Elena.nicole89@yahoo.com 458 Volumul Socio Emotionalsimpozionului National Text

1 Lb{t9/Çhw!ÇÜ[ Ä/h[!w ,5#2A2),% 3)-0/:)/.5 ȋ#!%. ʹͲͳ͹ Ȍ %∏•≠∞¨• §• ¢µÆ¡ ∞≤°£¥ ŠÆ §•∫∂ب¥ £Ø≠∞•¥•Æý•¨Ø≤ ≥Ø£©Ø – •≠Øý©ØÆ°¨• ¨° ∞≤•¦£Ø¨°≤© %§©ý©° ° )) ʹ ° – ʹͷ -!) ʹͲͳ͹ COMITETUL ܇TIIN܉IFIC: Inspector ܈co LAURA CRINA IONESCU Inspector ܈ LOLICA TĂTAR Director CJRAE Cluj ELENA – VERONICA BOGORIN Director CD Cluj POPESCU MIHAELA Prof. consilier PLOSCA MARIN Prof. consilier MOLDOVAN ANA – MARIA Prof. Psihopedagog GIURGIU ALINA Prof. metodist CD CLUJ DANA LILIANA LUNG 2 Ƿ%∏•≠∞¨• §• ¢µÆ¡ ∞≤°£¥©£¡ flÆ §•∫∂ب¥° – •≠Ø҄©ØÆ°¨• ¨° ∞≤•ž£Ø¨°≤©dz din cadrul proiectului Ƿ%∏∞¨Ø≤°¥Ø≤© flÆ ¨µ≠•° •≠Ø҄©©¨Ø≤dz (CAEN 2017) %§©҄©° ° )) – a Prezenta publicaĠie conĠine exemple de bu ¡ practic ¡ elaborate în cadru roiectului ‚Exploratori în lumea emoĠiilor“ cuprins în Calendarul activit ¡Ġilor educative naа (CAEN 2017, domeniul I, poziĠia 12), propus de CJR partenere. Comitetul de organizare: Prof. psiholog Elen a Veronica Bogorin œ director CJRAE Cluj Prof. Mihaela Popescu œ director CD Cluj Prof. psiholog Ana Maria Moldovan œ CJRAE/CJAP Cluj Prof. psiholog Marin Plosca œ CJRAE/CJAP Cluj Prof. metodist Liliana Dana Lung œ CD Cluj Inspector ܈colar Amalia Gurz ău œ ISJ Cluj Inspector ܈colar Laura Ionescu œ ISJ Cluj Inspector ܈colar Lolica Tătaru œ ISJ Cluj Colectivul de redacĠie: Prof. psiholog Ana Maria Moldovan œ cordonator CJAP Cluj Prof. psiholog Marin Plosca œ CJRAE/CJAP Cluj Prof. metodist Liliana Dan a Lung œ CD Cluj Responsabilitatea pentru conĠinutul articolel ISN 2501 – 60 ISN – L 2501 – 60 Cluj – Napoca 25 mai 2017 3 CON܉INUT ADĂPOSTUL PRIETENIEI – SIMBOLUL BUCURIEI . . . 15 PROF. ÍNV. PREğC. ABRUDAN LARISA – ANA – MARIA . . 15 GRĂDINIğA CU P.P. ‚DEGEğICA“CLUJ – NAPOCA . . 15 PROIECT EDUCAğIONAL DEZVOLTAREA SOCIO – EMOğIONALĂ LA COPII . 21 PROF. ÍNV. PREğC. ALBERT MIHAELA . . . 21 GRĂDINIğA CU P. P. —MANPEL“ TG. MUREğ . . . 21 AUTONOMIA ğI ÍNCREDEREA ÍN SINE – COMPONENTE ALE INTELIGENğEI EMOğIONALE STIMULATE ÍN GRĂDINIğA STEP BY ST . . 23 PROF. ÍNV. PREğC. ANGHELUğ LENUğA MIRELA . . 23 INST. MERCE CUC ILEANA . . . . 23 G.P.P. NR. 1, SATU MARE . . . . 23 PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ ‚SUNTEM ALTFE . 30 PROF. ÍNV. PREğC. APAN DORINA IRINA . . . 30 GRĂDINIğA ,,LUMEA PITICILOR‘‘ DEJ . . . 30 COLABORAREA GRĂDINIğĂ œ FAMILIE . . . 36 PROF. ÍNV . PREğCOLAR ARDELEAN RAMONA MARIA . . 36 G.P.P. NR: 13 SATU MARE . . . . 36 MODALITĂ܉I DE FORMARE A COMPETEN܉ELOR SOCIO – EMO܉IONALE . 40 LA PRE܇COLARI . . . . 40 PROF. ÍNV. PRE܇C. BĂLĂNESCU CAMELIA . . . 40 GRĂDINI܉A CU PROGRAM PRELUNGIT“LUMEA COPIILOR“TG – JIU,GORJ . 40 DEZVOLTAREA SOCIO – EMOğIONALĂ A PREğCOLARULUI . . 43 EDUCATOARE: BALTĂ LOREDANA . . . 43 GRĂDINIğA: —DUMBRAVA MINUNATĂ“ BISTRIğA . . 43 EMOğIILE ğI POVEğTILE TERAPEUTICE œ PROGRAM DE DEZVOLTARE SOCIO – EMOğIONALĂ ÍN GRĂDINI ğE . . . . 45 PROFESOR PSIHOLOG BELAğCU ALEXANDRA ROXANA . . 45 CJRAE ALBA/COLEGIUL TEHNIC —DORIN PAVEL“, LI MARIA“, G.P .N.P. NR.10, G.P.P NR 9 ALBA IULIA . . 45 OPğIONAL . . . . . 50 BIA MONICA MIHAELA, POP ANCA IOANA . . . 50 DEZVOLTAREA COMPETENTELOR SOCIO – EMO܉IONALE LA PRE܇COLARI œ A CTIVITĂ܉I . . . . . 5 4 BÍRSAN – ANDONE CORINA,CONSILIER ܇COLAR . . 5 C.M.B.R.A.E œ܇COALA GIMNAZIALĂ ALEXANDRU IOAN CUZA – GRĂDINI܉A NR.69 . 5 CUM SE SIMTE ARICI POGONICI? . . . 60 BOCA ALEXANDRA, PROF. ÍNV. PRE܇C., GRĂDINI܉A CU P.P MINUNATĂ“ . . . . 60 MATI܇ ADRIANA, PROF. ÍNV. PRE܇C., GRĂDINI܉A MINUNATĂ“ . . . . 60 DEZVOLTAREA ABILITĂğILOR EMOğIONALE LA PREğCO . . 63 PROF.ÍNV.PREğCOLAR.BONTEANU DANIELA . . . 63 GRĂDINIğA NR.149 BUCURE ܇TI . . . 63 PROIECT DE ACTIVITATE – “DETECTIVII PERSEVERENЯEI “ . . 6 EDUCATOARE BOTAR ANIKO – CSILA . . . 6 GRĂDINI܉A CU PROGRAM PRELUNGIT —PRICHINDELUL . 6 EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ ÍN DEZVOLTAREA COMPE – EMO܉IONALE LA PRE܇COLARI . . . . 69 BUCUR ALINA, PROF.ÍNV. PRE܇COLAR, GRĂDINI܉A . 69 PUIU MARIA GINA, PROF.ÍNV. PRE܇COLAR, GRĂDIN . 69 CREATIVITATE ۹N EXEMPLELE DE BUNथ PRACTICथ . . 73 PROF. BULZ ELENA . . . . 73 ğCOALA GIMNAZIALĂ ROMULI . . . 73 DEZVOLTAREA COMPETEN܉ELOR SOCIO – EMO܉IONALE LA PRE܇COLARI PRIN INTERMEDIUL PROGRAMULUI “DA, PO܉I!“ . . . 75 PROF. BURLACU DANIELA – IOANA, GRĂD. CU P.P. “CĂSU܉A PIT TURDA, JUD. CLUJ . . . . 75 EXEMPLE DE BUNE PRACTICI ÍN ACTIVITĂ܉ILE EXTR . . 78 PROF. ÍNV. PRE܇COLAR BURSUC RALUCA – GEORGETA, GRĂDINI܉A CU P DRĂGOIENI – GORJ . . . . 78 DESPRE EMOğII ğI DEZVOLTAREA EMOğIONALĂ A COP . . 82 CĂLIMAN LUMINI܉A œ PROF. PT. ÍNV. PRE܇COLAR, & MÍNDRU œ EDUCATOARE, GRĂDINI܉A NR. 3, STRUCTURA ܇COLI PETRA܇CU“, TECUCI, JUD. GALA܉I . . . 82 ACTIVITĂ܉I DE DEZVOLTARE A COMPETEN܉ELOR – EMO܉IONALE . 8 PROF. CONS. C‰MPEAN SIMONA CODRU܉A, CJRAE CL FERMECATĂ,, GHERLA . . . . 8 POVESTEA TERAPEUTICĂ, METAFORĂ PENTRU A EDUCA 91 PROF. CONSILIER ܇COLAR: CÍMPEAN SIMONA, CJR . . 91 ÍMPREUNĂ FACEM BUCURIA DE A ÍNVĂ܉A – ÍN GRĂDINI܉Ă . . 97 5 PROF. CONS. CÍMPEAN LUCIA, DIRECTOR LA G.P.P “ œ BLAJ . 97 DEZVOLTAREA ABILITĂ܉ILOR SOCIO – EMO܉IONALE LA V‰RSTA PRE܇CO . . . . . 102 PROF. ÍNV. PRE܇C. CĂNĂRĂU GABRIELA . . . 102 ܇COALA GIMNAZIALĂ, COM. ION CREANGĂ, JUD. NEA . . 102 PROIECT EDUCAğIONAL ‚AJUTĂ – MĂ ܇I VOI REU܇I!“ . . 105 CĂRĂU܇ GINA, G. P. P. NR. 18, IA܇I . . . 105 DEZVOLTAREA COMPETEN܉ELOR SOCIO – EMO܉IONALE LA PRE܇COLARI . 16 CILICHIDREANU CORNELIA ROXANA, PROFESOR ÍNVĂ . 16 GRĂDINI܉A CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 64 . . . 16 DEZVOLTAR EA COMPETENğELOR SOCIO – EMOğIONALE . . 18 CODREA CRISTINA, PROF. ÍNV. PRE܇COLAR, GRĂDI . . . . . 18 LIHET MARIA, PROF. ÍNV. PRE܇COLAR, GRĂDINIğA CU P. . 18 ACTIVITĂ܉ILE INTEGRATE DIN GRĂDINI܉Ă – MODALITĂ܉I DE DEZVOLTARE COMPETEN܉ELOR SOCIO – EMO܉IONALE LA V‰RSTĂ PRE܇COLARĂ . 124 PROF. ALINA OANA CORNESCU . . . 124 PROF. ANA – MARIA BÍZDOACĂ . . . 124 GRĂDINIğA P.P .“MIHAI EMINESCU“TG – JIU . . . 124 PROIECT DIDACTIC: —LUMEA EMOğIILOR“ . . . 126 PROF.ÍNV. PREğC. CORUI SORINA . . . 126 GRĂDINIğA P.P. NR. 1 HUNEDOARA . . . 126 PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ . . . 132 PROF.ÍNV.PREğCOLAR: COSTIN ANGELICA, BORZA ALINA . . 132 GRĂDINIğA CU P.P. NR.3 – VASLUI . . . 132 ACTIVITĂ܉I CARE AU CA SCOP DEZVOLTAREA COMPET O – EMO܉IONALE LA PRE܇COLARI . . . 142 PROF. ÍNV. PRE܇C. COSTIN GEORGIANA, GRĂDINI܉ . 142 EDUCATOARE:CRI܇AN IOANA . . . . 146 GRĂDINI܉A CU PROGRAM PRELUNGIT ,, ACADEMIA PITICILOR “ . . 146 EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ ÍN DEZVOLTAREA COMPE – EMO܉ION ALE LA PRE܇COLARI . . . 153 EDUCATOARE: CRISTEA ENE ILEANA . . . 153 GRĂDINI܉A CU P.N. —PRICHINDEL, LOC. CUZA VOD . 153 PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ ‚PRIETENII D . 158 PROF.ÍNV.PRESC. DOSA RAMONA . . . 158 6 GRĂDINIğA CU P.P. ACADEMIA PITICILOR, CLUJ – NAPOCA . . 158 JOCUL œ ACTIVITATE DE COEZIUNE A GRUPULUI ܇I DE A . 162 DRĂGAN SILVIA, DIRECTOR, GRĂDINI܉A 149 . . . 162 NICOLAE MIRELA, PROFESOR ÍNVĂ܉ĂM‰NT PRE܇COLA . 162 EXEMPL E DE BUNE PRACTICI ÍN DEZVOLTAREA COMPETE – EMO܉IONALE LA PRE܇COLARI . . . 164 DIRECTOR PROF. CAMELIA DRĂGHICI – GRĂDINI܉A CU P.P. « DUMBR MINUNATĂ » CLUJ NAPOCA . . . . 164 PROF. RALUCA ABRUDAN – GRĂDINI܉A CU P.P. « DUMBRAVA MI NAPOCA . . . . . 164 IMPORTANğA ğI EFICIENğA FOLOSIRII TEHNICILOR CREATIVE ÍN GRĂDINIğĂ . . . . 173 PROF. ÍNV. PRE܇C. DRĂGHIğA ANDREEA . . . 173 GRĂDINIğA CU P.P NR. 11 ALBA IULIA . . . 173 OPğIONAL ,,CUTIA CU EMOğII“ . . . 176 PROF. ÍNV. PREğC. DRAGOğ CLAUDIA ALINA – G.P.S. ,,DUMBRAVA MINU BISTRIğA . . . . . 176 COPIII ܇I EMO܉IILE NEGATIVE . . . 184 PROF.ÍNV.PREğC. DELIA DURDUC – GPN ‚VOINICEL“, ğCOALA GIMNA SINGIDAVA“CUGIR . . . . 184 PROF.ÍNV.PRE܇C.ROTARU ALINA – GPP ‚PRICHINDEL“CUGIR, ğCOAL GIMNAZIALĂ “SINGIDAVA“ CUGIR . . . 184 CONSILIEREA PĂRIN܉ILOR IN PROBLEMELE . . . 186 SOCIO – EMOTIONALE ALE PRE܇COLARILOR . . . 186 PROF.PSIHOLOG ENACHE CATI CAMELIA, CJRAE ARG . . 186 EMO܉IILE ܇I ROLUL LOR ÍN VIA܉A COPIILOR . . . 191 PROF. ÍNV. PRE܇COLAR ENACHE MARIA . . . 191 ܇COALA GIMNAZIALĂ ‚URUGUAY“ BUCURE܇TI . . 191 ACTIVITĂ܉I DE DEZVOLTARE SOCIO EMO܉IONALĂ . . 195 PROF. CONSILIER FĂRCA܇ ADRIANA TEODORA, CJRA PITICILOR, DEJ . . . . 195 ACTIVITĂğI PENTRU DEZVOLTAREA COMPETENğELO . . 19 SOCIO œ EMOğIONALE LA PREğCOLARI . . . 19 PROF.ÍNV.PREğC. FERDINANT NICOLETA . . . 19 G.P.P.NR.1 – CARACAL, OLT . . . . 19 DEZVOLTAREA SOCIO – EMO܉IONALĂ LA COPIII P RE܇COLARI . . 201 7 PROF. ÍNV. PRE܇C. FILIP RAMONA GRĂDINI܉A PP. . 201 PROF. ÍNV. PRE܇C. MIRON DIANA GRĂDINI܉A PP. 38 TIMI܇OARA . 201 PLAN DE INTERVENğIE EMOğII ğI MANAGEMENTUL EM . 206 PROF. PREPR. FODOR LUCIA . . . . 206 ܇C. GIMN. SERAFIM DUICU, GRĂD. P. P. NR.12 T . . 206 PROIECT DE ACTIVITATE . . . . 21 FORTU ANCA œ GR ĂDINI܉A NR.175 ‚CĂSUğA PITICILOR“ . . 21 NECESITATEA DEZVOLTĂRII COMPETEN܉ELOR SOCIO – EMO܉IONALE, PREMISĂ FUNDAMENTALĂ ÍN DEZVOLTAREA ARMONIOASĂ A PERS . . . . . 214 PROFESOR CONSILIER FRAN܉ESCU BEATRICE . . 214 CJRAE TIMI܇/C. NA܉. „CORIOLAN BREDICEANU”/GR . 214 IMPORTAN܉A POVESTIRILOR TERAPEUTICE ÍN DEZVOL SOCIO – EMO܉IONALE ALE PRE܇COLARILOR . . . 219 PROF. ÍNV PRE܇C. GHINDEAN CRISTIANA . . . 219 GRĂDINI܉A CU PROGRAM NORMAL NR. 8 BISTRI܉A . . 219 SĂ NE JUCĂM ALTFEL! PROIECT PSIHO – EDUCA܉IONAL DE DE ZVOLTARE A COMPETEN܉ELOR SOCIALE ܇I EMO܉IONALE LA V‰RSTA . 2 GIUMALI NARCIS – PROF.PSIHOLOG – CJRAE CONSTAN܉A . . 2 DEZVOLTAREA COMPETEN܉ELOR SOCIO – EMO܉IONALE LA PRE܇COLARI . 230 PROF. PSIHOPEDAGOG ALINA GIUGIU . . . 230 G RĂDINI܉A SPECIALĂ CLUJ – NAPOCA . . . 230 POVESTEA URSULUI CAFENIU – UN PROIECT DE ACTIVITATE INTEG DEZVOLTAREA SOCIO – EMO܉IONALĂ A COPIILOR PRE܇COLARI . . 232 PROF. ÍNV. PRE܇. HAIDU RALUCA . . . 232 GRĂDINI܉A CU PROGRAM PRELUNGIT NR.1, SATU MA . . 232 JOCURI PENTRU DEZVOLTAREA COMPETEN܉ELOR EMO܉IONALE ܇I SO COPILOR . . . . . 239 PROF. ION AXENIA SIMONA œ GRĂD. CU P.P. ‚STEP BY STEP“ . . 239 DEZVOLTAREA EMO܉IONALĂ A PRE܇COLARULUI . . 242 PROFESOR ÍNV. PREğCOLAR: ION SIMONA . . . 242 GRĂDINIğA CU P.P. NR. 4 CARANSEBE܇ . . . 242 FURIA LUI DAVID ğI ZMEUL CEL ÍNğELEP . . . 24 PSIHOLOG, VALERIA IORDĂNESCU, GPN‘LUMEA COP I . 24 DIRECTOR, T‰RğĂU EUGENIA, GPN‘LUMEA COPIILO . 24 8 PROGRAM DE INTERVENğIE – PENTRU EDUCAREA INTELIGENğEI EM NALE A PREğCOLARILOR PRIN DRAMATERAPIE . . . 245 PROF. IRIMIE ANDREA . . . . 245 PROF. RAğ DANIELA . . . . 245 GRĂDINIğA P.P. NR.14, TIMIğOARA . . . 245 PROIECT EDUCAğIONAL —DĂRUIEğTE DE CRĂCIUN“ . . 250 PROF. IVĂNESCU LID IA GIANA . . . 250 PROF. GOVOR EMANUELA . . . . 250 GRĂDINIğA CU P. P. NR. 22 TIMIğOARA . . . 250 VALORIZAREA DE SINE ܇I A CELORLAL܉I œ ACTIVITATE CU GRUPA DE COPI . 253 PROF. PSIHOLOG: KEMENYFI MELINDA RENATA . . 253 CJARE œ CLUJ . . . . 253 DESPRE CUM DEZVOLTĂM COMPETENğELE SOCIO – EMOğIONALE LA PREğCOLARI . . . . . 25 PROF . ÍNV. PREğC. KOV ÊCS MONIKA . . . 25 G.P.P.NR.9 – ğCOALA GIMNAZIALĂ,,VASILE LUCACIU“, CAR . . 25 PROGRAMĂ DE OPğIONAL ‚ÍN ÍMPĂRĂğIA EMO ğIILOR” . . 263 PROF. ÍNV. PREğCOLAR – LĂCUSTĂ NICOLETA . . 263 GRĂDINIğA PP ‚ LICURICI ‚ œ GALAğI . . . 263 ‚DIFERI܉I, DAR … ÍMPREUNĂ!“ – PROGRAM EDUCATIV – . . 269 PROF. LASTOVIE܉CHI ILEANA . . . 269 PROF. BÍZ DOACĂ ANA – MARIA . . . 269 GRĂDINI܉A CU PROGRAM PRELUNGIT ‚MIHAI EMINES – JIU, GORJ . 269 PARTENERI ÍN EDUCAREA COPIILOR . . . 27 PROF. CONS. CERASELA LIBEG, CJRAE CLUJ, GRĂD . . . . . 27 PROF. ÍNV. PRE܇C. LUBIANA BUNEA, GRĂD. “PRIC TURDA . 27 IMPORTAN܉A EDUCA܉IEI SOCIO – EMO܉IONALE LA V‰RSTA PRE܇COLAR . 285 PROF. LINTE AURORA LILIANA . . . 285 ğCOALA GIMNAZIALĂ H‰RSEğTI, COM. HARSESTI, J . 285 „FII EXPLORATOR ÍN LUMEA EMO܉IILOR” . . . 289 CONSILIER ܇COLAR MARIA LI܉Ă, . . . 289 CJRAE CS, ܇COALA GIMNAZIALĂ NR. 7 RE܇I܉A . . 289 EMO܉IILE LA PRE܇COLARI . . . . 294 PROF. CONS. LUPU MARIANA . . . 294 9 CJRAE TIMI܇, TIMI܇OARA . . . . 294 ACTIVITĂğI PEN TRU DEZVOLTAREA ğI OPTIMIZAREA COMPET EMOğIONALE ğI SOCIALE LA GRUPA DE V‰RSTĂ DE 3 – 4 ANI . . 297 PROF. MĂLU܉AN IRINA IOANA , PROF. FLORIAN ELENA MONICA . 297 GRĂDINI܉A CU P.P. ‚CĂSUğA FERMECATĂ“, GHERLA . . 297 EDUCA܉IA EMO܉IONALĂ . . . . 301 PROF. MARCU CODRU܉A – ALIN A, . . . 301 G.P.P. “PITICOT“ CÍMPENI, JUD. ALBA . . . 301 DEZVOLTAREA COMPETENğELOR EMOğIONALE ğI SOCIA . 303 PROF.ÍNV.PREğC. MĂRGINEANU ROXANA, GRĂD. P. . 303 PROF.ÍNV.PREğC. ROğCA ANDREEA, GRĂD. P. P. ‚ . 303 EVALUAREA PROIECTIVĂ LA V‰RSTA PRE܇COLARĂ . . 307 MATEI IONELA DANIELA – PROF. ÍNV. PRE܇COLAR . . 307 GRĂDINI܉A CU P.P. NR. 16, T‰RGU MURE܇ . . . 307 DIVERSITATEA CULTURALĂ ÍN ACTIVITĂğILE CU PRE . 314 P ROF.MESEğAN VIORICA . . . . 314 PROF.PRODAN LUMINIğA . . . . 314 GRĂDINIğA CU PROGRAM PRELUNGIT PARADISUL PIT . 3 14 —TĂR‰MUL PRIETENIEI — . . . . 321 PROFESOR ÍNVĂ܉ĂM‰NT PRE܇COLAR MIHALCA GABRIE . 321 GPP DUMBRAVA MINUNATĂ, SATU MARE . . . 321 PROIECTUL EDUCA܉IONAL NA܉IONAL ‚EXPLORATORI ÍN LUMEA EMO܉ . 323 PROFESOR CONSILIER PLOSCA MARIN, CJRAE/ CJAP CLUJ . . 323 PROFESOR CONSILIER MOLDOVAN ANA – MARIA , CJRAE/ CJAP CLUJ . 323 RE LA܉IA DINTRE STILUL PARENTAL ܇I NIVELUL DE D COMPETEN܉ELOR EMO܉IONALE ܇I SOCIALE LA PRE܇CO . . 329 PROFESOR CONSILIER MOLDOVAN ANA – MARIA , CJRAE/ CJAP CLUJ . 329 INIMIOARE PENTRU MAMA – PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ . 37 MOLDOVEANU ALINA . . . . 37 GRĂDINIğA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 4 œ STRUCTURA GRĂDINIğA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 2 REGHIN . . . 37 PROIECT DE ACTIVITATE . . . . 342 PROF. ÍNV. PREPRIMAR: MORARU DANIELA œ LIC. T. ‚ION CREANGĂ“ T . 342 PROIECT EDUCA܉IONAL ‚ FIECARE COPIL ESTE O VA . . 347 PROF. PENTRU ÍNV. PRIMAR ܇I PRE܇C. MUCENICU . . 347 10 ܇COALA GIMNAZIALĂ NR. 1 BICAZU ARDELEAN/ GRĂD . 347 ROLUL JOCURILOR ÍN DEZVOLTAREA SOCIO – EMOğIONALĂ A COPIILOR . 354 MUNTEAN IONUğA, PROF. PT. ÍNV. PREğCOLAR, . . 354 GRĂDINIğA CU P.P. ‚ALBĂ CA ZĂPADA“, CLUJ – NAPOCA . . 354 RELAğII ğI INTERACğIUNI EDUCAğIONALE ÍN GRUPU . 358 PROF. ÍNV. PREğC. MUNTEAN IOANA . . . 358 GRAD. ,,LICURICI/STRUCTURA ÍN CADRUL ğC. GIM . . . . . 358 PRIN PROVERBE ÍNVĂğĂM EMOğII SĂ ANALIZĂM! . . 361 PROF. ÍNV. PREğC. MUREğAN GEORGIANA – LAURA, , . . 361 GRĂDINIğA UNIVERSITĂğII BABEğ – BO LYAI, CLUJ – NAPOCA . . 361 METODE ܇I TEHNICI DE INTERVEN܉IE EDUCA܉IONALĂ . . 365 PROF. NAGY ADRIANA – GRĂDINI܉A CU P.P.‚CĂSU܉A PITICILO , TURDA . 365 FORMAREA DE ABILITĂ܉I DE VIA܉Ă LA COPII ܇I AD DEFAVORIZATE . . . . 369 DIRECTOR CJRAE CĂLĂRA܇I, PROFESOR MARIANA NĂSTASE . . 369 CJRAE CĂLĂRA܇I,PROFESOR CONSILIER ܇COLAR, BU . 369 CAMERA DE COMER܉ CĂLĂRA܇I,PSIHOLOG, VLAD LIL . . 369 POVEğTILE, UN EXEMPLU PENTRU VIAğĂ (PROIECT EDUCAğIONAL) . 375 PROF. LOGOPED ZLATINCA NEAMğ . . . 375 CJRAE TIMIğ / ğCOALA GIMNAZIALĂ NR. 18 TIMIğ . . 375 INSTRUMENTE ܇I TEHNICI DE INTERVEN܉IE, UTILIZ I DE DEZVOLTARE SOCIO – EMO܉IONALĂ ÍN EDUCA܉IA TIMPURIE . . 379 NEGREA PAULA, PROFESOR CONSILIER – TRANSYLVANIA COLEGE . 379 ABORDAREA C OMPORTAMENTELOR INADECVATE . . 385 PROF. ÍNV. PRE܇C. NICOLAE ANAMARIA SABINA, MINUNATĂ‘‘BISTRI܉A . . . . 385 DEZVOLTAREA COMPEN܉ELOR SOCIO – EMO܉IONALE LA PRE܇COLARI . 387 PROFESOR ÍNV. PRE܇C. OLTEAN LOREDANA – GRĂDINI܉A P.P. BUZIA܇ . 387 DEZVOLTAREA CAPACITĂğII DE ACCEPTARE A DIVERS VALORII FIECĂRUI MEMBRU AL GRUPULUI, CU AJUTO DEZVOLTARE SOCIO – EMOğIONALĂ, ADRESATĂ PREğCOLARILOR . 391 PROFESOR CONSILIER ğCOLAR OPREA DANA CASIANA . . 391 GRĂDINIğA“PARADISUL PRICHINDEILOR“, CLUJ – NAPOCA . . 391 EDUCAğIA SOCIO – EMOğIONALĂ ÍN GRĂDINIğĂ . . 397 PROF. ÍNV. PREğCOLAR PASCU ANA – MARIA . . . 397 1 PROF. ÍNV. PREğCOLAR VARGA MARIA . . . 397 GRĂDINIğA CU PROGRAM PRELUNGIT ,,PARFUM DE T . . 397 SUGESTII DE ACTIVITÀğI PENTRU DEZVOLTAREA ABI – EMOğIONALE A PREğCOLARULUI CU CES . . . 405 PROF.ÍNV. PREğC. PAVÀL MARIA . . . 405 GRÀDINIğA P.P. NR.1 HUNEDOARA . . . 405 PROIECT EDUCAğIONAL „PRIETENIA, UN DAR DE PRE . . 412 PROF. ÍNV. PRE܇C. PESCARU ELENA – CLAUDIA . . 412 ğCOALA GIMNAZIALĂ „I. GERVESCU” SĂVINEğTI . . 412 DEZVOLTAREA ABILITĂğILOR SOCIO œ EMO ğIONALE LA V‰RSTA PREğCOLARĂ . 414 PROFESOR CONSILIER:PACEARCĂ CONSTAN܉A . . 414 GRĂDINI܉A‘‘PISICILE ARISTOCRATE‘‘BUCURE܇TI . . 414 EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ ÍN DEZVOLTA REA ABILITĂğILOR SOCIO – EMOğIONALE LA V‰RSTA PREğCOLARĂ MICĂ . . . 421 PETRE ADINA LUMINI܉A œ PROFESOR ÍN ÍNVĂ܉ĂM‰NTUL PRE܇COL . 421 G RADINI܉A CU PROGRAM PRELUNGIT STEP BY STEP, . . 421 EDUCAğIA SOCIO – EMOğIONALĂ LA PREğCOLARI . . 427 PROF. PETROIU DANIELA . . . . 427 G.P.P ,,ELENA DOAMNA“, GALAğI . . . 427 ‚PRIETENI, INDIFERENT DE CULOARE“ . . . 430 PROF. ÍNV. PRE܇C. POP DORINA . . . 430 PROF. ÍNV. PRE܇C.CIF CĂTANĂ ANGELA DOMNICA . . 430 COORDONATE ALE DEZVOLTĂRII SOCIO – EMOğIONAL E A COPIILOR PREğCO EXEMPLE PRACTICE . . . . 41 PROF. ÍNV. PRE܇C. POP GRETI MARIA œ GP NR. 8 BAIA MARE . . 41 PROF. ÍNV. PRE܇C. ROHIA N ANA œ GP NR. 8 BAIA MARE . . 41 EDUCAğIA SOCIO – EMOğIONALĂ . . . 47 PROF. ÍNV. PRE܇C. POPA ALEXANDRA EMILIA . . 47 GRĂDINIğA PP DUDEğTII NOI . . . 47 SENTIMENTE ÍN LUMEA POVE܇TILOR . . . 450 PROF. ÍNV. PRE܇C. PO PA DANA ALINA . . . 450 GRĂDINIğA CU P.P. ‚DEGEğICA“ CLUJ – NAPOCA . . 450 ATELIERUL DE Z‰MBETE – GRUP SUPORT PENTRU COPI . . 453 POPESCU TEODORA œ PROFESOR PSIHODIAGNOZA CSI 2 MURE܇ . 453 PESCARI TATIANA – PROFESOR PSIHODIAGNOZĂ CSI 2 MURE܇ . 453 12 MOLDOVAN LOREDANA – PROFESOR CONSILIER CJRAE MURE܇ . 453 DEZVOLTAREA SOCIOEMOğIONALĂ A COPIILOR PRE . . 459 PRIOTEASA MARIANA . . . . 459 ğCOALA GIMNAZIALĂ H‰RSEğTI . . . 459 ACTIVITĂğI PENTRU DEZVOLTAREA ğI OPTIMIZAREA TENğELOR SOCIO – EMOğIONALE LA PREğCOLARI . . . 463 PROF.ÍNV.PREğC. RĂDOI LIANA MIHAELA . . . 463 G.P.P.NR.1 – CARACAL, OLT . . . . 463 INFLUEN܉A MEDIULUI ACTUAL ASUPRA ÍNVĂ܉ĂM‰NTUL RESPONSABILITATEA SOCIALĂ A EDUCATOAREI DE A . 46 5 PROF.RĂDUCA M AGDALENA . . . 465 GRĂDINI܉A CU P N NOVACI . . . . 465 JOCURI PENTRU DEZVOLTAREA INTELIGEN܉EI . . 469 SOCIO – EMO܉IONALE . . . . 469 PROF. RO܇CA ADRIANA . . . . 469 GRĂDINI܉A CU P.P “LUMEA PITICILOR“ DEJ . . . 469 DE – A EMO܉IILE . . . . 473 PROF.ÍNV.PREPRIMAR RUSU DIANA – CLAUDIA . . 473 GRĂDINI܉A “CĂSU܉A FERMEC ATĂ“ LUDU܇ . . . 473 DEPENDEN܉A DE TABLETĂ . . . . 475 PROFESOR CONSILIER ܇COLAR RYFFEL DANIELA CRI . . 475 CJRAE/GRĂDINI܉A CU P.P. “ALBINU܉A“, CLUJ – NAPOCA . . 475 ROLUL PĂRIN܉ILOR ܇I AL EDUCATOARELOR ÍN DEZVO EMO܉IONALE ALE PRE܇COLARILOR . . . 478 PROFESOR ÍNVĂ܉ĂM‰NT PRE܇COLAR ܇ANDOR MĂRIU܉A . . 478 G.P.S.“DUMBRAVA MINUNATĂ“ BISTRI܉A . . . 478 LAUDA œ METODĂ DE RECOMPENSARE A COPIILOR . . 481 PROF. ÍNV. PRE܇C. SAVA MARGARETA . . . 481 G.P.S. ,,DUMBRAVA MINUNATĂ‘‘BI STRI܉A . . . 481 JOCURI CU PARAğUTA – ACTIVITATE DE DEZVOLTARE A COMPETE – EMOğIONALE LA PREğCOLARI . . . 482 PROF. CONS. SOROIU A NDA . . . . 482 CJRAE CLUJ, GRĂD. ‚DUMBRAVA MINUNATĂ“, CLUJ – NAPOCA . . 482 CĂLĂTORIE ÍN ÍMPĂRĂ܉IA EMO܉IILOR . . . 484 PROF.ÍNV.PRE܇COLAR STÍNA PAULA LUCIA . . . 484 13 GRĂDINI܉A CĂSU܉A FERMECATĂ LUDU܇ . . . 484 EMOğIILE MELE ğI ALE CELORLALğI – ACTIVITATE DE DEZVOLTARE A COMPETEN܉ELOR EMO܉IONALE . . . 491 PSIH. STREIAN DIANA œ CJRAE TIMI܇ . . . 491 PROF. BARNO܇ D IANA œ GRĂDINI܉A PP. NR. 22, TIMI܇OARA . . 491 IMPORTANğA EDUCAğIEI SOCIO – EMOğIONALE LA V‰RSTA PREğCOLAR . 494 PROF. SZABO CORINA . . . . 494 GRADINI܉A PROGRAM PRELUNGIT NR.14,TIMI܇OARA . . 494 PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAğIONAL . . . 498 DE ZVOLTAREA INTELIGENğE I E MOğIONALE ğI SOCIALE PRIN EDUCAğIE RAğIONA L – EMOğIONALĂ ğI COMPORTAMENTALĂ . . 498 PROFESOR CONSILIER ğCOLAR PSIHOLOG – LOGOPED SZILÊGYI – GYÃRI ILDIKÌ CJRAE ALBA . . . . 498 ACTIVITĂğI PENTRU DEZVOLTAREA ğI OPTIMIZAREA EMOğIONALE LA PREğCOLARII DE 3 – 4 ANI . . . 502 TOğA LENUğA, CONSILIER ğCOLAR, CJRAE CLUJ . . 502 ALOMAN DANIELA, CONSILIER ğCOLAR, CJRAE CLUJ . . 502 ILIğIU SIMONA – ADRIANA, PROFESOR DE SPRIJIN, CSEI CLUJ – NAPOCA . 502 DEZVOLTAREA ABILITĂğILOR SOCIO œ EMO ğIONALE LA V‰RSTA PREğCOLAR . 505 PROF. ÍNV. PREğCOLAR: ğIGAN ELENA DANIELA . . 505 EDUCATOARE :DURDUC LUCIA . . . 505 ğCOALA GIMNAZIALĂ,, SINGIDAVA“/GPP,,PRICHIND . 505 DEZVOLTAREA ABILITĂğILOR SOCIO – EMOğIONALE œ FACTOR DECISIV ÍN PREGĂTIREA PENTRU ğCOALĂ . . . 516 PROF.ÍNV.PREğC. UIFĂLEAN ELENA – MARIOARA, . . 516 ğC. GIM. ‚RADU POPA“ – SIGHIğOARA / GRĂDINIğA CU P.N NR. . 516 DEZVOLTAREA COMPETEN܉ELOR SOCIO – EMO܉IONALE LA PRE܇COLARI . 518 PROF.ÍNV.PRE܇C: VLASIN ANDREEA . . . 518 GRĂDINI܉A CU P. P. ‚PARADISUL PITICILOR“ DEJ . . 518 ACTIVITĂğI PENTRU DEZVOLTAREA ğI OPTIMIZAREA . 521 SOCIO – EMOğIONALE LA PREğCOLARI . . . 521 PROF. ÍNV PREğC. ZANFIR ANGELICA OTILIA . . . 521 GRADINIğA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.1 GALAğI . . 521 ACTIVITATE – DEZVOLTARE SOCIO – EMO܉IONALĂ – TITI CEL NEÍNDEM‰NATI . 523 PROF. CONSILIER ZDR‰NCU DANIEL PETRU . . . 523 CJRAE CLUJ – LICEUL TEHNOLOGIC ‚CONSTANTIN BR‰NCU܇I . 523 14 EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ ÍN DEZVOLTAREA ABILITĂğILOR SOCIO – EMO܉IONALE LA PRE܇COLARI (nivelul 3 – 6 ani ) . . . 525 PROF. ÍNV. PREğCOLAR ZOLYOMI LENU܉A VIORICA . . 525 GRĂDINI܉A CU PP MANPEL TÍRGU – MURE܇ . . . 525 DEZVOLTAREA SOCIO – EMOğIONALĂ LA COPII FOLOSIND CARDURILE DE ASOCIERE OH . . .53 3 IULIANA SARA , ASOCIAğIA CAREER PASS . . .53 3 D EZVOLTAREA SOCIO – EMO܉IONALĂ A PRE܇COLARILOR PRIN IN ACTIVITĂ܉ILOR ARTISTICO – PLASTICE ܇I PRACTICE . . . .538 PROF. ÍNV. PRE܇C. IU܇CA VIOLETA . .538 GRĂDINI܉A CU P.P. ‚PRICHINDELUL ISTE܉“, TURD . . 538 15 !$A0/345, 02)%4%.)%) – SIMBOLUL BUCUR IEI 02/&Ǥ _.6Ǥ 02%Ñ#Ǥ !”25$!. , – ANA – MARIA ‘2A$).)Ѵ! #5 0Ǥ0Ǥ Ƿ$%’%Ѵ)# – NAPOCA Activitatea didactică prezentată copiilor se con – o poveste care are drept scop, printre altele, identificarea İi exprimarea unor emoĠii.Este povestea i căĠel în căutarea unui adăpos – i mai îngăduie să – İi găsescă culcuİ sub banca din parc. O cutie de convenabilă, până când este nevoit să – i facă locİoricelului, pisicuĠei, aric iului İi iepuraİului. Ac în pericol de un İofer care pierde controlul volanu animale. CăĠelul este cel care sare în ajutorul iepure ată sub forma unu păpuİi, copiii confruntându – se cu emoĠii precum: tristeĠe, bucurie, ad vor încerca să îndrepte lucrurile aducând bucurie în o vor încerca să fie cele mai bune gazde pentru ele. Ín desfăİurare cerinĠele Cubului İi, cu ajutorul acestuia, prin disp – o anumită ordine, cop Diamantul.Am f olosit aceste metode interactive pentru dinamiza PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ GRUPA: mijlocie TEMA ANUALĂ DE STUDIU: ‚Cu ce İi cum exprimăm ceea ce s TEMA PROIECTULUI: ‚O mână de ajutor, prieteni e – n viitor“ TEMA ACTIVITĂğII: ‚Adăpostul prieteniei – simbolul bucuriei“ TIPUL ACTIVITĂğII: mixt (transmitere de cunoİtinĠe, ex CATEGORII DE ACTIVITĂğI DE ÍNVĂğARE: ADP+DLC+ALA1+DOS+ALA2 FORMA DE REALIZARE: Activitate integrată !5(th{Ç PRIETENIEI – SIMBOLUL BUCURIEI 16 SCOPUL ACTIVITĂğII: Exersarea deprinderii de a asculta de a identifica İi exprima emoĠiile transmise de pract ice specifice nivelului de dezvoltare motri OBIECTIVE OPERAğIONALE: ñ Să identifice cel puĠin trei personaje di marionetelor prezentată de educatoare; ñ Să redea cel puĠin t rei din momentele povestiri, cu ajutorul educatoarei; ñ Să descrie comportamentul animalelor pe ba educatoarei; ñ Să identifice cauzele care au contribuit l ñ Să identifice İi să descrie emoĠii, sentimen un limbaj adecvat; ñ Să recunoască emoĠiile generate de anumit personală; ñ Să execute exerciĠiile de încălzire a muİc lor mâinii, conform indic ñ Să realizeze farfuria pentru hrana animal orificiile dispuse pe marginea acesteia, r ñ Să construiască zidul căsuĠei prin aplicar a cărămizilor (hârtie la modelul prezentat; ñ Să realizeze Ġiglele acoperiİului, folosin ñ Să decoreze uİa căsuĠei, aplicând corect t educatoare. STRATEGI DIDAC TICE: METODE ğI PROCEDEE DIDACTICE: povestirea, con metoda cubului, metoda diamantului, explicaĠ expunerea. MIJLOACE DIDACTICE: jetoane pentru prezenĠă, e pluİ, coİ, cutie, pansament, cub, tablă magnetică, hârtie gumat culoare, farfurii de carton, ghem de aĠă, cer FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂğII: frontal, pe grupe, individual SCENARIUL ZILEI I. Moment organizatoric Ín vederea bunei desfăİurări a activităĠil pregătirea materialului didactic necesar, st sigurarea unei atmosfere de lucru adecvate. II. Íntâlnirea de dimineaĠă Copiii sunt aİezaĠi pe scăunele, în formă toĠi cei prezenĠi. Salutul: Se realizează prin intermediul următor orma unui dialog educatoare – copii: ‚Educatoarea s – a trezit, bună dimineaĠa / ği a – au trezit, bună CăĠeluİii s – au trezit, bună dimineaĠa / ği copiii s – au trezit, bună dimineaĠa bună dimineaĠa!“ 17 PrezenĠa: Copi i vor lipi pe panoul destinat întâ ‚PrezenĠi“, îndemnaĠi fiind prin versuril Te rugăm binevoieİte să ne demonstrezi. Calenda rul naturi: Copiii vor observa aspectele nat calendarul cu imaginile potrivite, se va aminti anotimpul, luna, ziua. Ímpărtăİirea cu ceilalĠi: Se va realiza prin intermediul fiind provocaĠ i să – İi exprime starea emoĠională specifică III. Captarea atenĠiei pentru activităĠile de Noutatea zilei: Se aude un scâncet sfâİietor, educat Se va realiza o scurtă conversaĠie, copiii nd la întrebări precum – a întâmplat cu bietul căĠel? Cum credeĠi că se răniĠi? De ce se află aici? Cum am putea să – l ajutăm?“ IV. AnunĠarea temei İi a obiectivelor activit Se aminteİte copiilor că înainte de vacan vedere faptulcă s – a ivit o urgenĠă, nu putem sta nepăsăt copiii îi vor acorda primul ajutor, vor obser chipul căĠelului într proprie, altminteri nu s – ar afla într – o grădiniĠă de copii İi, pent – i readuce bucur căĠelului,vom construi împreună un adăpost p – l vom numi ‚Adă prieteniei“. V. Diri jarea învăĠării İi obĠinerea performanĠei Când se reaİază căĠelul pansat în coİ se limba İoriceilor: ‚PriechiĠtechiĠnulchiĠ meu Educatoarea întreabă co piii dacă preferă să le citească s astfel, luând în considerare dorinĠa copiilor s – a întâmplat cu bietul căĠel găsit la noi î stea, aceasta constituind mesajul scrisorii găsite. (Anexă) Pentru a – l putea ajuta pe Pluİelu, căci acesta educatoarea trebuie să fie foarte organizaĠi se realizează cu ajutorul cubului İi a diamantu cubului va avea un corespondent imagistic ca – o anumită ordine, realizându – se la final diamantul. Sarcinile didactice aferente fiecărei feĠe a cubului s DESCRIE: Descrie anotimpul în care se desfăİoară a COMPARĂ: Compară cele două culcuİuri ale căĠelulu ANALIZEAZĂ: Analizeză comportamentele pozitive din nerate; ASOCIAZĂ: Cu ce poveİti cunoscute se aseamănă pove ARGUMENTEAZĂ: De ce credeĠi că l – au adus prietenii pe Pluİelu SoluĠiile se vor regăsi, sub formă de imag sarcinilor cubului copiii, de fapt, vor identifica conĠinutul acesteia urmărindu – se succesiune logică a evenimen generată de comportamente pozitive İi se va f de analiză İi s realizarea facilă a unor comparaĠii. IARNA .!b/( CUTIE SALVAREA L9tÜw!Ä PRIMIREA ANIMALELOR ADUCEREA /(Ԑ9[Ü ͣ/({ÜԐ h![(͟ ͣa(bÜÄ !5(th{ PRIETENIEI 18 APLICĂ: Respectă – Ġi promisiunea İi construieİte adăpos Este momentul în care copiii îİi vor alege deschid e trei centre: COSTRUCğII: Zidul căsuĠei: copiii vor asambl ridicând, pe suprafaĠă plană, zidul căsuĠei; BIBLIOTECĂ: Acoperiİul căsuĠei: copiii vor t acoperi İ; ARTĂ: Uİa căsuĠei: copiii vor amprentaculoar căsuĠei; Copiii vor fi provocaĠi İi motivaĠi să se toate centrele deschise. Ín cazul în care unu ei nu va rezolva sarcina centre, construcĠia lui va fi incompletă. ği dacă animalele au acum o căsuĠă constru zăpadă İi alte fenomene ale naturii, fireİti aflăm, e timpul s İi cum îi vom primi, astfel încât bucuria lo voİtri oaspeĠii, musafirii care vă vizitează – i bucure vizita? Vor fi îndemnaĠi să fie gazd e bune pentru animalele ce urmează s vor gândi İi la hrana lor. ği pentru că o ga mâncarea pe care o găteİte, vom realiza farf mâncarea. P tranziĠia: ‚La măsuĠe ne – aİezăm,/La farfurie să lucrăm“, cop materialele: farfuria colorată din carton cu explică İi demonstrează realizarea farfuri ei: se trece İnurul peste m marginea farfuriei astfel: se introduce capăt se fixează pe farfurie, fără a rupe sau îndo să nu omitem nici un orificiu), până când este rea începutul demonstraĠiei. Ínainte de rezolvar încălzirea muİchilor mâinii: ‚Miİcăm degeĠele im pălmuĠele,/ Pumniİo apoi îi învârtim. Miİcăm degeĠelele,/ Batem uİor.“ Copiii execută lucrările fiind supravegh suplimentare. V. Asigurarea transferului Fiecare copil îİi va aİeza farfuria İnurui perniĠe pentru animale (cereale pentru copii adresa copiilor întrebări referitoare la emoĠ ile pe care le vor simĠi an adăpostul, apelându – se la capacitatea acestora de intuiĠ să – İi exprime propriile emoĠii în faĠa adăpost , observându – se că emoĠia predominantă este bucuria. Copiii vor fi lăudaĠi İi recompensaĠi. VI. Íncheierea activităĠii Activitatea se încheie cu ActivităĠile Lib rol recreativ. Se va începe cu un concu rs de ghicitori despre animale avea corespondentul de pluİ căruia i se va of cu animalul în căsuĠă copiii au de străbătut ice însuİ anterior: variante de mers, alergare, păİiri Cel de – al doilea joc, ‚Găseİte perechea“, se v identice două câte două. Se vor amesteca İi s copiii vor înt două jetoane. Se va exersa spiritul de observ epuizarea jetoanelor, are cele mai multe perechi de animale identice. 19 Bibliografie Botiİ,A., Mihalca, L.(2007). Despre dezvolt area abilităĠilor emoĠional İi băieĠi, cu vârsta până la 7 ani, Buzău: Alpha MND; UNICEF; BorĠeanu, S., Brăniİtean, R., Breben, S., Ful D. (209), Curriculum pentru ÍnvăĠ ământul Preİcolar. Prezentare Editura Didactica Publishing House, Bucureİti; Breben, S., Gongea, E., Ruiu, G., Fulga, M. (202), Metode interactive de grup. Ghid metodic pentru ÍnvăĠământul preİcolar, Editura Arves, Craiova; Glava, A., Poco l, M., Tătaru, L – L., cord. (209). EducaĠie timpurie, Ghi curriculumului preİcolar, Editura Paralela 45, Cluj – Napoca; Tătaru, L., Glava, A., Chiİ, O. (2014), Piramida cunoaİterii. Reper curriculumului preİcolar, Ed itura Diamant, Piteİti. ANEXĂ ADĂPOSTUL PRIETENIEI Pluİelu este un căĠel cu blăniĠa aurie, dar cu ziua din lungă se juca cu toĠi copiii din parc, i ea culcuİul. fost bine până când a venit iarna İi a acoperit î lui, dimineaĠa Pluİelu se trezea aproape îngheĠat – Nu mai pot locui aici, sub bancă, trebuie să – mi caut un adăpost, al tfel voi muri înghe Zis İi făcut. Íntr – o dimineaĠă s – a trezit, İi – a luat rămas bun de la banca – a adăpostit atât la copacii încărcaĠi de – acum cu zăpadă İi a pornit în căutarea alunecos, sufla u n vânt năprasnic. La marginea oraİului, lân – Hm, oare ce – o mai fi İi asta? s – a întrebat în gând Pluİelu. A în început să latre: Ham, ham, ham, stă cineva aici? fios a început să adu botul în cutie. Asta da năzdrăvănie, Nu e nimeni – aİa, Aceasta e căsu Au trecut zilele, nu era foarte cald în cutie, – o dimineaĠă, ă, a auzit un zgomot chiar lângă căsuĠa lui. – ChiĠ, chiĠ, chiĠ, stă cineva aici? – Eu, căĠelul Pluİelu, dar tu cine eİti? – ğoricelul Bondocelul İi mi – au îngheĠat urechile İi nasul, nu ta? – Cu dragă inimă, intr ă Bondocel, tu vei fi prietenul meu. timp İi într – o zi cei doi prieteni îİi dau seama că cineva – Miaaaau, miaaau, stă cineva aici? BlăniĠa mea – mi mai Ġine de cald, sunt abia mai pot mieuna. – Hei, eu sunt căĠelul Pluİelu İi el este priet – Pisica Mieunica, vă rog, lăsaĠi – mă İi pe mine să – mi fac culcuİ lângă voi. – Pluİelule, nu o lăsa, o să mă mănânce nemestec – Ha, ha, ha, îĠi promit că n – am să fac asta, eu beau doar lăptic – mi plac findcă – mi cad greu la stomac. ği uite – aİa au primit – o İi pe Mieunica în culcuİul lor. Ín sear iar cei trei prieteni se înghes uiau unul în celălalt să se încălzescă unul dintre ei n – a îndrăznit să scoată nasul din cutie. ği d de marginea cutiei İi întreabă: – Ham, ham, e cineva acolo ? 20 – Noi suntem, iepuraİul Poznaİul İi ariciul Pog – au îngheĠat urechile İi nasul, iar eu sunt rănit la – am rupt – o, de – abia mă miİc, ne primiĠi İi pe noi în adăpostul v ostru? – E cam strâmt în căsuĠă, dar nu vă putem lăsa ği iată că acum stăteau toĠi cinci într – o biată cutie de carton. Zilele a – o dimineaĠă ce prieteni au fost treziĠi de claxon ul strident al unei maİini. Pluİel încremenit: din pricina gheĠii de pe İosea İoferu – a mai putut controla m îndrepta chiar spre căsuĠa lor. A început să lat – le de İtire pri etenilor săi că sunt după altul, speriaĠi, au ieİit din cutie İi s – au îndepărtat, când İi – au dat seama că lipsea Pluİelu İi – a adus aminte de lăbuĠa rănită a iepurelui, s – a întors în cutia ce – i adăpostise zile l târându – l afară pe iepure İi ajutându – l să se îndepărteze de cutie. Maİina, încercarea căĠelului de a salva iepurele, acesta ği astfel, Pluİelu este adus de prietenii lui la rădiniĠa noastră în speranĠa că – l vom ajuta. 21 02/)%#4 %$5#!Ѵ)/.!, $%:6/,4!2%! 3/#)/ – %-/Ѵ)/.!,A ,! #/ 02/&Ǥ _.6Ǥ 02%Ñ#Ǥ !,”% ‘2A$).)Ѵ! #5 0Ǥ 0Ǥ Dz-!.0 Necesitatea derulării acestui proiect vine din ne – İi exprime emoĠiile. D aproape de 3 ani copilul exprimă exact ceea ce simte, odată cu trecerea acestei vârs odată cu învăĠarea de acesta a regulilor sociale. EmoĠiile au un rol fundamental, stimulează activit învaĠă să îİi control eze emoĠiile, ele duc la dezvoltarea lui perso Abilitatea cu care învaĠă să îİi regleze emoĠiile duce Odată dezvoltată aceasă abilitate vor fi puĠine proble Tot ceea ce inteprindem prin activităĠile desfăİur copilul pleacă numai încărcat cu cunoİtinĠe din diferi învăĠat să se adapteze la mediul în care îİi desfăİoară activităĠile – emoĠionale. Copilul trebuie să İtie să se accepte pe s Copiii de mici trebuie să înveĠe ce este empatia. zeze cu ceilalĠi. C empatizează cu ceilalĠi copii trebuie să obiİnuim copi învăĠa să se pună în perspectiva celuilalt, să simtă c siguranĠă nu v folosi agresivitatea. Copiii trebuie învăĠaĠi să găsească ce au în comun Problemele de comportament la copii vin din neputi oĠiile, felul în ca la diferiĠi stimuli din exterior. Perioada preİcolară este o perioadă în care copi – un ritm alert, au loc schimbări în viaĠa copilului (grădiniĠa, bona), toate achet cu emoĠii ale copil înfrunta toate acestea trebuie învăĠat să gestioneze e să İtie cum să facă faĠă frustrărilor. Cunoaİterea modalităĠilor de gest ionare a emoĠiilor duce la formarea r diferite medii este mult mai uİoară. SCOPUL: Dezvoltarea competenĠelor socio – emoĠionale ale copiilor de 3 – 6 ani. Folosirea poveİtilor în scop terapeutic. OBIECTIVE: Să înveĠe să recunoască: fericirea, triste Să îİi dezvolte empatia faĠă de copii. Să înveĠe să îİi exprime emoĠiile. Să înveĠe să găsească soluĠii în caz de co Să însuİeasă norme de comportament care să ducă la relaĠii sociale GRUP ğINTĂ: Copi de 3 – 6 ani. PărinĠi Cadre didactice DURATA: 1 an de zile. RESURSE UMANE: Cadre didactice 2 Consilierul unităĠii PărinĠi RESURSE MATERIALE: Softuri educaĠionale cu emoĠii. CD – uri Fiİe de lucru Mate riale de scris İi colorat Aparatură electronică de diferite tipuri. CORDONARE: Cadre didactice implicate în derulare REZULTATE AğTEPTATE: Aİtept ca la finalul proiectului copiii i propri le emoĠii İi să le controleze. Să fie empatici cu persoanele cu care intr Să İtie să înlăture comportamentele viole PLANIFICAREA ACTIVITĂğILOR Nr. crt. Denumirea activităĠ Modal de realizare Obiective Evaluare Data 1. Bunăta tea: “G ăurile “- poveste populară povestire – să înveĠe binele. desen octombrie 2. Hărnicia: “Gă İoarecele“ Lectura educatoarei – să însuİea noĠiunea d dramatizare noiembrie 3. Adevărul: ‚Io povestire – s ă İtie că are picioare scurte. repovestire decembrie 4. Ascultare.“Pu de Ion Pas Lectur după imagini – să İtie neascultarea are consecinĠe dramatizare ianuarie 5. Prietenie:“Do Anton Pan Lectura educatoarei – să înveĠe că la nevoie Joc de rol februarie 6. Politicos:“Ce – a uitat spună“ Lectura educatoarei – să înveĠe fermecate. repovestire martie 7. ToleranĠă:“CăĠ vânzare“ povestire – să înveĠe propriulu i comportament prin raportare la personaj. Joc de rol aprilie 8. BunăvoinĠa:“Ca de oglinzi“ Lectura educat – să apr bunătatea. dramatizare mai 9. Iubirea:“Inim de Sarina Casvan povestire – să apreci de mamă. Joc de rol iunie BIBLIOGRAFIE: Curriculum pentru educaĠia timpurie a copi – 6 /7 ani,208, MECTS Meki – Media – Proiect de dezvoltare emoĠională – 2013 – 2014 Poveİti, povestiri, basme İi legende“ Edit 23 AUT /./-)! Ñ) _.#2%$%2%! _. 3).% – #/-0/.%.4% !,% ).4%,) %-/Ѵ)/.!,% 34)-5,!4% _. ‘2A$).)Ѵ! 02/&Ǥ _.6Ǥ 02%Ñ#Ǥ !.'(%,5Ñ INST. MERCE CUC ILEANA G.P.P. NR. 1, SATU MARE , A determina un copil s ă aibă încredere în el reprezintă pr educatorilor”. (Duclos, G.) Pentru noi ca educatoare, desfăİurarea activităĠii provocare. Pas cu pas am descoperit odată cu copi ii că grădiniĠa poate fi un loc un educatoarea este deschisă să încurajeze iniĠiativa İi stilul propriu de învăĠare, să le asculte părerea İi e ea, să adapteze predarea interesele copiilor, să ofere un mediu de lucru cons interesele copiilor. InformaĠiile au fost obĠinute pr rainstorming, la interviuri luate copiilor, discuĠii individuale sau în grupuri mici. .A – i că doar formând împreună o echipă putem să œi ajutăm pe copii să progreseze pas priu al fiecă evitând compararea copiilor İi evaluând progresele în Am pornit de la ideea că grădiniĠa oferă modalită preİcolarilor. Cadrul didactic care reprezintă tip ul echilibrat, dovedeİte atitudini unei dezvoltări echilibrate a copiilor are toate İanse Suntem bucuroase să putem afirma în urma unei munc diul grupei Step by Step, metodele İi procedeele specifice utilizate, accentul pus pe col emoĠionale în general İi la stimularea autonomiei İi î Cuvinte che ie: autonomie, încredere în sine,dezvoltare so – emoĠională. ,,Índrăzneİte, vei avea destul curaj, dacă vr Dolto Desfăİurarea jocurilor İi activităĠilor în pe întreg parcursul zilei în grădiniĠă oferă oportunit astfel: Centru ARTĂ : Oferă ocazii de comunicare nonverbală; Asigură o cale de expresie a trăirilor Permite eliminarea t ensiunilor emoĠionale; Dă copiilor un sentiment de forĠă, de p Asigură autoaprecierea în crearea unei, PosibilităĠile de exploatare a acestui c materialelor, voi aminti însă câtev a exemple de jocuri œexerciĠii relevante pen 1. ,,Fulgii de zăpadă “. Activitatea are c dezvoltarea stimei de sine pozitive İi întări Fiecare copil va primi o coală de hârtie sau un İerveĠel colĠul din dreapta, sus.Ímpăturesc din nou hâ vor observa că foile lor arată diferit, fieca au făcut acelea Se vat rage concluzia că fiecare foaie cu dec 24 2. ,,Ce aİ fi ,dacă aİ fi…“. Activitatea formarea imaginii de sine pozitive, precum İi primarea alegorică a acest Copiii vor primi o foaie de hârtie pe care următoarele întrebări: • – ,,Dacă ai fi un animal, ce animal crez • – ,,Dacă ai fi o culoare, ce culoare cre ai fi?“ • – ,,Dacă ai fi o jucărie, ce jucărie cre Pentru demararea discuĠiilor, educatoarea – A fost greu ce aĠi desenat? – La ce te – ai gândit când ai desenat acest anim – De ce ai desenat această culoare? Ce re tă ea pentru tine? – Cum vă simĠiĠi acum, după ce aĠi desena Pentru ca scopul să fie atins, fiecare cop exemplu, ,,Aİ fi un leu pentru că este pute fi culoarea portocalie pentru că este veselă“; , Prin desen copiii îİi exprimă trăsăturile succintă autocaracterizare İi îİi exprimă im crările execut putea organiza o expoziĠie intitulată: ,,Aces 3. ,,Pictura sentimentelor“ este o activ propune relaxarea copilor prin angajare tactil – kinestezică İi facilitarea cestora. Anexa 1 Sarcina : sub îndrumarea educatoarei, co – pictură, reprezentând diferite stări emoĠionale: vesel frică, ură, ruİine/vinovăĠie, etc. Copiii sun invitaĠi să exprime apoi pr – un alt desen, exact cea ce simt în acel moment, folosind culorile pe fluiditatea miİcării, tonurile İi consistenĠ a fectivitatea. Metode İi mijloace de realizare: conversaĠ Íncrederea de sine İi sentimentul valori prin intermediul dezvoltării sentimentului de d copilul colabor referire la lucrările comune) în vederea bun proprii, iar când este descurajat datorită di de comuniune îl va conduce spre acele comportamente ca İi în forĠele proprii. Importantă este non – evaluarea producĠiilor copiilor, semnificaĠii pentru ochiul adultului. Trebuie piii să deseneze, să fără a încerca să – i corijăm. Ei îİi exprimă astfel lumea corectă sau incorectă. Trebuie să discutăm c – i întrebăm ce au dese apreciem poziti v efortul pentru a le dezvolta încreder Centrul CONSTRUCğII Copiii sunt încântaĠi să atingă diferite intermediul jocurilor desfăİurate la acest ce Trăiesc sentimente de mulĠumire fa Ġă de construcĠia lor, Respect munca celorlalĠi; Capătă încredere în forĠele proprii; Au posibilitarea de a se juca alături d unui ,,produs“, a unei construcĠii; Au posibilitatea de a rezolva singuri diverse situaĠii problemă Centrul GĂTIT Mâncarea este considerată drept confort de preferat de mâncare atunci când sunt triİti s un exerciĠiu de socializare, învăĠare İi bună dispo selectarea alimentelor, prepararea unor reĠet 25 puĠini au fost copiii din grupă care mi – au împărtăİit faptul că acasă a nu le dă voie bucătărie din diverse motive, iar posibilita responsabilităĠilor, stabilirea cantităĠilor, educaĠia copiilor. Am reuİit prin intermediul acestor activităĠi care au fost impresionaĠi de plăcerea copiil – i determinăm sprijine prin procurarea ingredientelor İi pr eĠele reuİ Respectând norme de igienă İi securitate pent ,,Limonadă răcoritoare“, ,,Salată sănătoa ,,BiscuiĠi“, ,,Covrigei“, ,,Pâine‘, ,, Cornur ,Salată orientală“, ,,Pizza Centrul JOC DE ROL Copiii investesc în acest joc tot ce İtiu nu doresc sau uneori, chiar amintiri dureroas stăpâ nesc bine vorbirea, apelează adesea la joc Jocul de rol reflectă modul în care copiii relaĠiile dintre aceİtia. Copiii İtiu din pro se petrece de obicei – o familie: cine găteİte, cine spala hainele, cine merge la se de familie este una fericită sau nu. Cei mici repro ducă evenimente pe care le – au trăit sau de care au auzit. martorul ocular al unui accident rutier, prob îmbrăca cu ce doresc İi să fie oriunde îİi i pun costumul, ei personajelor. Pot să fie doctorul sau asist deveni curajos İi puternic. Copiii refac even doar aİa cum sunt s au par ci adesea în moduri care le e Pot să – İi exprime emoĠii negative pe care nu le po Copiii refac sau creează experienĠe de vi pentru siguranĠa lor em oĠională. • ,,Ce vezi în oglindă?“ Jocul presupune exrimarea unor stări sufle trecere a palmei prin faĠa ochilor, urmată de veselie, tristeĠe, uimir e, îi amuză pe copii. • ,,Jocul măİtilor —necesită un material copii. Aceste măİti ce exprimă diferite stăr dimineaĠă, în jocuri de creaĠie, în dramatiză c. • ,,Oglinda fermecată“. Copilul exprimă î stările sufleteİti ale unor personaje din • ,,Teatrul sentimentelor“ . Jocul îİi p antr enarea copiilor în exerciĠii simple de e conİtientizându – İi emoĠiile, stimularea unei atitudini activă İi constantă în activitate. Sarcină: ca niİte adevăraĠi actori , copiii vor învăĠa să se exp gest( mimă, pantomimă). Astfel, ei vor desc mâini – braĠe, picioare) câte o emoĠie/sentiment/s liciseală furie, fericire, dragoste). Se va puncta idee emoĠiilor İi e foarte important ca emoĠiile Ulterior, se vor explica/enumera motivele personal e care conduc la trăi emoĠionale. Se pune mare accent pe antren spontaneitate İi bucurie/libertate în exprima Metode İi tehnici de lucru: exerciĠiul, te reative. ,,Baloane vesele İi triste“. Activitatea emoĠionale deschise, autentice, spontane İi conduitelor prosociale İi de socializare, dez ăĠii İi exersarea po al copilor. 26 Sarcina. Se umflă câteva baloane cu ajutor trăiri emoĠionale preferate: bucurie, tristeĠ să identifice diferite stări emoĠionale, să c faĠa celorlalĠi un rol ales sau dat. Baloanel vor identifica cu ele experimentând toate tră irile. Metode İi mijloace de realizare: jocul de MUZICA are rolul său aparte în dezvoltare Amintirile, experientele personale, emoĠii muzică. Cât d e diferite ar fi amintirile tale fără mu Deci, dacă muzica —te atinge“, nu te vei stimuleaza creierul İi poate chiar să îmbunăt adulĠi. Muzica, into narea unui cântec poate fi soluĠia s ,,de criză“ a unui copil iritat, nervos, furi Rostirea pe o melodie simplă, accesibilă a lirea unei stări emoĠionale pozitive care să permită co Muzica îi face pe copii mai prietenoİi. Acolo relaĠionare între copii, fapt care duce la d tarea unor abilităĠi socia Copiii învaĠă prin muzică să se cunoască, Centrul ALFABETIZARE este locul unde c Alfabetizarea este locul unde progre siv, de la grupa mica la grupa mare, scrierea ia locul mâzgălelilor, unde poveİtile, convorbirile, m educarea comunicării orale İi scrise, la for ctul pentru carte İi pentru cei care o creează. Da adult, pe măsură ce cresc, în grupa mare cop – au însuİit citirea ,,citească“ imaginile , verbalizând cele ob servate, câİtigând astfel aut Exemple de jocuri: ,,Urmarirea emoĠiilor“. DaĠi copilului o găsească fotografia unei persoane vesele, apo mirate, etc. La fiecare alegere a lui, cereĠi copil – a făcut să opteze pe fotografie în locul alteia. Profitati de oca anumită emoĠie. ,,Carte despre mine“ este un proiect care se potriveİte cu astfel încât copii se uită în urmă la timpu aprecieze schimbările İi evoluĠia de – a lungul timpului. Cadrul dida e copeta cărĠii poza copilului. Pe măsură ce trece tim palmelor, urmele picioarelor, amprentele degetelor, numul de menbri din familia mea, culoarea ochilor mei; culoarea preferată, o poveste de e mine din vremea când era care îmi place să le fac. Copiii pot dicta imagini care să acompanieze povestirea respec pune în centrul Alfabetizare astfel încât ceilalĠi – İi vadă cartea İi să le vadă İi pe cele ale a – İi construiască o tip pozitiv în problema diferenĠelor astfel î i conİtientizează mai pro caracteristici precum İi ale colegilor de gru ,,Cutia pentru supărări, cutia pentru bucu Sarcină: copiii sunt solicitaĠi să – İi amintească, verbalizând, d anumită încărcătură emoĠională. Apoi, ei vor exp exprimându – le deschis în faĠa celorlalĠi. La final frustrărilor, tensiunilor, elementelor de ag e construiesc dou coifuri. Pe rând, fiecare copil îİi va expri grafic prin desen. Desenele astfel realizate ce exprimă. Ín final, copiii vor hotărî ce se va întâmpla c Metode İi mijloace de realizare: lucrul cu – creative. 27 Centrul NISIP SI APĂ Jocurile desfăİurate la acest centru sunt • prin ajutorul dat la distragerea sau î nveselirea unui copil care e trist; • prin asigurarea unor İanse de succes trebuie; • prin rezolvarea de probleme pe baza cl pietricelele se scufundă). JOCURILE ÍN AER LIBER oferă copiilor İansa de situaĠii din mediul exterior, İansa de a – İi exersa deprinderile de a s exterior îİi dezvoltă un sentiment benefic a i de ei când în vârful toboganului, când văd răsărind o pl – o sau când constru din lemn împreună cu câĠiva colegi. Aici îİi İi – l pot oferi când coboară de pe leagăn. Dialogurile despre s exterior. Unii copii se exprimă mai uİor pe l Bucuria, enervarea İi spiritual de competiĠi l exterior. Unii copii sunt timizi, visători, rezervaĠ – se mai nesiguri İi mai Practicarea jocurilor de miİcare este un reme – i ajuta să aibă sine, alegând activitatea care se potriveİte el mai bine personalităĠii implică participare, ajutor reciproc, organiz să pierzi. Jocurile de miİcare trebuie să ocupe un ea copiilor d preİcolară. Folosite chibzuit İi sistematic, miİcărilor, cât İi întreaga sferă psihomotr prevederea, luarea İi realizarea rapi dă a unor decizii, agerimea, pr ,,Tehnici de miİcare İi dans“ . Activitat copiilor, deblocarea emoĠională a acestora, d Sarcina : copiii trebuie să realizeze diferite tipuri de mers İi m de educatoare. Exemple( în ordinea efectuării 1) Pe un fond muzical relaxant fiecare co – İi miİte, după cum fiecare parte a corpului İi apoi corpul în an n dans al lui, care – l reprezinte. 2) Copiii să – İi imagineze că merg pe diferite s miİcătoare, nisip fierbinte, ploaie, apă, zăp stărilor emoĠionale pe care le p ot trăi în astfel de situaĠii. 3) Folosind jocul de rol, copii să imite m (cocoİ, pisică, maimuĠă, İarpe, broască, peİt Crearea unor momente de destindere prin râ tmosfera devine mai destinsă, avem libertatea să fim devenim mai capabili să fim empatici, mai puĠ İi de a rezolva conflicte. Nu uitaĠi să – i în trebaĠi la sfârİitul zilei pe copii – voastră cum s – au simĠit pe p zilei. Intâlnirea de dimineaĠă constituie o bun pozitiv de a începe ziua. Ín acest moment se l între mem grupului, care învaĠă să se asculte unii pe c reguli stabilite împreună. Aceasta adunare p grupei are rolul de a exersa İi dezvolta valori democratice ca tolera verbala si nonverbala), grija, aceptarea, includerea. Ímpartăİirea în cadrul întâlnirii de dimi inteligenĠei emoĠionale deoarece copiii au po a de a – si exprima proprile idei, sentimente, discuta despre experiente personale care au avut o semnificatie importanta in viata lor. Colegi pun intrebari sau aduc comentarii. Este marea san cunoas că, İansa de a manifesta empatie faĠă de s 28 Jocul ,, Cutia cu emoĠii“ – poate fi folosit tot în cadrul – o cutie sunt puse mai multe expresii ale diverselor masură ce co cresc. Fiecare copil îİi alege expresia emoĠi o întâmplare care i – a creat acea emoĠie. • Jocul ,,Culorile emoĠiilor“ e bazat pe asocier e a cuvintelor. Acest joc poate fi o metod este de menĠionat că poate fi utilizat İi de o persoană spune,,înalt“ iar cealaltă trebui uloare îl face ace gândească. Putem folosi notiuni ca: fierbint care exprimă o emoĠie( fericit, supărat, entu – l pe copil la ce cu EmoĠiile acestea pot să fie extrase dintr – o scurtă povestire, pot fi pu colorate, hartie , mai ales la grupele mici, – İi aleagă culorile İi s Jocul este preluat İi adaptat din lucrarea ,, genĠa emoĠională în educaĠ • ,Sarada sentimentelor – — este un joc pentru a spori c – o pălărie aİezaĠi imagini decupate din revis – uimire, bucurie, tr istete. Prima persoana ia un bilet din palarie si mimeaza sentimentul respectiv, fara sa vorbeasca, iar ceilalti copii trebuie actorul , cât si publicul sunt ajutati sa id cteristicile faciale si alte indici nonverbale ale sentimentelor. Un joc similar • ,,O cutie cu îmbrătiİări“ poate fi fol mamicile sau parinĠii, bunicii. Ideea este de duna într – o cutie sugestii de îm aici din plin la imaginaĠia copiilor. Ex. – o îmbratiİare pentru mama, o întîi îmbrăĠiİarea, apoi mâncaĠi împreună p per soane), o îmbratisare scurtă, o îmbratiİare imprumutată parinĠilor acasă. Am creat momente pozitive, copii alături d – am organizat puĠin altfel, de cele mai multe ori. Íntr – o cutie cu ,,surprize“, am pe care părinĠii împreună cu copiii lor să le Răspunde la întrebarea: – Ce culoare poĠi să mănânci?(roİia) – Ce parte a corpului face fructe?(părul) – Ce a re spate İi patru picioare, dar n – are corp?( scaunul) – Ce întrebare poĠi să bei?(ceai) – Ce poĠi avea într – un buzunar gol?( o gaură) Fi alături de copilul tău İi faceĠi împreu – O îmbrăĠiİare İi un pupic! – FaceĠi o îmbrăĠiİare sanviİ! – O îmbrăĠiİare İi o melodie! – O îmbrăĠiİare İi o prăjitură! – Iar distracĠia a continuat cu noi provo Atunci când râdem, în corpul nostru se pet bată mai repede, sistemul imunitar este activ i care ne ajută să creierul primeİte mai mult oxigen. Muİchii se mai bine…..Nivelul de stres scade. Atmosfer creativi İi să ne lărgim pe rspectiva asupra lucrurilor; deveni İi ne creİte capacttatea de a lua decizii bun Una din problemele cu care ne confruntăm, conflictele car e apar intre copii , probleme ce apar to – İi ,,gestion —conİtient emoĠiile. Gestionarea emoĠiilor este o altă etapă c modalitatea prin care ne vom exprima într – o anumită situaĠ ie. Pentru a ne gestio important să Ġinem cont de: 29 • Ce exprimăm? • Cum exprimăm? • Când exprimăm? • Unde exprimăm? • Cui exprimăm? •,,Păstrează – Ġi calmul — este o activitate care po – i ajuta pe copi , educatori, părinĠi să ia o pauza İi să se reduce comportamentul impulsiv İi de a separa comportamentală. Trebuie reĠinute patru etape 1. SpuneĠi: ,,Op reİte – te İi uită – te în jur“. 2. SpuneĠi:,,Pastrează – Ġi calmul“ 3. RespiraĠi adânc pe nas, numărând până l doi, apoi expirati, numarând până la cinci. 4. Repeta܊i aceste etape până când simĠiĠ – aĠi calmat.( după M.Elias si J ,,Aptitudini pentru luarea deciziilor sociale Trebuie să – i învăĠaĠi pe copii metoda ,,Pastreaz – Ġi calmul“ İi să o exe ca ei să fie în măsură s – o folosească . I nteresul nostru İi al copilu pentru a putea discuta ce s – a întamplat. SituaĠia poate fi fo ,, Iti mai aduci aminte când erai supărat İi să – mi spui ce s – a întamplat? Este un lucru care poate supărat.“ Am dorit ca prin materialul prezentat să î noastră, exemplificând cu activităĠi care pot rice grupă de preİco dotarea materială a acesteia. Bibliografie: 1.Dolto Francoise, ,,Ce să le spunem copii sunt bolnavi, când se bucură“, Bucureİti edi 2.Gol eman Daniel, ,,Inteligenta emoĠională“, 3.Housen Kirsten A., Kaufman Roxane K , Burke Walsh Kate, Crearea claselor orientate după necesităĠile copilului“, editura Cermi, 4.J.Elias Maurice, Steven E.Tobi as, Brian S.Friedlander, ,,In copiilor“, Editura Curtea Veche, Bucuresti, 2 30 02/)%#4 $% !#4)6)4!4% ).4%’2!4 Ƿ35.4%- !,4&%,ǡ $!2 3)-Ѵ)- ,! & 0≤ضǤ flÆ∂Ǥ ∞≤•ž£Ǥ !∞ ‘≤¡§©Æ©ѵ° ǡǡ,µ≠•° 0 Nivel I: grupa mare Tema de studiu : ‚ CINE SUNT/SUNTEM ?“ Tema activităĠii : ‚Suntem altfel, dar simĠim la fel “ Tipul de activitate : predare – învăĠare Forma de realizare : activitate integrată Tipul integrării : secvenĠial Elementele componente ale activităĠii integra : ADP : Íntâlnirea de dimineaĠa: – Salutul/PrezenĠa – Calendaru l naturi – Noutatea zilei TranziĠiile: – elemente de euritmie – alte elemente semnificative în coordona Rutine: – ‚Mă pregătesc pentru activitate “ – exersarea unor deprinderi de autoservire – ‚Singurel îmi fac ordine la locul de mu ncă “ – exersarea unor depri gospodărească ADE: DLC ‚Frumoasa balerină “ de C. Andersen – povestea educatoarei DEC ‚DiferiĠi, dar împreună “ – pictură ALA I : Bibliotecă : – ‚Citim imagini despre copi lumi “ – ‚RochiĠa balerinei“ – grafisme Artă : – ‚Copii diferiĠi “ – desen – ‚Flori pentru copi lumi “ – modelaj ConstrucĠii : – ‚Case pentru copiii săraci “ – ‚Caravana de căruĠe “ ALA I : ‚Dansuri ale etniei rome “ Scopul activităĠii: – Dezvoltarea capacităĠi i de a stabili relaĠii interumane – Dezvoltarea capacităĠii de respectare a di – Educarea în spiritul respectării normelor – Stimularea expresivităĠii İi creativităĠii ivarea spiritului critic estetic prin evaluarea lucrărilor proprii İi – Consolidarea priceperilor de a utiliza creator tehnicile practic – aplicative învăĠa – Familiarizarea copiilor cu existenĠa mai multor etnii İi tipuri – Cultivarea unor atitudini de toleranĠă , p discriminării ; – Să relaĠioneze cu oamenii din jur indifere a cunoaİte cultura İi tradiĠiile altora; Obiective operaĠionale: 31 ADE DLC – , Frumoasa balerină “- povestea educatoarei – să participe la activitate atât în calitat – să audieze cu atenĠie un text, să reĠină i İi să demonstreze ca – a înĠeles ; – să – İi îmbogăĠească vocabularul activ İi pas relaĠiilor cu ceilalĠi İi să utilizeze un lim – să recepteze un text care i se pov esteİte, înĠelegând în mod in expresive İi estetice ale acestuia; – să trăiască în relaĠiile cu cei din jur st armonie ; DEC – ‚DiferiĠi, dar împreună “ – pictură – să realizeze tema dată folosind tehnici alternativ – să coopereze în realizarea unei lucrări pl – să aplice în situaĠii noi tehnicile învăĠa ALA Bibliotecă : – să observe imaginile prezentate; – să comuni ce impresiile, idei pe baza observări – să traseze semne grafice în spaĠiul dat, p Artă : – să coloreze în conturul imaginii folosind specifice fiecărui c opil în funcĠie de rasă, etnie, etc; – să realizeze tema,utilizând tehnici specif – să respecte algoritmul de lucru; ConstrucĠii : – să asambleze case din diferite materiale: – să construiască căruĠe specifice etniei rr curi, alte materiale; Strategi didactice: 1. Metode İi procedee : observaĠia, conversaĠia, povest demonstraĠia, lucrul în grup, turul galeriei, 2. Material didactic : cărĠi,reviste, videoproiector, f e de lucru,acuarele, lego, rotodiscuri, foarfece, gârtie glasată, costume, panou. 3 . Forme de organizare :frontal, individual, pe grupuri. 4 . Elemente de joc: manipularea materialelo r, aplauzele, vorbirea r personajului surpriză etc. 5 . Metode de evaluare : observarea sistematică a compor recompense. Durata : o zi Bibiografie : 1. Cucoİ,C, EducaĠia. Dimensiuni culturale ditura Polirom,Ia 2. Breben, S. Metode interactive de grup , Editura Arves.202 3. Programa pentru educaĠia timpurie a copil , (209), Editura Didactica Publishing House, Bucureİti, 2009 4. Revista ÍnvăĠământul Preİcolar , 3 – 4/20 10, Editura Arlequin. SCENARIUL ZILEI Activitatea debutează cu Íntâlnirea de dimineaĠă. Copiii sunt aİezaĠi în cerc pentru a sta Educatoarea, pentru a constitui un model de c İte, transmite 32 İi încurajare prin toate formele de comunica – verbală İi nonverbală. Salutul porneİte de educatoare prin recitarea unei scurte poezi – salut: DimineaĠa a sosit ToĠi copiii au venit, Ín cerc să ne adunăm, Cu toĠii ne salutăm: Bu nă dimineaĠa, dragi copii! A – nceput o nouă zi Salutul se realizează prin tehnica comuni continuat de toĠi copiii grupei. Fiecare copil salută strângând m copil va saluta edu catoarea, care la rândul ei va saluta Copiii pentru a se apuca de treabă, trebui Ca sa fiu copil voinic Eu fac sport încă de mic, Merg în pas alergător, Sar apoi într – un picior, Mă opresc, respir uİor, Ínt ind braĠele să zbor. Dar cel mai bine e Să fac İi gimnastica. Un, doi, un, doi, FaceĠi toĠi la fel ca noi! Ăsta – i doar un început! Ia priviĠi cât am crescut! Se va face prezenĠa: un băiat va număra fetele İi o fa abse nĠele. Se va stabili împreună cu copiii data, zi apoi aspectele vremii din această dimineaĠă, completează calendarul naturi . . InvitaĠia de a analiza vremea i de a marca modif printr – o scurtă poezie: ‚ Vremea noi o studiem ği – n calendar noi notăm De e ploaie sau e soare Vrem să İtim acuma oare? “ Noutatea zilei: cu ajutorul videoproiectorului se proiectează pe per balerine prin care se anunĠă tema zilei İi ce au de f Activitatea comună a zilei va porni din zo Bibliotecă unde cu ajutorul videoproiectorului le voi povesti ‚ Frumoasa balerină “ de C.Andersen. Cu ajutorul im ul unei frumoase fete de etnie rromă care doreİte să datorită originii sale İi mai ales de prejude Pentru tranziĠia la domeniul estetic İi cr MânuĠe albe, galbene İ brune “. Activitatea se va desfăİura la centrul Artă , unde copi vor avea de realizat cu ajutorul picturii tema ‚ DiferiĠi dar împreună “, temă care să surprindă prie rasă, etnie, etc. Următoarea etapă a zilei est e cea a jocurilor İi activităĠi ALA care desfăİoară la următoarele centre: Bibliotecă : – ‚Citim imagini despre copi lumi “ – ‚RochiĠa balerinei“ – grafisme, Artă : – ‚Copii diferiĠi “- desen – ‚Flori pentru copi lumi “- modelaj ConstrucĠ i : – ‚ Case pentru copiii săraci“ œ ‚Caravana de căruĠe “. TranziĠia către centrele de interes se fac Mâinile nu stau “. Cu lucrările realizate se amenajează o expoziĠi viz ionează la videoproiector finalul poveİtii ‚ Frumoasa balerină “. Ín încheierea activităĠii se desfăİoară ‚ Dansuri ale etniei rome “ 3 Evenimentul didactic ConĠinutul İt Strategile didactice Evaluare 1. Organizarea activităĠ – se amenajează sp ucaĠion – se pregăteİte ma – se organizează g conver Observarea comportamentul ui ini 2. Captarea – se realizează la î cadrul căreia se videoproiectorului imagine a unei balerine. dezbaterea povestirea Evaluar 3. AnunĠarea İi enunĠa obiectivelor cu ajutorul imagini de pe perete se v – a anunĠa tema de ast Suntem altfel, dar simĠim la fel “ – se vor enunĠa ob conver explic Observarea capacit atenĠ volunt 4. Dirijarea învăĠării – activitatea com centrul Bibliotecă , unde cop cu atenĠie poveste Frumoasa “ de C. Andersen. Povestea este despre o frumoasă fată de e are călătoreİte alătur ei fiind nomazi. banii pe care îi pantofilor de bale baletul este vrăji să ajungă o mare îndeplineİte prin – o întâmp intrată în corpul de Martina care era prim – balerină de furt. Este acu mâncare. Sonia era stânjeni ea când o vedeau înĠe legeau că aİa s PărinĠii prietenu nedrept de furt İi Vom dialoga pe te oameni – Cărei etnii îi a – Prin ce se carac ? – Ce înĠelegem cân riĠi ? – DaĠi exemple de ? – Ce sunt prejudecă – Cum putem lupta î – Să enumere un co İi unul negativ di – DaĠi exemple de povestirea dialogul Evaluar 34 Evenimentul didactic ConĠinutul İt Strategile didactice Evaluare trebuie să ni le î relaĠi ile cu cei din j considerăm diferiĠ Este culoarea piel dintre oameni ? TranziĠia spre a d face prin cântecul MânuĠe alb İi brune “. Această ac e v – a desfăİura la centr Artă . Copi vor avea de picta toată lumea care s explic Evaluare prin probă p 5. ObĠinerea performanĠ – copii îİi vor al de preferinĠe: Bibliotecă : – ‚Citim imagini d – ‚RochiĠa balerin “- grafism Artă : – ‚Copii diferiĠi “ desen – ‚Flori pentru copi lu mi “ – modelaj ConstrucĠii : – , Case pentru cop “ – , Caravana de căr “ – după terminarea – om viziona sfârİ ‚Frumoasa balerin “ explic demonst exerci Evaluare prin probă p 6. Asigurare fedba ck – ului – prin metoda inte urmăreİte realiz – ului 1. Care este personajul principal? 2. SpuneĠi două în 3. Ce alte persona această poveste 4. SpuneĠi mai mul întâmplările di – se organizează o copilor piramida turul galeriei Evaluar Sonia ĨƌƵŵŽĂ ƚĂůĞŶƚ Martina ƔŽƌŝĐ Kevin ĚŽƌŝŶԑ ren ƵŶԑĂƌ ƉƌĞԑ ƉƌĞũƵĚ 35 Evenimentul didactic ConĠinutul İt Strategile didactice Evaluare 7. Íncheiere activităĠ – în încheierea ac costuma İi vor d Dansuri ale etniei romilor “. – se acordă recomp de monstr Aprecieri verbale 36 #/,!”/2!2%! ‘2A$).)ѴA Ȃ FAMILIE 02/&Ǥ _.6Ǥ 02%Ñ#/,!2 !2$%,%! G.P.P. NR: 13 SATU MARE Moto: ” Orice om primeİte două feluri de educaĠie pe car e İi – o face singur. ” GIBON Ín actul de educare a copilului preİcolar informativ – educativ la care contribuie familia İi grădiniĠa . Familia este factorul educativ prioritar, într e, aceasta find modelul pe care copilul îl imită İi – l urmează. Ín familie copilul ContribuĠia familiei este cu atât mai mare cu de creİtere înaintează pe treptele sup erioare ontogenezei. Familia oferă mediul în care copilul se na formează pentru viaĠă. Aceasta reprezintă pri İi mediul social. Are rolul central în asigurarea condiĠiilor nec dezvoltare ale copilăriei, condiĠii ce stau sale cu mama, cu tata İi cu fraĠii, copilul s e de societa cunoaİte valorile İi începe să – İi formeze imaginea de sine. Mediul în care copilul se naİte, trăieİte viaĠa îl oferă familia. Astfel, familia are r ilor necesare treceri prin stadiile de dezvoltare ale copilăriei, condiĠ ApariĠia unei persoane micuĠe în orice famili îİi inspiră tandreĠe aduce cu ea un enorm sens al respons îngrijeİti İi să o educi. PărinĠii sunt pri interacĠionează constant încă din prima zi a pilul îl i Totodată, modul de viaĠă al familiei este p intrafamilială influenĠează decisiv dezvoltar Copiii îİi observă proprii părinĠi cum acĠi onează în rolul de părinĠi. sănătoasă ale copilului sunt dezvoltate în f acestea constituind suportul dezvoltării ulte i. Tot în familie, copilul îİi însuİeİte corectitudinea exprimării depinde de modele interacĠionează İi îi solicită pe copii. Ín nte deprinderi de comportament: respectul, politeĠea, cinstea, Ín realizarea acestor sarcini, modelul parental ajută cel mai mult, păr exemple de comportamente în diferite contexte De la părinĠ i, cei mici vor învăĠa să aprecieze c este nedrept, ce este frumos İi ce este urât în care să acĠioneze ulterior ca părinĠi. La vârsta preİcolară un facto r educativ important este grădiniĠa , care desfăİoar proces instructiv – educativ İi are cadre cu pregătire pro İi procedee pedagogice consacrate. Educatoarea grupei trebuie să cunoască spe stadiu de dezvoltare a copilului, disponibilităĠile intelectuale precum İi part preocupă de socializarea preİcolarului prin i – i prileju cunoască mediul înconjurător, organizând vizite în împ 37 İcoală, la locul de muncă al părinĠilor etc. cultivă încrederea în propriile posibilităĠi jocuri İi activită efectuând munca suplimentară individualizată jucăriile existente pentru a – i apropia de acestea. GrădiniĠei îi revine rolul de partener în relaĠiile ei iar ace st rol derivă că este un serviciu specializat, cu cadre pre vârste cuprinse între 3 – 6/7 ani. Există două dimensiuni principale ale imp famil iei în favoarea copilului: dimensiunea relaĠiei copil – părinte İi dimensiune – familie. Dimensiunea relaĠiei copil – părinte vizează controlul frecvenĠ îndeplinirea sarcinilor İi susĠinerea spiritu erială a activităĠii did dimensiune se referă la alegerea unităĠii de didactice. Aceste contacte pot fi întâlniri c nĠilor, reuniunile de informare a părinĠilor cu privi RelaĠia grădiniĠă – familie nu se poate constitui fără as fundamentală: cunoaİterea familiei de către sticilor İi pot educativ. Educatoarea trebuie să cunoască mai o ajută în cunoaİterea İi înĠelegerea copiilo – 6/7 ani. GrădiniĠa nu poate face minuni, iar educaĠ a dată în aceasta instit bune, dacă nu se va sprijini İi nu va colabor copil fără a – l observa atent, fără a – l studia, fără a – i înĠelege personalitatea Căldura raporturilor din tre părinĠi İi educatoare, încred prin schimbul de informaĠii – pentru care trebuie să găsim în educatoarea poate ajuta familia în cel mai si n raporturile cu copilul său, să prevină îndepărtarea lui Complexitatea problemelor lumii contemporane parteneriatul educaĠional. Implicarea, ca age Ġi ai educaĠiei, a diferit comunitate dezvoltă în prezent o imagine co GrădiniĠa, fiind puntea de legătură cu famil special itate, informându – i asupra etapelor de evoluĠie a co întâmpină dificultăĠi în înĠelegerea rolului Ocaziile de a discuta cu părinĠii pentru luĠii problemelor confruntă copilul trebuie căutate chiar İi at prilejuite de acele momente în care copilul Altfel spus, cele mai f recvente ocazii pe care le are educat părinĠii aduc copiii la grădiniĠă; la sfârİit cu prilejul diferitelor evenimente festive ce ul grădiniĠei: să festivităĠi de început de ciclu ori la sfârİ părinĠii, consultaĠii pedagogice. Cu cât cunoaİtem mai bine familiile copiil cu ele. Cu cât părinĠii vor cunoaİte mai bine program ambilor factori educaĠionali İi a ambelor med părinĠi este mai strânsă cu atât mai bine amb tori vor cunoaİte mai bine Dialogul educatoare – părinte se poate organiza, fie individual prin consultaĠii, cu fiecare familie, fie în adunările organizate cu părinĠii ; se informează reciproc, buna desfăİurare a procesul ui educaĠional din grădiniĠă, cat dialogul deschis bazat pe încrederea reciproc Unii părinĠi, care au avut experienĠe nega simĠi intim idaĠi de prezenĠa unor cadre didactice. A İtie cum este mai bine, nu pun la îndoială faptele acestuia. Ed negative; probabil unii părinĠi le – au dat lecĠii despre cum să – İi facă meseria. Ace 38 sentimente pot obstrucĠiona o bună comunicare Participarea părinĠilor la activităĠi ale reprezintă un alt pri părinĠilor, dar İi un mod prin care aceİtia grupei, cu conĠ metodele didactice, cu materialele didactice modul de comunicare İi abordare a situaĠiilo copil. RelaĠia părinte – educatoare as tfel contribuie la constituirea – grădiniĠă, la o coerenĠă a practicilor educaĠ Vizitele periodice la domiciliu vor fi programate la momente – i oferă ed ucatoarei posibilitatea de a cunoaİte fam încurajată să viziteze la rându – i sala de grupă în orice moment. ideea că educatoarea lor îi vizitează. Gazdel că o astfel de vizit comunicarea unor veİti proaste astfel este n vizitaĠi. La începutul vizitei, se reia preze câteva aspecte p ozitive, întotdeauna, chiar İi atunci îngrijorarea în anumite privinĠe. Vizitele la famili. Educatoarea poate afla lucruri interesante despre: cultura familiei respective; modul de a interacĠiona; talentele İi aptitudinile membrilor ace progresele İi succesele individuale ale copil copilului la grădini Ġă pentru a le arăta părinĠilor, bucu – se astfel de atenĠia cum aceasta intră în contact comunicaĠional c idei legate de anumite preocupări, neînĠelegeri, sau obiective speci lul lor. Parteneriatul grădiniĠă – familie se poate realiza İi prin întâlnirile formale desfăİurate în cadrul formal al negocierilor Ín cadrul acestor întâlniri părinĠii trebuie icaĠi în luarea unor dec securitatea copiilor, stabilirea meniului z copilului. Participarea părinĠilor la excursii, vizi La serbare pot participa părinĠi İi rud e ale copiilor. PărinĠii por fi implicaĠ pot veni İi cu sugestii, propuneri de teme, d Lectoratele cu părinĠii , organizate sistematic, au drept rândul comunit ăĠi. PărinĠii de la un întreg nivel be consilierea unor specialiİti din domeniul psi care grădiniĠa derulează programe în partene sar medical, insti ONG – uri). Comitetul de părinĠi al clasei, ales familiile copiilor, fiind forul organizat în de ordin socio – gospodăresc. Realizarea unor vitrine cu material informativ de specialitate poate curiozitatea părinĠilor. Consultarea unora d intervenĠie, etc.) contribuie la lărgirea ex dagogice a părinĠilor İi potrivită în anumite situaĠii educaĠionale. Realizarea unor afiİe speciale poate avea un rol stimulativ corespunzătoare de viaĠă, de activitate inte tru eliminarea copiilor, determinarea părinĠilor a – İi integra copiii în activităĠi Sărbătorirea în comun a unor evenimente d reciprocă İi de implicare în actul ed ucativ. Factorii de modelare a personalităĠii uman forma unui sistem bine închegat, pentru ating educarea copilului . Pentru aceasta, este nevoie de un schimb permanent de inform mpletare İi valorifi dirijate spre micul învăĠăcel. 39 Bibliografie: 1. Băran, Adina , (204), Parteneriat în educaĠie: familie œ İcoală œ comunitate , Editura Aramis Print, Bucureİti 2. Bunescu, G., Alecu, G., Badea, D., (197), EducaĠia pări nĠilor. Strategii İ , Editura Didactică İi Pedagogică, Bucureİti 3. Dumitrana, Magdalena, (20), Copilul, familia İi grădiniĠa Editura Compania, 4. Dumitrana, Magdalena, (201), Cum creİte un pui de om, Editura Compania, B 5. Mate iaİ, Alexandra, ( 203) , Copiii preİcolari, educatoare İi consiliere , Editura Didactică İi Pedagogică, Bucur 6. Vrăİmaİ, Ecaterina Adina , (202), Consilierea İi educaĠia pări Editura Aramis, Bucureİti 40 -/$!,)4Aá) $% &/2-!2% ! #/-0%4%.á%,/2 – %-/á)/.!,% ,! 02%Ö#/,!2) 02/&Ǥ _.6Ǥ 02%Ö#Ǥ „A,A.% ‘2A$).)á! #5 02/’2!- 02%,5.’)4dz,5-%! – JIU,GORJ Competenаele socio – emoаionale se formează de la vârste frage niаa având un rol i conturarea Юi dezvoltarea acestora. Dezvoltarea social de a interacаiona pozitiv cu alаi copii,educatoarele a e dezvoltare personală Юi de încurajare a învăаării prin cooperare. Dezvoltarea emoаională este cen de a se percepe pe sine Юi de a – Юi adapta Юi de a recunoaЮte o varietat Un rol important în emoаională îl au poveЮtile,care transpun copiii în “pielea“ p Dezvoltarea socială reprezintă capacitatea de a interac܊iona Ġi copi, îndeosebi cu cei de v ârst ă apropiat ă, dezvoltarea cap acit ăĠ i de a interac Ġiona cu adul Ġi cunoscu Ġi, a abilit ăĠ i de a recunoa İte, acepta, aprecia si de a respecta asem ăn ările İi deosebirile dintre oameni , de a respecta regulile ܈i de a întelege efectele acestora. Totodată dezvoltarea socială pre dezvoltarea capacit ăĠ i de a – İi asuma responsabilit ăĠ i, de a negocia İi participa la luarea decizilor, capacitatea de a coopera cu ceilal܊i ܈i abilitatea de a mani Ġă de alte persoane. Capacitatea pre܈colarului de a interac܊ion u al܊i copii se educă î colectivitate.Ín toate activită܊ile ini܊iate, , să se împrieteneasc ă İi să men Ġină prietenia cu cel pu܊in un copil , să ofere sau s ă cear ă ajutor altor copi atun ci c ând contextul o impune.Activită܊ile de dez de a forma ܈i dezvolta la pre܈colari această J ocuri în diade de tipu Cum salut?; Cum spun mulĠumesc?; Cum cer iertare?; Cum mă îm meu?; Unele secrete nu trebuie păstrate niciodată…, în cine pot avea încrede – Ġi place, al face!etc.,realizate în activită܊ile de dezvo copii ܈i facilitează in tegrarea în colectivitate.Chiar de învă܊area prin cooperare,datorată beneficiilo interac܊iunii ܈i dezvoltării unor abilită܊i d grup.Metode interactive precum “mozaicul“,“tehnica Lotus“,“Cubul“ ܈i o oportunitate de dezvoltare a capacită܊ii d sarcini,devoltarea încrederii în sin e ܈i în membrii grupului. Ín vederea dezvoltării capacit ă܊ii de a interac Ġiona cu adul Ġi cunoscu Ġi este necesar ca,de la intrarea în colectivitate până la vârsta ܈co părin܊ii lor,să în܊e leagă că despăr܊irea temporară de ace este justificată (c grădiniĠă, când merge într – o activitate extra܈colară, când pă ), să îİi exprime afecĠiunea faĠă de adulĠi – au obiİnuit,să ră spundă la formule folosite de adulĠi, ܈i să ceară ajutorul adu nevoie.Comunicarea ef este exersată în grădini܊ă prin implicarea p lor,precum ܈i prin implic area părin܊ilor la ac܊iunile ext pre܈colară. Pentru dezvoltarea capacita Ġii de a respecta regulile ܈i în܊elege efectel educatoarea trebuie să analizeze împreună cu ii exersea 41 permanent respectarea acestora ,formându – ܈i,treptat,deprinderi precu să îİi aİtepte diverse situaĠii , să fie capabil să folosească jocul pent să anticipeze ce urmează în programul zil nic precum ܈i să – si adapteze comportame regulile diferitelor situaĠii sau să particip 5 ani,copiii vor fi capabili să – ܈i asume câteva responsabilită܊i, – se în luarea un or decizi referitoare la participarea la joc, aplicarea unor strategi pentru a rezolva adecvat problemele individuale sau de grup sau negocierea cu al ajutorul adultului . Dezvoltarea emo Ġio nal ă presupune dezvoltarea capacit ăĠ i de a se percepe, în mod pozitiv c a persoan ă unic ă, cu caracteristici specifice , capacit atea de a – İi adapta tr ările İi emo Ġile, de a recunoa İte İi de a – İi exprim a adecvat o varietate de emo Ġi. Perceperea po zitivă, ca persoană unică, cu caract copilului de a – İi spun e corect numele İi prenumele, de a folosi corect pronumele, de a descrie membri familiei sale, de a comunic celorlal Ġi informa Ġi despre sine. De aseme nea copilul tr – ܈i cunoască ziua, luna,în care s – a născut precum ܈i oraİul/local manifeste încredere în sine. Dezvoltarea capacit ăĠ i de a – İi adapta tr ările İi emo Ġiile , precum ܈i de a recunoa İte İi d e a – İi exprim a adecvat o varietate de emo Ġii se exersează prin intermedi sau de educarea limbajului.Poeziile ܈i pove܈t de personaje sau fapte descrise.Prin intermediul p ovestirii —Ciubo܊elele iepura܈ului“,copiii empatizează cu personajul situa܊ii dificile.Finalul fericit al pove܈til —S cufi܊a Ro܈ie“ ܈i —Capra cu trei iezi“ produc rol este o activitate apreciată de copii,care preferate. Dezvoltarea socio – emo܊ională a p re܈colarilor poate fi stimu metodei interactive “ Metoda pălăriu܊elor gân creativită܊ii pre܈colarilor ܈i oferă posibi exterio rizarea emo܊iilor specifice.Fiecare culoar comportament potrivit.Astfel,“Pălăriu܊a albă ro܈ie“manifestă multă imagina܊ie ܈i empatie propriile sent nemul܊umiri,“Pălăriu܊a neagră“gânde܈te negat implica܊iilor,riscurilor încălcării regulilo sugestii ܈i propuneri reale,“Pălăriu܊a ve rde“este creativă,emană idei albastră“dirijează demersul de rezolvare a pr metodei,copiii înva܊ă să – ܈i exteriorizeze emo܊iile,să comuni ܈i să ܊ină seama de alte puncte de vedere,facilitân Pre܈colaritatea reprezintă piatra de te psihocomportamentale de calitate î܈i vor pune societate a viitorului adult.De aceea,orice responsabilitate ,iar educatoarele trebuie să conduitei ܈i con܈tiin܊ei sociale a copiilor. BIBLIOGRAFI E 42 ğtefan A. Catrinel & Kallay Eva – —Dezvoltarea competenĠelor emoĠ Editura ASCR, Cluj Napoca, 207 Silvia Breben ,Elena Gongea,Georgeta Ruiu,Mihaela Fulga – Metode interactive de grup – ghid metodic,Editura Arves, 208 Curi culum pentru învă܊ământ pre܈colar, 208 43 DEZVOLTAREA SOCIO – %-/Ѵ)/.!,A ! 02%Ñ#/,!25, %$5#!4/!2%ǣ „!,4A ,/ ‘2A$).)Ѵ!ǣ Dz$5-„2!6! -).5.! EvoluĠia socială İi emoĠională se influen İi se dezvoltă pachet“. Multe dintre jocurile İi activităĠi sociale a copilului aduc o contribuĠie substa Atât grădiniĠa cât İi părinĠii au un rol esenĠial în felul în copil la maturitate deoarece încă de mic este activităĠi care să îl ajute să – İi însuİească aptitudini socio – emoĠionale. Aflat pr alĠi copii vârsta lui , îi va fi de folos puterea exemp – Ġi aİtepta sau să nu întrerupi pe celălalt când vorbeİte Acum există ocazii să fie învă Ġat să se joace frumos cu ceilal pentru a fi cât mai generos în a – İi împărĠi jucăriile sau a face copilul va învăĠa toate aceste lucruri esenĠi – emoĠională. C hiar dacă este mic, nu înseamnă că trebui copii de vârsta lui pentru că este recomandat İi cu alte personae, inclusiv adulĠi deoarec Ġat din toate aceste Dezvoltarea socio – emoĠională a copilului preİcolar e creİte ca persoană. Dacă abilităĠile motorii natural, cea emotională sa u socială necesită sprijinul educa să dea dovadă de foarte multă răbdare İi de socio – emoĠionale esenĠiale va creİte İi se va d – un adolescent İi apo i într – u n matur responsabil İi împlinit ! Íntâlnirile de joacă İi integrarea micuĠu reprezintă o metodă simplă İi eficientă prin – İi dezvolte ap sociale.Aceste întâlniri cu alĠi preİcolari, care au i sociale. Nu trebuie să se uite faptul că preİcolaru din jurul lui aİa că este foarte important să n faĠa lui aİa cum a comporte când va fi mare. A comunica adecva dezvoltarea lui socială, lucruri pe care copi O tehnică foarte importa nt pentru dezvoltarea socio – emoĠională a copilulu iniĠia tot felul de jocuri prin care copilul care sunt acestea, dar, în timp , reuİeİte să ască İi la cei lui. ActivităĠile İi jocurile desfăİurate în gr imaginaĠia İi creativitatea, contribuind din Jocurile İi jucăriile reprezintăcel mai simpl İi eficient mijloc de a – l ajuta pe copil s – İi însuİească principalele aptitudini sociale İi emotionale Printre cele mai recomandate activităĠi pentr se numară jocuri jocurile de r ol, jucăriile de plu ¦, jocurile de societate etc. 4 Jocurile de rol sunt cele mai recomandate într – o mulĠime de situaĠii imaginare din care acesta Printre activităĠile p e care le putem desfă ¦ura cu copiii pentru a le emoĠionale sunt:”Joc de cărĠi cu emoĠii”,“Sur vesele, chipuri triste“, ‚La carnaval“etc. Ín cadrul lor copiii analizează diferite expresii ale chipului uman pentru fiecare trăire: veselie – copilul se bucurăcăa venit la gr tristeĠe – copilul nu se simte bine, prietenul lui nu – un alt c opil i – a luat jucăria preferată, mama nu i – a dat voie săse uite la Scooby pe echip identificând İi denumind expresiile – İi pe chipuri expresie, etc. Iată aİadar, că o dezvoltare socio – emoĠională echilibrată a co rapid sentimente İi emoĠii, să le exprime İi îl ajută să perceapă İi să identifice trăiril i să gestio situaĠia İi dialogul în funcĠie de acestea . BIBLIOGRAFIE: 1. Revista învăĠământului preİcolar , Nr.1/1991, Bucureİti; 2. Revista învăĠământului preİcolar, Nr . 3 – 4/ 1996, Bucureİti; 3. Apostol D. – Neİtiuta natură , Bucureİti, Editura Ion Creang 4. B ora E. œApărarea mediului înconjurător, ColecĠia ‚ABC“, Bucureİti 45 %-/Ѵ)),% Ñ) 0/6%Ñ4),% 4%2!0%54)#% Ȃ PROGRAM DE DEZVOLTARE SOCIO – %-/Ѵ)/.!,A _. ‘2A$).)Ѵ% 02/&%3/2 03)(/,/’ „%,!Ñ#5 !,% CJRAE ALBA/COLEGIUL TEHNIC Dz$/2). 0!6%,dzǡ ,)#%5, $% -!2)!dzǡ ‘Ǥ0Ǥ.Ǥ0Ǥ .2ǤͳͲǡ ‘Ǥ Ín ultimii ani, în gradiniĠe s – au implementat diverse programe de dezvoltare socio – emoĠională, sub form sau opĠionale, dezvoltându – se un interes crescut din p artea cadrelor didactice pentru – emoĠională a preİcolarilor. Ín această lucrare doresc să propun câteva activităĠi – emoĠională preİcolarilor, pornind de la poveİtile terapuet ice, utilizate în consilierea psih ActivităĠile s – au realizat pe un eİantion de 175 preİcolari din program prelungit. Fiecare activitate se finalizează c alizate de preİcolari. Cuvinte cheie: dezvoltare socio – emoĠională, poveİti terapeutice. De la teorie la propunerea unor activităĠi pr : Până acum zece ani, cercetările în psiholog – au centrat în s explicarea originilo r, provenienĠei acestora. Dezbaterea principale: teoria diferenĠială œ susĠinută de Izard (1977) İi cea diferenĠiere elaborată de (2000). Teoria diferenĠială susĠine că există i înnăscute İi numite œ set de emoĠii primare sau de bază (frica secundare (ruİinea, vina, orgoliul, ura, jen primului an de viaĠă . A doua teorie cea de diferenĠiere propune că emoĠiile p structurate ca un tot, pe baza unui program d expresiilor emoĠionale recognoscibile. Astfe egătură în expresiile faciale İi experienĠele emoĠionale diferenĠiere , emoĠiile sunt unui proces de dezvoltare de starea iniĠială produce emoĠii specifice cu valenĠă poziti vă sau negativă, excitarea, de vedere cognitiv. Astfel nou – nascutul poate să distingă un excitabilitate generalizată care se diferenĠi des cuajare İi plăcere. Ín procesul de diferenĠ individualizează, încă de la naİtere trei dir plăcere œ bucurie; sistemul circumspecĠie œ frică İi sistemul frustrare œ furie. ği doar datorită dezv socializării emotive prezentă în familie İi î nuanĠate de tipul frică sau mânie. Acestă ultimă teorie a contribuit la alimen rolul emoĠiilor schimburilor sociale cotidiene, în special î adaptarea individului la ambient, îl constitu competenĠa emotivă definit ca un ansamblu de abilităĠi. Carolyn Saarni (1999; 2007) a dedicat mulĠi emoĠionale, pe care le defineİte ca un ansamb – o lume în continuă schimbare. Autoarea analizează o conİtientiz propriilor stări emoĠionale , empatia , recunoaİterea İi distingerea exteriorizată, strategii de coping İi de a f emoĠiilor. 46 CompetenĠa emoĠională: Ce înseamnă să fim compe tenĠi din punct de vedere emoĠiona dezvoltării İi în raport cu anumite circums competenĠa emoĠională? Psihologii în dezvoltare, menĠionează trei co belul 1.): exprimarea, înĠelegerea, reglarea. (Denham, 1998). Fiecar competenĠi din punct de vedere emoĠional, fie două. Tabelul 1. Componentele compete ei emotive Definirea componentei Exprimarea emoĠiilor Manifestarea externă emoĠiilor care se t comunicare nonverbal voce, intonaĠie, pos ÍnĠelegerea emoĠiilo Cun oaİterea naturii e le provoacă İi a st pentru a le controla sau regla. Reglarea emoĠiilor Ansamblu de procese implicate în monit modificarea reacĠii motive, î intensităĠii İi dura Exprimarea emoĠiilor reprezintă un aspect re produc semnale nonverbale, prin intermediul c – un mod mai mult sau mai puĠin ef icient. De exemplu starea de bucurie a unu – se după o separare de moment transpare prin expresia fa adult necunosct care îi apare cu un aer amen prin privire İi p Exprimarea emoĠiilor se realizează prin inter semnale nonverbale precise care exprimă o st presupune transmiterea proprilo r trăiri emoĠionale altora, dar Ín ceea ce priveİte componenta înĠelegerea emoĠiilor œ presupune conİtientiza interne sau mentale, care stau la baza motiv soci ale. Saarni İi Harris (1989) au utilizat expresi conİtientizarea propriilor emoĠii de către c cunoască în special natura İi cauzele emoĠi erienĠelor persona cognitive İi socializării emotive. De exemplu experienĠe emoĠionale: se aİteaptă ca un prie Componenta reglarea emoĠiilo r, pe care Thomson (194) a definit – o ca un ansamblu de procese extrinseci İi intrinseci implicate în monitor special concentrându – se asupra intensităĠii İi duratei. Í ese, copi pot să atingă resursele proprii, în procesul lor, într – un mod cât se poate de eficient. Printre ac juca pentru a nu se întrista), a ltele decât cele de tipul cognit pozitivă, pentru a alunga tristeĠea). Din pun 47 care iniĠial implică copilul İi cine are grij – o continuuă reglare, gh tă, în princ adult, până când copilul îİi dezvoltă capacit Tabelul 2: Principalele schimbări evolutive, componente: exprimarea, înĠelegerea, reglarea Gavazi, 209). Dezvoltarea competenĠelor emotive: exp Prima fază evolutivă (0 – 12 luni) zâmbet endogen; ate descurajare; dezgust; zâmbet social; furie A doua fază evolutiv (12 – 13 luni œ 36 luni) timiditate; dispreĠ; mixte. Faza înĠelegerii cauzelor externe 2 ani Utilizarea lexicului 3 – 5 ani Recunoaİterea İi cat tristeĠii, furi ei. ÍnĠelegerea cauzelo dorinĠelor (4 ani), – 6 ani). Prima fază evolutivă (0 – 1ani) Vârsta Strategia de reglare Comportamentul 3 luni Reorientarea Autoconsolare; Căutarea adul Índepărtarea rivirii stimul; Suzeta/biberon; Comportamente pentru a menĠ contactul cu adultul. primul an Utilizarea obiectelor de tranzit. A Ġine İi a s semnificaĠie A doua fază evolutivă (1 – 3 ani ) Vârsta Strategia de reglare Comportamentul în al doil Evitarea fiz Jocul de rol. Índepărtarea provoacă disc Exprimarea e jocul de rol. 2 – 3 ani 48 A treia fază evolutivă (3 – 5 ani) Vârsta Strate gia de reglare Comportamentul 3 – 5 ani Controlul verbal; Inhibarea emo A vorbi despr A nu se gân suferinĠei / 5 ani Dezvoltarea emoĠională la grădini CompetenĠa emoĠională, astfel definită includ um: exprimarea adecva emoĠii, în funcĠie de circumstanĠe, recunoaİt ei, a İti să numească emoĠiile, a fi empatic, Dezvoltarea psiho – emoĠională se poate realiza în două sensuri: pe de important în dezvoltarea socio – emoĠională a copiilor prin interm socializare direct (Saarni, 1999), care cores – verbale, finalizate cu reg larea expresiilor emotive ale copilului İi m expresiile aultului pentru a se orienta İi ad influenĠa comportamentul micuĠilor fără să ex explicită. Pe de altă parte, dezvoltarea emoĠională la İ educative , tratând cu extremă delicateĠe tem activităĠi ce implică jocul simbolic, dramati i, jocul lingvistic, desenu de poveİti, poveİti autobiografice, poveİti t abilităĠile de exprimare a emoĠiilor, într – un context ludic în care rolu Pove İtile terapeutice pot fi folosite în progra —Poveİti raĠion copii — œ Waters, Virginia, 203 Editura ASCR Cluj – Napoca : VeveriĠele Maİa, D Lucian Licurici învaĠă să lumineze, Frica de Peİtiİorul cel p cel Magnific al lui ğtefan, etc: pentru a ex realizate de copi: desene, completarea de expresi faciale, identificarea lucrurilor de care le este teamă. Exprimarea emoĠ iilor îi ajută pe copiii İi în dezv —Vorbeİti prin œ poveİti terapeutice pentru copii cu tulburăr œ Laura Hărdălau, Lor ):colorarea de planİe cu personajele principa Copiii au reuİit İă îİi exprime emoĠi ile identificându – se cu un personaj prefe Au recunoscut emoĠiile de bază: bucurie, tri specifică, iar desenele lor au reflectat sta fiiindcă vreau acasă“). Dezvoltarea socio – emoĠională a copiilor constă în const propriilor experienĠe emotive. 49 Bibliografie: Denham S., Lo svilupo emotivo nei bambini , Astrolabio, Roma, 198. Grazani Gavazi I., Psicologia delo svilupo emotivo , Il Mulino, Bologna,209. Haris P.L., Il bambino e le emozioni , Rafaelo Cortina, Milano, 1989. H ărd ăl ău L., Bejan L., Vorbe İti prin pove İti.Pove İti terapeutice pentru copi cu tulbur ări de vorbire, Editura P rimus, 2014 Izard C., Human emotions , Plenum Pres, New York, 197. Sarni C., The development of emotional competence , Guilford Pres, New York, 19. Sarni C., Haris P.L., Children‘s understanding of emotion, Sroufe A. , Lo svilupo emotivo , Rafaelo Cortina, Milano, 20. Thompson R., Emotion regulation: A theme in search of definition , in The development of emotion regulation: Behavioral and biological considerations , Monographs of the Society for Research in Child De velopment, 59,Serial n. 240, 194, p. 25 – 52. Waters, V., Pove İti ra Ġionale pentru copi, Ed.RTS, Cluj Napoca 203. 50 /0Ѵ)/.!, BIA MONICA MIHAELA, POP ANCA IOA NA „G‰NDESC ğI SIMT” (de zvoltarea inteligenĠei emoĠionale – emotivă İ comportamentală la elevii din ciclul primar) ARI CURICULARE : Consiliere İi orientare NIVELUL: clas ele I – IV NUMĂR DE ORE/SĂPTĂM‰NĂ: o oră ARGUMENT Unele din cele mai valoroase contribuĠii a a copiilor se regăseİte în aplicatiile REBT Scopul uti lizării acestora este de a – i învăĠa pe copii cum să facă – İi gestioneze propriile emoĠii prin utilizarea c Utilizarea unui program de dezvoltate a in ea unor c unoİtinĠe İi abilităĠi sociale İi emoĠionale – o varietate de domeni de bază din İcoală İi poate influenĠa percepĠia predare – învăĠare, precum İi relaĠiile lo r prin : manifestarea unei atitudini de aceptare a propriei persoane; identificarea İi etichetarea corect gândire İi de comportament; dobândirea autoco te activatoare; dezvoltarea de relaĠii pozitive İi a uno . De asemenea, utilizarea unui curriculum de învăĠare socială İi emoĠio didactică a profesorilor prin : îmbunătăĠirea abilităĠilor sociale İi concomitent cu dobândirea de atitudini pozit pentru acasă; îmbunătăĠirea rezultatelor İcol COMPETENğE GENERALE ğI SPEC IFICE ğI EXEMPLE DE AC ÍNVĂğARE CompetenĠe generale I. Dezvoltarea capacităĠii de autocunoaİtere I. Dezvoltarea capacităĠii de autocontrol emo I. Dezvoltarea capacităĠii de observare, expl nĠelegere a realităĠii IV. Formarea atitudinilor, achiziĠionarea cuno – personale. CompetenĠe specifice / Exemple de act I. Dezvoltarea capacităĠii de autocunoaİtere ă de sine CompetenĠe specifice Exemple de activităĠ I.1. s ă identifice proprile interese İi ab İcolare İi extraİcol – chestionare de interese si abilit ăĠ i; – discu Ġi pe baza rezultatelor; I.2. s ă prezinte caracteristicil e vâ copilariei İi caract – portofoliu (sarcina de grup), colaje, desene cu tema: ‚Sch copilarie“ – dsiscuĠii pe tema ca II.3. să manifeste propria persoană, n aceptare necondiĠionată, prin – valorizare ; – fiİe de lucru: comp ‚Sunt bun la…“, ‚Vre despre…“, —Pot să…“, 51 II.4. să precizeze sine scăzute/negativ ărilor; – vizite, interviuri cu elevi, profesori; – studi de caz; II.5. să prezinte m stimei de sine; – poveİti terapeutice ; – studii de caz care elaĠia evenimente, gânduri I. Dezvoltarea capaci tăĠii de autocontrol emoĠional CompetenĠe specifice ActivităĠi de învăĠa III.1. să comunice o în contexte variate (la prieteni İ.a.); – exerciĠii de comuni personală; I.2. să utilizeze mod exprimare a emoĠiilo – comentarea unor texte, filme; – utilizarea mesajelor ‚tu“ în diferite sit III.3. să aplice de asertivă dobândi te, în situaĠi – comentarea İi eva problematice; – brainstorming İi dez İi a managementului c – exerci Ġii de grup de man de conflict sau a une iză; III.4. să recunoască evenime gânduri İi emoĠiile ; – completarea unor texte, imagini lacunare; – jocuri de rol; – caracteri z area unor person III.5. să utilizeze diferite situaĠii pr oblematice; – discuĠii, dezbateri – studi de caz; III.6 să dobândească emoĠională; – jocuri de rol cu sec – exerciĠii de utiliza exprimare a emoĠiilo ute; I. Dezvoltarea capacităĠii de observare, exp social CompetenĠe specifice Exemple de activităĠ I. 1. să observe İ caracteristici ale imp ortante din punctul de vedere al controlului emoĠional; – portofoliu (sarcina de grup), colaj; – vizită de studiu; – discuĠii pe baza un – media; – desene – familia mea, respon sabilit în cadrul familiei; I. 2. să recunoască anumite comportamente adaptative İi dezadaptative ; – studii de caz, ana prezintă comportame dezadaptative; – colectarea de info sau alte resurse (comportamnete de risc); I. 3. s ă identifi ce İi să tran comportamente dezadaptative ; – realizarea unor lis œ centura de siguranĠă circulaĠie, a norm incendilor, a normelor de prim – ajutor etc.; – jocuri de rol; 52 – crearea unor povestiri; – dezbatere – documentare IV. Formarea atitudinilor, achiziĠionarea cun CompetenĠe specifice ActivităĠi de învăĠa IV. 1. să observe İ modali relaĠionare pozitivă alĠi – exerciti situa Ġionale cu dif apărea în grup; – poveİti terapeutice; IV. 2. să exerseze d în diferite situaĠii – exerciĠii de asculta – jocuri de rol; IV. 3. să exprime d opinii pe cadrul grupului – jocuri de rol cu se din domeniul civic; IV. 4. să aplice r discuĠiile de grup – sarcini de grup în reguli; – stabilirea unui regulament al c lasei în cea ce priveİte comunicarea CONğINUTURILE ÍNVĂğĂ RI 1. Autocunoaİtere İi dezvoltare personală ñ Autocunoaİtere Interese si abilitati personale: caracteristici individuale ñ Schimbare, crestere, dezvoltare ñ Caracteristicile vârstei copilariei : schim bările fizice, dezvoltarea colegii, aİteptări. ñ Stima de sine Ce este stima de sine, resursele formării – valorizarea Respect pentru sine. Atitudini negative İi . AutoeficienĠa Persoanele cu stimă de sine scăzută / ridi de sine scăzute / negative. Etichetările. 2. EmoĠii, convingeri, comportamente ñ Exprimarea emoĠională R ela Ġia dintre evenimente, gânduri İi emoĠii Exprimarea emoĠiilor plăcute İi neplăcute. Mecanisme de coping. ñ Importan Ġa auto – controlului. Responsabilitate pentru cons ecinĠele propriilor Tehnici de auto – control li 3. tă Observarea mediului social İi cultural ñ Familia ñ Evenimente İi caracteristici ale mediului ñ Comportamente sănatoase İi comportamente d ñ MenĠinerea unei vieĠi sănătoase a indiv idului 53 4. AbilităĠi sociale ñ Comunicarea onest ă, deschisă İi directă în contexte variate (la İ prieteni İ.a.); ñ Comunicarea asertivă. AbilităĠi de comunicare: ascultar întrebărilor; tehnici de prezentare în public ñ Dificult ăĠ i İi depăİirea lor în grup. Etapele pr ImportanĠa con fiecărui membru al unui grup. Avantajele cooperării în grup ñ Calitatea vie Ġi personale. Luare de decizii İi rezolvarea de probleme ar SituaĠii sau tipuri de conflicte. Managementul conflictelor: aplicarea abil comunicare asertivă si de decizie Managementul conflictelor în situaĠii de r ñ Responsabilitatea socială în diferite cont exte: İcoală, familie, com Valori si atitudini: – respect si încredere în sine İi în ceilalĠi; – recunoaİterea unicităĠii fiecărei persoane; – receptivitate la emoĠiile celorlalĠi; – valorizarea relaĠiilor interpersonale; – valorificarea critică İ i selectivă a informaĠiilor; – orientare spre o viaĠă de calitate, în prezen ( Memorandum privind învăĠarea permanentă , elaborat de Comisia Europeana, Barcelona, 20 ). SUGESTI METODOLOGICE Implementarea programului REE se realizea n patru abordări de bază : abordarea informală, lecĠiile de educaĠie raĠională str AsumpĠia de bază a abordării informale constă în surprinderea ac învăĠării pentru introducerea İi întărirea conceptelor gândiri diferite situaĠii problematice İi profesorul – i ajuta să evite e negativă, catastrofarea İi suprageneralizarea utiliza indiv grupuri mici sau chiar cu întreaga clasă. LecĠiile REE structurate presupun o deosebită implic activităĠilor de grup, îi determină să se ang simu larea, jocuri de rol, jocuri, activităĠi ar de scriere. Centrele de învăĠare REE se organizează pentru elevii independent activităĠi de întărire a concepte în clasă. Elevii pot fiİe activităĠi scrise, jocuri, istorioare İ. poezii raĠionale, cartonaİe, postere raĠiona emoĠi ilor negative, jocuri İ.a. Integrarea în curriculă se referă la integrarea concepte cadrul orelor de literatura română de exemp personajele găsesc modalităĠi raĠionale de rezolvare a problemelor, la practici raĠionale sau iraĠionale ale oamenil dintre fapte İi presupuneri. 54 MODALITĂğI DE EVALUARE ñ Exersarea autocontrolului emoĠional în situaĠii reale – aplicarea comportamen cadrul colectivului de elevi în activităĠi . ñ Se realizează un tabel cu elevii clasei. P desenează) o faĠ ă veselă İi pentru comportamnete dis completează în colaborare cu elevii clasei dată la două zile, în a treia săptămână de l copilor săptămânal până la finalul anului İcolar. Se ñ Elevii nu primesc calificative. Vor primi d carte, abĠibilduri, la finalul anului, în f vesele acumulate. ñ Autoevaluare BIBLIOGRAFIE 1. Bernard, M. E., & Joyce, M. R. (1984). Rational emotive therapy with children and adolescents. New York: John Wiley. 2. David, D. (206). Tratat de Psihoterapii Cognitive . Iaİi: Ed Polirom. 3. Elis, A., & Bernard, M. E. (1983). (Eds.) Rational emotive aproaches to the problems of childhod. New York: Plenum Pres. 4. Goleman, D. (20) – InteligenĠa emoĠională , Editura Curtea Veche , Bucureİti 5. Michael E. Bernard. Walton, K. (208). The Efect of You Can Do It! Education in Six Schols on Student Perceptions of Wel – Being, Teaching – Learning and Relationships , Melbourne Graduate Schol of Education, University of Melbourne, Victoria 6. Opre, A., David, D. (206). Dezvoltarea inteligenĠei emoĠio n programe de e raĠional – emotivă İi comportamentală . Alexandru Roİca 1906 – 196 œ Omul, savant creatorul de İcoală . Bucureİti: Editura Academiei Româ – 46). 7. Opre, A., David, D. (206). Dezvoltarea inteligenĠei emoĠ Ġional – emotivă İi comportamentală. suport de curs, UBB, Facultat EducaĠiei, 2006 8. Roco , Mihaela (201). Creativitate İi inteligenĠă emoĠi Editura ‚Polirom” 9. Vernon, A, (206). Dezvoltarea inteligenĠei emoĠiona ducaĠie RaĠional comportamentală, clasele I – IV, Editura ASCR, Cluj – Napoca 10. Vernon, A, (208). Programul Paİaport pentru success ezvoltarea emoĠion cognitivă İi personală a copiilor din clas – V, Editura RTS, Cluj – Napoca 5 DE ZVOLTAREA COMPETENTELOR SOCIO – %-/á)/.!,% ,! 02%Ö#/ Ȃ !#4)6)4Aá) „_23!. – !.$/.% #/2).!ǡ#/.3),)% C.M.B.R.A.E ȂÖ#/!,! ‘)-.!:)!,A !,%8!.$25 )/!. #5 – ‘2A$).)á! .2Ǥ Dezvoltarea emotională are un rol esenаial în m ală.Ea influen dezvoltarea Юi menаinerea relaаiilor sociale. Competenta emotională se referă la capacitatea de a re la gestionarea corectă a situaаiilor cu conаinut emoаi Competen аele emoаionale sunt împarаite în trei categorii: 1.Trăirea Юi exprimarea emoаiilor 2.Ínаelegerea Юi recunoaЮterea emoаiilor 3.Reglarea emoаională Copiii sunt capabili să exprime stări emoаionale,c începând cu vârsta de trei ani.La această vârstă este foarte utilă dezvoltarea empatiei copiilor. Reacаiile relevanаi(mama/tata). Ínаelegerea Юi recunoaЮterea emoаiilor presupune e ea verbală a acestora,precu – verbală. Pentru a putea înаelege cauzele emoаiilor e nevo etichetelor verbale ale emoаiilor facilitează discuаii ă asocierea între emoаia trăită,trebuie purtate discuаii în familie /gr produse de exprimarea emoаiilor. Reglarea emoаională e o condiаie necesară adaptării op are.Această competenаă ales în cndiаiile debutului Юcolar. Formarea Юi dezvoltarea competenаelor emoаionale influ —EU MĂ SIMT A܇A,TU TE SIM܉I ALTFEL“ Scopul activită܊ii Activita tea —Eu mă simt a܈a,tu te sim܊i altfel“ a promovarea gândurilor ra܊ionale . Competen܊e – să explice apari܊ia emo܊iei de —furie“,rela܊i – o cu gândurile ira܊ionale – să identifice gânduri ira܊ionale care pot genera furie – să identifice gânduri ra܊ionale alternative p Tipul activită܊ii : predare œînva܊are Durata activită܊ii: 40 minute Materiale necesare : fi܈e,creioane colorate,jetoane cu e Descrierea activită܊ii Se reac tualizează con܊inutul pove܈tii —Broscu܊a ܊ — . Se solicită identificarea de către copii a em – Cum s – a sim܊it Tobias atunci când prietenii lui – au refuzat propunerea d e a se juca —De – a Super – eroii“? ( Furios.) – Ce a gândit el atunci?( Tobias s – a gândit ca prietenii lui Pufi s propunerile lui. Tobias s – a gândit că, dacă prietenii lui nu – a Super – eroii“ es groaznic ܈i asta înseamna că nu mai pot fi prieteni – Cum a reac܊ionat el fa܊ă de prietenii săi ? ( – a pedepsit pe ace܈tia, m – i cu noroi ). – Dar prietenii lui cum au reac܊ionat ,de܈i Tob – a refuzat ܈i el propunere min gea ?(Pufi ܈i Ami s – au comportat frumos,nu s – au răzbunat pe Tobias). – Ce crezi că au gândit atunci?( Ei s – au gândit că Tobias este în co nu a acceptat să se joace cu mingea). 56 – Ce în܊elegem din aceasta poveste?( Noi în܊ele em că, de܈i ne confruntăm gândi ܈i sim܊i diferit . A܈a este.Vom desfă܈ura în continuare un exerc —Cum mă simt eu?“ Fiecare copil a primit un plic cu jetoane pe bucurie, triste܊e,frică, uimire, furie).Eu vă voi jetonul care exprimă modul în care vă sim܊i܊i Se prezintă situa܊iile . 1.Ínvă܊ătoarea te anun܊ă că ai gre܈i t două probleme la concursul d 2.Sora ta are voie să stea seara la televizo 3.Tatăl tău a ܊ipat la tine, deoarece nu ܊i – ai făcut ordine în cameră. 4.Nu po܊i să ie܈i în pauză afară ,deoarece pl 5.Clasa ta merge în ex cursie la munte. După citirea fiecarei situa܊ii se solicită co într – o astfel de situa܊ie. Se adresează urmatoarele întrebări. Crede܊i că toată lumea simte la fel în legat e܈i se confruntă situatie ,oamenii pot avea emo܊ii diferite). A܈a este.Exerci܊iul desfă܈urat a demonstrat diferit Ulterior se alege o situa܊ie œ—Ínvă܊ătoarea te anun܊ă că ai gr obleme la concursul de matematică — ܈i se solicită elevilor să spun – au gândit într – o astfel de situa܊ gresit două probleme asta nu înseamnă că nu colegii vor râde de mine./Dacă am gre܈it înseamna că nu sunt în s merit să fiu pedepsit . ) Cine influen܊eaza a܈adar emo܊iile pe care ceea ce sim܊im.) – Cum putem să ne sim܊im mai bine atunci când trăim o situa܊ie neplacut bine schimbând modul în care gândim!. Revenind acum la broscu܊a Tobias,cum s – a sim܊it el atunci când – a schimbat gâ nesănătoase cu gânduri bune?( S – a sim܊it mai pu܊in furios, mai u O să re zolva܊i în continuare o fi܈ă ! Pe aceasta precum ܈i gânduri bune, ra܊ionale.Trebuie să culoarea preferată. 57 Fi܈a —Colorează – ne ra܊ional!“ – Sunt situa܊ii în care fiecare dintre voi, ase gândurilor nesănatoase pe care le are.A܈ vrea identifica܊i gândurile pe c are le – a܊i avut în astfel de situa܊ii . mică. / Eu mă simt furios atunci când un pri mă umile܈te. Ín continuare vom desfa܈ura un joc care se onal/Scaunul ra܊ intermediul căruia ve܊i încerca să înlocui܊i – a܊i avut în ra situa܊ie trăită cu un gând ra܊ional,sănătos c Exerci܊iul nr.3 – joc —Scaunul irational —/“Scaunul rational“ Ín fa܊a clasei se a܈ază două scaune – unul reprezintă scaunul ira܊ion ra܊ional. Copilul solicitat se va a܈eza întai pe scaunu le are în raport c u o situa܊ie . Exemplu de situa܊ie.: Mă simt furios atunci – Ce gânduri îti trec prin minte într – o astfel de situa܊ie?( Trebui înseamnă că nu sunt bun de nimic . / Dacă iau toti colegii vor râ spune că sunt prost. / Dacă iau note mici, at Se cere ulterior copilului să se a܈eze pe s nesănătoase cu gânduri sănătoase.( Dacă ob܊in ,uneori note mici la ܈ prost. / Doar pentru că parin܊ii mei sunt sup mă mai iubesc.) Activitatea se încheie, felicitându – i pe copii pentru implicare în d activită܊ii. ANEXA NR.1 5ĂĐĉ tƵĨŝ ƕŝ ũŽĂĐĞ ͞5Ğ – a Super – ĞƌŽŝ ͕ŠŶƐĞĂŵŶĉ Đĉ nu mai sunt prieteni mei. tƵĨŝ ƕŝ !ŵ ĂĐĐĞƉƚĞ ŠŶƚ ce pr opun eu. 5ĂĐĉ ƉƌŝĞƚĞŶŝŝ ŵĞŝ – a Super – ĞƌŽŝŝ ͞ ŶƵ ŠŶƐĞĂ prieteni mei. Daca prieteni mei nu vor sa se joace ce spun eu ,atunci pot sa ma joc ma joc cu alti prieteni. 5ĂĐĉ tƵĨŝ ƕŝ ƐĞ ũŽĂĐĞ ͞5Ğ – a Super – eroi ͞ ͕ƉŽƚ Ɛĉ ůĞ ũƵĐĂŵ ƉĞ ƌąŶ care le dorim . 58 POVESTEA — BROSCU܉A ܉ESTOASĂ TOBIAS A ÍNV܉A FURIOASĂ“ Íntr – o pădure aflată la marginea unui ora܈ trăia prieteni cu care se juca aproape în fiecare z mai mult îi plăcea compa pisicu܊ă dragăla܈ă ܈i o că܊elu܈ă cu blana alb Íntr – o zi ,Tobias s – a gândit că ܈i – ar dori să se joace cu priet căutarea lor ܈i i – a găsit lânga lac.P ufi ܈i Ami se jucau cu mingea, joace alt joc. – Eu propun să ne jucam altceva! Ce zice܊i să n – a super – eroii —? – Păi , asta ne – am jucat ܈i ieri, a spus pisicu܊a Pufi. – Dacă vrei po܊i să te joci cu mingea împreuna noi, a zis ca܊elu܈a Ami. – N – am niciun chef de jocurile voastre.Dacă nu v —Lasă, că le arăt eu lor!“ s – a gândit broscu܊a ܈i a sărit într – o baltă ,astfel încat murdări܊i cu noroi.Dacă nu vor să se joace cu mine, atunci nu sunt prie si Ami să facă întotdeauna ce spun eu! Tob – a îndepartat cu gândul modalitate să – ܈i pedepsească prietenii pentru că nu a – a super – eroii —.Cu mergea Tobias prin pădure sim܊ea că sângele îi n ce mai puternic. Íi venea să ܊ipe atât de tar – l audă toate animalele d Deodată, i – a aparut în cale Vulpoiul cel Íntelept, c – a spus : – Văd ca e܈ti furios . Ce s – a întamplat ? – Nimic! A spus broscu܊a pe un ton nepoliticos. – Eu cred că ,totu܈i s – a întamplat ceva ! Tobias lăsă privirea în jos . – Păi ….ave܊i dreptate ,domnule Vulpoi..Am vrut super – eroi.Au vrut să se joace cu mingea.܇i ,atu – am împro܈cat cu noroi – i, astfel foarte rău. – Ce ai crezut tu atunci cand prietenii t – au refuzat ? – M – am gândit că nu mă mai considera prietenul – au refuzat înseamnă ă am pierd prietenia lor ܈i asta este groaznic ! Prieten …..altfel, nu mai putem fi prieteni ! – Cum te – ai sim܊it atunci când ai văzut că ei nu ac – Am fost furios…am vrut să mă răz bun ! I – am murdărit cu noroi. – ܇i asta este ceea ce îti doresti? Să nu mai f După ce s – a gândit bine,Tobias a spus : – Eu vreau să fim în continuare prieteni ! Vulpoiul cel în܊elept s – a uitat la Tobias cu aten܊ie : – Hai să – ܊i spun un secret . Nu am fost întotdeauna a܈a de î interesante de la o broască ܊estoasă, foarte prietenii mei ܈i ea mi – a spus cum a܈ putea să fac să nu mă s – Oau ! a striga t Tobias încântat.Vreau să ܈tiu ܈i eu. – Atunci când sim܊i că te înfurii ,respiră adân Apoi î܊i imaginezi că te retragi în carapace – a înfuriat a܈a de ta – Asta e usor, a spus broscu܊a .M – am gândit că prietenii mei sunt joace ce vreau eu. – Gânde܈te – te acum cum ar fi fost dacă ai fi încerc prietenii tăi nu i܊i acceptă mereu propuneril ce doar ce propui tu? – Ohhh…..acum în܊eleg! M – am încăpă܊ânat să cred că Pufi ܈i nu au dreptul să mă refuze, altfel ,nu mai pu – Da,a܈a este, spuse Vulpoiul cel Íntelept.Acum – te ce ai putea fac e ca să nu se tine ? – Tobias s – a gândit o vreme ,după care ,bucuros a an 59 – ܇tiu! A܈ putea să le spun prietenilor mei că propus de mine .Atunci când ei nu sunt de acc cu propunerea mea pot să Pe masură ce rostea aceste cuvinte, Tobias se u܈ura sufletul. Ín܊elegea că prietenia este c uturor celor care gândesc ܈i simt frumos pentru prie – Bravo ! Sunt mândru de tine , a spus Vulpoiu broscu܊ă în܊eleaptă . Bibliografie: Catrinel A.܇tefan.,Dezvoltarea competen܊elor e ܈i sociale la pr ASCR,201 CJRAE Cluj,CMAP Cluj.,Proiectul educa܊ional “ 60 CUM SE SIMTE ARICI POGONICI? „/#! !,%8!.$2!ǡ 02/&Ǥ _.6Ǥ 02%Ö#Ǥǡ ‘2A$ . #5 0Ǥ0Ǥ Ƿ$5-„2!6! -). -!4)Ö !$2 )!.!ǡ 02/&Ǥ _.6Ǥ 02%Ö#Ǥǡ ‘2A$ . #5 0Ǥ0Ǥ Ƿ$5-„2!6! -) Ín cadrul acestei activităаi care a avut ca scop recun le – a fost prezentată copiilor o întâmplare cu Arici Pogo prieteni ai lui: Riаa Veve măsură ce se derulează povestea, copiii denumesc emoа motivele care au declanЮat aceste emoаii. Pentru o mai spre emoаii, copiii întâmplare din viaаa lor Юi realizează o mască care su PROIECT DE ACTIVITATE Tema anuală de studiu: ‚Cine sunt/ suntem?“ Tema proiectului:“Micul meu univers“ Tema săpt ămânii: ‚Minte sănătoasă în corp sănătos“ Tema activită܊ii: ‚Cum se simte Arici Pogonic Tipul activită܊ii: consolidare de cuno܈tinte Categorii de activită܊i de învă܊are: DLC (edu Forma de realizare: activi tate integrată Scopul activită܊ii: Recunoaİterea emoĠiilor d Obiective opera܊ionale: – sӽ audieze povestea —Cum se simte Arici Pogon – sӽ identifice la personajele poveİti i emoĠiile de bază (bucurie, tr – să formuleze propoziĠii clare, coerente util tristeĠe, furie, teamă); – să asambleze elementele date pentru a ob܊ine răită; – să exemplifice cu cel puĠin o situaĠie din ex – sӽ mimeze trăirea unei emoĠii de bază Strategi didactice; Metode ܈i procedee: exerci܊iul, conversa܊i Mijloace didacti ce: jetoane cu imagini din poveste diverse emo܊ii, lipici. Forme de organizare a activită܊ii: frontal SCENARIUL ACTIVITĂ܉II Moment organizatoric: Aerisirea sălii de gru ea materialului didactic necesar desfă܈urării activită܊ii. Pr Captarea aten܊iei: Se face prin prezentarea lui Arici Pogonici, copilor. Anun܊area temei ܈i a obiectivelor activită܊ii – Copii, astăzi vă voi spune o poves te despre Arici Pogonici, vom realiza mă܈ti care vor reprezenta câte o emo܊ Domeniul Limba ܈i Comunicare —Íntr – o diminea܊ă, Arici Pogonici s – a trezit cu gândul la visul fru – l avuse în noa – a tr ecut. – Cum s – a sim܊it Arici Pogonici? 61 Soarele era sus pe cer, păsărele cântau iar A alături de prietenii lui, Rilă Iepurilă ܈i Ri – Cum s – a sim܊it Arici Pogonici? Curân d a ajuns la culcu܈ul lui Rilă Iepurilă, da – a strigat, l – a căutat, a î – o ܈i pe bufni܊a Buhu, dar nici urmă de Rilă I – Cum s – a sim܊it Arici Pogonici? S – a gândit ca poate ܈tie Ri܊a Veveri܊a ceva de – a grăbit să ajungă la căsu܊a ei. acasă ܈i î܈i aranja alunele culese dis – de – diminea܊ă. – Cum s – a simtit Arici Pogonici? Ímpreună, cei doi prieteni au pornit în căuta dintr – o data ‚Poc! Poc!“. Au tresărit…. – Cum s – au sim܊it cei doi prieteni?“ Speria܊i, s – au grăbit să se ascundă într – un tufi܈. Iute, iute Ri܊a Vev – a făcut nevăzută. Ín graba lui, Arici Pogonici – a împiedicat de o piatra ܈i – a julit năsucul – Cum s – a sim܊it Arici Pogonici?“ Dintr – o data, auzi un râs înfundat ܈i uitându – se în jur, văzu două urec – se. Íl recunoscu pe Rilă Iepurilă care râdea de s – am speriat, v – am speriat!!!“Arici Pogonici începu să ܊ipe: – Cum s – a sim܊it Arici Pogonici? ‚Rilă, e urât ce – ai făcut. Noi eram îngrijora܊i că nu te – ai ascuns ca să ne sperii ܈i uite, din cauza ta – am julit năsucul. Nu mai vr auzul acesto r cuvinte, Rilă Iepurilă se opri din râs – Cum s – a sim܊it Rilă Iepurilă? ‚Dragi preteni, îmi pare rău ca v – am speriat, vroiam doar să fac o mai fac asta, vreau să fim din nou prieteni ul acestor cuvinte, Ri Pogonici ܈i – au îmbră܊i܈at prietenul. ‚Te iertăm, e܈ împăcare!“ ܉inându – se de lăbu܊e, au rostit împreună râ ‚Ímpăcare, împăcare supărare/Dacă ne mai supăr ăm/Luăm valiza Юi plecăm! Ha, ha, Tare au mai râs t – Cum s – au sim܊it cei trei prieteni?“ – V – a plăcut povestea mea? – Cum s – a numit această poveste? – Despre ce este vorba în această poveste? – Ce a facut Arici Pogonici? – Unde a pl ecat el? – Cu cine s – a întâlnit? – Ce au facut cei doi prieteni? – Ce s – a întâmplat mai departe? – Ce a facut Rilă Iepurilă? – Ce au facut cei trei prieteni? Cu ajutorul imaginilor, copiii răspund la înt e trăite personaje ܈i asociindu – le cu întâmplările trăite. Cântând ‚ Douăzeci pitici voinici“ copiii se a܈ează la măsu܊e und practică. Domeniul Om ܈i Societate – activitate practică: – Ce ave܊i pe măsuĠe? (Pe măsu܊e avem: mă܈ti, ochi܈ori, guri܊e, lipi Voi anunĠa copiii că astăzi vor realiza mă܈ti – o. – Vom asambla ܈i vom lipi cu aten܊ie elementele Le voi prezenta copiilor masca model pe care – Care sunt părĠile componente?(Păr܊ile compone – Cum sunt ochi܈orii, dar guri܊a? ?(Ochi܈orii s – Cum mă simt eu? (Te sim܊i bucuroasă.) Demonstrarea modului de lucru : 62 – ği acum, copii, vă explic cum vom realiza masca: – M – am gandit la o întâmplare pe care eu am tr – o, astfel aleg ochi܈orii pe mască, ob܊inând emo܊ia care am sim܊it – o în acel moment. Aplic pu܊ unde voi a܈eza ochii, a poi a܈ez ochi܈orii. Procedez la fel Íncălzirea musculaturii mici a mâinii prin ur : «Umerii îi vom miЮca,/Spatele vom îndrepta:/S – mi sunt petale/Le deschid ca la o floare/Boboc, floare, boboc, fl oare ;/Palmele le – am pregătit,/Spor la lu Le voi atrage atenĠia să lucreze curat İi ord Voi da semnalul de începere a lucrului:“ği ac Ín timp ce copiii lucrează, voi trece printre e İi individua este cazul. Voi urmări asamblarea corectă a e Copiii î܈i vor lua mă܈tile ܈i cântând —Dacă vesel se trăieЮte “, ne întoarcem în se copil va denumi emo܊ia reprezentată ܈i va re e a determinat emo܊ie. Ínchierea activită܊ii: Voi face aprecieri asupra modului de desfă܈ur Bibliografie: Petrovai Domnica, Iliescu Martha œ —Dezvoltarea abilităĠilor socio – emoĠionale ale cop de 3 œ 10 ani œ ins trumente İi modele de lucru“, FundaĠia Site: w.psihologpentrucopi.ro 63 $%:6/,4!2%! !”),)4AѴ),/2 %-/Ѵ)/.!,% 02/&Ǥ_.6Ǥ02%Ñ#/,!2Ǥ”/.4%! ‘2A$).)Ѵ! .2Ǥͳ 49 BUCURE ÖTI Copil ăria cuprinde prima İi cea mai important în marile z boruri ale un omeneİti. Ín perioada copilăriei influenĠele Vârstele mici constituie baza dezvoltării iei de a interveni cât mai devreme în formarea İi de z voltarea copilului. ği ce loc mai potrivit decât grădiniĠa put Aici, departe de forfota İi apăsarea cotidia – un mediu cald, protec tor İi stimulativ, un mediu pe care îl putem asemui plastice, natura, miİcarea, socialul sunt înt – un permanent dialog între e Vârsta preİcolară constituie o perioadă d l de lungă în care se schimbări în viaĠa afectivă a copilului.Emo manifestările lui, fie că este vorba de jocur sarcinilor primite de la adulĠi.Ele ocupă un loc importa influenĠă asupra conduitei lui. EmoĠia este o trăire a unei persoane faĠă pot fi po z itive İi negative. Cele pozitive apa r atunci când ceea ce o persoană î întâmplă( bucurie, mulĠumire) iar cele negati întâmplă sau ceea ce obĠine o persoană İi a zamăgire, îngrijorare, furie, etc). Odată cu creİterea, datorită maturizării p treilea an de viaĠă, copiii încep să prezinte copilul dobândeİte controlul asupra comportamentului, em mai subtile, aceasta învăĠând să reacĠioneze CompetenĠa emoĠională pe care o dobândesc z ă abilitatea ace – İi gestiona prop riile emoĠii, precum İi de a recunoaİte Pentru a favoriza o bună adaptare socială trebuie să înveĠe să recunoască ce simt pentr o au( acest lucru fiind posibil în măsura în care copilul a înc cum să facă o disociere între sentimentele i înveĠe să identifice emoĠia unei per soane din expresia ei exterioar răspundă corespunzător. Dezvoltarea emoĠională în ansamblul ei tre identificării.Ín jurul vârstei de 3 ani, iden creİterea stărilor în care copilul plânge cu lacrimi İi râde cu mânie, după care se simte vinovat.Ín toate a influenĠată de conduite le admise İi respinse din viaĠa de t 64 Íntre 4 İi 5 ani, identificarea este mai a descrierea emoĠiilor cresc în diversitate İi despr e emoĠiile lor interne sau pot să asculte c FrecvenĠa cu care copiii au fost implicaĠi favorizând dezvoltarea unor abilităĠi mai bun agerea aten copiilor la aspectele particulare ale compo z voltarea unei sensibilităĠi faĠă de diversele expresii emo z ele İi conse comportamentului emoĠional fiind mult mai bo AbilităĠile emoĠionale înseamnă: ñ A înĠelege( a identifica cauza emoĠi ñ A exprima( a identifica propriile em transmite mai departe verbal İi nonv nală de exprimarea ei externă, a empatiza) ñ A regla emoĠiile( a folosii strategi ilor). De z voltarea abilităĠilor emoĠionale ale copii formarea İi menĠinerea relaĠiilor cu ceilalĠi ă ajută copiii să se ada z e la grădiniĠă că previne apariĠia problemelor emoĠionale İi Cadrele didactice, alături de părinĠi sun emoĠionale ale copiilor prin urmatoarele moda Ġi: ñ prin reacĠiile avute la emoĠiile exp ; ñ prin discuĠii despre emoĠii; ñ prin experimentarea propriilor emoĠi Íntre 2 İi 4 ani, copiii încep să vorbească diferenĠia ză expresi ile faciale ale emoĠiilor de ba z ă(furie, tristeĠe, frică vârstă manifestă accese violente de furie İi De la 4 la 5 ani, identifică İi diferenĠia z ă expresiile faciale ale mai tris teĠea, frica, ruİinea,mândria, vina İi chiar De la 4 la 6 ani, preİcolarii pot lua în faciale.Datorită dezvoltării intense a limba emoĠi ilor, se dezvoltă empatia, adică abilitatea Exprimarea adecvată a emoĠiilor este foar deoarece contribuie la menĠinerea lor. Preİco esii faciale cu ma decât descriu cauzele İi consecinĠele emoĠi permanenĠă copiii să utilizeze cuvinte İi ex trăieİte o emoĠie puternică trebuie întrebat cum se simte, copiii v experimenteze diverse emoĠii İi să vorbească Ín copilăria timpurie, poate exista o co exprimarea emoĠională, în sensul că majorita tea copiilor exprimă exact parte, în această perioadă pot apărea diferen Pe măsură ce copiii cresc, experimentarea lo valorile culturale İi de stereotipurile de gen. Educatoarea, trebuie să ajute copiii să a emoĠiile altora İi modul în care fiecare emoĠ celorlalĠi este importantă deoarece cop iii se bazează pe ea pentru a – İi ghida comportam 65 acĠiunile sociale İi a discuta despre emoĠii celorlalĠi este necesară pentru manifestarea Empatia contribuie la reducerea sau inhibarea comportamentelor împotriva celorlalĠi.Empatia este legată de furiei, de frecvenĠa cu care ei neagă emoĠii dintre em oĠiile exprimate facial İi cele exprimate ÍnĠelegerea cauzalităĠii emoĠiilor poate f care o persoană are o anumită reacĠie emoĠion capacitat ea unui copil de a – İi imagina ce se va întâmpla după copiii despre emoĠiile celorlalte persoane în accent pe consecinĠele comportamentale ale a ial( Cum credeĠi – a simĠit Andrei când un alt coleg i – a dărmat castelul?/ Dar când a ven – l ajute?). Pentru a întări comportamentele respective – i recompens verbal când la observăm, astfel copiii vor în ui tip de mesaje emoĠion să fie atenĠi. Multe din problemele de comportament se d reglare emoĠională.Strategiile emoĠionale au emoĠia negativă, cât mai ales ameliorarea acestei prin care se modifică emoĠia negativă se ref activităĠi preferate. Fiecare copil este diferit İi nu poate fi comparat decât cu el îns esenĠiale îi fac să fie asemenea: toĠi au n exerciĠiu.ToĠi simt nevoia de recunoaİtere İ nev oie de un anumit control din partea acestu dobândesc propria experienĠă. ‚Nici o profesiune nu cere posesorului ei atâ pentru că în nici una nu se lucrea ză cu un material mai preĠios, omul în devenire “ Dumitru Salade Bibliografie: ñ Cosmovici, Andrei, Iacob,LuminiĠa ‚POLIROM“, Iaİi, 2008; ñ Roco Mihaela, ‚Creativitate İi intel , Editura ‚POL Iaİi, 2001 6 PROIECT DE ACTIVITATE – dz$%4%#4)6)) 0%23%6%2%.á dz EDUCATOARE BOTAR ANIKO – CSILA GR A$).)á! #5 02/’2!- 02%, UNGIT Dz02)#().$%,5, )34%á dzǡ 452$! Prin activitatea prezentată se urmăreЮte dem exemple Юi contraexemple de comportament pers NIVELUL : I GRUPA : MARE TEMA ACTIVITĂ܉II: “ Detectivii perseverenаei “ SCOPUL: Dezvoltarea toleran܊ei la frustrare pre – ܈i men܊ine at imlpicarea în stimulul activită܊ilor de învă܊ . OBIECTIVE OPERA܉IONALE: ‹ Să redea prin joc de rol exemple ܈i contra ‹ Să utilize ze auto – verbalizări pozitive care îi vor a confruntă cu sarcini dificile; ‹ Să interpreteze în cor cântecul lui Petre STRATEGII DIDACTICE: METODE ܇I PROCEDEE – conversa܊ia, explic demon stra܊ia, evaluarea, surpriza ; MIJLOACE DIDACTICE: marioneta Petre cel Perseverent, player, CD cu cântecul lui Petre cel Persever ; BIBLIOGRAFIE: V Curriculum pentru Ínvă܊ământul pre܈colar . Prezentări ܈i explici Publishing House, Bucure܈ti,2009; V Michael E. Bernard, Ph. D. —Un curriculum ܈colar pentru dezvoltarea socio – emo܊ională (vârsta 4 – 7 ani) “; Desf ă܈urarea activită܊ii Secven܊a didactică Evenimentul didactic O rganizarea activit Strategi didactice Evaluare Momentul organizatoric Aerisirea sălii de Aranjarea mobilierului pentru buna desfă܈urare a activ Pregătirea material Captarea Captarea aten܊iei utorul marionetei Petre cel Perseverent, care a venit din nou în – a adus ca surpriză o cutie c Surpriza Convers Observa Observarea comportamentului verbal si non – verbal al copilor 67 carioci. Reactualizarea cun o܈tin܊e Se va cere copiilo cuvântul — perseverenаă “. La fiec va bate din palme. silabelor ,după car copil care să încer fi perseverent. ( A continu a chiar când ai de făcut u pu܊in interesant). – Cum arată un copil ridicat, spatele dr Convers Explica Exerci܊ Observarea comportamentului verbal si non – verbal al copilor aprecieri verbale aplauze Anun܊area Prezentarea noului c Petre ne roagă să — Detectivi perseverenаei“. Copi numi ܊i va trebui s obiectele din cuti Perseverent prin joc de rol ex emple contraexemple de comportament perseverent. Ceilal܊i copii vor rol. Sarcina lor va fi de a surprinde cine este în jocul de rol pe perseverent. Exemplul 1 :Copi au de colorat o imagine cu animal e. “M – am plictisit, voi “Dacă voi încerca d a. Exemplul 2 :Copi au de construit un castel din cuburile primite. “Nu voi reuЮi să – l termin nic “Nu mă dau bătut, Ю Exemplul 3 :Copi trebu ie să î puzle cu mai multe piese. “E prea greu pentru “Cu cât voi încerc reuЮi mai bine.“ La finalul fiecăru ruga܊i să comentez centrându – se pe comportame ntul persoanei care a manifestat compara܊ie cu cel a perseverentă. Convers Explica Demonst Exerci܊ Evaluarea Observarea comportamentului verbal si non – verbal al c opilor aprecieri verbale aplauze Ob܊inerea performan Copiii vor fi ruga܊ – ܈i reamint – verbarizările pe ca când trebuie să fac Explica 68 care necesită un ti ‹ Pot să cont inui să în atunci când lucr ‹ Эtiu că dacă vo voi reuЮi. ‹ Cu cât încerc m reuЮi mai bine. Copiii vor fi rug gănduri cu voce ta gândească as emenea lui Petre cel Perseverent, atunc dificil sau neinteresant. Demonst Evaluarea aprecieri verbale aplauze Íncheiere activită܊ Petre cel Perseve mul܊umit de copiii mari, de invită să cânte îm CD, în timp ce le î care este imprimat imaginea lui. Evaluarea Recompense sociale: aplauze, aprecieri verbale, Medalioane cu Petre cel Perseverent 69 EXE -0,% $% „5.A 02!#4)#A _. $%:6/,4!2%! – %-/á)/.!,% ,! 02%Ö#/,!2) „µ£µ≤ !¨©Æ°ǡ ∞≤ضǤflÆ∂Ǥ ∞≤•¦£Ø¨°≤ǡ 0µ©µ -°≤©° ‘©Æ°ǡ ∞≤ضǤflÆ∂Ǥ ∞≤•¦£Ø¨° Rolul educatorului în gr ădiniаa zilelor noastre nu trebu desfăЮurarea activităаilor specifice domeniul este,,formator de suflete“. Aceasta presupun rebuie să atent nu doar la dezvoltarea cognitiva a copi relaаionează cu cedilalаi. El trebuie să sesi identifice care sunt situaаiile de s tres. Pentru aceasta e bine specialiЮti(psiholog, consilier Юcolar), aco identificarea celor mai eficiente metode Юi t Bineînаeles că ar fi ideală Юi o susаinere a Юcolilor dezvoltării sociale, emoаionale a tuturor cop I. Competen܊e sociale II. Cum dezvoltăm competen܊ele sociale ܈i emo I.Competen܊e socia le Aspecte generale: – Se dezvoltă gradual; – Rela܊ionate cu o serie de variabile academice – Pot exista întârzieri în achizi܊ia lor (viz dezvol tării ulterioare în domenii diverse( ܈colar – Pentru o parte din copii întârzierile pot fi adaptare(comportamentale, emo܊ionale) I. Cum dezvoltăm competen܊ele socia le ܈i emo܊ionale la pre܈col Care sunt cele mai bune practici? 1. Educarea sistematică a acestor competen܊e pentru a cultivare a lor; 2. Preven܊ia problemelor acolo unde sunt identifica܊i an 3. Interven܊ia de specialitate , acolo unde există deja întâ adaptare. 1. Educarea sistematică ñ Dezvoltarea socială ܈i emo܊ională: unul atinsde de curricula învă܊ământului pre܈co ; ñ Sunt necesare activi tă܊i care să dezvolte aceste comp activită܊i specifice pentru dezvoltarea ce . Principii care fundamentează educarea sistema – Definirea competen܊elor sociale ܈i emol܊io n termeni opera܊ionali ce dorim să atingem 70 – Predarea explicită a conceptelor (nevoia copiilor pre܈colari – Feedback comportamental specific, care să bândite – Ínvă܊area explicită a unor tehnici ܈i ex – verbalizare pozitivă) Aceste principii trebuie să implikce grădini܊ 2. Preven܊ia problemelor Când este necesară? – Atunci când sunt identifica܊i copii care intă o serie de factori simptome rela܊ionate cu diverse probleme criteri de diagnostic Avantajele preven܊iei: – E mai u܈or să previi decât să vindeci (efe fort ܈i sun stabile pe termen lung) – Poate fi realizată timpuriu, înainte de in Pa܈i de urmat: – Identificarea copiilor care au nevoie de p – Implementarea unui program de preven܊ie va Abilită܊i socio – emo܊ionale vizate: – în܊elegere – organizare – perseveren܊ă – încredere – rezisten܊ă(reglare) emol܊ională 3. Interven܊ia de specialitate Cine o face? – Psihologul clinician (asisten܊ă psihologic boală) – Psihologul educa܊ional ( asisten܊ă psihologică ܈i pentru p – Psihoterapeutul(psihoterapie) – Consilierul psihologic ( consiliere psihologică) Program de dezvoltare socio – emo܊ ională desfă܈urat la grupă Acest program reprezintă u n real suport pentru dezvoltarea copiilor. Cu ajutorul acestui program acestia precum: în܊elegerea, organizarea, perseveren܊ ) emo܊ională exemplu: Rilă cel Íncrezător îi va învă܊a pe copii să ܈tie că pot să le fie frică că fac gre܈eli sau să încerce Vor învă܊a: – să gândeasc ă înainte de a ac܊iona; – să fie toleran܊i c u alte persoane; – să î܈i asume responsabilitatea socială; – să respecte reguli. Rilă cel Perseverent îi va învă܊a pe copii să încerce din facut sunt dificile sau plictisitoare. 71 Vor învă܊a: – să creada în reu܈ita lor – să depună efort ܈i să lucreze din greu pen Rilă cel Organizat îi va învă܊a pe copii să stabilească – si planifice eficient timpul si să – ܈i monitorizeze sarcinile ܈colare. Vor învă܊a : – să stabilească scopuri – obiect ive – să – ܈i planifice timpul Rilă cel Ín܊elegător îi va învă܊a pe prescolari, importa invă܊atorii ܈i colegii de grupă. Vor putea re reguli stabilite la nivelul g rupei. Vor învă܊a: – să fie toleran܊i cu alte persoane – să gandească înainte de a actiona – să respecte regulile grupei. Rilă cel Ín܊elept îi va învăta pe copii ca să î܈i modele devină extrem de furio܈i, deprima܊i s ai îngrijora܊i. Vor învă܊a: – să rămâna calmi ܈i controla܊i când cineva îl – să nu devină deprima܊i atunci când gre܈esc, îi necajesc sau ignoră – să n u devină extrem de îngrijora܊i înainte de importante – să nu devina extrem de îngrijora܊i atunci cân 72 Ioana Íncrezătoarea Eu sunt Ioana Íncrezătoarea, curajoasă precum vezi, Ími spun mereu:,, ܇tiu că pot!“ Chiar daca gre܈esc, eu nu ma opresc, Eu sunt Íncrezătoare ܈i zâmbesc! Ín curtea casei joc ܈otron, ܇i fac ܈i lucruri grele Eu pot să muncesc, chiar de obosesc, Eu sunt Íncrezătoare ܈i zâmbesc! Ce înseamnă să fii încrezător? Íncrederea presupune ca tu să: – vorbesti tare pentru audă, – stai cu spatele drept, – te ui܊i în ochii cel tine, – încerci să faci lucr fară a cere ajutoruil – înc erci să faci lucrur – ܊i fie frică de gre܈eli – vorbe܈ti ܈i te joci c de la gradini܊ă, – spui celorlal܊i ce g să faci. 73 #2%!4)6)4!4% ր. %8%-0,%,% $% „5. PROF. BULZ ELENA Ñ#/!,! ‘)-.!:)!,A 2 Exemple de bună practică caută orice educa de a se face înĠeleasă de micii preİcolari dar İi pen – i determina pe aceİtia să trăim, İi când vor fi mari să se poată integr Este bine İtiut rolul pe care – l ocupă în activităĠile preİcol ivitatea İi int educatoarei cât İi a celui pe care doreİte să – l modeleze. Creativitatea poate fi înĠeleasă ca o rez exemplu dacă dorim să – l învăĠăm pe copil reguli de comp li de igie personală dar în acelaİi timp vrem să – i dezvoltăm İi limbajul;edu următoarea metodă: le propune copiilor să as studiu. Ex. AlinuĠa jucău܈ă ( AlinuĠa jucăuİă/ Azi se joacă c – o păpuİă/O hrăneİte – o îmbracă Fiindcă este a ei fată./ Năİtruİnicul Daniel, demontează./Amândoi vor creİte mari/ După ce – n orice dimineaĠ – i rostul lor în viaĠă ./ – creaĠie proprie). Poezia poate fi discutată pe diverse sect educarea comportamentului: Cum ne jucăm?, Ce este meseria voastră preferată? Ce am face da m fi părinĠii unor copii mândresc părinĠii care au copii cuminĠi? Un alt text simplu, ce poate fi utiliza poezia Prieteni nedespărĠiĠi – ( Piaptănul İi periuĠa,/Sunt priet / Pe Fănel ei De vreo câĠiva ani prea buni./ DimineaĠa…la t Corpu – i e frumos, spălat!/ği – i zâmbesc pe etajeră/Prietenii n – l netezeİt DinĠii – i sunt mereu curaĠi./ – creaĠi e proprie). Avându – l ca model pe micul Fănel, din poezia beneficiile menajului, propunând İi alte exem copii, ai căror eroi – pot servi ca modele, demne de urmat. Educatoarea îi poa periuĠe sau pieptene zâmbitoare, să – İi imagineze cum arată Fănel, scurtă poveste despre igienă. De cele mai multe ori, rezultatele învăĠăr jul preİcola dorinĠa de a fi mereu curat, dorinĠa de a fi dezvoltă imaginaĠia copiilor. ۹n primul rând activităĠi, apoi se vor implica în multe j ocuri de rol (De – a doctorul, De – a İcolarii, De – a patronul, etc). Treptat, treptat, se va observa cu câtă Creativitatea este un produs al gândirii motivaĠie pentru a deveni creativ, iar educatoarea pentru a contribui la dezvoltarea imaginaĠiei Cadrul didactic trebuie să tină cont de c creaĠie, produsul creat, personalitatea creatoare İi mai Produsul de creaĠie (sau tema aleasă) ar t nu depăİi puterea de înĠelegere a acestuia. tului creator al 74 copilului. Factori precum; mediul familial, e personalitatea creatoare a acestuia iar mediu cadrul grupei pe care o conduce. Ea va sprijini copilul oferindu – i încurajări, sup material didactic, etc. Secretul reuİitei în educarea creativităĠ învăĠării. Cele mai importante obiective pent ormarea recept faĠă de probleme/ îmbogăĠirea reprezentăril principalelor procedee imaginative/însuİirea imaginaĠiei reproductive İi a imaginaĠiei ant ipative/ formarea capacitaĠ idei İi soluĠii/ cultivarea spontaneităĠii İi Dacă toate aceste obiective, se vor atinge clasice) İi nu se va uita că la grădiniĠă în tregul proces educativ se b asigurată. Rolul esen܊ial al educatoarei este ca per specifice care vor favoriza dezvoltarea spiri ales a unei atitudini creative. Bibliografie : 1, Roİca Al., Zorgo B., Aptitudinile, Editura 2. Roİca Alexandru, Psihologia copilului pre 1968. 75 DEZVOLTAREA COMPET %.á%,/2 3/#)/ – %-/á)/.!,% ,! 02%Ö# 02). ).4%2-%$)5, 02/’2!-5,5) dz$!ǡ Prof. Burlacu Daniela – )Ø°Æ°ǡ ‘≤¡§Ǥ £µ 0Ǥ0Ǥ dz#¡≥µý° 0© Una dintre metodele cele mai eficiente de dezvoltare socio – emoаională a preЮcolarilo nstă în folos poveЮtilor, deoarece copiii îЮi însuЮesc cel mai bine programul “Da, Poаi!“, împreună cu o poveste face ca Ín prima parte a activităĠii e ste prezentată copiilor păpuİa Ovi cel înseamnă să fii organizat. Acesta le – a spus că el întotdeauna ascultă cu grij lucreze din timp la sarcini İi că încearcă să nu piar ă prea mult timp jucându – se, că el are grijă punându – le la locul lor când a terminat de lucrat cu ele, c – İi hainele İi că înt curat. Educatoarea a explicat apoi copiilor faptul că org eamnă să îĠi propui să putere, să asculĠi cu atenĠie ceea ce educatoarea sau terminându – Ġi sarcinile İi jucându – te cu măsură, să ai grijă de propriile la locul lor dup – ai folosit. Ín continuare educatoarea a demonstrat copiilor o s iar apoi una în care a demonstrat un comportament dezo Ín cele ce au urmat Ovi le – a citit povestea ‚ Cum au fugit odată jucăriile de în care este ilustrat un personaj care nu dovedeİte or Ín finalul activităĠii educatoarea a încurajat cop vi cel Organiz nu dezorganizaĠi ca İi Petriİor din povestea citită. Desfă܈urarea activită܊ii Ín prima parte a activităĠii este prezenta să înveĠe ce înseamnă să fii organizat. Prin catoarei, păpuİa le – a vorbit copilor spunându – le că este bucuros să îi cunoască İi le – a spus câteva lucruri de – au adus numele de Ovi cel Organizat. Ovi le – a spus că el întotdeauna ascu educatoarea, că începe să lucreze din timp la sarcini İi că jucându – se, că el are grijă de lucrurile lui, punâ – le la locul lor când a te are grijă de el aranjându – İi hainele İi că întotdeauna el est Educatoa rea a explicat apoi copiilor faptul că ce îĠi stă în putere, să asculĠi cu atenĠie foloseİti timpul cu grijă terminându – Ġi sarcinile İi jucându – te cu măsură, să ai grij lucruri İi să le pui la locul lor după ce le – ai folosit. Ín continuare educatoarea a demonstrat cop puĠin din grupă İi a intrat înapoi cu părul İ t drept İi cu ge exemplar. După ce a salutat copiii le – a spus că ea este ca Ovi cel O are ceva de făcut se gândeİte prima dată că nevoie İi de ce materiale ar e nevoie pentru a face acel lucru arătat copiilor că İi – a amintit să aducă cartea İi pacheĠe ordonate İi curate. Ulterior educatoarea a părăsit din nou înc – a întors pen tru a demonstra copilor ce înseamnă să nu fii organizat. Aceasta avea ac neîngrijit. La intrare în sala de grupă s – a prefăcut că se împiedică geanta pe podea İi stând strâmb a zis că ea nu este ca Ovi c făcut nu îi place să se gândească la acel luc care are nevoie pentru a realiza o sarcină. D iilor o sumeden amestecate, dintre care a aruncat câteva pe p care venise. După cele două demonstraĠii educatoarea a Organizat İi a primit răs puns afirmativ de la toĠi. Ín cele – a citit povest 76 au fugit odată jucăriile de la un copil“ de N dovedeİte organizare İi consecinĠele acestui După terminarea poveİti i educatoarea a condus o discuĠ adresând copiilor o serie de întrebări legate lui Petriİor?“, ‚Ce au hotărât jucăriile să f – a simĠit Petriİor în îtorului İ copiilor?“, etc. Ín finalul activităĠii educatoarea a încur cel Organizat İi nu dezorganizaĠi ca İi Petri Proiect de activitate GRUPA: Mare TEMA: Cu ce İi cum exp rimăm ceea ce simĠim? SCOPUL ACTIVITĂğII: ∑ Dezvoltarea capacităĠii de recunoaİtere comportament organizat, precum İi ident comportament organizat. DOMENIUL: Limbă İi Comunicare DENUMIR EA ACTIVITĂğII: Povestirea educatoarei TEMA: ‚Cum au fugit odată jucăriile de la un cop OBIECTIVE OPERAğIONALE: – să deprindă mesajul povestirii cu ajutoru – să identifice comportamentul dezorganizat stiri; – să – İi exprime atitudinea de aprobare/dezapr STRATEGI DIDACTICE: Metode İi procedee: – povestirea, conversaĠia, explicaĠia, prob Forme de organizare : – frontală. Material didactic: – păpuİa Ovi cel Organizat, c arte cu poveİti, planİe cu ima SECVENğ DIDACTI ORGANIZAREA ACTI STRATEGI DIDACTICE EVALUARE/ FEDBACK 1. Moment organizatoric Asigurarea unui c activităĠii: – aerisirea sălii d – pregătirea mate rialului didactic necesar; – aranjarea mobilierului. Observarea comportamentului nonverbal 2. Captarea atenĠie Se realizează prin poveİti Conversa Observarea atenĠiei a interesului acestora pentru activitate 3. Anun Ġare temei: au fugit jucării un copi Se anunĠă tema act odată jucăriile de obiectivele urmăr Conversa ExplicaĠ Observarea comportamentului verbal İ nonverbal 4. Desfă activită i Ovi cel Organiza opiii aİeze pe perniĠe ‚Cum au fugit oda copil“ de Nina St Conversa 7 SECVENğ DIDACTI ORGANIZAREA ACTI STRATEGI DIDACTICE EVALUARE/ FEDBACK reda conĠinutul po folosind mimica corespunzătoare. C nutul povestiri va fi expus urmărin – se sucesiunea momentelor principale. Simultan cu povestirea, se vor prezenta imagini sugestive. Pe parcursul povestiri, se vor explica cuvintel necunoscute. La finalul lecturi educatoarea va fix a mesajul İi acĠiun întrebări sugestiv supărate jucăriil hotărât jucăriile reacĠionat Petriİ – a vă jucăriile în maga – a si Petriİor în faĠa ânzătoru copiilor?“, ‚Ce a face de acum înain Povestirea Problematizarea Aprecieri verbale 5. Ínche activită Se fac aprecieri asupra modului de desfăİurare a ac tivităĠii. Conversa Aprecieri verbale stimulative BIBLIOGRAFIE: – Povestea ‚Cum au fugit odată jucăriile de – Lolica Tătaru, Mihaiela Gădălean, Livia întrebări İi răspuns uri“, Editura Casei Corpului Dida – Curriculum pentru învăĠământul preİcolar, 78 %8%-0,% $% „5.% 02!#4)#) _. !#4)6)4A 02/&Ǥ _.6Ǥ 02%Ö# . BURSUC RALUCA – ‘%/2’%4!ǡ ‘2A$ . #5 0Ǥ.Ǥ $2A’/)%. – GORJ ActivităĠile extracu rriculare organizate împreună cu elevii m İtiinĠific, tehnico – aplicativ, sportiv sau simple activităĠi de j locale. Excursile pe care le organ izez bianual contribuie la îmbogăĠirea c la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din Serbările Юcolare vin în ajutorul afirmării Юi formării person n timpul prezentari programului artistic, elevul artist îi va avea ca spectatori pe co ă le cânte, exprimand trăirile care îl copleЮesc. Vizitele la muzee, expoziĠii, monumente İi locuri istorice, case memoriale œ organizate selectiv œ constituie un mijloc de a intui İi preĠui valorile culturale, folclo Parteneriatele ajută copiii să aibă succes la İcoală İi mai tâ Activităаile extracurriculare sunt o componentă educ trebuie să – i acorde atenĠie, adoptând el, în primul rând, o a cât İi în relaĠii le cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relax TrebuinĠa de se juca, de a fi mereu în mi ܈coala cu viaĠa. Pentru a – l face pe copil să depăİească în İcoală ‚gre important este să nu uităm că una din trebuin ca obiectivele instructiv œ educative să primeze, dar să fie pr recreative, de relaxare, atunci rezultatele v elevii se deprind să folosească surse info sistematizeze date, învaĠă să înveĠe. Prin faptul că în asemene a activităĠi se sup regulilor, asumându – İi responsabilităĠi, copiii se autodi Modelarea, formarea İi educaĠia omului cer cere oameni în a căror formaĠie caracterul İ se completează pentru individului. Ín İcoala contemporană eficienĠa educaĠiei pentru participarea la dezvoltarea de sine İ personalităĠii copilor. Ín acest cadru, învăĠământul are misiunea – i forma pe copi sub aspect psihointelectual, fizic İi socioafectiv, pentru o cât mai uİ educaĠionale impune îmbinarea activităĠilor c cele extracuriculare. Scopul activităĠilor extraİcolare este dez în activităĠi cât mai variate İi bogate în c – culturale, facilitarea integrării î n mediul İcolar, oferirea de s ansamblul ei, fructificarea talentelor person ActivităĠile extraİcolare se desfăİoară într – un cadru informal, ce permite elevilor cu di ficultăĠi afirmare în mediul İcolar să reducă nivelul a – İi maximizeze potenĠia ActivităĠile extracurriculare organizate î artistic, spiritual, İtiinĠific, tehnico – aplicativ, sportiv sau simple activită viaĠa İi activitatea comunităĠii locale. Excursile pe care le organizez bianual contrib despre frumuseĠile Ġării, la educarea dragost frumosul din natură Prin excursii, copiii cunosc locul natal în c să – İi iubească Ġara, cu trecutul İi prezentul unde s – au născut, au trăit İi au creat opere de a reconfortează pe copil, îi prilejuieİte însuİ orizontului cultural İtiinĠific. Excursia rep atea unei activităĠi în 79 copiilor, îi ajută să înĠeleagă excursiile nu de zi cu zi ci İi ca un act de ridicare a niv Vizitele la muzee, expoziĠii, monumente İ curi istorice, case memoriale œ organizate selectiv œ constituie deasemenea un mijloc de a intu ale poporului nostru. Ele oferă copiilor pri natur ală, procesul de producĠie în desfăİurarea trecutul istoric local, naĠional, de viaĠa İ culturii universale İi naĠionale, relaĠiile rezultatele concrete ale munci lor, stimulează activitatea de învăĠare, întregesc activită܊ilor.Anul scolar trecut am vizitat“ Craiova,expozitia de flori organizata in orasul Craiova de 1 Iunie Lucrând cu grupă combinată am organizat – vizite la “Casa Constantin Brâncu܈i“ în loc. Hobi܊a – Gorj, am vizitat Muzeul Jude܊e ܈i Ansamblul Sculptural Constantin Brân cu܈i. In grădini܊e serbările ܈colare vin în ajutorul afi timpul prezentării programului artistic, cop parin܊i cărora va trebui să le recite sau să ânte, exprimand trăirile c programului artistic presupune o munca de că serbăriieducatorul este regizor, coregraf, p culegător de folclor, poet, interpret model mici artisti. ImportanĠa unor asemenea festivităĠi organizate la sfârİit de an İcolar, de Ziua copilului sau sărbătorile religioase, est deosebită. Ele lărgesc orizontul spiritual al elevilor, contribuind la acumularea de noi cunoİtinĠe, la îmbogăĠirea t răirilor afective İi sentimentelor estetice. Pentru ca pre܈colari – İi motiveze participarea la această aleasă act este foarte importantă atmosfera realizată în repetiĠiilor, caracterizată prin bună dispoziĠie, dar İi prin seriozitate. ğansa de reuİită a serbărilor este dată de varietatea programului artistic, în măsură să valorifice talentul de recitator unora, calităĠile vocale, de ritm İi graĠie ale altora, dar İi destoinicia pentru realizarea costumelor İi decorurilor. Versul, muzi ca vocală instrumentală, gimnastica ritmică, scenetele pline de haz, armonios îmb İi dinamismul spectacolului. Micii artiİti trebuie în İi participarea cu interes de – a lungul pregătirii İi desfăİurării sp Serbările İcol momente de maximă bucurie atât pentru copii, cât İi pentru părinĠii lor dau aripi imaginaĠiei, entuziasmului İi rămân de – a pururi ca momente de ne fiecăruia Ca să poĠi povesti sau cânta copiilor, trebu – i iubeİti, sa cauĠi să p aparte în care trăiesc, sa İtii să cobori până la nivelul persona împreună cu dânİii la toate manifestările sufl eteİti; într – un cuvânt, rămânând om fii cât se poate de copil. (G. CoЮbuc) Spectacolele constituie o altă formă de activitate face cunoİtinĠă cu lumea minunată a artei. D îl pune pe co majoritatea cazurilor în rolul de spectator, sursă inepuizabilă de impresii puternice, pre copilului. La Teatrul Dramat ic Elvira Godeanu din Tg – Jiu am vizionat ‚Amintir Creanga, unde peripe܊iile lui Nică au stârnit 80 Parteneriatele ajută copiii să aibă succe părinĠii, copiii İi ceilalĠi membri ai comunităĠii se cons creează în jurul copiilor o comunitate de sup văzute ca o componentă esenĠială în organizar ܈colari. Ele nu mult considerate doar o simplă activitate cu publice. Ín cadrul acestor parteneriate se po informaĠii despre ecologie, do bândirea unor cunoİtinĠe despre – mediu, educarea unor comportamente İi conduite civilizate, îmbogăĠirea vocabularului ac domeni, cultivarea unor atitudini de investigare, cercetare etc. Anul acesta am avut parteneriat e cu : 1. Familia – —Arta de fi parinte“ ; 2. Biblioteca —Christian Tell“, Tg – Jiu – “Printre cărаi“; 3.Muzeul Jude܊ean Gorj “Alexandru ܇tefules – “Pe urmele strămoЮilor 4. Inspectoratul de Poli܊ie Jude܊ean Gorj – ‚Ímpreună pentru o siguran ai bună “ 5. Ocolul Silvic Corcova, Mehedin܊i – ‚Să ocrotim natura!“ Prin organizarea unor concursuri între grupe promovat valori cultural precum İi fair play – ul competiĠional, sensibilitatea İi p r suferind modifi putând uİor depista tinere talente artistice sportive vin ca İi o completare a activităĠi concursurile sportive orga nizate, cum ar fi: atletism, concu Ġintă, etc. O mare contribuĠie în dezvoltarea personal susĠin derularea unor proiecte, ( de exemplu “Ce ne pune toamna – coЮ ? “) implicând în mo copilul prin personalitatea sa. Aplicată la elevi, deoarece permite munca în echipă , unde poate contribui, potriv realizarea unui scop comun. Implicarea elevilor în proiectele educat crescut în ultimii ani aceasta dovedind educative. Concursul de creaĠie plastică urmăre܈te stimularea implicării extraİcolare, descoperirea İi dezvoltarea a primar . Prin participarea la astfel de ile artistice spiritul de echipă – (în realizarea lucrărilor colectiv în valoare calităĠile artistice. ActivităĠile extracurriculare mai sus enum de către co cât İi de factorii educaĠionali în măsura în : ‹ valorifică İi dezvoltă interesele İi aptit ‹ organizează într – o manieră plăcută İi relaxantă tim optimizarea procesului de învăĠământ ; ‹ formele de organizare sunt din cele mai ingenioase, cu caracter recreativ ; ‹ copi au teren liber pentru a – İi manifesta în voie spiritul d ‹ participarea este liber consimĠită, necod activitate s usĠinută; ‹ au un efect pozitiv pentru munca desfăİura ‹ sunt caracterizare de optimism İi umor; ‹ creează un sentiment de siguranĠă İi încre ‹ urmăresc lărgirea İi adâncirea influenĠelo ; ‹ contribuie la dezvoltarea armonioasă a cop Activitatea extracurriculară e o component cadru didactic trebuie să – i acorde atenĠie, adoptând el, în p modul d e realizare al activităĠii, cât İi în rel care să permită stimularea creativă a elevil interesul copiilor pentru İcoală İi pentru of aĠională. 81 Ín concluzie, cadrul didactic poate face activităĠilor extracurriculare. Dar, se vede gândire, să evite critica în astfel de activ ajeze elevii İi să rea – back pozitiv. Cadrul didactic are, prin acest ti – İi cunoasc preİcolarii, să – i dirijeze, să le influenĠeze dezvoltar principal al grădiniĠei İi al învăĠământului primar œ pregătirea copilului pent Ín legătură cu dezvoltarea creativităĠii îndrumări: gândirea creativă İi învăĠarea din rin laudă. BIBLIOGRAFIE * Cernea, Maria, ContribuĠia activităĠilor extracurri procesului de învăĠământ , în — ÍnvăĠământul primar— nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, B * Ionesc, M., Chiİ, V. , Mijloace de învăĠământ İi integrare autoinstruire , Editura Presa Universitară Clujeană, C – Napoca, 201 * Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adria ğcoala la răscruce. Schim İi continuit curriculumul învăĠământului obligatoriu. Stud , Editura Polirom, 202 82 $%302% %-/Ѵ)) Ñ) $%:6/,4!2%! %-/Ѵ)/ #A,)-!. ,5-).)á! Ȃ 02/&Ǥ 04Ǥ _.6Ǥ 02%Ö#/,!2ǡ Ȃ %$5#!4/!2%ǡ ‘2A$).)á! .2Ǥ ͵ǡ 3425#452! Ö# 0%42!Ö#5dzǡ 4%#5#)ǡ * Rezumat: ,, EmoĠiile sunt modalitatea noastră de ad în acest proces sunt familia İi grădiniĠa. U tilizarea în diferite contexte a cu modalitate de a învăĠa copiii să recunoască İi să denu İi un antrenor pentru dezvoltarea competenĠelor emoĠi iale. Copiii învaĠă ce su reacĠioneze faĠă de ele observând comportamentul adul copilului prin diferite comportamente. ReacĠia copiilo cĠie de temperam care îl au. Ín aceeaİi situaĠie, doi copii pot reacĠio pragului de activare İi duratei de restabilire a stări i le manife atunci când trăiesc o anumită emoĠie există o serie d modul în care reacĠionează corpul İi mintea copiilor nevăzută a re activităĠii emoĠionale. ReacĠiile educatorilor l importantă de învăĠare despre emoĠii. Educatorul poat comportamente. InteligenĠa emoĠio nală din viaĠa adultă îİi are originea î încă din perioada preİcolară care este perioada de ach Cu toĠii ne – am dori o viaĠă plăcută, liniİtită, uccese İi împliniri. preİcolară reprezintă o etapă semnificativă trăsăturilor de personalitate ale copiilor. P de a – İi dezvolta comportamentul. De aceea pe lângă ab importante, emoĠiile sunt o sursă de informaĠ experienĠe psihice complexe ce amprentează mu persoane. EmoĠiile sunt modalitatea noastră de adapt reglator în acest proces sunt familia İi gră denumesc emoĠii este o modalitate de a învăĠ să recunoască İi să de proprii sau ale celorlalĠi devenind un model emoĠionale İi sociale. Copiii învaĠă ce sunt comportamentul adult ului. Educatorul poate să sprijine diferite comportamente. ReacĠia copiilor la s pe care îl au. Ín aceeaİi situaĠie, doi copi l intensităĠi duratei de manifestare a pragului de activar comportamentele pe care copiii le manifestă a diferenĠe temperamentale mai gr eu de observat, care Ġin de mod mintea copiilor când sunt expuİi la anumite s emoĠionale. EmoĠiile sunt modalitatea noastră de adapt e emoĠie tr într – o anumită situaĠie, copilul învaĠă să – İi recunoască nevoile emoĠion în consecinĠă. Când copilul trăieİte o emoĠie este impo – l învăĠăm trei aspec – Cum să – İi identifice İi să – İi recunoască emoĠiile trăite? – Care este nevoia de adaptare pe care o semn – Cum să – İi schimbe comportamentul sau modul de adapteze sănătos la situaĠie? Primii factori care pot intervenii reglator lia İi grădiniĠa părinĠilor faĠă de copiii lor variază de la t comportamentele ‚inadecvate“ale copiilor. Sur 83 părinĠilor, care pot fi nepotrivite în raport cu vârsta İi c stilul părinĠilor de a – İi exprima emoĠiile. ReacĠiile educatorilor la manifestările em de învăĠare despre emoĠii. Utilizare a în diferite contexte a cuvin modalitate de a învăĠa copiii să recunoască devenind un model dar İi un antrenor pentru d Co piii învaĠă ce sunt emoĠiile İi cum să r adultului. Atunci când educatorul observă İi mesajul că emoĠiile sunt sănătoase İi că ele tă de adaptare la educatorul İi părinĠii exprimă emoĠii İi îİi răspundă emoĠiilor. Copilul începe prin a ide vocii. Mai târziu învaĠă s ă facă legătura între emoĠie İi un copilul este trist pentru că İi – a pierdut jucăria. Educatorul poate să sprijine dezvoltarea comportamente: – Acceptă İi remarcă emoĠiile copilu lui. – Oferă copilului un mediu sigur de exprimar trebuie ridiculizată, criticată, negată sau – Íncurajează jocurile de tipul mimă sau tea familiariza c opilul cu exprimarea emoĠiilor. – Íncurajează copilul să exprime emoĠiile în – Vorbeİte despre emoĠiile celorlalĠi. Asta î – İi înĠeleagă propri – Recompensează copiii când răspund la o emoĠ exemplu: stă İi se liniİteİte când este furios, apoi – Sprijină copilul să facă diferenĠa dintre e lovi este un comportament nepermis“. Nu este recomanda t ca educatorul: să îl facă pe copi supăraĠi!“, ‚M – aĠi dezamăgit!“), sau să exprime emoĠi Autonomia emoĠională implică abilitatea de a – ܈i gestiona propriile emo să îi răneas ceilalĠi. Rolul temperamentului în reactivitatea emo diferă în funcĠie de temperamentul pe care î sub aspectul intensităĠii emo Ġiei, duratei de manifestare a restabilire a stării de calm. Copiii cu reactivitate emoĠională crescută – Manifestă în situaĠiile zilnice emoĠii int scăzut de activare ( ex.: se supără cu uİurinĠă de la luc perioadă mai mare de timp pentru a se liniİ – Au nevoie de un efort mai mare pentru a – İi inhiba un comportament depun un efort mai mare pentru a amâna dori ă de a face activita a face acĠiunea impusă de educatoare, dar n – Au nevoie de o structură İi de reguli clare – o situa socială; o Copiii cu reactivitate emoĠională mai scăzu – Íİi p ot focaliza mai bine atenĠia pe o sarcină – o situaĠie; – Se pot conecta mai uİor cererilor adultului o Sub influenĠa temperamentului copiii diferă – Modului î n care se manifestă atunci când ei sunt crize de furie intense care se manifestă o mai mare pentru a se calma; – Modului în care reacĠionează la anumite co din viaĠa lor ( unii c emoĠii intense de disconfort când sunt expu 84 avea aces la cea ce – İi doresc, pe când alĠii au reacĠi – İi doresc, dar nu İi în situaĠia în care sunt expuİi Modului în care reacĠionează mintea İi corp când relaĠionează cu persoane cunoscute sau m – un loc nou, când nu obĠ sau le este blocat accesul la activitatea sau jucă Dincolo de comportamentele pe care copiii există o serie de diferenĠe temperamentale m reacĠionează c orpul İi mintea copiilor când sunt expu nevăzută a reactivităĠii emoĠionale. Cei ce posedă capacităĠi emoĠionale bine d mulĠumiĠi în viaĠă, deoarece îİi pot con trola abilităĠile mintale ce au mai bine dezvoltată inteligenĠa emoĠiona emoĠional sunt expuİi la nenumărate conflicte – İi submineze p poĠ ential. Pentru adaptarea socială İi menĠinerea să recunoască ce simt ca să poată vorbi despre e între sentimentele interne İi exprimarea exte ul rând să înveĠe să unei persoane din expresia ei exterioară. Odată cu creİterea, conversaĠiile despre e în primii ani de viaĠă discuĠiile se referă părinĠii vor discuĠie İi pe cele ale altor persoane astfe copilul se dezvoltă. FrecvenĠa cu care copiii au fost implicaĠi favorizând dezvolta rea unor abilităĠi legate de înĠelege aspectele particulare ale comportamentului um diversele expresii emoĠionale, cunoİtinĠele le comportamentului emoĠional fiind mult mai bogate. Prin urmare, mod major la dezvoltarea armonioasă a copilu bune adaptări sociale. Să nu uitam că i nteligenĠa emoĠională din viaĠa ad abilităĠilor emoĠionale İi sociale încă din fundamentale în plan emoĠional, social İi cog fi educat İi dezvoltată încă de la vârsta copilăriei de copilului atât într – o manieră explicită (includerea copilu emoĠionale, transmiterea de către pări nte a unor principii İi valor modul în care membrii familiei İi alte perso trebuie să învăĠăm copiii cum să facă faĠă s a în moduri care nu fac rău altora. Dezvoltarea emoĠională İi socială a copilu Dezvoltarea socială constă în achiziĠionarea abilităĠ (adulĠi İi copii). RelaĠiile cu adulĠii se re feră la capacitatea copilulu interacĠiona uİor cu aceİtia, de a le recuno – i percepe ca pers orientează, sprijină în ceea ce fac, gândesc ază capacitatea de a menĠine relaĠii de prietenie grup. Dezvoltarea emoĠională vizează în special formarea con modul în care se percepe ca fiinĠă unică, re ază, receptează, interpr emoĠionale ale celorlalĠi în interacĠiunile p emoĠionala vizează dezvoltarea capacităĠii de cap acităĠile copilului de a recunoaİte, exprima celorlalĠi İi de a le răspunde adecvat. Exemple de strategii İi activităĠi care facilit 85 ∑ FacilitaĠi interacĠ iunile cu adulĠii în diverse cont cu aceİtia İi participarea la acĠiuni (de exe ∑ DiscutaĠi despre ce înseamnă să nu vorb Ġi rândul, să ai un ton potrivit. ∑ Ín grădiniĠă sau familie, jucati – vă de – a cumpărătorul İi vânz pacientul. ∑ ManifestaĠi respect İi încredere faĠă d despre activităĠile zilnice İi evenimente semnificative pe care le – a trăit. ∑ OferiĠi un model adecvat de comunicare acesta vorbeİte. ∑ OferiĠi sugestii copilului pentru a se încurajaĠi – i să rezolve problema. ∑ Când un copil face o greİeală, discutaĠi c ∑ NumiĠi în mod regulat comportamentele p fie motivate să le repete İi pe viitor să le ∑ ÍncurajaĠi copilul să – İi exprime părerea, să identifice mai a unei situaĠii. ∑ OferiĠi copilului posibilitatea de a se multor roluri, în diverse contexte sociale. R amiliariza cu diverse profesii (vizită la bibliotecă, la părinĠii İi nu numai. ∑ ComunicaĠi cu claritate regulile İi com ∑ ÍncurajaĠi autoevaluarea copilului İi nu faceĠi comparaĠii cu critici cu ei înİiİi în caz de eİec. ∑ DaĠi deopotrivă fetelor İi băieĠilor po – İi exersa control – a constatat că mamele İi taĠii acceptă mai bine a fete). Ínva – i pe băieĠi să acorde mai mare atenĠie suferinĠei băieĠii despre emoĠii pozitive İi despre tris ∑ DiscutaĠi cu copiii despre muzică İi em ∑ ImplicaĠi copiii în diferite activit ăĠi artistice( pictură, co – i ce fac cum anume se simt. AscultaĠi – i cu atenĠie İi oferiĠi – le sprijin spunând ‚înĠel ∑ ÍncurajaĠi copiii, oferind întăriri poz situaĠii fru strante, precizându – le exact ceea ce au făcut, în ace multe comportamente pozitive de către copii. A. Exemple de activităĠi pentru dezvoltarea İ ActivităĠi pentru nivelu l I (3 – 4 ani): ,Castelul Lego” CompetenĠa generală: competenĠe sociale CompetenĠa specifică: cooperarea în joc, comp Materiale: cuburi lego Obiective: – să – İi dezvolte abilităĠile de cooperare; – să exerseze abilităĠile de împărĠire a juc ăriilor, de cerere İi ofer rândului; – să dezvolte relaĠiile de prietenie cu ceila Procedura de lucru: ÍmpărĠiĠi copiii în grupuri de 2 – 3. aİezaĠi pe fiecare măsuĠă cuburi pentru a constru i un castel, dar suficient de mic p – İi împartă materialele. SpuneĠi copiilor că vor ObservaĠii: prin această activitate, copiii e facilitează st menĠinerea relaĠiilor de prietenie İi învaĠă celorlalĠi. ActivităĠi pentru nivelul II (5 – 7 ani): ,Cursa cu obstacole” 86 CompetenĠa generală: competenĠe sociale CompetenĠa spec ifica: cooperarea în joc, comportament Materiale: diferite obiecte din sala grupei, Obiective: – să – İi dezvolte abilităĠile de cooperare în – să dezvolte încredere în ceilalĠi; – să înveĠe copiii să ofere ajutor. Procedura de lucru: A ranjaĠi obiectele de mobilier, astfel încâ le evite. Un copil va fi legat la ochi cu o printre obstacole până la punctul de sosire. st joc până când fiecar joc. ObservaĠii: – prin această activitate, copiii învaĠă învaĠă să acorde încredere celorlalĠi. B. Exemple de activităĠi pentru dezvoltarea etenĠelor emoĠ preİcolari: ActivităĠi pentru nivelul I (3 – 4 ani): ,,Cutiile fermecate cu CompetenĠa generală: competenĠe emoĠionale CompetenĠa specifică: conİtientizarea emoĠii emoĠiilor. Mat eriale: două cutii, cartonaİe cu emoĠii (buc Obiective: – să identifice İi să conİtientizeze emoĠi – să asocieze o etichetă verbală expresiei – să asocieze trăirile emoĠionale cu un an . Procedura de lucru: PuneĠi într – o cutie toate cartonaİele cu emoĠii po – a doua pe cele negative. CereĠi fiecărui copil să scoată din mână un cartonaİ reprezentând o e moĠie pozitivă İi una negativă. denumirile emoĠiilor de pe cartonaİe İi să s – a simĠit buc respectiv o situaĠie în care a simĠit tristeĠ ObservaĠii: – prin această act ivitate copiii învaĠă să identifi verbale corespunzătoare İi încep să se famil facilitează identificarea consecinĠelor trăir ActivităĠi pentru ni velul I (5 – 7 ani): ,,Joc de cărĠi cu emoĠ CompetenĠa generală: competenĠe emoĠionale CompetenĠa specifică: recunoaİterea emoĠiilo cauzelor emoĠiilor. Materiale: imagini cu persoane care exprimă trăiri emoĠionale (buc teamă, surprindere, dezgust), eİarfă. Obiective: – să identifice emoĠiile în funcĠie de ind – verbali; – să asocieze o etichetă verbală expresiei – să identifice contextele în care se man mite emoĠii İi posi acestora. Procedura de lucru: DecupaĠi din reviste sau emoĠiile descrise la materiale. Fiecare copi legat la ochi cu o eİarfă. CereĠi copiilor să identifi simte?“. ÍntrebaĠi copiii în ce situaĠie s – au simĠit la fel ca İi perso – ai simĠit la fel ca ea/el?“. ÍncurajaĠi copiii s le explicaĠii pentru m persoana respectivă ,,Ce crezi că s – a întâmplat?“, ,,De ce e bucur surprins?“. ObservaĠii: – prin această activitate copiii învaĠă s rbale corespunzătoare. 87 ,,Bunătatea din cuvinte creează încredere, bu emoĠională creează iubire.“ (Lao Tzu) BIBLIOGRAFIE 1. Breben Silvia, ,,ActivităĠi bazate pe Inte 2. Catrinel A. ; ğtefan, Kallay Eva, Dezvoltarea co preİcolari, editura ASCR, Cluj – Napoca, 207. 3. Goleman Daniel, 2004, InteligenĠa EmoĠiona 4. Manfred F.R. Kets de Vries, 2003, Leaders iestria de a conduce, editura Codecs, Bucuresti. 5. Lespezeanu, M., ‚ TradiĠionalİi modern în învăĠământu “,Ed.Omfal EsenĠ Bucureİti, 2007. 6. Roleu Maria, Empatia în educaĠie, Bucureİt 7. Revista învăĠământului preİcolar, nr. 1 – 2/ 201. 8 !#4)6)4Aá) $% $%:6/,4!2% ! #/-0%4%.á – %-/á)/.!,% 02/&Ǥ #/.3Ǥ #=-0%!. 3)-/.! #/$25á!ǡ #* &%2-%#!4Aǡǡ ‘(% Rela Ġiile sociale la copiii de vârsta pre İcolar ă, apar în joc într – o form ă direc Ġionată, sub forma de r i reciproce dintre participan Ġi la o ac Ġiune structurată prin funcĠi ile rolului. Copilul găseİ te prin rolul din joc expresia unei re laĠ ii sociale în care sunt implica Ġi adul Ġi. Jocul presupune formarea unui grup (spontan) în care să s e instaureze diviziuni ocupaĠ ionale. Deci, grupul soci al are un rol uriaİ în formarea sociab i. H. Wallon ajunge la grupul este indispensabil pantru copil nu numai pentru învăĠ are a comportamentului social, grupul face conİtient pe copil de posibilităĠile İi capac n cadrul grupu lui, de sentimentele altora faĠă de el İ i a le lui faĠă de alĠ i. Ca atare, grupul este terenul practici sociale. Cuvinte cheie: relaаionare, inter cunoaЮtere, emoаie De – a lungul timpului oamenii de İtiinĠă au adaptarea la viaĠa adultă nu sunt notele İcol de a stabili relaĠii cu cei din jur. Ace ste observaĠii contravin cre ‚deİtept“ va reuİi în viaĠă. Prietenii sunt r – un mod plăcu timpului liber. Rela Ġiile sociale la copiii de vârsta pre İcolar ă, apar în joc într – o form ă dire c Ġionată, sub forma de relaĠ i reciproce dintre participan Ġi la o ac Ġiune structurată pr ile rolului. Copilul găseİ te prin rolul din joc expresia unei re laĠ ii sociale în care sunt Ġi adul Ġi. Odat ă cu rolul pe care îl joac ă preia cu el tot fondul social pe care rolul îl Ġine. Acest act de asimilare a rela Ġilor sociale permite s ă se dezvolte odat ă cu sociabilitatea atât con İtiinĠ a, cât İi p ersonalitatea copilului înĠeleasă İi ca o totalitate a relaĠ ilor sociale. Ín cursul dezvoltării, co piii achiziĠionează abilitatea – İi gestiona emoĠ precum İi a recunoaİte İi a se adapta la emo dobândirea acestor competenĠe poate să ducă u intă un motiv pentru investigarea İi înĠelegerea Deİi anumi frici acute, anxietăĠi, comportamente impuls copilăriei, la unii copii aceste emoĠii İi ex ortamentale ale lor po sau extremă . Odată ce copilul învaĠă să num folosească limbajul emoĠional, el trebuie s comportamentul. Activitatea 1 : ,, Grădina sentimentelor ,, Scop : dezvoltarea capacităĠii de identificare em context Materiale necesare : rechizite İcolare İi o foaie albă , ܈ Descriere: Se propune copilu lui un joc imaginativ de rol , de – a grădinarul , . Tehnica este o modalitate de identificarea emoĠiilor negativ . Focalizarea o peri îndelungată asupra acestora va determina un m negative se re găsesc alături de cele pozitive. Locul î grădină, iar emoĠiile pe care le simte vor l Copilul are la dispozi܊ie ܈tampile cu di albă de fieca dată când identifică o emo܊ie . Apoi ia emoti anterior. Se vor obtine astfel , flori cu ,,e Se identifică emo܊iile disfu nc܊ionale negative în situa܊ii fr Ex: cum te simаi atunci când…. ( când colegii râd de el sau îl re X.Y – ma simt furios. 89 – găse܈te o floare care se potrive܈te cu acea moticon ce reprezintă emo܊ia descrisă ( furie). – cum te simаi atunci când….( învăаătoarea/ X.Y – ma simt fericit. – găse܈te o floare care se potrive܈te cu acea ce r eprezintă emo܊ia descrisă ( fericit/ bucuros – cum te simаi atunci când…. Cum te simаi azi? X.Y – ma simt bucuros . – găse܈te o floare care se potrive܈te cu acea ce reprezintă emo܊ia des crisă ( fericit/ bucuros). Apoi copilul , este învăĠat să le recunoască, İi să le ignore pentru a le lăsa să se usuce îndreptă asupra celor pozitive. – după cum vezi, grădina ta s – a umplut de flori (emoаii) de to grijă de florile lui tot aЮa poаi să ai Юi tu – bucuria, fericirea…) să le culti vi, să le ,,uzi ,, să mai apară i (negative – furia, teama, tristeаea..) le poti lăsa s Fig.1 Fig.2 Fig. 3 Omul este, prin natura sa o fiinĠă comun prin car e fiecare devine ceea ce este İi intră în este esenĠa legăturilor interumane exprimată prin capacitatea de contactelor sociale realizate cu ajutorul sim aĠiilor social – generale în v obĠinerii stabilităĠii ori a unor modificări Activitatea 2: ,, Tricouri care îĠi dau încre Vârsta: toate vârstele Obiective : Consolidarea identităĠii de sine , ameliorarea deprinderil autoexprimare. Desfăİurare : Se distribuie membrilor grupului foi mânecă scurtă (T – shirt). Ei trebuie să deseneze pe ace ă cel mai bine personalitatea: despre ceea ce î Stând în cerc fiecare comentează despre dese La final pot să – ܈i ofere tricoul unui copil pe care schimb de tricouri cu un alt copil din grupă sau pot realiza un poster cu 90 Activitate ,Ghemul magic , – joc de intercuno܈tere ܈i rela܊ion Scop: con܈tientizarea calită܊ilor celor din j pului Competen܊e specifice: – Să cunoască calită܊ile celor din jur – să cunoască rolul rela܊iilor bune (de calitat Tehnica porneİte de la premisa că experie durată İi se activează în variate c ontexte, conİtient sau involun modalităĠi intuitive oferă posibilitatea de m jurul mărimii İi diversităĠii culorilor care derile de până în prezent vor forma baza pe care se va Acest proces vizează nu doar aspectele trecut motivaĠiei pentru planificare viitoare. Desc riere: initiatorul are în mana un ghem de a܊ă co Capătul sforii rămâne la propunător , fiecare copil – a spus propriul nume îl dă mai departe următoru ă ce ghemul a plecat membru, cel care i l – a dat rămâne cu firul de la ghem în m sfârİit. Ghemul ajunge astfel până la ultimul ܊inându – se de sfoară vor se vor învârti în sensul / sens con exerci܊iu copiii vor rela܊iona cu celal܊i ܈i Variantă: Ini܊iatorul are în mână un ghem de a܊ă co El va oferi ghemul unui participant spunâ ndu – i de ce l – a ales: , te – am ales pentru ca e܈ti un prieten – am ales pentru că te joci cu mine, tu ܈tii jocuri fr coleg spunându – i ce calită܊i a remarcat la el, de ce î reciază. Fiecare partic un coleg, pâna ce a܊a va forma o re܊ea aseman La sfâr܈it ini܊iatorul adresează intrebări : – Cum v – aаi simаit în timpul jocului? – Ce aаi aflat nou? – Care a fost cel mai interesant Юi pe care l – aаi mai juca? Bibliografie: – Asocia܊ia Română de Cercetare ܈i Inova܊ – Curs , Tehnici inovative – Metode ܈i tehnici educa܊ionale inspirate – Miklos KENDERFI, Universitatea Agricolă, G – ,Rezolvar ea problemelor ܈ conflictelor, – ğtefan A. Catrinel & Kallay Eva ( 2007) – , Dezvoltarea competenĠelo sociale la preİcolari , Editura ASCR ,Cluj Napoca 91 0/6%34%! 4%2!0%54)#Aǡ -%4!&/2A 0%.425 VALORI PROF. CONSILIER Ö#/,!2ǣ #_-0%!. 3)-/.!ǡ Activităаile de consiliere care au drept scop dez – emoаională a preЮcolarilo care îЮi demonstrează utilitatea practică în grădiniаe ionali, ate la procesul de adaptare al copilului în grădiniаă, po pentru a sesiza consilierul Юcolar în privinаa apariа ace st aspect. Astfel, o contribuаie majoră Юi – o pot aduce consilierii Юcolari, a consiliere de grup, cât Юi prin cele de consiliere ind Susаinem Юi pledăm pen tru rolul important al poveЮtilor ter preЮcolari. Ín sprijinul acestei afirmaаii vin numeroa copiilor emoаii, prin intermediul personajelor din po eЮti, copiii se regăsesc în an familiare, ei pot recunoaЮte anumite stării greu de exprimat dintr – o anumită poveste, pot înаelege mai bine experienĠe naje sau situaаii cu tot Propunem trei poveЮti originale, care pot fi util Юi în cadrul activităаilor de grup. Prima poveste, Cadoul, este o poveste care – i vizează pe copii ne Юtiаi – nervoЮi, ce de œa doua, intitulată OraЮul de poveste, abordează problematica fricii la cop – a treia numită Pescarul Ю scoica, se adresează în principal copiilor neîncrezător în forаele lor proprii Cuvinte cheie: preЮcolar, consili ere Юcolară, poveste terapeutică, adapt – emoаională, fa grădiniаă Este cunoscut ܈i acceptat faptul că, odat – o nouă etapă a dezvoltării sale. Dacă până în acel ra alcătuit din bunici, alte rude, bonă, copiii cu care se j – o dată lucrurile se sc zilnică este înlocuită cu un program care i împreună cu al܊i copii, progr amul de somn, activită܊ile deru educatoarea, lec܊iile de engleză/germană, de ܈colar destinate dezvoltării socio – emo܊ionale a pre܈colarilor. Ades ra componentei cognitive a dezvoltării copilului, lăsând oar – emo܊ionale. Considerăm că acestea activită܊ disciplina copilul. Destul de rapid, copilu lui i se oferă posibilitate – ܈i lărgi oriz cunoa܈tere ܈i posibilitatea de rela܊ionare. I studiile de specialitate precum ܈i experie univ ersului familial, poate genera copilului p No܊iunea de adaptare, pe care o încadrăm ceea ce putem numi ,,obi܈nuirea“cu grădini܊ steia, cu ceil dar ܈i cu o avalan܈e de cuno܈tin܊e, situa܊ii familial atât de protector. Din acest motiv, – i ofere copilulu confortul emo܊ional ca re să – i ofere posibilitatea dezvoltări sigur ܈i sănătos . , Íntre 3 Юi 5 ani, copiii cu ataЮament sigur tind să fie mai curajoЮ empatici, mai rezilienаi Юi mai încrezători în si agă mai bine cu alаi cop mai strânse decât copiii cu ataЮament nesigur în et al.,1992; J: L. Jacobson Юi Wille, 1986; Water . Ei interacаionează mai bine cu părinаii, cu educator – o seamă; sunt capabili să rezolve conflictele Юi tind să aibă o Marcoen Юi Schoefs, 1996). ,,Ata Юamentul sigur pare să – i pregătească pe copii caracteristică prieteniei (Carlson, Stroufe Юi E 92 ataЮament sigur (cel puаin în culturile occidenta – au efectuatcele mai multe studii), tin mai apropiate Юi mai stabile prietenii ( Schneide să să fie bine adaptaаi social( Jaffari – Bimel, Jufer, van IJzendorn, Bakermans – Kranenburg Юi Mo 206 (Papalia,D.E.,Olds,S.W., Feldman,R.D., (2010, p.193). Fără îndoială, părin܊ii împreună cu ceilal a copilului în grădini܊ă, pot preîntâmpina ܈i ă adaptativă. Aici, o contribu܊ie importantă ܈i – o pot aduce consilierii ܈co consiliere de grup desfă܈urate, în care un r activită܊ile de consiliere individuală a cop i, în care, de asemenea, metafora unei pove܈ti. Membrii familiei trebuie să aibă un dial persoanelor de contact), pentru a putea preve mi c. Dacă, de mai multe ori diminea܊a, odată semn că are emo܊ii ܈i trăiri negative, că trebuie să intervină educatoarea grupei ܈i co lar. Ínsă, consilierul nu se rezu doar la metode de intervenĠie ci ܈i la metode unui sistem de atitudini sănătoase fa܊ă de pove܈ti le terapeutice. Termenul ,,terapeutic“ poate fi considera adresăm unor copii bolnavi. Unii autori, însă produce o schimbare atitudinală ܈i comporta mentală sau chiar o vindeca arată utilitatea acestor metafore, ca mijloac aceea e bine să lăsăm polemicile terminologi important al pove܈tilor terapeutice în acti afirma܊iilor anterioare vin numeroase argumen ܈i informează, transmit valori ܈i facilitează a unor probleme. Prin intermediul personajelor din poveste, copiii se regăsesc în anumite si recunosc anumite care le trăiesc, pot să adopte în via܊a cot – o anumită po în܊eleg mai bine experienĠele trăite de personaje interesante. Pove܈tile, u܈or de în܊eles, cu personaje d situa܊ii familiare sau noi, îl pot ajuta pe în܊eleagă ce simte cu a încredere mai mare în sine. Alese cu grijă, s pove܈tile terapeutice pot ajuta copilul să – ܈i mărturisească trăirile ܈i – ܈i descarce anum Putem considera aceste pove܈ti metafore, care po solu܊ii rezolutive, pot schimba atitudini ܈i loc, pot transmite valori. In acest context, putem considera că a povesti poate să – o artă. Consilierea psihopedagogică sprijină, pri emo܊ională a copiilor ܈i de adaptare în situa părea exagerat să vo rbim de ,,probleme ale pre܈colarilo doar ni܈te copii de 3 – 6 ani. Experien܊a ne arată că, cei mici pot î dificultăĠi legate de controlul furiei sau de relaĠionarea cu adulĠii, se pot confrunta cu diverse frici ܈i neliniİti , cum este teama exagerată de a nu greİi, se pot întrist în forĠele proprii , pot fi mofturo܈i ܈i capricio܈i, pot dorinĠe nerealiste, cum este dorin 93 petrece mult timp în fa܊a TV sau a unui gadget, pot fi ne ne cesitatea respe reguli , pot fi prea perseveren܊i sau neperseveren , prea încrezători în cee . , Sarcina consilierului este aceea de a învăаa persoana/g entale, să îЮi potenаialul existent, să îЮi dezvolte noi resurse unui nivel optim de funcаionare în lume“ Băban A Ín acest sens, ,, profesorul – consilier este un catal izator Юi facilitator al procesului de dezvo astfel elevul să găsească soluаii proprii la prob Băban, A., Petrova G.(20, p. 10), Credem în virtutea acestor p ove܈ti de a sprijini dezvoltare propunem trei astfel de pove܈ti originale. copilul de efectul anumitor experienĠe neplăc ven܊ia psihologului, atunci când situa܊ia concretă o 1.Cadoul Ca to܊i copiii, Mihnea a܈tepta cu nerăbdar aniversarea zilei lui de na܈tere se apropie – ܈i invite câ܊iva co ădini܊ă. Nerăbdător, a doua zi Mihnea îi invită pe pri Ziua cea mare a sosit ܈i o mul܊ime de co – i ureze lui Mihnea Copiii cu care se joacă Mihnea în parc, ve cestora, au venit frumos îmbrăca܊i la aniversarea lui. S – a umplut casa de musafiri Fiecare copil a venit cu câte un cadou pe c – a primit cu mare bucu multe, multe cadouri: dulciuri, jucării de pl , mingi, robo܊i, ma܈inu܊e, mai de care mai frumoase. Copilul, cu ajutorul bunici le – a desfăcut, dar bunic undeva bine, astfel încât să fie suficient l Copi au fost vesel i, s – au distrat, s – au jucat ܈i au dansat ܈i au ciocolată pregătit de bunica lui Mihnea. Păr – au pregăt copiilor baloane, coifuri, nasuri de clovn ܈i – a sim܊ it bine. Seara lumea a plecat mul܊umită acasă. Mihnea, agi – a dus la culcare. A doua zi, când s – a întors de la grădini܊ă s – a dus în camera lui ܈i – a uitat mai bine la toate cadourile pe care le primise de ziua lui. S – a jucat cu toate jucăriile pr – o dată, văzu un pachet pătrat pe care nu l – a desfăcut cu o zi înainte. rupse hârtia ܈i găsi înăuntru un dulăpior din năuntru un mic soldă܊el, foarte frumos îmbrăcat, pr agă܊ători, care ܊ipa ܈i dădea într – una din mâini ܈i din picioare. Hmm, eu cum o să mă joc cu tine dacă аipi aЮa Văzând că nu se potole܈te dulăpiorul ܈i se făcu lini܈te. Copilul desch să se agite. Mihnea se uita mirat, nu – i venea să creadă că are o juc p oate să se joace. ,,Fii cuminte, că nu pot să pun mâna hăinuаe frumoase ai! Soldă܊elul nu zicea nimic dar nu se – i venea să creadă ce vede. A tot închis ܈i – a tot deschis dulapul până cănd s – a plictisit. – a luat un lego nou, primit de ziua lui, ܈i s – a jucat cu el, construind un cas ce – o fi oare cu soldăаelul meu…..? Ín fiecare zi, când venea de la grădini܊ă, face soldă܊ lui. Era neschimbat, fiindcă se agita într – una. Se gândi că, deseori la atrăgea aten܊ia că este cam neastîmpărat ܈i ,,Oare, câ închid dulăpiorul soldăаelul meu este oarecum la ,,locul de lin Verifică din 94 deschizând a nu ܈tiu câta oară u܈a dulăpiorul tot aЮa!“ Mihnea se gândi să a܈a de tare la grădini܊ă, că parcă seamănă cu A doua zi copilul a fost mai atent la pove – a colorat c felicitarea pentru ziua mamei. Nici cu copi n – a mai început, unu – doi, hârjoana. educatoare l – a lăudat în fa܊a celorla܊i copii ܈i Mih – a sim܊it tare bi ne. Acasă l – a a܈teptat o mare surpriza. Deschizând re agita a܈a de tare ca înainte ܈i nici nu mai ܊ ce – o fi oare cu s meu.? O fi bolnav? Mihnea putea în sfâr܈it să – l atingă, să vădă mai bin Era o mare bucurie pentru copilul din poveste ,,Ínseamnă că nu trebu uЮile dulăpiorului, zise copilul. ,,Le voi închide doar când mă cu Ar fi vrut să poa pat mica lui jucărie, dar nu putea tocmai fi ,,Oare soldăаelul cuminte pentru că Юi eu am fost mai cuminte l se întrebă copilul. Íntr – adevăr, câteva zile la rând, Mihnea î܈i – o supere pe doamna educatoare ܈i, venind acasă, observă că jucăria lui pref doar să fie mai atent la ce spune doamna educ Atâta tot! Curând, Mihnea av u surpriza să vadă că soldă܊elul lui Ce mare bucurie! Noaptea copilul a܈eza drăgu punea frumos la locul ei. Se mai întâmpla cât ite jucăria, când de la gradini܊ă, dar lucrul acesta se întâmp 2. Ora܈ul de poveste A܈u era cel mai mic pui al unei familii de – un ora܈ de poveste – o casă de poveste, dar cu toate acestea el era un iepura܈ foar cameră cu părin܊ii lui, dar când crescu mai m – l culce în acela cu to܊i fra܊ii lui. N – avea nici un motiv, dar cu toate astea mic u܊ul A܈u se temea î înaine să adoarmă. Nu ܈tia exact de ce, dar geam îl făcea să se teamă. Când familia dorme lini܈ti܊i, doar A܈u se temea să adoarmă noaptea cu lumina st Văzând că nu scapă odată de frica lui, A܈u – i întrebe pe fra܊ii lor nu le este frică niciodată. – Ei bine, zise unul dintre ei, tu e܈ti mic nd vei fi mare ca mine, vei fi curajos ca mine!, zise acesta – Fugi de aici micu܊ule! îi zise celălalt fr – mi spui mie astfel d – a întâmplat vreodată ceva rău noaptea sau ziua? – Nu, răspunse A܈u! – ܇i – atunci de ce nu – ܊i vezi de joaca ta? Poate vrei să – ܊i dau o lec܊ie, ca s ܇i – o furnică, cât e de mică î܈i vede lini܈tită interesantul cu noi! Vezi că râde ܈i – un ܈oricel de tine dacă află câ t de temător e܈ti! Spusele fra܊ilor lui, nu – l ajutară prea mult pe A܈u, de ac părin܊ilor lui, oful său. Ace܈tia au încercat – l lămurească că frica e doa – atât, făr nici un motiv care să – l sus܊ină. – Să ܈tii A܈u, zise tatăl, cât timp suntem no – ai nici un motiv Spusele părin܊ilor parcă tot n – au ajuns la urechile lui, ܈i – atunci se gândi să me vadă dacă mai este pe undeva vreun fricos ca 95 Prima dată merse la vecina pisică ܈i – o întrebă: – ܉ie, ܊i – e frică de ceva? – Nu prea mi – e frică! Ín ora܈ul nostru de poveste n – am de ce să mă tem! Dar – e frică, nu – i a܈a? – Ba da, mie da! – Zău, ܈i – atunci de ce stai în prejma mea, nu te tem te pot mânca? – Nu, doar tu e܈ti vecinul ܈i prietenul famili – mi fie frică de tin – Atunci, de cine ܊i – e frică, întrebă pisica? – Nu ܈tiu!, răspunse iepura܈ul. – Ei vezi că n – ai nici un motiv să te temi? ܈i – ncepu pisica să râdă de el cu poftă. Dezamăgit că pisica a râs de temerile lui, A doua zi se duse la câinele din vecini, ܈ – i puse aceea܈i întrebare. – A܈ule, mă cam plictise܈ti cu frica ta stupid – ar teme la fel ca tine, nici unul n – ar mai ie܈i afară din casă. Nici măca – un ora܈ de pov mai frumos ora܈ din câte există pe pământ! Fa de fapt nu ܊i – e deloc frică. Ai vrea poate să ne j ucăm amândoi. Dar, mai bin lasă – mă că mi – e somn! Din nou, A܈u era dezamăgit că cineva nu l – a luat în serios ܈i plecă că în ora܈ul lui de poveste el era singurul f re. A doua zi se duse la vecinul elefant ܈i – i zise: – ܉ie, ܊i – e frică de ceva? – Da, răspunse elefantul. Mi – e frică să nu te calc cu un picio – al meu, că zău nu rămâne din tine! – Asta nu – i o frică, zise A܈u, asta ar p utea fi doar o lipsă de aten܊ – ܇i dacă te – ai teme că vreau să te calc, ce – ai face ܈oricelule? – A܈ fugi, zise A܈u, iepura܈ul cel mic. – Ei vezi, dacă ai un motiv adevărat de frică, . Eu ar trebui să mă tem să mă iau la întrecere cu tine că n – Vezi A܈u, dacă vrem, fiecare dintre noi pute Mult mai bine ar fi să mergi lini܈tit la tin – ܊i la܈i fricile deopar poveste, cred că tu e܈ti singurul fricos! Din acea zi, A܈u în܊elese că alături de pări 3. Pescarul ܈i scoica Pe malul unei mări îndepărtat e, locuia cîndva, într – o colibă, o familie să fie care zi se temea pescarul din poveste că – ܈i poată h copiii. Dacă nu prindea pe܈te într – o zi, copiii erau nevoi܊i să măn După o noapte în care fusese o furtună mar barcă ܈i plecă la pescuit. Adesea î܈i spunea – o să prindă nici un – o să aibă decât ghinioane. Íntr – adevăr, marea fusese agitată, dar pe scarul nostru spunea el nu va prinde pe܈te. N – avea deloc încredere în for܊ele lu 96 câteodată să fie mai încrezător în for܊ele lu – a întîmplat să vină iar v ăicăreala lui nu – l va ajuta niciodată la nimic. Íntr – adevăr, în acea zi, nu reu܈i să pescuias Când să – ܈i strângă plasele din barcă, văzu e scoic – N – am eu norocul să pescuiesc o scoică cu o perlă în ea, spuse O luă în mână, o desfăcu ܈i într – adevăr era înăuntru o perlă de foarte strălucitoare. – Copii, copii, veni܊i repede să vede܊i ce – am pescuit! Copiii veniră într – un suflet ܈i tare se minunară. – Unde – s pe܈tii, tată? – N – am prins azi nimic, doar scoica asta. Nu putem face nimic. Cui i – ar putea trebui o perlă? So܊ia lui a fost foarte încântată de perla c a i se părea tare f lua scoica ܈i – o aseză undeva, s – o poată vedea oricine intră în co – i spuse so܊ului – Cred că avem noroc! Mergi să vinzi perla pe܈te decât ai fi putut pescui t u astăzi. – Nu prea cred, răspunse omul. – Du – te, ai să vezi că am dreptate! Íncurajat de so܊ia sa, omul se duse singur a negustor care îi oferi o sumă mare de bani p numai că l cumpără copiilor mâncare, dar le luă ܈i câte – Vezi, zise so܊ia, întotdeauna trebuie să ai cât te a܈tep܊i. Trebuie doar să ai încredere fi răsplătită. Ínto munce܈te ܈i crede că poate depă܈i orice obsta Din acea zi pescarul din poveste, înaine de – i spusese so܊ia ܈i ceilal܊i pescari , , Fii încrezător în forаele tale, că Bibliografie Băban, A.(2009), Consilierea educaаională, Ghid metod consiliere, Editura ASCR & Cognitrom Cluj – Napoca. Băban, A., Petrovai, D, Lemeni G.(2000), C onsiliere Юi orientare. Ghi , Humanitas Educa܊ional Bucure܈ti. Papalia, D. E., Olds, S. W., Feldman,R. D.,(2010), Dezvoltarea umană, Edi܊ia XI, Edi Bucure܈ti. 97 _-02%5.A &!#%- „5#52)! $% ! _.6Aá – _. ‘2A$).)áA 02/&Ǥ #/.3Ǥ #_-0 %!. ,5#)!ǡ $)2%#4/2 ,! ‘Ǥ0Ǥ0Ǥ Dz dz Ȃ BLAJ Succesul în activitatea de instruire – educare – formare a copiilor, în grădiniаă tuturor adulаilor semnificativi din viaаa acestora, p r reciproc, comunic împreună a unor emoаii pozitive, fără competiаie. De modalităаile de organizare a activităаii în grădiniĠă cu ltivarea dorinаei, bucuriei/plăcerii de a învăаa. P plăcute, determină starea de bine a acestora, dezvol învăаării care e ste foarte importantă, iar la vârsta preЮcolară motivaаiei, pentru dezvoltarea celei intrinseci. Bucuria/plăcerea de a învăаa este fundamentul pe care se co iar cadrel e didactice, în efortul de determinare a pre܈colari, trebuie să folosească metode ܈i procesului didactic, fiind imperios necesară esurselor umane, respectiv: profesor, părinte, comunitate, în vederea creării ܈i of – i trezi copilu pozitive, care influen܊ează plăcerea de a înv Conform literaturi de specialitate , este necesar să avem permanent ñ asocierea învă܊ării cu emo܊ii percepute poz curiozitate, succes, implicit bucuria de a ata܈a te învă܊ării implică dezinteres, neimplica ñ abordări nepotrivite ale procesului educa܊ stresant sau amenin܊ător, etc. pot duce la r re a aten܊iei copilului asupra sarcinilor de înv declan܈ate de teamă, nesiguran܊ă, etc.; ñ lipsa de aten܊ie sanc܊ionată nepotrivit de capacitatea de con centrare a aten܊iei copilului asup pedepsele aplicate necorespunzător sau disp temperamentale, de personalitate ale copil ia, frustrarea, incapacitatea de concentrare, irascibilitatea sau hiperactivitatea copilului; ñ este necesară stabilirea unui climat propi copilului pre܈colar ܈i mai ales a copiilor care părintele didactice trebuie să acorde o aten܊ie deos contră, îndepărta copilul de activită܊ile di ñ s – a constatat că modul variat de prezentare a informa܊iilor , compatibilitatea cu mediul de învă܊are, implicarea activă a copiilor în a generează succesul, determinând auto – încrederea, motivatia intri învă܊a ܈i ulterior ܈ansa unei v ie܊i în care putem să facem diferen܊a între social ܈i profesional. Aducem în aten܊ie câteva întrebări legitime ‹ Competiаie sau cooperare în grădiniаă? ‹ Care dintre cele două concept e reprezintă cheia spre a trezi Юi a menаine bucuria în cadrul activităаilor desfăЮurate cu copii ‹ De la ce vârstă este benefic să – l implicăm pe copil în competiа ‹ Cum reacаionează copiii în situaаii de compe de vârstă? Iată ܈i unele răspunsuri propuse de: SuntParinte.ro, 19 Februarie 2016: 98 ÍNTRE 4 ЭI 6 ANI ñ Apare dorinаa frecventă de competiаie, fără a f ñ Copiii devin competitivi pentru că descoperă c atea de a categoriza, de exemplu: repede – încet, slab – puternic etc. ÍNTRE 6 ЭI 8 ANI ñ Se joacă mai mult de dragul distracаiei Юi amuza ñ Se bucură atunci că au dreptate Юi sunt în centr ñ Preferă jocurile simple, cu câteva reguli. ñ ÍЮi dores c să câЮtige Юi să fie primii. ñ Se descurcă mult mai bine în acivităаile de coop ñ Sunt mai afectaаi de pierdere decât în intervalu – 6 ani. ñ Sunt recomandate mai mult activităаile de grup, ñ Stima lor de sine poate fi afectată dacă sunt împinЮi în competi ÍNTRE 9 ЭI 12 ANI ñ Ínаeleg mai bine situaаiile de competiаie. ñ Íncep să înаeleagă mai bine propriile competenаe competiаie. ñ Pot vedea com petiаia ca modalitate prin care îЮi îmbună ñ Se pot bucură de joaca bazată pe competiаie, în ñ Situaаiile de competiаie nu – i afectează în mod neapărat, dacă au motiv aаie. ÍNTRE 12 ЭI 14 ANI ñ De la această vârstă ar trebui să li se vorbeasc ñ Ínfluenаa prietenilor creЮte. ñ Ínteleg faptul că succesul se poate datora nu do ñ CreЮte nevoia de recunoaЮtere socială Юi recompense. ÍNTRE 14 ЭI 18 ANI ñ Sunt mai capabili să recunoască aspectele pozit ñ Competentele lor devin o parte importantă a ima ñ Devin capabili să atingă un echilibru între comp ñ M odelele oferite de adulаi rămân importante. Ín concluzie – speciali܈tii recomandă: – activită܊i non – competitive cu pre܈colarii , care să – i ajute să – ܈i dezvolte abilită – numai de la vârsta de 12 ani în sus ar tre officială“ Deoarece lucrul cu pre܈colarii, în special pentru to܊i cei care sunt implica܊i în instruirea, educ realizarea standardelor de dezvoltare a copilului , pe segmente de vârstă ܈ sunt: – munca în echipă: profesor consilier, logop – parteneriatul grădini܊ă – familie – comunitate; – folosirea jocului ca tip fundamental de ac sub inflen܊a sa —se resructureaza întreaga pe Ín consens cu argumentele speciali܈tilor, a colaborare cu educatoarea grupei, – (am o experien܊ă didactică de 30 de ani ca educatoare, 8 ani ca profesor consilier) – prin care ilustrez cu convingere că, ma pre܈colară, p romovarea colaborării poate fi solu܊ia activită܊ile didactice, cu plăcerea de a în ă܊a, deoarece cooperarea pr în܊elegere ܈i armonie, posibilitatea de a com în for܊ele proprii, iar profesorul, jucând ro ecare copil să – ܈i ducă responsabilită܊ile la bun sfâr܈it, 9 SECVENЯA I – Grupa mare – Joc de miЮcare – Saritura căluаului pes Participând la început ca observator la ac s, cu privire la competi܊ie versus colaborare, copi. După ce d – na educatoare a explicat regulie jocu săriturii peste obstacole, a propus ca, pe r re copil să execute de d ca apoi jocul să fie organizat sub formă de c După primul tur de sărituri, pentru a core explicat ܈i demonstrat modul de executare pare care prin imita săritura unora dintre copii, am recurs la o g A urmat al doilea tur de sărituri de probă – a trecut la concursu fete, băie܊i. Pe rând, la semnalul educat oarei pornea câte un —călu܊“ din fiecare fiind acerb de galeria de coechipieri, sărea de plastic puse una peste alta, la distan܊a d – 90 de cm. După primul tur al concursului, am constatat că unii concureze. Presiunea pusă de galerie pe com ridicate îi lăsau mereu în urmă pe cei mai pu teamă de e܈ec, irascibilitate, frustrare, incapacitat trebuia să le respecte. Diferen܊ele în ceea ce prive܈te nivelul – fizice ܈ emo܊ionale precum ܈i teama de e܈ec au determinat ca fiecar de modul în care evoluează partenerul din e propria presta܊ie, ceea ce, după primul tur d ec de una dintre echipe ܈i la o stare de frustrare pen Pentru a detensiona atmosfera creată prin – nei educatoare să reluăm concursul, dar nu pe ech nsu܈i/însă Am reluat explica܊ia ܈i demonstrarea modului clar, precis, concis exprimate, precum ܈i con încerca de 2 – 3 ori, până reu܈e܈te o execu܊ie corectă a săriturii, c sanc܊iunea echipei, precizând că gre܈eala est De asemenea, după fiecare tură, trăgeam c nevoile“, situa܊iile con crete observate, mai introduceam o reg copilul care, prin execu܊ia sa, mai pu܊in reu pentru săritură sau pentru disciplină. După fiecare săritură era apreciat progresul fiecăruia, c Astfel, constatând că există obiectivitate emo܊ională de bine, pozitivă, a fiecăruia în – au detensionat, iar cei care de o bicei au comportamente problematice, generate de star – ADHD, comportament de tip opozant, anxietate de separare, (R., A., A.), au primit noile reguli, introduse progresiv, – (poate chiar ca urmare a modului lor defectuos de executa urii, sau încălcării r – foarte bine, cu echilibru emo܊ional, străduin – se să se autodepă܈ească. De remarcat atitudinea lui R., copil diagnosticat cu TSA: dacă la început a gălăgie exagerată, cauzată de competi܊ia într reprezentan܊ii celor două – a determinat retragă din sala de gimnastică în sala de gru specifice, treptat, când competi܊ia fiecărui – a calmat, a revenit singur în sala de gimnastică ܈i, cu sprijin – nei educatoare, a angajeze ܈i el în sarcină ܈i să se bucure de încheierea jocului, când ceilal܊i copii s – au d us în sala de grupă, el si – a aranjat singur pentru săritură, a܈a cum a văzut că erau a܈ez sară peste obstacole, am continuat să – i dau sprijin împreună cu îngt – am bucurat f. mult 10 că, luându – ne de mână, practic ne – a comunicat în felul lui că vre sprijinul, cerându – i să ne spună pe nume când ne i – a de mână. După câteva scurt ܈i ferm, a făcut acest lucru. Am avut ebită să – l aud spunând: D – na Lucia, D – na Lucia, Tanti Ana, Tanti Ana. A ܈a cum se precizează în scrisorile metodice: învăаarea timpurie este învăĠarea de – a lungul întregii vieĠi, baza bunăstării in ucuriei de a învăĠa care, la rândul ei, conduce la construire dobândesc capacit a tea internă de a – Юi identifica İi rezolva problemele İi de a progresa, având calitatea vieĠii fiecărui individ , în toată complexitatea sa. De aceea este important să reflectăm împreună următoarele declaraĠii, apărute în diverse docum ñ Bucuria de a învăĠa provine din experienĠ e personale de suces; ñ Jocul oferă copilului posibilitatea de a exper ñ Bucuria de a învăĠa înseamnă un mediu care îİi ñ Bucuria de a învăĠa nu se asociază cu graba; ñ Bucuria de a învăĠa este , de cele mai multe ori, o bucurie împărtăİită cu ceilalĠi; ñ Bucuria de a învăĠa înseamnă contextualizare, ñ Bucuria de a învăĠa fuge de prelegerile lungi ñ Bucuria de a învăĠa apare în s ituaаiile în care o sarcină de înv actorului învăĠării. SECVENЯA II – Grupa mare – Copacul frici – Copacul curajului: După ce, prin toate activităĠile interesan – na educatoare, copi au reuİit să înveselească copacul necăjit, le – am propus să vorbim despre zi de zi, acasă, împreună cu familia, sau l educatoare,etc.; uneori suntem veseli, alteor eori suntem furioİi ceva, alteori prindem curaj, etc. Vorbindu – le copilor despre anumite temeri pe care le am eu, pentru a – i ajuta să înĠeleagă că İi noi adulĠii avem diferite for me, culori, mărimi, vorbindu – le despre situaĠii în care m – am temut de ceva – frunze mai mici/temeri mai mici, etc, invitându – i să aleagă İi ei frunze de d reprezintă situaĠii în care au simĠit că se t fiecare să ne rel care se tem, cum ar fi: întuneric, mersul la singur, furia părinĠilor, fantome, că râd cop Acest exerciĠiu îi ajută pe copii să simtă au mai mult control asup alĠii au asemenea emoĠii, că toĠi trecem pri pentru a deveni din ce în ce mai puternici, – ne cu temerile noastr soluĠ ii pentru a le depăİi. Astfel, am creat împ Copacului curajului. Copiii au propu lecuitoare pentru temerile proprii sau pentru ale ce Copacul frici am propus soluĠii simple, scrise pe frunze at Co pacul curajului, cum ar fi: încerc din respir adânc, număr până la zece, nu renunĠ, iau o pauză, zâmbesc, cer ajutor, etc. Prezentând ca exemplu frica de zbor cu avionul , am purtat un scurt dialog cu d – na educatoare, evidenĠiind faptul că dacă ar f din cauza acestei frici, ar fi pierdut foarte multe bucuri, foarte multe clipe minunate. Dar, confruntarea cu această frică, a făcut ca la toarcere să – i fie mai puĠin frică d Fiind o noĠiune abstractă pentru copii, p – i ajuta să înĠeleagă confruntare, frica devine mai mică, am luat Copacul frici frunza pe care scria frica de avion a d – n ei educatoare İi am împăturit – o în două, făcând – o astfel mai mică prin z am împăturit – o din nou, făcând – o si mai mică, datorită zborulu împăturirea frunzei, demonstrând astfel copi ent dat, nu mai pot s – o împătur, ce înseamnă că ea a devenit foarte mică İi am – 101 ne, împrietenindu – ne cu ea, trăind – o, ea devine din ce în ce mai m din ce în ce mai pute rnici, în raport cu frica respectivă. Copiii înĠeleg astfel că este important s probleme este recunoaİterea acesteia, că est – İi accepte temerile, pentru a nu se lăsa copleİiĠi, controlaĠi de frici, că soluĠii ex caz, că fiecare dintre noi ne temem de ceva, – ne reciproc, putem să ne ajutăm să devenim mai puternici İ Íncheiem cu aprecie rea că succesul în activitatea de – educare – formare a cop grădini܊ă este dat de munca în echipă a tutu colaborare, interac܊iune, ajutor reciproc, ܊ii pozitive competi܊ie. —Spune – mi Юi am să uit. Arată – mi İi s – ar putea să – mi amintesc. Implică – mă Юi voi înаele (Confucius)“ BIBLIOGRAFIE: 1. Breben,S.,Gongea, E., Ruiu,G., Fulga,M. – Metode interactive de grup ,Editura Arves,202 ; 2. Waters, V. – “Poveİti raĠionale pentru copii “, Editura ASCR, Cluj Napoca, 203; 3. Fluieras,V. – Teoria İi practica învăĠării prin coo , Ed.Casa CărĠii de – Napoca,205; 4. Vernon, A. – —Dezvoltarea inteligenĠei emoĠional l – emotivă comportamentală “, editura ASCR, Cluj Napoca, 206; 5. Druga܈, I,, Bîrle, D., Bonchi܈, E., Decsei – Radu, A., Bochi܈, L., Ili œ ‚Educăm Юi prin…poveЮti“ œ Ed. Universită܊ii din Oradea, 2008; 6. Naouri, A. œ —Cum să educăm copiii“ œ Ed. Trei, 209; 7. Ionescu, C. œ ‚De vorbă cu psihologul“ œ Ed. Corint, Buc. 2010; 8. Renaud, H., Gagné, J. – P. œ —8 Metode eficiente pentru educar œ Ed. Polirom, 201; 9. Petrovai, D., Petrică S., Preda, V., Brăni܈ œ —Pentru un copil sănă emoаional social“ œ Ed. V& I Integral, Buc. 2012; 10. SuntParinte.ro, 19 Februarie 2016. 102 $%:6/,4!2%! !”),)4Aá),/2 3/#)/ – %-/á)/.!,% ,! 6=234 02%Ö#/,!2A -)#A 02/&Ǥ _.6Ǥ 02%Ö#Ǥ #A.A2 Ö#/!,! ‘)-.!:)!,Aǡ #/-Ǥ )/. #2% Vârsta p reİcolară constituie o perioadă destul de lung afectivă a copilului. EmoĠiile İi sentimentele preİcol de cântece, de activităĠi educative, fie de îndeplinirea sarcinilor primite viaĠa copilului İi exercită o puternică influenĠă asup Cercetările din domeniul psihologiei dezvo dezvoltă m abilităĠile intelectuale ale copiilor. S viaĠă İi până la vârsta adultă au indicat fa – İi conİtientiz emoĠionale, de a le gestiona în mod adecvat – İi f ace prieteni, sunt c importante ca İi abilităĠile intelectuale (in Ce învăĠa copiii? Ín cadrul interacĠiun abilităĠile socio – emoĠionale. Ei învaĠă: • Ab ilităĠi necesare pentru a lega prietenii cum să ceară İi să împartă jucăriile, cum să • Să îİi înĠeleagă emoĠiile œ să identifice İi numească emoĠ proprii İi ale c lege de contextele în care apar în mod tipic atunci când ne doare ceva etc); • Să îİi gestioneze furia (învăĠând să İi – o conİtientizeze İi să f pe ntru a İi – o controla); • Să îİi rezolve problemele apărute în int caute İi să aleagă soluĠii adecvate). Surprinzător, abilităĠile socio – emoĠionale sunt un predictor decât abilităĠile intelectuale. De exemplu, copi confruntă cu probleme care îi distrag de la a œ dacă nu İtiu să cea capabili să urmeze instrucĠiuni, dacă nu reuİ înĠeleagă bine cu cei di adecvat İi să îİi gestioneze emoĠiile negativ Preİcolarii pot înĠelege emoĠiile exprimat contact social, ceea ce îi ajută în rezolvare oi, preİcolarii sunt empatică în emoĠiile celorlalĠi İi îİi pot r minimaliza efectele nesănătoase ale emoĠiilor ceilalĠi. In tre 2 İi 4 ani, copiii încep să vorbească İi diferenĠiază expresiile faciale ale emoĠi această vârstă manifestă accese violente de f eamă de separare. Modul în care educatoarele reacĠionează la exprimarea sau inhibarea emoĠiilor viitoare a devine un model pentru copiii preİcolari, în ea ce priveİte exprimarea e Exemplu: Dacă educatoarea exprimă în mod fre aceste emoĠii, datorită expunerii repetate la Modul în care adulĠii discută problemele te sprijinu acceptarea lor İi poate contribui la conİtien care le experimentează. 103 Exemplu: Cadrele didactice care sunt adeptele discutate de schis pot induce copiilor ideea că emo capacitatea de reglare emoĠională a acestora. Ín faza în care copiii învaĠă despre emoĠ reflectarea sentimentelor. Ín acest sens, decât să înteb copilul c acestuia fiind —nu İtiu“ am încercat să ident formă de întrebare sau afirmaĠie. Ex: copilul ‚Cred că eİti agitat“ sau ‚Eİti supărat?“. Am observat de – a lungul timpului că preİcolarii su ajutorul etichetelor verbale decât cu ajutor dezgust. Fără o etichet ă verbală a emoĠiilor, copiii pot provoacă o emoĠie. Uneori însă, cuvintele ce se referă în parte la stări emoĠionale intern să încuraj în permanenĠă copiii să utilizeze cuvinte İi trăieİte o emoĠie puternică trebuie întrebat Eİti bucuroasă când te joci cu păpuİile?). C opiii vor învăta astfel că diverse emoĠii İi să vorbească despre ele. Abilitatea de a înĠelege İi descrie emoĠ empatiei. Când empatia este exprimată la un n ce la simpatie. Discutând cu copiii despre emoĠiile celorl din poveİti, li se oferă oportunitatea de a c plan social (Cum că s – a simĠit Capra când a aflat că Lupul i – a mâncat ieziİorii?; când a venit Vânătorul să o salveze?). Pentr important să – i recompensăm verbal când le observăm, e moĠionale prezente în mediu să fie atenĠi. Dacă copiii experimentează emoĠii negative modul de exprimare a lor, aceİtia se vor co – un mod neadecvat prin exteriorizarea emoĠiilor negative. Mai mul t, copiii care sunt capricioİi s precum furia, sunt mai puĠin legaĠi de cei caracteristică. Ín cele ce urmează vă supunem atenĠiei cât e la grupa (copii cu vârste cuprinse între trei İi patr exersarea diferitelor tipuri de emoĠii. 1. —La spălătoria de maİini“: Copiii sunt invitaĠi să aleagă cartonaİe c reprezentând diferi bucurie – veselie, tristeĠe – supărare. FeĠele vesele se aİează vor trece copiii care İi – au ales feĠe triste. Acestora din u veseli cuvin te de laudă pentru a li se evidenĠia ca acestea cu scopul de a li se schimba starea spălătorie, după un proces de —spălare“ ies 2. ‚Călătoria c u surprize“ Acest joc senzorial este foarte amuzant İi călătorie în junglă în care vă întâlniĠi cu t vremii, realizarea unei prăjituri. Spatele c opilului va deveni locul unde se petrec toate aceste —călatorii“. De exemplu, pe spatele lui pot t fioroİi. Sau poate simĠi apa İi valurile cum te să picure, apoi să plouă torenĠial, cu fulgere s După aceea, îi puteĠi propune copilului să vă inventeze o călătorie nouă dacă doreİte. In a st mod, copilul învaĠă să î 104 care atinge, poate diferenĠia tipurile de at durere celuilalt, îİi dezvoltă imaginaĠia. Fiecare copil este diferit İi nu poate fi cât cu sine însuİi“ lucruri esenĠiale îi fac să fie asemenea: toĠ exerciĠiu. ToĠi simt nevoia de recunoaİtere nevoie de un anumit control din partea acestuia pe dobândesc propria experienĠă. ‚Nici o profesi umanism ca cea de educator, pentru că în nic material mai pr complicat İi mai sensibil decât omul în deven Bibliografie: 1. Cosmovici, Andrei, Iacob,LuminiĠa ‚Psihol 2. Roco Mihaela, ‚Creativitate İi inteligenĠ ditura ‚POLIROM“, Ia 105 02/)%#4 %$5#!Ѵ)/.!, Ƿ!*54A – -A Ö) 6/) 2%5Ö)Ǩdz #¡≤¡µ¦ ‘©Æ°ǡ ‘Ǥ 0Ǥ Argument Dezvoltarea socio – emo܊ională reprezintă o componentă es pre܈colarilor în orice me diu. Spre deosebire de dezvoltarea cogn determinare genetică, dezvoltarea socio – emo܊ională necesită educabilitat Viitorii adul܊i care posedă capacită܊i emo܊ional e au mai multe ܈anse d mul܊umi܊i în via܊ă. Scopul proiectului educaĠional ‚Ajută – mă ܈i voi reu܈i“ este de a î realizarea unor activităĠi de dezvoltare soci – emoĠională a copiilor, dar lor. Obiective privind preİcolarii: ñ Dezvoltarea comportamentului de cooperare, ñ Dezvoltarea abilităĠilor de interacĠiune c ñ Acceptarea diversităĠii; ñ Dezvoltarea capacităĠii de recunoaİt ere a principalelor emoĠii ( frică, uimire etc.); ñ Dezvoltarea expresivităĠii emoĠionale; ñ Dezvoltarea autocontrolului emoĠional. Obiective privind părinĠii: ñ Implicarea activă în procesul de dezvoltar – emoĠională a preİcolarilor; ñ Dobândirea unor metode de control emoĠiona ñ Identificarea unor soluĠii rezonabile pent ñ Dezvoltarea comportamentului de cooperare, Grup Ġintă: – preİcola ri – părinĠi Durata proiectului : 1 an Metode İi procedee : conversaĠia, explicaĠia, exerciĠiul observarea, jocul, lectura educatoarei, poves Brainsto rming – ul, Cubul, Trierea AserĠiunilor, Tehnic Povestea Terapeutică, Roata EmoĠiilor etc. Resurse materiale : culori, carioci, creioane, radiere, reviste, cubul emoĠiilor , roata emoĠiilor, marionete œ veveriĠe, obiecte sala d Monitorizare: Respectarea graficului de activităĠi Evaluare proiect : – observare sistematică, aprecieri verb expoziĠii, serbări/concursuri. PLANIFIC ARE PROIECT EDUCAğIONAL Nr. Crt. Data Activitatea Responsabili 1. Octombrie ‚Ce – ar fi dacă…“ educatoarea 2. Noiembrie ‚Frumos dar diferit eucatoarea 3. Decembrie ‚A܈a da, a܈a nu!“ eucatoarea 106 4. Ianuarie ‚Povestea broscu܊ei eucatoarea 5. F ebruarie ‚Oglinda fermecată“ eucatoarea 6. Martie ‚Cubul emo܊iilor“ eucatoarea 7. Aprilie ‚Călătorie în Ímpără eucatoarea 8. Mai ‚Roata emo܊iilor“ eucatoarea Activitatea 1 Emo܊ia : triste܊e Tipul emo܊iei : emo܊ie negativă Denumirea acti vită܊ii : ‚Ce – ar fi dacă..“ Categoria de vârstă : 3 – 4 ani Competen܊a specifică : identificarea consecin܊elor emo܊ii ܈i etichetarea corectă a emo܊iilor Tehnica NLP recomandată : Asocierea Resurse nec esare : V resurse materiale: scenari V resurse temporale: 10 – 15 minute V resurse spa܊iale: sala de grupă Informa܊ii pentru profesori : Prin această activitate copiii î܈i dezvoltă consecin܊ele emo܊iilor asupra compor tamentului ܈i î܈i dezvoltă cap reac܊ii comportamentale ale celorlal܊i. Copii prive܈te identificarea consecin܊elor trăirilo – le sprijin atunci c esar. Modalitate de abordare : ñ Citi܊i pe rând situa܊iile descrise în scen Că܊elu܈ei Ami i se întâmplă tot felul de luc ajutorul tău pentru a afla cum să se descurce Ami a ajuns la grădini܊ă. Cea mai bună priete a ei a râs de ea pentru că – a tuns. S – a făcut ora 11 ܈i Ami merge la masă împreună pe băncu܊ă. Ami nu este atentă ܈i varsă din gre܈eală paha Doamna edu catoare o cheamă pentru că vrea să vorbe Ami îi spune doamnei educatoare că o să ܈tear – ܈i ceară iert colegul ei: ‚Ími pare rău că am vărsat paharu – am vrut.“ ñ Identifica܊i împreună cu co piii emo܊iile personajelor Cum credeаi că s – a simаit Ami? Ce credeаi că se va întâmpla după aceea? Ce credeаi că îi va spune doamna educato Cum credeаi că s – a simаit colegul ei atunci când A – a cerut scuze? Ce credeаi că va face colegul ei după ce – a cerut scuze? ñ Cere܊i copiilor să anticipeze cum se va co posibilele consecin܊e ale comportamentului – ar putea înt âmpla după aceea?“) Discu܊ii : voi cere copiilor să dea exemple din via – au sim܊it tri܈t argumentând răspunsul 107 Íncheierea activită܊ii: Copiii sunt invita܊i să formuleze cu activitatea desf ă܈urată (ce le – a plăcut, ce nu le – a plăcut) Acordarea fedback – ului/Evaluarea: copiii vor fi lăuda܊i pentru – au dat ܈i încuraja܊i pentru momentele în care au fost t Anexa: (anexa 2) Activitatea 2 Emo܊ie: stimă Tipul emo܊iei : em o܊ie pozitivă Denumirea activită܊ii: ‚Frumos dar diferit“ Categoria de vârstă : 3 – 4 ani Competen܊a specifică : acceptarea diversită܊ii, con܈tient pentru colegi Tehnica NLP recomandată : Prezum܊iile NLP – ului Resurse nec esare : V resurse materiale: cartona܈e colorate, juc V resurse temporale: 10 – 15 minute V resurse spa܊iale: sala de grupă Informa܊ii pentru profesori : Prin această activitate copiii a rezolvă rii de probleme; în܊eleg conceptele de ‚as Modalitate de abordare : Copiii sunt a܈eza܊i în semicerc pe culoarea preferată motivând alegerea ܈i î܈i p După prezentarea fiecăru ia, copiii trebuie să redea pe scur – ܈i aplaude col Apoi vor primi un desen identic pe care – l vor colora fiecare după cum observa că toate sunt diferite, dar frumoase. Discu܊ii: împreună cu educatoarea se vo r da exemple ܈i de alte situa poate fi rezolvată în diferite moduri. Íncheierea activită܊ii: Copiii sunt invita܊i să formuleze cu activitatea desfă܈urată (ce le – a plăcut, ce nu le – a p lăcut) Acordarea fedback – ului/Evaluarea: copiii vor fi lăuda܊i pentru – au dat; desenele efectuate de copii vor fi aprecia Activitatea 3 Emo܊ie: iubire (prietenie) Tipul emo܊iei : emo܊ie pozitivă Denu mirea activită܊ii : ‚A܈a da, a܈a nu!“ Categoria de vârstă : 3 – 4 ani Competen܊a specifică : identificarea comportamentelor prietenoase/neprietenoase Tehnica NLP recomandată: Asocierea Resurse necesare : V resurse materiale: scene poveste, flipchart cu tabel, lip ici V resurse temporale: 10 – 15 minute V resurse spa܊iale: sala de grupă Informa܊ii pentru profesori : Prin această activitate copiii î diferen܊a între comportamente bune/prietenoas tan܊a prieteniei ܈i a comportamentului prietenos. 108 Modalitate de abordare : Se relatează con܊inutul unei pove care se regăsesc mai multe comportamente bune Educatoarea expune în fa܊a grupei tabelul trierii aser܊iunilor (A܇A DA ALTEORI NU!). Pe rând, vor veni în fa܊ă, vor pe coloana corespunzătoare comportamentului î cât e un copil va veni în fa܊ă ܈i va alege un co – prieten care să – l ܊ină de mână, astf – se zidul prin epuizarea numărului de copii. Ace܈ Discu܊ii: împreună cu educatoarea se vor identifica t dovadă de prie Íncheierea activită܊ii: Copiii sunt invita܊i să formuleze cu activitatea desfă܈urată (ce le – a plăcut, ce nu le – a plăcut) Acordarea fedback – ului/Evaluarea: copiii vor fi lăuda܊i pentru rile pe care le – au dat ܈i încuraja܊i să fie prieteni cu to܊i copiii. Activitatea 4 Emo܊ie: furie Tipul emo܊iei: emo܊ie negativă Denumirea activită܊ii : ‚Povestea Broscu܊ei ܉estoase“ Categoria de vârstă : 3 – 4 ani Competen܊a specifică : identificarea comportam entelor prietenoase/neprietenoase Tehnica NLP recomandată: ancorare, modelul TOTI Resurse necesare : V resurse materiale: fi܈a de desen, povestea V resurse temporale: 10 – 15 minute V resurse spa܊iale: sala de grupă Informa܊ii pentru profesori : Prin această activitate copiii s ܊estoase“ ܈i înva܊ă să – ܈i gestineze în mod adecvat furia. Modalitate de abordare : Etapa I Ímpăr܊i܊i copiilor fi܈ele ܈i creioanele color Prezenta܊i co piilor fi܈a cu Broscu܊a ܉estoasă ܈i disc carapace pantru a se apăra. (‚Cine ܈tie ce an etc.) Cere܊i copiilor să coloreze broscu܊a Etapa I Citi܊i copiil or povestea Broscu܊ei ܉estoase Pe parcursul pove܈tii identifica܊i împreună c – a sim܊it…atunci când…?“) Cere܊i copiilor să vă spună care a fost perso de܊i că s – a comportat bine?“) La final, exersa܊i împreună cu copiii tehnica – le imaginile cu modul în care broscu܊a reu܈e܈te să facă fa܊ă furiei Discu܊ii: la cerin܊ele educatoarei copiii vor relat fost furio܈i, argumentând ce anume i – au dus către acea stare ܈i cum au r Íncheierea activită܊ii: Copiii sunt invita܊i să formuleze cu activitatea desfă܈urată (ce le – a plăcut, ce nu le – a plăcut) 109 Ac ordarea fedback – ului/Evaluarea: copiii vor fi lăuda܊i pentru – au dat; desenele vor fi apreciate. Anexa: (anexele 3,4 ܈i 5) Activitatea 5 Emo܊ie: bucurie, furie, triste܊e ܈i teamă Tipul emo܊iei : emo܊ie pozitivă, emo܊ie negativă Den umirea activită܊ii : ‚Oglinda fermecată“ Categoria de vârstă : 3 – 4 ani Competen܊a specifică : exprimarea emo܊iilor proprii, recuno Tehnica NLP recomandată: calibrare, semnale de acesare Resurse necesare : V resurse materiale: oglinzi, ‚harta emo܊iilor“ V resurse temporale: 10 – 15 minute V resurse spa܊iale: sala de grupă Informa܊ii pentru profesori : Prin această activitate copiii p emo܊iilor de bucurie, furie, triste܊e ܈i team ele verbale ale emo܊iilor cu expresiile faciale corespunzătoa Modalitate de abordare : Spune܊i – le copiilor că vă ve܊i juca cu Arăta܊i – le copiilor una dintre emo܊iile de pe ‚har – le să denumească indicată de către d umneacoastră. Apoi, ruga܊i copiii să mimeze emo܊ia respecti mima܊i dumneavoastră emo܊ia pentru a le oferi Repeta܊i scenariul pentru fiecare emo܊ie (buc Discu܊i i: împreună cu educatoarea se vor da exemple atrage aten܊ia copiilor asupra reac܊iilor emo Íncheierea activită܊ii: Copiii sunt invita܊i să formuleze cu are la activitatea desfă܈urată (ce le – a plăcut, ce nu le – a plăcut) Acordarea fedback – ului/Evaluarea: copiii vor fi lăuda܊i pentru câte un emoticon reprezentând starea lor a Anexa: (anexa 6) Activitatea 6 Emo܊ie: bucurie, furie, triste܊e ܈i teamă Tipul emo܊iei : emo܊ie pozitivă, emo܊ie negativă Denumirea activită܊ii : ‚Cubul emoĠiilor“ Categoria de vârstă : 3 – 4 ani Competen܊a specifică : recunoa܈terea emo܊iilor, con܈tientiz Tehnica NLP recomandată: calibrare, semnale de acesare Resurse necesare : V resurse materiale: cubul emo܊iilor, cubul V resurse temporale: 10 – 15 minute V resurse spa܊iale: sala de grupă Informa܊ii pentru profesori : Prin această activitate copiii p exersa exprimarea fa emo܊iilor de bucurie, furie, triste܊e ܈i team emo܊iilor cu expresiile faciale corespunzătoa 10 Modalitate de abordare : Copiii sunt a܈eza܊i în semicerc p re dintre ei ar ܈i descoperă emo܊ia. Trebuie să o denumească trăit acea emo܊ie. Acela܈i procedeu se realiz recunoască scena din poveste, povestea , personajele ܈i emo܊iile tră jocului se va realiza prin mimarea unei situa colegi. Discu܊ii: exemple de emo܊ii utilizând contexte coti Íncheierea activită܊ii: Copi i sunt invita܊i să formuleze cu pr activitatea desfă܈urată (ce le – a plăcut, ce nu le – a plăcut) Acordarea fedback – ului/Evaluarea: copiii vor fi lăuda܊i pentru câte un emoticon reprezentân d starea lor asupra activită܊i Activitatea 7 Emo܊ie: bucurie, furie, triste܊e ܈i teamă Tipul emo܊iei : emo܊ie pozitivă, emo܊ie negativă Denumirea activită܊ii : ‚Călătorie în ÍmpărăĠia emoĠiilor“ Categoria de vârstă : 3 – 4 ani Competen܊a specifică : recunoa܈t erea emo܊iilor, con܈tientizarea Tehnica NLP recomandată: asociere Resurse necesare : V resurse materiale: plan܈e poveste, coli al V resurse temporale: 10 – 15 minute V resurse spa܊iale: sala de grupă Informa܊ii pentru pr ofesori : Prin această activitate copiii p emo܊iilor de bucurie, furie, triste܊e ܈i team emo܊iilor cu expresiile faciale corespunzătoa Modalitate de abordare : Tehnic a viselor Copiii sunt a܈eza܊i pe covor sau saltele pent – a relatat povestea ‚Ímpără܊ia emo܊iilor“, li se cere copiilor să – ܈i imagineze o călătorie Fiecare împără܊ie este descrisă de educato are prin culori specifice emo naturii. La sfâr܈it li se va cere copiilor să – au imaginat ei ‚Ímpără܊ia emo܊iilor“. Apoi, fiecare copil va – ܈i va prezenta des Disc u܊ii: alte exemple de emo܊ii din via܊a lor de z Íncheierea activită܊ii: Copiii sunt invita܊i să formuleze cu activitatea desfă܈urată (ce le – a plăcut, ce nu le – a plăcut) Ac ordarea fedback – ului/Evaluarea: aprecierea atât a desenelor r acestora. Activitatea 8 Emo܊ie: bucurie, furie, triste܊e ܈i teamă Tipul emo܊iei : emo܊ie pozitivă, emo܊ie negativă Denumirea activită܊ii : ‚Roata emo܊iilor“ Cat egoria de vârstă : 3 – 4 ani Competen܊a specifică : evaluarea însu܈irii emo܊iilor, a con Tehnica NLP recomandată: ancorare Resurse necesare : V resurse materiale: roata emo܊iilor 1 V resurse temporale: 10 – 15 minute V resurse spa܊iale: sala de grupă I nforma܊ii pentru profesori : Prin această activitate copiii p emo܊iilor de bucurie, furie, triste܊e ܈i team emo܊iilor cu expresiile faciale corespunzătoa Modalitate de abordare : Copiii sunt a܈eza܊i în semicerc p titirezul (roata emo܊iilor). Pe rând vor denu emo܊ie. Complicarea jocului se va realiza pri ii de conflict căr – i găsească solu܊ia fără a face apel emo܊iilor n Discu܊ii: alte exemple de situa܊ii conflictuale din pozitive. Íncheierea activită܊ii: Copiii sunt invita܊i să formuleze cu propriile cuvinte pă activitatea desfă܈urată (ce le – a plăcut, ce nu le – a plăcut) Acordarea fedback – ului/Evaluarea: aprecieri, laude cu privire la însu܈irea pa܈ilor a emo܊iilor negative, recunoa܈terea principa ܊i. Bibliografie: 1. Bonchiİ, Elena, (1997), Studierea imaginii de sine în copi pre – adolescenĠă , Oradea: Editura Imprimeriei de Vest; 2. Boti܈, A., Mihalca, L., (2007), Despre dezvoltarea abilităаilor copilor, fe te Юi băieаi, cu vârsta până în 7 ani , Buzău: Alpha MDN; 3. Chelcea, Adina&Septimiu, (197), Cunoaİterea de sine İi a celor , Bucure܈ti: E ܇tiin܊ă&Tehnică; 4. Cojan, L., et al, (2010), Preİcolarul ~ dezvoltare socio – emoĠională , htp:/w.devpsychology.ro/wp – content/uploads/01_Prescolari – dezvoltare – socio – emotionala.pdf , acesat la data 18.02.2016 5. Dilts, R., Grinder, J., Bandler, R., DeLozier, J., (2014), Ghidul de programare neu rolingvistic Bucure܈ti: Ed. VIDIA; 6. Dr. Michael, Hal, L., Belnap, B., (2014), Cartea cărаilor în NLP , Bucure܈ti: Ed. 7. Faber, A., Mazlish, E., Nyberg, L., Templeton, R., (208), Comunicarea eficientă – Acasă Юi la Юcoală , Bucure܈ti : Ed. Curtea Veche; 8. Knight, S., (207), Tehnicile programării neuro – lingvistice , Bucure܈ti: Ed. Cur 9. Szekely, A., (203), NLP – Calea Sucesului, Bucure܈ti: Editura Amaltea 10. ğtefan C.A., Kallay, E. (2007), Ghid practic pentru educat ori , Cluj – Napoca: Editura ASCR; 1. Vernon, A. (206), Dezvoltarea inteligenĠei emoĠionale – emotivă İi comportamentală , Cluj – Napoca: Editura ASCR; 12. Walter, G., (208), Influenаa limbajului pozitiv , Bucure܈ti:Editura Curte e; 12 Anexa 2 Ce – ar fi dacă… Că܊elu܈ei Ami i se întâmplă tot felul de lucr afla cum să se descurce. Ami a ajuns la grădini܊ă. Cea mai bună priete – a tuns. Cum credeаi c ă s – a simаit Ami? Ce credeаi că se va întâmpla după aceea? S – a făcut ora 11 ܈i Ami merge la masă împreună pe băncu܊ă. Cum credeаi că s – a simаit Ami? Ce credeаi că se va întâmpla după aceea? Ami nu este atentă ܈i varsă din gre܈eală paharul cu Doamna educatoare o cheamă pentru că vrea să Cum credeаi că s – a simаit Ami? Ce credeаi că îi va spune doamna educatoare? Ami îi spune doamnei educatoare că o să ܈teargă apa de pe jos ܈ – ܈i ceară iert colegul ei: ‚Ími pare rău că am vărsat paharu – am vrut.“ Cum credeаi că s – a simаit Ami? Cum credeаi că s – a simаit colegul ei atunci când Ami Юi – a cerut scuze? Ce credeа i că va face colegul ei după ce Ami Юi – a cerut scuze? 13 Anexa 3 Poveste terapeutică tehnica „BroscuĠa Ġestoas Íntr – o zi, Tobias s – a gândit că İi – ar dori să se joace cu ceilal pornit în căut area lor İi i – a găsit lângă lac. Pufi İi Ami se j vroia să se joace alt joc. – Eu propun să ne jucăm altceva ! Ce ziceĠi – a super – eroi ? – Păi, asta ne – am jucat İi ieri, a spus pisicuĠa Puf – Dacă vre i, poĠi să te joci cu mingea împreună – N – am niciun chef de jocurile voastre. Dacă arăt eu lor !“ s – a gândit broscuĠa İi a sărit într – o baltă astfel încât toĠi c murdăriĠi de noroi. Dacă nu vor să se joace cu mine, atunc – a îndepărtat gândul de a mai găsi o modalitate să – İi pedepsească prietenii pentr – a super – eroii. Cum mergea broscuĠa prin pădure bosumflată İi bombănind că – a întâlnit cu Vulpoiul cel ÍnĠelept. Vulpoiul s – a uitat atent la broscuĠă İi – a spus: – Văd că eİti furios. Ce s – a întâmplat ? – Nimic ! a spus broscuĠa pe un ton nepoliti – Ei, dar ceva tot s – a întâmp lat. Dacă nu s – a întâmplat nimic, atunci – Păi…aveĠi dreptate domnule Vulpoi. Am vr fim super – eroi. Au vrut să se joace cu mingea. Si i – am împroİcat cu noroi. – Si asta este cea ce îĠi doreİti, să nu mai fie prieten – a gândit bine, spus: – Eu vreau să fim în continuare prieteni. Vulpoiul cel InĠelept s – a uitat la Tobias cu atenĠie: – Hai să – Ġi spun un secret. Nu am fost întotdeau ăĠăt İi eu mu lucruri de la o broască Ġestoasă. – O broască Ġestoasă ?! a întrebat Tobias mi – Da, era o broască Ġestoasă foarte bătrână prietenii mei İi ea mi – a spus cum să fac să nu mă supăr pe e – Oauu !.. a strigat Tobias încântat. ği eu – Atunci când simĠi că te înfurii respiră ad aerul îĠi ajunge până în vârful picioarelor. – Doar atât ? a întrebat broscuĠa Tobias ne oare. – Stai, nu te grăbi ! Acum imaginează – Ġi că intrii în carapace… – Asta e uİor, a spus broscuĠa cu mândrie. – Acum gândeİte – te la motivul pentru care te – ai supărat… – M – am gândit că sunt răi İi nu mai sunt prie joace ce vreau eu. – Acum gândeİte – te ce ai putea să faci ca să nu se – a gândit o v după care bucuros a anunĠat că a găsit răspun – Stiu ! Cred că aİ putea să le spun că eu p ieteni. – Bravo ! Sunt mândru de tine, a spus Vulpo broscuĠă înĠeleptă. – MulĠumesc, domnule Vulpoi ! Aİa am să fac. Tobias a pornit înapoi către lac cu gândul – İi ceară scuze pentru mo – a comp ortat İi că de acum înainte să încerce să f 14 Anexa 4 Anexa 5 Fi܈ă de colorat cu Broscu܊a ܊estoas 15 Anexa 6 Harta emo܊iilor 16 $%:6/,4!2%! #/-0%4%.á%,/2 3/#)/ – %-/á)/.!,% ,! 02%Ö#/,!2) CILICHIDREANU C /2.%,)! 2/8!.!ǡ 02/&%3/2 _.6AáA ‘2A$).)á! #5 02/’2!- 02%, Vârsta preİcolară constituie o perioadă d schimbări în viaĠa afectivă a copilului. Em esc toate manifestările lui, fie că este vorba de jocur sarcinilor primite de la adulĠi. Ele ocupă un influenĠă asupra conduitei lui. Cercet ările din domeniul psihologiei dezvoltă dezvoltăm abilităĠile intelectuale ale copiil viaĠă İi până la vârsta adultă au indicat fa ilor de a – İi conİtientiz emoĠionale, de a le gestiona în mod adecvat – İi face prieteni, sun importante ca İi abilităĠile intelectuale (in Ce învăĠa copiii? Ín cadrul interacĠiunilo zilnice, copi îİi dezvoltă İi optimizează abilităĠile socio – emoĠionale. Ei învaĠă: ñ AbilităĠi necesare pentru a lega prietenii cum să ceară İi să împartă jucăriile, cum ă îİi ceară scu ñ Să îİi înĠeleagă emoĠiile œ să identifice İi numească emoĠi lege de contextele în care apar în mod ti supărare atunci când ne doare ceva etc); ñ Să îİi gestioneze furia (învăĠând să İi – o conİtientizeze İi să folo a İi – o controla); ñ Să îİi rezolve problemele apărute în inter caute İi să aleagă soluĠii adecvate). Surprinzător , abilităĠile socio – emoĠionale sunt un predictor ma abilităĠile intelectuale. De exemplu, copiil confruntă cu probleme care îi distrag de la a œ dacă nu İtiu să ceară aj capabili să urmeze instrucĠiuni, dacă nu reuİ adecvat İi să îİi gestioneze emoĠiile negativ Preİcolarii pot înĠelege emoĠiile exprimate u ei în timpu contact social, ceea ce îi ajută în rezolvare empatică în emoĠiile celorlalĠi İi îİi pot r minimaliza efectele nesănăt oase ale emoĠiilor negative İi pe ceilalĠi. Íntre 2 İi 4 ani, copiii încep să vorbească diferenĠiază expresiile faciale ale emoĠiilo rică İi bucurie) această vârstă manifestă accese violente de f Modul în care educatoarele reacĠionează la emoĠională a copiilo exprimarea sau inhibarea emoĠiilor viitoare a Expres ivitatea emoĠională devine un model pentru copiii preİcolari, în Exemplu: Dacă educatoarea exprimă în mod frecvent aceste emoĠii, datorită expunerii repetate la acestea. Modul în care adulĠii discută problemele acceptarea lor İi poate contribui la conİtien care le experimentează. 17 Exemplu: Cadrele didactice care sunt adeptele ideii că emoĠiile discutate deschis pot induce copilor idea că emoĠiile nu trebuie exp capacitatea de reglare emoĠională a acestora. Ín faza în care copiii învaĠă despre emoĠ i İi încă nu İtiu denumi reflectarea sentimentelor. Ín acest sens, dec acestuia fiind —nu İtiu“ am încercat să ident formă de întrebare sau afirmaĠie. Ex: copilul sp eİti agitat“ sau ‚Eİti supărat?“. Am observat de – a lungul timpului că preİcolarii su ajutorul etichetelor verbale decât cu ajutorul expresiilor faciale, dezgust. Fără o etichetă verbală a emoĠiilor provoacă o emoĠie. Uneori însă, cuvintele ce denumesc em se r eferă în parte la stări emoĠionale interne, Cadrele didactice tre în permanenĠă copiii să utilizeze cuvinte İi trăieİte o emoĠie puternică trebuie întrebat Cum te simĠi când col Eİti bucuroasă când te joci cu păpuİile?). Co diverse emoĠii İi să vorbească despre ele. Abilitatea de a înĠelege İi descrie emoĠ tru manifestarea empatiei. Când empatia este exprimată la un n Discutând cu copiii despre emoĠiile celorlalt poveİti, li se oferă oportunitatea de a conİt ecinĠele comportamental social (Cum că s – a simĠit Capra când a aflat că Lupul i – a mâncat ieziİorii?; Da venit Vânătorul să o salveze?). Pentru a întări comportamentel important să – i recompensăm verbal când le observăm, as emoĠionale prezente în mediu să fie atenĠi. Dacă copiii experimentează emoĠii negative modul de exprimare a lor, aceİtia se vor comporta într – un mod neadecvat prin exteriorizarea emoĠiilor negative. Mai mult, copiii care su precum furia, sunt mai puĠin legaĠi de cei caracter istică. 18 $%:6/,4!2%! #/-0%4%.Ѵ%,/2 3/#)/ – %-/Ѵ)/.!,% #/$2%! #2)34).!ǡ 02/&Ǥ _.6Ǥ 02%Ö#/,!2ǡ ‘2A ,)(%4 -!2)!ǡ 02/&Ǥ _.6Ǥ 02%Ö#/,!2ǡ ‘2A$ Lucrarea cuprinde trei părĠi: Partea I : Cuprinde cât eva noĠiuni teoretice despre perioada pre competenĠelor socio – emoĠionale la copii, precum İi rolul povestiri – educative. Partea a I – a: Prezintă o poveste creată de educatoare œ ‚Ma x cel curios İi politicos“ Partea a I – a: Descrie modalitatea de dezvoltare a compete povestiri. Cuvinte cheie : sensibilizare, modestie, moralitate, polit tr isteаe. 1. Aspecte teoretice Perioada dezvoltării individului care marc special primii ani de viaĠă. La această vârs datorită acestui fapt se acordă o deosebită importanĠă perioadei întreaga viaĠă a viitorului adult. Această etapă îi poate ajuta sau nu pe co – İi dezvolte competenĠe – emoĠionale adică abilitatea de a se adapta la emoĠiile l r İi abilitatea de a copii sau adulĠi. Un rol important în dezvoltarea acestor co diverselor activităĠi, se urmăreİte dezvoltar Ín acest articol o să ne o prim puĠin la activitatea de pov modalităĠile utilizate de cadrul didactic în ‚nevoilor afective (de apartenenĠei İi al valorii personale), de cunoaİt vidualităĠii“ 1 . Ín sensibilizarea inimii copilului, poveİt funcĠie de vârsta preİcolarului. Aceste text personajele preferate, devin atât de apreciat ncât preİcolarii le repove se plictisească. Pe lângă sensibilizarea inimii, poveİtil familiarizându – l pe copil cu structura limbii, frum depr inderea de a vorbi expresiv İi literar (să fonematic, lexical, gramatical), incită ima creativitatea, încurajează comunicarea, dezv uncă intelectuală – antreneaz psihicul copilului (memorează, compară, anali au valoare etică ajutându – i să – İi formeze deprinderi de compota valorile pozitive İi acĠiunil e morale ca: prietenia, cinstea, stăpânirea de sine, modestia, respectul, po individului, acel om sugerat de idealul educa Tot în cadrul acestei activităĠi, micul pr İcolar poate să – İi dezvolte gustul e pentru frumos, astfel urmărindu – se cultivarea plăcerii de a ci respectul İi dragostea faĠă de artă, faĠă de 1 Adina Glava, Cătălin Glava, Introducere în pedagogie preİcolară , Editura Dacia, Cluj – Napoca, 202. 19 2. CreaĠie literară – Max cel curios İi politicos A fost odată un căĠel pe nume Max, el era s Aici la fermă trăiau İi alte animale domestic Íntr – o zi când părinĠii săi erau plecaĠi la câmp cu fermieru – İi petreacă ziua discutând cu celelalte animale hotărî să afle de ce creİte fermierul atâtea – İi zise: – Azi voi fa ce cea mai interesantă călătorie. ği Primul animal pe care l – a întâlnit a fost pisica. – Ham, ham, ham, spune Max. Te rog să mă ierĠi că te dera , dar am o într gândeam că poate mă ajuĠi să găsesc răspunsul – Miau, mia u, miau. Bună drăgălaİule , spuse pisica, cu mare drag te ajut , ce întreba micule Max? – Aİ dori ca stăpânul nostru să petreacă mai animale, el mereu este plecat İi eu mereu sun este: De ce creİ atâtea animale, sunt ele de folos omului? Pisica îi spune că toate animalele sunt fo prinde İoriceii care vizitează mereu locul un uranĠă İ celelalte animale oferă ceva omului. Răspunsul îi plăcu lui Max, mulĠumi pisicii pentru timpul acord La revedere“ İi plecă mai departe pentru a afla de ce cre – İi hrănească pisoi . Aj unse la pajiİtea de lângă grajdurile anim văcuĠele care păİtea iarbă alături de viĠei : – Mu, mu, mu. Bună ziua mititelule, ce s – a întâmplat? – Bună ziua, scuze , spuse micul căĠel, n – aİ vrea să vă deranjez , dar fiind singu m – am hotărât să vizitez animalele. – Mă întrebam de ce Ġine fermierul aİa de m avea mai puĠine animale ar avea mai mult timp VăcuĠa îi răspunse: – Max, fiecar e animal este crescut pentru a – i fi de folos omului la ceva. Noi, vacile suntem crescute pentru carne İi lapte, iar din lapt ciocolată İi alte bunătăĠi. – O!.Ce interesant! MulĠumesc frumos , sunt fe ricit că am aflat de c La revedere , o să merg la cai să discut İi cu ei. – La revedere , îi răspuse văcuĠa. Micul Max ajunse la locul unde păİteau İi ale mânjii lor. – Ham, ham, ham , bună ziua, scuze că vă deranjez ! Spuse m icul Max. – Bună , Max! Ce s – a întâmplat , te pot ajuta cu ceva ? răspunse calul ce coada mângâiate de vânt. Max îi povesti İi ca răspuns: – Omul creİte caii, deoarece aceİtia trag s a sau căruĠa, astfel îl produse la fermă: saci cu cereale sau iarba u ne place nouă cel mai mult este faptul că omu mult. Max plecă mulĠumit İi de răspunsul calului dar nu plecă înainte să m . ği mai merse el puĠin İi întâlni stâna cu miei la păscut. Max s – a apropiat de staul İi a intrat în vorbă c – Bună ziua, sun teĠi drăguĠă să – mi răspundeĠi la o întrebare ? – BineînĠeles, răspunse oiĠa, Cu ce te pot ajuta ? – Aİ dori să İtiu de ce creİte fermierul oil 120 OiĠa i – a spus că ele sunt crescute pentru lapt mănuİi İi ele s unt foarte călduroase. După ce îi mulĠumi oiĠei, Max, bucuros de Ajunse la porci. Lătră vesel de câteva ori – Bună ziua, nu aİ vrea să vă deranjez , dar am discutat İi cu ce İi aİ dori să vă adresez İi dumneavoastră o înt Porcii îİi scoaseră râturile cu care scormone – l întrbară pe Max: – Ce doreİti, nu vezi că suntem ocupaĠi? Pl – ne în pace, noi timp de tine! ği au înce put iar să scormonescă în pământ înt – i lui Max spatele. Micul căĠeluİ îİi lăsă supărat privirea în pă – se cu ce a g – Doar am vorbit frumos, aİa cum am învăĠat de ce sunt supăraĠi domnii purcei? Gândindu – se la toate acestea, lacrimile au început – i curgă pe faĠă İi se h lui İi să – İi petreacă timpul singur. Când deodată İ – a adus aminte de sfatul bine să fim triİti, ind iferent care este motivul tristeĠii n gândim la ceva frumos care ne face fericiĠi İ Astfel că se gândi la famila lui care – l iubea mult, la acea zi min unată, însorită İ care İi – a făcut atâĠia prieteni. Apoi un alt motiv încât va avea ce să – i povestească mamei sale când se vor se legăna în adieril e uİoare ale vântului, florile înmi multicolorii fluturaİi ce pluteau parcă deasu piept hotărât să – İi încheie ziua fericit. S – a întors la zona în care se a orcii İi le adre cuvinte: – Vă rog frumos să mă iertaĠi pentru că am spuse Max, dar aİ dori să İtiu de ce creİte fermier ği auzind cât de frumos vorbeİte Max, deİ – au supărat İi alu ngat de la ei, unul dintre purcei îi răspunse: – GuiĠ, guiĠ, guiĠ, iarna omul mănâncă carn ceva, că tare ne – am duce puĠin la baltă să ne bălăcim în – Nu mai doresc nimic. La revedere İi mulĠumesc pent ru timpul acordat ! CăĠelul plecă bucuros că a reuİit să discu – a mai jucat el puĠ alergat după fluturaİi, dar când s – a ivit seara, Max, deİi era pu mulĠumit că a aflat răspuns la întreb area lui. A aflat că stăpânul acestea îi erau de folos: PISICA mănâncă İoar frumos pe care omul îl călăreste İi adesea î l apte, carne İi blană, PORCUL, deİi nu este fo pentru carne. Dar îi veni în gând altă întrebare: – Oare de ce Ġine fermierul câini? Aceİtia de ce ne cr eİte? Deodată auzi un zgomot ce venea dinspre Când se apropie de coteĠul găinilor, o vulpe cotcodăceau făcând un mare tărăboi. Atunci tât de tare cum n – a mai lătr niciodată, încât vulpea speriată a luat – o la fugă. Fermierul a alergat – a apropiat de Max İi mângâindu – i blana i – a spus: – Eİti un căĠel tare bun İi prietenul meu d deci voi putea pleca oriunde de acasă, deoare micului căĠel İi astfel află răspunsul la ult prietenul cel mai bun al omului İi – l fereİte pe acesta İi pe animalele lui d e duİmani. MulĠumit İi bucuros, micuĠul nostru priete puse la odihnă aİteptându – İi nerăbdător mama căreia urma să – i istorisească perip 121 3. Activitate aplicată la grupă Povestirea – Max cel curios İi politicos Această poveste a fost utilizată în cadru comunicare cu Domeniul ğtiinĠe œ cunoaİterea mediului. Scopul activităĠii fiind fixarea formulelor de a voltarea limbajului p activizarea vocabularului İi consolidarea cun Obiectivele propuse: – să asculte cu atenĠie o poveste; – să facă predicĠii când este cazul; – să enumere formulele de p oliteĠe utilizate în text; – să enumere personajele povestirii; – să sorteze imaginile corespunzătoare fragm – să identifice personajul care nu adoptă un – să precizeze starea de spirit a personaju ultat în urma comuni personaje; – să sesizeze modul pozitiv de depăİire a un – să ofere sfaturi personajelor care nu se a – un mod potrivit; – să participe la petrecere. Metode İi procedee: conversaĠia, poves tirea, predicĠia, problemat surpriza, jocul, jurnalul grafic. Mijloace de învăĠământ: planİe, calculator (prezentare powe Desfăİurarea activităĠii: La întâlnirea de dimineaĠă, cu ajutorul un r jetoane cu imagini ce r supărate vom reda starea noastră, motivând op pluİ œ Max œ care este supărat, deoarece cineva l – a jignit adresându – i – se nepoliticos. Acesta este invitat l a o petrecere alături de Zâna Bucuria İi p în care se află, dar nu İtie cum, astfel că n în dar de la Zâna Bucurie. Ín coİuleĠ găsim: nsoĠită de imagini cu lucru, ecusoane cu feĠe zâmbitoare sau trist bileĠele cu ghicitori İi o scrisoare. Scrisoa – i vom parcurge împreună cu căĠelul de pluİ, tocmai pentr – l ajuta să ajungă la pe suntem İi noi invitaĠi. Se prezintă sarcinile. Pentru ca noi să pu parcurgem niİte paİi: ascultăm o poveste, in tervenim cu propriile idei formule de politeĠe, sortăm imagini din poves 12 de lucru, călătorim printr – un labirint răspunzând corect la par ticipăm la petrecere alături de Max, Micky İ Odată cu povestirea educatoarei se prezin potrivit. Fiecare copil primeİte imagini car personajele d in poveste, dar İi imagini în care Max poveste). Se povesteİte făcându – se predicĠii, tocmai pentru a da liber, să – İi prezinte ideile, să – İi pună în valoare creativitatea – İi exprime sentime răspunsuri sunt notate, deoarece la final vo – i motivează pe copii să fie atenĠi (vor crea povestirea fiecărui fragment, se face pauză pentru predictii, fiecare copil imaginea corespunzătoare fragme point, după ce copiii au identificat – o. Acest aspect scoĠând în evid atenĠia l După terminarea poveİtii se identifică formul Max œ bucurie, supărare, uimire, curiozitate, İ câteva dintre aceste stări emoĠionale œ feĠe z âmbitoare sau triste (Artă produsele animalelor de la fermă (ğtiinĠe). Ín continuare se identifică personajul car pune accent pe starea emoĠională rezultată î are (supărare, zbucium interior, dezamăgire, suferinĠă etc). Max a gândit pozitiv, İi – a amintit sfatul mamei İi al educa indiferent care este motivul tr isteĠii noastre trebuie să gândim frumos care ne face fericiĠi İi atunci vom î împreună câteva motive pentru care merită să *Facem pe cineva ferici t, *Persoana căreia ne adresăm ne va aprecia *Vom fi İi noi fericiĠi İi mulĠumiĠi, *PărinĠii sunt mândri de noi, *Vorbind frumos ne arătăm dragostea faĠă d jur, İă – i iubim İi să – i respectăm, *Provo căm bucurie familiei, *Creİte respectul de sine, *Dacă vorbim frumos İi cei neliniİtiĠi pot *Vorba frumoasă dovedeİte că avem cei İapt *Modul cum ne exprimăm demonstrează ce fel tem (civilizată) Continuăm cu sortarea unor imagini ce înfă Adică la ce ne – am putea gândi când suntem supăraĠi, a persoane dragi (membri familiei, prieteni, colegii, o persoană care z frumoase din natură, diverse contexte hazlii explică starea indusă de acestea. Prin intermediul unui joc de miİcare, ‚ Călătorim la fermă“ œ labirint, n e fixăm formu politeĠe. Se lucrează în echipă, câİtigă ech capătul labirintului. Prin labirintul format săgeĠi de culoare roİie İi neagră. Urmăm săgeata roİie când răspund ne întoarce) când răspunsul este greİit, fiec următorul obstacol fiind ocolit de alt membru opi. Câteva din întrebările adresate: Cum ne adresăm unei persoane când dorim ca ceva? œ Vă rog frumos…! Ce cuvânt folosesc după ce o persoană m – a ajutat ? œ MulĠumesc! Care este formula de salut utilizat ă atunci când intru în sala d œ Bună dimineaĠ Dar cea pe care o folosesc când plec acasă œ La revedere! Cum salutăm persoanele întâlnite când afar œ Bună seara! 123 Dar când mergem la culcare cum salutăm mem œ Noapte bună ! Ce cuvinte folosim atunci când am dărâmat œ Te rog să mă ierĠi, nu am vrut! etc. După ce am parcurs cu bine labirintul, fie din poveste, dorim să – i ajutăm să v orbească politicos. Se acordă echipelor, deoarece au reuİit să – İi însuİească un mod corect de a La final se realizează Jurnalul grafic. Cu cele două stări prin care a tre cut personajul Max (animalele: c porcul, vulpea; stări emoĠionale: bucurie, tr Activitatea se încheie cu mulĠumirile İi – un mod politicos căĠelul de pluİ Max İi cu participarea la pet recere alături de mascotele: Bibliografie: Bogaert, Catherine, Formarea competenĠelor în grădin timpului İcolar, Editura Aramis Print, Bucureİti, 2012. Glava, Adina, Pocol, Maria, Tătaru, Loli ca – LenuĠa, EducaĠia timpurie: Gh aplicarea curriculumului preİcolar , Editura Paralela 45, Piteİti, Glava, Adina, Glava, Cătălin, Introducere în pedagogie preİ , Editura Dacia, Cluj – Napoca, 202. Lespezanu, Monica, TradiĠional İ i modern în învăĠământul pre a activităĠilor instructive – educative în grădiniĠa de copii, Editura Omfal EsenĠial ğtefan, Catrinel A., Dezvoltarea competenĠelor emoĠion pentru e ducatori , Ed. a 2 – a, Editura ASCR, Cluj – Napoca, 2010. 124 !#4)6)4Aá),% ).4%’2!4% $). ‘2A$).)áA – -/$!,)4Aá) $% $%:6/ ! #/-0%4%.á%,/2 3/#)/ – %-/á)/.!,% ,! 6=234A 02% PROF. ALINA OANA CORNESCU PROF. ANA – -!2)! „_:$/!# ‘2A$).)Ѵ! 0Ǥ0Ǥdz-)(!) %-) – JIU —Există un singur obiect de studiu pentru edu İi acela este ViaĠa, în “. (Alfred North Whitehead, 1929) Ín cadrul activită܊ilor integrate dispar b “împreună diferitele aspecte ale curriculumu ariile mai largi de studiu“. Activitatea inte abilităĠi discip transferabile, oferind copilor ocazi de comunicare, coperare, utilizare a unor surse variate de informaĠii, investigaĠie, experimentare, iden Ivan Turek define܈te termenul de compete n܊ă prin “abilitatea dezv care permite ob܊inerea de performan܊e în acti Pornind de la adevărul că abilită܊ile se a – o rela܊ie de inerac܊iun poate spune că fiecare abilitate dobândită alta, ܈i împreună su autorealizare a fiin܊ei umane. Copiii au nevo dezvoltare a calită܊ilor, aptitudinulor ܈i c – i conducă spre o vi a܊ă de calitate. Ín vederea dezvoltării acestui gen de abi învă܊are adresate uneia sau alteia dintre n diferen܊iate, eficiente, care să ofere un co e aplicabilitate. Când n abilită܊ilor de via܊ă ale pre܈colarului, aces a inteligen܊ei sociale ܈i de gândire, toate a e competen܊e ce vor defini OMUL. Fiecare persoană, copil are mediul din car specifice, ceea ce presupune o abordare dife – emo܊ionale înseamnă construirea bazei care duce la pregătirea c activ în via܊a comunită܊ii. Abilită܊ile se af – o rela܊ie de interac܊iune abilitate dobândită generează o alta, ܈i împ a fiin܊ei u Copiii au nevoie de oportunită܊i de autodes aptitudinilor, capacită܊ilor personale ܈i co – i conducă spre o calitate. Pentru a dezvolta acest gen de abi lită܊i nu este suficient să adresate uneia sau alteia dintre nevoi, ci im care să oefere ܈i un context de aplicabilit să – ܈i dezvolte poten܊ialul la nivel maxim, să se cu via܊a de zi cu zi, să se cunoască pe sine, s criză, fie emo܊ionale. Ín cadrul activită܊il or integrate, alături de activită܊ activită܊ile alese, î܈i găsesc locul ܈i a܈a n Acestea includ rutinele, tranzi܊iile, activit – ami ezii ܈i activită܊ RUTINELE sunt activită܊ile reper după car nevoile de bază ale copilului de dezvoltare – emo܊ională ܈i chiar g 125 sosirea copilului la grădini܊ă,, mi cul dejun, igiena, masa de prânz aproape acelea܈i co܊inuturi. Ín cadrul ÍNT‰LNIRILOR DE DIMINEA܉Ă acce dezvoltarea empatiilor ܈i a competen܊elor soc – emo܊ionale, etc., asigurâ oa܈tere ܈ sudare a membrilor grupului, creând un clima exersează unele deprinde sociale ܈i importan comunica, a lua decizii, a îndeplini sarcini in cadrul acestor ac valen܊ele socio – emo܊ionale ܈i comportamentale implică ܈ capacită܊ii de comunicare. Ín cadrul ÍMPĂRTĂ܇IRII CU CEILAL܉I, copiii opini i ܈i idei, colaborează, având posibilitate – ܈i transmite în mod r personale. Ínva܊ă să se respecte ܈i să accept – creează coeziunea grupului, accentuează coope municarea. Activită܊ile prezentate mai sus (activită܊ activită܊ile de dezvoltare personală) trebui integrată pentru a înlesni dezvoltarea compet ocio – emo܊ionale la vârsta p Ín cadrul activită܊ilor integrate din grădin acestora, jucăria reprezintă cel mai simplu – l ajuta pe copil s – İi însuİea principalele a ptitudini sociale İi emotionale. Ele su recomandate activităĠi pentru dezvoltarea emo jucăriile de plu܈, jocurile de societate etc. le de rol sunt cele acest sens, deoarece îl pot pune pe copil înt – o mulĠime de situaĠii imag învăĠa să socializeze cu ceilalĠi. Exemple de activită܊i desfă܈urate cu copi onale: “Cutia cu surprise“, “Spune cum esti astăzi! căr܊i cu emo܊ii“, etc. Ín cadrul acestora c enun܊ând diverse motive pentru fiecare trăire arte, identificând ܈i de jetoane, ܈i – au compus pe fa܊ă acelea܈i expresii, etc. De multe ori s – a afirmat despre ܈coală că formează un mare bagaj de cuno܈tin܊e, dar cărora le e a le pune în pra descurca în anumite contexte, situa܊ii. De ac facă legătura între ceea ce înva܊ă în cadru copiilor ܈i elevilor î i ajută pe ace܈tia să facă conexiun diferite contexte. Ín contextul societă܊ii contemporane, cuno suficientă. Copiii au nevoie de abilită܊i car loare adevăratul pote care să le confere o folosire corectă a cuno܈ Când facem referire la dezvoltarea abilită acestea ar trebui să vizeze d ezvoltarea personalită܊ii acestuia sociale ܈i cele de gândire, toate acestea p OMUL de mai târziu. Orice copil poate manifesta abilită܊i int itua܊ii interpe comunitate, iar performan܊a constă în folosir – i permită atingerea unui nivel de via܊ă optim ܈i în car oferă. Bibliografi e: Ínvă܊ământul pre܈colar ܈i primar 1 – 2/ 2013, Editura Arlequin 126 02/)%#4 $)$!#4)#ǣ Dz,5-%! %-/Ѵ)) 0≤ضǤflÆ∂Ǥ ∞≤•ž£Ǥ # ‘≤¡§©Æ©ѵ° 0Ǥ0Ǥ .≤Ǥ TEMA ANUALĂ DE STUDIU: Cu ce İi cum exprimăm NIVELUL I œ Gru pa mare PROIECTUL TEMATIC: —Sentimente İi culori“ TEMA SĂPTĂM‰NII: —Spune ce simĠi!“ TEMA ZILEI : “Lumea emoĠiilor‚ CATEGORII DE ACTIVITĂğI : ñ ActivităĠi liber alese ( etapa I İi etapa – a) Etapa I: Artă: ‚Copii veseli“ (modelaj) Joc de masă: — Claunul vesel“ (reconst Joc de rol: —La teatru de păpuİi“ ConstrucĠii: —CăsuĠa prieteniei“ Etapa a I – a: Joc cu text İi cânt: —Daca vesel se t ñ Acti vităĠi pe domenii experienĠiale: Domeniu emoĠiilor“ (joc didactic) ñ ActivităĠi de dezvoltare personală: Íntâlnirea de dimineaĠă: —Cum te simĠi acum? TranziĠie: —Suntem veseli si cântăm/ Nu e gr FORMA DE REALIZARE: Activitate integrată TIPUL ACTIVITĂğII: predare – învăĠare SCOP: ñ dezvoltarea capacităĠii de cunoaİtere İi î emoĠiilor: bucurie, tristeĠe,furie etc. ñ formarea İi dezvoltarea unui set de comp ortamente adecvate/ inadec exprimarea unei emoĠii DURATA: 1 zi BIBLIOGRAFIE: ñ —Curriculum pentru învăĠământul preİcolar, ñ ‚Detectivul de emoĠii“ – soft educaĠional de învăĠare inte – e moĠionala œ Editura EDU SCENARIUL ZILEI Íntâlnirea de dimineaĠă : aİezaĠi în formaĠie de cerc prieteni!“ Se face prezenĠa İi se completează Ín sala de grupă apare personajul sur priză Claunel. El aduce cop diferite feĠe: Zâmbărici, Bosumflici, Somnori împreună cu Claunel se descrie fiecare expres Íntâlnirea de grup presupu ne alegerea de către copii a u acum, la începutul zilei (—Cum te simĠi acum? întrega zi, se menĠionează că ea poate fi s atitudinea. 127 Copiii sunt anunĠaĠi că astăzi vor intra î – se ‚Jocul emo Claunel le – a pregătit İi alte surprize pentru a – i înveseli. ‚Jocul emoĠiilor“ se desfăİoară cu între upă explicar demonstrarea regulei jocului, după jocul de – zisă a următoarelor variante: 1. Un copil vine la panou İi intuieİte imagi —Maricica“, —Capra cu trei iezi“, e tc.), identificând emoĠia de pe – Ce este în imaginea aceasta? (……copii jucându – se) – Cum sunt copiii? (…veseli) – De ce sunt veseli? ( …. Pentru că au primit Un alt copil vine la panou İi alege paleta cu emoĠia corespunzătoar – Ce este în imaginea aceasta? (….Maricica) – Cum este ea?(….. tristă). – De unde İti acest lucru? (…… pentru ca plân – De ce este tristă? (….. pentru că nu se joa Se alege paleta potrivită. 2. Pe echipe: un copil din prima echipă alege cum este păpuİa: veselă, mirată, somnoroasa, 3. —Când eİti….?“ Educatoarea rostogoleİte emoĠii. Copilul opreİte cubul denumeste starea afectivă de p bucuros (speriat, plângăcios, mirat, etc.)?“ 4. Copiii vizionează C.D. – ul —Detectivul de emoĠii“. Scurtele povestioare,proverbe d e pe CD sunt interactive, implicând si copiii la rezolvare Dupa finalizarea jocului didactic de educ interes (ALA 1): 1. Artă: ‚Copii veseli“ (modelaj) 2. Joc de masă: — Claunul vesel“ (reconstituirea într 3. Joc de rol: —La teatru de păpuİi“ 4. ConstrucĠii: —CăsuĠa prieteniei“ Activitate integrată: D.ğ. (Cunoaİterea med Tema :‚Jocul emoĠiilor“ Forma de realizare: joc didactic Tipul activităĠii: predare – învăĠare Scop: însuİirea unor modalităĠi de exprimare a emo componente ale propriului corp; cunoaİterea unor comportamente adecvate/inade primarea unui sentiment; dobândirea unor stări afective pozitive trăit Obiective operaĠionale: La sfârİitul activită să denumească stările afective după mimică; să descrie situaĠii concrete asociate diferitelor tipuri de exprimare mirare. să identifice relaĠia de cauzalitate dintre c a feĠei; să trăiască în relaĠiile cu cei din jur stări sa manifeste prietenie, toleranĠă, armonie fa 128 Metode İi procedee: conversaĠia, explica învăĠarea prin descoperire, metoda ciorchinel servarea, jocul, munca în Material didactic: CD – ul —Detectivul de emoĠii“, calc palete cu expresii faciale pentru exprimarea grupei, imagini cu diferite acĠiuni efectuate de copii s diferite mimici, cub cu emoĠii, decor de teat œ întregul“ cuburi, Lego. Pentru jocul didactic: Sarcina did actică: recunoaİterea unor emoĠii pe – verbale; alegerea jetoanelor care redau expresia feĠei corespun Elemente de joc: surpriza, mima, rostogo des chiderea ochilor, aplauze. Regulile jocului: copiii denumesc emoĠia expresia feĠei potrivită emoĠiei; mimează o plictiseală, furie; aleg imagi ni potrivite pentru completarea ciorchinelui. DESFĂğURAREA ACTIVITĂğII Etapele activi ConĠinutul activ Strategi didactice 1. Moment organizatoric 2. Captar 3. AnunĠa İi a obie 4. Desfăİur activităĠ i – Pregătirea materialului d – Aranjarea mobilierului. – Aerisirea sălii de grupă. Personajul Claunel a duce copilor materialele pentru activitate: planİe din pov fotografie cu copiii de la Copiii sunt întrebaĠi cum – au văzut pe manifestă bucurie. Ce faceĠi când sunt eĠi bucuroİi? (… Cum râdeĠi? (….se mimeaz Educatoarea anunĠă copiii Claunel în ‚Lumea emoĠiilo – se ‚Jocul executând si alte activită a) Explicarea İi demons trarea regulei jocului: educatoarea explică si demonstrează f jocului didactic. b) Jocul de probă c) Jocul propriu – zis: Varianta I : Un copil vine l prezentată (scene din poveİt cute: —Marici trei iezi“, etc.), identific Un alt copil vine la panou İ corespunzătoare stării cop Varianta II : pe echipe: papu İă İi cere copiilor din păpuİa: veselă, mirată, Convers Explica Expunerea Explica Demonst Demonst Exp licaĠi 129 5.ObĠiner performan 6.Asigurarea retenĠie transferului 7.Aprecierea activităĠ plictisită.Pentru fiecare zâmbăreaĠă. Varianta III: Educatoarea redate emoĠii. Copilul la care se starea afectivă de pe cub —Când eİti bucuros (speria d) Complicarea jocului: metoda ciorchinelui. La panou se aİeaza o fotog pă. Ei să aleagă cât mai multe i fericiĠi: când s – au jucat împreună, c coleg, când au fost în viz roİie, când au colorat… n for ciorchine. Educatoarea prezintă fieca ñ Artă: ‚Copii veseli“ (m ñ Joc de masă:“Claunul ve din bucăĠi) ñ Joc de rol: —La teatru ñ ConstrucĠii: ‚CăsuĠa pr Se intuieİt e materialul de la f demonstrează modul de lucr Claunel vor lucra la centru de interes preferat. Trecerea la centrele de interes se va recitând: —Suntem vese li İi cântam/ Nu Copi se vor roti pe la toate centrele de interes. La calculator se vizioneaz – ul: —Detectiv El cuprinde diferite povestioare, pilde pentru copi. Povestioarele sunt interactive implicând la rezolvar situaĠiilor prezentate. Claunel fixează, împreună legate de exprimarea emoĠ proverbe de la —detectiv“ – İi al bulină care să expri me starea afectivă Se compară bulina aleasă acest dialog interesant t realizate de copii. Sunt a Dupa aprecierea activităt – a lungu l zilei copi cânta si se joaca: —Daca v Copiii părăsesc sala de g cântăm/ Nu e greu să ne mi ExerciĠ Convers ExerciĠ ÍnvăĠar descoperire ExerciĠ Problematizarea Convers Convers Explica Demonst ExerciĠ Observarea Jocul Munca echipă Munca prin coperare Observa ExerciĠ Convers aĠia Convers Observarea 130 Joc de rol: —La teatru de păpuİ —Jocul emoĠiilor“ —Jocul emoĠiilor“ 131 —Jocul emoĠiilor“ Modelaj: —Copii veseli“ Centru tematic 132 02/)%#4 $% !#4)6)4!4% ).4%’2!4 02/&Ǥ_.6Ǥ02%Ñ#/,!2ǣ #/34). !. , BORZA ALINA ‘2A$).)Ѵ! #5 0Ǥ0Ǥ .2 – VASLUI NIVELUL/ GRUPA: Mică ,,Fluturaİii“ TEMA ANUALĂ : , Cu ce İi cum exprimăm ceea ce simĠim “ TEMA PROIECTULUI: “ Primăvara, anotimpul bucu SUBTEMA: ,,Fluturaİ, drag fluturaİ“ TEMA ZILEI: ,,Călătoria fluturaİi lor!“ MESAJUL ZILEI : ,,La bine la greu, prieteni mereu !“ FORMA DE REALIZARE : Activitate cu conĠinut integrat : ADP+ADE(DOS,DPM)+ALA1+ALA2 MIJLOC DE REALIZARE : povestire, joc de miİcare, jo tematic; TIPUL DE ACTIVITAT E: predare – învăĠare SCOPUL ACTIVITĂğII : îmbogăĠirea cunoİtinĠelor referito întrajutorare İi formarea deprinderii motrice œ târâre pe genunchi İi p I. ACTIVITĂğI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ(ADP): ÍD : , Iubim florile pentru că…“ R : ,,Am încredere în tine!“ (deprinderea de a avea o atitudin T: ‚Prin pădure“ œjoc muzical; ,“Ploaia“ – recitativ ritmic, ,,Flu – cântec, ‚Culorile“ – joc muzical ; II. ACTIVITĂğI PE DOMENII EXPERIENğIALE: AI: (DOS œ Educatie pentru societate+ DPM œ EducaĠie fizică): ‚Cei tre œ povestire, joc de miİcare Obiective operaĠionale : – O1 – să descopere mesajul lecturii; – O2 – să aprecieze în situaĠii concrete comp cunoscute; – O3 – să execute miİcările motrice de bază – târâre pe genunchi İ i palme; – O4 – să interacĠioneze cu partenerii de joc p SARCINA DIDACTICĂ : Verificarea deprinderilor motri contexte diferite. REGULILE JOCULUI : ñ La semnalul sonor al educatoarei, grupa fluturaİilor execută târârea pe genunc rezolvând în cadrul centrelor de antrename œ dialogul cu floarea; ñ Pentru fiecare execuĠie corectă se acordă ELEMENTE DE JOC : semnal sonor (fluier), mânuirea ze, stimulente personalizate, miİcarea, medalii ‚Cel mai bun III. JOCURI ğI ACTIVITĂğI DIDACTICE ALESE (AL 13 1. ActivităĠi pe centre de interes: BIBLIOTECĂ: Tema activităĠii: ,, Scenă din poveste“ Mijloc de realizare: joc exerciĠiu Obiective o peraĠionale: – O5 – să recunoască personajele din povestea – O6 – să realizeze cartea cu personajele sele Metode İi procedee : explicaĠia, demonstraĠia, exerci individual; Material didactic : siluiete le personajelor din poveİti, coperĠ ARTĂ: Tema activităĠii: , Fluturii prieteni“ Mijloc de realizare: lipire Obiective operaĠionale: – O7 – să denumească materialele primite; – O8 – să lipească părĠile componente în realizarea flut Metode İi procedee : explicaĠia, demonstraĠia, exerciĠi Material didactic : aripi decupate de diferite culori beĠe JOC DE MASĂ: Tema activităĠii: ,,Cei trei fluturaİi“ M ijloc de realizare: puzle Obiective operaĠionale: – O9 – să îmbine piesele pentru a reda imag – O10 – să aİeze imaginile în ordinea desfăİu Metode İi procedee : explicaĠia, exerciĠiul; Material didactic : piese puzle , carton; 2. Jocuri recreative: ,,Coarda colorată – curcubeul“ – dans tematic – O1 – să execute miİcări ritmice specifice – O12 – să – İi coordoneze miİcările cu muzica. ,, Fluturaİii İi florile“ œ joc cu text İi cânt – O13 – să execute miİcări ritmice specifice textului; – O14 – să respecte regulile jocului manifes ând spirit de echipă İ STRATEGIA DIDACTICĂ: a) metode İi procedee : povestirea, jocul, explicaĠia, problematizarea, braistorming, “Turul galer iei“. b) material didactic : Panoul ,, Astăzi sunt prezent“, imagini cu fluturi si flori, lipici, carto – stative cu flori, panouri, CD – player, costumaĠii de fluturi. c) forma de organizare : fro ntal, pe grupe, individual. RESURSE: – umane: educatoarea İi grupa de copii; 134 DURATA : o zi LOCUL DESFĂğURĂRII : sala de grupă . MATERIAL BIBLIOGRAFIC: & , Curriculum pentru învăĠământul preİcolar, 3 – 6/7 ani“, MECT, 208 & ‚ Metode interactive de gru p“ – Ghid metodic – Editura Arves & – ‚Jocuri didactice integrate pentru învăĠă – material auxiliar, FloricaMitu, Stefania Antonovici Editura Humanitas Educational,205. & ,, EducaĠia fizică la preİcolari“ – Ghid metodic – Editura Spo rt – Turism 135 ADP: ÍNT‰LNIREA DE DIMINEAğĂ: Activitatea debutează cu întâlnirea de grup dimineaĠă. I. SALUTUL V —Bună dimineaĠa, Fluturasi! “ V Se completează Calendarul naturii cu da e caracteristice (ziua, luna,anul), starea vremi V PrezenĠa œ Se verifică la panou dacă toate fot pe panoul —Bună dimineaĠa, Fluturaİi! “ II. ÍMPĂRTĂğIREA CU CEILALğI /ACTIVITATEA V “Iubesc florile pe ntru că…“ se va realiza pri semnifica܊ia culorilor. Copiii vor fi simbolizează căldura, candoarea, iar Zâ adresa întrebări referit oare la motivul supărării Zâne V Activitatea de grup :Interpretarea cânt anterior . I. NOUTATEA ZILEI : Educatoarea, costumată Ӎn Zâna Fluture îi invită lumea minunată a florilor, provocându – i să d evină cei mai buni fluturaİ V MESAJUL ZILEI:,, La bine la greu, priet V RUTINA: ,, Am încredere în tine!“( depr din jurul tău); V TRANZIğII: ‚ Prin pădure“, cântec ‚Plo – recita tive ritmice ‚Flut – cântec; ,,Culorile,, – cântec . Ín cadrul activităĠii pe domenii experienĠia îmbogăĠirea cunoİtinĠelor referitoare la rela jutorare İi f deprinderii motrice de bază œ târâre pe genunchi İi palme. Co mesajul, İi fac aprecieri, în situaĠii concrete, p cu normele cunoscute. Prin recitati vele ritmice « Ploaia » se face trecerea la fizică, copiii vor fi familiarizaĠi cu depri deprinderii învăĠate se realizează prin jocul de miİcare Fluturaİii salvatori » redând principalele momente ale povestiri. Florile bucuroase că au fost salvate au o su œ flori multicolore pentru pentru Zâna Fluturaİilor. Se execută jocul liniİtitor « Fluturii İi florile». Pentru fiecare corectă se acordă un zâmbărici. Urmează tranziĠia ‚Fluturii poznaİi,, – cântec, pregăteste lucrul pe c îndreaptă spre centrul de interes care este sectorul ‚Bibliotecă“, copiii vor alege personajele din poveste personaje din poveste“, la sectorul ‚Joc de sectorul ‚Artă“ vor lipi aripioare decupate, i“. Lucrările finalizate de la centrele de intere care vor desfăİura dansul tematic ‚Coarda co – curcubeul“ İi ,, Flutura œ œ joc cu text İi cânt. SCENARIUL ZILEI 136 La finalul zilei se fac aprecie ri generale İi individuale asupra preİcolarii primesc măİti cu zâmbărici İi med 137 Nr. crt. Evenimentul didactic Ob ConĠinutul instructiv – educativ Stra tegi didactice Evaluare Metode si procede Mijloace de ÍnvăĠămâ Forma de organizare 1. Momentul organizatoric Se creează un climat edu Ín cadrul ,, ދntâlnirii de dimin se realiz Salutul, PrezenĠa İi se completeaz ă Calendarul naturi. TranziĠie: ‚Prin pădure…“ œ cântec Conver ExerciĠ Calendarul naturi cu elementele specifice Frontal Pe grupe Individual Observarea comporta – mentului copilor 2. Captarea atenĠ Educatoarea, costumată în Zâna Flut copii în lumea minunată MESAJUL ZILEI ,, La bine la rău, Conver pelerină, baghetă, Cd – player(ciripit de păsărele) Baner cu mesajul zilei; Frontal Stimularea interesului pentru a ctivitate 3. Reactualizarea cunoİti Copiii îİi exprimă pro întrebarea: – Când spun prieten Se acceptă toate ideile braistorming Individual Frontal Aprecier ea modului de coperare cu ceilalĠ din grup 4. AnunĠa temei a obiectivelor Copiii sunt invitaĠi în – o lume minun prin desfăİurarea activ ,,Cei trei în cadrul căreia ei vor a executa deprinderile motrice î genunchi). Se anunĠă ob Conver Frontal Observarea comporta – mentului copilor 138 5. Dirijarea învăĠă . O1 O2 Sala de grupă este îm antrenament – un spatiu reprezen vor ascu lta povestea İi vor încălzirea organismului grădina de lalele unde – al treilea spaĠiu cu cele desfăİura activitaĠile e. – Se va spune pe un ton cald, calm povestirea, modulând vocea altfel l dată cu expunerea textu expresiile care pot fi sau o sintagmă lămurit întreru povestiri. Soarele i – a salvat pe c alungând norii, uscându – le aripioarel dar ardea atât de tare î După expunerea povesti moralizatoare, cont inuând călătoria pentru a fi salvatori florilor. TranziĠie: ‚Ploaia“ œ recitativ ritmic ,,Ploaia ne place dar d pericol. Oare cum s – au simtit flutu Fluturaİii pleacă cu st rile să salv a)Organizarea colectivului de copi Alinierea, salutul, ver b)Pregătirea organismulu Se execută exerciĠii de alergare, cu opriri İi p or. Povestirea Explic ExerciĠ Tablouri cu imagini din poveste, Siluiete de flori,fluturi, tablou cu p tablou cu soare Cd – player(sunetul ploi) Fluier Frontal Frontal Stimularea interesului pentru activitate 139 O3 c) Pregătirea selectivă Se lucrează în formaĠ Ex.1. ‚Privim după flutu P.I – stând, T1 – 4 – rotirea capului spre T1 – 4 – rotirea capului spre dreapta Ex.2. ‚Hai să zburăm“ P.I – stând, T1 – 2 mâinile pe umăr , braĠele în T3 – 4 mâinile pe umăr, rev Ex. 3. ‚Ne întindem“ P.I – stând depărtat cu m ބinile pe İold T1 – 2 îndoirea trunchiului T3 – 4 – îndoirea trunchiului Ex. 4. —Prind em fluturi“ P.I stând cu mâinile pe T1 – 2 – 3 – sărituri succesive p T 4 – săritura cu aterizare Realizarea temei Tema: Târârea pe palme – Sprijinul se realitea genunchi; – Privirea este înainte – D eplasarea se realize braĠelor İi picioare Educatoarea demonstrea târârii, este repetată copiii în coloană câte İi genunchi, respectân indicaĠiile educatoarei. Se va consolida deprin – târâre recunoaİte ideile princ Explic Demons ExerciĠ Explic Demons frontal frontal Se urm c orectitudinea execută exerci Aprecieri verbale Íncuraj aprecieri 140 6. 7. ObĠiner performantei Revenirea organismului după ef 04 miİcare: —Fluturii salva Explicarea İi demonstra Educatoarea demonstrea urarea j rezolvarea sarcinilor Se intuiesc materialele . Sunt prezentate regulile jocului: – la semnalul sonor al educatoarei: – copiii de la centrul d execută zborul flutura copac ului) unde merg pe c florile, în ordinea întâ – ,Fluturii galbeni,, İ acelaİi traseu aİteptân – au stins,. ‚Fluturaİii salvatori“ La semnalul sonor al educatoarei, cele trei grupe de copii vor executa stabilite de regulile jocului, vor dialoga cu florile care nu au fost prea prietenoase . Pentru rezolvarea co primesc zâmbărici. Se realizează prin dan ‚Flutur florile“, în timpul căruia co respiraĠie. Fiecare cop ,o va iubi İi o va dăr zâmbărici p entru că a reuİit salveze florile . Explic ExerciĠ Stative galetuse, stropitori, obstacole, tunel panou cu punctaj pentru fiecare ech lalele,soare din carton,inima din lemn ֩ ֩ ֩ Aprecierea rezultatului activit grup Executarea corect 141 8. 9. RetenĠi transferul Evaluarea O5 O6 O7 O8 O9 O10 TranziĠia : ‚Zborul spre casă – activitat prin deplasarea copiilo prin pădure İi se vor centrele deschise. BIBLIOT ECĂ: ,,Carte cu perso ARTĂ: , Fluturii prieteni“ – lipesc aripioare colorate pentru realizarea flutu JOC DE MASĂ: ,,Cei trei flutu – puzle Lucrările finalizate d evaluate de către copi ntr – o expoziĠ argumente pro İi contra – se acentul pe mesajul transmis de poveste İ sarcinilor. Explic ExerciĠ Turul galeriei siluiet ele personajelor aripioare colorate, tuburi de h lipici; piese puzle stimulente Pe grupe Individual Pe grupe Frontal exerci de res Aprecieri verbale Aprecieri fronta individuale 10. Íncheie activit O1 O12 Se realizează prin dans – curcubeul!“. Se revine la mesajul zilei. ,, La bine la greu, prie Se fac aprecieri genera ivităĠ ExerciĠ Convorbirea Balta œpânză A lbastră , CD – player, costumaĠii temei, baner cu mesajul zilei , măİti zâmbărici, Frontal Individual Aprecieri verbale 142 ACTIVIT Aá) #!2% !5 #! 3#/0 $%:6/,4!2%! #/ – E -/á)/.!,% ,! 02%Ö#/,!2) 02/&Ǥ _.6Ǥ 02%Ö#Ǥ #/34). ‘%/2’)!.!ǡ ‘2A Există în viaĠă omului vârsta cele mai pure s Copilul se dezvoltă în familie, unde apar pri e educaĠiei acestuia. primul pas, primul contact exterior major est viaĠă İi de poveste, care participă la clădir va fi me reu educatoarea, persoana plină de răbdar prin cetatea fermecată. Abordarea acestei te parteneriat, nu doar pe hârtie, ci fructific endinĠa să se p agitaĠia lumii actuale, iar din încercarea de – i oferi tot ce e mai bun copilului, timpul petrecut cu fiinĠele care reprezintă ‚centrul universului unui parteneriat, implică părinĠii în viaĠa copilului, arătâ – le rolul major pe c viaĠa acestora. Consider că nu se acordă sufi familie, care să vină în sprijinul preİcolaru modele de urm adulĠii cu care vine des în contact Юi exprim – Юi emoаiile Юi trăirile persoanele din jur. Íntâlnirile se vor desfăİura lunar, pe perioada derulării unui an İ cu o durata de aproximativ o ora, timp în care se vor transmite informaĠii İi s întâlniri se va prezenta tematica viitoare pe aduna informaĠii din sfera cotidiană, din ex ale. Parteneriatul se va finaliza cu prezentarea portofoliilor preİcolarilor, serb CALENDARUL ACTIVITĂğILOR Nr. crt. Perioada Obiective generale Con܊inut Mijloace de realizare 1. Sept. Cunoa܈ter aspectelo e ale procesului instructiv – educativ desfă܈ura grădini܊ă “Necesitatea grădini܊ă – familie“ ñ Oferta educa܊ ñ Regulamentul de ordine interioară; ñ Constituirea Comitetului de părin܊i ñ Prezentarea rezultatelor ob܊inute de ev aluării ini܊ ñ Sedin܊a cu ñ Referat ñ Chestionare pentru părin܊i ñ Dezbatere 143 2. Oct. Implicarea părinĠilo activităĠ instructiv – educative din grădi , Sanato܈i ܈i fe ñ Informarea copilor despre reguli de igiena, alimenta܊ie să toasă, e , Strada ܈i capc ñ Informarea copilor despre reguli de circula܊ie; ñ Invitat: medic (părinte); ñ Expozi܊ii lucrări ale tema de igi ñ Invitat: p (părinte); ñ Convorbire; 3. Nov. Cunoaİter către pă gradul ui de implicare participare a copiilor activitate; Stimulare copilor de a se evidenĠia părinĠilo ,,Toamnă, să t ñ Participarea p activită܊ile d ñ Activitate demonstrativ educatoar e cu co prezenĠa pă ñ ExpoziĠie œ ‚Toamna, auriu“ 4. Dec. Trăirea u İi senti bucurie î colegii İ ,Serbarea Pomului de Crăciun“ ñ Desfăİurarea Crăciun ñ Implicarea părinĠilor egăt recuzitei copilor; ñ Program artistic dedicat să iarnă; 5. Ian. Cultivarea sentimentelor de dragoste între cop Stimularea procesului de socializare a copiilor colectivitate; ‚Ramă pentru rafia de familie de la ñ Participarea p activită܊ile d ‚ği mama (tată ܈tie o poveste ñ Participarea p activită܊ile d ñ ConfecĠi ramelor cu ajutorul ñ Prezentarea unei pove ܈ti p de copii părin܊i. Vizionarea de CD – uri cu poveİti pen 6. Feb. Stimulare copilor de a se evidenĠia părinĠilo ‚Ce pot face n mâini dibace!“ ñ Participarea p activită܊ile d ñ Exp ozi܊ie c ale copilor; ñ Consiliere individual 7. Mar. Íntărirea între mam ‚MărĠiİoare İi pentru ziua ma ñ Implicarea pă copiilor ܈i a grădini܊ei. ‚Mămica mea, mea“ ñ Participarea micilor la activităĠile ñ Program artistic dedicat zilei de 8 Martie; ñ ExpoziĠi œ ‚MărĠiİoare pentru mama ñ Activitate demonstrat derulată d copiii, î 14 educatoarei; 8. Apr. Participarea copilor alături d familie la tradiĠiil Con܈tient părin܊ilo importan܊ au act extra܈col educare; ,,Pa܈tele – bucuria Ín ñ Participarea părin܊ilor la activită܊ile d grădini܊ă. ,,Să ܈tii mai bun“ Implicarea p ărin܊il organizarea extra܈colare. ñ Activitate educatoare – copi – părin܊i; ñ Vizite cu rol educativ; 9. Mai Luarea la de către micilor probleme întâmpina copi; ,Spune – mi ce simĠi ñ Participarea p ܊ilor prezentarea un dezvoltare e preİcolarilor ,,Ieİire la ia ñ Implicarea p organizarea activită܊ilor ñ Activitate educatoare – copi – părin܊i, psihologul ñ Jocuri İi acti desfăİurat liber; 10. Iun. Sensibilizarea familiei problemele educa܊iei ,,1 iunie, ziu ñ Serbare İi con asfalt; ,,Cum a fost î ñ Progresul intelectual al copilor; ñ Analiza rezultatelor copil or la sfâr܈i de an ܈colar. ñ Schimbul de experienĠă participan 1 iunie; ñ Ímpărtăİir impresilor cu privire la proiectului; ñ Chestionare; ñ Portofolile copilor; ñ Consulta܊i individuale. Descriem în cele ce urmează activită܊i din calendarul propus, pri – mi ce sim܊i!“ ܈i cea de a doua intitulată “1 iunie, Ín luna aprilie, grupa de copii a fost viz activitate cu scopul de a aduce la cunoİtinĠ rinĠilor micile probleme Aceasta le – a citit copiilor o poveste terapeutică comportamentale morale, favorizând identific Obiectivele au fost: dezvo ltarea inteligenĠei emoĠionale, a abilităĠilor de comunicare. După lecturarea poveİtii, doamna psiholog emoĠii. Fiecare copil a ales o imagine, fiind o eİarfă. Copiii au i imagine, răspunzând la întrebări: ‚Cum crezi – a întâmplat?“, bucuros/trist/supărat/nervos/fricos?“. La finalul activităĠii, doamna psiholog a nsmiĠându – le să nu discute despre poveste, İi să nu recurgă la î din poveste.“, ‚Ai vazut ce se întâmplă când – a recomandat să aib puterea copilului de a utiliza mes ajul poveİtii. De asemenea, pen programat İi întâlniri individuale. Benefic 145 relaĠionarea cu copilul İi consiliere în vede le copilului. Cu ocazia zilei internaĠionale a copilulu exprimare a emoĠiilor, trăilor prin două acti familiile lor: o mică serbare İi un concurs d ne pe asfalt. Serbarea a comportamentului scenic al preİcolarilor, iar simĠul estetic, deprinderile İi abilităĠile p Obiect ivele urmărit au fost: – să dezvolte capacităĠile İi deprinderile c – să dezvolte capacităĠile preİcolarilor de – să stimuleze creativitatea preİcolarilor; – să redea liber teme plasti ce specifice desenului; – să dezvolte spiritul competitiv; – să trezească interesul copiilor de a petre PărinĠii au contribuit prin realizarea co furnizarea premiilor pentru câİtig ătorii concursului de desene pe Activitatea a început cu prezentarea scene de copii, serbarea intitulându – se ‚Suflet de copil“. După o mică – a adunat pe platoul din cur tea grădiniĠei. Concursul s – a numit ‚Artiİti în natură“ cretă colorată care să reprezinte cel mai bin săi. După desfăİurarea concursului, juriul fo ii grupei mari a de câİtigătorii. ToĠi preİcolarii au primit dipl – a încheiat cu câİtigătorilor. Consider că, fără a renunĠa la activităĠil împ reună cu părinĠii poate schimba cursul acti – le din cotidian, p calitate, nu cantitate în ceea ce prive܈te in Bibliografie: 1. Băran – Pescaru Adina, —Parteneriat în educaĠi – familie – İcoală – comunitate“, Ed 204 2. Dumitrana Magdalena, —Copilul, familia İi 3. Naouri Aldo, —Cum să ne educăm copiii“, Ed 4. Popescu Cristina, Bucinschi Mihaela, —Să c – acasă“, Ed EducaĠia 20+, 208 146 PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ Educatoare:Cri܈an Ioana Grădini܊a cu Program Prelu Academia Piticilor “ Grupa : Mijlocie – ,,Albinu܊ele“ Tem a anuală : ,,Ce ܈i cum vreau să fiu ?“ Tema proiectului : ,,Să iubim ܈i să ocrotim animalele p Subtema proiectului : ,,Animale domestice“ Tema activităĠii integrate : ,,ğtim să fim prieteni buni ! “ Forma de realizare : activitate integrată Activită܊ile i ntegrate : ( ADP+ALA1+DOS+ DEC+ALA2) Tipul activităĠii: mixt ͞ Prieteni m ĉŐĉƌƵƔƵůƵŝ ͟ ADP OŶƚąůŶŝƌĞĂ ĚĞ , Scrisoarea de la L ĉďƵƕ ͟ 5h{͗ 5ŽŵĞŶŝƵů Ž , tŽǀĞƐƚĞĂ ŵĉŐĉƌƵƕ ͟ (de Vladimir Colin) DE C: Domeniul ĞƐƚĞƚŝĐ ƕŝ ĐƌĞ , aĂƐĐĂ ŵĉŐĉƌƵƕƵůƵŝ Ă ͟ – .ŝďůŝŽƚĞĐĉ ñ grafisme , Baloane ͟- pe ntru ĚĞĐŽƌĂƌĞĂ ĐĉƐƵƜ /ŽŶƐƚƌƵĐƜ i ñ piese lego , Tort ͟- pentru mama ŵĉŐĉƌƵƕƵůƵŝ Joc de rol ñ , De – Ă ďƵĐĉƚĂƌŝŝ ͟- ƉƌĞŐĉƚŝƌ ĨĞůƵƌŝ ĚĞ ŵąŶĐĂƌĞ Ɖ ÅƚŝŝŶƜĉ͗ ñ , Cartea cu fapte bune ͟- ƐŽƌƚĂƌ lipirea imaginilor cu fapte bune ALA2 Dans: , Gumy bear ͟ 147 Scopul activităĠii : Dezvoltarea abilităĠilor de comunic emoĠiilor, formarea, cultivarea sentimentelor e ܈i a comportamentului de ceilalĠi, precum ܈i consolidarea deprinder Obiective opera܊ionale: V DOS ñ Să identifice stările emoĠionale ale perso t“, pe baza întrebărilor adresate; ñ Să recunoască expresia facială corespunzăt ñ Să explice cu cuvintele proprii cauzele personajelor din poveste; ñ Să exemplifice situa܊ii în care au manifestat un comporta prin raportare la experienĠa personală; ñ Să mimeze corect expresiile faciale cor încăpă܊ânare, teamă, furie), cu ajutorul V DEC ñ Să p icteze masca măgăru܈ului utilizând tehnic ñ Să aplice pete de culoare în spa܊iul indic ñ Să ob܊ină culoarea realistă pentru pictare – culorile de pe (alb,negru ); V ALA: Joc de rol ñ s ă pregătească feluri de mâncare folosind u ñ să întindă plastilina cu sucitorul, să o d ñ să aranjeze în căsu܊a măgăru܈ului o masă p tuia; ConstrucĠii ñ să construiască din piese lego un tort pen Bibliotecă: ñ să unească punctele cu ajutorul instrument din carton); ñ să decoreze căsu܊a măgăru܈ului cu ,, baloanele “lucrate; AL A2: ñ să exectute mi܈cările dansului ,,Gummy bea Strategi didactice: Metode İi procede didactice : povestirea, conversaĠia, explic galeriei, dramatizarea,piramida, munca în gru Mijloace didactice : minge,scrisoarea de la Lăbu܈, puzzle, MăgăruЮul încăpăаânat “,imagini cu emoĠii (bucurie, tristeĠe, î pensule,be܊i܈oare cu vată, suport din carton pentru grafisme, , İorĠ uleĠe , piese lego, creioane carioca, căsu܊a măgăru܈ului – carton desenat, Măgăru܈ul, ima Forme de organizare : activitate frontală, pe grupuri mici Durata : o zi SCENARIUL ZILEI : I. Moment organizatoric Ín vederea bunei d esfăİurări a activităĠilor de înv stabilirea liniİtii İi asigurarea unei atmosf 148 II. Íntâlnirea de dimineaĠă Copiii se aİează în cerc la auzul versuril ,,DimineaĠă ne – am trezit, La grădiniĠă am venit, Ín cerc să ne adunăm, Cu toĠ ii să ne salutăm!“ Se realizeaz ă prezenĠa copiilor, copiii răspund cu prezent İi îİi aİează fotog Momentul de mi İcare : Ínviorarea de dimineaĠă se va face se execută mi܈carile sugerate de melodie. Salutul: Copiii se salută (dându – ܈i mâna unul celuilalt ܈i spunând ,,Bună diminea܊a“, pe covor, ,,o minge zâmbitoare“ ܈i spun ,,Să ai o zi frumoasă/Cu zâmb “ Se discută despre ce înseamnă să fim prieteni frumos unii cu alĠi împărĠim lucrurile,să ne zâmbim) . Se va completa calendarul naturi : Ín ce anotimp suntem? Cum e vremea ? Cum ne îmbrăcăm? Se va observa cum e vremea astăzi İi se v e reprezintă st discutându – se principalele aspecte ale anotimpului p III. Captarea atenĠiei pentru activităĠile de Ín grupă educatoarea arată copiilor ce a d ac easta găse܈te o scrisoare.Scrisoarea este d – paznicul unei ferm Lăbu܈ men܊ionează că el este cel care a trim deschide doar atunci când copiii reu܈esc să arcinile pe care – a trimis.Atunci când căsu܊a se va deschide vor Copiii au de îndeplinit 4 sarcini.( acestea s – 4) IV. AnunĠarea temei İi obiectivelor activităĠ Lăbu܈ îi întreabă pe copii dacă doresc să ferma lui. Apoi îi anun܊ă pe copii că după c – cu prima sarcină pe care o au de îndeplinit, după ce a V. Di rijarea învăĠării İi obĠinerea performanĠei – DOS – Se expune copilor povestea , MăgăruЮului încăpăаânat “ concomitent cu i explică cuvintele necunoscute: încăpă܊ânat, c poveİtii, v erificându – se înĠelegerea lui. Se deschide cutia lui Lăbu܈ ܈i în cutie se bucurie, triste܊e, teamă, încăpă܊ânare, furie – Anexa 2 Se cere (în sarcină din cutia lui Lăbu܈) să i ona܈, apoi să a܈e cu emo܊ia potrivită în dreptul personajului œîncăpă܊ânat, măgăru܈ului – tristă, Mo܈ Nu Vreau œfurie, Măgăru܈ul când apare Mo – teamă) Eucatoarea împarte copiii în două echipe iilor să se joace – a Măgăru܈u încăpă܊ânat ܈i Mo܈ Nu Vreau. Din fiecare ech personaj din poveste iar echipa concurentă tr 149 Pentru ca au îndeplinit sarcina copiii pr piesă dintr – un puzzle. ܇i tre după căsu܊ă cutia cu cfira 2 pentru a afla ur Tranziаie :,,Rândul iute să – l formăm, repede/Pe băncuаe ne – aЮezăm, repede/Эi – aЮteptăm/ Noi gustarea să o mâncăm, /Noi gust /Ín liniЮte! “ – DEC – Un copil aduce cutia, se deschide ܈i în cu picteze. TranziĠie : ,,Unul după altul“ – copiii interpretează jocul muz măsuĠe. Copilor le vor fi prezenta te materialele, precum İi modelu Educatoarea cere copiilor să precizeze culo următoarea întrebare:,, – Ce culoare au urechile măgăruЮului î – Эi blana măgăruЮului ce culoare are? – Эi cum putem picta masca dacă nu ave , Copii, LăbuЮ ne – a adus toate culorile de care avem fiecare pe spaаiul cel mai mare de pe planЮeta voastră negru c Se va demonstra realizarea măİtilor de că încălzire a muİchilor mâinilor. ,Palmele eu le – am deschis,/PumniЮorii i – am închis,/ Iar apoi îi cesc/Эi pe ciocănesc.?Degetele le întind/ Cu ele la pian .“ Copiii pictează măİtile cu culorile potri be܊i܈orul de vată – utilizând tehnica amprentării, iar res ensula . După ce au terminat, copiii primesc recompens – au îndeplinit sarcin fiecare copil prime܈te aleatoriu câte o stelu Se vor îndrepta spre baie cu cântecul ,, Rând ul iute să – l formăm , repede“. VI. Asigurarea transferului La întoarcerea în sala de grupă , unul dintre copi numit de educatoare aduce cutia 3 de la Labu܈ ܈i în cutie se găsesc plicuri ܈i car , Piramida “.Edu catoarea explică pre܈colarilor ca treb stelu܊elor din piept. Fiecare grupă pe rând rezolvă sarcinile di Piramidei “.Anexa 3 Copiii primesc recompensă încă o piesă de . Se aduce cutia 4, iar sarcina este de – a rezolva puzle – ul.Puzle – ul reprezintă imaginiea unui măgăru La îndemnul că܊elului Lăbu܈ din scrisoare cop ajută să pregătească surprize pentru mama măg İului, deschide căsu܊a ܈ stelu܊ele de la gât (aurie, argintie, galbenă închis ܈i ga la următoarele cen ALA Bibliotecă ñ grafisme , Baloane “- pentru decorarea căsu܊ei măgăru܈ulu ܇tiin܊ă : ñ ,,Cartea cu fapte bune“ – sort area ܈i lipirea imaginilor cu fa Construc܊ii ñ piese lego , Tort “- pentru mama măgăru܈ului Joc de rol ñ , De – a bucătarii “- pregătirea unor feluri de mâncare pentru 150 VII. Íncheierea activităĠii. Aprecieri fin După finalizarea sarcini lor, copiii de la fiecare cent Măgăru܈ul le va oferi recompense. Copiii vor executa mi܈cările dansului ,, Gumy bear “ dansa împreună cu Mă Pe tot parcursul activităĠii, educatoarea or İi gradu implicare în activităĠi, va oferi întăriri p constructiv İi va formula aprecieri individua Bibliografie: —Curriculum pentru înv ăĠământul preİcolar“ (3 – 6/7 ani) M.E.C.T – 208 ; —Piramida cunoaİterii – repere metodologice in aplicarea cu Piteİti 2014. Silvia Breben‚Metode interactive de grup – ghid metodic“, Ed. Arves, 20 A nexa 1 Bună dim inea܊a Ursule܊ii s – au trezit, – Bună diminea܊a. Iepura܈ii s – au trezit, – Bună diminea܊a. ܇oriceii s – au trezit. – Bună diminea܊a. ܇i copiii s – au trezit. – Bună diminea܊a. Ritmul de înviorare L – a cuprins pe fiecare, După ce ܈i – au făcut patul A urmat, apoi, s pălatul Pe obraji, pe ochi܈ori, Pe năsuc, pe din܊i܈ori. Bine e să fii curat, Íngrijit ܈i pieptănat! Ca să faci tot ce pofte܈ti ܇i ca să nu te grăbe܈ti Vi devreme la culcare ܇i devreme la sculare. Să n – alergi după tramvai, Ca să nu te – mpiedici, vai! 151 ܇i – o s ă fii de to܊i iubit, Sănătos ܈i fericit. Anexa 2 Bucurie Íncăpă܊ânare urie Teamă 152 1.Cum crezi că s – a sim܊it mama măgăru܈ului când acesta œtristă 2.Ce emo܊ie i se potrive܈te măgăru܈ului la în 3.Identifică imaginea c u emo܊ia potrivită pentru ܈oricel, a împreună.bucuros 4.Cum este Mo܈ Nu Vreau când apare din perete 5.Cum este măgăru܈ul atunci când apare Mo܈ Nu Anexa 4 – ghicitoare – scurt dialogul dintre Măgăru܈ ܈i M nu vreau – mimare Mimare: 1.Mimează bucuria ܈i identifică pe ca o܊ie. 2.Mimează încăpă܊ânarea ܈i identifică pe c 3.Mimează triste܊ea ܈i identifică pe carto Dialog: 1.Care dintre personajele din poves 2. Cine a apărut din perete? – Redă un scurt dialog dintre cele două persona Descrie: Seamana cu un calut, De statu ra – i mai micut, Bucurie OŶĐĉƉĉ ÇƌŝƐƚĞ aĉŐĉƌƵƕ aŽƕ ŶƵ ǀƌĞĂƵ aĉŐĉƌƵƕ 153 Si cand e – ncă p ă܊â nat, Te refuza imediat. %8%-0,% $% „5.A 02!#4)#A _. $%:6/,4!2% – %-/á)/ .!,% ,! 02%Ö#/,!2) EDUCATOARE: CRISTEA ENE ILEANA ‘2A$).)á! #5 0Ǥ.Ǥ Dz02)#().$%,ǡ ,/#Ǥ Copiii acestei lumi sunt inocen܊i, v curio܈i, activi, plini de speran܊a. Via܊a pace, de joc învă܊are ܈i cre܈tere. Viitorul lor ar tre formeze prin lărgirea orizonturilor ܈i noi cerin܊e ܈i condi܊ii d e via܊ă diferite de cele oferi devine obiectul unor influente complexe, educatoarea, grupa de copii) care influen܊ea – socio – culturală. V prescolara este o perioada a descoperirilor. Depasind poate pentru prima data spatiul restrans ,familial, al casei, copilul invata ca ex implice in cunoasterea si transformarea ei, se descopera pe sine ca o persoana care are abilitatea de a face sa se intample anumi ini܊iativă. Vârs ta preİcolară se caracterizează prin dezvo socio – emoĠional. Aceste planuri se află în strâns a fi investigate sau înĠelese mai uİor. De e capacitatea de a inhiba cognitivă) depinde în mare măsură de maturar consecinĠe importante la nivelul interacĠiun socio – emoĠional). Din această cauză, mulĠi cercetători c fac acest lucru în strânsă relaĠie cu funcĠio – emoĠională, vorbind des respectiv funcĠii cognitive puse în slujba ad 1. Ín܊ele gerea emo܊iilor de către pre܈colari Ín perioada preİcolară, copilul denumeİte İi acest lucru permiĠându – i să răspundă adecvat la propriile t vârsta de 3 ani, copilul denume܈te ܈i recunoa܈te em ajungând ca la vârsta de 5 – 6 ani această paletă de etichete incluse de exemplu ܈i ruİinea, vinovăĠia sau Ín perioada pre܈col ară, limbajul emo܊iilor câ܈tigă rapid ce este cel mai semnificativ, raportarea la p ce mai frecventă. Din moment ce sunt capabli mo܊ii înseamnă că viziune mai obiectivă asupra emo܊iilor, pot s spun al܊ii despre emo܊iile lor. Limbajul em dezvoltarea emo܊ională a copilu lui. Ín eforturile lor de a în܊e să asocieze diferite sentimente cu situa܊ii t 154 ceva care te împiedică să – ܊i îndepline܈ti scopurile sau pier a face trist . Ei realizează a܈adar asocierea între emo܊ii, pe evenimente, pe de altă parte. Sesizarea conex este reflectată ܈i în înĠelegerea faptul ui că emo܊iile pot fi evocate despre evenimente trecute. De exemplu, până l poate să fie trist când vede o pisică care îi – o . O tendin܊ă interesantă care se observă la pre܈ emo܊iilor negative decât a celor pozitive . Í limitată. Ei au dificultă܊i în în܊elegerea m lui în care emo܊iile se po false. Putem ilustra acest lucru cu un experi testarea diferenĠei dintre aparen܊ă ܈i reali experimentator îi arată unui copil o cutie de Copilul răspunde că sunt bomboane ܈i este foa Copilul este întrebat apoi cum consideră că s – ar sim܊i un alt copil când ar ved ce e de fapt înăuntru) – de regulă, pe la 3 ani copilul spun cum a fost ܈i el, ܈i nu bucuros (cum ar treb c utiei). Prin aceasta ni se arată că încă la celorlalĠi İi nu pot Ġine cont de credinĠele – 5 ani însă, copii să rezolve cu succes testul. Datorită faptu lui că pre܈colarii încep să aparen܊ă, ace܈tia încep să în܊eleagă faptul dinamica rela܊iilor cu ceilal܊i oameni. Ín܊el – ܈i arată adevărat imente pentru a proteja astfel o altă persoană, înc (norme transmise social cu privire la felul î – ܊i exprimi emo܊ii circumstan܊e) .Pe măsură ce copiii cresc, di le despre emo܊ii sunt in zilnice, în citirea pove܈tilor, în discu܊ii personale etc. Rolul acestor conversa܊ii a) cre܈terea competen܊elor lingvistice, care experien܊elor psihologice care sunt, de altfe b) faptul că adul܊ii vorbesc cu copiii despre ce?‘‘ despre sentimente sau comportamente pe cum func܊ionea za mintea. Conversa܊iile educator/părinte – copil despre dorin܊e, sentimente pe copii să înĠeleagă mecanismele psihice – cuvintele categorizează exp – i coeren܊ă ܈i criterii pentru în܊elegerea acest eia. Mai mult decât atât, co un cadru de transmitere a valorilor cultural sisteme de credin܊e ale părin܊ilor ܈i educato Cu privire la acest aspect, în compara܊ie cu regulile explicite date de sentimente ܈i emo܊ii sunt un predictor mult m la copii . Educatorii ܈i părin܊ii care discut i care pot conceptualiza emo܊iile mult mai exact ܈i conversa܊iilor care oferă copilului baza pent adul܊i, explica܊iile datede către adul܊i cu privire la cauzele emo܊iilo întrebările cu privire la modul în care au strategiilor de management ale emo܊iilor . To e ܈i sociale se dezvoltă simultan cu mecanisme 15 pre܈colară, ܈i, pentru o în܊elegere completă perspectiva dezvoltării socio – emo܊ionale, cât ܈i a celei cog nitive . 2. Autoreglarea emo܊ională Ín această etapă de vârstă copilul dobândeİte anume autoreglarea emoĠională (controlul prop iniĠiere, inhib iĠie sau modulare a proceselor fiziolo relaĠionate cu emoĠiile astfel încât să fie a Pre܈colarii pot identifica modalită܊i diferit face inofensive; prin discu܊iile cu ceilal܊i, ei interpretările altora. A܈adar, pentru a – İi regla emoĠiile negative pr comportamentale (distragere prin joc), strategi c ognitive (mutarea gându considerarea lucrurilor într – o lumină mai pozitivă) sau verba reflec܊ia asupra lor). Un aspect esenĠial în reglarea emoĠională est stresori care pot fi controlaĠi (de ex., o sarcină pe care ex., proceduri medicale dureroase). Copiii ma fi controlate İi încearcă să se ada pteze la situaĠie, nu să o sc autoreglare emoĠională este demonstrată deas competenĠă socială ridicată İi probleme compo Setul de abilităĠi care ajută individu l să – İi atingă scopurile persona menĠinând în acelaİi timp relaĠii pozitive cu mai capabili să îİi inhibe comportamentele n c metode cognitive pentru a – İi controla propriile emoĠii İi c social, mai plăcuĠi de către colegi İi mai b sprijinită İi de faptul că la vârsta de 4 – 5 ani se dezvolt ă teoria min܊ii, adică faptul ca ceilal܊i oameni au o lume internă c 3. Contribu܊iile rela܊iilor cu al܊i copii la – emo܊ională. Dobândirea Íncepând cu vârsta de 2 – 3 ani, interac܊iunile devin tot ma joace împreună ܈i nu doar unul lângă celălalt mai frecvente İi apare İi jocul cooperativ ܈i piii devin mai sele partenerilor de joacă, criteriile de selec܊ie Aspectul selectiv se poate observa İi în segr de gen: începând cu vârsta de apr oximativ 3 ani, băie܊ii preferă fetele, o tendin܊ă care va continua de – a lungul întregii copilării asemenea, în preferin܊a copiilor pentru anum nificativ important, iar copiii se vor asocia mai ales companie este căutată activ. Íncepând cu vârsta de 2 – 3 ani, copilul începe să atribuie păturica va de veni mantia unui prin܊ sau pelerina lu literatura de specialitate joc simbolic. Pre܈ diferen܊e interindividuale atât în cantitatea cum ܈i în gradul d cu al܊i copii. Cercetătorii au arătat că acei la o vârstă mai mică sunt mult mai competen܊i 156 mai pu܊in. Ma i mult, copiii care la vârsta de 4 ani vor raporta un sprijin mai mare din partea prietenilor . Jocul este activitatea pricipală pe care pr cognitivă, duce İi la construirea reprezentărilor de în rela܊iile cu ceilal܊i. Ín modul în care se joacă pre܈colarii ܈i ma selectivitatea men܊ionată mai sus, se manife stă ܈i stereotipurile de gen pe care părin܊ii ܈i educatorii o dau copiilor ‚specifice feti܊elor“ – păpu܈i, hăinu܊e, jucării care simbol – iar băie܊i joacă în grupuri de băie܊i cu jucării ‘‘spec – ma܈inu܊e, cuburi, et faptul că aceste stereotipuri pe care pre܈co cognitive a copiilor, favorizându – se o dezvoltare diferen܊iată în f recomandă educatorilor să asiste copilul în e să implice fetele în jocuri care dezvoltă nu ܈ile), ci abilită܊ile cognitive ܈i motorii, oferindu – le oportunitatea de a – İi forma competenĠe domenii de activitate; să implice băie܊ii în săritul corzii, ܈otron ܈i altele (care c ontrazic stereotipurile de gen de gen ܈i îmbogă܊ind repertoriul comportament Stabilitatea genului – în܊elegerea faptului că genul este schimbă în decursul vie܊ii – se atinge spre vârsta de 4 ani. – 6 ani se dez constan܊a genului, respectiv în܊elegerea fapt aparen܊ă, prin haine ori coafură genul pare a în܊elege d exemplu faptul că băie܊ii nu se schimbă în fe 4. Dezvoltarea con܈tiin܊ei de sine Conceptul de sine, care reprezintă imaginea p – o formează despre ei se dezvolte în această perioadă. Pre܈colarul s cuprinzând trăsăturile sale fizice sau activi mult în termeni de înfă܊i܈are ܈i de posesiuni x., Am ochi alba܈tri, Am pe care le pot realiza (de ex., ܇tiu să patin sunt mai reali܈ti în ceea ce prive܈te propri men܊ionând despre ei în܈i܈i doar trăsături po copiilor că este benefic pentru că îi ajută î continuarea unor sarcini la care au e܈uat ini Es te important de men܊ionat ܈i modul în care p respectiv faptul că pre܈colarii nu fac încă comportamentul pe care ei îl manifestă în pub A bilită܊i socio – emo܊ionale implicate: Copiii î܈i pot exersa abilită܊ile de autoreg generate de posibilitatea de a fi eliminat d continuarea jocului vor spori competen܊a socială a copilulu interac܊iune socială, ca de exemplu a܈teptare Pentru că această perioadă este importantă d ntită܊ii de implicarea copiilor de ambele genuri în joc v gen ܈i la diversificarea repertoriului de com 157 Ín concluzie, stimulând implicarea copiilor să dezvolt abilită܊ile de cooperare, de a܈teptare a rând negative ale pre܈colarilor Ín loc de încheiere… InformaĠiile de mai sus fac referire la copii istă İi co care au trasee atipice de dezvoltare, trasee de izolare de grupul social) până la probleme copii cu performanĠe deosebite la vârs te foarte mici (de ex., pianiİ a putea interveni eficient în cazul copiilor traseul tipic, iar mai apoi să evaluăm dezvol a în stad actual al cercetării prezintă încă multe nec recomandarea specialiİtilor este de a realiz scopul de a observa care e nivelul de dezvolt are İi ce ar trebui amelio referă în primul rând la testarea de cunoİti socio – emoĠionale care pot deveni predictori pent , evaluarea la vârsta preİcolară trebuie să cup precise İi care să evidenĠieze punctele fort specialistul este cel care va lucra cu cazurile ati pice, însă de cele mai mul persoana cea mai potrivită pentru a semnala p Rigurozitatea evaluării bazată pe cunoİtinĠe didactic pe de o parte să nu se precipite atu un ‚diagnostic“ precoce, iar pe de altă parte tulburare. Bibliografie: Chiİ, V. (2005), Pedagogia con temporană – Pedagogia pentru competenĠe – Napoca: Editura Casei CărĠii de ğtiinĠă. Elias, M., Tobias, S., Friedlander, B. ( 2002 Editura Curtea veche. Goleman Daniel, Inteligen܊a Emo܊ionlă, C urtea Veche, Bucure܈ti, 2001 Mihaela Roco, Creativitate ܈i Inteligen܊ă Emo Steven J. Stein, Howard E. Book, For܊a Inteli Schaffer, R. Introducere în Psihologia copil j – Napoca: Editura ASCR ,209 Travis Bradberry, Jean Greaves, Inteligen܊a E Vernon, A. – —Dezvoltarea inteligenĠei emoĠionale – emotivă İ comportamentală“, editura ASCR, Cluj Napoca, 158 02/)%#4 $% !#4)6)4!4% ).4%’2!4A Ƿ02 02/&Ǥ_.6Ǥ02%3#Ǥ $/3! ‘2A$).)Ѵ! #5 0Ǥ0Ǥ !#!$%-)! 0)4) – NAPOCA Ín lucrare este prezentat un plan de activi urmăreİte să dezvolte co piilor abilităĠile de comunicare, d formarea, cultivarea sentimentelor de priete ceilalĠi. Tema anuală : ‚ Cum este , a fost İi va fi aici pe p Tema proiectului : ,,Să iubim ܈i să ocrotim animalele“ Subtema proiectului : ,,Animale sălbatice“ Tema activităĠii integrate : ,,Prietenii din pădure“ Activită܊ile integrate : ( DOS+ ALA1+ ALA 2) Scopul activităĠii : Dezvoltare a abilităĠilor de comunicare, de formarea, cultivarea sentimentelor de prieten Obiective opera܊ionale: DOS ñ Să interpreteze corect mesajul transmis de jutorul întrebărilor e DOS: Domeniul om , Povestea prietenilor din pădure “ (de Lucia Muntean) — Prietenii din pădure “ ( DOS ALA1ALA2 ) ADP Íntâlnirea , Să fim prie “ Bibliotec ñ , Cărticica “- lipirea unor imagini ale acestor animale într – o cărticică Construc܊ piese lego , Parc de j “ – pentru priet Artă: , Puful de păp “- desen ALA2 Dans: , Gumy bear “ 159 ñ Să identifice stările emoĠionale ale perso ñ Să explice cu cuvintele proprii cauzele personajelor din poveste; ñ Să exemplifice si tua܊ii în care au manifestat un com din poveste, prin raportare la experienĠa ALA: ConstrucĠii ñ să construiască din piese lego un parc de Bibliotecă: ñ să lipească imagini ale personajelor din poveste într – o cărticică; Artă: ñ să deseneze puful de păpădie folosind core ALA2: ñ să exectute mi܈cările dansului ,,Gummy bea Strategi didactice: Metode İi procede didactice : povestirea, conversaĠia, expli caĠia, demonstraĠia, galeriei, munca în grupuri. Mijloace didactice : minge, iepuraİul ğup, imagini din p Prietenii din pădu “,imagini emoĠii (bucurie, tristeĠe,teamă), tabla magnetică , piese lego, creioane colo rtie, siluete ale personajelor din poveste, lipici, carton. Forme de organizare : activitate frontală, pe grupuri mici SCENARIUL ZILEI : I. Moment organizatoric Ín vederea bunei desfăİurări a activităĠilor obilierului, stabilirea liniİtii İi asigurarea unei atmosfere de lucr II. Íntâlnirea de dimineaĠă Copiii se aİează în cerc la auzul versuril ,,DimineaĠă ne – am trezit, La grădiniĠă am venit, Ín cerc să ne adunăm, Cu toĠii să ne salutăm!“ Se realizeaz ă prezenĠa copiilor, copiii răspund cu prezent İi îİi aİează fotograf Momentul de miİcare: Ínviorarea de dimineaĠă se va face ܈i se execută mi܈carile sugerate de melodie. Salutul: Copiii se salută (dându – ܈i mâna unul celui lalt ܈i spunând ,,Bună diminea܊a“, pe covor, ,,o minge zâmbitoare“ ܈i spun ,,Să ai o zi frumoasă/Cu zâmb “ Se discută despre ce înseamnă să fim prieteni împărĠim lucrurile, să ne zâmbim) . Se va completa calendarul naturi : Ín ce anotimp suntem? Cum e vremea ? Cum ne îmbrăcăm? 160 Se va observa cum e vremea astăzi İi se v discutându – se principalele aspe cte ale anotimpului. III. Captarea atenĠiei pentru activităĠile de Ín grupă intră iepuraİul ğup care, o să le poeniĠa din pădure . ğup, menĠionează că a a copiii care sun îndeplinesc toate sarcinile. IV. AnunĠarea temei İi obiectivelor activităĠ ğup le spune copiilor că vor asculta —Pov materialele surpriză aduse de el. V. Dir ijarea învăĠării İi obĠinerea performanĠei DOS: Se expune copiilor povestea ‚ Povestea prietenilor din pădure“ concomitent cu imaginile. Se explică cuvintele necunoscute. Se discută co – se înĠelegerea Se identifică stăril e emoĠionale ale personajelor din poves – Cum se numeİte povestea? – Care sunt prietenii din pădure? (un iepuraİ, personaj va fi adus pe rând pe tabla magnetic – De ce au crezut că nu se pot juca împreună? joace altfel, nu se potrivesc) – Cum s – au simĠit ei? ( triİti ) – Cine i – a inveselit pe cei cinci prieteni? ( pu – Cum s – au simĠit ei când s – au juc at cu puful de păpădie? ( veseli – Ce alte personaje aĠi mai întâlnit? ( veve Fiecare personaj va fi adus pe rând pe tabla – Cum s – au simĠit cei cinci când au ajutat animale or? ( bucuroİi – Ce au învăĠat cei cinci prieteni din întâmp obiceiuri diferite, tuturor le plăcea să se j – İi facă prieteni no – Vouă vă place să vă jucaĠi? Cum? Cu cin e? ğup, le mulĠumeİte copiilor pentru că au fost cu surprize İi le prezintă copiilor. TranziĠie : ,,Unul după altul“ – copiii interpretează jocul muzi măsuĠe. Copilor l e vor fi prezentate materialele, precum İ ALA: Bibliotecă ñ lipirea unor imagini ale personajelor din p – o cărticică ,, Cărticica prieten “- Artă : ñ desen ‚ Puful de păpădie “ Construc܊ii ñ piese lego , Parc de joacă “ – pentru prietenii din pădure VI. Íncheierea activităĠii. Aprecieri finale 161 După finalizarea sarcinilor, copiii de la fie le va oferi recompense. Copiii vor executa mi܈cările dansului ,, Gumy bear “ dans a împreună cu iepura Pe tot parcursul activităĠii, educatoarea va în activităĠi, va oferi întăriri pozitive, va va formula aprecie ri individuale İi colective cu privire Bibliografie: —Curriculum pentru învăĠământul preİcolar“ (3 – 6/7 ani) M.E.C.T – 208 ; —Piramida cunoaİterii – repere metodologice in aplicarea cu Piteİti 2014 . Silvia Breben‚Metode interactive de grup – ghid metodic“, Ed. Arves, 20 162 JOCUL Ȃ !#4)6)4!4% $% #/%:)5.% ! ‘2505,5) Ö $2A’!. 3),6)!ǡ $)2%#4/2ǡ .)#/,!% -)2%,!ǡ 02/&%3/2 _.6AáA-=.4 02 ‚Omul nu este întreg decât atunci când se j Jocul este o activitate specific umană, domi adevăratul sens al cuvântului. Ínvă܊area, mun acela܈i ti jocul este purtătorul unor importante element specific umane. ñ Jocul este o activitate con܈tientă œ introduce pe copil într – o lume imaginară – o creează el însu܈i ñ Jocul satisfa ce copilului dorin܊ele ܈i aspira܊iile ñ Jocul are un caracter universal, este o r vârstă la alta Copilul se joacă singur sau în grup. Una d este: ,,Func܊ia de socializare“, constând în acom cei din jur la ‚eul“ său. Despre acest aspect Profesorii sunt frecvent nevoi܊i să înfrun patia, agresivitatea, instabilitatea, emotivitatea specifice vârstei copiilor cu care lucrează. să – ܈i identifice ܈i să – ܈i gestioneze emo܊iile ܈i sentimentel ܇i, deoarece în procesul de înv ă܊are se interpune o strânsă stăpânirea instrumentelor ce promovează o bun – emotivă copiilor va cadrului didactic în activitatea de instruc܊i Jocurile propuse îi vor a juta pe copii sa aibă o imagine p facilita instaurarea unor rela܊ii plăcute ܈i se verbalizeze experien܊a trăită. Pentru fiec ica ea însă܈i. JOCUL: CORPUL SI MUZICA Educatoarea îi invită pe copii să ocupe spa܊i unicul obiectiv să fie acela de a fi în ritm dansului vor auzi diverse ritmuri ܈i ei vor trebui să schimbarea. Dansul poate dura 3 – 4 minute cu 3 – 4 schimbări de ritm. După ce s – a încheiat dansul, scaune ܈i spun ce au sim܊it ܈i care ritm le – a plăcut ma i mult. Jocul descarcă energii, dar este ܈i o modalit JOCUL: STOP/ASA SUNT EU Educatoarea le cere copiilor sa se mi܈te în ‚STOP“ al educatoarei se vor opri ܈i se vor g conform instruc܊iunilor e 163 – în dreapta mea vor sta copii care se simt fe tri܈ti/supăra܊i – în fa܊a mea vor sta copiii care consideră că i care nu se comporta corect/sunt neciviliza܊i – în cercul verde stau copiii cărora le place grădini܊ă – lângă fereastra se vor a܈eza copiii care au i care sunt singuri la părin܊i JOCUL : EU SUNT UN ./ O. Copiii stau în cerc jos pe covor împreună cu animale/păsări/flori. Educatoarea le cere sa tă cu care crede ca seamănă ܈i să argumenteze aleg puternic …/ Eu sunt o floare pentru că ܈i e Jocul poate fi complicat prin ‚Eu sunt un /o JOCUL : ALE GE – ܉I FAMILIA Copiii stau în semicerc pe scăunele împreună ܈i spun cine ar dori să fie ei din familia lo aleg din rândul colegilor pe ceil al܊i membri ai familiei lor, mot JOCUL : ZARUL Educatoarea invită copiii să arunce cu zarul Copilul numit/care a dorit să arunce zarul v ea a citit – o pe fa܊a zarului ܈i va spune când s – a sim܊it a܈a (vesel, trist, furios Copilul râde: Ínаelepciunea Юi iubirea mea e jocul. Tânărul cântă: Jocul Юi înаelepciunea mea e iubirea. Bătrânul tace: Iubirea Юi jocul meu e înаele pciunea. L. Blaga Bibliografie: 1. ColecĠia ,,Cathedra“, ‚Cunoasterea copilul 2. Verza, Emil İi Mielu Zlate, Pantelimon G Pedagogică, Bucureİti, 1998 164 %8%-0,% $% „5.% 02!#4)#) _. $%:6/,4!2% – %-/á)/.!,% ,! 02%Ö#/,!2) $)2%#4/2 02/&Ǥ #!-%,)! $2A'()#) – ‘2A$).)á! #5 0Ǥ0Ǥ Ǽ -).5.!4A ǽ #,5* . PROF. RALUCA ABRUDAN – ‘2A$).)á! #5 0Ǥ0Ǥ Ǽ $5-„2 ǽ CLUJ NAPOCA Lucrarea prezintă modalităаi de formare İi dezvoltare – emoĠional al preİco prin gestionarea corectă a emoаiilor în contextul interacĠi despre r elaĠiile cu ceilalĠi, este jocul. Implicarea copi interacĠiuni. Aceste interacĠiuni pozitive cu colegii cooperare a preЮcolar ilor. Pentru ca un copil să reuЮească să recuno construiască capacitatea de a empatiza, de a fi atent sc în anumite situaаii Юi evenimente. Ín lucrare am prezentat exemple de activ – a urmărit dezvo abilităĠilor socio – emoĠionale a copiilor de vârstă preİcolară, activităаilor. ARGUMENT Până de curând s – a asociat sucesul a daptării la cerinĠele mediu abilităĠilor intelectuale separând raĠionalit foarte importante, emoĠiile constituie o surs nteligenĠ emoĠională din viaĠa adultă îİi are originea œ emoĠionale perioada preİcolară, aceasta fiind o perioadă cognitiv. Conİtientizarea emoĠiilor reprezint abilitatea de bază pentru componente. Copiii învaĠă despre emoĠii İi m contextul interacĠiunilor sociale. ExperienĠe modalăt ă܊ile de exprimare a emoĠiilor, despre rec Principala sursă de învăĠare despre relaĠ Implicarea copiilor în joc facilitează dezv interacĠiuni. interacĠiuni pozitive cu colegii duc la forma coperare. SCOPUL ACTIVITĂ܉II Formarea İi dezvoltarea comportamentului s – emoĠional al preİcolar OBIECTIVE – Formarea unei atitudini pozitive faĠă de sine İi f – Identificarea İi exprimarea adaptativă a e – Dezvoltarea abilităĠilor de relaĠionare in DEZVOLTAREA SOCIO – EMOğIONALĂ – vizează debutul vieĠii sociale a copilului – capacitatea lui de a stabili İi a menĠine interacĠiuni – interacĠiunile sociale mediază modul în ca Dezvoltarea emoĠională vizează îndeosebi c – İi percepe İi emoĠiile, de a î nĠelege İi răspunde emoĠiilor celorlalĠ internalizării semnifica܊iei conceptului de s influenĠează decisiv procesul de învăĠare. Ce t strâns interdepe 165 IMPORTANğA EXPRIMĂRII ADECVATE A EMOğIILOR Exprimarea adecvată a emoĠiilor este foar deoarece contribuie la menĠinerea lor. Exprimarea neadecvată de către copii a em ve (ex. furie, fri agresivitate fizică sau verbală, determină ap acei copii care manifestă frecvent emoĠii po ceilalĠi, copiii care se comportă agresiv au dificultăĠi în de ceilalĠi într – o situaĠie specifică. Emo܊iile influen܊ează judecata, memoria ܈i rol esen܊ial ܈i în comunicarea lor cu ceilalti. Importan܊a recunoscut no܊iunii de inteligen܊ă emo܊ională, cu compon œ recunoa܈terea propriilor emo܊ii, numirea aces œ exprimarea emo܊iilor astfel încât comunicar cu ceilal܊i să se imbun deterioreze; œ capacitatea de a gestiona emo܊iile in mod u paralizată de acestea; œ capacitatea de a recunoa܈te emo܊iile celorla a la acestea. Trebuie să li explice copiilor că recunoa controla mai eficient ܈i a o putea folosi. Re rezultatul unor eforturi îndelungate. Pentru ca u n copil să reu܈ească să recunoască construiască capacitatea de a empatiza, de a pe care le trăiesc în anumite situa܊ii ܈i eve ne ajută să av constructive cu ceilal܊i, făcând posibile ܈i în܊elegerea punctului de vedere al celuilalt. Dezvoltarea capacită܊ii de a empatiza a un negative ܈i, în consecin܊ă, la rela܊ii mai bune cu col 16 EXEMPLE DE ACTIVITĂğI PRIN CARE S – A URMĂRIT DEZVOL ABILITĂğILOR SOCIO – EMOğIONALE A COPIILOR DE V‰RSTĂ PR Nr.crt. DENUMIREA ACTIVIT Ă܉II COMPETENğA DEZVOLTATĂ 1. — CUM MĂ SIMT AZ ° Conİtientizarea emoĠ ° Exprimarea emoĠiilor ° Etichetarea corectă 2. — ROATA EMOğIIL ° Conİtientizarea emoĠ ° Exprimarea emoĠiilor ° Etichetarea corectă 3. — SĂCULE܉UL FERMECAT CU EMO ° Conİtienti zarea emoĠiilor ° Exprimarea emoĠiilor ° Etichetarea corectă 4. — DETECTIVUL DE EMOğII“ ° Recunoaİterea İi et İi ale celorlalĠi 5. — MINGEA EMO܉II ° Recunoaİterea İi et İi ale celorlalĠi 6. — JOC DE CĂRğI EMOğII / JETOA ° Conİtientizarea emoĠ ° Etichetarea corectă 167 EMO܉II“ eveniment 7. —GHICE܇TE EMO܉I “ ° IniĠierea interacĠiu realizarea de ghicito 8. —NE JUCĂM ÍMPREU ° Dezvoltarea abilităĠ ° Rezolvarea prin negociere a problemelor care pot apărea într – un grup — CUM MĂ SIMT ASTĂZI…“ COMPETENğĂ GENERALĂ : competenĠe emoĠionale COMPETENğĂ SPECIFICĂ : conİtientizarea emoĠiilor, expr a emoĠiilor, etic a emoĠiilor OBIECTIVE – să identifice İi să conİtientizeze emoĠiile – să asocieze o etichetă verbală expresiei emo DURATA : 10 – 15 minute MATERIALE : coli de hârtie, creioane colorate. PROCEDURA DE LUCRU : DaĠi – le copiilor câte o foaie de hâr RugaĠi copiii să deseneze cum se simt (permit urmărească Calendarul emo܊iilor). La final d curajaĠi – i să identifice İi să denumească emoĠiile desenate OBSERVAğII : Prin această activitate copiii învaĠă: – să identifice corect emoĠiile proprii İi eti – ÍnvaĠă despre emoĠii prin intermediul desenului, Nu criticaĠi desenele copiilor, important est AcceptaĠi İi emoĠiile negative ale copiilor !