Guvernului.
(3) Alte incompatibilit ăti se stabilesc prin lege organic ă.
ART. 72
Imunitatea parlamentar ă
(1) Deputatii si senatorii nu pot fi trasi la r ăspundere juridic ă pentru voturile sau pentru opiniile politice
exprimate in exercitarea mandatului.
(2) Deputatii si senatorii pot fi urm ăriti si trimisi in judecat ă penală pentru fapte care nu au legătur ă cu
voturile sau cu opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, retinuti
sau arestati f ără incuviintarea Camerei din care fac parte, dup ă ascultarea lor. Urm ărirea si trimiterea in
judecată penală se pot face numai de c ătre Parchetul de pe lang ă Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Competenta de judecat ă apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
(3) In caz de infractiune flagrant ă, deputatii sau senatorii pot fi retinu ti si supusi perchezitiei. Ministrul
justitiei il va informa neintarziat pe presedintele Camere i asupra retinerii si a perchezitiei. In cazul in care
Camera sesizat ă constată că nu exist ă temei pentru retinere, va dispune imediat revocarea acestei m ăsuri.

SECTIUNEA a 3-a
Legiferarea

ART. 73
Categorii de legi
(1) Parlamentul adopt ă legi constitutionale, legi organice si legi ordinare.
(2) Legile constitutionale sunt cele de revizuire a Constitutiei.
(3) Prin lege organic ă se reglementeaz ă:
a) sistemul electoral; or ganizarea si functionarea Autorit ătii Electorale Permanente;

b) organizarea, functionarea si finantarea partidelor politice;
c) statutul deputatilor si al senatorilor, stab ilirea indemnizatiei si a celorlalte drepturi ale acestora;
d) organizarea si desf ăsurarea referendumului;
e) organizarea Guvernului si a Consiliului Suprem de Ap ărare a Tării;
f) regimul stării de mobilizare partial ă sau total ă a fortelor armate si al st ării de război;
g) regimul st ării de asediu si al st ării de urgent ă;
h) infractiunile, pedepsele si regimul execut ării acestora;
i) acordarea amnistiei sau a gratierii colective;
j) statutul functionarilor publici;
k) contenciosul administrativ;
l) organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instantelor judec ătoresti, a
Ministerului Public si a Curtii de Conturi;
m) regimul juridic general al propriet ătii si al mostenirii;
n) organizarea general ă a invătămantului;
o) organizarea administratiei publice locale, a teritoriului, precum si regimul general privind autonomia
locală;
p) regimul general privind raporturile de munc ă, sindicatele, patronatele si protectia social ă;
r) statutul minorit ătilor nationale din Romania;
s) regimul general al cultelor;
t) celelalte domenii pentru care in Constitutie se prevede adoptarea de legi organice.
ART. 74
Initiativa legislativ ă
(1) Initiativa legislativ ă apartine, dup ă caz, Guvernului, deputatilor, senatorilor sau unui num ăr de cel
putin 100.000 de cet ăteni cu drept de vot. Cet ătenii care isi manifest ă dreptul la initiativ ă legislativ ă trebuie
să provină din cel putin un sfert din judetele t ării, iar in fiecare din aceste judete, respectiv in municipiul
Bucuresti, trebuie s ă fie inregistrate cel putin 5.000 de semn ături in sprijinul acestei initiative.
(2) Nu pot face obiect ul initiativei legislative a cet ătenilor problemele fiscale, cele cu caracter
international, amnistia si gratierea.
(3) Guvernul isi exercit ă initiativa legislativ ă prin transmiterea proiectului de lege c ătre Camera
competent ă să il adopte, ca prim ă Cameră sesizată.
(4) Deputatii, senatorii si cet ătenii care exercit ă dreptul la initiativ ă legislativ ă pot prezenta propuneri
legislative numai in forma cerut ă pentru proiectele de legi.
(5) Propunerile legislative se supun dezbaterii mai intai Camerei competente s ă le adopte, ca prim ă
Cameră sesizată.
ART. 75
Sesizarea Camerelor
(1) Se supun spre dezbatere si adoptare Camerei Deputatilor, ca prim ă Cameră sesizat ă, proiectele de legi
si propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a alto r acorduri internationale si a m ăsurilor
legislative ce rezult ă din aplicarea acestor tratate sau acorduri , precum si proiectele legilor organice
prevăzute la articolul 31 alineatul (5), articolul 40 alineatul (3), articolul 55 alineatul (2), articolul 58
alineatul (3), articolul 73 alineatul (3) literele e), k), l), n), o), articolul 79 alineatul (2), articolul 102
alineatul (3), articolul 105 alineatul (2), articolul 117 alineatul (3), articolul 118 alineatele (2) si (3),
articolul 120 alineatul (2), articolul 126 alineatele (4) si (5) si articolul 142 alineatul (5). Celelalte proiecte
de legi sau propuneri legislative se supun dezbaterii si adopt ării, ca prim ă Cameră sesizată, Senatului.
(2) Prima Camer ă sesizată se pronunt ă in termen de 45 de zile. Pentru coduri si alte legi de complexitate
deosebită termenul este de 60 de zile. In cazul dep ăsirii acestor termene se consider ă că proiectele de legi
sau propunerile legislative au fost adoptate.
(3) Dup ă adoptare sau respingere de c ătre prima Camer ă sesizată, proiectul sau propunerea legislativ ă se
trimite celeilalte Camere care va decide definitiv.
(4) In cazul in care prima Cameră sesizat ă adoptă o prevedere care, potriv it alineatului (1), intr ă in
competenta sa decizional ă, prevederea este definitiv adoptat ă dacă si cea de-a doua Cameră este de acord.
In caz contrar, numai pentru prevederea respectiv ă, legea se intoarce la prima Camer ă sesizată, care va
decide definitiv in procedură de urgent ă.
(5) Dispozitiile alineatului (4) referitoare la intoarcerea legii se aplic ă in mod corespunz ător si in cazul in
care Camera decizional ă adoptă o prevedere pentru care competenta decizional ă apartine primei Camere.
ART. 76

Adoptarea legilor si a hot ărarilor
(1) Legile organice si hot ărarile privind regulamentele Camerelor se adopt ă cu votul majorit ătii
membrilor fiec ărei Camere.
(2) Legile ordinare si hot ărarile se adopt ă cu votul majorit ătii membrilor prezenti din fiecare Camer ă.
(3) La cererea Guvernului sau din proprie initiativ ă, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau
propuneri legislative cu procedur ă de urgent ă, stabilită potrivit regulamentului fiec ărei Camere.
ART. 77
Promulgarea legii
(1) Legea se trimite, spre promulgare, Presedinte lui Romaniei. Promulgarea leg ii se face in termen de cel
mult 20 de zile de la primire.
(2) Inainte de promulgare, Presed intele poate cere Parlamentului, o singur ă dată, reexaminarea legii.
(3) Dac ă Presedintele a cerut reexaminarea legii ori dac ă s-a cerut verificarea constitutionalit ătii ei,
promulgarea legii se face in cel mult 10 z ile de la primirea legii adoptate dup ă reexaminare sau de la
primirea deciziei Curtii Constitutionale, pr in care i s-a confirmat constitutionalitatea.
ART. 78
Intrarea in vigoare a legii
Legea se public ă in Monitorul Oficial al Romaniei si intr ă in vigoare la 3 zile de la data public ării sau la
o dată ulterioar ă prevăzută in textul ei.
ART. 79
Consiliul Legislativ
(1) Consiliul Legislativ este organ consulta tiv de specialitate al Pa rlamentului, care avizeaz ă proiectele
de acte normative in vederea sistematiz ării, unificării si coordon ării intregii legislatii. El tine evidenta
oficială a legislatiei Romaniei.
(2) Infiintarea, organizarea si functionarea Co nsiliului Legislativ se stabilesc prin lege organic ă.

CAP. 2
Presedintele Romaniei

ART. 80
Rolul Presedintelui
(1) Presedintele Romaniei reprezint ă statul roman si este garantul independentei nationale, al unit ătii si al
integritătii teritoriale a t ării.
(2) Presedintele Romaniei vegheaz ă la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autorit ătilor
publice. In acest scop, Presedintele exercită functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si
societate.
ART. 81
Alegerea Presedintelui
(1) Presedintele Romaniei este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.
(2) Este declarat ales candidatul care a intrun it, in primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale
alegătorilor inscrisi in listele electorale.
(3) In cazul in care nici un ul dintre candidati nu a intrunit aceast ă majoritate, se organizeaz ă al doilea tur
de scrutin, intre primii doi candidati stabiliti in ordinea num ărului de voturi obtinute in primul tur. Este
declarat ales candidatul care a obtinut cel mai mare num ăr de voturi.
(4) Nici o persoan ă nu poate indeplini functia de Presedinte al Romaniei decat pentru cel mult dou ă
mandate. Acestea pot fi si succesive.
ART. 82
Validarea mandatului si depunerea jur ămantului
(1) Rezultatul alegerilor pentru functia de Presedinte al Romaniei este validat de Curtea Constitutional ă.
(2) Candidatul a c ărui alegere a fost validată depune in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, in sedint ă
comună, următorul jurămant:
"Jur să-mi dăruiesc toată puterea si priceperea pentru prop ăsirea spiritual ă si material ă a poporului
roman, să respect Constitutia si legile t ării, să ap ăr democratia, drepturile si libert ătile fundamentale ale
cetătenilor, suveranitatea, independenta, unitatea si integritatea teritorial ă a Romaniei. Asa s ă-mi ajute
Dumnezeu!".
ART. 83
Durata mandatului

(1) Mandatul Presedintelui Romaniei este de 5 ani si se exercit ă de la data depunerii jur ămantului.
(2) Presedintele Romaniei isi exercit ă mandatul pan ă la depunerea jur ămantului de Presedintele nou ales.
(3) Mandatul Presedintelui Romaniei poate fi prelungit, prin lege organic ă, in caz de r ăzboi sau de
catastrofă.
ART. 84
Incompatibilit ăti si imunit ăti
(1) In timpul mandatului, Presedintele Romaniei nu poate fi membru al unui partid si nu poate indeplini
nici o altă functie publică sau privat ă.
(2) Presedintele Romaniei se bucură de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplic ă in
mod corespunz ător.
ART. 85
Numirea Guvernului
(1) Presedintele Romaniei desemneaz ă un candidat pentru functia de prim-ministru si numeste Guvernul
pe baza votului de incredere acordat de Parlament.
(2) In caz de remaniere guvernamental ă sau de vacant ă a postului, Presedintele revocă si numeste, la
propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.
(3) Dac ă prin propunerea de remaniere se schimb ă structura sau compozitia politică a Guvernului,
Presedintele Romaniei va putea exercita atributia prev ăzută la alineatul (2) numai pe baza aprob ării
Parlamentului, acordat ă la propunerea primului-ministru.
ART. 86
Consultarea Guvernului
Presedintele Romaniei poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente si de important ă
deosebită.
ART. 87
Participarea la sedintele Guvernului
(1) Presedintele Romaniei poate lua parte la sedintele Guvernului in care se dezbat probleme de interes
national privind politica extern ă, apărarea tării, asigurarea ordinii publice si, la cererea primului-ministru, in
alte situatii.
(2) Presedintele Romaniei prezideaz ă sedintele Guvernului la care participă.
ART. 88
Mesaje
Presedintele Romaniei adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale
natiunii.
ART. 89
Dizolvarea Parlamentului
(1) După consultarea presedintilor celor dou ă Camere si a liderilor grupurilor parlamentare, Presedintele
Romaniei poate s ă dizolve Parlamentul, dac ă acesta nu a acordat votul de incredere pentru formarea
Guvernului in termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai dup ă respingerea a cel putin dou ă
solicitări de investitur ă.
(2) In cursul unui an, Parl amentul poate fi dizolvat o singur ă dată.
(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat in ultimele 6 luni ale mandatului Presedintelui Romaniei si nici in timpul stării de mobilizare, de r ăzboi, de asediu sau de urgent ă.
ART. 90
Referendumul
Presedintele Romaniei, dup ă consultarea Parlamentulu i, poate cere poporului s ă-si exprime, prin
referendum, vointa cu privire la probleme de interes national.
ART. 91
Atributii in domeniul politicii externe
(1) Presedintele incheie tratate internationale in numele Romaniei, negociate de Guvern, si le supune spre ratificare Parlamentului, intr-un termen rezonabil. Ce lelalte tratate si acorduri internationale se incheie,
se aprobă sau se ratific ă potrivit procedurii stabilite prin lege.
(2) Presedintele, la propunerea Guvernului, acrediteaz ă si recheam ă reprezentantii diplomatici ai
Romaniei si aprob ă infiintarea, desfiintarea sau schimb area rangului misiunilor diplomatice.
(3) Reprezentantii diplomatici ai altor state sunt acreditati pe lang ă Presedintele Romaniei.
ART. 92
Atributii in domeniul ap ărării

(1) Presedintele Romaniei este comandantul fortel or armate si indeplineste functia de presedinte al
Consiliului Suprem de Ap ărare a Tării.
(2) El poate declara, cu aprobarea prealabil ă a Parlamentului, mobilizarea partial ă sau total ă a fortelor
armate. Numai in cazuri exceptionale, hot ărarea Presedintelui se supune ulterior aprob ării Parlamentului, in
cel mult 5 zile de la adoptare.
(3) In caz de agresiune armat ă indreptat ă impotriva t ării, Presedintele Romaniei ia m ăsuri pentru
respingerea agresiunii si le aduce neintarziat la cunostint ă Parlamentului, printr-un mesaj. Dac ă
Parlamentul nu se afl ă in sesiune, el se convoac ă de drept in 24 de ore de la declansarea agresiunii.
(4) In caz de mobilizare sau de r ăzboi Parlamentul isi continuă activitatea pe toat ă durata acestor st ări, iar
dacă nu se afl ă in sesiune, se convoac ă de drept in 24 de or e de la declararea lor.
ART. 93
Măsuri exceptionale
(1) Presedintele Romaniei instituie, potri vit legii, starea de asediu sau starea de urgent ă in intreaga tar ă
ori in unele unit ăti administrativ-teritoriale si solicit ă Parlamentului incuviintarea m ăsurii adoptate, in cel
mult 5 zile de la luarea acesteia.
(2) Dac ă Parlamentul nu se afl ă in sesiune, el se convoac ă de drept in cel mult 48 de ore de la instituirea
stării de asediu sau a st ării de urgent ă si functioneaz ă pe toată durata acestora.
ART. 94
Alte atributii
Presedintele Romaniei indeplineste si urm ătoarele atributii:
a) confer ă decoratii si titluri de onoare;
b) acord ă gradele de maresal, de general si de amiral;
c) numeste in functii publice, in conditiile prev ăzute de lege;
d) acord ă gratierea individual ă.
ART. 95
Suspendarea din functie
(1) In cazul s ăvarsirii unor fapte grave prin care incalc ă prevederile Constitutiei, Presedintele Romaniei
poate fi suspendat din functie de Camera Deputatilor si de Senat, in sedint ă comună, cu votul majorit ătii
deputatilor si senatorilor, dup ă consultarea Curtii Constitutionale. Presedintele poate da Parlamentului
explicatii cu privire la faptele ce i se imput ă.
(2) Propunerea de suspendare din functie poate fi initiat ă de cel putin o treime din num ărul deputatilor si
senatorilor si se aduce, neintarziat, la cunostint ă Presedintelui.
(3) Dac ă propunerea de suspendare din functie este aprobat ă, in cel mult 30 de zile se organizeaz ă un
referendum pentru demiterea Presedintelui.
ART. 96
Punerea sub acuzare
(1) Camera Deputatilor si Senatul, in sedint ă comună, cu votul a cel putin dou ă treimi din num ărul
deputatilor si senatorilor, pot hot ări punerea sub acuzare a Presed intelui Romaniei pentru inalt ă trădare.
(2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi initiat ă de majoritatea deputatilor si senatorilor si se aduce,
neintarziat, la cunostint ă Presedintelui Romaniei pentru a putea da explicatii cu privire la faptele ce i se
impută.
(3) De la data punerii sub acuzare si pan ă la data demiterii Presedinte le este suspendat de drept.
(4) Competenta de judecat ă apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Presedintele este demis de drept
la data rămanerii definitive a hot ărarii de condamnare.
ART. 97
Vacanta functiei
(1) Vacanta functiei de Presedinte al Romaniei in tervine in caz de demisie, de demitere din functie, de
imposibilitate definitiv ă a exercit ării atributiilor sau de deces.
(2) In termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanta functiei de Presedinte al Romaniei,
Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Presedinte.
ART. 98
Interimatul functiei
(1) Dac ă functia de Presedinte devine vacant ă ori dacă Presedintele este suspendat din functie sau dac ă
se află in imposibilitate temporar ă de a-si exercita atributiile, interimatul se asigur ă, in ordine, de
presedintele Senatului sau de presedintele Camerei Deputatilor.

(2) Atributiile prev ăzute la articolele 88 – 90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului functiei
prezidentiale.
ART. 99
Răspunderea presedintelui interimar
Dacă persoana care asigur ă interimatul functiei de Presedinte al Romaniei săvarseste fapte grave, prin
care se incalc ă prevederile Constitutiei, se aplic ă articolul 95 si articolul 98 .
ART. 100
Actele Presedintelui
(1) In exercitarea atributiilor sale, Pres edintele Romaniei emite decrete care se public ă in Monitorul
Oficial al Romaniei. Nepublicarea atrage inexistenta decretului.
(2) Decretele emise de Presedintele Romaniei in exercitarea atributiilor sale prev ăzute in articolul 91
alineatele (1) si (2), articolul 92 alineatele (2) si (3), articolul 93 alineatul (1) si articolul 94 literele a), b) si
d) se contrasemneaz ă de primul-ministru.
ART. 101
Indemnizatia si celelalte drepturi
Indemnizatia si celelalte drepturi ale Presedintelui Romaniei se stabilesc prin lege.

CAP. 3
Guvernul

ART. 102
Rolul si structura
(1) Guvernul, potrivit programului s ău de guvernare acceptat de Parlament, asigur ă realizarea politicii
interne si externe a t ării si exercit ă conducerea general ă a administratiei publice.
(2) In indeplinirea atributiilor sale, Guvernul coopereaz ă cu organismele sociale interesate.
(3) Guvernul este alc ătuit din prim-ministru, ministri si alti membri stabiliti prin lege organic ă.
ART. 103
Investitura
(1) Presedintele Romaniei desemneaz ă un candidat pentru functia de prim-ministru, in urma consult ării
partidului care are majoritatea absolut ă in Parlament ori, dacă nu exist ă o asemenea majoritate, a partidelor
reprezentate in Parlament.
(2) Candidatul pentru functia de prim-ministru va cere, in termen de 10 zile de la desemnare, votul de
incredere al Parlamentului asupra programului si a intregii liste a Guvernului.
(3) Programul si lista Guvernului se dezbat de Camera Deputatilor si de Senat, in sedint ă comună.
Parlamentul acord ă incredere Guvernului cu votul majorit ătii deputatilor si senatorilor.
ART. 104
Jurămantul de credint ă
(1) Primul-ministru, ministrii si ceilalti membri ai Guvernului vor depune individual, in fata
Presedintelui Romaniei, jur ămantul de la articolul 82 .
(2) Guvernul in intregul s ău si fiecare membru in parte isi exercit ă mandatul, incepand de la data
depunerii jur ămantului.
ART. 105
Incompatibilit ăti
(1) Functia de membru al Guvernului este incompatibil ă cu exercitarea altei functii publice de autoritate,
cu exceptia celei de deputat sau de se nator. De asemenea, ea este incompatibil ă cu exercitarea unei functii
de reprezentare profesional ă salarizate in cadrul organizatiilor cu scop comercial.
(2) Alte incompatibilit ăti se stabilesc prin lege organic ă.
ART. 106
Incetarea functiei de membru al Guvernului
Functia de membru al Guvernului inceteaz ă in urma demisiei, a revoc ării, a pierderii drepturilor
electorale, a st ării de incompatibilitate, a decesului , precum si in alte cazuri prev ăzute de lege.
ART. 107
Primul-ministru
(1) Primul-ministru conduce Guvernul si coordoneaz ă activitatea membrilor acestuia, respectand
atributiile ce le revin. De asemenea, prezint ă Camerei Deputatilor sau Senatului rapoarte si declaratii cu
privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate.

(2) Presedintele Romaniei nu il poate revoca pe primul-ministru.
(3) Dac ă primul-ministru se afl ă in una dintre situatiile prev ăzute la articolul 106 , cu exceptia revoc ării,
sau este in imposibilitate de a-si exercita atributiile, Presedintele Romaniei va desemna un alt membru al
Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a indeplini atributiile primului-ministru, pan ă la formarea
noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilit ătii exercit ării atributiilor, inceteaz ă dacă primul-
ministru isi reia activitatea in Guvern.
(4) Prevederile alineatului (3) se aplic ă in mod corespunz ător si celorlalti membri ai Guvernului, la
propunerea primului-ministru, pentru o perioad ă de cel mult 45 de zile.
ART. 108
Actele Guvernului
(1) Guvernul adopt ă hotărari si ordonante.
(2) Hot ărarile se emit pentru organizarea execut ării legilor.
(3) Ordonantele se emit in temeiul unei legi speciale de abilitare, in lim itele si in conditiile prev ăzute de
aceasta.
(4) Hot ărarile si ordonantele adoptate de Guvern se semneaz ă de primul-ministru, se contrasemneaz ă de
ministrii care au obligatia puner ii lor in executare si se public ă in Monitorul Oficial al Romaniei.
Nepublicarea atrage inexistenta hot ărarii sau a ordonantei. Hot ărarile care au caracter militar se comunic ă
numai institutiilor interesate.
ART. 109
Răspunderea membrilor Guvernului
(1) Guvernul r ăspunde politic numai in fata Parlamentului pentru intreaga sa activitate. Fiecare membru
al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalti membri pentru activitatea Guvernului si pentru actele
acestuia.
(2) Numai Camera Deputatilor, Senatul si Presedintele Romaniei au dreptul s ă ceară urmărirea penal ă a
membrilor Guvernului pentru faptele s ăvarsite in exercitiul functiei lor. Dac ă s-a cerut urm ărirea penal ă,
Presedintele Romaniei poate dispune suspenda rea acestora din functie. Trimiterea in judecat ă a unui
membru al Guvernului atrage suspendar ea lui din functie. Competenta de judecat ă apartine Inaltei Curti de
Casatie si Justitie.
(3) Cazurile de r ăspundere si pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sunt reglementate printr-o lege
privind responsabilitatea ministerial ă.
ART. 110
Incetarea mandatului
(1) Guvernul isi exercit ă mandatul pană la data valid ării alegerilor parlamentare generale.
(2) Guvernul este demis la data retragerii de c ătre Parlament a incred erii acordate sau dac ă primul-
ministru se afl ă in una dintre situatiile prev ăzute la articolul 106 , cu exceptia revoc ării, ori este in
imposibilitatea de a-si exercita atributiile mai mult de 45 de zile.
(3) In situatiile prev ăzute in alineatul (2) s unt aplicabile prevederile articolului 103 .
(4) Guvernul al c ărui mandat a incetat potrivit alineatelor (1) si (2) indeplineste numai actele necesare
pentru administrarea treburilor publice, pan ă la depunerea jur ămantului de membrii noului Guvern.

CAP. 4
Raporturile Parlamentului cu Guvernul

ART. 111
Informarea Parlamentului
(1) Guvernul si celelalte organe ale administratiei publice, in cadrul controlului parlamentar al activit ătii
lor, sunt obligate s ă prezinte informatiile si documentele cerute de Camera Deputatilor, de Senat sau de
comisiile parlamentare, prin intermediul presedintilor acestora. In cazul in care o initiativ ă legislativ ă
implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigur ărilor sociale de stat, solicitarea
informării este obligatorie.
(2) Membrii Guvernului au acces la lucr ările Parlamentului. Dacă li se solicit ă prezenta, participarea lor
este obligatorie.
ART. 112
Intrebări, interpel ări si motiuni simple

(1) Guvernul si fiecare dintre membrii s ăi au obligatia s ă răspundă la intreb ările sau la interpelările
formulate de deputati sau de senatori, in conditiile prev ăzute de regulamentele celor dou ă Camere ale
Parlamentului.
(2) Camera Deputatilor sau Senatul poate adopta o motiune simpl ă prin care să-si exprime pozitia cu
privire la o problem ă de politic ă internă sau extern ă ori, după caz, cu privire la o problem ă ce a făcut
obiectul unei interpel ări.
ART. 113
Motiunea de cenzur ă
(1) Camera Deputatilor si Senatul, in sedint ă comună, pot retrage increderea acordat ă Guvernului prin
adoptarea unei motiuni de cenzur ă, cu votul majorit ătii deputatilor si senatorilor.
(2) Motiunea de cenzur ă poate fi initiat ă de cel putin o pătrime din num ărul total al deputatilor si
senatorilor si se comunic ă Guvernului la data depunerii.
(3) Motiunea de cenzur ă se dezbate dup ă 3 zile de la data cand a fost prezentat ă in sedinta comun ă a
celor două Camere.
(4) Dac ă motiunea de cenzură a fost respins ă, deputatii si senatorii care au semnat-o nu mai pot initia, in
aceeasi sesiune, o nou ă motiune de cenzur ă, cu exceptia cazului in care Guvernul isi angajeaz ă răspunderea
potrivit articolului 114 .
ART. 114
Angajarea ră spunderii Guvernului
(1) Guvernul isi poate angaja r ăspunderea in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, in sedint ă comună,
asupra unui program, a unei declaratii de politic ă generală sau a unui proiect de lege.
(2) Guvernul este demis dac ă o motiune de cenzur ă, depusă in termen de 3 zile de la prezentarea
programului, a declaratiei de politic ă generală sau a proiectului de lege, a fost votat ă in conditiile articolului
113.
(3) Dac ă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege prezentat, modificat sau
completat, dup ă caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consider ă adoptat, iar ap licarea programului
sau a declaratiei de politic ă generală devine obligatorie pentru Guvern.
(4) In cazul in care Presedintele Romaniei cer e reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3),
dezbaterea acesteia se va face in sedinta comun ă a celor dou ă Camere.
ART. 115
Delegarea legislativ ă
(1) Parlamentul poate adopta o lege special ă de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante in
domenii care nu fac obiectul legilor organice.
(2) Legea de abilitare va stabili, in mod obligatoriu, domeniul si data pan ă la care se pot emite ordonante.
(3) Dac ă legea de abilitare o cere, ordonantele se supun aprob ării Parlamentului, potrivit procedurii
legislative, pan ă la implinirea termenului de abilitare. Neresp ectarea termenului atrage incetarea efectelor
ordonantei.
(4) Guvernul poate adopta ordonante de urgent ă numai in situatii extraordinare a c ăror reglementare nu
poate fi amanată, avand obligatia de a motiva ur genta in cuprinsul acestora.
(5) Ordonanta de urgent ă intră in vigoare numai dup ă depunerea sa spre dezbatere in procedur ă de
urgentă la Camera competent ă să fie sesizat ă si după publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei.
Camerele, dac ă nu se afl ă in sesiune, se convoac ă in mod obligatoriu in 5 zile de la depunere sau, dup ă caz,
de la trimitere. Dac ă in termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizat ă nu se pronunt ă asupra
ordonantei, aceasta este considerat ă adoptat ă si se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea in
procedură de urgent ă. Ordonanta de urgent ă cuprinzand norme de natura legii organice se aprob ă cu
majoritatea prev ăzută la articolul 76 alineatul (1).
(6) Ordonantele de urgent ă nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul
institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libert ătile si indatoririle prev ăzute de Constitutie,
drepturile electorale si nu pot viza m ăsuri de trecere silit ă a unor bunuri in proprietate public ă.
(7) Ordonantele cu care Parl amentul a fost sesizat se aprob ă sau se resping printr-o lege in care vor fi
cuprinse si ordonantele ale c ăror efecte au incetat pot rivit alineatului (3).
(8) Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dac ă este cazul, m ăsurile necesare cu
privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonantei.

CAP. 5
Administratia public ă

SECTIUNEA 1
Administratia public ă centrală de specialitate

ART. 116
Structura
(1) Ministerele se organizeaz ă numai in subordinea Guvernului.
(2) Alte organe de specialitate se pot organiza in subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ca
autorităti administrative autonome.
ART. 117
Infiintarea
(1) Ministerele se infiinteaz ă, se organizeaz ă si functioneaz ă potrivit legii.
(2) Guvernul si ministerele, cu avizul Curtii de Conturi, pot infiinta organe de specialitate, in subordinea
lor, numai dac ă legea le recunoaste aceast ă competent ă.
(3) Autorit ăti administrative autonome se pot infiinta prin lege organic ă.
ART. 118
Fortele armate
(1) Armata este subordonat ă exclusiv vointei poporului pentru garantarea suveranit ătii, a independentei
si a unitătii statului, a integrit ătii teritoriale a t ării si a democratiei constitutionale. In conditiile legii si ale
tratatelor internationale la care Romania este parte, armata contribuie la ap ărarea colectiv ă in sistemele de
aliantă militară si participă la actiuni privind mentinerea sau restabilirea p ăcii.
(2) Structura sistemului national de apă rare, preg ătirea populatiei, a economiei si a teritoriului pentru
apărare, precum si statutul cadrelor milita re, se stabilesc prin lege organic ă.
(3) Prevederile alineat elor (1) si (2) se aplic ă, in mod corespunz ător, si celorlalte componente ale fortelor
armate stabilite potrivit legii.
(4) Organizarea de activit ăti militare sau paramilitare in afara unei autorit ăti statale este interzis ă.
(5) Pe teritoriul Romaniei pot intra, stationa, desf ăsura operatiuni sau trece trupe str ăine numai in
conditiile legii sau ale tratatelor internationale la care Romania este parte.
ART. 119
Consiliul Suprem de Ap ărare a Tării
Consiliul Suprem de Ap ărare a Tării organizeaz ă si coordonează unitar activit ătile care privesc ap ărarea
tării si securitatea national ă, participarea la mentinerea securit ătii internationale si la ap ărarea colectiv ă in
sistemele de aliant ă militară, precum si la actiuni de mentinere sau de restabilire a p ăcii.

SECTIUNEA a 2-a
Administratia public ă locală

ART. 120
Principii de baz ă
(1) Administratia public ă din unit ătile administrativ-teritoriale se intemeiaz ă pe principiile
descentraliz ării, autonomiei locale si deconcentr ării serviciilor publice.
(2) In unit ătile administrativ-teritoriale in care cet ătenii apartinand unei minorit ăti nationale au o pondere
semnificativ ă se asigur ă folosirea limbii minorit ătii nationale respective in scris si oral in relatiile cu
autoritătile administratiei publice locale si cu servic iile publice deconcentr ate, in conditiile prev ăzute de
legea organic ă.
ART. 121
Autorit ăti comunale si or ăsenesti
(1) Autorit ătile administratiei publice, prin care se realizeaz ă autonomia local ă in comune si in orase,
sunt consiliile locale alese si primarii alesi, in conditiile legii.
(2) Consiliile locale si primarii functioneaz ă, in conditiile legii, ca autorit ăti administrative autonome si
rezolvă treburile publice din comune si din orase.
(3) Autorit ătile prev ăzute la alineatul (1) se pot constitui si in subdiviziunile administrativ-teritoriale ale
municipiilor.
ART. 122
Consiliul judetean

(1) Consiliul judetean este autoritatea administratiei publice pent ru coordonarea activit ătii consiliilor
comunale si or ăsenesti, in vederea realiz ării serviciilor publice de interes judetean.
(2) Consiliul judetean este ales si functioneaz ă in conditiile legii.
ART. 123
Prefectul
(1) Guvernul numeste un prefect in fiecare judet si in municipiul Bucuresti.
(2) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe pl an local si conduce serviciile publice deconcentrate ale
ministerelor si ale celorlalte organe al e administratiei publice centrale din unit ătile administrativ-teritoriale.
(3) Atributiile prefectului se stabilesc prin lege organic ă.
(4) Intre prefecti, pe de o parte, consiliile locale si primari, precum si consiliile judetene si presedintii
acestora, pe de alt ă parte, nu exist ă raporturi de subordonare.
(5) Prefectul poate ataca, in fata instantei de c ontencios administra tiv, un act al consiliului judetean, al
celui local sau al primarului, in cazul in care consider ă actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept.

CAP. 6
Autoritatea judec ătorească

SECTIUNEA 1
Instantele judec ătoresti

ART. 124
Infăptuirea justitiei
(1) Justitia se inf ăptuieste in numele legii.
(2) Justitia este unic ă, impartial ă si egală pentru toti.
(3) Judec ătorii sunt independenti si se supun numai legii.
ART. 125
Statutul judec ătorilor
(1) Judec ătorii numiti de Presedintele Romaniei sunt inamovibili, in conditiile legii.
(2) Propunerile de numire, precum si promovarea, transferarea si sanctionarea judec ătorilor sunt de
competenta Consiliului Superior al Magistraturii, in conditiile legii sale organice.
(3) Functia de judec ător este incompatibilă cu orice alt ă functie public ă sau privat ă, cu exceptia functiilor
didactice din inv ătămantul superior.
ART. 126
Instantele judec ătoresti
(1) Justitia se realizeaz ă prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judec ătoresti
stabilite de lege.
(2) Competenta instantelor judec ătoresti si procedura de judecat ă sunt prev ăzute numai prin lege.
(3) Inalta Curte de Casatie si Justitie asigură interpretarea si aplicarea unitar ă a legii de c ătre celelalte
instante judec ătoresti, potrivit competentei sale.
(4) Compunerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie si regulile de functionare a acesteia se stabilesc prin
lege organic ă.
(5) Este interzisă infiintarea de instante extraordinare. Prin lege organic ă pot fi infiintate instante
specializate in anumite materii, cu posibilitatea particip ării, după caz, a unor persoane din afara
magistraturii.
(6) Controlul judec ătoresc al actelor administrative ale autorit ătilor publice, pe calea contenciosului
administrativ, este garantat, cu excep tia celor care privesc raporturile cu Pa rlamentul, precum si a actelor de
comandament cu caracter militar. Instantele de contencios administrativ sunt competente s ă solutioneze
cererile persoanelor v ătămate prin ordonante sau, dup ă caz, prin dispozitii din ordonante declarate
neconstitutionale.
ART. 127
Caracterul public al dezbaterilor
Sedintele de judecat ă sunt publice, afar ă de cazurile prev ăzute de lege.
ART. 128
Folosirea limbii materne si a interpretului in justitie
(1) Procedura judiciar ă se desfăsoară in limba roman ă.

(2) Cet ătenii romani apartinand minorit ătilor nationale au dreptul s ă se exprime in limba maternă in fata
instantelor de judecat ă, in conditiile legii organice.
(3) Modalit ătile de exercitare a dreptului prev ăzut la alineatul (2), inclusiv prin folosirea de interpreti sau
traduceri, se vor stabili astfel incat s ă nu impiedice buna administrare a justitiei si s ă nu implice cheltuieli
suplimentare pentru cei interesati.
(4) Cet ătenii străini si apatrizii care nu inteleg sau nu vorbesc limba roman ă au dreptul de a lua
cunostintă de toate actele si lucr ările dosarului, de a vorbi in instant ă si de a pune concluzii, prin interpret;
in procesele penale acest drept es te asigurat in mod gratuit.
ART. 129
Folosirea c ăilor de atac
Impotriva hot ărarilor judec ătoresti, p ărtile interesate si Ministerul Public pot exercita c ăile de atac, in
conditiile legii.
ART. 130
Politia instantelor
Instantele judec ătoresti dispun de politia pusă in serviciul lor.

SECTIUNEA a 2-a
Ministerul Public

ART. 131
Rolul Ministerului Public
(1) In activitatea judiciar ă, Ministerul Public reprezint ă interesele generale ale societ ătii si apără ordinea
de drept, precum si drepturile si libert ătile cetătenilor.
(2) Ministerul Public isi exercit ă atributiile prin procurori constituiti in parchete, in conditiile legii.
(3) Parchetele functioneaz ă pe lang ă instantele de judecat ă, conduc si supravegheaz ă activitatea de
cercetare penal ă a politiei judiciare, in conditiile legii.
ART. 132
Statutul procurorilor
(1) Procurorii isi desfăsoar ă activitatea potrivit principiului legalit ătii, al impartialit ătii si al controlului
ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei.
(2) Functia de procuror este incompatibil ă cu orice alt ă functie publică sau privat ă, cu exceptia functiilor
didactice din inv ătămantul superior.

SECTIUNEA a 3-a
Consiliul Superior al Magistraturii

ART. 133
Rolul si structura
(1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alc ătuit din 19 membri, din care:
a) 14 sunt alesi in adun ările generale ale magistratilor si valid ati de Senat; acestia fac parte din dou ă
sectii, una pentru judec ători si una pentru procurori; prima sectie este compus ă din 9 judec ători, iar cea de-a
doua din 5 procurori;
b) 2 reprezentanti ai societ ătii civile, specialisti in domeniul dreptului, care se bucur ă de inaltă reputatie
profesional ă si moral ă, alesi de Senat; acestia participă numai la lucr ările in plen;
c) ministrul justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Parchetului
de pe lang ă Inalta Curte de Casatie si Justitie.
(3) Presedintele Consiliului Superior al Magistratu rii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi
reinnoit, dintre magistratii prev ăzuti la alineatul (2) litera a).
(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani.
(5) Hot ărarile Consiliului Superior al Magi straturii se iau prin vot secret.
(6) Presedintele Romaniei prezideaz ă lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care particip ă.
(7) Hot ărarile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive si irevocabile, cu exceptia celor
prevăzute la articolul 134 alineatul (2).
ART. 134
Atributii

(1) Consiliul Superior al Magistraturii propun e Presedintelui Romaniei numirea in functie a judec ătorilor
si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari, in conditiile legii.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste rolul de instant ă de judecat ă, prin sectiile sale, in
domeniul r ăspunderii disciplinare a judecătorilor si a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa
organică. In aceste situatii, ministrul justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul
general al Parchetului de pe lang ă Inalta Curte de Casatie si Justitie nu au drept de vot.
(3) Hot ărarile Consiliului Superior al Magistraturii in materie disciplinar ă pot fi atacate la Inalta Curte de
Casatie si Justitie.
(4) Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste si alte atributii stabilite prin legea sa organic ă, in
realizarea rolului s ău de garant al independentei justitiei.

TITLUL IV
Economia si finantele publice

ART. 135
Economia
(1) Economia Romaniei este economie de piat ă, bazată pe libera initiativ ă si concurent ă.
(2) Statul trebuie s ă asigure:
a) libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea
tuturor factorilor de productie;
b) protejarea intereselor nationale in activitatea economic ă, financiar ă si valutar ă;
c) stimularea cercet ării stiintifice si tehnologice nationale, a artei si protectia dreptului de autor;
d) exploatarea resurselor naturale, in concordant ă cu interesul national;
e) refacerea si ocrotirea mediului inconjur ător, precum si mentinerea echilibrului ecologic;
f) crearea conditiilor necesare pentru cresterea calit ătii vietii;
g) aplicarea politicilor de dezvoltare regional ă in concordant ă cu obiectivele Uniunii Europene.
ART. 136
Proprietatea
(1) Proprietatea este public ă sau privat ă.
(2) Proprietatea public ă este garantat ă si ocrotit ă prin lege si apartine statului sau unit ătilor administrativ-
teritoriale.
(3) Bog ătiile de interes public ale subsolului, spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil, de
interes national, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zone i economice si ale platoului
continental, precum si alte bunuri stabilite de legea organic ă, fac obiectul exclusiv al propriet ătii publice.
(4) Bunurile proprietate public ă sunt inalienabile. In conditiile legii organice, ele pot fi date in
administrare regiilor autonome ori institutiilor publice sa u pot fi concesionate ori inchiriate; de asemenea,
ele pot fi date in folosint ă gratuită institutiilor de utilitate public ă.
(5) Proprietatea privat ă este inviolabil ă, in conditiile legii organice.
ART. 137
Sistemul financiar
(1) Formarea, administrarea, intrebuintarea si controlul resurselor financiare ale statului, ale unit ătilor
administrativ-teritoriale si ale institutiilor publice sunt reglementate prin lege.
(2) Moneda national ă este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul. In conditiile ader ării la Uniunea
European ă, prin lege organic ă se poate recunoaste circulatia si inlocuirea monedei nationale cu aceea a
Uniunii Europene.
ART. 138
Bugetul public national
(1) Bugetul public national cuprinde bugetul de stat, bugetul asigur ărilor sociale de stat si bugetele locale
ale comunelor, ale oraselor si ale judetelor.
(2) Guvernul elaboreaz ă anual proiectul bugetului de stat si pe cel al asigur ărilor sociale de stat, pe care
le supune, separat, aprob ării Parlamentului.
(3) Dac ă legea bugetului de stat si legea bugetului asigur ărilor sociale de stat nu au fost adoptate cu cel
putin 3 zile inainte de expirarea exercitiului bugetar, se aplic ă in continuare bugetul de stat si bugetul
asigurărilor sociale de stat al e anului precedent, pană la adoptarea noilor bugete.
(4) Bugetele locale se elaboreaz ă, se aprob ă si se execut ă in conditiile legii.
(5) Nici o cheltuial ă bugetară nu poate fi aprobat ă fără stabilirea sursei de finantare.

ART. 139
Impozite, taxe si alte contributii
(1) Impozitele, taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat si ale bugetului asigur ărilor sociale de stat
se stabilesc numai prin lege.
(2) Impozitele si taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau judetene, in limitele si in conditiile
legii.
(3) Sumele reprezentand contri butiile la constituirea unor fonduri se folosesc, in conditiile legii, numai
potrivit destinatiei acestora.
ART. 140
Curtea de Conturi
(1) Curtea de Conturi exercit ă controlul asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a
resurselor financiare ale statului si ale sectorului public. In conditiile legii organice, litigiile rezultate din
activitatea Curtii de Conturi se solutioneaz ă de instantele judec ătoresti specializate.
(2) Curtea de Conturi prezint ă anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului
public national din exercitiul bugetar expirat, cuprinzand si neregulile constatate.
(3) La cererea Camerei Deputatilor sau a Senatului, Curtea de Conturi controleaz ă modul de gestionare a
resurselor publice si raporteaz ă despre cele constatate.
(4) Consilierii de conturi sunt numiti de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit
sau innoit. Membrii Curtii de Conturi sunt independen ti in exercitarea mandatului lor si inamovibili pe
toată durata acestuia. Ei sunt supusi incompatibilit ătilor prev ăzute de lege pentru judec ători.
(5) Curtea de Conturi se innoieste cu o treime din consilierii de conturi numiti de Parlament, din 3 in 3
ani, in conditiile prev ăzute de legea organic ă a Curtii.
(6) Revocarea membrilor Curtii de Conturi se face de către Parlament, in cazurile si conditiile prev ăzute
de lege.
ART. 141
Consiliul Economic si Social
Consiliul Economic si Social este organ consultativ al Parlamentului si al Guvernului in domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organic ă de infiintare, organizare si functionare.

TITLUL V
Curtea Constitutional ă

ART. 142
Structura
(1) Curtea Constitutional ă este garantul suprematiei Constitutiei.
(2) Curtea Constitutional ă se compune din nou ă judecători, numiti pentru un mandat de 9 ani, care nu
poate fi prelungit sau innoit.
(3) Trei judec ători sunt numiti de Camera Deputatilor, trei de Senat si trei de Presedintele Romaniei.
(4) Judec ătorii Curtii Constitutionale aleg , prin vot secret, presedintele acesteia, pentru o perioad ă de 3
ani.
(5) Curtea Constitutional ă se innoieste cu o treime din judec ătorii ei, din 3 in 3 ani, in conditiile
prevăzute de legea organic ă a Curtii.
ART. 143
Conditii pentru numire
Judecătorii Curtii Constitutionale trebuie s ă aibă pregătire juridic ă superioar ă, inaltă competent ă
profesional ă si o vechime de cel putin 18 ani in activitatea juridic ă sau in inv ătămantul juridic superior.
ART. 144
Incompatibilit ăti
Functia de judec ător al Curtii Constitutionale este incompatibilă cu oricare alt ă functie public ă sau
privată, cu exceptia functiilor didactice din invăt ămantul juridic superior.
ART. 145
Independenta si inamovibilitatea
Judecătorii Curtii Constitutionale sunt independenti in exercitarea mandatului lor si inamovibili pe durata
acestuia.
ART. 146
Atributii

Curtea Constitutional ă are urm ătoarele atributii:
a) se pronunt ă asupra constitutionalit ătii legilor, inainte de promul garea acestora, la sesizarea
Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor dou ă Camere, a Guvernului, a Inaltei Curti de
Casatie si Justitie, a Avocatului Poporului, a unui num ăr de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de
senatori, precum si, din oficiu, asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei;
b) se pronunt ă asupra constitutionalitătii tratatelor sau altor acorduri internationale, la sesizarea unuia
dintre presedintii celor dou ă Camere, a unui num ăr de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de
senatori;
c) se pronunt ă asupra constitutionalit ătii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre
presedintii celor dou ă Camere, a unui grup parlamentar sau a unui num ăr de cel putin 50 de deputati sau de
cel putin 25 de senatori;
d) hotărăste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele, ridicate in fata
instantelor judec ătoresti sau de arbitraj comercial; exceptia de neconstitutionalitate poate fi ridicat ă si direct
de Avocatul Poporului;
e) solutioneaz ă conflictele juridice de natură constitutional ă dintre autorit ătile publice, la cererea
Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor dou ă Camere, a primului-ministru sau a
presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;
f) vegheaz ă la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei si confirm ă rezultatele
sufragiului;
g) constat ă existenta imprejur ărilor care justific ă interimatul in exercitarea functiei de Presedinte al
Romaniei si comunic ă cele constatate Parlamentului si Guvernului;
h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei;
i) vegheaz ă la respectarea procedurii pentru organizarea si desf ăsurarea referendumului si confirm ă
rezultatele acestuia;
j) verific ă indeplinirea conditiilor pentru exercitarea initiativei legislative de c ătre cetăteni;
k) hotărăste asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic;
l) indeplineste si alte atributii prev ăzute de legea organic ă a Curtii.
ART. 147
Deciziile Curtii Constitutionale
(1) Dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind
neconstitutionale, isi inceteaz ă efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale
dacă, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dup ă caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale
cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt
suspendate de drept.
(2) In cazurile de neconstitutionalitate care prives c legile, inainte de promulgarea acestora, Parlamentul
este obligat s ă reexamineze dispozitiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curtii
Constitutionale.
(3) In cazul in care constitutionalitatea tratatului sau acordului international a fost constatat ă potrivit
articolului 146 litera b), acesta nu poate face obiectul une i exceptii de neconstitutionalitate. Tratatul sau
acordul international constatat ca fiind neconstitutional nu poate fi ratificat.
(4) Deciziile Curtii Constitutionale se public ă in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicării,
deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor.

TITLUL VI
Integrarea euroatlantic ă

ART. 148
Integrarea in Uniunea Europeană
(1) Aderarea Romaniei la tratatele cons titutive ale Uniunii Europene, in scopul transfer ării unor atributii
către institutiile comunitare, precum si al exercit ării in comun cu celelalte st ate membre a competentelor
prevăzute in aceste tratate, se face prin lege adoptat ă in sedinta comun ă a Camerei Deputatilor si Senatului,
cu o majoritate de dou ă treimi din num ărul deputatilor si senatorilor.
(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte
reglement ări comunitare cu caracter ob ligatoriu, au prioritate fat ă de dispozitiile contrare din legile interne,
cu respectarea prevederilo r actului de aderare.

(3) Prevederile alineatelor (1) si (2) se aplic ă, in mod corespunz ător, si pentru aderarea la actele de
revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.
(4) Parlamentul, Presedintele Romaniei, Guvernul si autoritatea judec ătorească garanteaz ă aducerea la
indeplinire a obligatiilor rezultate din actul ader ării si din prevederile alineatului (2).
(5) Guvernul transmite celor două Camere ale Parlamentului proiectel e actelor cu caracter obligatoriu
inainte ca acestea s ă fie supuse aprob ării institutiilor Uniunii Europene.
ART. 149
Aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord
Aderarea Romaniei la Tratatul Atlan ticului de Nord se face prin lege adoptat ă in sedinta comun ă a
Camerei Deputatilor si Senatului, cu o majoritate de dou ă treimi din num ărul deputatilor si senatorilor.

TITLUL VII
Revizuirea Constitutiei

ART. 150
Initiativa revizuirii
(1) Revizuirea Constitutiei poate fi initiat ă de Presedintele Romaniei la propunerea Guvernului, de cel
putin o p ătrime din num ărul deputatilor sau al senatorilor, precum si de cel putin 500.000 de cet ăteni cu
drept de vot.
(2) Cet ătenii care initiaz ă revizuirea Constitutiei trebuie s ă provină din cel putin jum ătate din judetele
tării, iar in fiecare din aceste judete sau in municipiul Bucuresti trebuie s ă fie inregistrate cel putin 20.000
de semnături in sprijinul acestei initiative.
ART. 151
Procedura de revizuire
(1) Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptat ă de Camera Deputatilor si de Senat, cu o
majoritate de cel putin dou ă treimi din num ărul membrilor fiec ărei Camere.
(2) Dac ă prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputatilor si Senatul, in sedint ă
comună, hotărăsc cu votul a cel putin trei p ătrimi din num ărul deputatilor si senatorilor.
(3) Revizuirea este definitiv ă după aprobarea ei prin referendum, organi zat in cel mult 30 de zile de la
data adopt ării proiectului sau a propunerii de revizuire.
ART. 152
Limitele revizuirii
(1) Dispozitiile prezentei Constitutii privind caracterul national, independent, unitar si indivizibil al
statului roman, forma republican ă de guvern ămant, integritatea teritoriului, independenta justitiei,
pluralismul politic si limba oficial ă nu pot forma obiectul revizuirii.
(2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi f ăcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor si a
libertătilor fundamentale ale cet ătenilor sau a garantiilor acestora.
(3) Constitutia nu poate fi revizuit ă pe durata st ării de asediu sau a st ării de urgent ă si nici in timp de
război.

TITLUL VIII
Dispozitii finale si tranzitorii

ART. 153
Intrarea in vigoare
Prezenta Constitutie intr ă in vigoare la data aprob ării ei prin referendum. La aceeasi dat ă, Constitutia din
21 august 1965 este si rămane in intregime abrogat ă.
ART. 154
Conflictul temporal de legi
(1) Legile si toate celelalte acte normative r ăman in vigoare, in m ăsura in care ele nu contravin prezentei
Constitutii.
(2) Consiliul Legislativ, in termen de 12 luni de la data intr ării in vigoare a legii sale de organizare, va
examina conformitatea legislatiei cu prezenta Constitutie si va face Parlamentului sau, dup ă caz,
Guvernului, propuneri corespunz ătoare.
ART. 155
Dispozitii tranzitorii

(1) Proiectele de legi si propunerile legislative in curs de legiferare se dezbat si se adopt ă potrivit
dispozitiilor constitutionale anterioare intr ării in vigoare a legii de revizuire.
(2) Institutiile prev ăzute de Constitutie, existente la data intr ării in vigoare a legii de revizuire, r ăman in
functiune pană la constituirea celor noi.
(3) Prevederile alineatului (1) al articolului 83 se aplică incepand cu urm ătorul mandat prezidential.
(4) Dispozitiile cu privire la Inalta Curte de Casatie si Justitie vor fi aduse la indeplinire in cel mult 2 ani
de la data intr ării in vigoare a legii de revizuire.
(5) Judec ătorii in functie ai Curtii Supreme de Justitie si consilierii de conturi numiti de Parlament isi
continuă activitatea pan ă la data expir ării mandatului pentru care au fost numiti. Pentru asigurarea innoirii
Curtii de Conturi din 3 in 3 ani, la expirarea mandatu lui actualilor consilieri de conturi acestia vor putea fi
numiti pentru inc ă un mandat de 3 ani sau de 6 ani.
(6) Pan ă la constituirea instantelor judec ătoresti specializate, litigiile rezultate din activitatea Curtii de
Conturi vor fi solutionate de c ătre instantele judec ătoresti ordinare.
ART. 156
Republicarea Constitutiei
Legea de revizuire a Constitutiei se public ă in Monitorul Oficial al Romaniei in termen de 5 zile de la
data adoptării. Constitutia, modificat ă si completat ă, după aprobarea prin referendum, se republic ă de către
Consiliul Legislativ, cu reactualizarea denumirilor, dandu-se textelor o nou ă numerotare.