Emisiunea Radio, între Kitsch ș i bun gust [616303]

1
Emisiunea Radio, între Kitsch ș i bun gust

INTRODUCERE

CAPITOLUL I – Radio Sistem mass -media
1.1 Sistemul Mass -media . Delimitări conceptuale. Funcții
1.2 Radioul – Scurt Istoric
1.2.1. Radioul în peisajul media românesc
1.3 Comunicarea radiofonică – Specific itatea canalului radio
1.4 Concluzii

CAPITOLUL II – Valoare și non valoare î n mesajul radiofonic
2.1 Publicul ascultă tor- Tipologie
2.2 Factori determinanți în formarea ș i educarea publicului
2.3 Jocul ș i rolul moderatorului emisiunilor radio
2.4 Concluzii

CAPITOLUL III – Bun gust versus Kitsch
Studiu de caz DIGI FM analiza vs radio zu
Analiza unei emisiuni bun gust versus kitsch
Sondaj de opinie DIGI FM – radio set intrebari, lista emisiuni

2
Introducere

Lucrarea “ Emisiunea radio, între kitsch și bun gust”, urmărește etapele dezvoltă rii
emisiunilor radio încă de la începutul primelor transmisii în lumea tehnologiei cât și a
ascultătorilor ș i a cons umatorilor de sunete și informaț ii.
Demersul nostru este construit pe mai multe etape pe care le vom parcurge î n cele trei
capitole, cu un accent aparte pe valoarea mesajului tran smis către publicul țintă .
Radio nu înseamnă doar simple unde sonore, ci discutăm despre un î ntreg, un grup de
piese ce lucrea ză sincronizat în a trans mite în primul râ nd comunicarea, sub formă sonoră, fără
nevoie de “sticlă ”, atenț ia fiind canalizată către semnalu l auditiv.
Când discută m despre si stemul radio, ne referim la un întreg lanț ce lucrează fără pauză
în a pune în miș care componentele ideale pentru crearea unei emisiu ni radio de calitate. Trebuie
să avem în vedere faptul că societatea actuală , indiferent d e naționalitate, vârstă, poziț ie
geografică, poziț ie socială , convi ngeri politice și apartenenț e religioase, joacă un rol important,
deoarece astfel , pot fi întâ lnite diferite categorii de public, aspect p e care îl vom detalia î n
capitolul 2.2.1 “publicul ascultă tor- tipologie”.
Ceea ce am vrut să subliniez î n aceste enunț uri este ide ea de a nu neglij a și de a nu
încălca intimitatea ș i spațiul privat al invitaț ilor de emi siuni radio, deoarece se pot stârni bătă lii
prin agresiune verbal ă în acest domeniu și nu numai. În acelaș i tim p, emisiunile radio se
adaptează în funcție de preferinț ele p ublicului, astfel încât mesajele pot f i adeseori cameleonice
în temele abordate. De aceea, acest sub iect trebuie tratat cu delicatețe, după cu m spuneam î n al
doilea capitol . Cate goriile de oameni sunt diverse și au la bază diferite interese și moduri de
gândire.
Radioul este în primul rând, comunicare, o adevărată artă ce are ca și prim element
conversația. Pentr u a real iza o comunicar e prin mijloace ș i programe radiofonice, este nevoie d e
multă imaginaț ie și efort. Acest proces se realizează prin intermediul cumulilor de informaț ii
diverse pe care publicul le cere.
Tot al doilea capitol va ab orda o atenție deosebită, rolului pe care
moderatorul/prezentatorul îl are î n buna d esfășurare a emisiunii de radio .

3
Educarea, comunicarea cât și influențele sunt puncte importante în tratarea acestei lucră ri,
deoarece la fiecare capitol regă sim elemente de subst rat ce de finesc existenț a radioului din toate
punctele de vedere: apariție, necesități ș i dezvoltare , lipsa culturii, tehnici de manipulare,
modalităț i de transmisie etc.
Și când discută m despre ra dio, în primul rând ne referim la o întreagă ramură a sistemului
mass -media și funcțiile acestuia întâlnit î n capitolul I radio si stem mass -medi a 1.1 “sistemul
mass -media funcț ii”.
“Emisiunea radio , între kitsch și bun gust” tratează delicat și pune î n val oare în acelaș i
timp, mentalitatea individulu i ascultător și nu numai. Pune în conflict discrepanțele societății de
la un nivel la altul în funcție de preferinț e. A se vedea multitudinea de teme ș i subiecte abordate,
transmise prin intermediul emisiunilor radio: muzică, politică, bârfe, conflicte, so luții, etc.
Vom aborda în al doilea capitol , 2.2 problemati ca factori lor determinanț i în formarea ș i
educarea pu blicului , un ansamblu de idei prin care este conturat ce rol poate juca emisiunea
radio în educarea ș i formarea publicului. De ac eea, nu trebuie să omitem celebrul, consid erat de
unele voci drept o glumă, exerciț iu involuntar prin efectele sale în spațiul manipulării (întrucât
departe de autor această intenț ie), eveniment radiofonic realizat în anul 1938 de Orson Welles,
regizor de film ș i teatru care a reușit să producă panică ș i sunete de infern prin adaptarea radio a
cărtii “ Razboiul lumilor”, relatând de la ficțiune la realitate invazia marțienilor. Fenomenul a
rămas î n memoria colectiv ă, deoa rece a av ut un asemenea impact î ncat oamenii cre deau că
aceasta este realitatea: pămâ ntul este invadat de extratereș tri.
Astfel putem discuta deschis despre preferințele dintre kitsch ș i bun gust ale emisiunilor
radio, care este ide ea de bază a acestei l ucrări, ce scoate în evidență particularităț ile publicului.
Esența principală , este că radioul în domeniul informației deține prioritatea î n raport cu
celelalte component e sistemului presei. Mesajele radio intră direct î n casele noastre, în mașini
dar și î n cele mai izolate locuri din natură unde încercăm să ne refugiem de agitaț ia lumii
cotidiene.
Folos im mijloace diverse ale comunicării de masă pentr u a ne extinde capacitatea umană
de a comunica. De fapt, rezulta tul acestui proce s este chiar societatea actual ă, dornică de
informații, sunete etc.
Pornind de la acest aspect , se formează modelele media, prin care publicul are ș ansa de a
alege dintr -o varietate de canale, emisiunile favorite, indiferent de calitatea acest ora, cum ar f i:

4
emisiunile radio de istorie și de cultură, muzică, politică, conflicte, știri de ultimă oră ș i
promovarea vedetelor. Promovarea vedetelor indiferent din ce domeniu media fac parte, prin
intermediul emisiunilor radio, sco ate în evidență caracteristicile societăț ii, în care aceștia își
etalează mentalitatea. Aici discutăm despre diferențele nivelelor ș i grupurilor sociale, din
fericire diferite. Ast fel emisiunile radio de kitsch ș i de bun gust prind contur atât pozitiv cât ș i
negativ în funcție de alegerile ascultă torilor.
Cum am spus, radioul este nevoit să se adapteze nevoilor și cerinț elor publicului.
Întâlnim des perso ane cu gusturi diferite pe care celalalt grup social nu le poate concepe și
invers sau efectiv nu le acceptăm, judecând că nu suntem de acord în cazul în care discută m
despre o emisiune radio. O put em considera un complet kitsch ș i de prost gust.
Capit olele doi si trei cuprind o mică cercetare a comporta mentului, educarea publicului cât
și form area ace stuia, cu aspecte pozitive dar și negative. Cum ia naș tere promovarea non
valorilor prin int ermediul emisiunilor radio, regăsiți î n cuprin s, mai exact în al doilea capitol.
Acțiunea, dramele, interacț iunile de o rice tip cu orice oameni, agi tația orașului în care ne
aflăm, hrănește lumea mass -media ș i ne este transmi s printr -o diversitate abundentă a
tehonlogiei, informaț iile pentru c are putem fi pro, neutrii sau fără interes. Pentru existenț a
fiecă rui om, este foarte important să se afirme, să se valorizeze ș i să susțină cu tărie părerea lui
pe o anumită scară socială, de preferat cât mai sus indiferent de poziț ia acestuia pe care o poartă
în societate.
Răsfoiți paginile ș i vă puteț i inspir a din micile informații pe care o stud entă la jurnalism,
pasionată de scris ș i de evenimentele sociale le -a așternut pe hâ rtie.

5

CAPITOLUL I
Radio . Sistem mass -media

1.1 Sistemul mass -media . Delimită ri conceptuale. Funcț ii
Termenul mass -media (co municații în masă) desemnează un ansamblu al mijloacelor și
modalităț ilor tehnice moderne de informare și influențare a opiniei publice, cuprinzâ nd radioul,
televiziunea, presa, internetul etc. Aceasta este definiția pe care o regăsim în majoritatea
lucră rilor de specialitate .
Dintr -o altă perspectivă, mult mai complexă , putem d efini “mass – media” ca un proces
de comunicare în masă , prin utiliz area unor mijloace specifice( hâ rtie, unde sonore, imagine etc)
cu un scop bine definit fie el pozitiv, ori, aș a cum istoria a demonstrat -o cu in tenții vă dit
manipulatorii .
Cel mai important factor al societății actuale, î l constituie comunicarea în masă , deoa rece
nevoia de informare se află la orice capitol din viaț a de zi cu zi.
Ramurile mass – media, prezintă o multitudine de mijloace tehnol ogice prin care mesajul
este transmis cu ușurință și captat de că tre public.
Procesul transmiterii ș i compunerii acestuia este o hrană pentru modernizarea și
dezvoltarea tehnologiei atât cea din prezent cât ș i cea de viitor. Cu cât mai simplu cu atât at enția
publicului este prezentă .
Comunicarea mass – media, înseamnă legătura prin care individul intră î n con tact cu
lumea. Presa electronică joacă un rol important î n domeniul jurnalismului.
Evoluția funcțiilor mass -media, a devenit o necesitate permane ntă. Omul modern, după
cum bine ș tim, este un d evorator al presei electronice și al tacticilor mass -media, putem spune că
se află chiar sub dictatura presei.
Postu l de radio, ziarul, televizorul etc ne dictează virtual cum să gândim, în mare parte
ne influențează viețile și ne ghidează către alegerile și deciziile colective. Î n urma acestui proces
de “influențare” î ntr-un mod subtil indirect dar probabil și intenționat, își face apariția odată cu

6
acțiunile pe care le săvârș im , gândirea comună . De ce? Deoarece este mai simplu ș i mai sigur
ca individul să se afle în “ efectul turmă ” și în același timp teama, de a depăși zona de confort își
face loc treptat în mentalitatea societăț ii.
Sistemul mass – media și funcț iile acestuia, de venite în prezent un i mperiu al
informațiilor, se află într -o continuă dezvoltare, deoarece la creația lui, ajută mulț i factori externi.
Publicul este energia infi nită prin care mass -media se hrănește pentru a crește și pentru a depăș i
limita dintre zona banală ș i monotonie.
Esența de bază în comunicarea radiofonică este dată de acț iunea mesajului transmis pe
undele radio. Cu câ t acesta este mai dina mic, mai alert, plin de informații cu atâ t efectul asupra
publicului este mai mare. Detaliile și cercetările amănunț ite oferă echilibrul p erfect, în a scoate în
evidență “gloria mass – media ”. Este o metodă meticuloasă prin care funcțiile ș i efectele
domină acest aspect.
Haideți să ne gândim la forma geometrică a triunghiului (vezi figura 1) . Format din trei
laturi, baza es te cea mai importantă. De la un capăt la celălalt, latura de bază este mass ș i media,
golul îl umplem cu informaț ii, factori poz itivi dar și negativi, imparțialitate, muncă ș i efort,
dezvolta re, tehnologie, nevoia de cunoaștere. Și tot așa până ajungem să umplem golul și
atingem vâ rful. Care este scopul nostru? Să ne îndreptăm cât mai mult spre vârful triunghiului.
Probabil vă î ntrebați de ce trebuie să țintim cât mai sus. Ei bine iată și explicaț ia.
Vârful suntem noi, vârful reprezintă publicul ce deține adevărata putere a nașterii și a
susținerii funcț iilor mass -media. Mass -media , are scop prin cipal rolul de a atinge și de a ajunge
cât mai mult la mulț ime. De aceea mass -media prezintă o multitudine de funcții și modalități î n a
prezenta actualit ăți și noutăți. Este un întreg proces ce lucrează neîncetat î n a pune în mișcare
proiectul țelului la un nivel cât mai î nalt al mass -mediei.
Putem spune că este de domeniul mass – medi a, ca individul dependent de informații, să
primească doza de infrormare, zil nic. Dependenț a de noutate este o caracteristică a societăț ii
actuale .

7

Figura 1 PUBLIC

MASS -MEDIA
Mass Media

Funcțiile radioului, sunt numeroase și vom discuta despre fiecare în parte. De aceea o să
punctă m cele mai importante ra muri ale acestuia, anume: funcț ia de culturalizare (educare),
funcția de legătură, funcția de interpretare și funcț ia de d ivertisment. Toate aceste funcț ii sunt
uneltele importante ale radi oului, prin care pot capta atenț ia publicului. Pu tem spune că această
gamă diversificată de funcții se află într -o strânsă legătură ce ajută la perfecț ionarea unei
tehnologii de viitor mai eficientă și rapidă .
În primul rând, informarea este o primă și extrem de importantă funcț ie pe care o poate
avea radioul. Rolul principal al radioului, est e acela de a transmite detalii și informații oamenilor
despre mediul și lumea î ncon jurătoare . Emisiunile informative, joacă un rol important în lumea
contemporană , deoarece publicul este numeros și prezintă o pon dere mare î n programele
radiofonice.
Haideți să descoperim împreună, semnificațiile funcțiilor radioului, începând cu: Funcț ia
de culturalizare (educare). Dezvoltare, muncă ș i
efort,Informaț ii, tehnologie,
nevoia de cunoaștere, factori
pozitivi ș i negativi

scop

8
Funcț ia de cu lturalizare (educare), prezintă o ramură mass -media prin î ncercarea de a
educa publicul. Majoritat ea emisiunilor radiofonice oferă publicului prin cultură, drumul către
educație. Totodată radioul joacă un rol i mportant în evoluția noțiunilor de bun gust ș i frumos.
Vocea din spatele radioului se află pe o poziție superioară . Prin intermedi ul acesteia se
transmit informaț iile, iar publicul poate prelua î ntocmai celor spu se la radio. Oamenii valorifică
mesajele ș i le pot stabili într -un punct înalt al gâ ndirii lor. Cum? Ei bine, este simplu. Dacă
mesajul transmis este unul uș or de "digerat" atunci publicul percepe mult mai rapid iar din acest
lucru reiese faptul că acele informaț ii pot deveni un exemplu de urmat la viaț a de zi cu zi.
Funcția de le gătură este considerată ca fiind una dintre cele mai importante funcții ale
radioului . Legătura este percepută ca fiind o socializare a publicului ascultător, astfel se crează
publicul, adică o "comunitate imaginară ", for mată dintr -un ansamblu de oameni care sunt î ntr-un
contact permanent cu radioul . Majoritatea oamenilor, ascultă în acel ași timp mesajul radiofonic
care poate avea un impact emoț ional asupra lor destul de m are, deoarece au receptat aceeași
informaț ie mai mulți dintre ei. De aceea putem spune că se crează o relaț ie de sociabi litate.
Publicul este implicat și capabil în a recepta informaț iile transmise.
Funcț ia de interpretare este unealta mun cii jurnalistului. O selectare și o ierarhizare
adecvată a informației dă posibilitatea publicului să interpreteze corect evenimentele.
Funcția de divertisment constă în timpul liber al publicului î n care se face p rezentă
nevoia de destindere și de relaxare. La sfârșit de săptămână, după muncă, oamenii caută să se
distreze și să uite de stres. Funcția de divertisment menț ine un echilibru benef ic publicului,
deoarece informațiil e îmbină utilul cu plă cutul.

1.2 Radioul – Scurt i storic
Apariția radioului, ca și mijloc de comunicare în masă se datorează preocupă rilor
oamenilor de știință . Cu timpul, datorită confecționă rii unor aparate adecvate, au reușit să
transmită prin intermediul undelor electromagnetice mesaj e sonore de la distanță ș i semnale.
Oamenii de știință , au facut multe eforturi folosin d diferite mijloace specifice, î n a
dezvolta nivelul de tehnologie a perioadelor repective.
Bazele r adioului au fost c oncepute etapă cu etapă încă din secolele XVIII re spectiv XIX
prin intermediul științ ei. Descoperirile s e iveau la fiecare pas, datorită oamenilor și cercetă torilor
care dezv oltau mijloacele de comunicare în masă, și ușurința acestora.

9
Teoriile jucau un rol important în a echilibra și î n a constru i aparate care pot fi folosite în
radiocomunicații. Inovaț ia acestora dă naș tere unei noi ere a tehnologiei.
Istoria radioului consemnează de-a lungul timp ului numeroase nume din sfera științ ei
care au avut involuntar ori intenționat un rol în dezvoltarea tehnică în primul râ nd a domeniului.
Astfel î n anul 1774, Be njamin Franklin d escoperă un dis poziti v care nu permite
fulgerului să producă daune și anume, paratră znetul. Din acest punct, Lesage construieș te un
aparat cu circuite electrice corespunză toare literelor din alfabet.
În anul 1813, Hans Cristian Oersted, celebrul fizican d anez, descoperă faptul că acul
unei busole deviază , atunci când în apropiere se află un câ mp magnetic. În anul 1821, reface
experiența Michael Faraday, și publică prima lucrare ce se referă la fenomenele
electromagnetice.
În anul 1832, inventatorul american Samuel Morse, a realizat telegra ful electric pentru
telegrafie și alfabetul din puncte și linii, care -i poartă numele.
În anul 1865, James Clark Maxwell, un fizician scoțian, elaborează ''O teorie dinamică a
câmpului electromagnetic", teoria electromagnetica a luminii.
Ei bine, anul 1887, reprezintă un moment de glorie, deoarece pe baza unui ș ir de
experi mente celebre, Heinr ich Ru dolf Hertz a demonstrat existenț a undelor electr omagnetice, ce
au fost prezise î n teoria lui James Clark Maxwell. Acesta desco peră faptul că undele au o mărime
corespunzătoare sursei de oscilaț ie.
Din păcate în acea perioadă, nu au fost puse în prac tică acele invenții și aplicații,
tehnologia cerâ nd alte câteva invenț ii fundamentale c e au stat la baza radiocomunicaț iilor.
Pentru depășirea acestui prag de delăsare a dezvoltării tehnologiei î n radio, fizicianul
francez Edouard Branly a reușit să creez e un aparat denumit "coheror", î n anul 1890. A cest
aparat, a fost conceput ditr -un simplu tu b de sticlă , apoi umplut cu aliaje de nichel , astupat la
cele două capete cu un material de izolaț ie, prin care poate circula curentul electric doar atunci
când în atmosferă se produceau descărcă ri electrice. A stfel Edouard Branly, a descoperit un
principiu foarte important în domeniul radiocomunicaț iilor, ș i anume principiul telemecanicii și
al radioconducției. De aceea, acest fizician și inventator ș i-a luat ca renume ca fiind unul dintre
pionierii comunicaț iilor radio.

10
O altă descoperire importantă, o reprezintă anul 1894, câ nd Aleksandr Stepanovici
Popov, fizician rus a inventat antena , care cuplată la coheror1, a rezultat o altă aparatură
denumită "înregistra tor de furtună ". 2
Este momentul î n care se trece la un nou capitol în existența radioului ș i anume
''radiotehnica". Practic au fost create toate premisele pentru prima transmisie a undel or radio.
"Părintele radioului"3, Guglielmo Marconi, a reușit să "sudeze" toa te componentele deja
existente ș i a realizat primul sistem de radiocomunicație, fără să mai fie folosit firul, ș i se putea
transmit e semnalul de la distanță .
Doi ani mai târziu, munca de perfecționare a dat roade în prezentul cât și î n vii torul lui
Marconi. Acesta a reușit să realizeze o legătură radio la o distanță de 14 km, după care î n anul
1903 a facut posibila legătură radio î ntre două continente America -Europa.
Viito rul a prezentat diferite schimbări și necesități pentru îmbunătăț irea radioului .
Fizicienii au început să caute noi modalităț i prin care put eau fi construite diferite
emițătoare și receptoare necesare unei legă turi radio. În această perioadă, oamenii de știință ș i-au
concentrat eforturile pentru a realiza a paraturi electronice eficiente și utile în emisia și recepț ia
sistemului radio.
Aceste descoperiri, la început au ajutat unităț ile militare, uitilizarea lor se folosea
pentru nevoi speciale. Î ntr-un final s -a ajuns la folosirea acestora pentru realizarea unui n ou
mijloc de comunicare în masă, și anume: "RADIOUL". Î n urma etapelor pe care le -am parcurs
împreună mai sus , am ajuns ș i la finalitatea experimentelor inventatorilor. 4După ani de muncă și
cercetări î n acest domeniu, accesul la informaț ie prin intermed iul rad ioului devine un bun al
majorității oamenilor. Costurile posedă rii acestui receptor radio, erau destul de c ostisitoare
pentru acea perioadă .
Cât despre presa scrisă , put em spune ca avea un nou rival, însă cu timpul, radioul s -a
dovedit a fi un part ener necesar î n peisajul mass -media.

1 Ce este coherorul
2 Acest aparat emite sunete, atunci cand in atmosfera se inregistrau descarcari electrice, chiar si de la
mari distante, semnaland inrautatirea vremei.
3 Exista o intreaga polemica pe tema paternitatii radioului, atat Aleksandr Popov cat si Guglielmo Marcon i
fiind considerati unul in d etrimentul celuilalt, drept parintele radioului.
4 Contopirea tuturor mijloacelor de radiocomunicatii, create experimental de -a lungul deceniilor de catre
savanti au dat nastere in cele din urma radioului, un mijloc de inform are greu accesibil la incep ut dar,
asa cum se va dovedi ul terior, cu precadere spre finalul milenului al doilea , inceputul celui de -al treilea,
un element indispensabil pentru societate.

11

1.2.1. Radioul în peisajul media româ nesc
În anul 1928, î n Romania, pe 1 noiembrie, s -a înființat primul post de radio, difuzându -se
prima emisiune î n limba roman ă5. Cu toate că dezvoltarea radiofoniei la noi în țară a suferit
procese lente , din cauza lipsei receptoarelor și cumpărarea acestora din străină tate, costurile erau
destul de ridicate. De aceea s -au făcut prezente singurele modalități accesibile și satisfă cătoare la
un preț redus, anume receptoarele de radio cu galenă (un dispozitiv cu audiț ie în cască ).
Noua tehn ologie, a cucerit, prin eficiența ș i rapiditatea sa mulți amatori, putând să ofere
ascultătorilor posibilități în a obține informaț ii meteo, bursiere sau alte mesaje utile.
Cu timpul, pe plan mondial , radioul a marcat noi succese în acest domeniu, găsindu -se
noi modalități ce ajutau la îmbunătățirea calității emisiei și a recepț iei undelor radio.
Deși istoria tehnologiei a întâ lnit multe controverse de -a lungul timpurilor aceasta s -a
menținut pe poziții. Oamenii la râ ndul lor au fost con strânși de perioada și de conducerea
politică . Drepturile și libertăț ile acestora au fost reduse odată cu instalarea regimului comunist în
România. De ce menț ionez acest lucru? Deoarece comunismul deținea o pute re absolută, ceea ce
înseamnă că va avea a cces la orice mijloc de comunicare, inclusiv cea a radioului și nu numai.
Exprimarea libera prin intermediul presei scrise, a televizorului sau a radioului se afla sub
stricta supraveghere a ce nzurii comuniste. Orice informație care depășea limita impusă de partid
se pedepsea.
Aceste mișcă ri comuniste, au preluat tehnologia după bunul plac, în favoarea lor. În mare
parte, era folosită pentru a manipula mulțimea și de a nu părăsi zona impusă. Așadar apare
manipu larea, folosită cu ușurință prin radio. În acea perioadă, radioul a fost folosit ca ș i mijloc de
propagan dă. Oamenii erau îndoctrinați cu informații false ș i reduse, prin care l i se impunea un
anumit tip de gâ ndire. Emisiuni le radio erau limitate, transmiț ând doar melodii patriotice și orice
ținea de slăvirea conducătorului Nicolae Ceauș escu.
Adevărul era că politicul stătea în spatele radioului și al televizorului, și cum tehnologia
deținea o mare putere în acea perioadă , credi bilitatea publicului era cap tată î n totalitate. Oamenii
erau influențați de jocurile politice, î n mare parte nu exista dreptul de a al ege și de aceea erau

5 Prima voce s -a auzit in eter a fost a lui Dragomir Hurmuzescu…

12
nevoiți să se conformeze regulilor. Prin presa scrisă ș i radio s -a creat o lume paralelă încercând
să ascundă realitatea din R omânia de la acea vreme.
Naționalismul românesc, "farda minciunile", în urma acestei acțiuni, în anul 1985, au fost
desființ ate studiourile regionale de radio cu pretextul de economisire a energ iei electrice. De
fapt, această miș care a fost o strategie de a elimina posturile care emiteau în limbile stră ine.
Radioteleviziunea Română, trebuia să contribuie la formarea educării societății, scoțând
în evidență faptul că totul are efect pozitiv. Ideea aceste i propagande mass -media, voia să
demonstreze ideea de formare a "omului nou " pentru lă rgirea orizontului politico -ideologic ș i
cultural al celor ce muncesc.
Rolul mass -mediei în România, se pare că a fost unul mediocru, deoarece controlul sever
asupra tuturor mijloacelor de comunicaț ii, a fost supus unei forme de manipulare și î ndoctrinare
a societății. Aș adar, mass -media a contribuit "pe dos" la formarea "omului nou", pentru că
oamenii erau obligați să fie supuși ș i devotaț i comunismului ș i socialismului.
Odată cu intensificarea d ictaturii, radioul devine un pilon principal al mișcă rii de
repres iune. Emisiunile radio constau în susținerea soților Ceaușescu. La Radioul național,
informațiile erau dirijate în aceeași direcț ie. Uneltele ma ss-media, devin cele mai perfecț ioniste
instru mente pentru manipularea în masă .

13

1.3 Comu nicarea radiofonică – Speci ficitatea canalului radio
Printr -o simplă ră sucire de buton, radioul poate pătrunde în intimitatea individului și în
același timp devine un bun însoțitor " de drum". Informațiile transmise într -un mod continuu,
joacă un rol import ant în lumea radioului. Multitudinea de "imagini auditive "6 existente în
proximitatea imediată a ascultătorului reprezintă un loc de refugiu al individului. Pauzele scurte,
muzica ambiantă de pe fundal, crează o stare de bine și captează atenția tuturor ascultă torilor.
Principalul rol îl deține informația, deoarece este transmisă prin cuvânt, astfel informaț ia
devine un mijlo c prin care jurnalistul comunică cu publicul. Ascult ătorul își formează propria
lume, cu ajutorul muzicii folosite î n materialele vorbite pe ritm care p ot fi o prelungire sau o
replică a materialului vorbit. Principala preocupare permamanentă a jurnalis tului de radio, este
să îmbine și să dozeze cât mai inspirat cuvâ ntul cu sunetul. Cum spuneam mai sus, muzica,
melodiile ajută la captarea atenției publicului într -un mod select. Dacă z gomotul de pe fundal
este unul deranjant atunci materialul devine slab și își pierde din audienț ă, pe câ nd un material cu
o melodie corespunză toare, devine un as a l radioului pentru individ, reușind să -i formeze
posibilitatea de a -și imagina eventimentele și inf ormațiile transmise.
În primul râ nd, comunicarea radiofonic ă, acc esează componentele importan te ale
tehnologiei, deoar ece, comunicarea este avantajată de posibilitățile pe care i le oferă suplețea
tehnică. Una dintre primele calități ale comunică rii radiofonice este rapiditatea , asul din mânecă
al radioului mulțumită dezvoltă rii tehnologice care face ca mesajul să ajungă aproape instantaneu
la ascultă tor, radioul dev enind pentru o lung ă perioadă de timp cel mai rapid mijloc de
transmitere a informației de presă . Diferența dintre radio și presa scrisă, este că presa scris ă
pierde mult mai mult timp în culegerea, tipărirea textului și introducerea în pagină , deoarece nu
dispun d e rapiditatea tehnologiei, pe când comunicarea radiofonică, face ca informația să ajungă
în scurt timp la public.
O altă calitate a comunică rii radiofonice este operativitatea. Aceasta are posib ilitatea de a
transmite informația în direct, chiar dacă materialul radio este în desfășurare. Informațiile pot fi

6 Imaginea auditiva reprezinta transpunerea/relatarea in sunete, cuvinte a ceea ce jurnalistul radio
observa la fata locului producerii unui eveniment si doreste sa transmita ascultatorilor. De aici si talentul
oratorico -descriptiv pe care omul de radio tre buie sa il detina pentru ca impactul informatiilor sa fie unul
maxim.

14
întrerupte și se poate transmite acț iunea live (de mom ent). Se poate afirma, faptul că
operativitatea a tinge un nivel maxim depășind chiar ș i televiziunea.
De ce spunem acest lucru? Pentru că, televiziunea trebuie să dispună obligatoriu, de
echipă mai ales când discută m despre un eveniment neprev azut. Imaginile sunt transmise î n
cazul unui eveniment pr evizibil, și acest fapt pu ne pe primul loc televiziunea, însă radioul este
avantajat în cazul în care discută m despre un eveniment spontan. Cu un simplu telefon mobil,
reporterul de radio, poate intra în legătură directă cu studioul, î ntr-un timp favorabil.
Astfel informația este transmisă rapid pe post, pe când, în cazul televiziunii, operațiile de
deplasare a unei mașini cu o echipă completă, întârzie transmiterea informației că tre public.
Televiziunea dispune de informația vizuală, dar să ne amintim atun ci câ nd televiz unile
care aveau reporter la fața locului ș i nu aveau imagini, reporterii erau nevoiți să se comporte
asemeni colegilor de la radio.
O altă latură importantă a radioului, este munca în echipă. Munca în echipă , clădește
presa audio -vizuală . Reporterul, tehnicienii și redactorul trebuie să colaboreze perfect și să
formeze un întreg pentru ca informația și rezoluția să fie de calita te. Ilustratorii muzicali, ocupă
un loc destul de important, deoarece î n majoritatea cazurilor, o emisie de calit ate este r ezultatul
sunetelor din fundal și pe care se discută anumite subiecte. Această echipă este obligată să
cunoască cum să lucreze împreuna, constructiv, astfel încat micile defecțiuni să nu își facă
apariția, deoarece publicul ascultă tor le poate se siza.
Comunicarea radiofonică , a devenit un mijloc accesibil de informare. Accesibilitatea
radioului constă și în faptul că mesajele sale sunt reperate ș i de persoanele cu anumite
dezabilități. Acest lucru nu împiedică informația de a fi transmisă, tocmai că radioul devine un
prieten nepretențios ș i fidel, pentru fiecare om.
Punctul forte al radioului, implic ă spre deosebire d e alte mijloace media, faptul că
radioul nu dispune de imagini, ci de voce. Pentru acest lucru este nevoie de anumite
particulari tăți de stil, ca jurnalistul de radio să dispună de unele calități în plus, deoarece el se
foloseș te numai de voce.
Imaginile cu care compensează televiziunea, face ca jurnalistul de radio să completeze
informația transmisă prin intermediul cuvâ ntului. A cesta trebuie să aibă puterea suficientă de a
capta atenț ia pub licului prin simpla comunicare și un timbru al vocii plă cut. Sarcina jurnal istului
de radio este îngreunată oarecum de constrâ ngerea prin imagini p e care televiziunea o dispune,

15
însă daca jurna listul de radio reu șește să transmită prin voce "imagini vizuale" și să își închipuie
publicul detaliile din zona pe care doar el le vede, înseamnă că este un jurnalist de radio
profesionist.
O caracteristică importantă a comunic ării radiofonice este oralitatea . Pronunția și dicția
conduc tonalitatea în diferite zone de exprimare ș i de transmitere a mesajului. Vocea are un
impact puternic asupra publ icului, de aceea trebuie perfecționată și cât mai corectă. Tonalitatea
trebuie să fie echilibrată și ușo r de înț eles, iar dacă toate acestea nu ar fi puse la punct, atunci
radioul fără dicție și voce, ar fi doar o mașinărie de fă cut zgomote. Indiferen t de subiectul sau
tema abordată, o voce cu un timbru plă cut te pot captiva.
Condiția de bază a jurnalistului de radio , ne îndrumă către "știința respiraț iei" atunci când
se află în faț a microfonului. Acesta trebuie să știe cum să respire o anumită cantitate de aer,
pentru a -și oxigena plămânii, fără a emite sunete zgomotoase ș i deranjante la auz ul publicului.
Acest lucr u necesită o anumită educație pentru radio. Totodată respiraț ia are un rol impor tant,
deoarece, la citirea enunțurilor mai lungi, poate apărea senzaț ia de sufocare.
O altă caracteristică importantă în jurnalismul radio, este stăpâ nirea de sine. Fără aceast ă
calitate nu se poate susține o emisiune radio. În acest caz, trebuie să se conștientizeze, faptul că
mesajul este ascultat de milioane de oameni î n momentul transmisiei. De ac eea, stresul trebuie să
dispară și să își facă apariț ia, inteligența emoțională .
Prin această inteligență emoțională, ajungem la o caracteristică unică a jurnalistului de
radio, anume : sponta neitatea. De ce, este importantă această caracteristică? Ei bine, în cazul în
care apar situații neplăcute, jurnalistul trebuie să aibă î n perm anență materiale suplimentare
pregătite pentru ca în orice moment să poată umple, pauzele neprevă zute.
Capacitatea de spontaneitate și de reacție, sunt necesare î n acest domeniu, ma i ales la
emisiunile transmise î n direc t. Jurnalistul de radio, devine un actor cameleonic, subiectelor
abordate. Trebuie să se adapteze rolului pe care îl interpretează, transmițând orice tip de emoție
și să participe cu publicul în permanență, printr -o comunicare activă, non -monotonă și de i nteres
pentru toți ascultă torii.

16

1.4 Concluzii
Radioul în sistemul mass -media, ocupă un loc superior. De ce? În urma celor menționate
mai sus putem spune faptul că acest mijloc de comunicare a suferit de -a lungul secolelor mari
transformări pozitive unele chiar și negative.
Istoria a clădit etapele dezvoltării radio din ce în ce mai mult, astfel prezentul încă se
bazează pe tehnicile folosite odinioară doar că au fost modernizate și simplificate. Radioul după
cum bine știm, cu toate că este un mijloc de comunicare eficient și esențial oamenilor, în
perioada comunistă a fost folosit pe post de "armă" a manipulări i în masă, a poporului. De aici
deducem, ideea că radioul poate avea multe întrebuințări în funcție de cum îl ghidezi. În ziua de
astăzi, ne încântă prin emisiunile de cultură, entertainment, muzică în surdină, poate chiar și în
dezbaterile politice.
Acea stă formă de entertainement, este accesibilă tuturor oamenilor. Puterea care stă în
spatele radioului nu este transmisă prin imagini cum este la televiziune, ci discutăm despre un
întreg ansamblu sonor care suplinește lipsa imaginii, elaborat de o echipă c are colaborează
perfect, pentru publicul receptor. Tehnicienii, ilustratorii muzicali, reporterii, jurnaliștii de radio,
prind contur prin intermediul celei mai esențiale carecteristici ale radioului, anume : vocea.
Cuvântul în acest domeniu este ajutat d e perfecționarea dicției, al timbrului vocal, și asta
îi oferă puterea de a transmite informații captivante, publicului ascultător. Pornind de la știință și
prin simpla descoperire a paratrăs netului, inventatori și oamenii de știință precum: Benjamin
Frank lin, Clark Maxwell, Edouard Branly, Guglielmo Marconi etc, au dat naș tere viitorului
tehnologiei, ast fel radioul a fost supus schimbărilor formelor sale și miniaturizarea acestora însă
cu aceeași putere de transmisie. Chiar și din acele timpuri, cu toată a paratura și tehnologia
folosită, totul se afla î n spatele puterii unei singure voci. Vocea este simbolul unicat al radioului.
Istoria din spatele radioului este complexă, noi suntem urmaș ii tehno logiei, iar rolul
nostru este să o păstră m intact ă, ba chiar să o îmbunătățim. Sclipirea constă în răbdare, știință,
atenția la detalii și inovații, pentru o generație prosperă și dornică de informare. Î n acest caz,
radioul este cel potrivit î n a ne hr ăni cu informaț ii.

17

CAPITOLUL II
Valoare și non valoare în mesajul radiofonic

2.1 Publicul ascultător – Tipologie
În acest capitol, vom aborda subiectul principal al acestei lucrări, deoarece cum
menționam în titlul “radioul între kitsch și bun gust”, aici vom regasi toate clasificarile specifice
publicului pozitionat in aceste zone diferite, anume kitsch si bun gust. Acest capitol trateaza cu
delicatete acest subiect, deoarece discutam despre extreme intre ce ar fi negativ sau
pozitiv.Subiectivitatea totodata primeaza in viitoarele pagini.
In primul rand vo m face o deschidere generala despre ce inseamna sa fii public si cum
este acesta caracterizat in functie de mai multi factori determinanti in formarea si educarea
acestuia si nu in ultimul rand, cum s -a creat termenul de tipologie a publicului.
Selectia gr upurilor sociale din domeniul mass -media joaca un rol principal mai ales
important. Prin intermediul indivizilor consumatori de tehnologie, tv si radio etc toate aceste
mijloace de comunicare avanseaza rapid, creandu -se un intreg proces ce se inalta in fun ctie de
atentia publicului. De aceea exista un “program virtual” prin care atat radioul cat si tv -ul doresc
sa se indrepte cat mai mult spre publicul tinta.
De ce? Publicul tinta consta intr -o sursa de energie, ce transmite impulsuri pentru tot
ceea ce inseamna mass -media.
Ei bine, putem spune ca niciodata nu a existat doar bine sau rau, ci undeva adevarul se
afla intr -o balanta pe care o echilibram in functie de o multitudine de factori ce stabilesc
unicitatea mentalitatii individului.
Mediul inconjurator, oamenii pe care ii intalnim, autoeducarea, educatia pe care o primim
pe parcursul treptelor vietii, toate aceste actiuni cladesc tipologia unui individ ce se afla intr -un
anumit tip de public, pe care il intalnim in orice colt cotidian . Influentele le putem intalni
oriunde cu toate ca acestea pot fi constructive sau nu, insa indiferent de situatie ne putem
exprima liber si putem alege ceea ce ne place. Suntem diferiti, din fericire!
Ca tot discutam despre grupurile sociale, acestea p rezinta o paleta abundenta de “culori”
si imbinari. Prin culori si imbinari ne referim la oamenii ce au inclinatii si conceptii diferite. Ca

18
si exemplu putem lua un grup de rockeri si un grup social de rapperi. Observam cu totii
diferentele si gusturile d iferite atat in muzica cat si in vestimentatie. Ca post de radio, rockerii
probabil doresc sa a sculte Rock Fm, pe cand celalalt grup este inclinat spre un alt ge n de muzica,
a se vedea hip hop etc. Binenteles ca nu dorim sa intram in zona de stereotipuri s i prejudecati,
prin aceste enunturi doresc sa scot in evidenta faptul ca daca un public este format din rockeri,
acestia nu sunt vazuti doar niste indivizi care asculta doar rock si asa mai departe ci simplificat ,
sunt un tip de public ca si celalte grupur i ale societatii care se diferentiaza in functie de gusturi.
Societatea actuala se afla intr -o continua dezvoltare cu toate ca aceasta din pacate, in
mare parte este agresata in permanenta de influentele mass -media. Prin incercarea individului de
a se mod erniza si de a se emancipa ca sa isi formeze un punct de vedere corect, propriu si
apreciat de ceilalti, trebuie sa parcurga diferite obstacole din partea realitatii, care ce -i drept este
cam dura in ziua de astazi.
Lupta individului cu cei din jur chiar si cu el insusi, pentru castigarea valorizarii in
societate a devenit o batalie permanenta si violenta psihic. Cu cat isi doreste mai mult sa se afle
intr-o pozitie pe o scara sociala superioara cu atat scade in selectivitatea si originalitatea gandirii.
De ce? Pentru ca omul este in stare de orice ca sa i se indeplineasca dorinta de a fi
cunoscut si sa fie laudat de toti semenii lui “oamenii”. Acest mod prezinta o tactica prin care
individul vrea sa demonstreze prin intermediul oricarei modalitati ca is i poate depasi conditia si
isi poate crea o lume in care trecutul nu mai exista sau vechiul om, ci doar noul si originalul om
cu o atitudine de tip vedeta care a reusit sa capteze atentia tuturor.
Prin toate aceste enunturi putem ajunge usor la termenul de kitsch7. Il definim in
contextul lucrarii o “latura” a mass -mediei care face parte din fiecare dintre cei carora le este
comod sa traiasca pur si simplu viata cu informatii cat mai usor de digerat si binenteles
cunoscute de toata lumea.
A fi comerical, i n societatea si mentalitatea actuala inseamna sa te afli in atentia
publicului.
Acest lucru rezulta tipologia publicului care se imparte in mai multe categorii. Spre
exemplu, in cazul comercialului avem publicul devorator de promovarea non -valorilor, asada r
tinta informatiilor transmise prin intermediul mijloacelor de comunicare, radio, tv, este indreptat
catre acel tip de public care valorizeaza persoanele cu un nivel de exprimare si gandire destul de

7 Definitie oficiala pentru kitsch

19
mediocre. Ce este de fapt kitsch -ul in lumea publiculu i? Este prost ul gust care acapareaza
mentalitatea, comportamentul, orientarea in viata si procesul evolutiei individului usor de
manipulat. Prin tipologie se intelege selectia clasificarilor grupurilor sociale care prezinta o gama
variata de gandiri si con ceptii diferite.
Publicul ascultator este cel ce da prima voce in lumea mass -media. Intr -adevar primul
impuls vin e din partea mass -media insa continuarea o da publicul prin atentia sa. De aceea
exista diferite posturi de radio prin care sunt transmise inf ormatii diverse, melodii, stiri, momente
de divertisment etc.
Relatia dintre public si entertainment se afla intr -o stransa legatura. Oamenii au nevoie in
permanenta de confirmarea ca undeva exista cineva la fel ca ei sau poate chiar cu un nivel mai
scazut. Acest lucru il face pe individ sa se simta o persoana importanta in societate, cum ar spune
multi, “este cineva”.
Publicul? Ei bine, suntem noi marea majoritate si suntem ghidati de diversi “ventriloci”
care detin putere, deoarece ne purtam funiile in spate fara sa realizam ca ne indreptam in ce
directii aleg ei. Orice manevra este atrasa de partea mass -media iar publicul este nucleul care
dezvolta posibilitatea unor variatii de emisiuni, posturi radio fie ele kitsch fie ele de bun gust.
Tocmai de aceea se creaza diferite grupari ale publicului, cei care tind spre evolutie,
emancipare, rafinament si cultura si cei care sunt comozi prin simpla rasucire de buton care da
startul unor zgomote haotice.
Tot in acest capitol putem face o mica referire a ma nipularii publicului, deoarece in mare
parte individul primeste si joaca rolul in viata in functie de cum a fost educat si ce a observat in
mediul inconjurator , prea putin probabil mai intalnim autoeducarea. Prin radio vocea ghideaza
publicul, ii face ate nti la tot ceea ce se pronunta si se rosteste la microfon, tot aici se face selectia
dintre acel public care asculta detasat si cel care se transpune, se agita si la orice banalitate se
ataca incercand sa atraga si sa asmuta cat mai multi de partea sa. Efe ctul manipularii pentru cei
usor influentabili se face usor de observat. Publicul odata atras in aceasta cale cu greu se poate
retrage. Acele posturi radio, cu materiale de proasta calitate, reusesc sa capteze atentia genului de
public usor de manevrat si sa ocupe un loc in societate destul de mare, deoarece unde sunt multi
credibilitatea creste, astfel se atrag si se formeaza grupurile sociale de “kitsch”.
Un public selectiv se cunoaste in functie de alegerile pe care le face si la ce programe
media aspira .

20

2.2 Factori determinanți în formarea și educarea publicului
Daca subiectul anterior a constat in cunoasterea tipologiilor de public, acum vom trece la
o alta etapa si vom aborda si trata factorii ce determina formarea si educarea unui public.
Cand ne referim la termenul de educare multi dintre noi credem ca este pur si simplu
vorba despre cunoastere si experienta, ei bine nu este atat de usor. In momentul in care discutam
despre un grup mai mare de oameni care se poate multiplica oricand, informatiile se pot pierde
iar controlul gandirii se poate rataci in cele mai intunecate colturi ale mintii. Binenteles nu ne
dorim acest lucru, de aceea s -au inventat diferite modalitati prin care mijloacele de comunicare
pot contribui la sustinerea unui echilibru com plex ale viziunii omului.
Dupa cum am mentionat in capitolul precedent exista grupuri sociale diferite iar din acest
fapt in lumea radioului si a televiziunii, in mare parte tot ce tine de ramura divertismentului, s -au
format posturi atat de cultura cat si de entertainment. Fiecare dintre noi va accesa ceea ce ii
place, ce il relaxeaza, incanta si ce il va sustrage de la greu, a se vedea munca, certurile in
familie, rudele etc.
Aceste metode creaza un loc de refugiere al individului intr -o lume unde ai n evoie doar
de auz in cazul radioului si de ochi pentru ecranul televizorului. Putem spune ca de -a lungul
timpului am devenit dependenti de tehnologie, atat tinerii cat si adultii au o slabiciune asupra
mijloacelor indirecte de comunicare. Totul a devenit u n viciu, incepand cu radioul terminand cu
telefoanele mobile care sunt nelipsite din ochii, auzul, mainilor chiar si vorbelor tuturor.
Factorii care ajuta la formarea si educarea unui public sunt cei care folosesc ca si
“remediu” a memoriei, posturile de c ultura, dezbaterea adevaratelor probleme ale societatii,
subiecte suculente si complexe pe care nu oricine le poate savura8. In mare parte ne conduc spre
realitate si ce se intampla cu adevarat in jurul nostru. Pe cand celelalte posturi prezinta cum s -ar
spune o lume in roz unde se canta melodii de la chipuri noi, necunoscute de nimeni insa cu aere
de vedeta. Culmea este ca acesti necunoscuti, aceste persoane straine devin peste noapte noi
modele de urmat de tinerii din ziua de astazi. Auzim in stanga si in dreapta cuvinte precum “sunt
idolul lui x” insa acel ''x'' nu a contribuit cu nimic pentru acesti fani infocati ai non valorilor.
Greseala este in mare parte a publicului care permite si da nastere acestor erori care dupa

8 Dintre factorii care ajuta la formarea/educarea publicului se regasesc: (sociali, politici, economici, religiosi, pozitie
geografica)

21
un timp pot deveni exmple de u rmat in viitor. Multi dintre noi cad in aceasta plasa, deoarece
omul nu este sigur in propria forta si are un dram de lasitate in a -si exprima punctul de vedere
care este total diferit fata de celalalt grup. Poti fii pro sau contra, probabil ai argumente b ine
cladite, dar teama de a nu fi integrat intr -un grup social te face sa renunti la ideea ta si sa te
sacrifici pentru grupul din care vrei sa faci parte. Astfel, ca sa fii acceptat trebuie sa anihilezi
intelectualitatea la un nivel “inteles de oricine d oreste sa ia contact cu tine”.
Educarea se poate face prin intermediul actiunilor exterioare dar si cele de sine. In
principal noi suntem actorii prorpriului rol pe care dorim sa il jucam. Viata ne poate oferi o lume
complexa, mai departe, noi avem datoria sa o prelucram si sa ridicam nivelul de emancipare si de
culturalizare. Din pacate acest proces este impiedicat de anumiti factori care ucid cunoasterea si
doresc sa aplice indoctrinarea individului ca sa il aduca la linia mediocritatii.
Haideti sa ne gan dim la linia orizontului pe care o intalnim la mare. Acesti factori nocivi
care impiedica procesul de educare doresc ca viziunea sa se finalizeze la linia orizontului
impiedicand alt tip de gandire si alta viziune, pe cand ceilalti factori pozitivi doresc sa ne
demonstreze faptul ca dupa acea linie a orizontului exista o continuitate, anume cunoasterea care
asteapta sa fie descoperita.
Acest amestec de factori pozitivi si negativi cladesc personalitatea individului si daca
discutam despre mass -media, in ace st fel se creaza un public, din alcatuirea tuturor elementelor
tehnologice “benefice” omului.
Publicul este astras de ceea ce reflecta. Posturile de entertainment precum cele de la radio
in care moderatorii ofera jocuri interactive, cu cuvinte sau ghicitu l melodiilor atrag un public
distrat, jucaus si dornic de adrenalina. Putem observa ca aceste interactiuni cu publicul sunt o
metoda moderna de educare a omului intr -un mod indirect. Posturile radio cu muzica clasica,
comericala sau old school atrag divers i ascultatori in functie de preferinte.

22

2.3 Jocul și rolul moderatorului emisiunilor radio
Taramul divertismentului prezinta o multitudine de ramuri ale actiunii, amuzamentului si
cel mai important lucru, al comunicarii.
In acest capitol, putem spune ca arta vorbitului, a dictiei si a exprimarii se afla in cel mai
inalt varf. Veridicitatea radioului este data chiar de insusi moderatorul emisiunii. Vocea si
modul in care poate gestiona subiectele abordate, moderatorul repr ezinta un as al comunicarii.
Odata patrunsi in acest “taram” pe care l -am mentionat mai sus, aflam nu numai despre
etapele de baza ale radioului, ci intalnim diverse jocuri al comunicarii care cladesc si contureaza
viziunea publicului asupra radioului.
Actorul principal al acestui subiect, este cel ce detine puterea vocii si o co municare cat
mai perfectionista.A stfel mesajele , transmise prin intermediul radioului, devin o unealta
constructiva si mai ales importanta in acest domeniu, deoarece ne folosim de informatii ca sa
ajungem la o gama larga si variata de public.
Care este rolul moderatorului? Ei bine, presiunea acestuia, isi face aparitia zilnic. O
intreaga echipa se afla in spatele lui, lucrand si colaborand cat mai eficient si fara erori, insa
mode ratorul este cel care preia puterea. Fiind un rol dificil, si spunem asta deoarece nu permitem
kitschu -lui sa isi faca aparitia, moderatorul este obligat sa echilibreze si sa abordeze o
multitudine de subiecte, in functie de public. Stapanirea de sine este un punct delicat si
obligatoriu in aceste situatii. Din exterior vedem doar un simplu om, cu textul proaspat preparat
si cu foile pregatite ca sa faca fata oricarei situatii, mai vedem un simplu microfon care este
folosit doar atunci cand moderatorul dore ste sa isi inceapa numarul. Toate acestea au fost vazute
din perspectiva publicului, care vede simplificat toata aceasta actiune a transmiterii unui mesaj
cat mai usor. Adevarul, se afla in spatele boxelor din masina si a sunetelor. Moderatorul nu are
doar pagini pregatite cu intrebari si informatii pentru public, ci baza acestuia este inteligenta
emotionala, care este bine pregatita si trebuie sa faca fata oricarui impuls provenit din emotii si
situatii spontane. Gandirea mecanica nu isi are locul in acest domeniu, este un factor nociv
deoarece poate duce la o comunicare banala si mediocra, ce poate atrage negativitate si un
anumit tip de public mai putin evoluat. Un exemplu bine situat in acest caz este chiar cel de la
postul de radio DIGI FM, cand invita tul principal, cantaretul si actorul Tudor Chirila a fost
supus unei serii de intrebari si glume deranjante din partea unei tinere moderatoare. Cantaretul a

23
lasat de inteles ca nu este de acord cu acest gen de conversatie si cu toate acestea circul a
conti nuat. Atmosfera tensionanta dintre invitat si moderatori crestea la fiecare secunda,
tranformandu -se totul intr -o cearta. Atentia si curiozitatea publicului era focusata pe schimbul de
replici, si de felul in care prezentatorii se pot tine pe pozitii. Put em spune ca in acest caz,
moderatorii au reusit sa mascheze balciul intr -o maniera subtila cu toate ca invitatul a mentionat
ca rezumatul acestei emisiuni este doar un simt al umorului slab. Intr -un final, in aceasta situatie,
a fost necesar ca impreuna sa incheie editia. Putem observa diferite cazuri in care moderatorii
sunt “testati” de situatii criza, iar rolul lor este sa duca la capat indiferent de moment, emisiunea.
Cei de acasa, intr -un astfel de moment, se transpun si asculta cu atentie actiunea de la
radio, anume o agitatie in care publicul poate fi de partea moderatorilor sau a invitatului dandu -si
cu parerea. Cu toate acestea, audienta creste, unde e rost de cearta… apare tipologia publicului.
Moderatorul este cel ce da glas gandurilor si celor mai ascunse si nebanuite trairi ale
publicului ceea ce se traduce si printr -o interactiune si mai mare cu acesta . Rolul sau este acela
de a conduce o conversatie cat mai naturala si de calitate in auzul celor ce rasucesc butonul
aparatelor radio. Odata por nit microfonul, se da startul nu numai unei informatii ci se activeaza
un intreg sistem, o intreaga echipa care este pregatita in orice secunda pentru bine sau chiar si
pentru situatii neprevazute. Cu toate acestea, moderatorul trebuie sa duca la bun sfars it, o
emisiune de bun gust, lipsita de goluri si monotonie ca sa isi castige un public cat mai variat,
indiferent de situatie. Echipa intreaga are de castigat premiul unicat al perseverentei si al muncii
in echipa .
Muzica este , in mare parte, subiectul pri ncipal al radioului. Acest factor se imbina perfect
cu vocea moderatorului care, treptat acapareaza versurile melodiei cu discursul pe care urmeaza
sa-l transmita publicului.
Prin intermediul unor serii de intrebari, putem afla mai exact care sunt tintele unui
moderator radio si catre ce tinde acesta, totodata gasim si raspunsurile pe care le vom descoperi
impreuna.
Cati si cine asculta posturile de radio?
Unde si in ce conditii se face radioul auzit?
Care este factorul determinant care face ca publicul sa asculte?
Care este interesul publicului atunci cand asculta un anumit post de radio?
Cine asculta postul respectiv?

24
In urma acestor intrebari, gasim raspunsuri utile care ne ajuta sa patrundem prin diferite
ramuri ale acestui domeniu, cu toate ca pentru n ecunoscatori sunt destul de incalcite, insa prin
aceasta abordare scoatem in evidenta faptul ca un moderator radio trebuie sa se modeleze in
functie de ce oberva asupra unui public. Cati si cine asculta posturile radio? Ei bine, marea
majoritate simte nev oia de o pauza muzicala sau pur si simplu prezenta unei voci in jurul lor.
Oamenii aspira la sunete si prin acestea capata energie pe parcursul zilei.
Unde si in ce conditii se face radioul auzit? Indiferent de vreme, anotimp si locatie,
radioul isi face l oc in orice colt al masinii, casei etc. Ne trebuie un singur buton care permite
deschiderea sunetelor si a vocii moderatorului si este suficent ca intreaga zi sa se afle intr -un
mediu armonios si plin de energie pozitiva.
Care este factorul determinant car e face ca publicul sa asculte? In mare parte, publicul se
agata de ce ii este usor si cunoscut. Prefera informatii accesibile ce ii permit in acelasi timp
gandirii sa se relaxeze si sa se distreze.
Care este interesul publicului atunci cand asculta un anum it post de radio?Aceasta
intrebare pot spune ca este cea mai importanta deoarece radioul de -a lungul timpului s -a
multiplicat in diferite modalitati de a transmite informatiile cat mai usor. De aceea s -au creat
diverse posturi de radio pentru publicul dive rs cu pretentii si gandiri care nu se aseamana. Un
anumit gen de public prefera muzica, celalat grup este inclinat spre stiri si relatarea unor actiuni
care se petrec in prezent sau viitor. Posturile de radio abunda tocmai din acest motiv, deoarece
trebuie sa se plieze in functie de preferinta audientei. In mare parte radioul este folosit de oameni
ca fiind un mijloc de refugiu in drum spre munca unde cu siguranta nu te poti relaxa iar stresul iti
bate la usa, astfel prin radio gasesc o modalitate unica si simpla in a se cufunda intr -un mediu
linistit si calm unde se pot retrage din agitatia exterioara.
Cine asculta postul respectiv? Desi aceasta intrebare este similara cu prima, intalnim un
raspuns diferit. Ei bine, cu totii auzim in jurul nostru ca schim ba posturile radio sau de la
televizor rapid si simplu caci puterea se afla in telecomanda cu mii de butoane iar din acest
lucru ne dam seama de superficialitatea pe care un anumit tip de public o poarta. Aici facem o
mica deschidere la grupurile sociale pe care le -am intalnit in capitolul anterior. Prin faptul ca
populatia creste pe zi ce trece, cresc si diferentierile sociale. Gusturile, preferintele in orice
domeniu sunt diferite, ceea se inseamna ca fiecare dintre noi este unicat in felul sau. Ceea ce imi
place mie nu place altora si invers. Ne invartim in jurul unor mentalitati diferite dar cu toate

25
acestea este comuna. In functie de gandire si de principii facem decizii si alegem ce credem ca
este mai potrivit pentru noi, insa in ziua de astazi tot c eea ce facem este influentat si afectat de
mass -media. Posturile de radio pe care le alegem sunt doar o mica imagine a ceea reflecta
mentalitatea individului. Daca respectivul asculta calitate de prost gust si digera informatii false,
atunci raspunsul la i ntrebarea "cine asculta postul respectiv ?" am descoperit -o.

26

Concluzii
Al doilea capitol din aceasta lucrare ne -a introdus intr o "aventura" a mecanismului radio
numit "cum functioneaza?" Ne -a plimbat prin poteci colorate ale publicului sau mai putin
nuantate, deoarece exista tehnici si actiuni ale acestui domeniu care au nev oie doar de seriozitate
insa prin intermediul subcapitolelor am facut cunostinta cu mentalitatile unui public si unde
doreste un moderator sa tinteasca. Tot in aceasta plimbare am pasit in lumea spontaneitatii si a
inteligentei emotionale care joaca un ro l important, iar acestea coloreaza decorul radio. Totodata
vocea in mesajul radiofonic este cea care ne ghideaza, deci este unealta de aur a subiectului.
Moderatorul este cel care joaca rolul principal si care ne -a supus curiozitatii si
adrenalinei unei situatii neprevazute precum a fost cea de la DIGI FM cu renumitul cantaret.
Calmul si arta de a masca subtil o astfel de intamplare, fac ca originalitatea radioului sa fie si mai
conturata in ziua de astazi, deoarece orice actiune decisa la secunda respect iva este un moment
bine venit de entertainement pentru public, un show unde auzul tuturor este atent la boxele din
incaperi. Volumul este rasucit spre un nivel mai inalt si lasat pana se termina spectacolul.
Dintre toate functiile citite mai sus, putem s pune ca publicul a ocupat cel mai important
loc in radio. De -a lungul istoriei radioului, tehnologia a dat nastere unor multitudini de
mecanisme prin care mesajul a fost transmis catre oameni. In primul rand, comunicarea radio
presupune existenta, a doua c omponente importante, anume: emitatorul si receptorul. Ei bine,
emitatorul este aparatul pe care jurnalistii radio il folosesc pentru a transmite mesaje. Receptorul
este publicul care percepe informatia transmisa.
Relatia dintre radio si public se afla in tr-o stransa legatura deoarece, aceste doua
"mecanisme", traiesc intr -un echilibru tehnologic si se "hranesc" reciproc, pentru a supravietui.
Radioul este nevoit sa se plieze in functie de preferinta audientei, acesta joaca un rol
cameleonic care ajuta la cresterea publicului.
Totodata observam faptul ca nu totul decurge dupa un anumit tipar, ci trebuie sa depasim
zona standard. Trebuie sa facem loc ambitiei, inspiratiei si a naturaletii ca acest plan sa decurga
cat mai spectaculos de -a lungul tuturor p osturilor de radio.Curatand drumul nostru spre succes de
influentele mass -media, radioul ne ofera o anumita valoare pe care o colectam din informatiile
radiofonice.

27
Kitsch -ul si bunul gust si -au facut si ele aparitia, conducandu -ne spre tipologia unui
public. In ziua de astazi putem spune ca totul este permis, avem libertatea de a ne exprima si de a
forma opinii atat noua cat si celorlalti, cu toate ca acestea pot fi negative sau pozitive. Iar despre
educarea publicului prin intermediul radioului, observ am ca este o metoda moderna si eficienta
in a atrage atentia individului intr -o maniera tehologica.
Mesajul radiofonic poate fi perceput in functie de mentalitatea pe care o poarta
ascultatorul. Informatiile sunt de rangul miliardelor insa nu toate sunt c orecte sau ajuta la
formarea "omului emancipat". Din pacate nu multi acorda atentie acestor aspecte si prefera sa se
rataceasca in orice coltisor lispit de informatii bazate sau reale. De ce? Pentru ca marea
majoritate au teama de ce este dificil si nu vor sa depaseasca drumul cu o viziune dreapta, le este
frica de necunoscut si de tot ce este nou, de aceea isi creaza o singura poteca sigura si fara spatii
libere pentru a le umple cu inventii si gandiri evoluate. Acest coltisor intunecat se formeaza in
urma lipsei de educatie sau de neincredere pe care marea majoritate nu reuseste sa o rapuna si
dau nastere unor noi grupuri sociale pro sau contra. Astfel, mesajele care promoveaza non
valoarea in mesajele radiofonice se atrag reciproc cu grupul social devorat or de kitsch, pe cand
selectia consta in acele grupuri sociale, acel public care sunt atrase de partea cunoasterii.
Lumea din spatele radioului este cu mult mai complexa, intalnim o intreaga echipa ce
ajuta la "aducerea in viata" a unui simplu text si po rneste un intreg sistem si continut select
pentru public, un mic cadou pentru toti cei ce sunt dornici de mesaje radiofonice atat valorice cat
si non valorice.

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37