Emisiunea Radio, între Kitsch și bun gust [616291]

Universitatea Hyperion București
UNIVERSITATEA HYPERION DIN BUCURE ȘTI
Facultatea de Jurnalism

LUCRARE DE LICEN ȚĂ
Emisiunea Radio, între Kitsch și bun gust

Coordonator științific :
Lector univ. dr. George -Lucian Onofrei

Absolvent: [anonimizat] 2018

INTRODUCERE ………………………………………………………………………………………………. …….. 3
CAPITOLUL I – Radio Sistem mass -media ……………………………………………………………….. 6
1.1 Sistemul Mass -media. Delimitări conceptuale. Funcții ……………… ……… 6
1.2 Radioul – Scurt Istoric ……………………………………………………………. …….. 9
1.2.1. Radioul în peisajul media românesc …………………………………. ……… 12
1.3 Comunicarea radiofonică – Specific itatea canalului radi o……………. …….. 14
1.4 Concluzii ……………………………………………………………………………… …….. 17
CAPITOLUL II – Valoare și non valoare în mesajul radiofonic …………………………………. 19
2.1 Publicul ascultător – Tipologie ………………………………………………… …….. 19
2.2 Factori determinanți în formarea și educarea publicului ……………. ……… 22
2.3 Jocul și rolul moderatorului emisiunilor radio …………………………. ……… 24
2.4 Concluzii …………………………………………………………………………….. …….. 27
CAPITOLUL III – Bun gust versus Kitsch ………………………………………………………………. .. 29
3.1 " O mică manipulare " ……………………………………………………………. …….. 29
3.2 Sondaj de opinie – Kitsch versus bun gust la Radio ZU …………….. ……… 32
3.3 Concluzii sondaj …………………………………………………………………… …….. 48
3.4 Concluzii generale ……………………………………………………………….. ……… 49
Bibliografie …………………………………………………………………………………………………………….. … 50
Anexe ……………………………………………………………………………………………………….. ……………… 52

3
INTRODUCERE

Lucrarea “ Emisiunea radio, între kitsch și bun gust”, urmărește etapele dezvoltă rii
emisiunilor radio încă de la începutul primelor transmisii în lumea tehnologiei cât și a
ascultătorilor ș i a cons umatorilor de sunete și informaț ii.
Demersul nostru este construit pe mai multe etape pe care le vom parcurge î n cele trei
capitole, cu un accent aparte pe valoarea mesajului tran smis către publicul țintă .
Radio nu înseamnă doar simple unde sonore, ci discutăm despre un î ntreg, un grup de
piese ce lucrea ză sincronizat în a trans mite în primul râ nd comunicarea, sub formă sonoră, fără
nevoie de “sticlă ”, atenț ia fiind canalizată către semnalul auditiv.
Când discută m despre si stemul radio, ne referim la un întreg lanț ce lucrează fără pauză
în a pune în miș care componentele ideale pentru crearea unei emisiu ni radio de calitate. Trebuie
să avem în vedere faptul că societatea actuală , indiferent d e naționalitate, vârstă, poziț ie
geografică, poziț ie socială , convi ngeri politice și apartenenț e religioase, joacă un rol important,
deoarece astfel , pot fi întâ lnite diferite categorii de public, aspect p e care îl vom detalia î n
capitolul 2.2.1 “publicul ascultă tor- tipologie”.
Ceea ce am vrut să subliniez î n aceste enunț uri este ide ea de a nu neglij a și de a nu
încălca intimitatea ș i spațiul privat al inv itaților de emi siuni radio, deoarece se pot stârni bătă lii
prin agresiune verbal ă în acest domeniu și nu numai. În acelaș i tim p, emisiunile radio se
adaptează în funcție de preferinț ele p ublicului, astfel încât mesajele pot f i adeseori cameleonice
în temele abordate. De aceea, acest sub iect trebuie tratat cu delicatețe, după cum spuneam î n al
doilea capitol . Cate goriile de oameni sunt diverse și au la bază diferite interese și moduri de
gândire.
Radioul este în primul rând, comunicare, o adev ărată artă , ce are ca și prim element
conversația. Pentr u a real iza o comunicare prin mijloace ș i programe radiofonice, este nevoie d e
multă imaginaț ie și efort. Acest proces se realizează prin intermediul cumulilor de informaț ii
diverse pe care publicul le cere.
Tot al doilea capitol va a corda o atenție deosebită, rolului pe care moderatorul/prezentatorul
îl are î n buna d esfășurare a emisiunii de radio .

4
Educarea, comunicarea cât și influențele sunt puncte importante în tratarea acestei lucră ri,
deoarece , la fiecare capitol regă sim elemente de subst rat ce definesc existenț a radioului din toate
punctele de vedere: apariție, necesități ș i dezvoltare , lipsa culturii, tehnici de manipulare,
modalităț i de transmisie etc.
Și când discută m despre ra dio, în primul rând ne referim la o întreagă ramură a sistemului
mass -media și funcțiile acestuia întâlnit î n capitolul I radio si stem mass -medi a 1.1 “ sistemul
mass -media funcț ii”.
“Emisiunea radio , între kitsch și bun gust” tratează delicat și pune î n val oare în acelaș i
timp, mentalitatea individului ascultător și nu numai. Pune în conflict discrepanțele societății de
la un nivel la altul în fu ncție de preferinț e. A se vedea multitudinea de teme ș i subiecte abordate,
transmise prin intermediul emisiunilor radio: muzică, politică, bârfe, conflicte, soluț ii etc.
Vom aborda în al doilea capitol , la subpunctul 2.2 problemati ca factori lor determinanț i
în formarea ș i educarea pu blicului , un ansamblu de idei prin care este conturat ce rol poate juca
emisiunea radio în educarea ș i formarea publicului. De aceea , nu trebuie să omitem celebrul,
consid erat de unele voci drept o glumă, exerciț iu involuntar prin efectele sale în spațiul
manipulării (întrucât departe de autor această intenț ie), eveniment radiofonic realizat în anul
1938 de Orson Welles1, regizor de film ș i teatru care a reușit să producă panică ș i sunete de
infern pr in adaptarea radio a căr ții “ R ăzboiul lumilor”, relatând de la ficțiune la realitate invazia
marțienilor. Fenomenul a rămas î n memoria colectiv ă, deoa rece a avut un asemenea impact î ncât
oamenii cre deau că aceasta este realitatea: pămâ ntul este invadat de ex tratereș tri.
Astfel , putem discuta deschis despre preferințele dintre kitsch ș i bun gust ale emisiunilor
radio, care este ide ea de bază a acestei lucrări, ce scoate în evidență particularităț ile publicului.
Esența principală , este că radioul în domeniul informației deține prioritatea î n raport cu
celelalte component e sistemului presei.

1 George Orson Welles (n. 6 mai 1915 , Kenosha, SUA – d. 10 octombrie 1985 , Los Angeles, SUA) a fost
un regizor de film și teatru, actor, scenarist, distribuitor și producător american. Fiind considerat un copil
minune, a studiat diversele arte ale divertismentului și spectacolului, ca să ajungă să exceleze în cele mai
multe dintre ele.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Orson_Welles#cite_note -626cf4aed130496ea2d9ce6f09ec376d -4

5
"Mesajele radio intră direct î n casele noastre, în mașini dar și î n cele mai izolate locuri
din natură unde încercăm să ne refugiem de agitaț ia lumii cotidiene. "2
Folos im mijloace diverse ale comunicării de masă pentr u a ne extinde capacitatea umană
de a comunica. De fapt, rezulta tul acestui proce s este chiar societatea actual ă, dornică de
informații, sunete etc.
Pornind de la acest aspect , se formează modelele media, prin care publicul are ș ansa de a
alege dintr -o varietate de canale, emisiunile favorite, indiferent de calitatea acestora, cum ar f i:
emisiunile radio de istorie și de cultură, muzică, politică, conflicte, știri de ultimă oră ș i
promovarea vedetelor. Promovarea vedetelor indiferent din ce domeniu media fac parte, prin
intermediul emisiunilor radio, sco ate în evidență caracteristicile societăț ii, în care aceștia își
etalează mentalitatea. Aici discutăm despre di ferențele nivelelor ș i grupurilor sociale, din
fericire diferite. Ast fel emisiunile radio de kitsch ș i de bun gust prind contur atât pozitiv cât ș i
negativ în funcție de alegerile ascultă torilor.
Cum am spus, radioul este nevoit să se adapteze nevoilor și cerinț elor publicului.
Întâlnim des perso ane cu gusturi diferite pe care celalalt grup social nu le poate concepe și
invers sau efectiv nu le acceptăm, judecând că nu suntem de acord în cazul în care discută m
despre o emisiune radio. O put em considera un complet kitsch ș i de prost gust.
Capit olele doi si trei cuprind o mică cercetare a comporta mentului, educarea publicului cât
și formarea ace stuia, cu aspecte pozitive dar și negative. Cum ia naș tere promovarea non
valorilor prin int ermediul emisiunilor radio, regăsiți î n cuprin s, mai exact în al doilea capitol.
Acțiunea, dramele, interacț iunile de o rice tip cu orice oameni, agitația orașului în care ne
aflăm, hrănește lumea mass -media ș i ne este transmi s print r-o dive rsitate abundentă a
tehnologiei, informaț iile pentru c are putem fi pro, neutrii sau fără interes. Pentru existenț a
fiecă rui om, este foarte important să se afirme, să se valorizeze ș i să susțină cu tărie părerea lui
pe o anumită scară socială, de prefer at cât mai sus indiferent de poziț ia acestuia , pe care o poartă
în societate.
Răsfoiți paginile ș i vă puteț i inspir a din micile informații pe care o studentă la jurnalism,
pasionată de scris ș i de evenimentele sociale le -a așternut pe hâ rtie.

2 Mircea Agabrian Strategii de comunicare eficientă , Editura Institutul European Iași, 2008

6
CAPITOLUL I
Radio . Sistem mass -media

1.1 Sistemul mass -media . Delimită ri conceptuale. Funcț ii
Termenul mass -media (co municații în masă) desemnează un ansamblu al mijloacelor și
modalităț ilor tehnice moderne de informare și influențare a opiniei publice, cuprinzâ nd radioul,
televiziunea, presa, internetul etc. Aceasta este definiția pe care o regăsim atât în dicționare cât și
în majoritatea lucră rilor de specialitate3.
Dintr -o altă perspectivă, mult mai complexă , putem d efini “mass – media” ca un proces
de comunicare în masă , prin utiliz area unor mijloace specifice (hârtie, unde sonore, imagine etc)
cu un scop bine definit fie el pozitiv, ori, aș a cum istoria a demonstrat -o cu intenții vă dit
manipulatorii .
Cel mai important factor al societății actuale, î l constituie comunicarea în masă , deoa rece
nevoia de informare se află la orice capitol din viaț a de zi cu zi.
Ramurile mass – media, prezintă o multitudine de mijloace tehnologice prin care mesajul
este tra nsmis cu ușurință și captat de că tre public.
Procesul transmiterii ș i compunerii acestuia este o hrană pentru modernizarea și
dezvoltarea tehnologiei atât cea din prezent cât ș i cea de viitor. Cu cât mai simplu cu atât atenția
publicului este prezentă .
Comunicarea mass – media, înseamnă legătura prin care individul intră î n con tact cu
lumea. Presa electronică joacă un rol important î n domeniul jurnalismului.
Evoluția funcțiilor mass -media a devenit o necesitate permanentă. Omul modern, după
cum bine ș tim, este un d evorator al presei electronice și al tacticilor mass -media, putem spune că
se află chiar sub dictatura presei.
Postu l de radio, ziarul, televizorul etc ne dictează virtual cum să gândim, în mare parte
ne influențează viețile și ne ghidează către alegerile și deciziile colective. Î n urma acestui proces
de “influențare” î ntr-un mod subtil indirect , dar probabil și intenționat, își face apariția odată cu

3 https://dexonline.ro/definitie/mass -media

7
acțiunile pe care le săvârș im, gândirea comună . De ce? Deoarece este mai simplu ș i mai sigur ca
individul să se afle în “ efectul turmă4” și în același timp , teama de a depăși zona de confort își
face loc treptat în mentalitatea societăț ii.
Sistemul mass -media și funcț iile acestuia, de venite în prezent un imperiu al
informațiilor, se află într -o continuă dezvoltare, deoarece la creația lui, ajută mulț i factori externi.
Publicul este energia infi nită prin care mass -media se hrănește pentru a crește și pentru a
depăș i limita dintre zona banală ș i monotonie.
Esența de bază în comunicarea radiofonică este dată de acț iunea mesajului transmis pe
undele radio. Cu câ t acesta este mai dina mic, mai alert, plin de informații cu atâ t efectul asupra
publicului este mai mare. Detaliile și cercetările amănunț ite oferă echilibrul p erfect, î n a scoate în
evidență “gloria mass – media5”.
Haideți să ne gândim la forma geometrică a triunghiului (vezi fig. 1 de mai jos ). Format
din trei latu ri, baza este cea mai importantă. De la un capăt la celălalt, latura de bază este mass ș i
media, golul îl umplem cu informaț ii, factori poz itivi dar și negativi, imparțialitate, muncă ș i
efort, dezvolta re, tehnologie, nevoia de cunoaștere. Și tot așa până ajungem să umplem golul și
atingem vâ rful. Care este scopul nostru? Să ne îndreptăm cât mai mult spre vârf ul triunghiului.
Probabil vă î ntrebați de ce trebuie să țintim cât mai sus. Ei bine iată și explicaț ia.
Vârful suntem noi, vârful reprezintă publicul ce deține adevărata putere a nașterii și a
susținerii funcț iilor mass -media. Mass -media are scop prin cipal rolul de a atinge și de a ajunge
cât mai mult la mulț ime. De aceea mass -media prezintă o multitudine de funcții și modalități î n a
prezenta actualit ăți și noutăți. Este un întreg proces ce lucrează neîncetat î n a dezvolta c ât mai
mult nivelul mass -mediei.
Putem spune că este de domeniul mass – medi a, ca individul dependent de informații, să
primească doza de inf ormare, zilnic. Dependenț a de noutate este o caracteristică a societăț ii
actuale .

4"efectul turm ă" – Un argumentum ad populum (latină: "apelul la lume") cunoscut și ca apelul la majoritate,
în logică, este o eroare de argumentare care conclude că o propoziție este adevărată deoarece foarte
multă lume crede că este adevărată; cu alte cuvinte "dacă mulț i cred, atunci așa este". În etică acest
argument este formulat astfel: "Dacă mulți consideră că este acceptabil, atunci este acceptabil."
https://ro.wikipedia.org/wiki/Argumentum_ad_populum
5 "gloria mass -media" – Prin "gloria mass -media", ne referim la originalitatea cuvântului în sine. Punctul
cel mai înalt al mass – mediei, baza de sprijin a tuturor componentelor media.

8
PUBLIC

MASS -MEDIA
Mass – Media
Fig. 1 Reprezentare grafică a triunghiului

Funcțiile radioului sunt numeroase și vom discuta despre fiecare în parte. De aceea , o să
punctă m cele mai importante ra muri ale acestuia, anume: funcț ia de culturalizare (educare),
funcția de legătură, funcția de interpretare și funcț ia de d ivertisment. Toate aceste funcț ii sunt
uneltele importante ale radi oului, prin care pot capta atenț ia publicului. Putem spune că această
gamă diversificată de funcții , se află într -o strânsă legătură ce ajută la perfecț ionarea unei
tehnologii de viitor mai eficientă și rapidă .
Haideți să descoperim împreună, semnificațiile funcțiilor radioului …
În primul rând, informarea este o primă și extrem de importantă funcț ie pe care o poate
avea radioul. Rolul principal al radioului este acela de a transmite detalii și informații oamenilor ,
despre mediul și lumea î ncon jurătoare . Emisiunile informative joacă un rol important în lumea
contemporană , deoarece publicul este numeros și prezintă o pondere mare î n programele
radiofonice.
Funcț ia de cu lturalizare (educare) , se referă la acea ramură mass -media care încearcă să
formeze publicul păstrând linia culturii și a valorilor culturale specifice . Majoritat ea emisiunilor Dezvoltare, muncă ș i
efort,Informaț ii, tehnologie,
nevoia de cunoaștere, factori
pozitivi ș i negativi

scop

9
radiofonice oferă publicului prin cultură, drumul către educație. Totodată radioul joacă un rol
important în evoluția noțiunilor de bun gust ș i frumos.
Vocea din spatele microfonului , omul de radio , se află pe o poziție superioară . Prin
intermedi ul acest uia se transmit informaț iile, iar publicul poate prelua î ntocmai celor spu se la
radio. Oamenii valorifică mesajele ș i le pot stabili într -un punct înalt al gâ ndirii lor. Cum? Ei
bine, este simplu. Dacă mesajul transmis este unul uș or de "digerat" , atunc i publicul percepe
mult mai rapid iar din acest lucru reiese faptul că acele informaț ii pot deveni un exemplu de
urmat în viața de zi cu zi. Așa cum, în aceeași măsură , o informație transmisă la radio de către
”vedeta” postului este credibilă prin prisma n otorietății celui care o citește la microfon.
Funcția de le gătură este considerată ca fiind una dintre cele mai importante funcții ale
radioului. Legătura este percepută ca fiind o socializare a publicului ascultător, astfel se crează
publicul, adică o "comunitate imaginară ", for mată dintr -un ansamblu de oameni care sunt î ntr-un
contact permanent cu radioul . Majoritatea oamenilor, ascultă în acelaș i timp mesajul radiofonic
care poate avea un impact emoț ional asupra lor destul de m are, deoarece au recep tat aceeași
informaț ie mai mulți dintre ei. De aceea putem spune că se crează o relaț ie de sociabi litate.
Publicul este implicat și capabil în a recepta informaț iile transmise.
Funcț ia de interpretare este unealta mun cii jurnalistului. O selectare și o ierarhizare
adecvată a informației dă posibilitatea publicului să interpreteze corect evenimentele.
Funcția de divertisment , apelează la timpul liber al publicului î ncercând să satisfacă
nevoia de destindere și de relaxare a acestuia . La sfârșit de săptămână, după muncă, oamenii
caută să se distreze și să uite de stres. Funcția de divertisment menț ine un echilibru benef ic
publicului, deoarece informațiile îmbină utilul cu plă cutul.

1.2 Radioul – Scurt i storic
Apariția radioului, ca mijloc de comunicare în masă , se datorează preocupă rilor a
numeroși oameni de știință . Cu timpul, datorită confecționă rii unor aparate adecvate, au reușit să
transmită prin intermediul undelor electromagnetice mesaj e sonore de la distanță ș i semnale.
Oamenii de știință , au facut multe eforturi folosin d diferite mijloace specifice, î n a
dezvolta nivelul de tehnologie a perioadelor repective.

10
Bazele r adioului au fost c oncepute etapă cu etapă încă din secolele al XVIII -lea respectiv
al XIX-lea prin intermediul științ ei. Descoperirile s e iveau la fiecare pas, datorită oamenilor și
cercetă torilor care dezv oltau mijloacele de comunicare în masă, și ușurința acestora.
Teoriile jucau un rol important în a echilibra și î n a constru i aparate care pot fi folosite în
radiocomunicații. Inovaț ia acestora dă naș tere unei noi ere a tehnologiei.
Istoria radioului consemnează de-a lungul timp ului, numeroase nume din sfera știin ței
care au avut involuntar ori intenționat , un rol în dezvoltarea tehnică în primul râ nd a domeniului.
Astfel î n anul 1774, Be njamin Franklin 6descoperă un dis poziti v care nu permite
fulgerului să producă daune și anume, paratră znetul. Din acest punct, George s- Louis Le Sage,
construieș te un aparat cu circuite electrice corespunză toare literelor din alfabet7.
În anul 1813, Hans C hristian Oersted8, celebrul fizican d anez, descoperă faptul că acul
unei busole deviază , atunci când în apropiere se află un câmp magnetic. În anul 1821, Michael
Faraday 9reface experi mentul , și publică prima lucrare ce se referă la fenomenele
electromagnetice.
În anul 1832, inv entatorul american Samuel Morse a realizat un dispozitiv electric
destinat telegrafiei și alfabetul bazat pe puncte și linii care-i poartă numele.10
În anul 1865, James Clark Maxwell, un fizician scoțian, elaborează ''O teorie dinamică a
câmpului electroma gnetic", teoria electromagnetică a luminii.
Ei bine, anul 1887, reprezintă un moment de glorie, deoarece pe baza unui ș ir de
experi mente celebre, Heinrich Ru dolf Hertz a demonstrat existenț a undelor electr omagnetice, ce
au fost prezise î n teoria lui James Clark Maxwell.11
Din păcate în acea perioadă, nu au fost puse în practică acele invenț ii și aplicații,
tehnologia cerâ nd alte câteva invenț ii fundamentale c e au stat la baza radiocomunicaț iilor.
Pentru depășirea acestui prag de delăsare a dezvoltării tehnologiei î n radio, fizicianul
francez Edouard Branly a reușit să creez e un aparat denum it "coheror", î n anul 1890 . Astfel
Edouard Branly, a descoperit un principiu foarte important în domeniul radiocomunicaț iilor, ș i

6 https://ro.wikipedia.org/wiki/Benjamin_Franklin
7 https://ro.wikipedia.org/wiki/Georges -Louis_Le_Sage
8 https://ro.wikipedia .org/wiki/Hans_Christian_%C3%98rsted
9 https://ro.wikipedia.org/wiki/Michael_Faraday
10 http://www.patent -invent.com/telegraph_patents.html
11 Lui Hertz îi revine meritul de a fi demonstrat existența undei electromagnetice, așa cum o prefigurase
Maxwell, folosi nd un oscilator .

11
anume principiul telemecanicii și al radioconducției. De aceea și acest fizician și inventator intră
în rândul pionierilor comunicaț iilor radio.
O altă descoperire importantă o reprezintă anul 1894, atunci când Aleksandr Stepanovici
Popov, fizician rus a inventat antena , care cuplată la coheror12, a rezultat o altă aparatură
denumită "înregistrator de furtună ". 13
Este moment ul în care se trece la un nou capitol în existența radioului ș i anume
''radiotehnica". Practic au fost create toate premisele pentru prima transmisie a undel or radio.
"Părintele radioului"14, Guglielmo Marconi, a reușit să "sudeze" toa te componentele deja
existente ș i a realizat primul sistem de radiocomunicație, fără să mai fie folosit firul, ș i se putea
transmit e semnalul de la distanță .
Doi ani mai târziu, munca de perfecționare a dat roade în prezentul cât și î n vii torul lui
Marconi. Acesta a r eușit să realizeze o legătură radio la o distanță de 14 km, după care î n anul
1903 a fă cut posibila legătură radio î ntre două continente , America -Europa.
Viito rul a prezentat diferite schimbări și necesități pentru îmbunătăț irea radioului .
Fizicienii au început să caute noi modalităț i prin care put eau fi construite diferite
emițătoare și receptoare necesare unei legă turi radio. În această perioadă, oamenii de știință ș i-au
concentrat eforturile pentru a realiza a paraturi electronice eficiente și utile în emisia și recepț ia
sistemului radio.
Aceste descoperiri, la început , au ajutat unităț ile militare, uitilizarea lor se folosea
pentru nevoi speciale. Î ntr-un final s -a ajuns la folosirea acestora pentru realizarea unui nou
mijloc de comunicare în ma să, și anume: "RADIOUL". Î n urma etapelor , pe care le -am parcurs
împreună mai sus , am ajuns ș i la finalul experimentelor inventatorilor.15 După ani de muncă și
cercetări î n acest domeniu, accesul la informaț ie prin intermediul rad ioului devine un bun al
majorității oamenilor. Costurile posedă rii acestui receptor radio, erau destul de c ostisitoare
pentru acea perioadă .

12 Aparat care primește undele electrice în telegrafia fără sârmă. https://dexonline.ro/definitie/coheror
13 Acest aparat emite sunete, atunci când în atmosferă se înregistrau descărcări electrice, chiar și de la
mari distanțe, semnalând înrăutățirea vremii.
14 Exista o întreagă polemică pe tema paternității radioului, atât Aleksandr Popov cât și Guglielmo
Marcon i fiind considerați unul în detrimentul celuilalt, drept părintele radioului.
15 Contopirea tuturor mijloacelor de radiocomunicații, create experimental de -a lungul deceniilor de către
savanți au dat naștere în cele din urma radioului, un mijloc de inform are greu accesibil la început dar,
așa cum se va dovedi ulterior, cu precădere spre finalul milenului al doilea , începutul celui de -al treilea,
un element indispensabil pentru societate.

12
Cât despre presa scrisă , put em spune ca avea un nou rival, însă cu timpul, radioul s -a
dovedit a fi un partener necesar î n peisajul mass -media.

1.2.1. Radioul în peisajul media româ nesc
În anul 1928, î n Romania, pe 1 noiembrie, s -a înființat primul post de radio, difuzându -se
prima emisiune î n limba roman ă16. Radioul s -a dezvoltat destul de lent , în țara noastră , deoarece
cumpărarea receptoarelor din străinătate implicau costuri foarte mari , cu mult peste posibilitățile
financiare ale posibililor ascultători . De aceea , s-au făcut prezente singurele modalități accesibile
și satisfă cătoare la un preț redus, anume receptoarele de radio cu galenă (un dispozitiv cu audiț ie
în cască ).
Noua tehn ologie, a cucerit, prin eficiența ș i rapiditatea sa mulți amatori, putând să ofere
ascultătorilor posibilități în a obține informaț ii meteo, bursiere sau alte mesaje utile.
Cu timpul, pe plan mondial , radioul a marcat noi succese în acest domeniu, găsindu -se
noi modalități ce ajutau la îmbunătățirea calității emisiei și a recepț iei undelor radio.
Deși istoria tehnologiei a întâ lnit multe controverse , de-a lungul timpurilor ac easta s -a
menținut pe poziții. Oamenii la râ ndul lor au fost con strânși de perioada și de conducerea
politică . Drepturile și libertăț ile acestora au fost reduse odată cu instalarea regimului comunist în
România. De ce menț ionez acest lucru? Deoarece comuni smul deținea o putere absolută, ceea ce
înseamnă că va avea a cces la orice mijloc de comunicare, inclusiv cea a radioului și nu numai.
Exprimarea liberă prin intermediul presei scrise, a televizorului sau a radioului se afla sub
stricta supraveghere a ce nzurii comuniste. Orice informație care depășea limita impusă de partid
se pedepsea.
Aceste ”mișcă ri” ale aparatului de propagandă comunist , au instaur at monopolul asupra
acestui mijloc de informare pe care aveau să -l folosească ulterior după bunul plac, în favoarea
lor. În mare parte, era folosită pentru a manipula mulțimea și de a nu părăsi zona impusă de
doctrina partidului . Așadar apare manipularea, folosită cu ușurință prin radio. În acea perioadă,

16 Prima voce s -a auzit în eter a fost a lui Dragomir Hurmuzescu. În 1922 , sub conducerea sa, a început
să funcționeze Societatea Română de Radiodifuziune (Societatea de Difuziune Radiotelefonică din
România), care la 1 noiembrie 1928 difuza prima emisiune cu anunțul: Alo, alo, aici Radio București ,
urmat de discursul preșe dintelui Societății, Dragomir Hurmuzescu. Acesta a fost momentul care a
inaugurat, practic, postul național de radio din România.

13
radioul a fost folosit ca ș i mijloc de propagan dă. Oamenii erau îndoctrinați cu informații false ș i
reduse, prin care l i se impunea un anumit tip de gâ ndire. 17
Adevărul era că politicul stătea în spatele radioului și al televizorului, și cum tehnologia
deținea o mare putere în acea perioadă , atenția publicului era captată î n totalitate și condusă pe
linia impusă de conducători . Oamenii erau influențați de jocurile politice, î n mare parte nu exista
dreptul de a al ege și de aceea erau nevoiți să se conformeze regulilor. Prin presa scrisă ș i radio
s-a creat o lume paralelă încercând să ascundă realitatea din Româ nia de la acea vreme.
Naționalismul românesc "farda minciunile", în urma acestei acțiuni, în a nul 1985, au fost
desființ ate studiourile regionale de radio cu pretextul de economisire a energ iei electrice. De
fapt, această miș care a fost o strategie pentru a centraliza mesajul propagandistic, conducerea
PCR considerând mult mai simplă metoda de co ntrol a acestuia dintr -un singur punct de emisie.
Radioteleviziunea Română, trebuia să contribuie la formarea educării societății, scoțând
în evidență faptul că totul are efect pozitiv. La baza ac estei propagande mass -media , stătea
principiul formării "omului nou " pentru lă rgirea orizontului politico -ideologic ș i cultural al celor
ce muncesc.
Rolul mass -mediei în România se pare că a fost unul mediocru, deoarece controlul sever
asupra tuturor mijloacelor de comunicaț ii, a fost supus unei forme de mani pulare și î ndoctrinare
a societății. Aș adar, mass -media a contribuit "pe dos" la formarea "omului nou", pentru că
oamenii erau obligați să fie supuși ș i devotaț i comunismului ș i socialismului.
Odată cu intensificarea dictaturii, radioul devine un pilon principal al mișcă rii de
repres iune. Emisiunile radio constau în susținerea soților Ceaușescu. La Radioul N ațional,
informațiile erau dirijate în aceeași direcț ie. Uneltele ma ss-media, devin cele mai perfecț ioniste
instrumente pentru manipularea în masă .

17 Emisiunile radio erau limitate din punct de vedere al conținutului informațional, transmițând cu
precădere melodii patriotic e și orice ținea de slăvirea conducerii de partid și de stat, cultivând intens cultul
personalității conducătorului Nicolae Ceaușescu.

14
1.3 Comu nicarea radiofonică – Speci ficitatea canalului radio
Printr -o simplă ră sucire de buton, radioul poate pătrunde în intimitatea individului și în
același timp devine un bun însoțitor " de drum". Informațiile transmise într -un mod continuu,
joacă un rol import ant în lumea radioului. Multitudinea de "imagini auditive "18 existente în
proximitatea imediată a ascultătorului reprezintă un loc de refugiu al individului. Pauzele scurte,
muzica ambiantă de pe fundal, cre ează o stare de bine și capteaz ă atenția tuturor ascultă torilor.
Ascult ătorul își formează propria lume, cu ajutorul muzicii folosite î n materialele vorbite
pe ritm care p ot fi o prelungire sau o replică a materialului vorbit. Principala preocupare
permamanentă a jurnalis tului de ra dio, este să îmbine și să dozeze cât mai inspirat informația
transmisă oral cu muzica, sau alte surse sonore edificatoare . Cum spuneam mai sus, muzica,
melodiile ajută la captarea atenției publicului într -un mod select. Dacă z gomotul de pe fundal
este unul deranjant , atunci materialul devine slab din punct de vedere calitativ și își pierde din
audienț ă, pe câ nd un material cu o melodie corespunză toare, devine un atu pentru o cât mai bună
percepție a faptelor descrise , individul reușind să -și imagin eze event imentele și inf ormațiile
transmise.
În primul râ nd, comunicarea radiofonic ă accesează componentele importan te ale
tehnologiei, deoar ece, comunicarea este avantajată de posibilitățile pe care i le oferă suplețea
tehnică. Una dintre primele calități ale com unică rii radiofonice19 este rapiditatea , asul din
mânecă al radioului mulțumită dezvoltă rii tehnologice care face ca mesajul să ajungă aproape
instantaneu la ascultă tor, radioul dev enind pentru o lung ă perioadă de timp cel mai rapid mijloc
de transmitere a informației de presă . Diferența dintre radio și presa scrisă, este că presa scris ă
pierde mult mai mult timp în culegerea, tipărirea textului și introducerea în pagină , deoarece nu
dispun d e rapiditatea tehnologiei, pe când comunicarea radiofonică, face ca informația să ajungă
în scurt timp la public.
O altă calitate a comunică rii radiofonice este operativitatea20. Aceasta are posib ilitatea
de a transmite informația în direct, chiar dacă materialul radio este în desfășurare. Informațiile

18 Imaginea auditivă reprezintă transpunerea/relatarea în sunete, cuvinte a ceea ce jurnalistul radio
observă la fața locu lui producerii unui eveniment și dorește să transmită ascultătorilor. De aici și talentul
oratorico -descriptiv pe care omul de radio trebuie să îl dețină pentru ca impactul informațiilor să fie unul
maxim.
19 Vasile Traciuc Jurnalism Radio , Editura Tritonic, Bucure ști, 2007, pagina 32
20 ibidem, pagina 33

15
pot fi întrerupte și se poate transmite acț iunea live (de mom ent). Se poate afirma, faptul că
operativitatea a tinge un nivel maxim depășind chiar ș i televiziunea.
De ce spunem ac est lucru? Pentru că televiziunea trebuie să dispună obligatoriu, de
echipă , mai al es când discută m despre un eveniment neprev ăzut. Imaginile sunt transmise î n
cazul unui eveniment pr evizibil, ș i acest fapt pu ne pe primul loc televiziunea, însă radioul este
avantajat în cazul în care discută m despre un eveniment spontan. Cu un simplu telefon mobil,
reporterul de radio, poate intra în legătură directă cu studioul, î ntr-un timp favorabil.
Astfel informația este transmisă rapid pe post, pe când, în cazul televiziunii, transmiterea
de la fața locului presupune deplasare a unei mașini cu o echipă completă (cameraman,
sunetist/ tehnician, eventual specialist î n lumini plus reporter) , ceea ce întârzie transmiterea
informației că tre public.
Televiziunea dispune de informația vizuală, dar să ne amintim atun ci câ nd televiz unile
care aveau re porter la fața locului ș i nu aveau imagini, reporterii erau nevoiți să se comporte
asemeni colegilor de la radio.
O altă latură importantă a radioului, este munca în echipă21. Munca în echipă , clădește
presa audio -vizuală . Reporterul, tehnicienii și redactorul trebuie să colaboreze perfect și să
formeze un întreg pentru ca informația și rezoluția să fie de calita te. Ilustratorii muzicali ocupă
un loc destul de important în procesul elaborării unui gen publicistic sau altul , deoarece î n
majoritatea cazurilor, un interviu, un reportaj, sau chiar o emisie de calitate sunt rezultatul atât al
textului din comperaj22 cât și al sunetelor din fundal și pe care se discută anumite subiecte.
Această echipă este obligată să cunoască cum să lucreze împreună , con structiv, astfel
încât micile defecțiuni să nu își facă apariția, deoarece publicul ascultă tor le poate sesiza.
Radioul a devenit un mijloc accesibil de informare. Accesibilitatea radioului constă și în
faptul că mesajele sale sunt reperate ș i de persoanele cu anumite di zabilități. Acest lucru nu
împiedică informația de a fi transmisă, tocmai că radioul devine un prieten nepretențios ș i fidel,
pentru fiecare om.
Punctul forte al radioului, implic ă spre deosebire d e alte mijloace media, faptul că
radioul nu dispune de imagini, ci de voce. Pentru acest lucru este nevoie de anumite

21 ibidem, pagina 36
22 Comperajul reprezintă textul rostit de către reporter/realizator prin care se prezintă informațiile
elocvente despre evenimentul relatat. Este în același timp textul care face legătura între diversele părți
ale produs radio finit.

16
particularităț i de stil, ca jurnalistul de radio să dispună de unele calități în plus, deoarece el se
foloseș te numai de voce.
Imaginile cu care compensează televiziune a, dar care lipsesc radioului, fac din jurnalistul
de radio un adevărat povestitor , el trebuind să jongleze cu cuvintele astfel încât tabloul zugrăvit
prin sunete să fie pe măsura realității observate . Acesta trebuie să aibă puterea suficientă de a
capta atenț ia pub licului prin simpla comunicare și un timbru al vocii plă cut. Sarcina jurnal istului
de radio este îngreunată oarecum de constrâ ngerea prin imagini p e care televiziunea o dispune,
însă daca jurnalistul de radio reu șește să transmită prin voce "ima gini vizuale" și să își închipuie
publicul detaliile din zona pe care doar el le vede, înseamnă că este un jurnalist de radio
profesionist.
O caracteristică importantă a comunic ării radiofonice este oralitatea23. Pronunția și dicția
conduc tonalitatea în diferite zone de exprimare ș i de transmitere a mesajului. Vocea are un
impact puternic asupra publ icului, de aceea trebuie perfecționată și cât mai corectă. Tonalitatea
trebuie să fie echilibrată și ușor de înț eles, iar dacă toate acestea nu ar fi puse la punct, atunci
radioul fără dicție și voce, ar fi doar o mașinărie de fă cut zgomote. Indiferen t de subiectul sau
tema abordată, o voce cu un timbru plă cut te pot captiva.
Condiția de bază a jurnalistului de radio , ne îndrumă către "știința respiraț iei" atunci când
se află în faț a microfonului. Acesta trebuie să știe cum să inspire o anumită cantitate de aer,
pentru a -și oxigena plămânii, fără a emite sunete zgomotoase ș i deranjante la auzul publicului.
Acest lucr u necesită o anumită educație pentru radio. Totodată respiraț ia are un rol
impor tant, deoarece, la citirea enunțurilor mai lungi, poate apărea senzaț ia de sufocare ș i nu vrem
acest lucru.
O altă caracteristică importantă în jurnalismul radio, este stăpânirea de sine. Fără aceast ă
calitate nu se poate susține o emisiune radio. În acest caz, trebuie să se conștientizeze, faptul că
mesajul este ascultat de milioane de oameni î n momentul transmisiei. De ac eea, stresul trebuie să
dispară și să își facă apariția, inteligența emoțională .
Prin această inteligență emoțională, ajungem la o caracteristică unică a jurnalistului de
radio, anume: sponta neitatea24. De ce, este importantă această caracteristică? Ei bine, în cazul în
care apar situații neplăcute, jurnalistul trebuie să aibă î n perm anență materiale suplimentare

23 ibidem, pagina 37
24 ibidem, pagina 40

17
pregătite pentru ca în orice moment să poată umple, pauzele neprevă zute și să știe să gestioneze
situația creată.
Capacitatea de spontaneitate și de reacție, sunt necesare î n acest domeniu, ma i ales la
emisiunile transmise î n direct. Jurnalistul de radio, devine un actor cameleonic, subiectelor
abordate. Trebuie să se adapteze rolului pe care îl interpretează, transmițând orice tip de emoție
și să participe cu publicul în permanență, printr -o comunicare activă, non -monotonă și de interes
pentru toți ascultă torii.

1.4 Concluzii
Radioul în sistemul mass -media, ocupă un loc superior. De ce? În urma celor menționate
mai sus putem spune faptul că acest mijloc de comunicare a contribuit la nivel de conștiință
colectivă atât negativ, dar cu mult mai multe influențe în plan pozitiv .
Istoria a clădit etapele dezvoltării radio din ce în ce mai mult, astfel prezentul încă se
bazează pe tehnicile folosite odinioară doar că au fost modernizate și simplificate. Radioul după
cum bin e știm, cu toate că este un mijloc de comunicare eficient și esențial oamenilor, în
perioada comunistă a fost folosit pe post de "armă" a manipulării în masă, a poporului. De aici
deducem, ideea că radioul poate avea multe întrebuințări în funcție de cum î l ghidezi. În ziua de
astăzi, ne încântă prin emisiunile de cultură, entertainment, muzică în surdină, poate chiar și în
dezbaterile politice.
Această formă de entertainement, este accesibilă tuturor oamenilor. Puterea care stă în
spatele radioului nu est e transmisă prin imagini cum este la televiziune, ci discutăm despre un
întreg ansamblu sonor care suplinește lipsa imaginii. Vocea este instrumentul principal de muncă
în cadrul radioului.
Cuvântul în acest domeniu este ajutat de perfecționarea dicției, al timbrului vocal, și asta
îi oferă puterea de a transmite informații captivante, publicului ascultător. Pornind de la știință și
prin simpla descoperire a paratrăs netului, inventatori și oamenii de știință precum: Benjamin
Franklin, Clark Maxwell, Edouar d Branly, Guglielmo Marconi etc, au dat naș tere viitorului
tehnologiei, ast fel radioul a fost supus schimbărilor formelor sale și miniaturizarea acestora însă
cu aceeași putere de transmisie. Chiar și din acele timpuri, cu toată aparatura și tehnologia
folosită, totul se afla î n spatele puterii unei singure voci. Vocea este simbolul unicat al radioului.

18
Istoria din spatele radioului este complexă, noi suntem urmaș ii tehno logiei, iar rolul
nostru este să o păstră m intact ă, ba chiar să o îmbunătățim. Sclipir ea constă în răbdare, știință,
atenția la detalii și inovații, pentru o generație prosperă și dornică de informare. Î n acest caz,
radioul este cel potrivit î n a ne hr ăni cu informaț ii.

19
CAPITOLUL II
Valoare și non valoare în mesajul radiofonic

2.1 Publicul ascultător – Tipologie
În acest capitol, vom aborda subiectul principal al acestei lucrări, deoarece cum
menționam în titlul “radioul între ki tsch și bun gust”, aici vom regăsi toate clasifică rile specifice
publicului poziționat î n aces te zone dif erite, anume kitsch ș i bun gust. Acest capitol tratează cu
delicateț e acest subiect, deoarece discutăm despre extreme î ntre ce ar fi negativ sau
pozitiv.Subiectivitatea totodată primează î n viitoarele pagini.
În primul râ nd, vom face o desc riere generală despre ce înseamnă să fii public și cum este
acesta caracterizat în funcție de mai mulți factori determinanți în formarea și educarea acestuia și
nu în ultimul râ nd, cum s -a creat termenul de tipologie a publicului.
Selecț ia grupurilor socia le di n domeniul mass -media , joacă un rol principal mai ales
important. Prin intermediul indivizilor consumatori de tehnologie, tv ș i radio etc toate aceste
mijloace de comunicare avansează rapid, creîndu -se un întreg proces ce se înalță î n fun cție de
atenția pu blicului. De aceea, există un “program virtual” prin care , atât radioul cât și tv -ul
doresc să se îndrepte cât mai mult spre publicul țintă .
De ce? Publicul țintă, constă într -o sursă de energie, ce transmite impulsuri pentru tot
ceea ce înseamnă mass -media.
Ei bine, putem spune că niciodată nu a existat doar bine sau doar rău, ci undeva adevărul
se află într -o balanță pe care o echilibrăm în funcț ie de o multitudine de factori c e stabilesc
unicitatea mentalităț ii individului.
Mediul înconjurător, oam enii pe care îi întâlnim, autoeducarea, educaț ia pe care o pr imim
pe parcursul treptelor vieții, toate aceste acțiuni clă desc t ipologia unui individ ce se află î ntr-un
anumit tip de public, pe care îl întâlnim în orice colț cotidian . Influențele le putem descoperi
oriunde cu toate că acest ea pot fi constructive sau nu, însă indiferent de situație ne putem
exprima liber ș i putem alege ceea ce ne place. Suntem diferiț i, din fericire!
Că tot discuta m despre grupurile sociale, acestea p rezintă o paletă abund entă de “culori”
și îmbinări. Prin culori și îmbină ri ne referim la oamenii ce au înclinații și concepții diferite. Ca
și exempl u putem lua un grup de rockeri ș i un grup social de rapperi. Observăm cu toții

20
diferențele ș i gusturile d iferite atât în muzică cât și în vestimentaț ie. Ca post de ra dio, rockerii
probabil doresc să asculte Rock Fm, pe când celălalt grup este î nclinat spre un alt ge n de muzică ,
a se vedea hip hop etc. Binențeles că nu dorim să intrăm în zona de stereotipuri și prejudecăți,
prin aceste enunțuri doresc să scot în evidență faptul că dacă un publ ic este format din rockeri,
aceștia nu sunt văzuț i doar niș te indivizi care ascultă doar rock și aș a mai de parte ci simplificat ,
sunt un tip de public ca ș i celelalte grupur i ale societății care se diferențiază în funcți e de gusturi.
Societatea actuală se află într -o continuă dezvoltare cu toate că aceasta din păcate, în
mare parte este agresată în permanență de influențele mass -media. Prin î ncercarea individului de
a se mod erniza și de a se emancipa ca să îș i formeze un p unct de vedere corect, propriu și
apreciat de ceilalți, trebuie să parcurgă difer ite obstacole din partea realităț ii, care ce -i drept este
cam dură în ziua de astă zi.
Lupta individului cu cei din jur chiar și cu el însuși, pentru câștigarea valorizării î n
societate , a devenit o bătălie permanentă și violentă psihic. Cu cât își dorește mai mult să se afle
într-o poziție pe o scară socială supe rioară , cu atât scade în selectivitatea și originalitatea
gândirii. De ce? Pentru că , omul este în stare de orice ca să i se îndeplinească dorinț a de a fi
cunoscut și să fie lăudat de toț i semenii l ui “oamenii”. Acest mod prezintă o tactică prin care
individul vrea să demonstreze prin intermediul oricărei modalități că își poate depăși condiția și
își poate crea o lume în care trecutul nu mai există sau vechiul om, ci doar noul ș i originalul om
cu o atitudine de tip vedetă care a reușit să capteze atenț ia tuturor.
Prin toate aceste enunțuri putem ajunge uș or la termenul de kitsch25. Îl definim în
contextul lucrării o “latură ” a mass -mediei care face par te din fiecare dintre cei cărora le este
comod să trăiască pur și simplu viața cu informații cât mai ușor de digerat și binențeles
cunoscute de toată lumea.
A fi comerical, în societatea și mentalitatea actuală înseamnă să te afli în atenț ia
publicului.
Acest lucru rezultă tipologia publicului care se împarte î n mai multe categorii. Spre
exemplu, î n cazul comercialului avem publicul devorator de promovarea non -valorilor, așadar
ținta informaț iilor transmise prin intermediul mijloacelor de comunicare, radi o, tv, este îndreptat
către ace l tip de public care valorizează persoanele cu un nivel de exprimare și gândire destul de

25 kitsch – Termen folosit pentru a desemna arta de prost gust, pseudoarta; reproducere sau copiere pe
scară industrială a unor opere artistice, multiplicate și valorificate comercial; obiect (carte, tablou etc.) de
proastă calitate. https://dexonline.ro/definitie/kitsch

21
medioc re. Ce este de fapt kitsch -ul în lumea publicului? Este prost ul gust care acaparează
mentalitat ea, comportamentul, orientarea î n viață și procesul evoluției individului uș or d e
manipulat. Prin tipologie se înțelege selecția clasifică rilor grupurilor sociale care prezintă o gamă
variată de gândiri și concepț ii diferite.
Publicul ascultător este cel ce dă prima voce î n lumea mass -media. Într -adevă r, primul
impuls vin e din partea mass -media , însă continuarea o dă publicul prin atenția sa. De aceea
există diferite posturi de radio p rin care sunt transmise informații diverse, melodii, ș tiri, momente
de divertisment etc.
Relaț ia dintre public și entertainment se află într -o strânsă legătură. Oamenii au nevoie în
permanență de confirmarea că undeva , există cineva la fel ca ei sau poate chiar cu un nivel mai
scăzut. Acest lucru îl face pe individ să se simtă o persoană importantă î n societate , cum ar
spune mulț i, “este cineva”.
Publicul? Ei bin e, suntem noi marea majoritate și suntem ghidați de diverș i “ventriloci”
care dețin putere, deoarece ne purtăm funiile în spate fără să realizăm că ne îndreptăm în ce
direcții aleg ei. Orice man evră este atrasă de partea mass -media iar pub licul este nucleul care
dezvoltă posibilitatea unor variaț ii de emisiuni, posturi radio fie ele kitsch fie ele de bun gust.
Tocmai de aceea se crează diferite grupă ri ale publi cului, cei care tind spre evoluț ie,
emancip are, rafinament și cultură ș i cei care sunt comozi prin simpla răsucire de buton care dă
startul unor zgomote haotice.
Tot î n acest capitol putem face o mică referire a manipulării publicului, deoarece în mare
parte individul primește și joacă rol ul în via ță în funcție de cum a fost educat și ce a observat în
mediul înconjurător , prea puțin probabil mai întâ lnim autoedu carea. Prin radio vocea ghidează
publicul, îi face atenți la tot ceea ce se pronunță și se rosteș te la m icrofon, tot aici se face selecț ia
dintre acel public care ascultă detașat ș i cel care se transpune, se agită și la orice banalitate se
atacă încercând să atragă și să asmută cât mai mulț i de partea sa. E fectul manipularii pentru cei
ușor influențabili se face uș or de observat. Pub licul oda tă atras în această cale cu greu se poate
retrage. Acele postur i radio, cu materiale de proastă calitate, reușesc să capteze atenția genului de
public ușor de manevrat și să ocupe un loc î n societate destul de mare, deoarece unde sunt mulț i
credib ilitatea crește, astfel se atrag și se formează grupurile sociale de “kitsch”.
Un public selectiv se cunoaște în funcț ie de alegerile pe care le face și la ce programe
media aspiră .

22
2.2 Factori determinanți în formarea și educarea publicului
Dacă subiectul anteri or a constat în cunoaș terea tipologiilor de public, acum vom trece la
o altă etapă și vom aborda și trata factorii ce determină formarea ș i educarea unui public.
Când ne ref erim la termenul de educare mulți dintre noi credem că este pur ș i simplu
vorba de spre cunoaștere și experiență, ei bine nu este atât de ușor. În momentul în care discută m
despre un grup mai mare de oamen i care se poate multiplica oricând, informaț iile se pot pierde
iar controlul gândirii se poate rătăci în cele mai înt unecate colț uri a le minții. Binenț eles nu ne
dorim acest lucru, de aceea s-au inventat diferite modalităț i prin care mijloacele de comunicare
pot contribui la susț inerea unui echilibru complex ale viziunii omului.
După cum am menționat î n capitolul prece dent, există grupuri socia le diferite iar din
acest fapt , în lumea radioului și a televiziunii, în mare parte tot ce ț ine de ramura
divertism entului, s -au format posturi atât de cultură cât ș i de entertainment. Fiecar e dintre noi va
accesa ceea ce îi place , ce îl relaxează , încântă și ce î l va sustrage de la gre u, a se vedea munca,
certurile î n familie, rudele etc.
Aceste metode crează un loc de refugiere al individului î ntr-o lume unde ai nevoie doar
de auz în cazul radioului ș i de ochi pentru ecranul tel evizorului. Putem s pune că de-a lung ul
timpului , am devenit dependenți de tehnologie, atât tinerii cât și adulții au o slă biciune asupra
mijloacelor indirecte de comunic are. Totul a devenit un viciu, începând cu radioul terminâ nd cu
telefoanele mobile care sunt nelipsite din ochii, auzul, mâinilor chiar ș i vorbelor tuturor.
Factorii care ajută la formarea ș i educarea unui public , sunt cei care folosesc ca ș i
“remediu” a memoriei, posturile de cultură , dezbaterea a devaratelor probleme ale societății,
subiect e suculente ș i complexe pe care nu oricine le poate savura26. În mare parte ne conduc spre
realitate și ce se întamplă cu adev ărat în jurul nostru. Pe când celelalte posturi prezintă cum s -ar
spune , "o lume î n roz ", unde se cântă melodii de la chipuri noi, necunoscute de nimeni , însă cu
aere de vedetă. Culmea este că acești necunoscuți, aceste persoane stră ine devin peste noapte noi
modele de u rmat de tinerii din ziua de astăzi. Auzim în stânga și î n dreapta cuvi nte precum “sunt
idolul lui x” însă acel ''x'' nu a contribuit cu nimi c pentru acești fani înfocaț i, ai non valorilor.
Greșeala este î n mare p arte a publicului care permite și dă naștere acestor erori care după
un timp pot deveni exmple de urmat în viitor. Mulți dintre no i cad în această plasă , deoarece

26 Dintre factorii care ajută la formarea/educarea publicului se regăsesc: (sociali, politici, economici,
religioși, poziție geografică) .

23
omul nu este sigur î n propria forță și are un dram de lașitate î n a-și exprima punctul de vedere ,
care este total diferit față de celalalt grup. Poți fii pro sau contra , probabil ai argumente bine
clădite, dar teama de a nu fi integrat într -un grup social te face să renunț i la ideea ta și să te
sacrifici pentru grupul din care v rei sa faci parte. Astfel, ca să fii acceptat trebuie să anihilezi
intelectualitatea la un nivel “înțeles de oricine dorește să ia contact cu tine”.
Educarea se poate face prin intermediul acț iunilor ext erioare dar și cele de sine. Î n
principal , noi suntem actorii propriului rol pe care dorim să îl jucăm. Viața ne poate oferi o lume
complexă , mai departe, noi avem datoria să o prelucrăm și să ridicăm nivelul de emancipare ș i de
culturalizare. Din p ăcate, acest proces este împiedicat de anumiți factori care ucid cunoașterea și
doresc să aplice îndoctrinarea individului ca să îl aducă la linia mediocrităț ii.
Haideți să ne gâ ndim la linia orizontului pe c are o întâlnim la mare. Acești factori nocivi
care î mpie dică procesul de educare , doresc ca viziunea să se finalizeze la linia orizontului
împiedicând alt tip de gândire și altă viziune, pe când ceilalți factori pozitivi , doresc să ne
demonstreze faptul c ă după acea linie a orizontului există o continuitate, anum e cunoașterea care
așteaptă să fie descoperită .
Acest amestec de factori pozitivi și negativi clă desc personalitatea individului și dacă
discutăm despre mass -media, în acest fel se crează un public, din alcă tuirea tuturor elementelor
tehnologice “benefice” omului.
Publicul este atras de ceea ce reflectă . Posturile de enterta inment precum cele de la radio
în care moderatorii oferă jocuri interactive, cu cuvinte sau ghicitul melodiil or atrag un public
distrat, jucăuș și dornic de adrenalină . Putem observa c ă aceste interacțiuni cu publicul sunt o
metodă modernă de educare a omului î ntr-un mod ind irect. Posturile radio cu muzică clasică,
comericală sau old school 27 atrag diverși ascultători în funcție d e preferinț e și de vârstă.

27 Old s chool (școala veche ) este un termen argotic ce desemna inițial cea mai timpurie perioadă
a muzicii hip hop, între anii 1970 și 1980. Acum, însă poate defini orice subcultură anterioară, considerată
a avea standarde mai ridicate decât nivelul actual. https://ro.wikipedia.org/wiki/Old_school

24
2.3 Jocul și rolul moderatorului emisiunilor radio
Tărâmul divertismentului prezintă o multitudine de ramuri ale acțiunii, amuzamentului ș i
cel mai important lucru, al comunică rii.
În acest capitol, putem spune că arta vorbitului, a dicției și a exprimării se află în cel mai
înalt vâ rf. Veridi citatea radioului este dată chiar de însuși moderatorul emisiunii. Vocea și
modul î n care poate gestiona subiectele abordate, moderatorul reprezintă un as al comunică rii.
Odată pa trunși în acest “tărâm” pe care l -am menționat mai sus, află m nu numai desp re
etapele de bază ale radioului, ci întâ lnim diverse jocuri al e comunicării care clădesc și conturează
viziunea publicului asupra radioului.
Actorul principal al acestui subiect, este cel ce deține puterea vocii ș i o co municare cât
mai perfecționistă .Astfel mesajele transmise prin interm ediul radioului, devin o unealtă
constructivă și mai ales importantă î n acest domeniu, deoarece ne folosim de informații ca să
ajungem la o gamă la rgă și variată de public.
Care este rolul moderatorului? Ei bine, influența acestuia își face simțită prezența zilnic.
O întreagă echipă se află în spatele lui, lucrând și colaborând cât mai eficient și fără erori,
însă moderatorul este cel care preia puterea. Fiind un rol dificil, ș i spunem asta deo arece nu
permitem kitschu -lui să îș i facă apariția, moderatorul este obligat să echilibreze și să abord eze o
multitudine de subiecte, în funcție de public. Stăpâ nirea de sine , este un punct delicat și
obligatoriu în aceste situați i. Din exterior vedem doar un simplu om, cu textul proaspăt preparat
și cu foile pregătite ca să facă față oricărei situaț ii, mai vedem un simplu microfon care este
folosit doar atunci când moderatorul dorește să își înceapă numărul. Toate acestea au fost vă zute
din perspectiva publicului, care vede simplificat t oată această acț iune a transmiterii un ui mesaj
cât mai ușor. Adevărul se află în spatele boxelor din mașină ș i a sunetelor. Mode ratorul nu are
doar pagini pregătite cu întrebări și informaț ii pentru public, ci baza acestuia este inteligența
emoțională , care este bine pregătită și trebuie să facă față oricărui impuls provenit din emoții și
situații spontane. Gândirea mecanică nu își are locul î n acest domeniu, este un factor nociv
deoarece p oate duce la o comunicare banală și mediocră , ce poate atrage negat ivitate ș i un
anumit tip de public mai puț in evoluat. Un exemplu bine situat î n acest caz , este chiar cel de la
postul de radio DIGI FM, când i nvitatul principal, cântărețul și actorul Tudor Chirilă a fost
supus unei serii de întrebări ș i glume deranjante din pa rtea unei tinere moderatoare. Cântărețul a
lăsat de înțeles că nu este de acord cu acest gen de conversație ș i cu toate acestea , circul a

25
continuat. Atmosfera tensionantă dintre invitat și moderatori creștea la fiecare secundă,
tranformându -se totul într -o ceartă. Atenția ș i curio zitatea publicului era centrată pe schimbul de
replici, și de felul î n care prezentatorii se pot ține pe poziți i. Putem spune că în acest caz,
moderatorii au reușit să mascheze bâlciul într -o manieră subtilă cu toate ca invit atul a menț ionat ,
că rezumatul ac estei emisiuni este doar un simț al umorului slab. Într -un final, în această situație,
a fost necesar ca împr eună să încheie ediț ia. Putem observa diferite cazuri în care moderatorii
sunt “testați” de situații criză , iar rol ul lor este să ducă la capă t indiferent de moment, emisiunea.
Cei de acasă, î ntr-un astfel de moment, se transpun și ascultă cu atenție acț iunea de la
radio, anume o agitație î n care publicul poate fi de partea mo deratorilor sau a invitatului dându -și
cu părerea. Cu toate acestea, audiența crește, unde e rost de ceartă … apare tipologia publicului.
Moderatorul este cel ce dă glas gândurilor ș i celor mai ascunse și nebănuite tră iri ale
publicului ceea ce se traduce și printr -o interacțiune ș i mai mare cu acesta . Rolul să u est e acela
de a conduce o conversație cât mai naturală și de calitate în auzul celor ce ră sucesc butonul
aparatelor radio. Odată pornit microfonul, se dă startul nu numai unei informații , ci se activează
un întreg sistem, o întreagă echipă care este pregă tită în orice secundă pentru bine sau chiar și
pentru situații neprevă zute. Cu toate acestea, mod eratorul trebuie să ducă la bun sfârș it, o
emisiune de bun gust, lipsită de goluri și monotonie ca să își câștige un public câ t mai variat,
indif erent de situație. Echipa întreagă are de câș tigat premiul unicat al perseverenței și al muncii
în echipă .
Muzi ca este , în mare parte, subiectul principal al radioului. Acest factor se îmbină perfect
cu vocea modera torului care, treptat acaparează versurile melod iei cu discursul pe care urmează
să-l transmită publicului.
Prin intermediul unor serii de întrebă ri, putem afla mai exact care sunt țintele unui
moderator radio și către ce tinde acesta, totodată găsim și ră spuns urile pe care le vom descoperi
împreună .
Câți și cine ascultă posturile de radio?
Unde și în ce condiț ii se face radioul auzit?
Care este factorul determinant care face ca publicul să asculte?
Care est e interesul publicului atunci câ nd ascult ă un anumit post de radio?
Cine ascult ă postul respectiv?

26
În urma acestor întrebări, găsim răspunsuri utile care ne ajută să pă trundem prin diferite
ramuri ale acestui domeniu, cu toate că pentru necunoscători sunt destul de încâlcite, însă prin
această abordare scoatem în evidență faptul că un moderator radio trebuie să se modeleze în
funcție de ce observă asupra unui public. Câți și cine ascultă posturile radio? Ei bine, marea
majoritate simte nevoia de o pauză muzicală sau pur și simplu prezența unei voci î n jurul lor.
Oamenii aspiră la sunete ș i prin acestea capătă energie pe parcursul zilei.
Unde și î n ce condi ții se face radioul auzit ? Indi ferent de vreme, anotimp și locație,
radioul își face loc în orice colț al maș inii, casei etc. Ne trebuie un singur buton care permite
deschiderea sunetelor ș i a v ocii moderatorului ș i este sufic ient ca întreaga zi să se afle într -un
mediu armonios și plin de energie pozitivă .
Care este factorul dete rminant care face ca publicul să asculte? În mare parte, publicul se
agață de ce îi este ușor și cunoscut. Preferă informații accesibile ce îi permit în același timp
gândirii să se relaxeze și să se distreze.
Care est e interesul publicului atunci când ascultă un anumit post de radio?Această
întrebare pot spune că este cea mai importantă deoarece , radioul de -a lungul timpulu i s-a
multiplicat în diferite modalități de a transmite informațiile cât mai uș or. De aceea , s-au creat
diverse posturi de radio p entru publicul divers cu pretenții și gândiri care nu se aseamană . Un
anumit gen de public preferă muzica, celalat grup este î nclinat spre știri și relatarea unor acțiuni
care se petrec î n prezent sau v iitor. Posturil e de radio abundă tocmai din acest motiv, deoarece
trebuie să se plieze în funcție de preferința audienței. Î n mare parte , radioul este folosit de
oameni ca fiind un m ijloc de refugiu în drum spre muncă unde cu siguranță nu te poți relaxa iar
stresul îți b ate la ușă, astfel prin radio găsesc o modalitate unică și simplă în a se cufunda într -un
mediu liniștit ș i calm unde se pot retrage din agitația exterioară .
Cine asc ultă postul respectiv? Deși această întrebare este similară cu prima, întâlnim un
răspun s diferit. Ei bine, cu toții auzim în jurul nostru că schimbă posturile r adio sau de la
televizor rapid și simplu căci puterea se află î n telecomanda cu mii de butoane iar din acest
lucru ne dă m seama de superficialitatea pe care un anumit tip de public o poartă. Aici facem o
mică deschidere la g rupurile sociale pe care le -am întâlnit î n capitolul anterior. Prin faptul că
populația crește pe zi ce trece, cresc ș i dife rențierile sociale. Gusturile, preferințele î n ori ce
domeniu sunt diferite, ceea ce însea mnă că fiecare dintre noi este unicat în felul să u. Ceea ce imi
place mie nu place altora și invers. Ne învârtim în jurul unor mentalităț i diferite dar cu toate

27
aceste a gândirea este comună. În funcț ie de g ândire și de principii facem decizii și alegem ce
credem că este mai potrivit pentru noi, însă în ziua de astă zi tot ceea ce facem este influențat ș i
afectat de mass -media. Posturile de radio pe care le alegem sunt doar o mică imagine a ceea
reflectă mentalitatea individului. Dacă respectivul ascultă cali tate de prost gust și digeră
informații false, atunci răspunsul la întrebarea "cine ascultă postul respectiv ?" am descoperit -o.

2.4 Concluzii
Al doilea capitol , din această lucrare ne -a introdus într -o "aventură " a mec anismului radio
numit "cum funcțion ează?" Ne -a plimbat prin poteci col orate , sau mai puțin nuanțate, ale
publicului , deoarece există tehnici și acț iuni ale acestui domeniu care au nevoie doar de
seriozitate însă prin intermedi ul subcapitolelor am facut cunoștință cu mentalitățile unui publ ic
și unde dorește un moderator să ț inteasc ă. Tot în această plimbare am pășit în lumea
spontaneității și a inteligenței emoționale care joacă un rol important, iar acestea colo rează
decorul radio. Totodată vocea î n mesajul radi ofonic este cea care ne ghidează , deci este unealta
de aur a subiectului. Moderatorul este cel care joacă rolul principal și care ne -a supus curiozității
și adrenalinei unei situații neprevă zute precum a fost c ea de la DIGI FM 28 cu renumitul cântăreț .
Calmul ș i arta de a masca subtil o astfel de întâ mplare, fa c ca originalitatea radioului să
fie și mai bine conturată în ziua de astăzi, deoarece , orice acțiune decisă la secunda respectivă
este un moment bine venit de entertainement pentru public, un show unde auzul tu turor este
centrat pe mesajul transmis la radio în acele clipe . Volumul este dat la un nivel mai înalt și lăsat
până se termină spectacolul.
Dintre toate funcț iile citite mai sus, putem spune că publicul a ocupat cel mai important
loc î n radio. De -a lungul istorie i radioului, tehnologia a dat naș tere unor multitudini de
mecanisme prin care mesajul a fost transmis către oameni. În primul râ nd, comu nicarea radio
presupune existența, a două componente importante, anume: emițătorul și receptorul. Ei bine,
emiță torul este aparatul pe care jurnaliștii radio î l folosesc pentru a transmite mesaje. Receptorul
este publicul care percepe informația transmisă .

28 Digi FM este un post de radio din România ce se axează pe formatul de Soft AC , știri, business și
emisiuni -concurs. A fost lansat la 11 noiembrie 2015 de RCS & RDS pe fostele frecvențe ale postului de
știri Info P ro (închis în 2010) iar în ultimii cinci ani pe frecvențele PRO FM.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Digi_FM

28
Relația dintre radio și public se află într -o strânsă legă tura deoarec e, aceste două
"mecanisme", trăiesc într -un echilibru tehnologic și se "hră nesc" reciproc, pentru a supravieț ui.
Radioul este nevoit să se plieze în funcție de preferința audienței, acesta joacă un rol
cameleonic care ajută la creș terea publicului.
Totodată observăm faptul că nu totul decurge du pă un anumit tipar, ci trebuie să depășim
zona standard. Trebuie să facem loc ambiției, inspirației și a naturaleții ca acest plan să decurgă
cât mai spectaculos de -a lungul tuturor posturilor de radio.Curățâ nd drumu l nostru spre succes de
influenț ele mass -media, radioul ne oferă o anumit ă valoare pe care o colectăm din informaț iile
radiofonice.
Kitsch -ul și bunul gust și -au făcut și ele apariția, conducâ ndu-ne spre tipologia unui
public. Î n ziua de as tăzi putem spune că totul este permis, a vem libertate a de a ne exprima și de a
forma opinii atât nouă cât și celorlalți, cu toate că acestea pot fi negative sau pozitive. Iar despre
educarea publicului pri n intermediul radioului, observăm că este o metodă modernă și eficientă
în a atrage atenția individului într-o manieră teh nologică .
Mesaju l radiofonic poate fi perceput în funcț ie de mentalitatea pe care o poartă
ascultătorul. Informaț iile sunt de rangul miliardelor însă nu toate sunt corecte sau ajută la
formarea "omului emancipat". Din pă cate, nu mulți acordă atenție acestor aspecte și preferă să
se rătăcească în orice colțișor lispit de informaț ii ba zate sau reale. De ce? Pentru că marea
majorita te are teama de ce este dificil și nu vor să depășească drumu l cu o viziune dreaptă, îi este
frică de necunoscut și de tot ce este nou, de aceea își crează o singură potecă sigură și fără spaț ii
libere pentru a le umple cu invenții și gândiri evoluate. Acest colțișor întunecat se formează în
urma lipsei de educaț ie sau de neî ncredere pe care marea majoritate nu reușește să o răpună și
dau naș tere unor noi grupuri sociale pro sau contra. Astfel, mesajele care promovează non
valoarea î n mesajele radiofonice se atrag reciproc cu grupul s ocial devorator de kitsch, pe câ nd
selecția constă î n acele grupuri sociale, acel public c are este atras de partea cunoaș terii.
Lumea din spatele rad ioului este cu mult mai complexă, întâlnim o întreagă echipă ce
ajută la "aducerea în viață" a unui simplu text și pornește un î ntreg sis tem și conț inut select
pentru public, un mic cadou pentru toț i cei ce sunt d ornici de mesaje radiofonice de bună
calitate/bun gust .

29
Capitolul III
Bun gust versus Kitsch

3.1 "O mică manipulare"
Ca o poveste, să începem cu î nceputul:
Ne-am născut. Am făcut primii pași și ne -am ghidat în viață după vocea părinților. Odată
ajunși la maturitate, am căpătat puteri și independență, am că pătat energii și mult mai multe
cuvinte decâ t cele învățate acasă. Pe măsură ce creștem ș i ne deschidem si nguri noi portițe sau ni
le închidem căpătă m câte o învățătură, o experiență, o greșeală din care învățăm sau nu. Drumul
ne este croit în funcț ie de alegerile pe care l e facem sau poate chiar ne ajută și mediul exterior
fără să realiză m. Cum? Ei bine, cu t oții de -a lungul timpului, în orice loc în orice secundă, am
întâlnit termenul de " manipulare29". Aș a este , nu am scăpat și nu vom scăpa prea curâ nd de el.
De ce? Acest efect, acest termen definit ca fiind o acțiune ce te influențează pozitiv sau
negativ se află în spatele oricărei mișcă ri med iatice din jurul nostru. Nu mulți îl pot vedea sau îl
pot auzi, deoarece își joacă rolul î n mare parte , într -o manieră subtilă, iar dacă ești "prins" de
către el într -un moment de slă biciune, ei bine te poate folosi î n scopuri diabolice, atât nocive ție
cât și omenirii sau semenilor tă i.
Întâlnim diferite modalități de manipulare, de fapt ne pândesc la orice colț al străzii atât a
celei reale cât și cea virtuală din calculator , din televizor de la simpla interacț iune cu ve cinul de
lângă noi. Ce vrem să aflăm? Că orice ne poate influența? Ră spunsul acestei întrebă ri este u n
mare "DA". Cum am specificat în enunțurile de sus, nu poți realiza î n mare parte că te -a acaparat
această acțiune. Tot din amintirile copilă riei, avem cu toții multe povești cu prima țigar ă și
prima bere băută pe ascuns față de părinț i. Ei bine, mulți dintre noi am săvârșit aceste fapte nu
că aceasta a r fi fost iniț iativa noast ră, ci undeva, câ ndva l-am auzit pe acel coleg "pop ular" din
cartierul "popular" că a încercat acest lucru și este binențeles "popular". Că am vrut că nu am
vrut am picat în această plasă și am încercat și noi. Ce scot în evidență ? Manipularea și -a făcut
apariț ia nu doar prin metode media ci a fost acolo la momentul potrivit de vulnerabilitate sau
mai bine spus momen tul nepotrivit. Unii dintre noi au ajuns fumă tori sa u alcoolici. Aceasta este
o mică latură a manipularii, să zicem "indirecte". Referindu -ne în con textul lucrării, influenț a

29 A influența prin diverse mijloace modul de a gândi și de a acționa al unei persoane sau al unei
colectivități. https://dexonline.ro/definitie/manipu lare

30
prin intermediul posturilor de radio kitsch sau b un gust, este cu mult mai mare î n ziua de astă zi,
deoarece generațiile se schimbă vertiginos, la fel ca ș i vechile obiceiuri. Aici nu mai putem pune
accentul prin manipularea colegu lui tău care te -a convins să ”pufăi” o țigară, acum în prezent
această acțiune deț ine arma de a schimba men talitatatea populaț iei n u doar prin vorbele care
circulă ca la "telefonul fără fir" ci acum se foloseș te de mijloace de comunicare moderne , a se
vedea radioul, televizorul , presa scrisă etc.
Să începem cu începutul și prima metodă de persuasine. Este un joc sau un dar? Depinde
cum îl privești și cum îi faci față . Ce posturi de radio sau de TV urmărim? Dacă în acest moment
aș spune că Radio ZU30 este cel mai mediatizat pos t de radio, prin simplul fapt că "a inventat"
jocul "adevăr sau dezbrăcare" (vezi fig.2), m-ați judeca? Ră spund chiar eu. Cei care au p articipat
la acest infantilism ș i care s -au amuzat copios pe seama acestui fenomen, fac parte dintr -o
metodă vicleană a manipu lării kitsch. Într -adevar poate sunt o persoană dură prin aceste cuvinte ,
poate judec destul de crunt, și binențeles știm cu toții că gusturile nu se discută , însă tratez
această lucrare întocmai a ceea ce înseamnă kitsch -ul sau bunul gust al unei emisiuni radio.
Ce este acest "adevăr sau dezbră care"? Ei bine Radio Zu, a ofe rit un concurs cu ocazia
lunii îndrăgostiților, care a î nregistrat nu meroase episoade cu acest joc, începând de la ora 23:00.
Acest joc începe atunci când se pun o serie de întrebări de către Mihai Morar ș i Daniel
Buzdugan , unor necunoscuț i, care, la partea pr ovocării vor avea o vestimentație în minus. Ce
urmăreș te acest joc? Scopul lui este acela de a afla ”chimia ” dintre doi străini care răspund la
acele întrebări ș i care pot c âștiga, în eventualitatea unei compatibilități, o excursie la Paris. Cine
nu și -ar dori să se plimbe pe străduțele pariziene fără haine?!Ei bine, iat ă și efectul manipulă rii
din sensul giratoriu kitsch. Intimiatea a fost expusă , marea majoritate a tratat acest joc ca fiind
ceva normal, distractiv. Cu to ții ne dorim să aflăm detalii despr e viața privată a cuiva, nu?
Aventura auzului publicului la participarea unei astfel de emisiuni radio atrage un număr câ t mai
mare de ascultători.

30 Radio ZU este un post de radio din România , lansat la data de 29 septembrie 2008 de trustul
media Intact . A fost lansat printr -o investiție inițială de aproximativ 500.000 de euro. Radio ZU se axează
pe formatul de Contemporary Hit Radio și are un program generalist, cu 60% producție proprie. Publicul
țintă este format din persoane cu vârstă cuprinsă între 15 și 30 de ani. Printre realizatorii postului se
numără: Mircea Badea , Mihai Morar și Daniel Buzdugan . https://ro.wikipedia.org/wiki/Radio_ZU

Fig.2. Imagine reprezentativă din show -ul "Adevăr sau dezbrăcare?" de la postul de radio
"Radio Zu".31

După cele citite mai sus, putem concluziona faptul că această metodă de manipulare a
reușit mai nou, să "dezbrace publicul" atăt de haine cât și de…neuroni. Generația actuală este o
țintă ușoară a experimentelor so ciale, tehnologice, reclamelor și chiar și a "scrisului colorat cu
sclipici". Tot ce este "viu colorat", atrage atenț ia publicu lui într -un număr cât mai mare, chiar
dacă banda pe care trebuie să o desenă m este lipsit ă de orice imaginaț ie.
Acest capitol cuprinde o multitudine de teme pe care am încercat să le abordez într -o
manieră cât mai copioasă, puțină manipulare, puț in despre ce reprezintă o emisiune radio de
kitsch, cum au ajuns aceste ustensile media să își lase amprenta asupra noastră cât ș i pe viitorul
noilor genera ții.

31 Din motive evident de bun simț nu îi prezentăm pe subiec ții complet dezbrăcați

32
3.2 Sondaj de opinie – Kitsch versus bun gust la Radio ZU
În continuare am pregătit un spectacol al opiniilor publicului de orice vârstă, tineri,
adulț i, oame ni vâ rstnici privind acest iureș informațional de prost gust . Un sondaj de opinie
conceput din timp, cu întrebă ri accesibil e tuturor, pe care le las aici și am să vă rog s ă le savurați,
deoarece astfel ne întâlnim cu diferite mentalități de la oameni diferiți care răspund natural și
sincer fără rețineri, de aceea îl numim son daj de opinie. În urma acestor răspunsuri, vom
descoperi care public preferă o emisiune radio de kitsch sau de bun gust, binențeles fiecare cu
gusturile sale, însă am stabilit în această lucrare cam de ce vrem să ne depărtăm…nu vrem să
plecăm într -o vaca nță în urma unei provocări care ne face să ne dezbrăcăm!
Înainte de a începe caruselul întrebărilor, mai trebuie să precizăm că sondajul a fost
realizat online, în perioada de 3 mai 2018 – 20 mai 2018, pe un eșantion de 20 de studenți din
anul III, elev i, adulți etc.

Partea I – Date demografice

ITEM 1

Imaginea consumatorului de Radio Zu. Date demografice

Analizând distribuția geografică a publicului consumator de Radio Zu, observăm o
prezență mai mare a ascultătorilor din mediul urban (96,4%) , fapt de la sine înțeles având în
vedere că zona rurală (3,6%) este una mai conservatoare și care nu rezonează mereu la
”emanciparea” informațională promovată de posturile comerciale.
În plus, putem lua în calcul și faptul că rezultatul de mai sus are ca drept cauză secundară
și lipsa infrastructurii IT cu care se confruntă mediul rural din România.

ITEM 2

Categoria de vârstă

Împărțirea procentelor în func ție de categoria de v ârstă, este urm ătoarea:
18-25 de ani (58,2%) , 26-35 de ani (21,8%) , peste 55 de ani (10,9%) , 36-45 de ani (5,5%) , sub
18 ani (3,6%) .

ITEM 3

Ultima formă de învățământ absolvită

Conform graficului, structura segmentului inter vievat este compus ă din absolven ți ai
învățământului universitar în propor ție de (63,6% ) urma ți de absolven ții cu studii medii,
învățământul liceal( 29,1%), apoi cei cu studii post -liceale (5,5%) și în final, cei cu studii prim are
(1,8%).

ITEM 4

Distribuția ocupațională a respondenților

În fun cție de ocupaț ie, distribuția respondenț ilor este urmă toarea: angajat (65,5%),
student (21,8%), elev (5, 5%), altele (5, 4%), ș omer (1, 8%), pensionar (0%).

ITEM 5

Repartiția pe sexe a respondenților
În urma evaluării rezultatelor pe baza răspunsurilor respondenților, se pare că întâlnim
egalitate între sexe, așadar numarul bărbaților este de 28 iar cel al femeilor tot de 28.

Partea a II -a
Perspectiva consumatorului asupra conținutului editorial

ITEM 1

Ascultați radio?

După cum observăm, graficul de mai sus arată precis, faptul că (87,3%) ascultă radio, iar
restul de (12,7%) nu ascultă radio.

ITEM 2

De ce nu ascultați radio?

Analizând graficul de mai sus observăm că principale le motive pentru care respondenții
afirmă că nu ascultă radio , țin de lipsa informațiilor, prea multă comercializare ș i dezinformare .
Astfel distribuția răspunsurilor, este următoarea: A devenit mult prea comerical (28,6%),
Nu mă atrage (28,6%), Prea puține informații sau dezinformare (28,6%), Nu am timp (14,2%),
Nu este muzică bună (0%), Altele (0%).

ITEM 3

Ce post de radio preferați să ascultați în timpul liber?

Conform graficului, Radio Zu se află în topul preferințelor celor care au răspuns la
chestionar conducând cu (35,4%), urmat de celelate alegeri precum "Dance FM, Magic FM"
(29,1%), Virgin Radio (16,7%), DIGI FM (14,6%), Radio Guerrilla (4,2%).

ITEM 4
Ce părere aveți despre emisiunile radio din ziua de astăzi?
În urma răspunsurilor date de respondenț ii sondajului de opi nie, putem concluziona faptul
că emisiunile radio din ziua de astăzi, sunt percepute î n mar e parte ca fiind de prost gust și aș a
cum au numit unii dintre indivizi "spă lare pe creier". Prin faptul c ă anumite posturi de radio se
axează pe menț inerea unui tipar destul de clasic pentru atragerea audienței, mai mulți respondenți
au menționat faptul că î n majoritatea cazurilor, la radio se trat ează subie cte neinteresante, se
promovează depravarea ș i prostia, lipsa de cultură, prea multă comercializare ș i melodi ile sunt
repetitive. . Cele menționate mai sus au subliniat părțile negative, însă întâlnim ș i pozitivul la
radio: "Singurele emisiuni de radio pe care le ascult sunt cele de dimineață, câ nd sunt în mașină,
în drum spre serviciu, și îmi plac datorită energiei pe care mi -o transmi t prezentatorii (mai aud o
glumă, o ș tire)" . În funcție de categoriile sociale, ca ș i post decent de radio au fo st menționate
urmă toarele: DIGI FM, Virgin Radio, Dance FM, Kiss FM, considerate ca fiind posturi de radio
mai evoluate. În mare parte, cei angajați preferă să asculte orice tip de emisiune radio indiferent
de cum este aceasta deoarece, acest tip de public are nevoie de entertainment atunci când sunt
blocați în trafic în drum spre muncă.

ITEM 5

Dacă ai fi moderator ce subiecte ai aborda într -o emisiune radio?

Pentru cei mai mulți dintre ascultători, radioul prezintă în mare parte un mod de
entertainment, indiferent de cum est e acesta de bun gust sau chiar și de calitate mediocră. Acesta
se pare că este n elipsit din alegerile respondenților, de aceea cei mai mulț i au ales
entertainemnt+informare (71,4%), urmat de informare (14,4%), dez batere (12,2%) și altele (2%).

ITEM 6

Cum ar trebui să fie o emisiune radio pentru a -ți capta atenția?

Probabil mulți dintre noi ne întrebăm același lucr u. Cum ar trebui să fie o emisiune radio
pe placul nostru? Ei bine există multe idei însă puține fapte. În mare parte individul dorește să se
afirme și să transmită faptul că el nu este ca ceilalți, din acest fapt el vrea să se evidențieze prin
răspunsurile și alegerile sale. Datorită diverselor de grupuri sociale, întâlnim diferite gusturi ale
publicului.
Conform graficului de mai sus, (33,8% ) din public preferă ca o emisiune radio "să fie o
dezbatere plăcută fără injurii și țipete", (38,5% ) preferă mai multă muzică iar restul, jocuri
interactive (20%) și altele (3,1%) . Dacă observăm mai aten t există și acel tip de public de (4,6%)
care cochetează cu așa numitul termen "kitsch". De ce spunem acest lucru? Ei bine alegerea lor
spune totul "să fie scandal și agitație".

ITEM 7

Care dintre posturile radio de mai jos vi se pare "kitsch"? (kitsch= prost gust)

Analiza de ansamblu a răspunsurilor primite din parte a respondenților relevă faptul că
Radio Zu conduce în topul kitsch -ului (40,8%) , urmat de, surprinzător zicem noi, Radio
Guerrilla (24,5%) despre care se știe ca este un post de rad io care nu promovează prostul gust.
DIGI FM (14,3%), Virgin Radio (12,2%), altele (8,2%).

ITEM 8

Ce părere aveți despre Radio ZU în comparație cu alte posturi de radio?

Cu toate că a fost ales ca fiind un post de radio de genul kitsch, are o audiență destul de
mare deoarece se încadrează nevoilor publicului în situațiile clasice de monotonie. Orice
distragere a individului de la agitația din jur este bine venită, chiar dacă aceasta presupune un
subiect fad lipsit de orice fel de informare. Pur și simplu au nevoie de acea sursă de energie pe
care o regăsesc în glumele tipice R adio ZU ba chiar și în știrile radio superficiale. În topul
clasamentului se află "Îmi place mai mult Radio ZU decât altele" cu un procent de (42,9%).
Respo ndenții care nu ascultă Radio ZU au procentul de (30,6%) iar cei care consideră că
nu este nicio diferență ocupă un procent de (20,4%) , urmat de altele (6,1%).

ITEM 9
Ce v -ați dori să auziți mai des la radio?
Această întrebare pot spune că este una dintre cele mai importante puncte ale subiectului ,
sondajului de opinie. Obiectivul nostru , este să observăm concis, cam ce am putea schimba pe
viitor ca radioul să devină un instrument cât mai calitativ pentru publicul ascultător. Analizând
răspunsurile r espondenților, putem ajunge la concluzia că marea majoritate ascultă radio strict
pentru muzică , însă, calitatea acestora din ziua de astăzi devine din ce în ce mai slabă din cauza
faptului că apar foarte multe reclame, melodii repetitive și cormeciale. Aș adar, termenul potrivit
care răspunde la întrebarea: "Ce v -ați dori să auziți mai de la radio?", este MUZICA.

ITEM 10

Considerați că radioul manipulează mai mult ca orice altă formă de informare mass –
media?

Conform graficului, cel mai votat răspuns este că radioul NU manipulează mai mult ca
orice altă formă de informare mass -media (57,1%), urmat de cei care au ales că radioul
manipuleaza la fel de mult (33,9%), iar in final respondeții care consideră ca radioul man ipulează
mai mult (8,9%).

48
3.3 Concluzii sondaj
Rezultatele sondajului de opinie, confirmă în mare parte, că generația actuală este
consumatoare de radio. Câți și cine preferă kitsch -ul? Vom afla imediat.
Sudiul a demonstrat cu atare , ideea de bază a acestei lucrări, anume Radio ZU s -a dovedit
a fi un post radio de pr ost gust în urma rezultatelor respondenților însă totodată a fost ales ca
fiind cel mai ascultat post de radio în timpul liber. De ce? Ei bine, iată și explicația:
Analiz ând răspunsurile intervievaților sondajului, marea majoritate consideră că orice
post de radio care transmite acea sursă de energie în orice moment al zilei, este întocmai
preferințelor publicului ascultător. Traficul, drumul spre muncă, momentele de relax are sunt
deasemenea niște factori influenți în a -i forța pe oameni să își găsească în cazul prezent, postul
de radio care ajută la recreerea acestora indiferent de respectivul post de radio. În momentele de
stres sau când sunt blocați în mașină în drum spr e un eveniment, publicul tinde să interacționeze
indirect cu moderatorii de la radio. Fiecare ne -am aflat într -un astfel de moment și putem spune
că nu doar muzica a salvat situația monotonă, ci jocurile interactive, entertainment -ul oferit de
moderatorii emisiunilor radio, ne -au luminat ziua. Oric ine se poate transpune pentru câ teva
momente , în jocul oferit de o emisiune radio în ca re trebuie să ghicești versurile unei melodii de
ale copilăriei tale. Unul dintre respondenți a menționat următoarea: "Ținând c ont de faptul că
radio se aude peste tot , sunt flexibilă oricărei transmiteri ". Cum a ți citit și mai sus, orice este
bine venit mai ales pentru cei angajați.
Chiar dacă marea majoritate este dispusă oricărei emisii radio, nu înseamnă că nu
realizează și partea defectuoasă a radioului. Surprinzător, tinerii studenți cunosc termenul de
"kitsch" și îl recunosc cu ușurință chiar dacă nu îl văd. Cu toate acestea, t ot nu am scăpat de
existența prostului gust. În funcție de nivelul educațional, poziția geografică, și mulți alți factori
influenți care au contribuit la alegerile respondenților, putem observa că publicul din ziua de
astăzi este o țintă vulnerabilă a infl uențării mass -media. În marea majoritate a răspunsurilor,
tinerii, ba chiar și persoanele adulte, indiferent de forma de învățământ absolvit ă sau distribu ția
ocup țional ă, alegerile respondenților au fost oarecum la un nivel comun. Ei bine, întâlnim din
nou efectul de turmă. De ce? Deoarece este mult mai simplu și mai confortabil să te ghidezi după
alți indivizi , chiar dacă ai o opinie diferită.

49
Din păcate superficialitatea este termenul care definește în mare, publicul actual.
Cunoaș tem ce este n ociv însă nu facem nimic , ca acel obstacol care stă în calea evoluției să
dispară și să facem mai mult loc educării ș i al bunului gust.

3.4 Concluzii generale
Lucrarea "emisiunea radio, între kitsch și bun gust", scoate în evidență mentalitatea
publicului ascultător, întâ lnim diferite tipologii ale indivizilor din care ne putem da seama cu
ușurință din ce categorie socială fac parte și de nivelul educațional al acestora în funcț ie de
posturile radio pe care le accesează .
Când discutăm despre radio, public ul tinde să î l perceapă ca fiind un in strument mass –
media ce oferă doar sunete și muzică .Capitolele anterioare au evidențiat mici informații despre
cum funcționează acest mijloc de comunicare eficient și popular în râ ndul indivizilor.
Doar sunete și muzică? Până să ajungem la acestea, radioul a suferit diferite schimbă ri
de-a lungul istoriei. Datorită oamenilor de știință , acesta a prins contur ba chiar s -a modernizat
cu timpul, devenind cel mai folosit in strument de comunicare în masă. Nu îl vedem, d ar îl auzim!
În prezent, oameni i sunt dependenț i de t ehnologie ș i de tot ceea ce este nou . Generația
actuală este în mare parte cuprinsă de efectul mass -media. Mentalitățile și modul de viață al
indivizilor este influenț at treptat de acest proces care po ate avea un impact pozitiv sau poate
chiar ș i negativ. Tel eviziunea, radioul, presa scrisă sunt metode de comunicare în masă, la care
oamenii au acces cu ușurință. Ei bine, radioul putem spune că ocupă un loc destul de important
în societatea actuală, deoa rece este accesibil și este auzit chiar și î n cele mai mici colțuri ale
încăperilor. Sunetele și informațiile pătrund cu ușurință în case, în mașini etc. Prin faptul că
radioul nu dispune de imagin i vizuale, acesta este nevoit să dispună de o întreagă echi pă care
ajută la transmiterea unei informații câ t mai bune prin intermediul vocii. Vocea este cea mai
importan tă "uneltă" î n lumea radioului.

50
BIBLIOGRAFIE

LUCRĂRI DE AUTORI ROMÂN(I)
1. Onofrei, George -Lucian, Violența în spațiul public -Derapaje ale
comunicării, Editura Fundației Academice AXIS, Iași, 2015
2. Traciuc, Vasile, Jurnalism Radio, Editura Tritonic, București, 2007
3. Pișleag, Țuțu; George, Antoniu; Onofrei, George -Lucian, Psihologia
comunic ării mediatice, Editura Sitech, Craiova, 2012.
4. Mărgărit -Enescu, Alexandra, New Media, Editura Dobrogea, Constanța,
2012
5. Agabrian, Mircea, Strategii de comunicare eficientă, Editura Institutul
European Iași, 2008
6. Onofrei, George -Lucian, Tehnici de lucru radio (note de curs),

LUCRĂRI DE AUTORI STRĂIN(I)
1. Hilliard, Robert, Redactarea materialelor pentru televiziune,radio și noile
media, Editura Polirom, București, 2012
2. William, Stallings, Wireless Communications & Networks, Editura Pearson
Education, 2009
3. King, Larry, Secretele comunicării, Editura Amaltea,
București, 2002.

51
RESURSE INTERNET
1. https://www.wikipedia.org
2. https://dexonline.ro
3. https://radiozu.ro/
4. http://www.scritub.com/jurnalism/Rolul -si-locul -radioului -inso44674.php
5. http://www.creeaza.com/didactica/comunicare -si-relatii -publice/jurnalism –
presa/Rolul -radioului -in-societatea -444.php

52
Anexa I

Emisiunea radio, între Kitsch și bun gust
Sondaj de opinie online realizat cu ajutorul site -ului www.isondaje.ro.
Total respondenți:
56
Bărbat:28 Femeie:28 Vârstă medie:27.7 ani

Secțiunea I

1. Menționați tipul zonei de reședință în care locuiți.
Urban;
Rural;
2. Menționați ultima formă de învățământ absolvită.
Învățământ primar;
Învățământ liceal;
Învățământ post -liceal;
Învățământ universitar.

3. În ce categorie de vârstă vă încadrați?
Sub 18 ani;
18-25 de ani;
26-35 de ani;
36-45 de ani;
peste 55 de ani;

4. Care este ocupația dumneavoastră?
Elev;
Student;

Angajat;
Șomer;
Pensionar;
Altele

Secțiunea II

5. Ascultați radio?
Da;
Nu; (mergi la întrebarea numărul: 12)

6. Ce post de radio preferați să ascultați în timpul liber?
Radio ZU
DIGI FM
Virgin Radio
Radio Guerrilla
Altele

8. Ce părere aveți despre Radio ZU în comparație cu alte posturi de radio?
Imi place mai mult Radio ZU decât altele
Nu ascult Radio ZU
Nu este nicio diferență
Altele
9. Dacă ai fi moderator ce subiecte ai aborda într -o emisiune radio?
Informare
Dezbatere
Entertainment + Informare

Altele
10. Cum ar trebui să fie o emisi une radio pentru a -ți capta atenția? (mai
multe răspunsuri posibile)
Să fie o dezbatere plăcută fără injurii și țipete
Să fie scandal și agitație
jocuri interactive ("adevăr sau dezbrăcare", "recunoaște melodia", "uită versul"
Mai multă muzică
Altele
11. Care dintre posturile radio de mai jos vi se pare "kitsch"? (kitsch= prost
gust)
Radio ZU (mergi la întrebarea numărul: 13)
DIGI FM (mergi la întrebarea numărul: 13)
Virgin Radio (mergi la întrebarea numărul: 13)
Radio Guerrilla (mergi la întrebarea numărul: 13)
Altele
12. De ce nu ascultați radio?
Nu am timp
Nu mă atrage
A devenit mult prea comercial
Nu este muzică bună
Prea puține informații sau dezinformare
Altele

55
13. Ce v -ați dori să auziți mai des la radio?
14. Considerați că radioul manipulează mai mult ca orice altă formă de informare
mass -media?
Da
Nu
La fel de mult

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Emisiunea Radio, între Kitsch și bun gust [616291] (ID: 616291)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Emisiunea Radio, între Kitsch și bun gust [616291]

Copyright Notice

OF THE UNIVERSITY OF PETRO ȘANI ∼ ECONOMICS ∼ VOL. IV UNIVERSITAS PUBLISHING HOUSE PETROȘANI – ROMANIA 2004 ISSN 1582 – 5949 EDITOR OF PUBLICATI ON… [615775]

Utilizarea fibrelor ca material de ramforsare la [619944]

See discussions, stats, and author profiles for this publication at: [625235]

Teologia liturgică este știința teologică care urmărește să descrie nu doar desfășurarea, structura, istoria rânduielilor de cult, cât mai ales… [601661]

Femurul prezintă de -a lungul întregii diafize o curbură cu concavitatea [615151]

Elemente de anatomie și biomecanică a coloanei vertebrale [309845]

Copyright Notice

Similar Posts