Eliberarea Trotuarelor Si Protejarea Pietonilor Masuri Eficiente Pt Restabilirea Ordinii Publice

=== c19bded1fccc637782a11fcddd5dde9020c736c8_68595_1 ===

ELIBERAREA TROTUARELOR ȘI PROTEJAREA PIETONILOR. MĂSURI EFICIENTE PENTRU RESTABILIREA ORDINII PUBLICE

Orice persoană, indiferent de vârsta, naționalitatea, rasa, sexul sau profesia sa, care se deplasează pe jos, pe un drum public are calitatea de pieton. Pietonii reprezintă cea mai numeroasă categorie de participanți la trafic. Aceștia au obligația ca în timpul deplasării să folosească numai trotuarele sau pistele special amenajate în acest sens.

Intră în categoria pietonilor și persoanele ce au diverse forme de handicap locomotor și se deplasează cu vehicule motorizate speciale. De asemenea se încadrează în categoria pietonilor și persoanele care folosesc patine cu rotile sau alte tipuri de dispozitive cu rotile.

Normele în ceea ce privește circulația pietonală se aplică și în cazul persoanelor ce împing un vehicul destinat transportului copiilor bolnavi sau infirmi, persoanelor care împing o bicicleta, precum și persoanelor cu mobilitate redusă care folosesc scaune rulante.

Pietonii sunt obligați să se deplaseze numai pe trotuar, iar în lipsa acestuia, pe acostamentul din partea stângă a drumului, în direcția lor de mers. În situația în care acostamentul lipsește, în vederea protejării integrității lor corporale, pietonii trebuie să circule pe cât posibil cât mai aproape de marginea stângă a carosabilului, în direcția lor de mers.

Pietonii au dreptul să circule pe trotuare în condiții de deplină siguranță. În prezent, însă, din pricina numeroaselor mașini parcate pe trotuare, aceștia se expun zilnic riscului de accidentare, fiind nevoiți să circule pe partea carosabilă a drumurilor, printre mașini.

Conform definirii sale, strada are următoarele părți componente: partea carosabilă, ca suprafață cuprinsă între trotuare și destinată în mod prioritar circulației autovehiculelor, bordurile și trotuarul.

Potrivit OUG nr. 195/2002, trotuarul este o componentă a drumului public, fiind situat de o parte și alta a părții carosabile a străzilor și bulevardelor. Trotuarul este destinat în totalitate circulației pietonilor. Trotuarul poate avea intregrate piste pentru biciclete, însă dacă acestea există, ele trebuie să fie semnalizate și marcate în mod corespunzător.

Trotuarele pot avea o înălțime diferită față de partea carosabilă și sunt de obicei separate de secțiunea de circulație pentru autovehicule cu bordură. În unele cazuri există și o fâșie de vegetație, iarbă, arbuști, copaci sau o combinație a acestora la marginea trotuarului, între secțiunea pietonală și secțiunea de circulație pentru autovehicule.

În vederea satisfacerii nevoile tuturor utilizatorilor trotuarelor, proiectanții trebuie să aibă o clară înțelegere a diversității pietonilor. Trotuarele ar trebui să fie proiectate pentru a deservi toți utilizatorii lor. Acești utilizatori pot fi copii, persoane în vârstă, părinți cu cărucioare, pietoni cu deficient sau persoane care utilizează scaune cu rotile și alte dispozitive de asistență.

Deoarece nici drumurile publice nu sunt proiectate doar pentru un singur tip de autovehicul, nici proiectarea trotuarelor nu ar trebui să fie limitată doar la un singur tip de utilizatori. Trotuarul reprezintă o unitate de bază a mobilității oamenilor în cadrul sistemului de transport, astfel că fiecare trotuar ar trebui să fie utilizabil, practicabil și accesibil pietonilor.

Design-ul trotuarelor este important pentru toți pietonii, dar este deosebit de important pentru persoanele în vârstă, mamicile cu copii în cărucioare sau pentru persoanele cu handicap, deoarece aceste categorii de persoane au opțiuni de călătorie limitate și se bazează cel mai mult pe trotuare.

Trotuarele și aleile pietonale sunt componente ale drumurilor publice unde pietonii au nevoie de siguranță, confort, accesibilitate, și mobilitate. Siguranța pietonilor pe trotuare poate fi crescută numai prin separarea pietonilor de traficul autovehiculelor. Acest lucru se poate realiza prin montarea de borduri înalte, mai ales dacă spațiul disponibil permite asta.

Pentru stoparea accidentelor grave în rândul pietonilor și îndeosebi al copiilor, dar și pentru îmbunătățirea siguranței pietonilor, un element important în timpul deplasării acestora pe drumurile publice este cel referitor la cunoașterea și respectarea regulilor de circulație.

Circulația rutieră a luat un avânt deosebit, astfel că numărul autovehiculelor a crescut în mod considerabil. Un pas greșit sau un moment de neatenție din partea tuturor categoriilor de participanți la trafic poate duce la consecințe și evenimente dintre cele mai grave.

La acest moment, din cauza multitudinii mașinilor parcate pe trotuare și foarte aproape de pereții construcțiilor, numeroși pietoni sunt supuși riscului de accidentare, deoarece de foarte multe ori sunt nevoiți să circule pe partea carosabilă a drumului, neavând practic acces la trotuare, chiar dacă acestea sunt destinate exclusiv circulației pietonale.

Rutele pentru pietoni, unde trotuarele sunt obstrucționate de zone de lucru trebuie să îndeplinească standardele de accesibilitate, de asemenea. Pietonii care trebuie să coboare în stradă și apoi să urce pe trotuar, în vederea continuării deplasării lor vor fi expuși la un risc semnificativ.

În vederea asigurării siguranței pietonilor și a deplasării lor nestânjenite în calitatea lor de participanți la trafic este interzisă crearea de restricții sau obstacole pentru circulația liberă a pietonilor pe trotuare. Astfel este interzisă executarea de lucrări sau depozitarea de materiale de construcții sau alte obiecte voluminoase pe trotuar, fără a avea acordul Poliției Rutiere.

Diferențele dintre parcări și trotuare aproape că nu mai există. În zonele aglomerate de pe străzile principale ale orașelor a devenit foarte problematică circulația pietonilor. De multe ori trotuarele servesc ca și parcări, deoarece sunt ocupate aproape în totalitate de către autovehiculele abandonate sau de către autovehiculele parcate în mod neregulamentar.

Conform prevederilor legale, la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale există un regulament privind organizarea circulației rutiere, activitatea de blocare, ridicare, transport, depozitare și ulterior eliberare a autovehiculelor staționate neregulamentar pe domeniul public sau privat. Prin existența regulamentului de organizare a circulației rutiere se asigură circulația în siguranță a pietonilor pe drumurile publice și implicit și pe trotuare.

Dispozițiile prevăzute în regulamentele de organizare a circulației rutiere au ca scop:

desfășurarea fluentă și în siguranță a circulației rutiere pe drumurile publice

protejarea pietonilor prin asigurarea condițiilor prielnice de circulație pe trotuare, în intersecții sau la trecerile de pietoni

eliberarea trotuarelor, parcărilor și carosabilului de autovehiculele parcate sau staționate neregulamentar

eliberarea trotuarelor, parcărilor și carosabilului de autovehiculele abandonate.

Din păcate prevederile regulamentelor de organizare a circulației rutiere nu sunt întotdeauna respectate, astfel că sute de mii de pietoni își pun zilnic propriile vieți în pericol, din cauza nepăsării și nesimțirii șoferilor care își parchează mașinile pe unde apucă. Numeroși șoferi își parchează mașinile pe trotuare, blocând accesul oamenilor și nelăsând nici măcar minimul de spațiu, o jumătate de metru cât ar fi necesar pentru circulația în siguranță a pietonilor.

Pericolele ocazionate de blocarea trotuarelor sunt unele destul de evidente. Lumea trebuie să ocolească zona de trotuar blocată pătrunzând pe partea carosabilă, fie că este vorba de copii, adulți, persoane în vârstă, persoane cu dizabilități sau mămici cu cărucioare.

Luând atitudine, mămicile cu copii mici au organizat în trecut marșuri ale cărucioarelor, prin care doreau să demonstreze cât de greu poate fi să mergi cu un cărucior pe lângă mașinile parcate neregulamentar pe trotuare. Acțiunea a fost menită să facă auzite vocile mămicilor și să pună presiune pe autoritățile locale, ca să țină cont de nevoile părinților cu copii mici. Mămicile au mărșăluit sperând la atragerea atenției aministrațiilor locale la o problemă care de fapt ne privește pe toți, în calitate de participanți la trafic.

În unele cazuri pietonii, din motive din cele mai diverse, sunt nevoiți să folosească pentru în cadrul deplasărilor lor drumurile publice din afara orașelor sau a localităților. Aceste drumuri nu sunt foarte des utilizat de către pietoni, astfel că există posibilitatea ca șoseaua să nu fie adaptată la circulația pietonală, nefiind prevăzută cu trotuare.

Pentru ca circulația pietonilor în aceste zone să se desfășoare în condiții de siguranță trebuie să fie respectate unele reguli de circulație, care au rolul de a ocroti pietonii. Se recomandă:

folosirea potecilor sau a drumurilor laterale drumurilor principale

deplasarea pe partea din stânga a carosabilului în sensul de mers

deplasarea cât mai aproape de marginea drumului

deplasarea grupurilor, pe cât posibil, pe un singur șir

grupurile de copii se deplasează pe partea carosabilă a drumurilor numai însoțiți de adulți

interzicerea staționării pietonilor pe carosabil în special în curbe sau în locurile lipsite de vizibilitate.

Conform prevederilor regulamentelor Ministerului Afacerilor Interne se interzice oprirea și staționarea autovehiculelor pe trotuarele nemarcate sau nesemnalizate. În acest sens, administratorul drumului public are obligația de a delimita și de a semnaliza sectoarele de drum și de trotuar unde staționarea autovehiculelor este interzisă.

Cu alte cuvinte, fără existența unui panou care să indice prezența unui loc de parcare pe trotuar, oprirea sau staționarea autovehiculelor este interzisă, indiferent de cât de mult spațiu se lasă liber pentru pietoni.

Pietonii trebuie sa circule numai pe trotuare sau pe piste special amenajate pentru ei, exceptând însă cazurile în care sunt nevoiți să se deplaseze pe partea carosabilă în locurile neamenajate cu trotuare.

Cu toate acestea, numeroși pietoni sunt adesea nevoiți să se deplaseze pe partea carosabil în orașe, ba chiar și pe bulevardele și străzile centrale ale marilor orașe din pricina mașinilor parcate pe trotuare. Aceștia sunt nevoiți să se înghesuie și să se frece de zidurile clădirilor pe îngustele poteci lăsate libere de mașinile parcate cu nesimțire pe trotuar.

Situația parcărilor pe trotuare este însă una de-a dreptul dramatică, mai ales pentru persoanele care locuiesc în unele zone foarte aglomerate. Transportarea unui cărucior de copil sau a unor obiecte mai voluminos devine în acest context o reală problemă.

Problema parcărilor neregulamentare este una des întâlnită și în zona școlilor, aspect care îi determină pe elevi să ocolească mașinile parcate pe trotuar pe partea carosabilă, expunându-se astfel pericolului de a fi accidentați de către autovehiculele aflate în trecere în zonă.

În acest sens agenților Poliției Rutiere le revine obligația de a monitoriza sistematic zonele aglomerate, care se confruntă cu probleme de acest fel, mai ales zonele limitrofe grădinițelor și școlilor.

Agenții Poliției Rutiere amplasați în zona școlilor sau grădinițelor au rolul de a acționa preventiv și de a nu mai permite șoferilor nedisciplinați să blocheze trotuarele, deoarece acestea sunt destinate circulației pietonale.

O soluție pentru protejarea pietonilor, care se impune a fi aplicată mai ales în zonele din proximitatea școlilor este montarea de stâlpișori de delimitare a accesului pietonal. Astfel, elevii ar avea posibilitatea de a se deplasa în siguranță pe trotuar, pentru că nu ar mai fi autovehicule parcate necorespunzător pe trotuar care să le blocheze drumul.

Din păcate, deși s-au făcut în multe zone trotuare înalte, acestea nu îi împiedica pe șoferi să-și parcheze mașina pe ele, mai ales în situația în care pur și simplu nu au unde parca altundeva, mai ales în condițiile în care numărul de locuri din parcările publice este într-adevăr limitat. În situația în care numărul autovehiculelor crește de la an la an, rezolvarea problemei locurilor de parcare pare un țel destul de nerealist pentru primării.

Până anul trecut agenții Poliției Rutiere nu puteau dispune ridicarea autoturismelor parcate neregulamentar pe domeniul public, implicit și pe trotuare, astfel că se acționa preventiv, mai ales în zonele cu probleme, pentru a se preîntâmpina parcările neregulamentare.

Din fericire pentru pietoni, mașinile parcate neregulamentar vor putea să fie ridicate din nou începând cu acest an, astfel că se vor elibera trotuarele pentru a se proteja pe cât posibil pietonii.

Conform noilor reglementări, autovehiculele staționate neregulamentar pe domeniul public și implicit și pe trotuare, sunt supuse ridicării, transportului și depozitării în spațiile special amenajate în acest sens, până la eliberarea acestora către proprietari. Noile reglementări vin că rezultat al situației dezastruoase existente mai ale la nivelul marilor orașe, unde siguranță rutieră a pietonilor este dezastruoasă și trotuarele sunt permanent ocupate de mașini parcate ilegal.

În cartiere, mai ales seara, nu mai există trotuare utilizabile, deoarece acestea sunt ocupate, în totalitate sau parțial, de chioșcuri, tomberoane, mașini parcate, mașini abandonate, etc. În aceste condiții, este de înțeles de ce oamenii și-au creat obiceiul prost de a se deplasa pe partea carosabilă.

Activitatea de ridicare a autovehiculelor staționate neregulamentar urmărește pe lângă asigurarea fluidizarii și protecției circulației pietonale și rutiere și protejarea spațiilor verzi, a aleilor, parcurilor și grădinilor.

Creșterea alarmantă a numărului victimelor accidentelor rutiere, determină necesitatea găsirii unor noi soluții pentru creșterea gradului de siguranță a circulației pe drumurile publice, ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la traficul rutier și pietonal, precum și protecția drepturilor și intereselor legitime ale acestora.

Există unele soluții rapide și destul de simple ce pot fi utilizate pentru eliberarea trotuarelor și protejarea siguranței pietonilor. Acestea le voi prezenta în cadrul următoarelor paragrafe.

Prima dintre aceste soluții se referă la ridicarea autoturismelor abandonate. În toate orașele României se întâlnesc numeroase autovehicule abandonate, majoritatea ajunse în stadiul de rablă, care ocupă de ani buni locurile de parcare și așa destul de puține.

Aceste autovehicule pot fi recunoscute foarte ușor după cauciucurile putrezite, geamurile sparte sau prelatele pline de praf. Ridicarea acestor autovehicule abandonate ar degaja terenul respectiv.

Ar fi necesară, în opinia mea, o simplificare a procedurii de ridicare a autovehiculelor abandonate, deoarece la marea majoritate a acestora abandonul este evident. La reclamațiile întemeiate, agenții constatatori ar trebui să vină cu un utilaj pentru ridicarea mașinii, realizându-se fotografii cu starea mașinii și ulterior ridicându-se.

În situația în care proprietarul consideră că ridicarea mașinii sale a fost o greșeală, acesta ar trebui să aibă posibilitatea recuperării mașinii contra-cost. De fapt, însă, de multe ori, proprietarii s-ar bucura că nu mai au grija aruncării autovehiculului la gunoi.

O altă soluție ce ar da rezultate în ceea ce privește eliberarea trotuarelor este amenajarea unor parcări în spic. Există numeroase străzi în marile orașe care ar pemite ca mașinile să fie parcate în spic, încăpând astfel mult mai multe mașini într-un spațiu mai mic.

O ultimă soluție are în vedere construcția de parcări supraetajate în cartierele aglomerate, fiind însă cea mai eficientă și avantajoasă soluție de eliberare a trotuarelor și de protejare a siguranței pietonilor. Marele avantaj al parcărilor supraetajate este că ocupă foarte puțin spațiu la sol, fiind foarte utile în zonele unde nu există suficient spațiu.

România ar trebui să ia exemplul marilor metropole din străinătate, unde pe lângă soluțiile practicate pentru eliberarea trotuarelor în favoarea pietonilor se derulează și acțiuni complexe de descurajare a folosirii autoturismului personale în zonele centrale ale orașelor.

Evident, în același timp se derulează programe de modernizare și eficientizare a rețelei de transport în comun, se încurajează mersul cu bicicletă, mersul pe jos sau circulația cu mijoacele de transport în comun.

Trotuarele din zonele aglomerate ale marilor orașe sunt veșnic sufocate de mașinile parcate, însă aceste trotuare ar putea fi eliberate dacă autoritățile ar hotarî să monteze stâlpișori sau bile care să blocheze permanent accesul autovehiculelor pe trotuare.

Soluția montării de stâlpișori este una apreciată de către pietoni, mai ales în zonele unde trotuarul a devenit în totalitate inutilizabil din cauza mașinilor ce sunt parcate până aproape de pereții imobilelor.

În drumurile lor zilnice pietonii constată adesea ca trebuie sa se dea jos de pe trotuar pentru a ocoli terasele pe care patronii de restaurante și le-au ridicat pe trotuar. Uneori aceste terase ocupă chiar tot trotuarul, de la bordură și până la peretele spațiului unde funcționează restaurantul, în ciuda faptului că patronii restaurantelor cu terasele pe trotuare sunt obligați prin lege să lase un culoar de trecere pentru pietoni lat de cel puțin trei metri.

Dreptul cetățenilor de a circula pe drumurile publice este un drept inalienabil. Pe spațiul pietonal de pe trotuare, trebuie să fie posibilă, dacă este cazul, deplasarea tărgilor cu răniți, însoțite de paramedicii care acordă primul ajutor, și a utilajelor pompierilor.

Factorii care afectează practicabilitatea trotuarelor include:

calitatea și lățimea trotuarelor

spațiu suficient pentru deplasare

starea tehnică a trotuarelor.

Starea tehnică a trotuarelor trebuie menținută de către administratorul drumului, prin operațiuni de reparații și întreținere, indiferent dacă trotuarele sunt blocate de copaci sau de cabine telefonice și indiferent dacă mare parte din trotuar este folosit de către comercianți.

Practicabilitatea trotuarelor are numeroase beneficii, incluzând printre altele îmbunătățirea stării generale de sănătate a populației prin exerciții fizice, îmbunătățirea calității aerului prin mărginirea trotuarelor cu copaci, precum și numeroase beneficii economice.

În numeroase orașe, păstrarea trotuarelor sigure pentru pietoni este o sarcină dificilă, aproape imposibilă, mai ales în condițiile în care de multe ori autoritățile locale se confruntă cu lipsa agenților de Poliție pe străzi, dar și cu lipsa autorității acestora în aplicarea legii.

=== c19bded1fccc637782a11fcddd5dde9020c736c8_68595_2 ===

MAȘINILE ADANDONATE – REAL PERICOL PENTRU SIGURANȚA NAȚIONALĂ

În marile orașe ale țării, se găsesc numeroase mașini abandonate, care zac poate de ani de zile pe domeniul public. Aceste mașini trebuie să fie ridicate, fie de către proprietarii lor, fie de către Primăriile localităților. Ulterior acestea trebuie să fie duse în depozitele unităților aministrativ-teritoriale și predate, după trecerea unui anumit termen, la fier vechi.

Conform definiției lor, autovehiculele abandonate sunt autovehiculele aflate pe domeniul public sau privat al unităților administrativ-teritoriale, de minim un an, al cărui proprietar sau deținător este cunoscut, însă există indicii temeinice cum ca acestea ar fi abandonate.

Indiciile menționate anterior sunt determinate de starea improprie circulației autovehiculelor abandonate, pe drumurile publice, din care rezultă intenția proprietarului sau a deținătorului legal al acestor autovehicule de a renunța total la exercitarea tuturor drepturilor de proprietate asupra acestora.

Majoritatea mașinilor abandonate sunt de regulă autovehicule foarte vechi, pline de pete de rugină, fără plăcuțe de înmatriculare sau alte înscrisuri și marcaje oficiale. Acestea se caracterizează prin lipsa lunetelor și parbrizului sau a altor elemente de caroserie. Vehicule abandonate reprezintă o amenințare destul de gravă asupra mediului înconjurător și asupra stării de sănătate a comunităților umane. Problema care apare în acest caz este legată de siguranța vieții celor care circulă prin zonele așa numitelor cimitire de mașini.

Atentatele teroriste cu mașini-capcană sunt cele mai de success tactici folosite de către teroriști, cu scopul provocării de pierderi de vieți omenești și de pagube materiale. Mașinile abandonate devin ținte ale teroriștilor deoarece acestora le este foarte ușor să amplaseze o bombă în interiorul sau în exteriorul acestor mașini.

Fiecare atentat cu mașină-capcană duce la moartea a câteva zeci de persoane și la rănirea a altor câteva sute de persoane. Refugiații pot favoriza apariția unor probleme de securitate prin angajarea în mișcări de opoziție împotriva guvernelor țărilor de origine sau chiar prin implicarea și activarea în rețele teroriste transnaționale.

Există o mulțime de tipuri de acțiuni și reacții teroriste. Unele acțiuni teroriste se desfășoară în plină stradă, ziua în amiaza-mare, spre exemplu răpirea de persoane, deturnarea de avioane, atacul cu mașini-capcană, etc. Altele, însă, nu sunt percepute imediat, întrucât nu vizează neapărat distrugerea fizică a unui obiectiv, ci au alte feluri de scopuri. În contextual menținerii securității naționale se pune problema protejării cetățenilor de atacurile teroriste cu mașini-capcană.

Mașinile-capcană sunt autovehicule modificate, cu scopul de a ascunde și a livra cantități mari de explozivi la o țintă. Motivul utilizării de către teroriști a mașinilor-capcană este de a produce un număr mare de victime și de a provoca pagube materiale semnificative. Astfel se impune necesitatea de a proteja siguranța națională și de a nu crea condiții propice pentru astfel de activități de natură teroristă.

Este cunoscut faptul că mai ales în unele zone ale Orientului Mijlociu sunt numeroase mașini-capcană care sar în aer. Atacurile teroriste cu mașini-capcană reprezintă incidente planificate, în care un mic dispozitiv exploziv improvizat este atașat sau plasat într-un autovehicul.

În acest sens trebuie menționat faptul că dispozitivul exploziv include orice dispozitiv improvizat care încorporează explozibili, sau substanțe chimice letale, nocive, pirotehnice sau incendiare, concepute cu scopul de a distruge, a desfigura, a distrage atenția sau a hărțui.

Mașinile abandonate oferă posibilitatea aranjării unor atacuri teroriste, oferind atacatorilor oportunitatea de a fixa o bombă folosind fie adeziv, fie magneți, la o mașină abandonată, fără a exista riscul de detectare. Atacatorii pot astfel să detoneze foarte rapid încărcătura explozivă, de la distanțe considerabile.

Forța unei explozii, așa cum este ea transmisă prin aer, poate provoca rănirea a numeroase persoane, deoarece are loc ridicarea și împrăștierea resturilor de la sol. În urma exploziei pot ceda unele structuri (clădiri, garduri, etc), generând numeroase leziuni și decese.

Exploziile pot produce leziuni unice, rare. Totodată, exploziile produc leziuni la mai multe persoane simultan. Leziunile cauzate diferă în funcție de compoziția și cantitatea materialelor implicate, de particularitățile mediului înconjurător, de metoda de livrare a bombei, de distanța dintre victime și centrul exploziei, precum și de orice bariere de protecție.

Teroriștii folosesc frecvent rezervoarele ca un loc ascuns pentru amplasarea încărcăturii explozive. În acest caz, rezervorul este deschis și umplut cu materiale explozibile. Există însă și alte locuri des utilizate de teroriști pentru a poziționa încărcătura explozivă în interiorul autovehiculului abandonat:

bancheta din spate a autovehiculului

torpedoul

portbagajul.

Chiar recent, în cursul acestui an, un atentat revendicat de ISIS cu o mașină capcană a avut loc la Bagdad și s-a soldat cu 52 de morți. Un altul, a avut loc în Siria acum câteva zile și s-a soldat cu 60 de morți și peste 100 de răniți. Aproape săptămânal, în Orientul Mijlociu au loc atacuri cu mașini-capcană.

Chiar dacă pe teritoriul țării noastre pericolul înregistrării unor atacuri teroriste este unul relativ scăzut, cazurile numeroase de migrație înregistrate în cursul anului trecut și instabilitatea mondială fac totuși posibilă o astfel de ipoteză.

Pe de o parte, migrația apare ca rezultat al manifestării unor amenințări la adresa securității, în vreme ce pe de altă parte, migrația este o sursă de riscuri, pericole și amenințări în situația în care nu este controlată. Analizând pericolul determinat de un flux masiv de imigranți se observă că ar fi cazul să se aplice reguli mai ferme la frontiere externe, însoțite de cooperarea între forțele de ordine.

Find direct angajată în combaterea fenomenului terorist, România trebuie să aibă în vedere existența unei intensificării a unor activități și acțiuni teroriste care o pot afecta în mod direct sau indirect. În corelație cu securitatea, migrația are o importanță deosebită atât asupra securității țării de destinație și de origine, cât și asupra securității indivizilor implicați în fenomenul de migrație.

Chiar dacă pericolul organizării unor atacuri teroriste este redus, fiind puțin probabil ca în țara noastră să aibă loc atacuri teoriste, nu trebuie neglijat fenomenul terorist, deoarece chiar și în Europa au avut loc atacuri cu mașini-capcană. La sfârșitul anului 2016, un atac terorist a avut loc la Istanbul, unde au fost folosite simultan două mașini-capcană. Multe dintre atacurile teroriste cu mașini-capcană sunt revendicate de organizația teroristă Stat Islamic.

Mașinile-capcană vor continua să fie utilizate de către grupurile teroriste în primul rând datorită disponibilității și ușurinței în obținerea materialelor necesare confecționării bombelor, precum și a capacității de a ascunde cantități mari de explozivi în autovehiculele abandonate.

În contextul actual se impune realizarea periodică a analizei amenințărilor (threat analysis) ca un proces examinare a informațiilor disponibile referitoare la potențialele activități teroriste.

În cadrul analizei amenințărilor se va studia existența grupărilor teroriste, capacitatea acestora de a planifica atacuri teroriste, precum și intențiile lor. Analiza amenințărilor reprezintă un pas esențial în identificarea probabilității producerii unor atacuri teroriste.

Pericolul există, unul puțin probabil în țara noastră și destul de extremist fiind cel menționat anterior, însă cel mai adesea este vorba despre aspectul estetic și ecologic, deoarece autovehiculele abandonate atrag în jurul lor mizerie și infecții, prin degradarea acestora.

În fiecare an câteva milioane de autovehicule din întreaga lume ajung la sfârșitul duratei lor de viață lor, fie prin vârsta foarte înaintată a autovehiculului, fie prin faptul că acestea devin inutilizabile odată ce au fost implicate într-un accident mai grav de circulație.

Marea majoritate a autovehiculelor care au ajuns la sfârșitul duratei lor de viață sau nu mai sunt de folos proprietarului lor sunt eliminate în mod legal. O parte din ele, însă, sunt pur și simplu abandonate pe terenurile virane din localități sau pe locurile de parcare.

Există numeroase probleme cauzate de vehicule abandonate, care includ:

atragerea de vandali

atragerea de animale sălbatice și de persoane fără adăpost care își fac culcus acolo

efect negativ asupra calității mediului înconjurător

vehiculele pot fi rezultatul unei crime, sau pot să conducă la o crimă

pericol crescut de accidentare și de scurgeri toxice sau inflamabile.

Autovehiculele abandonate au un impact negativ asupra mediului înconjurător, pe lângă efectul pur inestetic ducând și la diminuarea calității vieții. Prin mizeria acumulată înăuntrul și în jurul mașinilor abandonate, se creează adevărate focare de infecție, care duc la numeroase epidemii. Disconfortul olfactiv pe care aceste autovehicule abandonate îl implică este unul destul de semnificativ, mai ales pe durata perioadei de vară, când mirosul emanat din aceste autovehicule folosite efectiv pe post de containere este uneori sesizabil pe o rază de câțiva zeci de metri.

Din cauza stării improprii a acestor autovehicule există un risc de explozie sau de rănire accidentală a trecătorilor, deoarece acestea pot prezenta scurgeri de combustibil, care se pot aprinde. Într-o abordare pesimistă, există și riscul ca scurgerile de combustibil provenite de la mașinile abandonate să ajungă în rețeaua de apă potabilă, punând în pericol atât viața oamenilor, proprietatea publică și proprietatea privată, cât și calitatea mediului înconjurător.

În parcările blocurilor sau chiar pe trotuarele din întreaga țară există câteva mii de mașini abandonate aiurea de către proprietarii lor, acestea încurcând foarte mult circulația pietonală și făcând foarte incomodă deplasarea persoanelor aflate în cărucioare cu rotile sau a mamelor ce au copii mici în cărucioare.

Din păcate sute de mii de pietoni își pun zilnic propriile vieți în pericol, din cauza nepăsării și nesimțirii șoferilor care își abandonează mașinile pe unde apucă, chiar și pe trotuar, blocând accesul oamenilor pe trotuare și nelăsând un minim de spațiu necesar circulației pietonale. Pericolul este unul real, în condițiile în care pietonii sunt forțați să se deplaseze pe partea carosabilă a drumurilor publice.

Pericolele ocazionate de blocarea trotuarelor sunt destul de evidente. Lumea trebuie să ocolească zona de trotuar blocată. Pentru a asigura pietonilor siguranță și deplasare nestânjenită în calitatea lor de participant la trafic este interzisă depozitare de materiale ori lăsarea unor obiecte pe trotuar, fără acordul poliției. Această interdicție se aplică și asupra autovehiculelor abandonate.

Adesea apar în autovehiculele abandonate cuiburi de păsări sau culcușuri pentru animalele sălbatice și chiar pentru oamenii străzii. În plus, pe lângă clădirile abandonate pe care aceștia pun stăpânire și pe lângă colibele improvizate, oamenii străzii și-au făcut un obicei din a pune stăpânire peste noapte și pe mașinile abandonate în diferite zone.

Un alt aspect este legat de faptul că autovehiculele abandonate pe domeniul public ocupă locurile de parcare, care nu mai pot fi utilizate de către alți posesori de mașini, problemă foarte des întâlnită mai ales în cazul orașelor mari, și așa prea aglomerate, unde locatarii duc oricum lipsă de parcări. Autovehiculele abandonate ocupă locuri de parcare valoroase pentru locatarii acelor zone.

Conform legislației românești în vigoare, pentru autovehiculele în privința cărora există unele indicii cum că ar fi abandonate, agenții constatatori ai Poliției Locale se deplasează în teren, verifică reclamația (dacă există), documentează cu fotografii decizia lor și dacă situația o impune, întocmesc un proces-verbal de constatare.

Procesul verbal întocmit de agentul constatator se semnează de către doi martori, locatari ai imobilelor învecinate cu cele pe care se află autovehiculul abandonat. Agentul constatator va aplica o somație pe parbrizul autovehiculului aparent abandonat, prin care va solicita ridicarea urgentă a acestuia.

În cazul în care se dovedește că autovehiculul este într-adevăr abandonat și proprietarul nu îl ridică, autovehiculul trece în proprietatea Primăriei localității respective, fiind inventariat atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere tehnic.

Dacă este posibil autovehiculul abandonat va fi valorificat, însă de cele mai multe ori acest lucru nu este posibil, așa că acesta este transportat la o unitate de colectare a deșeurilor.

Procedura pentru ridicarea autovehiculelor abandonate pe domeniul public implică întocmirea a numeroase documente și respectarea anumitor termenele, motiv pentru care de la o sesizare până la ridicarea efectivă a autovehiculului de pe domeniul public pot trece câteva luni de zile

Autovehiculele abandonate pe domeniul public sunt de regulă abandonate deoarece devin improprii circulației pe drumurile publice. Acestea sunt vizibil degradate și ar trebui să ajungă la cimitirele de mașini ale localităților sau la fier vechi, deoarece ocupă degeaba un loc de parcare fără ca cineva să plătească impozitul pe autovehicul sau taxa de parcare.

Problema cu mașinile abandonate, deși pare una absurdă în alte locuri de pe planetă, este una extrem de serioasă în Dubai. Străzile sunt pline de mașini de lux abandonate de proprietari, deoarece în Emiratele Arabe Unite există legi foarte stricte în privința datoriilor.

În situația în care cetățenii nu pot să își plătească anumite rate sau amenzi de orice fel, indiferent de motiv, aceștia ajung în față autorităților și riscă pedeapsa cu închisoarea, astfel că persoanele ce au probleme financiare mari preferă adesea să dispară.

Anual sunt mii de plângeri din partea localnicilor care s-au săturat de locurile de parcare ocupate. Mașinile abandonate sau fără stăpân sunt recunoscute aproape imediat după faptul că sunt pline de praf și au anumite părți și elemente de caroserie lipsă.

În cele din urmă sarcina îndepărtării și eliminării autovehiculelor abandonate cade în responsabilitatea autorităților locale, care au rolul de a veghea la siguranța națională. Soluționarea acestei probleme costă o sumă mare de bani, care ar putea fi cheltuiți pe oferirea de servicii mai importante.

Primul semn al unui autovehicul abandonat este, în mod normal, faptul că acest autovehicul nu are taxele și impozitele plătite la zi. În adiție la acest lucru, autovehiculul ar fi trebuit să stea în același loc pentru o lungă perioadă de timp sau să fie deteriorat în vreun fel, de exemplu, anvelope pe pană, lunate sau parbriz spart sau alte deteriorări ale caroseriei.

Autoritățile locale au experiență în ceea ce privește autovehiculele abandonate, iar nu rare sunt cazurile în care se constată în urma unor sesizări că unele autovehicule nu sunt de fapt abandonate și, prin urmare, autoritățile locale nu au puterea să dispună eliminarea acestora de pe domeniul public.

Următoarele aspecte clarifică problema recunoașterii autovehiculelor abandonate:

autovehiculul este neimpozitat, conform evidențelor Primăriilor.

autovehiculul nu are plăcuțe de înmatriculare, nefiind posibilă identificarea proprietarului.

anvelopele sunt pe pană sau unele dintre roțile autovehiculelor au fost îndepărtate.

parbrizul sau lunetele sunt foarte murdare, prezintă crăpături sau sunt chiar sparte.

există acumulări de frunze sub autovehicul, indicând faptul că acesta nu a fost mutat de mult timp. Totodată, în cazul staționării pe o perioadă îndelungată de timp, mașinile abandonate permit apariția unui covor de iarbă sub acestea.

autovehiculul conține deșeuri, electrocasnice, hartii, gunoi menajer, etc.

autovehiculul a fost pornit fără cheie, prin conectarea cablurilor de aprindere. Acest aspect se verifică prin existența unor fire (cabluri de aprindere) ce atârnă de sub volan.

autovehiculul a fost vandalizat. Vandalismul exterior ar putea include urme de lovituri în caroserie, geamuri și faruri sparte, graffiti, eliminarea barelor de protecție sau a spoilerelor, etc. Vandalismul interior ar putea include lipsa aparatului radio, distrugerea huselor de pe scaune, etc.

Nu este indicată mutarea, atingerea sau chiar intrarea într-un autovehicul abandonat. Aceste autovehicule sunt un risc pentru sănătatea și siguranța cetățenilor, deoarece pot să conțină, deșeuri periculoase și pot prezenta adesea un risc sporit de incendiu.

Nu rare sunt cazurile în care autovehicule abandonate au fost utilizate pentru activități ilegale, activități legate de criminalitate, cum ar fi traficul de droguri, prostituția sau furtul, caz în care poliția are obligația de a ridica și de a investiga autovehiculul.

Nu există nici un motiv scuzabil pentru care unii oameni aleg să își abandoneze autovehiculele, chiar dacă există o mare varietate de motive pentru care acestea sunt abandonate. Unele dintre cele mai obișnuite motive ce duc la abandonul autovehiculelor sunt următoarele:

În unele situații, în loc să primească o anumită sumă de bani pentru autovehiculele lor nedorite la centrele de colectare, proprietarii pot fi puși să plătească pentru colectarea sau eliminarea autovehiculului.

Valoarea autovehiculelor este în scădere, iar starea tehnică a autovehiculului este una proastă.

Unii șoferi nu sunt proprietarii înregistrați sau deținătorii autovehiculelor pe care doresc să le elimine din circulație, prin urmare, odată ce autovehiculul respectiv devine nedorit, văd abandonul ca fiind singura opțiune.

Costul întreținerii autovehicului este prea ridicat și se mai adaugă și unele cheltuieli ocazionate de amenzi pentru depășirea vitezei legale, amenzi de parcare, etc.

De multe ori valoarea taxelor și amenzilor devine mai mare decât valoarea autovehiculului, prin urmare proprietarii văd abandonul ca fiind opțiunea cea mai ieftină.

Costul ocazionat de întreținerea și repararea autovehiculului este unul prea ridicat, mai ales în situația în care autovehiculul este un model foarte vechi.

Autovehiculul a fost implicat în unele activități criminale, fiind abandonat de către utilizatorii săi imediat ce respectiva crimă a fost comisă.

Din cauza stării improprii circulației pe drumurile publice, autovehiculul nu ar mai trece de inspecție tehnică.

Unele autovehicule mai vechi nu pot satisface standardul cerut în ceea ce privește emisiile de gaze.

Circumstanțe intervenite în viața personală a proprietarului, de exemplu decesul proprietarului, starea precară de sănătate a proprietarului, încarcerarea proprietarului sau faptul că proprietarul s-a mutat într-o altă zonă.

Proprietarii autovehiculelor au numeroase responsabilități, nu doar drepturi generate de deținerea acestora. Abandonarea unui autovehicul este ilegală conform legii și poate duce la unele consecințe periculoase. În ceea ce privește aspectul estetic, abandonarea autovehiculelor poate strica armonia din zonă și aspectul străzilor și cartierelor.

Rezidenții unei zone cu multe autovehicule aparent abandonate pot ajuta la menținerea siguranței publice în zona respectivă prin raportarea autovehiculelor pe care le consideră a fi abandonate la autoritățile locale ce au competențe în domeniul ridicării acestora.

Similar Posts

  • Aplicatie Android Pentru Studenti

    Universitatea POLITEHNICA din Timișoara, Facultatea de Automatică și Calculatoare. Lucrare de Licență PoliPlanner Aplicație Android pentru studenți (organizare/planificare orar, gestionare informații) Coordonator Autor Prof. dr. ing. Horia CIOCÂRLIE student Vlad LUPU Timișoara, Iunie 2016 Cuprins Introducere 1 Contextul problemei și motivația 2 Descrierea proiectului 3 Fundamentare teoretică 4 Despre Android 4 Android SDK 5 Versiunile…

  • Management Si Marketing

    Universitatea Tehnica din Cluj Napoca Facultatea de Inginerie Electrica Proiect de semestru Disciplina:Management si marketing Student:Gherasim Carmen Iuliana Grupa:1531 2016 Cuprins: Descrierea generala a firmei 1.1 Prezentare 1.2 Scurt istoric 1.3 Produse 1.4 Personal 1.5 Misiune 1.6 Principii 1.7 Ferrero in cifre 1.8 Sedii Analiza de marketing 2.1 Piata tinta 2.2 Clientii 2.3 Segmentarea pietei…

  • Etapele Auditului Financiar Contabil

    CUPRINS: INTRODUCERE: CAPITOLUL I – RAPORTUL DE AUDIT FINANCIAR: CARACTERISTICI, FORMĂ, CONȚINUT 1.1.Evoluția auditului financiar 1.2.Definiția auditului 1.3.Obiectivele Și Principiile Generale Ale Unui Audit Al Situațiilor Financiare 1.3.1.Obiective 1.3.2.Principiile 1.4.Rolul auditului financiar CAPITOLUL II – ETAPELE AUDITULUI FINANCIAR CONTABIL 2.1.Angajamentul de audit financiar 2.2. orientarea și planificarea activității de audit financiar 2.3. Aprecierea controlului intern…

  • Impactul Turismului Asupra Mediului Parcul Natural Comana

    === Impactul turismului asupra mediului-Parcul Natural Comana === Impactul turismului asupra mediului – Parcul Natural Comana Profesor coordonator: Tigu Gabriela Student: Virban Valentina – Violeta CUPRINS INTRODUCERE………………………………………………………………………………………………………….3 CAPITOLUL I RELAȚIA TURISM – MEDIU ÎNCONJURĂTOR………………………………..6 Aspecte privind relația turism – mediu înconjurător…………………………………………….6 Definirea conceptului de impact………………………………………………………………………..7 Tipuri de impact………………………………………………………………………………………………9 Evaluarea impactului asupra mediului……………………………………………………………….12 Impactul activităților turistice…

  • Criminogeneza Micii Criminalitatii

    Criminogeneza micii criminalității CUPRINS CAPITOLUL I I. Considerații generale 1.Conceptul de „mică criminalitate” CAPITOLUL II II.Cauzalitatea micii criminalități ca fenomen social 1. Factorii criminogeni 2. Cauzele crimei ca act individual Definirea noțiunilor de infracțiune și infractor Personalitatea infractorului Particularitățile psihologice ale unor tipuri de infractori 3. Situația preinfracțională a. Influența mediului social în formarea personalității…

  • Achizitia de Utilaje Agricole

    NEICU NEICU EUGEN INTREPRINDERE INDIVIDUALA MEMORIU JUSTIFICATIV pentru proiectele care nu prevăd lucrări de construcții sau modernizări de construcții FOAIE DE CAPAT Realizat : HR AGRIS CONSULTING SRL HORHOCEA ALEXANDRU- Consultant CONȚINUTUL MEMORIULUI JUSTIFICATIV 1.Date generale 1.1. Denumire/Numele solicitantului 1.2. Scurt istoric al solicitantului 1.3. Obiecte de activitate ale solicitantului 1.4. Principalele mijloace fixe aflate…