Elementul Animalier In Cultura Traditionala Romaneasca

Cuvant introductiv

Capitolul I : Repere in cercetare

Inainte de a incepe propriu zisa prezentarea elementelor animaliere in diferite culturi si a prezenta semnificatia acestora trebuie imperios necesar realizata o scurta introducere a cititorului neexperimentat in domeniul simbolurilor a traditiilor si a miturilor. Asadar in continuare vom realiza o prezentare a abordarii terminologice prezenta in lucrarea de fata.

Se poate observa diverite variatii de sens în ceea ce priveste termenului simbol. Pentru a prezenta terminologia actuala este necesar sa diverentiem imaginea simbolica de toate celelalte, deoarece din folosirea inadecvata a termenului poate sa rezulte o confuzie ce duce la pierderea sau la degradarea adevaratului sens al simbolului. Asadar putem delimita urmatori termeni prezentati teoretic:

Emblema este o figura vizibila, adoptata în mod conventional pentru a reprezenta o idee, o entitate fizica sau morala; drapelul este emblema patriei, laurul cea a gloriei.

Atributul este un fapt sau o imagine care serveste drept semn distinctiv unui anumit personaj, unei colectivitati, unei figuri istorice sau legendare : aripile sînt atributul unei societati de navigatie aeriana; roata cel al unei companii feroviare, maciuca atributul lui Hercule, balanta cel al Justitiei.Un obiect characteristic a fost deci ales pentru a desemna întregul.

Alegoria este o reprezentare sub,o forma umana (cazul cel mai des întîlnit), animala sau vegetala a unei fapte de pomina, a unei situatii, virtuti sau a unei fiinte abstracte. O femeie înaripata este alegoria victoriei, cornul abundentei alegoria prosperitatii. Henry Corbin îi defineste statutul, stabilind diferentele dintre alegorie si celelalte figuri de stil: Alegoria este rezultatul unei operatii rationale care nu implica trecerea nici spre un alt plan existential, nici spre vreun nestiut abis al constiintei ; alegoria este expresia figurata, la acelasi nivel de constiinta a ceea ce poate fi aflat si in alt mod. Simbolul anunta un alt plan de constiinta decat cel infatisat de evidenta rationala ; el reprezinta CIFRUL unui mister, fiind singurul mod de a spune ceea ce nu poate fi exprimat cu alte mijloace; niciodata nu se va putea afirma ca a fost EXPLICAT o data pentru totdeauna, intrucat trebuie descifrat iarasi si iarasi, Întocmai ca o partitura muzicala care cere sa fie interpretata mereu în alt mod.

Metafora dezvolta o comparatie între doua fiinte sau doua situatii: elocinta' este un noian de vorbe.

Analogia reprezinta un raport între doua finite sau doua notiuni esential diferite, dar asemanatoare dintr-un anumit punct de vedere; mînia lui Dumnezeu, de exemplu, nu are decît un raport analogic cu mînia omului. Rationamentele de tip analogic sînt sursa unor nenumarate concluzii eronate.

Simptomui este o modificare în aspectul sau a felului de a functiona al unui anumit ansamblu care poate da la iveala o perturbare sau chiar o stare conflictuala ; sindromul este totalitatea simptomelor care caracterizeaza o situatie evolutiva, anuntînd un viitor mai mult sau mai putin determinat în timp.

Parabola este o povestire al carei sens, desi de sine statator, este menita sa sugereze, dincolo de semnificatia ei evidenta, o lectie de morala, ca de pilda parabola samîntei biblicecare poate cadea pe un pamînt prielnic sau nu.

Apologul este o fabula didactica, fictiunea unui – moralist, destinata sa transmita o anumita învatatura, descriind o situatie imaginara.

Toate aceste forme figurative au în comun faptul de a fi semne si de a nu depasi nivelul semnificatiei. Sînt doar mijloace de comunicare pe planul cunoasterii imaginative sau intelectuale, avînd deci rolul de a oglindi, dar nu si cel de a depasi cadrul reprezentarilor.

Simbolul se deosebeste în mod esential de semn, întrucît acesta din urma reprezinta numai o conventie arbitrara în cadrul careia semnificantul si semnificatul (obiect sau subiect) ramîn straini unul fata de altul, în vreme ce simbolul presupune omogeneitatea semnificantului si a semnificatului, in sensul unui dinamism orgonizator.

Ca atare, simbolul este mult mai mult decît un simplu semn; el ne duce dincolo de semnificatie, decurgînd din interpretare, conditionata la rîndul ei de anumite predispozitii. Simbolul este încarcat cu afectivitate Si cu dinamism. Reprezinta, într-un anumit mod, Învaluind în acelasi timp ; faureste, dezmembrÎnd.Simbolul actioneaza asupra structurilor menta le. A fost

asemuit cu unele Scheme afective, functiona le, motorii, pentru a pune În evidenta faptul ca Într-o oarecare masura simbolul mobilizeaza psihismul în totalitatea lui.

Miturile apar ca niste scenarii ale arhetipurilor, prezentînd scheme si simboluri sau compozitii de ansamblu : epopei. naratiuni. geneze, cosmogonii, teogonii. gigantomahii, care vadesc începutul unui process de rationalizare. Mircea Eliade descopera în mit modelul arhetipal al tuturor creatiilor, indiferent de planul pe care se Înfaptuiesc : biologic, psihologic, spiritual. Functia principala a mitului este aceea de a fixa modelele exemplare În toate actiunile semnificative saVÎrsite de oameni.

Simbolistica, pe de o parte ansamblul relatiilor si interpretarilor aferente unui simbol, de exemplu simbolistica focului; pe de alta parte, ansamblul simbolurilor caracteristice unei anumite traditii: simbolistica Maya, cea a Cabalei, a artei romane etc. precum si arta de·a interpreta simbolurile prin analiza psihologica, prin etnologie comparata, prin toate procesele si tehnicile de captare a sensului (vezi articolul Vis) care, luate împreuna, 'constituie o adevarata hermeneutica a simbolului. Mai poarta numele de simbolistica stiinta sau teoria simbolurilor, asa cum fizica este stiinta fenomenelor naturale si logica stiinta operatiilor rationale. Este deci vorba de o stiinta pozitiva, bazata pe existent simbolurilor, istoria lor si a legilor existente În acest cadru, În vreme ce ..simbolismul este o stiinta speculativa, bazata pe esenta simbolului si pe consecintele sale normative.

Capitolul II: Simbolistica animaliera generala

In acest capitol se realizeaza o introducere a cititorului in ceea ce priveste diferite elemente animaliere si cum sunt acestea percepute de diverite culturi si traditii, altele decat cultura traditional romaneasca. Este interesant sa putem urmari si perspective altor popoare pentru a putea ajunge sa putem trage cateva concluzii si comparatii coeerente in ceea ce inseamana si reprezinta elemental animalier in traditia si cultura diverselor popoare.

Dupa cum urmeaza vom prezenta o serie de 10 elemente animaliere impreuna cu semnificatia acestora in perceptia diferitelor culturi.

2.1 Elementul animalier : Albina

Cu neputinta de numarat, organizata, muncitoare, disciplinata, neobosita, albina nu ar fi decat o alta furnica (simbol si ea, al maselor supuse inexorabilitatii destinului – fie el om sau zeu) care o încatuseaza, daca, în plus, nu ar avea aripi un cant al ei – zumzetul – si daca nu ar esentializa în nemuritoarea miere parfumul florilor. Ceea ce este suficient ca sa confere o înalta semnificatie spirituala, pe langa cea temporala, simbolismului ei. Lucratoare în stup, aceasta zumzaitoare comparabila mai degraba cu un atelier vesel decat cu o uzina întunecata, albinele asigura perenitatea speciei; privite însa individual ca însufletitoare ale universului dintre cer si pamînt. Ele simbolizeaza principiul vital al acestui univers, caruia îi materializeaza sufletul. Acest dublu aspect – colectiv si individual temporal si spiritual – este cel care determina bogatia complexului lor simbolic, oriunde se afla atestat. Comentand Pildele 6, 8: “Vezi albina si invata cat e de muncitoare !”. Sfantul Clement din Alexandria adauga: “Caci albina rascoleste florile unul camp intreg. ca sa alcatuiasca o singura miere”. Teolept din Filadelfia (Asia Mica) recomanda: “Imitati prudenta albinelor!” si le citeaza ca exemplu pentru viata spirituala a comunitatilor monastice.

Pentru musulmani din Siria, Ali, leul lui Afiah, este “printul albinelor” care dupa unii ar fi îngeri iar dupa altii ar reprezenta pe credinciosi: ”Adevaratii credinciosi se aseamana cu albinele care isi aleg cele mai bune flori!”. În anumite texte din India, albina reprezinta spiritul ce se imbata cu polenul cunoasterii. Personaj de fabula pentru sudanezi si pentru locuitorii de la cotul Nigerului. ea era deja simbol regal in Chaldeea, cu mult inainte sa fi fost slavita de Primul Imperiu Francez.

Acest simbolism regal sau imperial este solar, asa cum o atesta vechiul Egipt. Se asociaza albina cu fulgerul pe de-o parte si pe de alta, afirmand ca albina ar fi zamislita din lacrimile lui Ra- Zeul Soarelui, cazute pe pamant. Simbol al sufletului, ea este uneori identificata in religia greaca, cu Demeter: în aceasta situatie. ea poate sa figureze sufletul coborat în infern sau materializeaza dimpotriva sufletul iesind din trup. Regasim albina in Casmir si in Bengal, precum si în nenumarate obiceiuri indiene ale Americii de Sud, in Asia Centrala si in Siberia.

Platon afirma ca sufletele oamenilor cumpatati se re-întrupeaza sub forma de albina. Fiind intruchipare a sufletului si a cuvîntului – în ebraica, numele albinei: Dbure, provine din Dbr-cuvînt – este limpede ca albina indeplineste, de asemnea, un rol initiatic si liturgic. La Eleusis si la Efes, preotesele sunt numite albine. Vergilius le-a laudat virtutile. Le întalnim reprezentate pe morminte, ca semne ale supravietuirii de dupa moarte. Caci albina devine simbol al invierii. Rastimpul celor trei luni de iarna, cand albina pare ca a disparut pentru ca nu mai iese din stup, este pus în legatura cu cele trei zile de-a lungul carora, dupa moarte si inainte de înviere, trupul lui Hristos nu a putut fi zarit. Albina mai simbolizeaza si elocventa, poezia si inteligenta.

Legenda privlndu-I pe Pindar si pe Platon (dupa care niste albine s-ar fi asezat pe buzele lor, pe vremea cand erau în leagan) o regasim si in cazul lui ,Ambrozie din Milano: albinele îi ating buzele si ii patrund în gura. Aflrmatia lui Vergillus, potrivit careia albinele închid în ele o parte din intelepciunea divina, a ramas vie printre crestinii evului mediu. Regasim aici valoarea simbolica a zumzetului – adevarat cantec al alblnei. Un eretic face aluzie la calitatile extraordinare ale albinelor, care culeg polenul abia atingand florile, fara sa le faca sa se ofileasca. Ele nu procreeaza, dar devin mame gratie lucrarii buzelor lor. Tot asa, Hristos s-a întrupat prin gura Tatalui ceresc. Datorita mierii si acului ei, albina este considerata ca emblema lui Hristos: pe de-o parte blandetea si mila, pe de alta spiritul dreptatii (IIsus-Judecator). Autorii evului mediu evoca adesea aceasta figura; pentru Bernard de Clairvaux ea este un simbol al Sfantului Duh.

Albina, din a carei miere se facea hidromelul sau licoarea datatoare de viata vesnica, era supusa, În Irlanda, un text juridic scris in galeza de mijloc spune ca nobletea albinelor provine din Paradis si ca ele au ajuns pe pamant din pricina pacatului originar; Dumnezeu si-a raspandit harul asupra-le si, din aceasta cauza, slujba religioasa nu poate fi oficiata in lipsa cerii. Cu toate ca acest text tarziu este de inspiratie crestina, el confirma o traditie straveche al carei vocabular este graitor (galezul “cwyraldd” provine din “cwyrceara” si înseamna perfect, de savarsit.. Simbolismul albinei evoca deci la celti notiunile de întelepciune si de nemurire a sufletului. Ansamblul trasaturiior împrumutate tuturor traditiilor culturale denota faptul ca, pretutindeni, albina apare ca fiind înzestrata cu o natura arzatoare, ca o fiinta de foc. Albinele sunt o întruchipare a preoteselor templului. a prorocitelor, a sufletelor curate ale initiatilor, a spiritului si a logosului. Albina purifica prin foc si hraneste prin intermediul mierii, cu acul arde, iar cu stralucirea ei lumineaza. În plan social este un simbol al stapanului ordinii si prosperitatii, al regelui sau împaratului, si nu mai putin al elanului razboinic si al curajului. Ea se înrudeste cu eroii civilizatori, care întroneaza armonia prin întelepciune si prin sabie.

Culturi si traditii in care elemental animalier “ Albina” a fost identificat:

Crestinism ;

Musulmanii din Siria ;

Vechiul Egipt ;

Cultura Celta ;

Cultura Ebraica;

In continuare enumeram simbolistica care este atribuita elementului animalier “Albina” de diverite traditii/ popoare:

Ingeri (adevaratii credinciosi- musulmani din Siria) ;

Emblema lui IIsus Hristos (crestinism) ;

Lacrimile Zeului Soare: Ra (vechiul Egipt) ;

Perfectiunea (cultura celta) ;

Sufletul oamenilor cumpatati (cultura ebraica);