Emisiunile Matinale Radiofonice

CAPITOLUL I

1. RADIOFONIA ROMÂNEASCĂ ÎN ULTIMII 20 DE ANI

De la nevoie la dorință și de la dorință la nevoie este un drum lung.De ce necesitate ? Pentru că aceasta înseamnă intr-o oarecare măsură a evita șocul cunoașterii. Permanenta informare se face conform unui destin.

Informarea înseamnă a trăi în mijlocul timpului tău , a cunoaște trecutul și a pre

ântampina viitorul.Desprinderea pentru un timp de eveniment , de curent ,de realitate urmată de reintegrare se face greu. Plastic vorbind e ca si cum i-ai explica unui om care a dormit un mileniu că s-a trecut de la prelucrarea fierului la telefonia mobilă .

N-ar întelege pentru că n-a trait etapele . Golul este prea mare si mintea i-ar exploda pur și simplu de multitudinea de informație la care este supusă, s-ar crea un șoc informațional. Atât de mult a evoluat lumea încat “munca nu mai constă în a lucra asupra unor obiecte “după cum scrie istoricul Mark Paster de la Universitatea din California ci din “bărbați și femei care actionează asupra altor barbați și femei ,sau oameni acționând asupra informatiei si informația actionând asupra oamenilor”.

Cunoașterea este cheia dezvoltarii economice din secolul xxi și a personalizării individului aflat sub semnul bombardamentului informațional, dar nu totdeauna dotat cu criterii de receptare , sistematizare si ordonare a gândurilor , ideilor și atitudinilor intr-o lume limitată fizic in spațiu și timp , dar explozivă prin ritmurile aberante cu adevărat diabolice ale descoperirilor în ordinea cunoașterii raritații ,dar din păcate prea puțin cunoscător al propriilor sale condiții .

Paradoxal sectorul destinat cristalizarilor prin cunoaștere ,prin rigoare și sens reușește prin mecanismul informării , dezinformării din mass-media nu doar să progreseze în mod firesc spre un orizont al liniștii si altruismului ba dimpotrivă prin expresia lui Marcusse Russete să se unidimensioneze.Este o carența, o țară a timpului nostru probabil fară remediu în fața omului planetei Terra ,are straniul sentiment ca anormalitatea a devenit normalitate . Ține de domeniul absurdului credința tot mai fregvent exprimată de sociologi, psihologi ,antropologi potrivit careia este “anormal să fii normal”.Si totuși în tulburătorul , neâmblânzitul secol xxi omul ramâne prin comunicare și datorită capacitații sale de cunoaștere (cărora li se adaugă mașina si instrumentele ciberneticii)omul, deci nu poate fii decât învingatorul propriei sale condiții , cu o condiție :să se cunoască în primul rând pe sine , să-și cunoască mediul si semenii să scurteze orizontul posibilitaților sale dar mai ales să-și delimiteze teoriile existenței și ale cunoașterii pentru a-și redescoperi identitatea pierdută sau răvășită în devălmășia crizelor de toate felurile. Cuvântul de ordine al omului contemporan este conștiința si prin urmare conștientizarea adică apelul lucid la ceea ce stă in putința omului , să supraviețuiască ,să progreseze , să aiba un viitor dar neomițand nimic din ceea ce este valoric vorbind –vrednic de continuat “pe linia tezaurului înaintașilor” . În tot acest traiect de fixare , orientare , conștientizare ,mass-media și categoric în primul rând radioul datorită celei mai ample penetrații in masă au un rol fundamental pentru om si condiția sa. Oricât ar părea de fragilă , insignifiantă știrea (informația) este elementul, fundamental, mădular în actul cunoașterii iar făra capacitatea raportarii interobiectuale nu se poate percepe și înțelege nimic.

În chipul marilor sinteze universale ,în sensul marilor evoluții din cultură si civilizație totul urmează calea ordinii , a trecerii de la haos la ordine. În ontologie și filogenie între viața individului și a semenilor lui există o evoluție de la cauză la efect care permite făra demonstrații complicate înțelegerea că totul în lumea umană, că totul începe și se sfârșește cu ființa sa. Înainte de toate este însa creierul și apoi sufletul, creierul pentru că fundamental raționalist omul trece peste religii și nu crede numai ce cercetează.Urmează apoi condiția morală potrivit căreia până si simțurile , sentimentele sau chear trebuințele materiale și spirituale iau calea imperativelor ordonate ,clasate folosite deci în funcție de rațiune. Și atunci intrebarea este dacă știrea (informația de toate felurile bine formulată ,folosită ) este înstare să-l salveze pe om? Adică potrivit funcțiilor fundamentale pe care se întemeiază presa ,poate știrea și poate radioul să-l informeze pe om , să-l formeze, ,să-l educe și să-l apere în fața agresiunilor de toate felurile care vin din partea societații , a istoriei , a propriei ființe.

Cheia stă în sinceritatea raspunsului dat la o altă întrebare esențială pentru practica și ideologia jurnalismului . Ce fel de jurnalism este necesar?Întrebarea la care raspund reverberantele cine o face? Pentru cine? Cu ce mijloace?. Știrea nu este decât plasma , materialul esențial din care se construiesc și se cristalizează gândurile, ideea ,atitudinea și faptele. Omul modern este creator si receptor de informație reușind astfel să țină legatura cu lumea exterioară lui si să acționeze în conformitate cu ea. În termini cantitativi “universal informațional ar fii totalitatea aspectelor informaționale.Perceput în sintagmă este explorat doar de patru decenii.Este natural că formularile ce țintesc caracterizarea lui să aiba mai puțină logică decât formularile referitoare la alte tipuri, universuri explorate de mai mult timp.

Și totuși într-o anumită masură acest univers este anticipat de Winstin Churchill într-o

remarcă “imperiile viitorului sunt imperii ale minții” . Acest aspect ar putea fi interpretat intr-un singur sens “cine deține informația deține puterea”. Suntem în secolul în care informația este cântărită în aur . Cunoașterea sau lipsa ei poate ridica sau doborâ imperii. Aicea apare deja necesitatea informației. Pentru marile public, că despre el este vorba în continuare cea mai accesibilă sursă de acces la informație o constituie mass-media . În timp multitudinea canalelor de difuzare și receptare a informației a captat noi dimensiuni.

Trecerea de la presa scrisă la cea radiofonică și ulterior la televiziune iar în ultimii ani chear informația receptată prin PC a mărit gradul de interes pentru informație , dar in același timp s-au mărit și calitatea , cantitatea și viteza de transmitere a informației. Deloc intâmplator sociologii denumesc azi “societatea informatizată “ ceea ce nu cu multi ani în urmă numeau “societatea post –industrială”. Toate zonele importante ale vieții sociale de la politic , economic, servicii la stiință , cultură , educație, învatamânt sunt puternic marcate și condiționate de ofensiva informației. Alvin Toffer consideră că astăzi și mai ales în viitor informația este net prelevată chear dacă de-a lungul istoriei forța respectivă și banul au fost întâietate. În ultimii ani s-au înalțat noi elite căpeteniile corporațiilor , birocrații , moguli presei. Ce se poate face cu informația ? Toffer prezinta doua cazuri devenite celebre , unul îl reprezintă revoluția în direct a TVR-ului nostru. În al doilea rând consideră că Ceaușescu nu a reușit să înțeleagă revoluția mondială a mijloacelor de informare plătind cu viața în Ziua de Craciun1989 .

1.1 REINVENTAREA RADIOULUI

Radioul a fost la origine o metodă de transnitere a sunetelor prin unde radio care prin natura lor sunt unde electromagnetice.Tot radio se numește și aparatul receptor corespunzător. Azi se transmit prin radio , unde radio, o largă gamă de semnale diferite inclusiv imagini mișcatoare , televiziune si fluxuri comune de date.Undele radio călătoresc prin aer și pot trece prin cele mai multe corpuri nemetalice inclusiv corpul omenesc.

De foarte mulă vreme omul a fost nevoit să transmită informații la distanțe mari. In antichitate semnalele cu ajutorul focului constituiau singura cale de comunicare la mari distante , așa s-a aflat de exemplu ,de caderea Troiei sau a Ierusalimului.Existența undelor radio a fost facută cunoscută publicului larg in special de către Guilermo Marconi un inventator italian. Fizicianul sârb din America, Nicola Tesla a contribuit în mod esential pe langă alți câțiva la crearea primului aparat de radio, precum si la alte invenții din domeniul electrotehnicii.El a construit un sistem care putea transmite si primi semnale radio de la o distanță de 3 km . In 1895 a transmis un semnal radio pentru prima dată , in 1907 el a receptionat prima data un semnal radio din Canada și anume semnal X din Codul Morse. Odata cu aceasta a început să se dezvolte telegrafia făra fir si folosirea Codului Morse care au fost foarte importante mai ales pentru comunicarea intre nave în cadrul unor dezastre pe mare. Primul care a transmis un mesaj vocal prin undele radio a fost Riginald Fesseuden în 1900 . Nicolas Tesle a început în 1900 construcția primei stații de emisie de radio dar din lipsă de fonduri a abandonat ideea. Totuși el este considerat inventatorul ideii de statii de radio cu emisiuni. Revoluția informatională deși mai putin cunoscută și recunoscută a fost foarte importantă.Consecinta cea mai importantă a revoluției a constituit-o radioul. În primii ani de dezvoltare comunicațiile radio au fost numite telegrafie sau telefonie fără fir expresii care nu au rezistat în timp și care au fost înlocuite cu termenul generic radio. Cea mai largă folosire a radioului o constituie radiodifuziunea cu al său caz particular și de mare amploare televiziunea. Începuturile radioului s-au cristalizat în urma fenomenelor fizice , în special electrice cercetate de pionierii acestei ramuri fascinante cum ar fi Ampere, Faraday ,Maxwell, Kelvino. Este unanim admis că primul care a fost în masură să realizeze o emisie și o recepție de unde radio a fost fizicianul german Heinrch Hertz in 1887 care s-a bazat pe propriile studii de fizică teoretică la care s-au adăugat cele ale predecesorilor săi în special Maxwell.In 1843 ia ființă primul serviciu telegrafic prin fir între Washinghton și Baltimore dupa ideea pictorului american Samuel Morse, iar din acel moment nu a mai rămas de făcut decât suprimarea cablului electric , ceea ce s-a întamplat câțiva ani mai târziu. In 1970 Maxwell demonstrează matematic existența undelor electromagnetice și posibilitatea acestora de a se propaga cu viteza luminii 300 000 km /s întărind astfel ipoteza (noua la vremea ei) că și lumina este tot o oscilație electromagnetică.

În sfarșit Giuliemo Marconi reușește pentru prima dată să transmită o telegramă de 26 de cuvinte între Glacebay Canada și Poldor Anglia 3122 km, punând astfel bazele unei realități , radiocomunicațiile. În realizarea unei transmisii radio intervin două tipuri de echipamente .Primul este echipamentul de emisie care are rol de a trimit în eter informația utilă. Aceasta preia informația de voce sau altă sursă printr-un microfon , o aplică unui amplificator pentru ai amplifica semnalul , iar apoi semnalul este direcționat către un modulator. Aici are loc un amestec al semnalului util cu un semnal de radiofregvență provenit de la un oscilator local . Din acest etaj semnalul este injectat în etajul de radiofregvență și apoi direct în antenă. După ce semnalul a fost astfel transformat în radiație electromagnetică intervine al doilea tip de echipament cel mai cunoscut și anume echipamentul de recepție sau mai pe scurt radioul. Aici semnalul receptat de antena receptorului este demodulat și apoi transmis unui amplificator de joasă fregvența. Difuzorul este ultimul element care mai intervine între radioreceptor și urechea umana.

După tipul de modulație al undei electromagnetice întalnim două tipuri de modulație. Această fregvență modulatoare este asigurată de oscilatorul local al echipamentului din care face parte.Întalnim modulația în amplitudine , prescurtat AM, șectat în etajul de radiofregvență și apoi direct în antenă. După ce semnalul a fost astfel transformat în radiație electromagnetică intervine al doilea tip de echipament cel mai cunoscut și anume echipamentul de recepție sau mai pe scurt radioul. Aici semnalul receptat de antena receptorului este demodulat și apoi transmis unui amplificator de joasă fregvența. Difuzorul este ultimul element care mai intervine între radioreceptor și urechea umana.

După tipul de modulație al undei electromagnetice întalnim două tipuri de modulație. Această fregvență modulatoare este asigurată de oscilatorul local al echipamentului din care face parte.Întalnim modulația în amplitudine , prescurtat AM, și modulația în fregvența FM . Radiofonia din țara noastra a avut de parcurs un drum anevoios, nu pentru că nu ar fi existat interes pentru această invenție ci mai ales datorită ritmului lent în care se lucra la nivel legislativ.Oamenii de știință și cultură au susținut în diverse publicații și conferințe necesitatea introducerii radiofoniei și în țara noastră ținand cont că în multe țari europene și în SUA existau emisiuni radio permanente încă din anii 1919 -1920 .Activitatea aceasta s-a concretizat prin înființarea în anul 1925 a Asociației Prietenii Radiofoniei sub conducerea profesorului Dragomir Hurmuzescu 1865-1954.Asciația și-a propus să popularizeze radiofonia prin audiții publice , conferințe și cursuri de inițiere care se desfasurau la sediul de pe strada Victor Emanuel din București.Un rol important în popularizarea radiofoniei l-a avut și revistele de specialitate și popularizare , Rdiofonia și Radio – Romania. Revista bilunară, Radiofonia apărea la 15 octombrie sub auspiciile Asociatiei Prietenii Radiofoniei. Revista săptamanală Radio Romania apărută la 13 octombrie sub conducerea inginerului Nicolae Lupsa s-a bucurat de un succes în rândul amatorilor de radio. Cu toate greutațile întâmpinate Societatea Romana de Radiodifuziune se înființează la 7 decembrie 1927 și începe construirea stației radio la Băneasa unde urmau să fie montate aparatele comandate în Anglia la firma Marconi Willes. Până la sosirea aparatelor a fost montat provizoriu un post Marconii de 400 W împrumutat de la firma constructoare și astfel a fost posibil ca la 1 noiembrie 1928 ora 17 să se inaugureze primul post de radio din Romania. Cu această ocazie profesorul Dragomir Hurmuzescu sublinia menirea acestui mijloc de comunicare “să nu se creadă că radiofonia este numai o chestie de distracție”, radiofonia are o mare importanță sociala cu mult mai mare decât teatrul pentru raspândirea culturii și pentru unificarea sufletelor căci se poate adresa la o lume întreagă pătrunzând în coliba cea mai răzleață a săteanului.

Devenind afacerea profesioniștilor, programele de radio se specializează și se întind pe aproape toată durata zilei. Multe emisiuni transmit activități ce nu fuseseră concepute pentru radio( concerte, cântece, piese de teatru, conferințe, lecturi extrase din cărți sau ziare) dar, încetul cu încetul, sub influența noii tehnici, apar noi genuri( teatru radiofonic, foiletoane radiofonice) al căror efect asupra ascultătorilor poate fi surprinzător, ca de exemplu Războiul lumilor care, la 30 octombrie 1938, a perturbat orașul New York mulți dintre locuitorii săi înebuniți de această emisiune radiofonică, și-au închipuit o invazie a Marțienilor, ea a făcut într-o singură zi, notorietatea realizatorului ei, un tânăr de 23 de ani Orson Welles. Rolul cultural al radioului este subliniat mai ales în Europa, peste o jumătate din programe este în general consacrată muzicii (concerte și arte lirice, în special) emisiunile literare și istorice caută să difuzeze patrimoniul cultural. Radioul școlar și în unele țări, emisiunile religioase contribuie de asemenea la întărirea caracterului cultural al radioului. Divertismentul (cântece, jocuri, sketchuri) ocupă primul loc în cadrul stațiilor comerciale care caută să atragă cât mai mulți ascultători.” Mulți dintre cei care lucreaza la radio spun cam același lucru. Radioul a insemnat o mulțime de produse excepționale, precum duplexurile cu Vocea Americii, cu Europa Libera, cu BBC si toate celelalte posturi care emit și în limba română, spune Ruxandra Săraru, care și-a construit propria viața în această instituție. A însemnat Post Meridian, Azi in Tara și în Lume, Pulsul Zilei, De Toate pentru Toti, În direct cu ascultătorii, Săptamâna Politică, O melodie pentru fiecare, brenduri intrate în conștiința marelui public. Ruxandra Săraru a părăsit radioul o perioadă, însa s-a întors la "prima iubire", Radio Romania, radioul este o stare de spirit, este un blazon pentru mine, iar cât am lucrat in televiziune m-am simțit deznobilă, deși am avut mare succes,e o taină un mister o sacralitate. E mult mai greu să fii o voce. E și mult mai fascinant, are ceva magic radioul, televiziunea desacralizează. În acesti 10 ani pe care ia petrecut în televiziune parcă era fugită de-acasă. Asta nu înseamnă că nu va mai face televiziune. Dar radioul îi dă siguranță și echilibru.Se poate spune ca Radio Romania s-a salvat prin cultură și prin oameni. Oamenii au fost elementul principal, pentru că fără adevarate valori, nu s-ar fi construit o instituție care să se poată compara cu altele similare din toată lume, chiar dacă emisiunile de știri au fost compromise în perioada regimului comunist, așa cum s-a întâmplat cu toate organele de presă din Romania.La Radio Romania s-au difuzat piese de teatru de cea mai bună calitate, s-au făcut emisiuni culturale excelente, s-a difuzat muzică bună. Toate astea datorită oamenilor care au lucrat in această instituție. "Dupa cei 55 de ani de cand sunt în aceasta institutie, radioul a fost un post de înalt nivel cultural și educational", spune regizorul Ion Vova. "s-a bucurat de conducerea unor oameni deosebiți ca Ion Pas, Silviu Brucan, apoi Razvan Theodorescu. Au fost momente benefice pentru că s-a păstrat un echilibru, s-a realizat un repertoriu de valoare pentru Teatrul Radiofoni, s-a abordat teatrul modern, contemporan, clasic și lucrari originale. A fost o rigoare pentru a se sări peste un limbaj nepotrivit și pentru a nu se cădea în desuetudine. Acest repertoriu valoros a fost prezentat și interpretat de cei mai valoroși actori pe care i-a avut teatrul românesc de-a lungul timpulu, și de regizori ca Victor Ion Popa, Mihai Zira, Paul Stratulat, Elena Negreanu și altii.

Toate aceste produse de excepție se păstrează în arhivele radio, există texte ale emisiunilor, înregistrari și fotografii de o valoare inestimabilă, arhiva exista de la inceputurile radioului, din 1929, explică Liliana Mușeteanu, coordonator al Arhivelor Radio. ". La început, emisiunile se desfașurau sub formă de conferințe.Arhiva păstrează și publicațiile radiofonice apărute sub auspiciile Asociatiei Prietenii Radiotelefoniei, care a făcut toate eforturile pentru înfiintarea Societatii Romane de Radiodifuziune, în 1936. Se pastrează decretele de înfiintare a Societatii, statutul de funcționare, materiale radiofonice,primele texte sunt din anul 1932. Există în colecție prima revistă scoasă de Societatea Romane de Radiotelefonie, Radiofonia. Această publicație a ajutat foarte mult pentru a determina datele de debut ale principalelor emisiuni ale radioului: Universitatea Radio, emisiunea pentru săteni, emisiunea pentru copii, emisiunea pentru femei, teatrul radiofonic, emisiunile sportive, de opera, primele reportaje de pe teren .

Arhiva sonoră este la fel de spectaculoasă. Toate emisiunile se transmiteau în direct în primele decenii. Înregistrarile se faceau la început pe discuri de decelit. Exista in jur de 30.000 de discuri dinainte de razboi, cu precădere muzică. Banda a aparut dupa 1950, iar dupa 1955 a intrat în uzul curent al redactorilor. Munca la această arhivă este foarte dificilă, necesită pregatire profesională serioasă și mult efort, toate acestea, pentru a conserva o valoare nationala. Arhiva Societatii Romane de Radiodifuziune este parte componentă a Editurii "Casa Radio". Aceasta a fost înființată în anul 1998 pentru a valorifica patrimoniul arhivistic sonor și scris al instituției.

1.2 APARIȚIA RADIOURILOR COMERCIALE

Studiile efectuate dupa 1990 dovedesc o mare contradicție. Pe de o parte, sondajele aratau că posturilor de radio locale li s-au atribuit un rol important ca media de informare. Pe de alta, în domeniul ofertei de știri, instituțiile publice naționale dădeau dovadă de mult mai mult profesionalism. Criticate la posturile de radio locale au fost indeosebi calitatea buletinelor de știri și calificarea moderatorilor. Chiar dacă astazi profesionalismul stațiilor locale poate concura în multe cazuri pe acela al instituțiilor de radio cu tradiție, mult timp stațiile radio licențiate aminteau mai degrabă de organizarea unei echipe de lucru universitare, decât de ceea ce se întelegea în general prin notiunea de radio. Aceasta, desigur, pentru că unele posturi de radio, pe baza influienței lor politice și economice, au primit cu multă ușurință liceențele de emisie, făra a se ține seama daca ele au cel puțin o simplă idee despre modul cum ia nastere în realitate produsul radio. Pe de alta parte, și la realizatorii programelor de radio predominau unele neințelegeri. Cerințele pentru realizarea unui program radio au fost în parte absolut subapreciate. Nici un alt media – TV, ziare, cotidiene, magazine – nu a avut atât de luptat împotriva cliseului "si-eu-pot-asta" ca radioul. Astăzi, radioul este considerat drept un media capabil de a transporta cu un efort tehnic relativ redus opiniile și informațiile grupurilor de interese în fiecare locuință. Trecutul deloc faimos al radioului – ca instrument de propagandă de stat – este, avand in vedere varietatea mediilor, depășit încă de mult timp.

Radioul castigă teren ca organ de informare sau de formare a unei opinii personale. Înființarea unor mass-media deschise, deci a programelor radio ce pot fi utilizate de oricine, reprezintă o alternativă realizată în mod conștient la posturile de radio comerciale private. Cei trei piloni pe care se sprijină programul radioului sunt: informația, cultura si divertismentul. Grila de programe trebuie construita ca o sinteză a acestor trei componente. Exista o concurență continuă între radioul public și cel privat. Deși ofertanților orientați spre caștig li se reproșează mereu o competență deficitară, cotele de ascultatori arată că un program orientat spre muzică și divertisment poate fi de succes și institutiile publice nationale privesc reclama ca o sursă suplimentară de finanțare, deși prin aceasta – în ochii ofertanților privați – se violează legea finanțării din taxe, în timp ce inițial, reclama nu juca nici un rol în venituri, astăzi, în cazul radioului public, ea își face simțită prezența din ce în ce mai mult, în programe. Radioul privat se deosebește esențial în bazele sale economice de cel public-national.

Unicele sale surse de venituri sunt momentele de reclama vândute. În timp ce posturile de radio publice au ca principal susținator taxele de radio și pot folosi momentele de reclamă ca o sursă suplimentară, organizatorii privați sunt lăsați, conform legii, pe seama comercializarii timpului de reclama. Un declin al vânzarilor timpului de reclama lovește în dezvoltarea capitalului societații și, astfel în perspectivele economice, personale și ale programelor. Fluctuațiile survenite pe piața reclamei și concurența se răfrâng asupra posturilor de radio private cu mult mai drastic decât în cazul posturilor publice, influențând politica firmei. Fundamentul alcătuirii prețurilor la orice mass-media este exclusiv numarul de cititori, de ascultători sau telespectatori. În cazul unor mass-media electronice (televiziune, radio), prețurile reclamei diferă în funcție de numarul ascultatorilor, corespunzator fiecărui moment al zilei.

In radio, clasicul Prime-Time (momentul când se înregistrează cel mai mare numar de ascultatori) este intre orele 6.00 și 8.00 dimineața. În cursul zilei, folosirea radioului scade, în timp ce după-amiaza, folosirea TV-ului crește constant, in jurul orei 18.00, curbele de utilizare se suprapun, începând din acest moment al zilei, televiziunea are mai mulți utilizatori decât radioul. Numarul ascultătorilor, respectiv al telespectatorilor, se stabilește sub forma de evaluări. Sunt chestionați un anumit numar de oameni, selectați reprezentativ în funcție de obișnuințele lor audio si video. Unele posturi mai comandă și sondaje proprii pentru a afla numarul de ascultători. Alte posturi, care doresc să știe cu precizie audiența pe care o au, se folosesc de așa numitele sondaje "audiențe din sfert în sfert de ora" – aflând numarul ascultătorilor corespunzător fiecărui sfert de ora. Această unitate, cea mai mică ce poate fi estimată cu un nivel acceptabil de încredere, permite posturilor de radio să dețină un bun control asupra acceptării pe piață a fiecarui element de program, astfel încat ele pot ști, spre exemplu, dacă o anumita amplasare a calupurilor publicitare va avea sau nu efecte asupra comportamentului ascultatorilor.

Firmele care vor să-și facă reclamă produselor lor, pun la dispoziția unei agenții publicitare un buget fix pe care agenția îl repartizează între diverse mass-media dupa criteriul cost-profit. Repartizarea bugetului se decide în agențiile publicitare și intreprinderi dupa diverse criterii, cum sunt: -publicul țintă, spre exemplu: un producator de software va comanda reclama cu precadere în revistele pentru publicul larg și cu tiraje mari, unde prețurile reclamei sunt mai mari și numarul de cititori ,la fel -posibilitatea reprezentării produsului. Pentru cele mai multe produse, prezentarea vizuală se bucura de prioritate.

Clientul trebuie sa știe cum arată produsul pentru a-l recunoaște la cumpărare. Astfel, cei mai mulți bani din bugetul unei reclame merg în domeniul tipăriturilor și al televiziunii. Reclama radiofonică joacă un rol secundar. Dacă totuși articolele de marcă folosesc reclama radiofonică, aceasta se face doar pentru a completa un anumit concept de reclamă. Firmele de renume încearcă să se delimiteze față de TV – boom-ul general – prin aceea că realizează campanii de publicitate intenționate, în unele cazuri chiar exclusiv prin radio. Cu toate acestea, recunoașterea faptului că reclama radio a fost mult timp subapreciată se impune foarte lent în rândul planificatorilor media și al departamentelor de marketing.

Un post de radio privat are, ca orice intreprindere orientată spre economia de piată, sarcina de a administra profitul. El nu are o sarcina de program asemanatoare posturilor naționale, în timp ce la acestea din urmă, criterii precum raspandirea larga a informației, luarea în considerație a opiniilor minoritaților și – în sensul cel mai larg – formarea și perfecționarea ascultatorilor constituie o sarcina clară de program, motiv pentru care taxele radio le asigură baza economică, în cazul posturilor private situația este inversată: muzica, informațiile și alte elemente de program primează, ele fiind mijlocul prin care se atinge scopul (obținerea profitului prin vinderea timpului de reclamă), în timp ce la posturile publice mijloacele economice trebuie gestionate astfel încât sarcina fixă de program să fie îndeplinită. Posturile private își decid oferta de programe în funcție de evenimentele economice, astfel încat să poată fi garantată realizarea optimală a țelului propus. Preferințele ascultatorilor sunt cele care decid oferta unui post.

Orice intreprindere care nu tine cont în realizarea produselor de comportamentul consumatorilor se lipsește singură de baza economică. Astfel, un producător de programe în radioul privat – de la reporter la director de programe – este liber să-și organizeze dupa voie activitatea în masura în care i-o permite piața (comportamentul ascultătorilor). Produsul "program radio" nu poate fi o marfă nevândabilă, ci depinde de posibilitațile sale de "a se vinde". Fiecare angajat al unui post de radio privat știe ca prin munca sa are obligații față de succesul economic al postului și, ca orice alt angajat – indiferent daca este vorba de un economist sau o persoană de la marketing -îsi are partea sa de contribuție la întregul produs.

O mare parte a sarcinilor este rezolvată corespunzator intr-un post local sau în studiourile regionale dacă exista o colaborare colegială. Nimeni nu poate fi relaxat atunci când trebuie să muncească repede doar pentru că o anumită sarcină nu aparține cu adevarat domeniului său de activitate. Este necesar un cadru al responsabilităților bine stabilit pentru ca anumite activitați să nu fie realizate de doua ori iar altele deloc. În plus, orice colaborator are dreptul să afle ce se așteaptă exact de la el. O structură ideală a unui post de radio local ar fi urmatoarea:

-redactor șef/director de programe

-șef de studio regional

-șef serviciu /redactor de serviciu(7)

-reporteri(5)

-asistenți redacție(2)

-editori sunet/tehnicieni(3)

Iată câteva din responsabilitațile unora, cu mențiunea că această structură poate fi adaptată în funcție de politica fiecărui post.

Redactorul șef/Directorul de programe

-este autorizat să dea sarcini, să urmarească evoluția colaboratorilor implicați în program

-raspunde de programul postului și îl dezvoltă

-decide alături de patron în problemele privind personalul

-decide cu privire la folosirea prezentatorilor

-supraveghează oferta muzicală, respectarea profilelor muzicale indicate și a listelor de melodii difuzate

-conduce ședințele de redacție

-păstrează contactul cu clienții de publicitate și asigură redacției imunitate împotriva influențelor exterioare

-analizează programele concurenței și evoluția peisajului media

-este responsabil de bugetul redacțional

-raspunde de planificarea concediilor și de elaborarea planurilor de munca

-redactează caracterizările de personal

Șeful de studio

-este responsabil de emisiunile și intervențiile studioului

-supraveghează și controlează respectarea grilelor de program indicate și a profilelor

-asigură colaborarea cu redacțiile și șeful de serviciu

-angajează noi redactori, reporteri si colaboratori

-asigură planificarea programului pe termen mediu

-planifică și inițializeaza elemente de program

-organizează desfasurarea muncii in studio

-întocmește planificarea concediilor și planurile de muncă pentru colaboratori

-ține evidența orelor de muncă efectuate și a orelor suplimentare și se îngrijește de compensarea acestora cu timpul liber echivalent

-inițiază transmisii exterioare și manifestari diferite în teritoriu

-îndrumă practicanții, voluntarii, colaboratorii

-raspunde și controlează bugetul studiolui

-este responsabil de alcatuirea planului de concedii si de muncă

-consiliază directorul de programe în probleme privind personalul

-reprezintă studioul si postul in ocazii oficiale

Redactorul de serviciu

-analizează anunțurile primite de la agențiile de știri

-la începerea turei, selectează știrile importante din cotidiene si corespondența de actualitate

-se informează la serviciile poliției și ale pompierilor despre evenimentele actuale

-planifică emisiunile, respectiv spațiile de emisie

-caută subiecte, pregatește inteviuri, redactează știri si texte de moderare

-ascultă alte posturi de radio, mai ales programul celui mai bun concurent din punct de vedere jurnalistic

Reporterul

-urmarește conferințele de presă și programarea interviurilor

-realizează sondaje pe stradă

-propune redactorului subiecte diferite

-poate fi oricand contactat pentru a primi noi informații despre evenimentele de actualitate

-știe pe derost numerele de telefon ale celor mai importante servicii ale poliției și recunoaște orice tip de autoturism al poliției după sunetul sirenei

Asistentul de redacție

-preia apelurile telefonice

-sortează și dirijează corespondența

-se ingrijește de solicitarile ascultatorilor

-însoțeste invitații si vizitatorii în studio

-anunță relatările corespondenților

-se ocupa de emisiunile realizate cu participarea ascultatorilor și de tragerile la sorți ale premiilor

-îngrijește arhiva

-are grijă de existenta materialului de birou și din studio

-calculează onorariile și ține casa

-rezolvă comisioanele și cumparaturile

-știe oricand unde și cum pot fi gasiți colaboratorii, de exemplu reporterul

-este platit mai prost, deși de multe ori este în mod normal singura persoana care știe într-adevar ceva

Editorul/Operatorul

-se ocupa de buna funcționare a echipamentului audio din regia tehnică magnetofon, CD player, MD, casetofon

-contribuie la realizarea emisiei prin manuirea echipamentului audio

-ajută redactorii prin fonotecarea materialelor aduse de reporteri de pe teren și pregatirea lor pentru emisie

-în unele cazuri, când redactorul nu știe ce vrea, este singurul care decide ce anume intra în emisie, deși nu este platit pentru a face asta

Calitațile de conducere nu sunt specifice numai șefilor marilor intreprinderi. Ele sunt detinute si de cei care conduc un post de radio local. Dacă un superior trebuie să fie un "șef de vis", atunci conducătorul unei mici echipe alcatuite din 10 sau mai multe persoane trebuie să fie la fel. Intr-un post mare, cu o ierarhie relativ bine stabilită (patron, director de programe, redactor-șef, șef informații, șef de serviciu, șef stiri, etc) un șef necorespunzator iese mai puțin în evidență, deoarece slabiciunile lui sunt compensate de celelalte cadre de conducere, iar un superior slab se ascunde făra probleme în spatele urmatorului din ierarhie. Într-o echipă mica, un șef nu se poate dezvinovați, el trebuie să dea socoteală colaboratorilor cu care vine zilnic in contact.

Slabiciunile, imperfecțiunile și greșelile sale bat imediat la ochi, intr-un colectiv mic, toată lumea își dă in scurt timp seama cum este șeful. In plus, șefului unui colectiv mic îi lipseste, de regulă, distanța, cultivată cu grija de alți superiori, față de colaboratori (anticamera, referenți, asistenti). Contactul unui redactor-șef local sau al unui șef de studio cu echipa sa este direct, apropiat. Mai mult, de la șeful unei echipe mici se așteaptă considerabil mai multă colegialitate și deschidere decât din partea unui șef de programe sau a patronului. Astfel, șefului unei echipe mici i se pretinde mai mult decât unui șef de departament de la nivelul superior. In orice firmă în care sunt angajate cel puțin cinci persoane, poate fi ales un consiliu, în posturile de radio private formarea unui consiliu nu este o regula generala. Făcând abstracție de stațiile mici, ce au mai puțin de cinci angajați, și în stațiile mari constituirea consiliilor este evitată, declarată mai mult sau mai puțin inutilă sau chiar împiedicată în mod deschis.

Bineinteles, este mai mult decât de dorit ca un redactor-șef, un șef de programe sau un director sa aibă o relație atât de prietenească și de grijulie cu echipa sa încât să nu fie necesară formarea unui organism de reprezentare a angajaților. Dar, dacă un astfel de climat de muncă exemplar exista, ar fi nerealist să se traga concluzia că nu ar trebui ales un consiliu. Formarea unui astfel de consiliu nu este un afront personal pentru conducere, ci un simplu drept la alegerea reprezentanților diverselor interese si este independent de faptul ca este sau nu este necesar la un moment dat. Un consiliu nu este o inițiativă cetațenească, ci un organism la fel de normal ca și instalațiile sanitare ori cafeaua. Din acest motiv, un consiliu al postului ar trebui ales din vreme si nu abia atunci cand apar într-adevar probleme între personal și conducere. Căci atunci formarea unui organism de reprezentare a angajatilor va fi percepută automat drept confruntare.

Consiliul poate să nu fie de acord cu o angajare a unei persoane, trebuind să-și exprime punctul de vedere într-un interval de o săptamană. El se poate eschiva de la o aprobare doar din motive pe care legea intreprinderii le enumera exact. Cele mai importante sunt: -când angajarea este contrară unei legi sau presupune costuri de contract

-când, din cauza angajării, sunt concediați alți angajați din firmă ori li s-ar provoca dezavantaje grave

-când consiliul nu a fost convocat

-când angajarea contrazice politica de angajari propusa

-când există suspiciunea motivată că respectivul candidat va perturba liniștea firmei

O persoana se afla în funcție de conducere dacă:

-poate efectua independent angajări și concedieri

-are procură

-poate lua decizii majore

-activitatea și salariul său pot fi comparate cu ale angajaților din conducere.

Intr-un post local nu trebuie sa existe un plan de muncă doar pentru că așa pretinde contractul în principiu, orice colaborator are dreptul să afle cât de mult și cum trebuie să muncească, dacă trebuie să realizeze ceva in weekend sau dacă trebuie să respecte programarile de seara și un post asteaptă o mare implicare din partea colaboratorilor, inclusiv renunțarea la timpul liber și disponibilitatea de a lucra oricând este nevoie, trebuie să le ofere siguranța unei planificari a timpului de muncă într-un mod rațional. Colaboratorii liberi care nu sunt legați de post prin contract nu au voie, din motive juridice, să apară in planul de lucru întrucât ei nu pot da indicații în chestiuni organizatorice, în principiu, includerea intr-un plan de lucru va fi considerată de către tribunalul muncii drept un indiciu că postul colaboratorului este unul similar cu al angajatilor. Reprezintă un fapt controversat dacă acei colaboratori ce primesc o învoire temporară de concediu pot fi incluși în planurile de lucru. Într-un astfel de caz, un post se poate justifica integral doar prin faptul că și pentru inlocuirile celor aflați în concediu se încheie contracte temporare de colaborare.

1.3 DILEMA EREI DIGITALE RADIO, TELEVIZOR ȘI PRESA SCRISĂ

Dupa 1989 presa românească a renăscut . Nu mai scria doar ceea ce i se spunea ci și ceea ce interesa publicul.Piața românească de jurnale a fost bombardată cu ziare mai noi sau mai puțin noi pe care cititorul le cumpara cu brațul. Dupa aproape 2 , 3 ani publicul românesc a început să descopere care este diferența între un ziar sau altul , a descoperit că în unele ziare se poate avea incredere. Celelalte ziare au disparut sau și-au adapatat materialele la dorințele cititorilor devenind și ele mai mult sau mai puțin credibile.Pentru a ramâne pe piată a trebuit ca redactorii publicatțiilor să stabilească un standard ridicat de comportare etică ,profesională astfel încât să nu fie suspectați în privința motivelor pentru care publică ceva și să aibă certitudinea că relatarile lor zilnice sunt complete , impartiale și incontestabile de exacte .Numarul cititorilor de presa on-line a crescut de circa 4 ori în ultimii ani. Informația actualizată la minut și posibilitațile multimedia sunt avantaje clare față de un ziar tipărit . Sunt cotidiene care au mai multi cititori on-line decât ziare vândute.

Publicitatea pentru internet este apreciată pentru anul acesta de circa 3,5 milioane de euro, viitorul presei va fii pe intrenet. Când a fost lansat primul ziar on-line în 2000 www. revistapresei.ro (actualmente Not Newes.ro) domeniul internet era considerat neatragător de marile cotidiene din Romania.Între timp situatia s-a schimbat radical din cauza mai multor factori.Internetul a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare spectaculoasă , iar numarul utilizatorilor e tot mai mare.Soppingul pe internet sau alte servicii sunt acuma o realitate . În aceste condiții publicitatea pe internet a inceput să crească tot mai mult,cititorul este tot mai mult atras de ziarele on-line datorită posibilitaților multiple ale acestora față de presa scrisă:continutul original, fotografii, arhive, posibilitați de participare a utilizatorilor , stratificarea conținutului , navigarea facilă , forum , convergența mediilor posibilitați de customizare. Și înca un amănunt deloc de neglijat gratuitatea informației. Persa scrisă pierde în fața presei on-line tot mai multa publicitate.Publicitatea pentru presa electronică este estimată anual la 3,5 milioane euro și urmează un trend ascendant. Firmele care oferă publicitate sunt interesate de doua lucruri majore ,mesajul lor să ajungă la câți mai mulți oameni sau la un public țintă iar costurile să fie cât mai reduse .Studii recente arată că cetațeanul percepe la fel reclama indiferent de suportul prin care este transmisă. Astfel este evident că internetul este o soluție mult mai atractivă pentru publicități decât presa scrisă, televiziunea sau radioul.Costurile pentru internet sunt mult mai reduse iar numarul de cititori este în continuă creștere. Persa scrisă se adapteaza rigorilor internetului. Numarul tot mai mare de utilizatori de internet si publicitatea în creștere din acest spațiu au determinat ziarele scrise să acorde tot mai multă atenție domeniului on-line. S-au investit sume importante în site-uri și conținutul a fost adaptat pentru formatul electronic. Astfel Evenimentul Zilei, Cotidianul , Adevarul, Jurnalul National și-au relansat site-urile în ultimii ani și și-au construit redacții on –line.Încet ,încet aceste redacții vor deveni independente față de redacția ziarului tipărit , sunt ziare care au deja (ex gazeta sporturilor) mai mulți cititori în format electronic decât pentru ziarul tiparit. Presa va continua să fie realizată de specialiști , scrisul se va conforma în continuare canoanelor obișnuite ,însă un rol tot mai mare în redarea informației va reveni și cetațenilor care nu sunt jurnaliști de profesie. Tehnica modernă , telefoanele mobile, camerele digitale , foto și video vor face ca multe dintre evenimentele fierbinți să fie surprinse de personae aflate le fața locului. Fiecare cetațean” înarmat “cu astfel de mijloace va putea surprinde și reda foarte repede informții de interes general sau local. Tot mai multe ziare au secțiuni de blog-uri sau cetațenii îsi pot exprima nemulțumirea față de autoritați prin intermediul site-urilor. Cu siguranță ziarele tiparite nu vor dispărea așa cum bibliotecile virtiuale nu au dus la eliminarea carții tipărite , tot așa nici presa electronică nu va fi groparul celei tiparite. Placerea de a ține un ziar în mână îi va face pe oameni să ceară în continuare acest gen de presă. Dar cu siguranță importanța presei electronice fața de cea scrisă va crește considerabil. Marile nume de pe piață nu vor avea de pierdut de pe urma migrației cititorilor pe internet. Un brend renumit va ramâne același chear dacă iși transferă informația și pe alte suporturi. Provocarea viitorului va fii însă o combinare a presei scrise cu presa video și cea electronică. Televiziunea viitorului va fii on- line sau nu va fii deloc..Analiștii de la multimedia Research Group au raportat la finele anului 2009 că numarul de abonați IPTV a depoșit prognozele anterioare cu peste doua milioane de utilizatori. Acestea apreciază o creștere a numarului de abonați de al 28 milioane în 2009 la 83 milioane în 2013 ceea ce ar reprezenta o creștere anuală de până la 31 %.Aceste cifre conduc la concluzia că interesul pentru servicii de televiziune moderne este în creștere continuă, iar fenomenul se va accentua masiv în anii care vin. Mai mult televiziunea HD sau TV pe telefonul mobil sunt doua alte exemple de tendințe care încep să se manifeste puternic pe piața de servicii TV.Datorită schimbarii fundamentale a televiziunii de la oferta unidirecțională bazată pe un singur canal la o experiență multimedia complexă , clienții cer servicii TV personalizate , de calitate disponibile oricând,oriunde și pe orice dispozitiv.

După zeci de ani în care a participat la diferite proiecte care au implicat TV și radio din media sau din industria de telecomunicații viziunea Ericson este să transforme aceste experiente TV în realitatea de zi cu zi pentru toți operatorii de pe piață. Bătranul radio este pe cale să cunoască o nouă tinerețe .În prezent se prefigurează doua tendințe de evoluție radioul prin internet și cel mai nou ,radioul pe telefonul mobil.

Emisiunile în direct la posturile de radio comerciale se realizează sută la sută în baza sutelor de telefoane ,dar și aici e vorba nu doar de aspecte generale ale realitații umane ci de solicitari în special la piese musicale, radioul pe parcursul mai multor decenii a progresat foarte mult.Pe lânga mijloacele de comunicări moderne radioul este și va ramâne o modalitate optimă de transmitere a informației. Radioul este și chear trebuie sa fie receptiv la schimbarile atestate în societate. Prin urmare radioul trebuie sa-și manifeste pe deplin calitațile pentru a fi în pas cu moda societații. Emisiunile și intervențiile regionale au o sarcina de program strategica și orientate înspre ascultatori.Un post de radio trebuie sa chibzuiască bine pentru cine vrea intr-adevar să emita emisiunea. Relatarea la nivel national din studiouri are o mare importanță ,mai ales în cazul evenimentelor de actualitate.Radioul prin funcțiile și obiectivele sale are un rol important în societate și anume prelucrarea informației și difuzarea ei în rândurile populației.Prin rolul ei esențial informarea în masă a ascultatorilor cu toate știrile și informațiile de pe mapamond radoiul este una din sursele principale de stocare a informației

Utilitatea și importanța radioului nu se pot însă rezuma numai la aceasta el are un impact benefic asupra societații.

CAPITOLUL II

2.1 EMISIUNILE MATINALE ÎN GRILA DE PROGRAME

Cele mai ascultate matinale sunt Radio ZU, Europa FM, Radio 21,Kiss FM. Audiența cea mai mare o au programele de radio matinale , radioul este un mediu pasiv audiența având loc în fundalul altor activitați cotidiene ,ascultând chiar la locul de muncă radioul dimineața. Matinalul este primul traseu pe programul radio, începe le 6-7 dimineața și merge pâna la 10.Este cel mai complex program cu multe rubrici horoscop , trafic, curs valutar ,meteo , știri, fiind programul radio cu cea mai mare audiență. Informația este continuă în permanent la radio se aude ceva pauzele sunt foarte scurte . Flexibilitatea programelor acordă radioului o mai mare operativitate în transmiterea informației , programul radiofonic putând fii înterupt pentru difuzarea de breaking news . Pentru ascultatorii care vor să fie bine informați și să înceapă ziua cu zâmbetul pe buze matinalul este emisiunea perfectă.Tocmai de aceea a și ajuns numarul unu în preferințele publicului având zilnic peste doua milioane de ascultatori și cea mai mare cotă de piață 17%. Matinalul este singurul loc în care informația de actualitate adus de reporterii din țară și din marile capitale ale lumii sunt puse la un loc cu rubrici menite să crească pofta de viață. Cam așa începe un matinal ,luni dimineața 6 a.m sună alarma telefonului o reprogramez sună din nou arunc telefonul și te trezești la 8, ai ratat primul curs și nici nu mai poți dormi , ce dezamagire. Ce faci în cazul ăsta? Te ridici din pat somnoros și mahmur îți faci cafeaua și deschizi calculatorul. Intri pe www…și spre mirarea ta dai peste Vasile care urlă în difuzoare trezireaaa . Multă muzică aleasă în special pentru tine ,afli și ce ți se mai întâmplă în aceea zi de la astre , dacă te decizi totuși să te duci la facultate. Afli și dacă să te îmbraci mai gros sau mai subțire , și totuși parcă lipsește ceva nu? Așa că am uitat picăturile de presă de scandal îți stau la dispoziție în fiecare dimineață .Tentant nu ? Deci te mai duci la primul curs sau îl faci la domiciliu? Si să ști că asta nu e doar lunea ci de luni până vineri începând de la 8 la 10. E draguț nu?

Cel mai important program din FM, prime-time-ul radioului, este tronsonul matinal: 7.00-10.00.Și-aici (daca nu luăm în calcul RRA), se bat doar doi grei (în București, unde acoperirea este aceeași pentru toți): Zu și Kiss. Zu are un matinal tabloid, cu nebuneala cap-coada, cu umor soft, cu tot felul de concursuri ZUmzaitoare, cu doi baieți destepți care se pun la mintea tuturor. Kiss are un matinal mai high, amuzant, satiric și serios deopotrivă, presărat cu momente politice, gălăgios .Vârful mediu de audientă Zu îl are între 8.00 si 9.00. Top of the top în Bucuresti 82.5 GRP (puncte derating), între 8.45-9.00. Doar Romania Actualități face mai mult: 101, în fix același sfert de ora. Adică cele mai bune cifre dintr-o zi întreagă.Carcotașii, la Kiss, se urnesc mult mai greu decât zuiștii, deși pleacă la ora 7.00, cam de la același nivel de audiență: Zu – 16.4, Kiss – 15.9. Imediat dupa 7.00, Zu ajunge la 58.4, Kiss – la 34.8. După care, radioul alb-roșu SBS se ridică la maxim 73.3, în sfertul de ora 8.15-8.30.Dar ambele radiouri evoluează constant, ceea ce înseamnă că muzica, premiile și conținutul cu vorbe al programelor sunt bine gândite. Genul de public se împarte, însă la categoria “high education” și chiar “high income”, deși unii ar crede altceva, ambele radiouri stau foarte bine. Doar că peste Kiss și Zu, la nivel urban, mai sunt, în ordine, RRA și Europa FM (cel din urma cu o medie de 313.9 puncte de rating pe sfertul de ora, între 9.00 și 10.00).

Prin urmare, topul programelor matinale, în jumatatea lui superioară, arată cam asa:

Bucuresti:

1.RRA

2.Radio ZU

3.Kiss FM

4.Radio 21

5.Europa FM (în intervalul 8.00-10.00, matinalul de aici e peste cel de la R21)

6.Pro FM

7.Magic FM.

Matinal la nivel urban (unde trebuie avută în vedere și acoperirea teritorială):

1.RRA (cu o medie de 372.36 pct de rating pe sfertul de ora)

2.Kiss FM (370.90, adica foarte putin sub RRA)

3.Radio Zu (311.29)

4.Europa FM

5.RR Regional

6.Pro FM

7.Radio 21 (dublu fata de Pro FM în matinalul de weekend – duminica)

8.Magic FM (în ultimele 5 sferturi de ora bate Pro FM-ul)

9.Antena Satelor (la nivel URBAN, retineti!)

10.National FM.

Cea mai buna acoperire nationala o are RRA, urmat de Pro FM si Kiss FM.De remarcat că Andreea Berghea (10.00-13.00, Kiss FM) are cel mai ascultat program de radio din Romania (375.64 media pe sfertul de ora) și face un vârf de audientă mai bun decât Cronica lui Huidu și-a lui Gainusă: 440 în sfertul de ora 10.30-10.45. Între radiourile CHR (Zu, Kiss, 21, Pro FM) + Europa FM, nu se mai întampla ca un alt program să bată matinalul decât la Pro FM, cu Nono Semen (151.10 față de matinal – 150.28), neavând însa un vârf mai bun decât matinalul statiei. Până acum maxim 2 ani, nu exista ca matinalul să fie sub un alt program al aceluiași radio (vorbim de, să zicem, primele 3 radiouri din România la vremea respectivă).În București, așa ceva se întamplă doar la Europa și la Pro FM.In 2010, pe vremea cand Vibe FM nu respira cu aparate și avea încă frecvente în mai multe orașe din țară ajunsese ca, în Bucuresti, să bată seara (19.00-22.00) până și Kiss-ul. Statea în coasta Zu. Acum, Vibe nu mai bate nici macar Magic FM.

Clasamentul general în acest interval orar e foarte diferit:

1.RRA

2.Kiss FM

3.Zu

4.Magic FM

5.Radio 21

6.Vibe

7.Pro FM (care la ora 20.00 își înjumătățește brusc audienta, iar la ora 22.00 face… 0 puncte de audientă!).Toate astea au explicatii. Nimic nu e întamplator. Și nici chestia cu “doar/toți prostii ascultă…” nu stă în picioare. E doar știința de a face un produs bine gândit. Și, într-adevar, radioul e oglinda poporului român. Ne plac chestiile ușurele, de zbenguială sau de inimă albastră. Nu acceptăm genurile bine separate (de nisa), nu suntem ca “afara”. În schimb, ne plac formatele bine organizate.

2.2 MATINALUL SPAȚIU COMERCIAL

Deșteptarea la Europa FM este cel mai ascultat matinal din România. Cârcotașii Serban Huidu și Mihai Găinușă intră în umbră iar Monica Anghel și Bogdan Miu devin noile stele ale FM ului românesc .Deșteptarea adună zilnic pe fregvența FM din toată țara un million patruzeci de mii de ascultatori unici. Adică este cel mai ascultat program matinal din România. Dintre posturile de radio private îi urmează Kiss FM ,și Radio 21 , pe locul 4 este Radio ZU la o distanță uriașă. În orașele țării programul Deșteptarea este ales de peste 770000 ascultători fiind urmat de Kiss FM.Asta înseamnă că Monica și Bogdan au reușit să doboare cuplul Huidu Găinușă, o echipă cu mulți ani de radio în FM. Și în cazul matinalului de weekend lider este clar Toader Păun aducând O dimineață de milioane în casele celor mai mulți români. Programul o dimineață de milioane difuzat sâmbăta și duminica de la ora 7 .00 la Europa FM este adus la nivel național de 817 mii de ascultători unici. Dintre posturile de radio private îi urmeaza Kiss FM ,Radio ZU cu aproape 90 mii de ascultători mai puțin și Radio 21 , Radio ZU, este pe locul patru la o diferență de pester 260 mii de ascultători.

Europa FM a confirmat încă odată la cel mai recent Studio de Audiență Radio că este un radio de milioane de români fiind campion absolut în posturile de radio private atât la nivel național cât și urban.

Și George Zanfiu realizatorul emisiunii Europa Expres , Radu Constantinescu cel care se afla în intervalul 14 .18 pe fregvența Europa FM sau Dan Micu responsabil de serile românilor reușesc să țină postul de radio pe prima poziție În top devansând Radio 21, Kiss FM sau Radio ZU , cel mai nou și agresiv radio intrat pe piață. După plecarea lui Robert Turcescu la Realitatea FM mulți analiști media sau grăbit să aprecieze că Europa FM va cunoaște un decline în respectivul interval oral rezervat emisiuni România în direct .Presupunerile nu se confirmă însă .Este pentru a doua oara când studiul de audiență radio plasează emisiunea moderată de Adrian Ardeleanu pe primul loc .Aprecierea de ascultători pe forumul www.europa FM.RO , temele bine alese și modul în care Adrian Ardeleanu a realizat emisiunea România în Direct au menținut postul Europa FM pe primul loc între 13.30 și 14.00 depășind orice post privat , dar și Radio România actualități în mediul urban. Dintre posturile de radio private postului Europa FM îi urmează pe acest nivel la nivel național Kiss FM ,cu aproape 40 mii de ascultători mai puțin . Dupa trei ani în care au dat “Deșteptarea” milioanelor de români din studioul Europa FM, Monica Anghel și Bogdan Miu pornesc într-un turneu național pentru a-și bea cafeaua și a sta de vorbă cu ascultătorii din toată țara.Avem un interviu cu Monica și Bogdan.

Nerăbdătoare să-i cunoască pe cei cu care a vorbit la radio până acum, Monica Anghel declară: “Abia aștept să-mi beau cafeaua alături de prietenii noștri. Până acum ne-am auzit, acum ne și vedem față în față. În fiecare oraș mă aștept să cunosc oameni noi cu care să stau de vorbă și de la care să învăț câte ceva. O să fie foarte frumos, deși recunosc faptul că o sa-mi fie dor de Aviv și de familie.” “Dacă până acum ascultătorii Europa FM se trezeau alături de noi prin intermediul undelor radio, acum se vor trezi cu noi la propriu. Vom merge în fiecare oraș, vom bea cafeaua împreună cu ascultătorii noștri și vom încerca să le facem diminețile mai frumoase.”, declară Bogdan Miu.

Turneul celor doi realizatori ai matinalului “Deșteptarea” de la Europa FM a început vineri, 1 aprilie, la Ploiești în „Doroftei PUB”. Monica și Bogdan vor avea un invitat special. Leonard Doroftei, unul dintre cei mai iubiți ploieșteni, fost campion mondial la box va da “Deșteptarea” milioanelor de ascultători Europa FM și va povesti unei țări întregi despre locul în care a copilărit și în care se simte cel mai bine.Cei care vor să-și înceapă dimineața alături de realizatorii matinalului Europa FM sunt așteptați în fiecare zi de vineri, de la 6:00 la 10:00. Voia bună și surprizele nu vor lipsi din program.Următoarele orașe în care Monica Anghel și Bogdan Miu vor ajunge în turneu sunt: Craiova, Brașov, Constanța, Timișoara , Oradea , Galați, Cluj , Iași, Sibiu.

Zeci de ieșeni au servit cafeaua alaturi de  Monica Anghel si Bogdan Miu.Aceștia au dat deșteptarea la un local  din centrul Iașului.

Evenimentul face parte din turneul Europa FM,  prin care vedetele urmaresc să fie mai  aproape de ascultătorii lor. Ieșenii au avut astfel ocazia să vadă live cum  se desfasoară una dintre cele mai ascultate  emisiune radio.

La fel ca și în celelalte orașe, vedetele au  desemnat cea mai buna voce și au oferit premii.

Ascultatorii fideli ai postului de Radio Europa  FM au avut ocazia în această dimineață să  vadă cu ochii lor cum se desfășoară Deșteptarea  de dimineață cu Monica Anghel și Bogdan Miu.

Monica Anghel susține că a fost de mai multe ori în  Iași, însa de fiecare dată se întoarce cu aceeași  placere și considera acest oraș ca a doua sa  casă.

 "A fost o întalnire foarte frumoasă cu  ascultatorii noștri, o întalnire pe care o  aștepta, asta a fost și motivul turneului . Noi fiind în studio nu știm exact cum este publicul la tot ceea ce facem și atunci a fost o  idee foarte bună, să avem aceste  întalniri cu oamenii din diverse orașe care ne  ascultă", a spus Monica Anghel. 

Bogdan Miu recunoaște că prima data a fost în  Iași anul trecut la finala campionatului mondial de  fotbal.Cu toate acestea a ramas impresionat de  frumusețea orasului.

,,A fost o experiență foarte frumoasă în  primul rând și datorită locului că am fost  oarecum sus la etajul 6. Mie îmi place foarte  mult să vad dimineața soarele și l-am văzut  foarte bine și -am văzut forte bine și pe cei  care au venit și mi-a placut să citesc în ochii lor  bucuria că ne întalnim, altfel ca pana acum asta e  ideea cu turneul nostru. Să-i întalnim pe  ascultatorii nostri, să ne cunoaștem și să facem  dimineata frumoasă. ,,

La eveniment a participat și medicul Tudor  Ciuhodaru care a povestit cum îmbina activitatea  medicală cu cea politică.  La fel cum s-a întamplat și în celelate orașe,  Europa FM a premiat cea mai bună voce din oraș.Prezentatorii emisiunii de dimineață se trezesc cu noaptea-n cap pentru a da „Deșteptarea“ cu glume și replici spontane, cu muzică, dar și cu știri serioase. Redactorul „Adevărul“ a participat la realizarea matinalului radio de la Europa FM, alături de moderatorii Monica Anghel și Bogdan Miu.Este ora 6.00 dimineața și Bogdan Miu este deja în studioul radio de unde dă „Deșteptarea". S-a trezit la 4.30 ca să ajungă la timp la sediul Europa FM din Băneasa. Face asta în fiecare dimineață de luni până vineri, de patru ani încoace, iar de doi ani prezintă „Deșteptarea". Bună dimineața, ascultați Deșteptarea la Europa FM, așa își începe Bogdan ritualul zilnic, dintr-un studio de radio destul de spațios. Stă în fața microfonului, la pupitrul cu multe butoane și câteva monitoare de unde urmărește SMS-urile de la ascultători, ordinea rubricilor și playlist-ul zilei. În fața lui, separat de un geam, se află un alt studio, de unde colegii de la știri prezintă primele informații.

Pe masă, mereu la îndemână, se află un teanc de ziare. În meseria lui este esențial să citească presa, în căutarea unor subiecte potrivite pentru publicul Europa FM. Nu îl tentează să vorbiască mai mult despre sex. Publicul este unul matur, sunt oameni familiști și care ascultă radioul împreună cu copiii. Trebuie să combină știrile serioase cu cele mai soft. Nu cred că ar câștiga ascultători dacă ar aborda teme sexuale .

Monica cea jucăușă urmează.

Undeva aproape de 7.30 apare și colega lui Bogdan, Monica Anghel.
Monica stă în același studio cu Bogdan, de cealaltă parte a mesei. Frunzărește ziarele, așteptând să intre în direct. La un moment dat, un articol despre creșterea copilului îi atrage atenția .Uite, dragă, copilul trebuie să aibă o cameră numai a lui. Imediat după această observație, apasă butonul roșu, intră în direct și începe să citească horoscopul: Berbec. Ai motive de veselie și de distracție

Din jumătate în jumătate de oră, programul lor este întrerupt de știri.
Au un program destul de riguros.

Tema zilei, donațiile de sânge, este disecată pe toate părțile împreună cu ascultătorii. Într-o pauză, Monica se hotărăște să doneze sânge în direct, lucru care îl îngrijorează pe Bogdan, pentru că el se teme să doneze și nu vrea nici să pară laș. Când intră în emisie, Monica anunță public:

„M-am hotărât ca, să donez sânge în direct. Aici, în studioul «Deșteptarea»".

Altă melodie, altă pauză. Când se pregătește să anunțe concursul „Totul sau nimic", Bogdan descoperă o problemă, pune mâna pe telefon și sună un coleg.

Băi, e o problemă cu întrebările de la «Totul sau nimic». Sunt întrebări care au mai fost la concursurile anterioare. Ok, trimite-le repede. Apoi o anunță pe colega lui de microfon că trebuie să „tragă de timp" înainte să anunțe concursul. Haideți, domnu Bogdan, de când e asta o problemă pentru noi, îi răspunde Monica, care se plânge tot timpul că nu are suficient timp pentru povești. După câteva minute, Bogdan a primit noul set de întrebări și concursul a decurs normal.

Dintre cei doi matinali, Monica e cea vorbăreață și relaxată, în timp ce Bogdan e cel riguros, care o „trage de mânecă" atunci când se lungește cu vorba. Știi ce nu-mi place mie la tine? Că nu ești natural, trebuie să fii mereu în program, îi reproșează în glumă, în direct, Monica. După această replică, SMS-urile de la ascultători care îi țin partea Monicăi încep să „curgă".
Totuși, cineva trebuie să țină cont de organizarea matinalului. Emisiunea este presărată cu rubrici care trebuie să intre la o oră prestabilită, dar și de muzică. Contrar așteptărilor, melodiile nu sunt alese de Bogdan. Playlistul este prestabilit pe baza unor cercetări care arată ce melodii sunt agreate de public și de ce piese s-au săturat ascultătorii.

Într-un moment de inspirație Bogdan se ridică de pe scaun și începe să danseze și să fredoneze în fața microfonului (exercițiu de „energizare" pentru moderatorii de matinal). Monica nu pierde prilejul de a-l critica, în șoaptă, pe Bogdan, despre care spune că nu știe să cânte.
Timpul trece foarte repede la „Deșteptarea". După ce și-au făcut treaba, matinalii își iau rămas bun de la ascultători. Este ora 10.00. O zi frumoasă, rămâneți cu Europa FM. Cei doi se ridică de pe scaune și se grăbesc să plece. După emisiune, când cei mai mulți oameni de-abia și-au început programul la serviciu, Monica și Bogdan se duc acasă și încearcă să doarmă.

Cam așa se derulează un matinal cu cei doi.

MODERATORUL MATINAL

Moderatorul e un prezentator adică cineva care facilitează prezența a ceva sau a cuiva în beneficial publicului. Evident treaba lui nu e să se prezinte pe sine , moderatorul e structuralmente gazdă el invită primește și se straduiește să-și slujească cu grație musafirii așa încât toată lumea să se simtă bine, nu-l ceartă nu le dă lecții.Când unii dintre invitați intră în contradicție cu alții ,rolul moderatorului este să potolească asperitațile , să destindă admosfera să asigure tonul civilizat al discuției . Modelatorul e prin excelență un arbitru, nu ține partea nimanui , nu acceptă compilcități, și o opinie împotriva altora. Aliatul lui este ascultătorul care vrea să se lamurească ascultând argumentele tuturor celor aflați în dispută. Moderatorul e un mediator el încearcă să creeze o punte între exponenții taberelor opuse , să întrețină și să modeleze dialogul, astfel încât fiecare să-și facă o idee proprie despre subiectul aflat în dezbatere. Până și în fizică se numește moderator o substanță folosită în reactoarele nucleare pentru a tempera viteza neutronilor prea rapizi. E vorba așadar tot de un agent regulator de o substanță care încetinește pripelile care ține energiile disperate sau excesive sub control.

Prezentatorii emisiunii de dimineață se trezesc cu noaptean-cap pentru a da deșteptarea cu glume și replici spontane cu muzică dar și cu știri serioase.

Moderatorul stă în fața microfonului la pupitru cu multe butoane și câteva monitoare de unde urmarește SMS-urile de la ascultatori , ordinea rubricilor și plazlist-ul zilei. Pe masă mereu la îndemână se află un teanc de ziare în meseria lui este esențial să citească presa în căutarea unor subiecte potrivite. Emisiunea matinală este destul de diversificată .

Munca de moderator de radio este mai variată decât aceea de moderator de televiziune.Prezentatorii radio prezintă o emisiune întreagă pe postul de radio ,participă la interviuri, invită oaspeți ,fac sondaje de opinie printre ascultători, vorbesc în direct cu aceștea,pun întrebări și participă la concursuri interactive.Adesea acesta selectează muzica data pe postul de radio în emisiunea lor.Pregătesc ceea ce urmează să spună ,folosesc o exprimare corectă și au o dicție cultivată.Uneori prezentatorii de radio fac emisiuni în colaborare cu un partener cu care trebuie să se înțeleagă bine .Aceștea pot lucra și cu producatori sau diverși alți membrii ai echipei pentru a produce și a prezenta programul. Activitatea se desfașoară în studiourile de radio ,munca în aer liber și peste program fiind inevitabilă.Echipamentele folosite fiind de înregistrare și redare,microfoane, telefoane,și mijloace de comunicare.

Un moderator este un utiliator cu drepturi speciale.,aceste drepturi îi permit să modereze discuțiile în forumurile de moderator.Se spune că este o adevărată artă alegerea unui moderator.Acesta trebuie să înteleagă bine rostul forumului în care este moderat,trebuie să fie comunicativ,tolerant și dispus la compromisuri.Trebuie să fie în stare să modereze discuțiile aprinse și să nu fie partinic în moderarea mesajelor.În general moderatorii se aleg de cărte administratorii din rândul utilizatorilor activi ce arată un interes ridicat față de forum și față de discuțiile din forum. Dezavantajat de lipsa imaginii moderatorul de radio trebuie sa aiba anumite calitati să îndeplineasca anumite condiții pentru a se adapta stilului radiofonic.Oralitatea este caracteristică definitorie a stilului iar cuvântul rostit devine mijlocul principal de exprimare.De aceea vocea este prima calitate pe care trebuie să aiba un moderator de radio. Ea trebuie sa fie în concordanță cu textul citit sau cu specificul emisiunii prezentate. Este preferat un timbru vocal plăcut care să nu obosească. O voce puternică și cu discurs omogen fluent poate impune un anumit respect care îl determină pe ascultator să asculte. De multe ori ascultatorul îndragește foarte mult o voce fără a cunoaște imaginea persoanei din spatele microfonului pentru că a ajuns să iubească modul de exprimare și sentimental exprimat de vocea respectivă iar înfațișarea trece în planul secund.

Dicția și pronunția sunt și ele extreme de importante.Chiar dacă un text este citit acest lucru nu trebuie să se observe. În același timp ascultătorului trebuie să i se dea impresia că lui i se comunică ceva. El trebuie să se simtă privilegiat că are acces la acele informații care au fost strînse și concepute într-un anumit format special pentru ai face pe plac. Indiferent dacă citește sau vorbește liber moderatorul trebuie să fie foarte atent și la respirație, o pauză plasată inadecvat în text îi poate da o semnificație nedorită. Cuvintele trebuie pronunțate clar ,articulate iar frazele lungi trebuie citite cu atenție. De aceea oricât de frumoasă ar fii o voce ea trebuie educată în permanență. De asemenea vocea de la radio poate instaura un sentimient de liniște și de control în situații de panică generală cum ar fii un cutremur. Din această perspectivă moderatorul radio trebuie să aiba o puternică stapânire de sine pentru a putea face față evenimentelor imprevizibile. Numai constientizarea că sunt milioane de oameni care îi ascultă poate deveni un factor de stres considerabil pentru ei.

Spontaneitatea este o altă caracteristică importantă deoarece moderatorul radio este pus în situația de a umple un gol în emisiune. De aceea el trebuie să fie în permanență pregătit cu materiale suplimentare pentru a ieși cu bine din astfel de situații. În general emisiunile în direct sunt cele mai dificile din acest punct de vedere pentru că pot deveni imprevizibile. Un ascultător care intră în direct poate să pună întrebări care să-l pună în dificultate pe prezentator. La fel invitatul în studio poate aduce în discuție detalii care nu respectă cu strictețe desfășuratorul propriu zis al emisiuni iar documentarea suplimentară poate fii salvatoare într-o astfel de postură . Moderatorul demonstrează că este stăpîn pe situație , arată respect interlocutorului și poate ușor controla discuția. Stilul radiofonic presupune o mulțime de calități specifice dar și foarte multă experiență dobândită prin exercițiu. Un moderator radio se aseamănă astfel cu un actor care se adaptează rolului pe care îl interpretează , care se emoționează suferind sau bucurându-se alaturi de cei care participă la un evenimente.

CAPITOLUL III

3.1 STUDIU DE CAZ

Kiss fm fondat în 1990 ca radio contact este un post de radio românesc cu acoperire națională ,care emite în București în peste 40 stații locale. Radioul a început să emită pe 5 noiembrie 2003 după ce rețeaua radio contact Belgia a renunțat la stațiile locale din România. Formatul muzical este contemporary hit radio CHR . Kiss fm România are o stație în Chișinău care transmite pe 100,9 fm programele de la București cu ferestre locale.Începând cu primăvara anului 2009 kiss fm îsi schimbă sloganul din Hit Muzic Steișăn în Cea mai bună muzică se ascultă la Kiss . Dj-ii kiss fm sunt Șerban Huidu și Mihai Găinușă Andreea Berechea , Ovidiu Stănescu ,Oniz , Oana Radu ți mulți alții.

Slide 4

LUNI > JOI SÂMBĂTĂ DUMINICĂ VINERI 5:00 7:00 19:00 16:00 13:00 10:00 22:30 2:00 5:00 7:00 10:00 13:00 16:00 19:00 23:00 2:00 14:00 10:00 7:00 19:00 16:00 22:00 22:00 5:00 22:00 22:30 5:00 24:00 7:00 10:00 14:00 16:00 19:00 22:00 2:00 24:00

Slide 5

Ziua bună se cunoaste de dimineață, când spargi de perete ceasul pentru că de o ora insistă să te trezească sau când te frigi cu cafeaua fierbinte cu gândul la șeful enervant și fără somn care vrea insitent să ajungi la prima ora.

Alaturi de Kiss Fm trezitul dis de dimineată este o placere. În fiecare dimineață începand cu ora 5, Dan Marcu si Oana Paraschiv te așteaptă cu informații utile, stiri, horoscop, reluări din Cronica Cârcotașilor din ziua precedentă, întamplari haioase și multă veselie, numai bune pentru încalzirea de dimineată.

Slide 6

Șerban Huidu, Mihai Găinușă și Cătălin Dezbrăcatu’ sunt rețeta perfectă pentru cele mai vesele dimineți, cu muzică numai bună de alungat somnul de pe pleoapele adormite, cu informații utile, umor fin și o sumedenie de concursuri. Să caracterizăm drept dubios faptul că la Cronica Cârcotașilor nu se consumă cafea? Mai bine să ne bucurăm, căci cine știe cum ar reacționa cei trei Cârcotași la astfel de stimuli! Știați că niciunul dintre Cârcotași nu consumă cafea? Ei sunt în schimb compania ta perfectă la cafeaua de dimineață. Emisiunea cu cea mai mare greutate din FM-ul românesc se digeră ușor de către ascultători dar, de cele mai multe ori, stă în gât țintelor: vedetele autohtone prinse în off-side de Cârcotași.

Slide 7

Dacă dimineața, pe stradă, te aleargă sau te strigă un domn elegant, cu fular, oprește-te! Este Dezbrăcatu’, care, de luni până vineri, transmite live la Cronica Cârcotașilor, trăsnăi sau alte întâmplări inedite din oraș.

Slide 8

REȚETA: – se iau ziarele de azi. se selectează cele mai proaspete și mai suculente știri din grădina mass-media, din ghiveciul showbiz sau din politică. se încing și se amestecă ușor, la foc mic. După gust, se adaugă ironie acidă marca Mihai Găinușă. Se servește la micul dejun, în fiecare dimineață în cadrul Cronicii Cârcotașilor la 8:45 și 09:45

Slide 9

Dimineața cu peripețiile ei a trecut și cafeaua a început să-și facă efectul. Acum este momentul să te apuci de munca și cum munca merge mana-n mana cu distracția, radioul trebuie sa aiba volumul la maxim. La Kiss Fm Andreea Berghea este prezentă "la raport", zilnic, de luni până vineri, începând cu ora 10:00, înarmată cu hit-uri și multe, multe informații!

Slide 10

Marian Boba este un curajos. În fiecare zi năvălește în studioul Kiss Fm și își revendică locul la microfon. De unde începe să turuie. Despre de toate pentru toți. Pe teme alese de el sau de voi. Se scufundă în ziare, cercetează cam tot ce se întâmplă prin lume și spune mai departe. Citește mesaje, dedicații, râde, se foiește, se agită. Și se miră că trei ore au trecut cât ai clipi. De luni până vineri de la ora 13 la 16 .

Slide 11

Te simți obosit după o zi de muncă? Stresat de colegii de clasă care îți împrumută zilnic pixul și nu ți-l aduc niciodată înapoi? Șeful este ca de obicei: cicălitor și enervant? Ești blocat în intersecție aproape de casă și tocmai ți-ai adus aminte că ți-ai uitat cheile de la apartament pe birou? Ovidiu si Oana îți dau de la ei o doză șoc de re-energizare. În plus, e posibil să te ciocnești de o colecție frumușică de premii. Acesta este, de altfel, singurul ambuteiaj din toată emisiunea: premii multe și deloc mărunte care își caută posesori. Și nu trebuie să ai neapărat carnet de conducere ca să câștigi. Cei doi sunt generoși din fire. Mai ales în timpul programului: de luni până vineri, de la 16:00 la 19:00. Undă verde!

Slide 12

Nu stie? Atunci fa-i o dedicatie la Olix! Nu ține în tine ce vrei să spui celor din jur, pune mâna pe telefon si spune-le să te cunoască. Pentru că la Kiss este Kiss by Kiss cu Olix. De cate ori am plans la geamul tau iubito singur și neștiut!

Slide 13

French Kiss este despre zilele acelea în care toți norii s-au adunat deasupra capului tău. Sau despre zilele acelea în care soarele a strălucit mai tare ca niciodată. Doar că poveștile despre experiențele tale de viață încep la Kiss Fm în momentul în care "astăzi" se pregătește să devină "ieri". Dan Fințescu, Sînziana și Andreea te așteaptă să împărtășești din întâmplările prin care ai trecut.  Ce ai învățat, unde crezi că ai greșit, pe cine ai iubit, de cine te-ai despărțit, la cine ai apelat atunci când ți-a fost mai greu. Spune răspicat și fără inhibiții. Aici, niciun răspuns nu poate să fie considerat greșit. Iar gândurile împărtașite pot fi cel mai bun medicament pentru sufletele rănite. Cei trei te provoacă la discuție, în fiecare zi, de luni până vineri,  începând cu ora 22:30. Dacă te-ai gândit la sensul pe care îl cunoaște toată lumea, află că ești departe de adevăr.

Slide 14

Dacă până la ora aceasta nu te-ai pus la somn, mai bine renunți! Giulia te ține cu ochii deschiși și urechile ciulite până la ivirea zorilor. Vorbele ajung la tine fix când să te prindă ațipeala și durează fix până îți trece. Restul este plin de muzică. Kiss Fm îl trimite la culcare numai pe Moș Ene, că și așa n-a mai pus geană pe geană de multă vreme. Restul lumii cântă, dansează și se distrează!

Slide 15

Vineri seara este timpul sa-ti faci incalzirea pentru weekendul care incepe Porneste radioul si…apuca-te de treaba. Kiss Fm ti-a pregatit o emisiune incendiară. Începand cu ora 23:00, te asteaptă două ore de mix live cu Dj Almud și Dj Konstantin. Ascultă toate hit-urile remixate live în studioul Kiss Fm, fii informat, află care este piesa saptamanii și ce piese au selectat Dj Almud și Dj Konstantin pentru Top 3.

Slide 16

Ca să nu-ți ieși din mână după o săptămână în care ai servit tocănița de… gazete la micul dejun, Kiss Fm ți-a pregătit și un matinal de week-end. Raul Brebu este cel care te așteaptă pe frecvență de la 07:00, dacă ești insomniac sau ești ghinionistul care trebuie să meargă la muncă atunci când, în mod normal, cei mai mulți sforăie la greu. Dacă nu faci parte din categoria oamenilor care plecă la job  în week-end, dar iubești petrecerile care țin până dimineața "târziu", ești servit cu after-party pe Kiss Fm! Sâmbătă și duminică dimineață, de la 07:00 la 10:00.

Slide 17

Weekend-ul, după caz, este dedicat fie lenevitului sau activităților casnice, fie celor care nu au nici o legatură cu domiciliul și umblă la cumparaturi, prin excursii sau vizite la rude, prieteni si cunoștințe. Întotdeauna veselă și pusă pe glume, Andreea Remetan nu pune fizic umărul la treabă, dar ajută cu vocea la treburi, indiferent dacă sunt îndeletniciri domestice sau țin de excursii, shopping sau vizite la prieteni. Cele mai bune melodii pentru activitatile de weekend sunt prezentate de Andreea Remetan în fiecare sambată și duminică de la ora 10:00-14:00.

Slide 18

După-amiezile de weekend au farmecul lor. Totul se mișcă într-un ritm mai lent. Parcă nimeni nu se mai grăbește atât de tare în toate direcțiile. Ca să nu mai spunem de momentele de maximă relaxare tu, o carte nouă și muzică bună în fundal. Și, nu în ultimul rând, cu o companie grozavă, care știe când să fie vorbăreață și pusă pe glume, dar și când să fie tăcută și să te lase în … lumea muzicii: Emanuel David. Bucură-te de momentele de respiro și umple-ți bateriile pentru petrecerea de diseară sau pentru săptămâna care urmează. În fiecare sâmbătă și duminică, de la 16:00 la 19:00

Slide 19

In weekend vrei să le transmiți o muțime de lucruri prietenilor,rudelor, colegilor, vecinilor, vânzătoarei de la magazinul de jos și multor alte persoane…pe care le cunosti mai mult sau mai puțin. Dedică piesa favorită și transmite mesajele tale în fiecare sâmbătă și duminică în direct la Kiss începand cu ora 19:00 la Alice.

Slide 20

Nu trebuie să ai peste 18 ani și nici nu trebuie să-ți bați prea tare capul cu … votatul! Asta pentru că la Partyd singurul "candidat" este OLiX! Muzică de zbenguială, DJ, mix-uri live, mesaje, acestea sunt doar câteva dintre "promisiunile" Partyd-ului! "Angajamente" de care se ține în fiecare sâmbătă, începând cu ora 00:00! De aceea tu, ascultătorule petrecăreț, trebuie să uiți de club și să te gândești la o nouă modalitate de a-ți face nopțile de sâmbătă… albe! Este, de altfel, una dintre petrecerile la care te poți prezenta în pijama. Intarea este liberă!

Slide 21

În fiecare duminică, timp de două ore, ai ocazia să asculți, în exclusivitate pentru România, cel mai faimos clasament al radiourilor internaționale: World Chart Show ! Cei care își doresc să asculte azi hit-urile de mâine, trebuie să asculte World Chart Show, la Kiss Fm, între orele 14:00 și 16:00, prezentat duminică de duminică de Andreea Remetan!

Slide 22

Nu te speria, nu este vorba despre o mișcare cultural religioasă de integrare în absolut. După o saptamană de munca epuizantă și un weekend și mai obositor este timpul să te relaxezi și să-ți încarci bateriile pentru saptamana care începe și ce poate fi mai placut decât muzica care te deconectează și te imbie la visare. Oana Radu îți va citi o poveste în timp ce DJ Almud va avea grijă să mențină atmosfera chill! Ce poveste? Ascultă Kiss Fm în fiecare duminica de la ora 23:00 și vei afla ce poveste ți-au pregatit Oana și Dj Almud!

Slide 23

Întocmit cu atenție de Andreea Berghea, dichisit de Almud și "vorbit" de cârcotașul Șerban Huidu, Fresh Top 40 poate fi ascultat la Kiss FM, sâmbătă, începând cu ora 14.00 ! Pentru amatorii de topuri și clasamente, am pregătit în bucătaria Kiss Fm emisiune cu dedicație. Atentie! Nu cu dedicații! Este topul care îți permite să-l răstorni cu susu-n jos fără să se supere. Chiar din contră. De asta a fost făcut. Ia-l și întoarce-l după cum îți place mai bine (instrucțiuni de utilizare găsești pe pagina cu Fresh top 40 pe www.kissfm.ro). Apoi ascultă rezultatul.

Slide 24

Cine asculta Kiss Fm?

Slide 25

Cine ascultă Kiss Fm?

Slide 26

Cine ascultă Kiss Fm?

Slide 27

Cine asculta Kiss Fm?

Slide 28

Câți ascultă Kiss Fm? Source IMAS & Mercury Research 1 septembrie-14 decembrie 2008

Slide 29

Câți ascultă Kiss Fm? Source IMAS & Mercury Research 1 septembrie-14 decembrie 2008

Slide 30

ORADEA FOCSANI ZALAU RESITA BACAU CRAIOVA TARGOVISTE BOTOSANI CONSTANTA IASI SULINA GIURGIU CURTEA DE ARGES SLATINA CARANSEBES C.TURZII BAIA MARE MIERCUREA CIUC GALATI TIMISOARA LUGOJ ARAD SATU MARE ROMAN DEVA BRAILA RM.VALCEA PETROSANI GHEORGHIENI Dr.T.SEVERIN MANGALIA CAMPULUNG TARGU JIU CHISINAU BRASOV TULCEA ALEXANDRIA VASLUI BARLAD PIATRA NEAMT SF GHEORGHE SIGHISOARA ALBA IULIA TG BUJOR CARACAL HARLAU BISTRITA SUCEAVA TG MURES CLUJ SIBIU PITESTI PLOIESTI like Club a realizat un nou interviu în exclusivitate, iar de data aceasta membri Partydului KissFM, OliX (Oliver Simionescu) și Dan Fințescu, au răspuns deschis la întrebările puse .

3.2 INTERVIU CU PARTI CLUB FM

Printre subiectele dezbătute de DJ OliX și MC Dan Fințescu s-au regăsit și planurile de viitor ale Partydului KissFM, experiențele avute de-a lungul timpului, viața personală și evenimentele viitoare. Iată o parte a interviului dat :

LikeClub.Ro: De unde a plecat ideea de Partydul KissFM On Tour?

Partydul KissFM: Ideea Partydului a plecat într-o seară ploioasă de vară târzie a lui 2009 la Costinești, în Ring. Stăteam amândoi de vorbă și visam cu ochii deschisi cât de frumos ar fi să facem asta. Cum ploaia nu se oprea, am început să punem pe hârtie cam ce și cum și, aproape fără să ne dăm seama, am pornit proiectul ăsta care a crescut mai repede decât s-ar fi așteptat oricine.

LikeClub.Ro: Sunteți aproape tot timpul plecați în țară. Cât mai petreceți alături de familie?

OLIX: Eu nu am familie, iar prietena mea, Ioana, mă însoțește peste tot.

DAN: Din păcate, fosta mea soție nu a prea mai putut să accepte ideea profesiei mele. Dar îmi petrec cât mai multe din zilele în care sunt acasă alături de fiica mea Mara, care este de departe cea mai mare realizare a mea.

LikeClub.Ro: Ați avut două experiențe neplăcute de-a lungul istoriei Partydului KissFM On Tour. Ce mesaj aveți pentru cluburile “neserioase”?

P.K.FM: N-avem un mesaj propriu-zis. Noi suntem, din câte am vazut, primii care spunem lucrurilor pe nume. Mesajul ar fi pentru ceilalți artiști. Să vorbească și ei.

LikeClub.Ro: Care a fost primul club unde ați mixat împreună și cum a reacționat la ideea venirii Partydului KissFM?

P.K.FM: Primul club… a fost Skye din Iași. A fost… WOW! Rămâne și acum una din cele mai frumoase experiențe pe care le-am trăit. Atunci ne-am dat seama că s-ar putea să avem un viitor frumos. Am fost de mai multe ori acolo în lungul nostru turneu și de fiecare dată a ieșit super-party.

LikeClub.Ro: Ce s-a schimbat în show-urile voastre de la prima “ședință plenară” și până acum?

OLIX: Muzica, în primul rând. Suntem mereu la curent cu cele mai noi hit-uri. Și mărturisim cu mândrie că mulți făcători de playlist din țară ne ascultă și au prins de la noi hituri pe care încă nu le auziseră.

DAN: Încerc să-mi adaptez show-ul de MC la fiecare club, anotimp, stare de spirit, zonă geografică în parte. Îmi place să cred că am evoluat măcar puțin de-a lungul timpului.

LikeClub.Ro: După aproape doi ani de evenimente în toată România, v-ați pierdut identitatea de DJ și MC? Fanii vă recunosc mai repede ca Partydul KissFM decît ca OliX și Dan Fințescu?

P.K.FM: E o întrebare la care nu știm ce să raspundem. Probabil că ar trebui să răspundă ei, în locul nostru. Ne place să credem că identitățile noastre sunt perfect integrate celei a Partydului.

LikeClub.Ro: De unde mai vin energia și ideile noi la fiecare eveniment după atâtea petreceri?

OLIX: De la oameni. De la cei din fața noastră. De multe ori ei ne cer piesele care apar în playlist. Sau Dan bagă niște rime de care își aduce aminte pe moment și atunci mie îmi vine ideea pentru o piesă. Totul ține însă de momentul în care suntem la pupitru și de oamenii pe care îi avem în față.

LikeClub.Ro: În ce oraș din România nu ați ajuns, dar v-ați dori să fiți prezenți?

P.K.FM: Sunt mai multe. Satu-Mare, Tulcea, Giurgiu, Alexandria.

LikeClub.Ro: V-ați gândit să aveți un turneu în afara granițelor României?

P.K.FM: Chiar s-a pus problema unor cluburi din afara țării frecventate de români. Dar, până acum, nu s-a concretizat nimic.

LikeClub.Ro: Câți oameni fac parte din echipa Partydului, echipa care face deplasarea la fiecare eveniment?

P.K.FM: Pfoaaaa! Foarte mulți! Nici nu vă dați seama! De cele mai multe ori suntem trei. Olix, prietena lui, Ioana, și cu mine. Câteodată, atunci când cluburile o solicită, nouă ni se alătură și cele două animatoare ale noastre: Edit și Meda.

LikeClub.Ro: Sunteți printe cele mai vânate “evenimente” din viața de noapte. Cât va mai rezista isteria Partydul KissFM?

P.K.FM: Noi sperăm că va rezista cât mai mult cu putință.

LikeClub.Ro: Ați accepta să participați la un eveniment caritabil?

P.K.FM: Oricând.

LikeClub.Ro: Aveți în plan să scoateți un DVD cu evenimentele Partydului?

P.K.FM: Tot ce facem noi se poate downloada în fiecare săptămână. Ar fi puțin redundant… Cât despre unul în imagini… este destul de sus la capitolul vise. Dar unul perfect realizat…. un fel de documentar-show… deci da. vedeți, planul există.

LikeClub.Ro: Ce părere aveți despre noul site de clubbing, www.likeclub.ro ?

P.K.FM: Arată foarte bine. Ne place. Îi dorim să se extindă la nivel european. Cel puțin!

LikeClub.Ro: În încheiere, transmiteți un mesaj fanilor voștri de pe site-ul likeclub.ro.

P.K.FM: Cele mai tari petreceri sunt cele simple. Hituri mixate, un MC cu un microfon și… gata! PARTY ON!!!

CAPITOLUL IV

4.1 CONCLUZII

Radioul cunoaște o răspândire rapidă în toată lumea. În România, evoluția sa a fost lentă din cauza lipsei receptoarelor, fabricate în străinătate și a costurilor ridicate. „Primul post de radio a luat ființă la 1 Noiembrie 1928, când s-a difuzat prima emisiune în limba română.” , fiind prima emisie oficială a Societății de Difuziune Radiotelefonică din România. Pe lângă discursul ținut de Dragomir Hurmuzescu, directorul Institutului Electrotehnic, „emisiunea a mai cuprins, printre altele, un buletin de știri, informații meteorologice, muzică și prima conferintă difuzată la radio, intitulată „Poezia populară românească” Încă de la început, specializarea și-a făcut apariția și în cazul conținuturilor radiofonice. În următoarele luni au început să fie difuzate emisiuni special concepute penru copii sau pentru femei, precum și emisiuni umoristice și altele conținând sfaturi medicale.

Rolul radioului declarat de la început – informarea, educarea și divertismentul – își atingea scopul în emisiunile transmise. Urmărind să contribuie, în special, la formarea publicului, emisiunea culturală „Universitatea radio”, difuzată zilnic între orele 19 și 20, trata subiecte dintre cele mai diverse în fiecare zi a săptămânii. Ca urmare, a fost creat un nou post numit „Radio Cultural”, existent și astăzi. De asemenea, s-a dezvoltat și rețeaua posturilor teritoriale în orașe precum Iași, Craiova, Târgu Mureș, Cluj și Timișoara

În timpul celui de-al doilea Război Mondial, radioul a suferit o involuție prin reducerea drastică a orelor de program. Devenit mijloc principal de propagandă alături de televiziunea natională, radioul și-a reluat cursul după 1990, când a fost posibilă transmiterea în unde ultrascurte (FM). Cu o calitate superioară față de transmisia în unde medii, FM-ul a luat amploare foarte repede, aducând un stil nou în mass-media românești.

Fiecare canal de audio a încercat să-și construiască propria personalitate, ținând cont de preferințele publicului dorit. Astfel au luat naștere mai multe formate radio, dintre care cele reprezenative sunt Adult Contemporary se adresează persoanelor între 25 și 49 de ani, difuzează muzică mai putin alertă, iar informația ocupă un spatiu de 30% din programele acestui tip de post radio.

Contemporary Hit Radio se adresează tinerilor între 14 și 25 de ani și difuzează hituri contemporane, lăsând informația pe plan secundar. În România, îl putem identifica cu posturi precum Radio 21, Radio Zu, Pro Fm.

Urban Contemporary vizează publicul între 18 și 34 de ani care preferă muzica dinamică. Și aici, emisiunile de știri au timp de emisie scazut.

Middle- of- the- road este formatul echilibrat, care ține cont de melodicitatea pieselor, mai mult decât de topurile muzicale și care difuzează informații într-un volum considerabil (știri ample, meteo, sport și informații rutiere). Publicul țintă are vârsta peste 40 de ani. (Europa Fm)

Easy listening promovează muzica deconectantă, iar publicul țintă este situat în preajma vârstei de 50 de ani. (Magic Fm, Romantic Fm)

News/ Talk este un format de știri și dezbateri. (Realitatea Fm)

De menționat sunt și alte formate radio precum Album- Oriented Rock cu succes la bărbații între 18 și 34 de ani, Muzica Clasică pentru cei cu un nivel de cultură mai elevat , formatul Etnic cu emisiuni în limbi străine, ale etniilor din diferite regiuni și cel Religios.

BIBLIOGRAFIE:

Randall, David ,,Ghid practic pentru presa scrisa, , Iasi, Polirom, 1998.

Dragomir, Otilia (coord.) ,,Femei, cuvinte si imagini,, Iasi, Polirom, 2002.

Vranceanu, Angela; Calarasu, Cristina; Ionescu-Ruxandoiu, Liliana; Mancas, Mihaela; Pana-Dindelegan, Gabriela ,,Dictionarul general de stiinte ale limbii,, Bucuresti, Ed. Științifică, 1997

Pierre Albert , ,, Istoria Radiodifuziunii ,, Editura Institutul European

Vasile Traciuc ,,Jurnalism Radio ,,

Radio Europa FM,

WWW.CARTIAZ.RO

http://www.raleightavern.org/geopolitics.htm