Elistransmem.srld@yahoo.com 254 Dizertatie Text

CUPRINS Capitolul 1 Introducerea Incidenta cazurilor de leziuni kinetoterapie 1. Generalități despre genunchi 1.1. Anatomia genunchiului 1.4 Suprafețele articulare: 1.12 Meniseurile intraarticular. 1.1.3 Mijloacele de unire: 12. Biomecanica genunchiului… . 1.2.1. BIOMECANICA articulației femuro-ti 1.22. Flexia — extensia Sa 1.23. Rotaia internă – externă 1.24, Înclinarea laterală ~ 1.25, Deplasarea inainte-inapoi a platoului tibial 13. BIOMECANICA meniscurilor ale meniseurilor (dupa Bouillet-Graver) sunt. 114. BIOMECANICA articulației femuro-patelare.. 15, Stabilitatea genunchiului și gradele de flexie extensie si rotație. 16, Stabilitatea pasivă este realizată de: 17, Aceste formațiuni definitivează gi axele de mișeare.-. 18, Stabilitatea activa este realizată de mușchi. 19, Afeetiu Capitolul 1 Criterii de susținere a diagnosticului senunchiului 2.41. Ce este meniseul? 2.2, Factorii declansatori ai leziunilor de menise A 4 4 3 3 3 3 4 5 5 s s 5 5 5 6 6 6 6 6 7 7 3 5 9 9 9 10 2.3, Cauze ale leziunii de menise 24. Meci patologic. 2.4.1 Epidemiologie. 2.42 Istoricul medi 243. Simptomatologie in leziunile de menise – 20 25, Tratamentul în leziunile de menise + 20 25.1. Afectiuni secundare a nivelul genunchiului in cazul leziunilor de menise….11 2.6, Examenul clinic… n 2.7, Examenul fizic. a eri 274. Inspecția articulației: = 2 272. Echilibrul si mersul 2 2.73, Raza de mobilitate 12 2.8. Manevrele de determinare a redorii articulare la nivelul genunchiului 2 29. Tehnici de recuperare in leziunile de menise…. vol 2.9.1, Fisioterapia . 2 2.92, Prognostic . 13 wld a4 3.2. Argumente privind importanta studiului. ET) 33. Recuperarea medicala in afecțiunile de meniscectomie a4 3.3.1 Obiectivele princ ale in recuperarea genunchiului după meniseectomie….15 3.32, Recuperarea medicala -Scopuri urmărite în recuperarea medi CERCETARE-METODOLOGIE a . 4.1. Metodele de cercetare, variabilele de cercetare 42, METODA OBSERVATIEL a7 412, METODA STUDIULUI DE CAZ. 7 42.Esantion de conținut: mijloace, metode alese si aplicate 7 42.1. Metode folosite cereetare pentru recuperarea meniscectomiei 7 422. Metode si mijloace ajutătoare kinetotera 18 4.3, Scopul si ipoteza cercetării. 19 4, Periodizarea, locația si subiecții cercetării……. 19 45. Obiectivele cercetării in recuperarea după meniscectiomie 19 6, Desfășurarea propriu-zisă a cercetării 20 ‘meniscectomie posttoperator supus recuperării …..20 a – 20 7. Protocolul de recuperare pe perioade: a . a 4.1. Staturi atile de retinut pe parcursul recuperarii a 4.72, Prima faza a recuperării imediat după operație, EI) 473. A doua faza a recuperării: după 3-4 zile – 22 4.7.4, A treia faza a recuperării: din ziua a 7-a pana in ziua 30 2 4.8. A doua perioada a recuperării. – – 25 48.1, Refacerea mobilitatii articulare. N 25 Perioada intermediara… 25 4.82. Tonifierea musculaturii extensoare 25 4.83. Tonifierea musculaturii lexoare . 26 49,Perioada tardiva a recuperării 29 4.9.1. Exerciții pentru adductori si abductori șoldului a 4.92. Exerciții pentru tonifierea musculaturii rotatoare interne: 493, Exerciții pentru tonifierea muscuaturii rotatoare externe a șoldului 4.10, Analiza rezultatelor la finalul cercetării 4.11. Concluzii rezultate în urma cercetării. 4.12, Observații si recomandări, Bibliografie 3 32 33 36 36 Capitolul I Introducerea Incidenta cazurilor de recuperare in kinetoterapie: Printre cele mai freevente cazari de recuperare in kinetoterapie am putea sa enumeram urmatoarele: Entorsa gleznei Este o afectiune traumatic a gleznei produsă printr-o miscare fortat peste limitele fiziologice ce determina leziuni variate ale capsulei articulare, ligamentelor ce stabilizează glezna, uneori si ale cartilajului articular. Patofiziologie Entorsa gleznei poate fi impart în: entorsa capsulard anterioard: examinarea descoperă durere la extensia activa a gleznei sau laf pasivă maximă. entorsa medială prin eversiune: ste produsă prin rotatia extern i abduetia gleznei Entorsa [aferală prin inversiune: este tipul obisnuit de entorsă, cel mai frecvent. Aceste entorse apar de obicei în timpul mersului sau alergării pe un tren denivelat. Cele mai multe entorse laterale atectează ligamentul talo-fibular anterior. Cosartroza Este localizarea reumatismului degenerativ la nivelul atculat Este o afectiune des intalnita si este cea mai invalidania dintre artroze. Btilogie Coxartoza primitiva Coxartroza secundara (55% din cazuri) Gonartroza Gonartroza se defineste prin prezenta reumatismului cronic degenerativ la nivelul articulatiei genunchiului. Se cunoaste că această afectiune gonartroza are o fiecventă maximă si seîntâlneste la populata vârsinică. Boala se constituie în timp indelunga ca o consecintă a uzuri cartiljelor, care îi pierd elasticitatea si rezistenta la socurile mecanice din timpul mersului. Hernie de disc Durerea de spate afecteaza 75-85 % din populatie care a cel putin o data în spate, 5% o experimenteaza pentru prima cara în fiecare an Este cea ma frecventa cauza de * iesire din circuit pentru ‘recut de aceasta varsta. Malte cazuri se pot recupera fara tratament, ce € drept într-o perioada mai lunga de timp si cu o rata a recidivelor mai mare. Sansele de reintoarcere la munca scad la 0 % daca bolnavul lipseste 6 uni, la 125% daca lipseste 1 an si la 0 daca lipseste 2 ani. Impactul economic al durerii de spate este enorm “Cele mai frecvente cauze ale dureri e spate sunt: cele mai diagnosicate suni de apt nondiagnostice, reprezentate de durerea lombara nespecifica ( durerea comuna de spate +/.Blocaj lombar si de boala degenerativa (asa zisul reumatism a coloanei ) cele specifice sunt reprezentate de fracturi prin compresie, spondilolisteza ( alunecare verebrala ), boli maligne (cancere), spondilia anchilozanta, infectii si doar 2% sunt radiculopatii sau asa-zise iului, o durere de i tineri de 45 ani și a treia ptr cei ‘Spondiloza cervicala ‘Spondiloza cervicala reprezinta afectiunea degenerativa a vertebrelor, caracterizata prin aparitia si evolutia unor procese degenerative la nivelul corpurilor vertebral sia discurilor intervertebrale, insotita de reactii de reparare (osteofite) la nivelul corpilor verteb Rupturi de ligamente incrucisate la genunchi Ligamentul inerucisat anterior, sau LIA, ete situat in centrul genunchiului, impreuna cu ligamentul incrucisat posterior, sau LIP. Aceste ligamente se infasoara bine în jurul femurului sa tibiei, pentru a forma structura incrucisata in genunchi, care impiedica deplasarea oaselor, inainte sau inapoi. Buteyko- o metoda revolutionare de kinetoterapie in astmul bronsic Este o tehnica descoperita de catre Konstantin Pavlovici Buteyko, medic intr-un spital din Moscova care in 1956 a facut pentru prima data legatura dintre hiperventilatie (respiraii mai frecvente pe ‘minut) si cefalee( durere de cap), fapt care Ia facut ca in urma studiilor efectuate sa puna bazele unei metode prin care se amelioreaza semnificativ simptomele unor bolnavi cu astm bronsie dar si cu alte afectiuni respiratorii care au la baza bronhoconstrictia. “Teoria lui Buteyko pomeste de la premisa ca respiratia astmaticilor este de obicei mai adanca si mai accelerata decat in mod normal, deci se hiperventileaza si asfel se produce hipocapnie (scade nivelul de dioxid de carbon din sange).[3] Cifozele la copii CCfozele suni deviatii ale coloanei vertebrale in plan sa exagerarea curburilor normale ale coloanei vertebrae. CCifoza se manifesta prin curbarea excesiva a coloanei in regiunea toracica, compensata fiind, printr-o hiperlordoza cervicala si lombara pentru echilibrarea coloanei Fractura de col humeral ‘Umarul este cea mai mobila articulatie a corpului. Humerusul este osul lung care formeaza scheletul bratului si prezinta o extre si o extremitate inferioara Extremitatea proximala prezinta un ca anatomic, o tubero7itate mare, o tuberozitate mica si un gat chirurgical. Capul humeral, neted si totunjit, reprezinta o treime dintr-o sfera si priveste in sus, inapoi si inauntru. Gatul anatomic este santul care margineste capul in afara. Tuberozitatea mare (rohiterul) se gaseste in afara gatului anatomie si prezinta trei fatete pentru insertia muschilor. “Tuberozitatea mica (trohinul) se gaseste inaintea gatului anatomic i ofera punct de insertie muschiulut subscapular [3] Fracura de glezna Fractura de glezna semnifica faptul ca unul sau mai multe oase care alcatuiesc articulatia gleznei se fractureaza( cel mai frecvent fiind vorba despre fractura maleolei tibiale), este posibil ca pe langa. aceste fracturi, sa existe si rupturi asociate ale ligamentelor. O fractura de glezna poate varia de Ia o simpla fisura osoasa (fractura fara deplasare), care poate sa nu va impiedica sa mergeti pe piciorul facturat, pana la fracturi complexe, severe, care fac imposibil mersul inainte de tri luni dupa inceperea tratamentului Fractura de pumn Exista doua tipuri de populati de pacienti la care riscul de fractura de pumn este ma ridicat: Pacienrii varstnici si în mod particular femeile cu osteoporoza „în timpul unei caderi radiusul se fractureaza de cele mai multe ori deasupra articulatiei la un singur nivel. Uneori, se fractureaza si ulna, “Adulti tiner-si mai ales barbatii — sunt din ce in ce mai frecvent afectati Este vorba de facturi produse de traumatisme de inalta energie. Prin cadere de a inaltime la locul de munca, prin accidente: utiere sau accidente de sport. Este vorba frecvent de facturi cu mai multe fragmente (cominutive) si deci complexe, mai dificil de tratat. [3] (în planul verical de simetric), prin e superioara, un corp DP Periartrita scapulohumerala Perianeita seapulohumerală este un sindrom dureros însoțit de limitarea mișcărilor, datorită afectării structurilor periarticulare. ‘Are cinci forme clinico-anatomo-funcționale, relativ bine conturate: 1, Umărul dureros simplu 2. Umarul acut hiperalgic 3 Umărul mixt +4, Umărul blocat $. Umărul pseudoparalitic n domeniul recuperarii medicale unele din cele mai frecvente leziuni se întâmplă la nivelul _genunchilor. Din punct de vedere functional și locomotor. [3] 1. Generalități despre genunchi Ca suprafață de alunecare genunchiul este cea mai mare articulație a corpului, fiind în același timp si cea mai complicate din punctul de vedere al structurilor intraraticulare, Ca articulație intermediară a membrului inferior, participă la funcția acestuia atât în asigurarea staticii, a momentului de sprijin în mers cât și la asigurarea dinamicii mersului prn ridicarea piciorului i orientarea acestuia în funcție de denivelările terenulu în momentul de balans. Genunchiul participă la o serie de activități uzuale (tat pe scaun, inctlat, ridicarea unui obiect) că si Ia unele activități profesionale, ceea ce explică rolul lui in menținerea unui indice funcțional bun, 1.1. Anatomia genunchiului Articulația genunchiului (trohleoartroz4) este cea mai mare articulație a corpului omenesc, căreia i se acordă o atenție deosebită datorită următoarelor aspecte: ‘© Este mai puțin acoperită i protejată de părți moi; ‘© Este solicitată foarte mult în staticd și locomofie, ceeace delermină uzura mai accentuată a elementelor sale; © Numeroaselor implicații în patologie; Ariculața prezintă mai multe componenete. 1.1.1. Suprafețele articulare: ifiza inferioară a femurului având următoarele particularity Este reprezentată de cei doi condili femurali: Fiecare condi ete orientat oblic, axul său de rotație find obli ‘© Condilul medial este mai proeminent și se găsește pe un plan inferior celui lateral: ‘© Raza de curbură a celor doi condili desereste dinainte-inapoi, suprafața articulară a condililor Condilul medial este mai îngust și mai lung decât condilul lateral: Cei doi condili diverg dinainte-înapoi, diametrul transversal al extremității inferioare a femurului fiind mai mare posterior decât anterior; © Epiliza superioară a prezintă două fose articulare (cavități glenoide) separate prin eminența intercondiliană (spina = Patela (rotula); Observație: peroneul (fibula) mu în parte la alcătuirea articulației (2) 1.1.2. Meniscurile intraarticulare – sunt două fibrocarilaje dezvoltate la periferia fiecărei fose articulare tibiale; ele contribuie la o mai bună concordanță intre suprafejele articulare; = Capsula articulară — unește cele trei oase: femurul tibia și patela; Ligamentele posterioare reprezentate de: ligamentul popiiteu oblic sau tendonul recurent al mușchiului semimembranas; igamental po ligamentul colateral peroneal (fibular); ligamenta colateral tb igamentele încrucișat ligamentul încrucișat anero-extern; Tigamentul încrucișat posero-intern: formațiuni aponevrotice de întărirea capsule: fascia genunchiului: expansiunea cvadricpitală consolidată pe marginile paele de retinaculele medial și lateral ale patelei 1] | a 1.2, Biomecanica genunchiului 1.2.1, BIOMECANICA articulatiei femuro-tibiale Mișcarea principală în această articulație este cea de flexie-extensie Ia care se adaugă mișcări secundare rotație (interna și externă); poate apare și o foarte redusă mișcare de înclinare laterală. 1.2.2. Flexia — extensia este mișcarea principală. Atunci când membrul inferior Iuereaz în lanț cinematic deschis articulația femuro-tibială joacă rol de pârghie de gradul II, iar in Jan} cinematic închis aniculația joacă rol de pârehie de gradul I. Mișcarea de flexie-extensie nu se face în jurul unui ax fix datorită formei volute a condililor femurali. Deplasarea segmentelor diferd după modul de acțiune a membrului inferior: în lanț cinematic deschis femurul rămâne fix, tibia alunecă pe el; in lanț cinematic închis tibia rămâne fixă, femurul incepe cu 0 rostogolire și se termină cu o rotație pe loc. întâlnirea fețelor posterioare ale segmentelor (coapsă și ‘gamba), Principalii flexori ai genunchiului (In lanț cinematic deschis) sunt: bicepsul femural și semimembranosul, la care se asociază si semitendinosul, gemenii (din tricepsul sural), popliteul, plantarul mic și croitorul. Flexia asociază si o migcare de rotație inter. 1.2.2.2. Mișearea de extensie incepe cu rotația extremității femurului si se termină cu rostogolirea pe platoul tibial. Extensia asociază și o rotație externă a gambei (datorită bicepsului femural). Extensia este limitată de ligamentul posterior (Winslow), ligamentul încrucișat anterior și posterior, ligamentele colaterale și mușchii ischiogambieri În extensie completă se obține poziția de „inzăvorăre” în care forța musculară nu mai este necesară. Principalii extensori sunt evadricepsul și tensorul fascii lată: la acțiune se asociază tendonul cvadricepsului și rotula care fac parte din aparatul complex de extensie al genunchiului. Extensori, fiind mușchi antigravitajionali, au forță de acțiune totală mai mare ca cea a flexorilor. 1.2.3. Rotafia internă ~ externă se datorează înălțimii diferite a condililor femurali și a ligamentelo încrucișate; rotația normală maximă activă este de 15-200 iar cea pasivă de 35-400 și se realizează în jurul unui ax vertical care trece prin centrul spinelor tibiale. Rotația externă este realizată de bicepsul femural iar cea intemă de semimembranos, popiteu, semitendinos, dreptul intem și croitor. Musculatura rotatoare intemă este mult mai bine reprezentată decăt cea externă, deoarece rotația interni este o mișcare obișnuită asociată flexiei, pe când rotația externă este excepțională. 1.24. Îndinarea lateral – ee limitată de ligamenee colaleale; acestea sunt tensionate la tim în extensie complet relaxa în semilexie 128 Deplasarea inainte-inapol a platoulul tibial pe condi femurali ete limit de 13. BIOMECANICA meniseurilor Meniscurile sunt solidare cu tibia; ele se deplasează în flexie dinainte-inapoi pe tibie si se apropie între ele posterior, iar în extensie mișcarea este inversă, prin modificarea form, 5 1.3.1. Funcțiile biomecanice ale meniscurilor (după Bouillet-Graver) sunt: > Completeaz spațiul liber între suprafețele articulare; >. Centrează sprijinul femurului pe tibie; > Participă la lubrefierea suprafețelor articulare (asigură repartiția uniformă a sinoviei pe suprafața cartilajelor); > Amortizor de șoc între extremitățile osoase; > Scad frecarea – prezența meniscurilor imparte articulația femuro: aniculații distinet, în care frecarea în dublă devine simplă. ua în doua 14, BIOMECANICA articulației femuro-patelare În sens vertical, rotula este fixată între tendonul rotulian si tendonul evadriciptal (ntre. inafară), singurul element motor care acționează asupra rotulei Roful rotule et dea deprtatendonul exadricepsului d rohee la extensie maxima asfel trațul de pârghie l cvadrcepsului crește cu $0%. În flexi, fre reprezentată de greutatea corpul ise opune orerisen reprezentată de cvadriceps și paraul tuia, rota ușurând sctiviaea evatricepsului [5] 1.5. Stabilitatea genunchiului si gradele de flexie extensie si rotație. Mișcarea genunchiului nu este doar de flexie, extensie, mișcare de rotație: Din momentul începerii flexii se asociază o rotație internă care ajunge la circa 15° la o flexie de 90°; în extensie se deroteaza, iar pe ultimele grade de extensie se produce și o rotație externă, Există o stabilitate pasivă si una activa a genunchiului, asigurate diferit. 1.6. Stabilitatea pasivă este realizată de: > forma suprafețelor articulare cu corectirle aduse de cartilaj și meniscuri Formațiunile capsuloligamentar: inter: (ligamentul colateral intern) sau tibial, ligamentul capsular intern, extern: fascia lată extern- Pandeletă iliotibiala- ligamentul collateral extern, peronier, tendonul popliteului posterior: ligamentul posterior anterior: tendonul rotulian si fascia genunchiului central: ligamnetele încrucișate vy vy 17. Aceste formațiuni defnitivează și axele de migeare. Axele anatomice femurotibiale asigură extensiei genunchiului o stabilitate perfectă fără să intre ligamentele în joc. Miscarea genunchiului (lexi, extensie) modifică axele de stabilitate făcând să intre în joc aparatul capsulo-ligamentar. În mișcarea de flexie axele se dereglează și apare varus-ul care este blocat de rotația interna. La apariția valgus-ului se produce rotația externă deci varusul si rotația internă se controlează reciproc, intocmai ca valgusul si rotatia externă; invers rotația internă facilitează valgusul iar rotația externă varusul Dacă în extensia genunchiului controlul sabiliății unipodale este bine asigurat prin elementele de structură, plus contracția musculară, nu același lucru se întâmplă în flexie. Tată, schematic realizarea acestui control la diverse grade de flexie. > La 0? capacitatea rotatorie de 10P este stăpânită de ligamentele încrucișate. (pentru rotația internă) și de cele colaterale (pentru rotația extern’) > La 30° capacitatea rotatorie de 15° este stăpânită de evadriceps și gemeni plus aparatul ligamentar. > La 60” flexie capacitatea rotatorie este maximă de 30° deci si instabilitatea este maximă. deoarece aparatul capsulo ligamentar este aproape complet scos din uz; controlul activ rămâne singur (croitorul,ischiogambieri) > La90 flexie capacitatea rotatorie este de 20? și este controlată de evardriceps. [2] 1.8, Stabilitatea activă este realizată de mușchi. Rolul cvadricepsululi în stabilitatea genunchiului este general recunoscut. Asanumita inlacatare” sau zăvorire a genunchiului pe ultimele 15°-20° în momentul atingerii solulului cu căleâiul in mers pentru asigurarea momentului de Sprijin unipodal ulterior, este asigurată de ‘evardriceps și în primul rând de vastul intern. Se pare că dreptul anterior nu este capabil să facă. singur extensia completă. Doar vaștii ar avea această posibilitate si mai ales cel intern. Aceste ultime grade de extensie se fac concomitant cu o blocare pe centru articulației rotuei, blocare rezultată din tendința de tracțiune externă si superioară a eiprin capetele dreptului anterior, vastului extern și crurarului la care se opune vastul intern prin fibrele lui oblice care actioneaza intern cu o forță dublă decat a celorlali mușchi. La gold au fost deja discutaji o serie de mușchi care acționează și asupra genunchiului fiind mușchi poliarticulai. S-a discuta astfel de dreptul anterior, croitor și dreptul intern. ‘Vastii sunt extensori putemici ai genunchiului, împreună cu dreptul anterior. Toate cele 4 capete ale evardriepesului acționează în extensia gambei cu sau fără încărcare in lan kinetic deschis sau lant kinetic închis. Ar exista oarecare preponderență a vastuli medial pe ultimele grade de extensie când gamba e încărcată. Mai important este rolul acestuia de prevenire a dislocării laterale al rotulei Ia finalul extensie. Ideea ca deficitul de extensie pe ultimele 15° datorat vastului medial ar determina genunchiul stabil este nefondată. Pierderea ultimelor 15° de extenie este rezultatul slbirii întregului cvardreiceps cAci pentru aceste 15° este necesară o creștere cu 60° a forței cvardricepsului comparativ cu forța dezvoltată cu forța dezvoltată în extensie până la acest nivel.[1] 19. Atecțiunile genunchiului Printre numeroasele afețiuni ale genunchi > leziunile ale părților moi: amintim doar câteva după cum urmează: > tegumente și jesut cellular subcutanat (contuzii, plăgi, arsuri) >. tendon-muschi (întinderi, rupturi, secționări, dezinserii) > vase, nervi (rupturi și sections) > leziuni osoase: (deranjamente trabeculare, fisuri, fracturi) ale: > epifizelor femurale, tibiale, peroniere; > rotulei > leziuni articulare: > pligi aniculare > rupturiligamentare > entorse > tuxaiii > leziuni meniseale Fig. 4 Tabelul cu traumatismele si leziunile posibile a nivelul genunchiului Traumatism Leziuni Posibile ‘Condromaleie traumatică Contuzii directe la nivelul rotulei: din față ‘Hematom prerotulian – Din Fractură condrala sau osteocondrala lateral Luxafia taumatică a rotulei ‘Contuzia tendonului rotuian Sindromul de contuzio a tendonuluui Contuzia ligamentulut adipos Sindromul ligamentului adipos Traumatismul condililor femurali (eadere pe genunchi în flexie) YFractură condrala sau osteocondrala ‘Soc tibial posterior (cu Tenunchiul leetat) Ruptura ligamentului încrucișat posterior 0 pe fad Externă a genunchi Leziuni ale meniscului extern Miscari simple ‘Rupturi musculare Contetii musculare, flexi forate, extensii Rupturi_tendinoase (cvadricipital, fortate etc) rotulian) Hiperextensia Ligamentul ineraciat anterior igamentul inerucisat posterior Capsula posterioară. Hiperfiexia Tigamentul încrucișat anterior Rotafia ibiala internat Rotafia Bala externă Ligamentul încrucișat anterior Luxafia de rotulă. Extensia bruscă după flexie prelungită Meniscul intern Și uneori meniscul baie Migeari complexe Rolația extema- valgus cu genunchiul flectat benign (simple intinderi ale ligamentelor colaterale) Rolație internă — Varus cu genunchiul flectat Entorse exteme, grave, producând se rupture la nivelul formațiunilor laterale si la nivelul pivotului central Cele mai freevente afectiuni ale genunchiului sunt leziunile de menise pe care le vom dezvolta mai pe larg in lucrarea de fa. In leziunile de menise eel inter este afectat in proporte de aproximativ 80% cel exter find ‘mult mai rar afecat, putând prezenta chisturi meniscale. Mecanismul de producere este divers: rotație exleznă, abductee de rotajie extema, hiperflexie pentru meniscul intern, rotație internă în semiflexie, traumatism direct pe fata externă a genunchiului, hiperflexie, hiperilexie de genunchi pentru meniscul exterm.[3) Capitolul IT 2, Criterii de susținere a diagnosticului 2.1. Ce este meniseul? Ficcare genunchi are două meniscuri in forma literei C: un menise lateral în poriunea externă a “genunchiului și un menise medial in porțiunea internă a genunchiului. Acest țesut elastic acționează ca absorbant al șocului dintre formațiunile osoase superioare și inferioare ale membrelor inferioare și stabilizează genunchiului. O leziune a meniscului poate interferă cu modul de acțiune al articulație genunchiului 22. Factorit declangatori ai leziunilor de menise Cele două meniscuri pot fi lezate ușor printr-o mișcare de rotație a genunchiului tn timpul unui efort susținut. Ruperea parțială sau toală a meniscului apare la o mișcare bruscă de torsiune lovi mingea de tenis). Dacă ruptura este minimă, meniscul rămâne conectat în partea anierioară și posterioară a enunchiului; dacă ruptura ste mare, meniscul poate să atime de un filament a carilejului.Gravitatea unei rupturi depinde d localizare și extensie. 23. Cauze ale leziunii de menise Luână in considerare faptul ca toată greutatea corpului este sată pe fiecare genunchi, in mod altemmativ, riscul acestuia câtre afecțiuni reste. Ruptura de menisc in zona de exteriori cea de mijloc nu se poate vindeca si trebuie îndepărtată Îndepărtarea meniscurilor determina o creștere de patru ori a stresului la care este supusa articulația si degenerează de multe ori în artroza. Ruptura de mezisc este mai ara în cazul copiiler, de cele mai multe ori rezultând în urma accidentărilr grave la nivelul genunchiului, insa, avansând in vârsta, meniscul se uzează si ete supus rupturile. Meniscul poate fi rupt mai ales in cazul in care executam o mișcare de răsucire brusca care implica genunchiul. Rupturile de menise se pot asocia cu alte leziuni rezultate traumatismelor, precum luxații, fracturi, entorse si asa mai departe. Chiar si ingenuncherea, ghemuirea forțată sau ridicarea unei greutăți pot avea ca si consecință ruperea meniscului. La vârstnici, modificările degenerative ale genunchiului pot contribui la ruperea unui menise O flexie urmata de o extensie putemiea asociata cu o ro fixata prin blocarea la so a piciorului determina o leziune a meni Asocierea concomitenta a unei flexii cu rotafia extema si valg forat ceea ce deschide inter linia articulara si va incarcera meniscul care va fi strivit pe extenia următoare, In cadrul unor traumatisme complexe a genunchiului soldate cu fracturi de platou sau cu rupturi e ligamente încrucișate sau lateral. De multe ori insa, leziunea meniscală trece neobservata in prezenta semnelor de fractura. Cele mai frecvente cauze ale rupturii de menise sunt mișcările de torsiune (piciorul fexat pe toată talpa si genunchiul flexat parțial). Cel mai des, rupturile de menise San întâlnite la jucătorii de forbal si in sporurile care presupun ridicarea greutăților [1] in timp ce tibia este 24. Mecanism fiziopatologie Clasificarea rupturilor meniseului cuprinde: rupturi longitudinale >. rupturi radiale > rupturi oblice >. rupturi orizontale >. rupturi complexe care combina variantele de mai sus v 24.1. Epidemiologie Ruptura meniscului este cea mai frecventa leziune a genunchiului. Raportul barbati- femei 3.1 incidenta maxima a rupturilor de menisc.la bărbați apare între 30-40 de ani, iar la femei intre 11-20 de ani, La pacienții peste 65 de ani, rata rupturilor meniscului de cauza degenerative este de 60%. 2.4.2. Istoricul medical Cele mai multe leziuni ale meniscului sunt diagnosticate printr-o anamneza detaliata 243. Simptomatologie in leriunile de menise Durere spontană mai intensă in zona tendonului rotulian, uneori posterior în spatial polite In general, la ruptura de menisc apare durere, în special când piciorul este indreptat (a extensia piciorului). Durerea poate fi moderată, iar pacientul poate continua activitatea. Durerea severă apare Gind un fragment din menise rămâne Intre femur și tibie, Tumeficrea poate să apară imediat după injure, daca vasele de singe sunt lezate, sau Ja câteva ore după injure dacă spațiul articular se umple cu lichidprodus ca răspuns a inflamajie. Daca ese lezată pica sinovial, aceasta se inflamează și produce lichid pentru a se proteja, instalându-se sindromul plicit sinovale. Uneori, o leziune petratată poate să devină dureroasă după mai multe lun sau chiar ani mai tărziu, ai ales dacă genunchiul a fost Jezat a doua cară. Dup o injurie, genunchiul poate să se blocheze sau să fe slăbit. Simptomele unei leziuni ale meniscului pot si se emits spontan, ar freeventsimptomele persist și necesită tratament. Simptomele rupurii de menise depind de tipul de ruptura, de localizarea acesteia precum si de nivell de avansare a afețiuni. Uni pacienți prezintă rupturi menisale fara a avea simpome. Totus, cele mai freevente simptome sunt: > Durerea, care se accentuează mai ales in momentul în care pacientul îndreaptă piciorul Durerea simtă poate fi ușoară, in cazul in care pacientul reușeșe sa își continue mersul, Durerile severe sunt în cazul in care fragmentul de menisc rup ramane liber în amiculație. Uneori, o rana sau un accident din trecut poate cauza dureri a un interval de câteva luni sau chiar ani după ce a avut loc, mai ales daca are loc o reaccidentare a cnunchiului > In multe cazari, genunchiul se umfla in aceeași zi sau in a doua de la producerea accidentări genunchiului. Ali pacienți observa o ușoare umflare a genunchiului după câteva luni de In producerea leziunii, aceasta umflatura constituind semnul unei degenerir a rupturi de menise > Un alt simptom este reprezentat de anomaliile in funcțiile aniculației genunchiului. De exemplu, unii pacienți nu reugese sa îndrepte complet piciorul iar ainu mai sunt capabil sa își continue mersul, fara durere. Genunchiul se poate bloca daca fragmentul rupt de menise ramane liber în aiculați. Unii pacienți pot auzi un sunet în timpul mersului provocat de fragmentul de menisc care este plimbat in articulație de ichidul (p:/Avorw kineie-smro/index:phpiraumatologie-sportiva ruptura-de-menisc) 2.5. Tratamentul în leziunile de menise In unele cazuri, rupturile de menisc se pot autovindeca, pe când altele necesita intervenție Chirurgicala pentru a fi nlăturate, fixate sau înlocuite. 10 pp In cazul ruptuilor longitudinale (ruptura pe plan vertical, paralela cu marginea exterioara a meniscului) se recomanda aplicarea de comprese cu gheata pe zona afectata si efectuarea de ședințe de vinctotrapie, timp de câteva săptămâni, ca tratament recuperator precedat de aplicarea imobilizrii pipsate timp de doua săptămâni, De asemenea, în cazul leziunilor care nu pot fi recuperate prin kinetoterapie, se recomanda tratament chirurgical, care este necesar a fi urmat de recuperare postoperator si tratament fiio-kinetoterapeuti. Odată instalata ruptura de menisc, afecțiunea poate evolua cu rapiditate spre artroza. Asfel, pentru diagnosticare, sabilirea si efectuarea tratamentelor specifice, este necesara mai întâi o evaluare de specialitate. Metodele de tratament diferă în funcție de situația pacientului preoperatrie, respectiv postoperatorie. Tot specialiștii hotărăsc daca este posibila tratarea printr-un program de recuperare medicala, pentru a favoriza autovindecarea. De asemenea, factori care influențează metodele optime de tratament sunt: localizarea si gradul de extensie a rupuri de menise, perioada care a iecut de la producerea rupturi, precum si virsta si nivelul de activitate al pacientului itp:/Awvov Kinetic-sm.zofindex phpiraumatologie-sportiva/ruptura-de-menisc) Afecțiuni secundare la nivelul genunchiului in cazul leziunilor de menise Hidartroze cu caracter intermitent, regresând în repaus și recidivând la efort. Senzatia de deranjament intern gi instabilitate Uneori blocaje de tip meniscal Pseudoblocaje Rigidizare si inflamație la nivelul genunchiului > > > > Senzatie de pocnitura a nivelul genunchiului > > > Limitarea migedrilor la nivelul aticulayiei Fara tratament, o parte a meniscului se poate desprinde si aluneca in articulație cauzând blocarea ‘genunchiulu într-o anumită poziție. 26. Examenul linie Examenul genunchiului efectuat de către un medic specialist poate evidenția un număr variabil de semne clinice, în mod particular dureri “la palparea interliniului meniscal » Examenul clinic si istoricul pacientului: după discuții asupra simptomelor si a istorieului ‘medical, urmează examenul clinic și anume: verificarea asupra sensibilității de-a lungul li aniculației unde meniscul este poziționat, De cele mai multe ori, acest examen semnalează o ruptură, Fig. 5 Poziția corecta pentru măsurarea flexiei dorsale. 27, Examenul fizic O examinare completa incluzând, coloana spinal, coapsa ipsiaterala ariculția Patelotemurala, si tbiofemurala ese esențială când se evaluează durerea de genunchi u “Elemente associate precum un chist perimeniscal sau laxitatea ligamentara sugerează o predispoziție la leziuni ale meniscului. ‘Elemente importante ale examenului fizic al pacientului cuprind: 2.7.1. Inspecția articulației: vor căuta epanșumente si se va verifica vindecarea cicatrcilor si a incizilor = Se vor indica semnele de atrofie musculara a cvadricepsului femoral, indicând leziune de lunga durata a meniscului, deoarece pacientul nu a reușit sa efectueze extenisa completa 212. Echilibrul si mersul – Pacientul poate avea dificultăți la extensia completa a genunchiului daca o ruptura a ‘meniscului blochează mișcarea – Flexia completa din genuflexiuni, poate fi dureroasa sau imposibila. = Se va evalua modelul mersului, Căutându-se deviații sau mișcări compensatori. 2.73. Raza de mobilitate =O blocare mecanica a mișcări poate apare in rupture dislocate – Mișcarea restrictiva cauzata de durere sau de tumefiere. 28. Manevrele de determinare a redorii articulare ln nivelul genunchiul Durerea provocată printr-o serie de manevre (semaul lui Bocbler, Mac Murray, Apley, Județ, Genety, Cabot) permite obținerea unor data rfritoare la meniscul afectat intern său exter Aceste techni determina simptom prin realizarea unei compresi sia unor forte de frecare asupra meniscului răsucit între suprafețele tibiale si femurale. Unul dintre principalele teste de examinare clinica a aurii de meni este Testul MeMurray prin care genunchiul este fletat apoi readus în extensie Tolat,Acest test provoacă teasiune pe menise. Daca meniscul est rup, in urma acestei manevrea se va auzi o poenitura. Genunchiul va pocni fiecare repetare a testului „Testul Me Murray: provoacă durere sau un clic nanicular prin extensia completa a enuchiului lexat cu bi roate intern în timp ce se aplica un stes varus = Testul Steinmann se efectuează rota i cul asezat, si genunchiul esa la 90°, se provoacadurere asimetrica la roația meniscului medial si lateral Studii imagistice: deoarece si alte leziuni la nivelul genunchiului pot provoca simptome similar, ete necesara efectuarea est imagisti pentru confirmarea (ex. Radiografi, ecografie de parti moi, RMN). Tn acest stadiu, diagnosticul de leziune de menise poate fi suficient de probabil după efectuarea radiografilor de genunchi, ceea ce este suiceint pentru a efectua un tratament artroscopie al leziunii de menise, Desi necesare, radiograiile nu pot afirma diagnosticul de leziune de menise deoarece ‘meniscal nu se vede pe examenul RX. Insa decât sa e efectueze o ariroscopie in scop diagnostic este „de preferat sa se efectueze un alt examen complementar: RMN.[6] 29, Tehnici de recuperare în leziunile de menise 231. Fizoterapa Un program de Azioterapie aplicarea de gheata, sau medicaie AINS este terapia nonoperatrie a posibilelor leziuni ale meniscuui Scopul terapiei ete de a minimaliza epansamentl, normaliza Ineo, preveni atrofia muselaa, a venin poroprocepa si fites-l cardiovascular Acest ttatatament conservator rue îcerat în tote leziunile Tratamentul Constă în deblocarea genunchiului care este chirurgical umat de un tratament tonerater pens recperrea funcinal precoce are pate începe încă din faza e imobilizare prin 2 Dacă leziunea este minimă, iar durerea și celelalte simptome dispar, medicul vă recomandă un program de exerciții de fortificare a musculaturii, Exersițile pentru afecțiunile meniseului sunt Preluat intial sub supravegherea unui medic sau terapeut. Terapeutul se va asigura ca pacientul Efecivează exerciile corect si fră riscul de aparjic a unei noi injuri. Exerciile urmatoare sunt gesinae forificării musculaturii coapse și reser lasticiii Încălzirea ariculaiei prin mersul pe bicicletă medicinală, apoi exerciții de în iiorului adera piciorului din poziția șezândă (pote fi așezaă o greutte se execută mișcări de ridicare ale piciorului isină, inclusiv mersul rapid cu spă n nivelul pieptului, ridicarea fiecărui picior la 90 eu spatele lipide un perete al bazinului Dacă ruptura este extinsă, medicul poate efectua airoscopie sau operate chirurgicală, pentru a evalua severitatea și pentru repararea leziunii. Medicul poate sutura meniscul a pace dacă leziunea este într-o zonă bine vascularizată și ligamentele sun intacte. Majoritatea Ver putea efectua acivitțile sportive viguroase după repararea meniscului La pacienții vârstnici sau dacă ruptura este într-o zonă slab vascularizats, medicul va rezeca 0 poriune mică din menisc, pentru a netezi suprafaă, În unele cazuri, medicul Va rezeca intregul menise |. reumatismele degenerativ, cum ar fi osteoartrita, prezintă un rise mai mare de dezvoltare dacii meniscul este îndepăriat în întregime. Medici cercetători investighează o procedură prin care este {nJocuit meniscul cu un menise de l un cadavru (aogref) O greîă de menise ste fragilă și se poate micșora și rupe ușor. Cercetătorii au încereat înlocuirea meniscului cu unul artificial, dar procedura a in succes decât alogrefa. area după repararea chirugicala a meniscului durează câteva săptămâni, iar activitatea postoperatorie este mai resrictionata decăt în cazul rezecției totale a meniscului. Cu toate acestea, exercițilo grăbesc vindecarea, Indiferent de tipul de operație chirurgicală, reabilitarea include mersul, exercițiile de flexie și extensie ale genunchiului si exercițiile de fortificare a musculaturii coapsei. Cele mai bune rezultate ale unui tratament pentru o leziune de menise sunt objinute la pacienții fra modificări ale cailajuui articular i fără leziun ale ligamentului încrucișat anterior intact. 292. Prognostic Prognosticul pentru revenirea fara durere la spor variază în funcție de severitatea leziunii Pe termen lung, leziunile meniscului predispun la osteoarita secundara încărcării mecanice asupra suprafeelor articulare a genunchiului. Totuși gradul de corelație intre leziunile meniscului si osteoartrita nu a fost bine stabilit inc 13 Capitolul III 3. Metode de cercetare Metodologia 3.1. Motivația alegerii temei In lucrarea de fata am ales sa dezvolt aceasta tema si anume recuperarea leziunilor de menise deoarece este o afecțiune foarte prezenta în zilele noastre si printre cele mai freevente care se pot întâmpla la nivelul membrului inferior. Ese o afecțiune cu incidenta foarte mare in randul sportivilor de performanta cu activități intense, dar este la fel de vicioasa si in randul oamenilor care neglijează activitățile fizice, acest fapt se datorează musculaturii slab dezvoltate in jurul articulației genunchilo care este răspunzătoare pentru absorbirea unor eventuale șocuri sau traumatisme care se întâmplă in viața de zi cu zi. Pentru a ilustra mai bine un protocol de recuperare referitor la acesta tema am ales un caz de meniscectomie din faza postoperatorie pana in faza tardiva pe care am recuperat prin mijloace kinetoterapeutice iar mai apoi in faza finala a recuperării am reușit sa ajungem la performanta de a folosi exerciții fizice destinate practicanților de fitness si culturism. 3.2. Argumente privind importanta studiului ‘Dat find faptul ca in ultimii ani din cauza problemelor cotidiene tot mai multa lume neglijează exercițiile fzice au început sa apară mai ales in randul tinerilor tot felul de afecțiuni care duc la hipotonia masei musculare jar de aici rezulta probleme majore în cea ce privește articulagile. După cum stim articulația genunchiului este una dintre cele maidispuse la traumatisme pentru ca are 0 protecție genetica precara. Ca si parte integranta a genunchiului meniscul are 0 rata foarte ridicata in privinta leziunilor. Tocmai pentru a stopa acest fenomen s-a dezvoltat știință kinetoterapiei care vine in ajutorul oamenilor atit cu programe profilactice dar în unele cazuri si de recuperare. Printre metodele frecvent folosite in kinetoterapie este nevoie sa amintim urmatoarele: exerciții fizice cu intensitate mica spre medie in cazul protocoaleleor de recuperare exerciții fizice cu intensitate medie spre ridicata in cazul programelor de profilaxie: masajul tratament fizioterapie tratament hidrokinetoterapie exerciții aqua gym vvvvvyv 3.3. Recuperarea medicala in afecțiunile de meniscectomie Recuperarea în meniscectomie este un proces destul de îndelungat dar care poate avea rezultate spectaculoase daca se folosesc metode eficiente. Aceste rezaltate spectaculoase denota din cauza faptului ca genunchiul este protejat indirect de mușchi activi care răspund foarte bine la tratament prin exerciții [zice si fizioterapie, 1 33.1. Obiectivele principale în recuperarea genunchiului după meniscectomie In prima faza si anume cea postoperatorie obiectivele sunt următoarele: recuperarea forței musculare stabilității genunchiului mobilității musculare recuperarea proprioceptiei controlul edemului si durer combaterea infalamatiei combaterea durerii prevenirea si combaterea tulburărilor vasculare si circulatorii prevenirea si corectarea pozițiilor vicioase, realinierea articulara recâștigarea stabilității bipodale si unipodale si a siguranței in mers creșterea calității vieții active de tip fitness evitarea mersului prelungit si a ortostatismului evitarea mersului pe teren accidentat si pe scări evitarea poziție de flexie puternica si păsări prelungite a uneia si aceleiași pozi mersul cu sprijin cu diferite aparate ajutătoare: doua faza si anume cea intermediara se pune accent pe următoarele obiective: > recuperarea stabilității si echilibrului > ameliorarea mobilități articulare: > creșterea forței flexorilor si extensorilor punând accent pe erestera forței flexorilor care controlează hiperextensia (recurvatumul). Evitam pozitile de hiperextensi. treia faza numita si perioada tardiva se vor aecentua următoarele obiective: >. forța stabilitate si echilibru pe termen lung >. tonifierea masei musculare care ajuta la stabilizarea genunchiului i postoperator vyvyvvvvvvvyyyv 33.1.1. In etapa postoperatorie se fac următoarele examinări de către kinetoterapeut după cum urmează: Presupun atât pe plat itaterial cat si psihologic, punerea subiectului în condiții de relaxare de încredere si de colaborare. Trebuie ca pacientul sa fe instalat într-o poziție confortabila si sa i se câștige încrederea de către examinator, prin gesturi blânde. Este nevoie ca examinatorul sa diferențieze de la început cazurile de rea- voința sau simulare. Uncori este nevoie sa introducă in examinare O eroare determinata de aceste condiții > Misearea unghiurilor cu putin antrenament se ajunge la evaluarea unghiurilor cu o exactitate suficienta, daca ne referim la unghiurile ușor de construit. Aprecierea obiectiva se realizează cu ajutorul goniometrului. > alta modalitate obiectiva de evaluare este misurarea distantei dintre exiremitățile libere ale doua segmente. Aceasta masurare permite aprecierea foarte precisa a evolufiei mobilității pe parcursul examinărilor succesive, lanțul muscular în urma acestui examen datele obținute sun precise si Sunt le pentru diagnostic. Bilanțul muscular un clement fundamental al evaluării funcționale parte importanta a semiologiei specifice domeniul nostru de activitate, recuperare medicala. Frecventa bilanjurilor va fi variabila in funcție de tipul de afecțiune evaluata. [4] 33.2. Recuperarea medicala -Scopuri urmărite in recuperarea medieala In recuperarea medicala exista trei scopuri bine stabilite pe care o sa le amintim după cum urmează: 15 332.1. Obținerea indoloritatii prin diferite mijloace clasificate astel > medicajia antinflamatorie, antalgica administrare generala sau administrare locala sub forma de infitrații intra si periartculare dar si sub forma de unguente sau comprese. > erioterapia sau termoterapia > electroterapia > > repausul articular intervenții chirurgicale 33.2.2. Obținerea stabilității >. Stabilitatea pasiva asigurata de: planul capsuloligamentar intern planul capsuloligamentar extern ligamentul posterior ligamentul anterior Ligamentele încrucișate > Stabilitatea activa asigurata de: e Masa musculara 33.23. Obținerea mobilități genunchiului Pentru redarea mobilității genunchiului operat se urmărește reducerea flexum-lui si creșterea amplitudiiiflexii. În timpul imobilizarii genunchiului după operație, se pot face mobilizării pasive constând dintr-un complex de procedee terapeutice, care se schimba alterativ, ‘Tractiuni continue sau extensii continue, utlizate pentru corectarea unei poziții vicioase articulare asociate cu căldură pentru a ușura durerea rebela articulara pentru scăderea presiunii interarticulara; ‘Trac{iunii discontinue, care se aplica in timpul nopții sau în perioada de repaus; Mobilizare pasiva asistata, care se executa n relacxare parțială sau totala de care eloterapeul in toate sensurile, cu mișcării ample articulare; Mobilizării autopasive, care sunt o combinație de exerciții pasive foarte des utilizate, deoarece pacientul are posibilitatea sa le repete de mai multe ori pe zi; Mobilizarea activa executata de pacient, care constituie baza Kinetoteraoiei recuperatorii pentru redorile articulare post-traumatice, 16 Capitolul IV 4. CERCETARE-METODOLOGIE 4.1. Metodele de cercetare, variabilele de cercetare 44.1. METODA OBSERVAȚIEI Reprezintă o metoda de baza, o modalitate de studiu, care sta la baza oricărui tip de experiment. Este cea mai veche metoda de cercetare din psihologie, utilizata atât în studiile de tip cantitativ, cât si în cele de tip calitativ. În cadrul observației are loc constatarea si notarea fidela a fenomenelor, asa cum se desfășoară le în realitate. În cadrul experimentului de laborator, observația este subordonata scopurilor acestuia si va urmări obținerea unor date suplimentare care sa ne ajute la explicarea modificărilor survenite în variabila dependenta. Scopurile observației sunt: 1) dea vedea prin ochii persoanelor observate evenimente, acțiuni, norme Si valori: 2) de a descrie contactul si persoanele observate pentru a permite înțelegerea a ceea ce se întâmpla acolo; 3) dea contextualiza, social si istoric, evenimentele observate, pentru a fi corect înelese; 4) dea integra, a vedea viaja sociala ca un proces de evenimente interconectate; 5) de a evita utilizarea prematura a teoriei si conceptelor înainte ca fenomenul respectiv sa fie cu adevărat infeles; 6) de a oferi un design de cercetare flexibil care sa permită investigare deschisa spre aspectele, ncașieplate si neprevazute. * 41.2. METODA STUDIULUI DE CAZ Studiul de caz~ metodă de cercetare Studiul de caz este o metodă prin excelent calitativă, ce constă în abordarea complexă, mulilaterală a unei entități sociale de la indivi’ până la comunități sau Organizații, cu scopul de a ajunge la o imagine câ mai completă (holistică) posibil despre acea entitate. ‘Cazul studiat reprezintă un tren pentru observații multiple, dar și pentru uilizarea altor ‘metode (interviu, biografia socială etc.) necesare adunării informațiilor utile Studiul de caz permite sesizarea legăturile dinte fenomenele sociale care sunt prea complexe penru a putea fi abordate prin intermediul ancheei sau experimentului Studiul de caz nu este folosit pentru a descoperi frecvențe staisice in viata socială, ci pentru a une în evidență aspecte semnificative, utile în cunoașterea științifică a vieți sociale, inclusiv în Procesul elaborării teoretice Pentru acest studiu avem nevoie de un subiect care și-a dat acordul 4.2. Esantion de conținut: mijloace, metode alese si aplicate 42.1. Metode folosite in cercetare pentru recuperarea meniscectomiei Modalități tehnice de mobilizare activa si voluntara ca si în cazul mobilizării pasive si mobilizarea activa se realizează prin tehnici variate după cum urmează: 421.1. – Metoda mobilizării libera (activa pura) Mișcarea este executata fara nici o intervenție failitatoare sau opozanta exterioara în afara eventual a gravitației, 42.12. Metoda mobilizării activo- pasive (activa asistata) Când forța musculara are o valoare intre coeficienții 2 si 3 mișcare activa va fi ajutata acest ajutor poate fi acordat pentru protejarea forei musculare a pacientului necesara unui exercițiu dat 42.13. – Metoda mobilizării active cu rezistenta“ Spre deosebire de mobilizarea activa asistata in care 0 fora exterioara intervenea ajutând-o, in cazul acesta forța exterioara se opune partial forței mobilizatoare proprii. Idealul ar fi care rezistenta sa se diminueze treptat de la începutul spre sfărșitul mișcării. 421.31. – Tipuri de rezistenta folosite: > rezistenta prin scripete cu greutăți > rezistenta prin greutăți >. rezistenta prin arcuri sau materiale elastice: >. rezistenta prin materiale maliabile > rezistenta prin apa > rezistenta realizata de KT > rezistenta executata de pacient (autorezistenta) 42.1.4, – Metoda exercițiilor kinetice st Contractia izometrica forța pe care o dezvolta un mușchi care caută sa deplaseze un obiect imobil este denumita forța izomelrica. Relaxarea musculara, un mușchi in care tensiunea de contracjie scade se docontracteaza cu alte cuvinte se relaxeaza. 42.15. Metoda exercițiilor fizice în scop terapeutic Exerciiul fizic poate antrena un segment sau o pare a corpului având drept scop nrefacerea Functiei motorii a acelui segment sau poate antrena întregul corp având de obicei ca obiectiv antrenarea unor funcții generale a organismulu .2. Metode si mijloace ajutătoare kinetoterapiei Electroterapia-(tratamentul fizieal) Fizioterapie. clectroterapie antalgica și antiinflamator Masaj Terapucutie- masaj coapsa-gamba, cu evitarea genunchiului: Masajul genunchiului operat se executa prin cumularea unei serii de manevre ce se adresează Ja început musculaturii coapsei si gambei urmând încălzirea zonei prin creșterea circulației sanguine locale. Uneori este necesar a e insiste asupra acestor regiuni dorita procesului de hipotrofie musculara ce poate apare in timpul imobilizări post operator. Asupra acestor regiuni ce se aplica manevrele de netezire si frământare, care au rol tonifiant major, contribuind la recuperare. După aceea se trece la masajul propriu-zis al articulației genunchiului. Se începe cu manevrele de introducere ținând genunchiul bolnav in flexie si netezind de Ja articulația genunchiului in sus spre mușchiul cvadriceps care in afecțiunile ariculare ale genunchiului prezintă aproape întotdeauna o atrofie pronunțată. In continuare se trece la ficțiune in sus, in jos, lateral sau circular. Se procedează în felul următor: se aplica policele pe ambele margini ale sacului capsularm cuprinzând cu celelalte degete fosa poplitee,întorcându- se pe aceias drum, pana a tuberozitate tibi, In pare inferioara se executa ficțiunea mai mult în sens orizontal. Masajul părți posterioare se face cu genunchiul fectat pentru a pătrunde cu degetul mediu si index lângă tendoanele muschilor flexări in profunzime si frectionind orizontal, vertical si circular. Masajul se începe cu netezirea, după care urmează Kineloterapia vyyvv 18 43. Scopul si ipoteza cercetării 43.1. Scopul cercetării – prin utilizarea metodelor specifice kinetoterapiei se urmărește în Cazul de fata recuperarea stabilității, mobilități, propriocepției si echilibrului. De asemenea se dorește tonifierea următoarelor grupe musculare vastilor medial si lateral, drept femural, biceps femural, semiendinos, semimembranos sia ischiogambierilor 3.2. Ipoteza cercetării a porii de a presupunerea ea aplicarea unor programe complexe de inetoterapei va determina recuperarea optima a pacienților cu intervenții chirurgicale de menisectomie. 44. Periodizarea, locația si subiecți cercetării 4.4.1. Perioada de desfășurare a cercetării: A avut loc din data de 10.02.2014 pana in 10.07.2014 44.2. Locul de desfășurare al cercetării: La început s-a folosit Sala de kinetoterapie a Spitalului Județean in primele 3 luni după care am ‘am trecut pe un program de exerciții cu o dificultate putin mai crescuta si continuat recuperarea în Sala Matrix One Gym din incinta (Romarta Mall). 443. Si prezenți in desfășurarea cercetării In aceasta cereetare a participa un subiect de sex feminin care a suferit o intervenție chirurgicala la nivelul geunchiului mai exact o meniscectomie si care mai apoi a avut nevoie de recuperare postoperatorie. 45. Obiectivele cercetării in recuperarea după meniseectiomie Obiectivul principal a recuperării Sonstiie recitgarea cat mai rapida a zăvoririi active a senunchiului prin refacerea unei fort suicienete de coniracți a mușchiului cvadriceps fara a întrșine sau favoriza deroltarea unor reac inflamator locale 445.1. Prima faza a recuperării se adresează primelor te zile după operație si urmărește ‘dun obicctive: 3 Menfinereaextenisiei complete a genunchiului > Redeseptarea tommusului muscular a cvardrcepsulut 452. A doua fara se întinde între ziua a S-a i iva a 7-a dar ma excat ea debutează din din “momentul în care sa obținut zăvorirea activa a genunchiului in extensie. Ea consta in rca sprijinului parțial pe membru inferior afectat insistând asupra derulări pasului posterior, Dexia pe genunch in timpal faze oscilante și tacul solului cu căleiul. “53. A treia faza 8-30 zile tratamentul fizical kinetic se intensifica pe măsură ce genunchiul este mai putin infamat si mai putin dureros, Sprijinul complet se elizează progresiv dar în prima etapa se limitează otosatismul prelungit ca si urcaul-cobortul scărilor, La terminarea aceste faze recuperarea funcțională trebuiesa fie completa. Céstigul in amplitudine nu pune nici o problema deosebita. In prima săptămână nu trebuie forțată Alexia peste 90″ 453.1.” Kinetoterapia activa destinata refacerii forfei musculare, nu numai a vadricepsuli ci ia ichiogambierilr devine dn ce înce mi pun anaiica i mai mult globala, dirijata în sensul refacerii catenelr musculare ale membrului inferior. Se lucreaza în lant muscular desehis împotriva unei rezistente, manuale si cu folosirea din plin a lemenielor de facilitare neuro-muscalara periferica si centrala 4.54. patra faza este destinata recuperării activi sportve si este indispensabila înainte ‘dea autora reluarea oricărui sport. Ea nu poate începe decăt daca genunchiul “useat” si nedureros si Fra vadricesulu ete egala cu cea a membrului sinătos 19 46, Desfășurarea propriu-zisă a cercetării 46.1. Prezentarea cazului de meniscectomie posttoperator supus recuperării pacient: LALA Data nasteri: 29.05.1983 Diagnostic: Examenul RMN multiplanar al genunchiului drept a evidenjat următoarele: ‘Rupturifbrilare ale LIA ce interesează peste $0% din fibre, cu edem asociat Leziune de grad intermediar in comul posterior al meniscului lateral, pe un fond de rescenta mucoida incipienta Moderatahidartroza, mai evident in recesul medial Fara edem osos sau leziuni carilaginoase Meniscectomia s-a efectuat eu ajutorul arroscopului cea ce a facilitat foarte mult recuperarea. In urma operaei de meniscectomie pacienta a redobândit o stabilite mai buna pe genunchi insa a apărut o ipotonie musculara în cea ce privește ischiogambieri si flexori comps, semitendinos, semimembranos, biceps femural Pe lângă aceasta hipotonie a exorilo și ischiogambierlor a apărut o hipotonie si o hipotrofie musculara destul de accentuata si in muschi extensor ai coapsei si anume evardicepsul In urma măsurătorilor eu goniometru privind flexia gambei pe coapsa sa observat o mobilitate destul de ridicata cea ce a ncepur a fot mbucurător, dar după un examen mai amănunțit -a observat ca aceasta fexie se datora unei lait ligamentare posterioare, iar din aceasta cauza inlacatarea enunchiului sau poziția de loked pozition era una dureroasa. Neactionaind la timp în cea ce priveste aceasta afecțiune si anume laxtatea ligamentara asociindu-se cu leziunea de menise se poate ajunge la gonartroza. In strategia de tratament imediata si tardiva trebuie sa avem ca obiectiv principal profil gonartrozi Pentru asigurarea ca si contracție vom accentua lucrul pe grupa musculara a flexorlordatorita faptulu ca aceștia prin tonusul lor conarolează extensia cu grupa musculara posterioara Casi indicați trebuie sa avem in vedere evitarea poztilo de hiperextenie. 462. “Testarea inițială 462.1. “Testingul initial muscular si articular: Pentru testarea nițală a masei musuclare si a articulației genunchiului s-au efectuat 4 teste după cum ureaza: In faza postoperatorie in urma măsurătorilor am objinut următoarele rezultate: > Testul Cu sjutorl goniometrici am consttat următoarele: ia de culcat facial flexia gambei pe coapsa se putea realiza pana la 80° dar exista o anumită n por redoare. > Testul2 Totcu ajutorul goniometrului s-a măsurat si extensia maxima a articulației genunchiului posttraumatic, > Din poziția de decubit facial s-a efectuat extensia gambei pe coapsa iar rezultatul a fost 182°. Aceasta s-a datorat in principal laxității ligamentare postoperatorii. 9 20 Fig. 6 Investigate asupra laxitigitligamentare a pacientei si observarea hiperextensieilagenunchiul > Testul 3 Cu ajutorul scalei de forța 05 am reușit sa determinam forța musculara in cvadriceps si flexorii coapsci. In urma acestui test am obținut următoarele: In evadriceps 3 iar in flexori 4 > Testul 4 ‘Cu ajutorul măsurătorilor in cea ce privește diametrul coapsei am obținut următoarele >. Din poziia de culcat dorsal am efectuat o măsurătoare a coapsei la 12 cm de patela si am obținut 42em 4.7, Protocolul de recuperare pe perioade: 4.7.1. Sfaturi utile de refinut pe parcursul recuperării: In perioada imediat intervenții chirurgicale pacientul trebuie sa stea in poziție culcat dorsa cu picior ridicat (poziție procliva si sa puneți gheata pe genunchi) Pacientul nu trebuie sa stea perioade lungi de timp cu piciorul într-o poziție fixa (mai jos decăt restul corpului), acest lucru va duce la creșterea in volum a genunchiului sia piciorului Combaterea durerii presupune administrarea de antialgice si antiinflamatoare in cursul spitalizari Va sfituim sa nu călcai pe piciorul operat, pentru ca exista riscul sa deteriorafi sutura Puteți sa faceți dus, dar suturile trebuie protejate de apa [2] 4.72, Prima faza a recuperării n Primele 3 zile Din a doua zi, timp in care durerile si tumefactia s-au ameliorat, pacientul va începe kinetoterapia: ediat după operație 4721. Exerciții de înzăvorâre a genunchiului: – Din șezând sau decubit dorsal cu genunchii flectati lipii unul de celalat. Se comanda coniracția pentru extinderea gambei fara sa se execute continuând sa se tina strâns lipiti genunchii 3 reprize/zi a cate 3 seturi de 10 repetări, a Pauza va fi de 4 secunde între serii si 20 secunde între seturi[1] – Șezând cu gamba in extensie se executa contracfii izometrice de cate 6 secunde 5 reprize/zi a cate 5 seturi de 10 repetii Pauza va fi de 4 secunde între contracii si de 20 secunde intre seturi[1] – Flexia coapsei pe bazin la 45-60 grade. In decubit dorsat, cu genunchiul in extensie, pacientul ridica piciorul la 45-60 de grade si menține poziia 6 secunde. Excerctiile se executa cu multa blundeje. După fiecare ridicare pacientul isi poate relaxa musculatura 2-3 secunde, 3 reprize/zi a cate 8 seturi de 10 repetări: Pauza va fi de 20 secunde intre seturi – Decubit dorsal asistentul cu o mana menține copasa pe planul patului apăsând pe cvadriceps (n acest fel controlează forța de contracție), iar cealaltă mana sau caleai. Pacientul încearcă sa ridice extins membrul inferior. 3 reprize/2i a cate seturi de 10 repetări: Pauza va fi de 20 secunde inte seturi = In decubit lateral cu genunchiul in extensie, pacientul ridica piciorul la 45-60 de grade si menține poziția 6 secunde, Excercitile se executa cu multa blândețe. După fiecare ridicare pacientul ii poate relaxa musculatura 2-3 secunde. Se repeta același exerciiu i n decubit dorsal 3 reprize/zi a cate 8 seturi de 10 repeti: Pauza va fi de 20 secunde intre seturi 4.73. A doua faza a recuperării: după 3-4 zile Exerciții pentru propriocepție – Rulări pe minge cu toată talpa flexie-extensie 3 reprize/ziacate 8 seturi de 10 repeti. Pauza va fi de 20 secunde ine seturi Fig. 7 Imagine cu execuția corecta a rulăriloe tălpii pe minge din sezut – Apăsări pe minge cu toată tălpași retract 3 reprize/i a cate 8 seturi de 10 repetari Pauza va fi de 20 secunde intre seturi 2 ry + Pacientul a începe flexia gambei pe coapsa pana la 90 de grade in primele 7 zile: 3 reprize/z a cate 8 seturi de 10 repetă. Pauza va fi de 20 secunde intre seturi + Din decubit dorsal sau șezând se executa extensia in timp ce asistentul opune rezistenta la nivelul 1/3 inferioare a gambei. Contrarezistenta se va aplica Ia diverse grade de flexie a genunchiului 3 reprize/zi a cate 8 seturi de 10 repetri. Pauza va fi de 20 secunde intr seturi – Sezind gamba sănătoasă peste cea a membrului afectat se executa o contrarezistenta. 3 reprze/zi a cate 8 seturi de 10 repetii Pauza va fi de 20 secunde intre seturi(2] – Din poziție de patrupedie pe mâini si pe genunchi. Se extind genunchii ca sa se ajungă în sarii pe mani si vârfurile picioarelor, 3 reprizezi a cae 8 seturi de 10 reper. Pauza va fi de 20 secunde intre seturi = Din șezat se fixează la nivelul gleznei greutăți cu valori progresive si se efectuează extenisa ‘genunchiului pana apare senzația de oboseala musculara. 3 reprize/zia cate 8 seturi de 10 repeuări. Pauza va fi de 20 secunde inte seturi *Observații: = In aces exercițiu fora maxima solicitata a cvadricepsului este pe ultimele 45° de extenise. In schimb intre 45° si 90° (genunchi in unghi drept tractiunile pe ligamente sunt maxime forța musculara saloicitatafiind maxima, – Pentru evadriceps la adulți in cadrul încărcărilor progresive exerciilor se poate la 12-15kg. La sportivi si mai mult. Cvadricepsul este cel mai bine antrenat lala un unghi de 60°. In exercițiile de tonifiere a evadricepsului, pentru creșterea sabiltții active trebuie sa se tna cont de vastul inter care asa Cum s-a arătat se hipertroiază repede în cazul imobilizărilor. – Pacientul poate folosi pasiv o bicicleta ergonomica, pedalănd doar cu picior sănătos. 2 A treia faza a recuperării: din ziu a pana in ziua 30 Prima săptămână: – La 7-10 zile sprijin total pe propria greutate fara nici un ajutor dar cu atenta observare din partea kinetoterapeutului care va preveni eventuale dezechilirări ale pacientului la eventualele serale: dureroase din partea genunchiului – Indeeptare totala a piciorului (e toate planurile) – Intinderi/Mexbilitate att cat permite mobilitatea în zona dureroasa. – Exerciții de lant kinetic închis – Flexi pentru genunchi din stand culcat facial pana Ia fexie de 90° – Poni pe sprijin apo fara sprijin – Exerciții de echilibru – Tinerea piciorului operat pe propria greutate pana a apariția senzatiei dureroase. Fig. 9. Imagine cu execuția exercițiilor de echilibru executate cu fata la scara fixa – Pedalare fara forța de rezistenta din partea bicicletei si cu creștere treptata a timpului de pedalare Imre 15-45min – Pedalare înapoi pentru dezvoltarea ischiogambierilo. Intre 15-45min[2] a dous ~ Comimarea exeriilor de Mexibltte, Evitarca hiperextesilor si a exereitilor de Bexibiliate extrema – Contirmarea exeriților de lant kinetic închis pentru exremitatea de jos: sprijinirea pe propria greuiate – Comimarea exercților de rezistenta extremități de jos 1 Inceperea genuflexinilr pana a 907 ‘Saptin 2 Exerciții de echilibru: Fig. 9.1 Exercițiu pentru echilibru executat la scara fixa Bilateral apoi se progrseaza la unilateral „Se vor scoate total din program in aceasta etapa alergăril si striturile 48. A doua perioada a recuperării Perioada intermediara“ .. Refacerea mobilității articulare: – Agezat ghemuit (genuflexiune) cat permite mol tatea genunchiului cu măinile in sprijin pe bara. – Subiectul in decubit ventral: prinde glezna cu mana si tine gamba în flexie. – Pacientul in decubit dorsal sau in gezut cu gamba la marginea mesei: pe treimea superioara a ‘gambei sila nivelul gleznei se atima greutăți: – La glema se adăugă o greutate jumătate din valoarea in gramaj a celei atârnate de gamba pentru a evita un impact articular pea mare, – Se asigura o alunecare ventrala a tibiei in raport cu condilii femurali si forțarea flexiei.[1] 48.2. Tonifieren musculaturii extensoare – Pacientul în decubit dorsal cu coapsa întinsă, gamba în afara mesei: Membrul inferior opus eciat se sprijină cu piciorul pe masa: asistentul face priza pe fala dorsala a piciorului si pe fata anterioara distal pe gamba: pacientul executa inti flexia dorsala a piciorului apoi in continuare extensia gambei Mișcările vor trebui sa fe controlate asfel încă flexia dorsala a piciorului a fe complet blocata dar extensia gambei să-și urmeze amplitudinea în totalitate 3 reprize/z a cate 8 seturi de 10 repetir Pauza va fi de 20 secunde intre seturi = Fig. 10. Exereitiu pentru tonifierea musculaturii cvadricepsului – Din decubit dorsal cu gamba la marginea mesei sau din șezând se executa extensi-fexii încărcând progresiv gamba distal 3 reprize/z a cate seturi de 10 repetări Pauza va fi de 20 secunde intre seturi 25 Fig, 11. Exereitiu pentru tonifierea cvadricepsului = Din ortostatism se trece in ghemuit si din nou in ortostatism. Taloanele se ridica de pe sol in timpul exerctiului pentru a se putea tine trunchiul vertica. Daca tălpile raman pe sol, trunchiul se apleca in fata solicitând prea mult extensoriisoldului(ischiogambieri) 3 reprize/z a cate 8 seturi de 10 repetir Pauza va fi de 20 secunde intre seturi – Din poziție de onostatism se Mectează articulația coxo femurala la 90°. Se ramane in poziție fixa si se face extensia genunchiului alternativ pentru fiecare genunchi. 3 reprize/zi a cate seturi de 10 repeti. Pauza va fi de 20 secunde inte seturi – Din pozitie de ortostatism Genuflexiuni cu coborâre pana la 90° jar la revenire se va executa 0 contracție puternica a cvadripcesului prin inlacatarea genunchiului si menținerea ei timp de 6 secunde după care se va executa iar genuflexiunie. 3 reprize/zi a cate 8 seturi de 10 repetii Pauza va fi de 20 secunde intre seturi[1] 483. Tonifierea musculaturii fexoare + Subiectul in decubit dorsal cu coapsa la marginea mesei: asistentul face o priza pe fata dorsala a coapsei si pe talpa; pacientul executa o extensie pe copasa contrata de contrata de apoi o extensie de picior de asemenea contrata, 3 eprizezi a cate 8 seturi de 10 repetri Pauza va fi de 20 secunde inte seturi – Din ortostatism pacientul având o sanda cu grautati cu cu fata anterioara a coapsei sprijinita de un suport fa executa flexii pana pana la 90° si menținere in poziție izometrica timp de 6 secunde si 3 reprize/zi a cate 8 seturi de 10 repetări. Pauza va fi de 20 secunde intre seturi 2 Fig12. Exerctiu execuzat din ortostatism cu încărcătură pentru musculatura flexorilor – Din poziție de culcat facial cu picioarele întinse se executa flexia la 90° a genunchilor altemativ. Acest exercițiu ajuta la tonifierea flexarilor si ajuta la ameliorararea laxității ligamentare. 3 reprize/z a cate 8 seturi de 10 repeti. Pauza va fi de 20 secunde inte seturi Fig. 13. Exerițiu executat din culcat facial pentru tonifierea musculaturii flexorilor – Din poziție de decubit dorsal cu genunchii flectați si tălpile cat mai aproape de corp se vor executa ridicări de bazin pentru. Acest exercițiu ajuta la tonifierea flexorilor si fesierilo dar este un bun exercițiu si pentru abdomen. 3 reprize/zi a cate 8 seturi de 10 repeti 2 Fig.14. Exerciții pentru tonifierea musculaturii fesierilor si abdomenalui si “scurtarea” flexorior Pauza va fi de 20 secunde intr seturi + Se va efectua același exercițiu doar ca singura diferența este următoarea: ridicarea bazinului se va efectua cu sprijin pe un singur picior. 3 reprize/zi a cate 8 seturi de 10 repetir Pauza va fi de 20 secunde intre seturi Fig. 15. Ridicari de bazin executate pe un picior, alternativ 2 43. Faza tardiva a recuperării După 31uni – Se vor respecta exercițiile descrise ma sus în faza intermediara a recuperării si căteva din faza ze maur Fig. 16. Exercițiu pentru tonifierea flexorilor executat din culeat facial Exerciții executate la sala de fora cu o intensitate putin mai ridicata – Extensii ale gambei pe coapsa pesntru mușchiul evadriceps 8 seturi de 10 repetari, Pauza va fi de 20 secunde inte seturi 29 Fig, 17. Exerițiu pentru tonifiera evadricepsului executat la aparat din șezând. Flexii ale gambei pe coapsa. Exercijiu putin mai dificil recomandat in perioada tardiva. Fig. 18. Exercitiu pentru tonifierea flexorilor executa la aparat Aceste exerciții se vor executa in același număr de repetări doar ca acum mu vor mai fi 3 ședințe pe zi ci va exista doar una. Ședință va fi acum ceva mai concentrata si mai intensa – Pe lângă aceste exerciții se vor adăuga după cum urmează: – Exerciții pentru tonifierea adductorilor si abductorilor + Exerciții pentru tonifierea musculaturii rotator interne + Exerciții pentru tonifierea musculaturii rotator extene 49.1. Exerciții pentru adduetori si abductori șoldului – Din poziie de decubit dorsal sprijin pe cot cu un picior in spate si celalalt întins si cu un unghi cat mai mare inte picioare, se va ridica piciorul întins cat mai sus încercând sa atingi cu cotul opus genunchiul 5 Seturi a cate 10 repetări Pauza 20 secunde intre seturi 1] in poziție de decubit ventral cu un genunchi flectat si celalalt întins repetări alternative iciorul atât de sus cat sii poți vedea glezna, expirând ca si în cazurile precedente, atunci când piciorul se afla sus. 5 Seturi a cate 10 repetări Pauza 20 secunde intre seturi[1] Din poziție de decubit dorsal se întind picioarele cu vârfurile întinse spre tavan (până- atingi), incordând picioarele si ținând genunchii intinsi. Vei ridica pieptul spre genunchi depărtând picioarele si expirând, de cate ori poți, imp de 4 seri. Bărbia se va orienta în sus, $ Seturi a cate 10 repetări Pauza 20 secunde între seturi = Din poziție de decubit dorsal cu articulația coxo-femurala fixata la 90° tălpile picioarelor vor sta lipite iar genunchii se vor duce in exterior cat se poate de mult păstrând tălpile lipite si se va reveni pentru următoarea repetare . ‘ Seturi a cate 10 repetări Pauza 20 secunde inte seturi[2] 492. Exerciții pentru tonifierea musculaturii rotatoare interne: – Pacientul executa adductia coapsei si rotaia interna a piciorului si gleznei fiind nevoie de opunerea rezistentei de ctre medic. 5 Seturi a cate 10 repetiti Pauza 20 secunde inte seturi – Stand in poziție de decubit facial pacientul face o rotație interna din genunchi atât cat permite mobilitatea si revine in poziția inițială pentru următoarea repetare. 5 Seturi a cate 10 repetări Pauza 20 secunde intre seturi – Din aceiași poziie se va executa urmatorul cu diferența ca acum coapsa si genunchiul vor fi imobilizate cu o chinga de banc 5 Seturi a cate 10 repetari Pauza 20 secunde intre seturi E = Din poziie de decubit dorsal cu un genunchi flectat si celalalt fixat în pieptul Kinetoterapeutului. Acesta ținând piciorul putin flectat siâns la piept se va deplasa 10em în direcția care indica interiorul genunchiului si va reveni in poziție inițială. 5 Seturi a cate 10 repetări Pauza 20 secunde intre seturi 493. Exerciții pentru tonifierea muscuaturii rotatoare externe a șoldului – Din pozitie de decubit dorsal cu gamba atârmând la marginea mesei, membrul inferior opus îndoit cu piciorul sprijinit pe masa: Articulația coxo-femuraka este în adductie ușoară, Glezna in rotație interna iar piciorul în adducție, asistentul face o priza pe condilul extern si pe marginea extema a antepiciorului: pacientul executa o abductie a Articulației coxofemurale si duce vârful piciorului în lateral 5 Seturia cate 10 repetări Pauza 20 secunde ntre seturi – Din poziție de decubit dorsal cu genunchii fectați se vor ridica genunchii pe rand executând repetări alternative astfel: Articulația coxofemurala fixata la 90° cu glezna ridicata de la sol va executa duceri in exterior a fibulei. 5 Seturi a cate 10 repetări Pauza 20 secunde între seturi – Din poziție de ortostatism cu un genunchi flectat in spate pacientul se va sprijini cu o mana de o scara fixa iar cu cealaltă mana va prinde glezna care atinge mușchiul fesier si o va deplasa in exterior atât cat permite mobilitatea si va reveni în poziție inițiala 5 Seturi a cate 10 repetări Pauza 20 secunde intre seturi „Observatii = Pe lângă exercițiile mai sus prezentate am introdus in programul de recuperare si mersul pe banda in ritm alert cu înclinație de 15°. Este o metode excelenta de creștere a rezistentei la efort dar si de reducere a țesutului adipos, Avantajul in aceasta metoda este ca centrul de greutate cade in spatele genunchilor neafectind in nici un fel articul – Am introdus si pedalatu la bicicleta statica cu o oarecare rezistenta (pedalat nainte si înapoi) Intervalele si intensitatea le-am stabili in fiecare zi in funcție de starea pacientului [1] 2 410. Analiza rezultatelor a finalul cercetării La finalul acestui protocol de recuperare care s-a întins pe 0 durata de 6 luni am reușit sa dobândim rezultate excelente în cea ce priveste stabilitatea genunchiului, forța în mușchii stabilizatori ai evardricepsului si mușchii flexori, In tabelul de mai jos vom vedea mai amănunțit progresul ficut de pacienta. 4.10.1, Tabelul perioadelor si progresul fiecărei etape Date privind forța in mușchii evadriceps si lexori Perioada! Data Forța în Forța în evarăriceps | Flesori Post operator | 10.02.2014 3+ 4 Periaoda 10.05.2014 4 4 intermediara Perioada 10.07.2014 3 3 tardiva ig. 18 TAB piu fea in mage vre Pomona senor Progresul forței in mușchiul evadriceps femural conform sealei 0-5 Fig. 19. Grafc privind progresul forței în evadriceps Progresul forței în mușchii flexori conform scalei 0-5 20: Grae prvi progresul foe în ler Legenda* S(normala) = mugchiul poate executa migcarea pe toată amplitudinea contra uneifote exterioare (ezistenta opusa de testator), egala cu valoarea forfei normale. Aceasta, normalitate” este apreciata prin comparație cu segmentul opus, sânătos, sau, daca si acestaeste afectat, pe baza experientei testatorului, care va ine seama de vârsta, sex, masamusculara, gradul de antrenare fizica a pacientului ee. 3 4(Buna) = reprezintă capacitatea mușchiului de a deplasa antigravitational, complet, segmentul contra unei rezistente medii. Se procedează la fel ca in cazul testării forței 5, darcu aplicarca unei rezistente mai mici din partea testatorului. 3(acceptabila): este forța unui mușchi de a mobiliza complet segmentul contragravitatiei (fara alta contrarezistenta). Pe acest conceptal luptei mușchiului contra gravitației se clideste de fapt întreg sistemul de apreciere afortei musculare, deoarece se bazează pe relația dintre forța de presiune a eravitațicisigreutatea segmentului respectiv. 2(mediocra): permite mușchiului sa mobilizeze segmentul, dar cu climinareagravitatiei. Testarea manuala a forței 2 cere testatorului sa știe precis cum trebuiepozitionati pacientul si segmentul respectiv pentru a pune in evidenta forța, mediocră”. Ingeneral se utilizează planuri de alunecare, placi de plastic, melacart, lemn talcat etc., pecare Segmentul respectiv aluneca ușor, mobilizat de forța 2 W(schițată): reprezintă sesizarea contractiei mușchiului prin palparea lui sau atendonului sau observarea unei ușoare tremurituri a acestuia. Oricum, forța 1 a unui muschieste incapabila sa mobilizeze segmentul. Evident, nu poate fi sesizata decât contractiamuschilor supsrficiali, care pot fi palpați (zero): mușchiul nu realizează nici un fel de contracție. Pentru muschiiprofunzi nu se poate face diferențierea intre forele 1 si 0. Aplicarea testing-ului Muscular pe aceasta scara este posibila doar pentru unii mușchi, inspecial pentru mușchii principali ai membrelor si trunchiului. De asemenea trebuie aminttca, executând un bilan} pentru un anumit mușchi, obținem de fapt rezultatul activittiiunui grup de mușchi, din care ste testat cel principal. Data Circumterinta coapsei 10.02.2014 ‘fem 10.05.2014 45cm Perioada tardiva 10.07.2014 ‘Fem Fig 21. Tobe privind crooner Seal Grafic cu datele privind tonifierea musculaturii coapsei (după circumferința) măsurată Ia 12,5 cm de patela Circumferinta coapse! Fie 22. Grafic privind circemferina cospsei Fie 23 Imagine exemplifcatoare cu masurarea corecta a circumferinței coapei Tabelul privind măsurarea flexiei cu ajutorul goniometrului la piciorul operat Perioada Data Valoarea de măsură e flexiel in grade Post operator 10.02.3014 Periaoda intermediara 10.05.2014 100″ Perioada tardiva. 10.07.2014 130° Fig, 24, Tabel privind vane de maa flexi * Observatie La genunchiul opus neoperat valorile de flexie se incadrau in limitele fiziologice. Grafic privind măsurarea flexiei cu ajutorul goniometrului Gradele de flexie ie 25. Progresul refer n gradele de fexe cu sora onorat Fie 26. Masurarea corecta lei genunchiului afecat cu goniometrl Din cauza laxităii ligamentare post operatori si a scăderii forței în flexorii genunchiuluischiogambier, biceps femural, semitendinos, semimembranos) s-a ajuns la o hiper- extensie a genunchiului care măsoară 182°. Fapt extrem de periculos care trebuia corectat cat mai repede prin tonifierea extensorilor si flexorilor genunchiului, cu precadere a flexoriloe in vederea unei co-conizactii (tablitati optime). 35 Tabel privind biperextensie măsurată in grade cu goniometrul Perioada Data Valoarea de misurare a Post operator 10.02.2014 Periaoda intermediara 10.05.2014 Perioada tardiva 10.07.2014 179,5 ig 27. Tabacu Valoare pere masura Grafic privind hiperextensia măsurată in grade 200 = = — n senes1 ots 10022034 10052034 10072034 ia 28 Gratie prind epoca pere în grade 411… Concluzii rezultate în urma cercetării In urma protocolului de recuperare folosit putem sa afirmam ca leziunea de menise este una din cele mai întâlnite afecțiuni care poate sa apară la nivelul genunchilor. S-a dovedit ca mușchii stabilizatori ai „genunchiului răspund foarte bine la exercitile fizice active, datorita acestui fapt s-au înregistrat creșteri in forța si funcționalitate semnificative la nivelul articular al genunchiului, Pacienta a răspuns foarte bine la tratament si a fost extrem de conștiincioasă. Tocma aceasta cauza progresul a fost unul excelent. Su tn bene popa în proc de reper nm te a me n det pai nerezolvat si anume: pacienta are o laxiate ligamentara mare din cauza satur longiline si activitate sportiva si tocmai din aceasta cauza trebuie lucrat un timp mai îndelungat cu exerciții mai rele ca si intensitate pentru scurtarea flexorilor care sunt direct răspunzător alături de ligamentele posterioare de stabilitatea genunchiului in zona posterioara. 412, Observatii si recomandări Observatii S-au atins obiectivele propuse in protocolul de recuperare insa totuși a rămas un fapt partial nerezolvat si anume: Pacienta are o laxiate ligamentara mare din cauza staturii longiline si a lipsei de activitate sportiva si tocmai din aceasta cauza trebuie lucrat un timp mai îndelungat cu exerciții mai grele ca si intensitate pentru scurtarea flexorilor care sunt direct răspunzători alături de ligamentele posterioare de stabilitatea genunchiului în zona posterioara. Recomandări: Ca si recomandări pentru vitori pacienți as preciza următoarele: – Tonifierea musculaturii stabilizatoare a genunchiului = Creșterea rezistentei ligamentare – Respectarea regulilor de “igiena” a genunchiului: o. scăderea in greutate unde este cazul 36 evitarea ortstatismului si mersului prelungit evitarea mersului pe teren accidentat ‘mers cu sprijin in baston (daca e cazul) corectarea prin susținătoare plantare ale piciorului plat evitarea pozițiilor de flexie puternica si de hiperextensie prelungita evitarea păstrării prelungite a unei acecași poziții a genunchiului mișcări de flexie-extensie libere înainte de trecerea de la repaus la orostatism, Aplicarea unor orteze din materiale diverse care au rolul sa preia stabilizarea laterala sau posterioara a genunchiului instabil atât în extensie cat si în timpul flexi. In coneluzie putem afirma că mersul fiziologie, normal în cadrul lantului muscular al membrului inferior se leaga aproape direct cu articulatia genunchiul veriga foarte importanta si cu musculatura stabilizatoare a acestuia. Recuperarea fizica a genunchiul este o continuitate vitala a actului operator i nu se poate concepe 0 recuperare a genunchiului completa ara kinetoterapie. După terminarea actului recaperaor trebui sa invatam bolnavul a respecte un protocol de recuperare la domiciliu executat zini combina cu sala de recuperare sub forma de intretinere Este nevoie de acest lucru datorita faptului ca usor pot aparea artroze la nivelul articulatiei genunchiului datorita schimbarilor presiunilor intrartieulare în timp putand aparea gonartroza. Obiectivul tardiv al recuperarii leziunilor de menise ar fi profilaxia ponartozei 37 iografie 1. Tudor Sbenghe (1981) – “ Recuperarea medicala a sechelelor postraumatice ale membrelor”, Editura medicala Bucuresti 2. Tudor Sbenghe (1987) -“Kinetologia profilactica terapeutica si de recuperare”, Editura Medicala Bucuresti 3. Iaroslav Kiss (2002) ~ “Fiziokineto terapia si recuperarea medicala”, Editura Medicala Bucuresti 4. Pasztai Zoltan (2001) – “Kinetoterapia în recuperarea functionala postraumatica a aparatului locomotor”, Editura Arionda Oradea 5. Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad, Adriana Albu (2004)-“Kinetoterapia Pasiva” Editura Polirom lasi 6. F. Plas, E. Hagron (2001)- “Kinetoterapie activa” Editura Polirom Bucuresti 7. Bruce Brownstein, Shaw Bronne Churchill Livingstone, (1997)- “Functional Movement in Orthopaedic and Sports Physical Therapy” 8. Duane Saunders, Robin Saunders, Steven L. Kraus, Allyn Woerman (1993)- “Evaluation, treatment and prevention of musculoskeletal disorders, Volumul 1” incott Williams & Musculoskeletal Disorders”* , (2006) – “Management of Common 10.Christopher M. Norris, Butterworth-Heinemann, (1993)-Sports Injuries” 38