Elementele climatice [618120]

MINISTERUL EDUCAȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATE A PEDAGOGICĂ DE STAT “ ION
CREANGĂ ”DIN MUNICIPIUL CHIȘINĂU

Facultatea de Istorie și Geografie
Catedra de Geografie și Patrimoniu Cultural
Specialitatea Geografie și Istorie

IURCO ION
RISCUL VALURILOR DE FRIG SI CĂLDURĂ PE TERITORIUL
REPUBLICII MOLDOVA

TEZĂ DE LICENȚĂ

Conducător științific:
Ilie Boian , dr., conf.univ.

Chișinău, 2016

DECLARAȚIA PE PROPRIA RĂSPUNDERE
Subsemnatul, Iurco Ion, student: [anonimizat] ,,Ion Creangă”, specialitatea Geografie și Istorie , declar pe propri a răspundere că teza de
licență cu tema riscul valurilor de frig și de căldură pe teritoriul Republicii Moldova a fost
elaborată de mine și nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau instituție de
învățămînt superior din țară sau din străinătate. De asemenea, declar că sursele utilizate în teză,
inclusiv cele din Internet, sunt indicate cu respect area regulilor de evitare a plagiatului:
– fragmentele de text sunt reproduse întocmai și sunt scrise în ghilimele, deținînd referința
precisă a sursei;
– redarea/reformularea în cuvinte proprii a textelor altor autori conține referința precisă;
– rezumarea ideilor altor autori conține referința precisă a originalului.

Ion Iurco

Cuprins
INTRODUCERE …………………………………………………
CAPITOLUL I. CAUZELE GENETICE DE FORMARE A VALURILOR DE
FRIG Ș I CĂLDURĂ PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA
I.1. Cauzele genetice care determină producerea valurilor de frig și a
singularităților termice negative …………………………………………………..
I.2. Cauzele genetice care determină producerea valurilor de căldură și a
singularităților termice pozitive ……………………………………………….
CAPITOLUL II. PRINCIPALII PARAMETRI CARE CARACTERIZEAZĂ
VALURILE DE FRIG Ș I CĂLDURĂ PE TERITORIUL REPUBLICII
MOLDOVA
II.1. Frecvența, intensitatea și aria ocupată de cele mai puternice răciri masive…
II.2. Frecvența, intensitatea și aria ocupată de cele mai puternice încălziri
masive…
CAPITOLUL III. VULNERABILITATEA TERITORIULUI REPUBLICII
MOLDOVA FAȚĂ DE POTENȚIALUL RISCULUI VALURILOR MASIVE
DE FRIG ȘI CĂLDURĂ . STUDIU DE CAZ
III.1. Cauzele genetice și mod ul de manifestare a valurilor masive de frig și
căldură din ultime le trei decenii………………
III.2. Intensitatea și aspectele de risc ale valurilor masive de frig și căldură pentru
natură și societate……………………………… ………………………….
III.3. Vulnerabilitatea teritoriului Republicii Moldo va față de potențialul riscului
valurilor masive de frig și căldură …………… ……………………………
CAPITOLUL IV. MĂSURI DE DIMINUARE ȘI CONTROL ALE
CONSECINȚELOR VALURILOR MASIVE DE FRIG ȘI CĂLDURĂ
PENTRU NATURĂ ȘI SOCIETATE
IV.1. Măsuri de diminuare și control ale consecințelor valurilor masive de
căldură pentru populație și sectorul agricol ……………..
IV.2. Măsuri de diminuare și control ale consecințelor depunerilor puternice de
gheață pentru sănătatea populației și sectorul agrico l……….
CAPITOLUL V. APLICAREA DIDACTICĂ A CERCETĂRII
V.1. Metode și tehnici utilizate pentru predarea prezentului studiu la clasa a
VIII-a, Geografia Republicii Moldova…….
V.2. Proiect didactic de predare -învățare la tema “Elementele climatice ”…..
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI………………………………………………=
SURSE BIBLIOGRAFICE……………………………………………………
ANEXE……………………………………………………………………

INTRODUCERE
Actualitatea temei . Valurile de frig și de căldură sunt fenomene inevitabile pe
teritoriul Republicii Moldova, avînd în vedere poziția fizico -geografică a țării.
Această temă este actuală, deoarece valurile de frig și că ldură sunt considerate
consecinț e ale schimbărilor climatice care au avut locul în ultimul secol pe Terra .
Acest fenomen amenință mediul ambiant, stagnează dezvoltarea eco nomică și
prosperitatea global ă, iar în situația creată Republica Moldova nu este o excepție.
Schimbările c limatice au devenit o amenințare la adresa dezvoltării durabile, iar
măsurile de atenuare și adaptare la acest fenomen trebuie să devină o prioritate în
politicile naționale. Încălzirea globală este unul din cele mai discutate și periculoase
fenomene climatice.
Deși există încă incertitudi ni și controverse cu privire la încălzirea globală a
climei, în condițiile în care s -ar produce, aceasta va avea u n impact mare asupra
întregului glob terestru, putând fi afectate toate geosferele și anume: criosfera,
hidrosfera, biosfera, litosfera, sociosfera, inclusiv comportamentul și starea de
sănătate a populației.
Actual, cu toate progresele făcute în domeniul științei și tehnicii este foarte greu
de apreciat stadiu l de evoluție a l climei și care vor fi consecințele unui eventual
proces de încălzire sau răcire a climei, de aceea analiza acestor fenomene climatice
este inevitabilă.
Scopul acestei lucrări constă în efectuarea unor analize asupra cauzelor
valurilor de frig și de căldură stabilite pe teritoriul țării noastre în ultimele decenii.
Obiectivele cercetării sunt următoarele:
– Analiza literaturii de specialitate;
– Studiere poziție fizico -geografice a Republicii Moldova ;
– Stabilirea cauzelor singularităților termice pozitive și negative;
– Cercetarea frecvenței, intensității și ariei celor mai puternice răciri și încălziri ;
– Determinarea aspectelor de risc pentru natură și societate a valurilor de frig și
de căldură ;

– Evidențierea măsurilor de diminuare și controș asupra valurilor de frig și de
căldură;
– Evidențierea unor măsuri ale consecințelor depunerilor de gheață pentru
sănătatea populației și a sectorului agricol
– Aplicarea didactic ă a studiului elaborat.
Metode de cercetare. În efectuarea prezentei cercetări am utilizat diverse
metode care ne -au permis să obținem informații veridice și însușirea materialului
cercetat:
– metoda descriptivă – pe care am utilizat -o în descrierea intensității, frecvenței și
ariei valurilor de frig și de căldură de pe teritoriul Republicii Moldova ;
– metoda analitică – a avut o mare importanță în studiul nostru pentru că ne -a
permis generalizăm fenomenele descrise, dar și s ă separam trăsăturile specif ice;
– metoda sintetică – are la bază metoda precedentă și ne -a permis să stabilim
locul și importanța fiecărui fenomen analizat, dar și legătura dintre ele ;
– metoda deductivă – ne-a permis să întocmim o analiză mai detaliată pornind de
la o idee generală sp re una particulară ;
– metoda observației – ne-a permis să stabilim situația reală din teren a valurilor
de frig și de căldură ;
– metoda comparației – are legătură cu metoda observației, iar pe baza datelor
privind procesele, fenomenele, formele din diferite locuri, compararea lor duce la
stabilirea elementelor comune, dar și a celor care le diferențiază .
Suportul științifico -metodic. Tema noastră de cercetare este reflectată în
literatura de specialitate, fiind tratată într -o serie de lucrări cu caracter șt iințific.
Ca suport științific de bază în realizarea cercetării ne -a servit Atlasul Resursele
climatice ale Republicii Moldova .
O atenție sporită studierii acestei teme a fost făcută de dr. Boian Ilie, care a
publicat o serie de articole în revista Mediul Ambiant și pe site -ul oficial al
Serviciului Hidrometeorologic de Stat .

Importanța teoretică și practică a lucrării. Considerăm ca acest studiu, pe
lîngă caracterul său științific , va fi util din punct de vede re social și economic,
deoarece cunoașterea temperaturilor pozitive și negative extreme este foarte
importantă în diferite sectoare de activitate, datorită faptului că extremele climatice
constituie fenomene de risc care afectează multe domenii de activita te: transport,
agricultură, activități turistice, sănătatea oamenilor.
Totodată, a ceastă lucrare ar putea fi utilizată de către cadrele didactice în cadrul
orelor de geografie a Republicii Moldova, pentru a informa elevii cu aceste
fenomene climatice maxi me și minime .
Structura lucrării. Prezenta teză de licență constă din: foaia d e titlu, cuprins,
introducere, 5 capitole, fiecare cu cîteva subcapitole, concluzii și recomandări.
Introducerea precizează actualitatea temei, scopul și obiectivele cercetări i,
metodele de cercetare, suportul științifico -practic, importanța toretică și practică și
structura lucrării și concluzii .
Capitolul I – Cauzele genetice de formare a valurilor de frig ș i căldură pe
teritoriul Republicii M oldova , cuprinde două subcapitole: “Cauzele genetice care
determină producerea valurilor de frig și a singularităților termice negative ”,
“Cauzele genetice care determină producerea valurilor de căldură și a singularităților
termice pozitive ” . În acest capitol am stabilit principalel cauze care produc valurile
de frig și de căldură pe teritoriul țării noastre și direcția lor principală.
Capitolul II – Principalii parametri care caracterizează valurile de frig si
căldură pe teritoriul Republicii M oldova , cuprinde două subcapitole : “Frecvența,
intensitatea și aria ocupată de cele mai puternice răciri masive ”, “Frecvența,
intensitatea și aria ocupată de cele mai puternice încălziri masive ”. În acest capitol
am încercat să stabilim care au fost cele mai puternice răciri și încălziri masive și să
descriem aria lor de răspîndire, intensitatea și frecvență.
Capitolul III – Vulnerabilita tea teritoriului Republicii M oldova față de
potențialul riscului valurilor masive de frig și căldură . studiu de caz , cuprinde 3
subcapitole : “Cauzele genetice și modul de manifestare a valurilor masive de frig și
căldură din ultimele trei decenii ”, “Intensitatea și aspectele de risc ale valurilor

masive de frig și căldură pentru natură și societate ”, “Vulnerabilitatea teritoriului
Republicii Moldova față de potențialul riscului valurilor masive de frig și căldură ”.
În acest capitol am încercat să stabilim cum s -au manifestat valurile de frig și de
căldură în ultimele secol e la noi în țară și totodată, am identificat care sunt aspectele
de frig și de căldură pentru natură și societate.
Capitolul IV – Măsuri de diminuare și control ale consecințelor valurilor
masive de frig și căldură pentru natură și societate , cuprinde dou ă subcapitole :
“Măsuri generale de diminuare și control ale consecințelor valurilor masive de frig și
căldură ”, “Măsuri specifice de diminuare și control ale consecințelor depunerilor
puternice de gheață pentru sănătatea populației și sectorul agricol ”. Acest capitol a
fost dedicat identificării unor măsuri pentru diminuarea aspectelor de frig și de
căldură pentru natură și societate stabilite în capitolul precedent.
Capitolul V – Aplicarea didactic ă a cercetării , cuprinde două subcapitol e: “”,
“Proiect didactic de predare -învățare „ Elementele climatice ”. În acest capitol am
încercat să dăm o valoare aplicativă cercetării noastre, efectuînd un proiect didactic
la tema „ Elementele climatice ” la clasa a VIII -a.
Spre finalul cercet ării am formulat concluzii și cîteva recomandări.

CAPITOLUL I. CAUZELE GENETICE DE FORMARE A VALURILOR DE
FRIG SI CĂLDURĂ PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA

I. 1Cauzele genetice care determină producerea valurilor de frig și a
singularităților termice negative
Toate fenomenele climatice cu efecte negative, care se produc în semestrul
rece al anului au o trăsătură comună si anume existența temperatu rilor negative ce le
generează ș i le întrețin.1
În suita riscurilor climatice din seme strul rece al anului se includ și valurile de
frig, și singularitățile termice negative, materializate prin extreme termice, uneori cu
repercusiuni destul de grave pentru om ca individ, pentru societate și pentru mediul
înconjurător.
Așezarea Republicii Moldova în sud -estul con tinentului european, într -o zonă
de interferență a principalelor centre barice care se succed pe tot parcursul anului, a
căror activitate constituie motorul care pune în acțiune întregul angrenaj al circulației
atmosferice, face ca în evoluția temporală și spațială a elementelor și fenomenelor
climatice să apară abateri pregnante față de situațiile medii multianuale luate ca
normale.2
Valurile de aer geroase și uscate, care pătrund pe teritoriul Republicii Moldova
aducînd abateri mari de la regimul normal s unt facilitate de poziția centrelor barice,
succesiunea și direcția de deplasare a maselor de aer, dar și de frecvența și
intensitatea proceselor de răcire. Scăderile accentuate ale temperaturii aerului, sub
media multianuală, se includ în singularitățile termice negative .3
Dintre acestea, singularitățile termice ocupa un loc aparte, existența lor fiind din
plin resimțită atât în evoluția celorlalte elemente climatice, cât și asupra desfășurării
normale a activităților socio -economice. Scăderile accentuate ale temperaturii aerului,
sub media multianuală, se includ în singularitățile termice negative.4
Apariția unor singularități termice negative de amploare, ca și consecințele lor,
au fost consemnate de -a lungul timpului într -o serie de publicații.

1 http://meteo.md/hazard/val_frig_b.htm accesat la 03.12.16
2 http:/ /meteo.md/hazard/val_frig_b.htm accesat la 03.12.16
3 http://www.meteo.md/mold/boian06022012.htm accesat la 03.12.16

4 http://meteo.md/hazard/val_frig_b.htm accesat: 03.12.16

De asemenea, unele informații sunt furnizate de călătorii st răini aflați în trecere
peste Ță rile Românești. Asemenea informații se încadrează în categoria datelor
subiective.
Date certe, obiective se găsesc după 1844 cînd se încep observațiile
instrumentale l a Chișinău.
Identificarea singularităților termice negative s-a făcut pe baza șirurilor de date
statistice de peste 100 ani, care au permis selectarea lor. Din nenumă ratele cazuri de
singularități termice au fost analizate în detaliu numai cele mai semnifi cative pentru
teritoriul țării noastre.5
În general , singularitățile termice negative sunt cauzate de valurile de frig care
transportă aerul polar, dar mai ales aerul arctic continental dinspre Groenlanda sau de
pe continentul euroasiatic (anticiclonul groenlandez și respectiv anticiclonul est –
european și foarte rar, anticiclonul Siberian , care determina răcirile advective).6 Un
rol, de asemenea important ,îl are predominarea timpului anticiclonic (senin și
liniștit) , care favorizează apariția răcirilor radiative.
După valorile medii lunare ale temperaturii aerului, cele mai intense răciri s unt
cele ≤ -10°C, iar după temperaturile minime, cele ≤ -30°C.
În ultimul secol, în Moldova au existat numeroase situații în care s -au înregistrat
temperaturi sub -30°C.

I.2. Cauzele genetice care determină producerea valurilor de căldură și a
singularităților termice pozitive
Riscurile climatice de vară au cauze diverse, dar principala cauză în geneza,
modul de manifestare și de diferențiere teritorială o formează gradul diferențiat de
încălzire ,fie prin radiație solară directă, fie printr -un transfer de aer cald tropical
(continental sau maritim ).

5 http://meteo.md/hazard/val_frig_b.htm accesat: 03.12.16
6 http://www.meteo.md/mold/boian06022012.htm accesat la 03.12.16

La polul opus al valurilor de frig și singularităților termice negative generate de
advecția aerului polar , care au fost analizate în subcapitolul precedent, se situeaz ă
valurile de că ldură și singularitățile termice pozitive , generate de advecțiile aerului
tropical.7
Republica Moldova, fiind situată în zona climei temperate și într -o arie
continentală cu multiple influențe climatice, asupra ei se deplasează valuri de călduri
tropicale , care determină abateri pozitive mari ale temperaturii aerului față de cea
normală, uneori cu valoare de unicat sau de record climatic.8
Ele sunt rezultatul marilor variații neperiodice ale climei și de aceea, apar
izolate, singulare , de unde și denumirea de singularități termice pozitive.9
Situații cînd au avut loc încălziri ale temperaturii aerului și au avut loc
consecințe asupra mediului înconjurător și activităților socio -economice au fost
menționate de -a lungul timpului în diverse publicații și surse, cum ar fi Cronica lui
Grigore Ureche, Letopisețul țării Moldovei; Descriptio Moldaviae (Cap. II) de D.
Cantemir (1673 – 1723 ) etc. Date concrete și obiective sunt constate după anul 1844 ,
atunci cînd în orașul Chișinău se fac primele observații meteorologice instrumentale.
Analizîndu -se datele statistice din ultimul secol, ne -a permis evidențierea
singularităților termice pozitive, cu aspecte semnificative și evidente , care au
consecințe de riscuri climatice.
Singularități termice poz itive, care au loc în anotimpul cald al anului sunt
urmare a valurilor de caldură, respective advecțiilor de aer cald tropical continental
(sau a aerului cald tropical maritim ajuns peste Moldova deja caracteristici
continentale continentalizat și lipsit de precipitații), generate de anticiclonii
continentali care se dezvoltă în sud – estul Europei, pe teritoriul Asiei de sud -vest, în
bazinul Mării Negre, Peninsula Balcanică, în nord -vestul continentului african etc.10

7 Boian Ilie, Valurile de căldur ă și singularitățile termice poz itive în Republica Moldova , În Mediul Ambiant, aprilie
2010, pag.45 (45 -47)
8 http://www.meteo.md/hazard/val_cald_b.htm accesat la 12.12.16
9 http://www.meteo.md/hazard/val_cald_b.htm accesat la 12.12.16
10 Boian Ilie, Valurile de căldur ă și singularitățile termice poz itive în Republica Moldova , În Mediul Ambiant, aprilie
2010, pag.45 (45 -47)

În unele situații , singularități termi ce pozitive de acest fel sunt consecințe ale
maselor de aer fierbinte tropical antrenate la periferia ciclonilor oceanici , care se
extind peste Europa Centrală ș i de Est; în alte situații , masele de aer care vin din sud
sunt antrenate de depresiunile barice cu caracter retrograd care acoperă sudul
Republicii Moldova .
În cazul cînd formațiunile barice anticiclonale persistă mai mult timp , se
intensifică procesele locale de insolație, care participă, alături de adv ecțiil e aerului
tropical, la ridicarea gradului de încălzire și de uscăciune, accentuând -se mai mult
valoarea singularităților termice pozitive.
În literatura de specialitate se găsesc numeroase referiri asupra celor mai
puternice încălziri, care sunt cons emnate sub forma temperaturilor maxime absolut e,
cît și numeroase referiri asupra consecințelor și efectelor acestora.
După temperaturile medii ale lunilor cele mai calde (iulie si august), cele mai
intense încălziri sunt cele ≥25°C; după temperaturile maxime absolute (lunare, sau
anuale), sunt cele care au depășit 30C (zile tropicale) și chiar mai mult ( ≥ 33°C, zile
caniculare), iar după temperaturile minime nocturne, cele de ≥20°C (nopți
tropicale).11
În ultimul secol, la noi în țară, s-au constatat numeroase situații în care
temperaturile maxime absolute au depășit 30°C în lunile cele mai calde ale anului
(iulie, august) și în unele situații, chiar din mai pînă în septembrie. Cu toate acestea,
nu orice zi tropicală poate fi expresia unor încălziri accen tuate. Aceasta depinde de
mai mulți factori, dar în primul rînd de persistența masei de aer anticiclonal , care
determină frecvența zilelor tropicale și frecvența proceselor de încălzire. Pentru tema
pe care noi o studiem, au fost luate în considerare doar temperaturile maxime
absolute≥35,0°C de la stații pentru ultimul secol, pe care le -am numit încălziri masive
(sau masive).

11 Boian Ilie, Valurile de căldur ă și singularitățile termice poz itive în Republica Moldova , În Mediul Ambiant, aprilie
2010, pag.46 (45-47)

CAPITOLUL II. PRINCIPALII PARAMETRI CARE CARACTERIZEAZĂ
VALURILE DE FRIG SI CĂLDURĂ PE TERITORIUL REPUBLICII
MOLDOVA
II.1. Frecvența, intensitatea și aria ocupată de cele mai puternice răciri masive
Analizând șirul de date existent, am constatat că cele mai puternice răciri s -au
produs în lunile ianuarie: 1893, 1924, 1950, 1954, 1963, 1985, 2006 etc., ca și în
februarie: 1929, 1954, 1956, 1985 etc. Nu s -a consemnat nici un caz cu temperatura

medie≤ -10°C în luna decembrie. Nu este exclus, că și luna ianuarie a anului 1942 să fi
avut o medie≤ -10°C, dar din cauza războiului nu s -au efectua t masurători, încât nu
există valori certe.12
Dacă analizăm intensitatea răcirilor cu abaterea față de normă , constatăm că pe
primul loc se situează luna februarie 1954, când la stația Bravicea temperatura medie a
fost de -13,6°C, înregistrându -se o abatere față de media multianuală ( -2,1°C) de circa
11,5°C, apoi februarie 1929 (Dubasari, media lunară – 13,7°C), abaterea de la media
multianuală ( -2,3°C), fiind egală cu circa 11,4°C, de asemenea, ianuarie 1963, 1985,
2005, 2006, etc.
Frecvența cea mai mare a acestor răciri masive revine anilor 1954, 1963, 2006. În
total s -au identificat 11 ani cu cazuri, când temperatura medie lunară a lunii ianuarie
sau februarie a coborât sub -10°C. În cazul celor 11 ani cu răciri în lunile ianuarie și
februarie, s -a înregistrat temperatura minimă absolută ≤ -30°C la 9 stații
meteorologice.13
Cunoscând temperaturile minime absolute, identificate în anii cu iernile cele mai
reci, acest lucru ne -a permis calculul frecvenței răcirilor masive din R. Mol dova pe
grupe de valori pe care le -am inclus în tabelul 1 .

Tabelul 1
Frecvența răcirilor masive din ultimul secol în Republica Moldova după
temperaturile minime ≤ – 30°C, pe grupe de valori

Nr. crt. Grupa de frecvență (°C) Nr. cazuri %
1.
2.
3. -30,0… -31,9
-32,0… -33,9
-34,0… -35,9 9
3
3 60,0
20,0
20,0
Total 15 100

12 http://meteo.md/hazard/val_frig_b.htm 03.12.16
13 http://meteo.md/hazard/val_frig_b.htm 02.02.17

Sursa: Serviciul Hidrometeorologic de Stat
Studiind tabel ul observăm că ponderea cea mai mare – 60%, este caracteristică
valorilor mai mici, astfel răcirilor masive cuprinse între -30,0 și -31,9°C, care, au o arie
mai mare de desfășurare, din nord începînd cu orașul Briceni pînă în sud la latitudinea
orasului Leova , iar p onderi lor cele mai mici le sunt caracteristice valori cuprinse între
-32,0 și -33,9°C , și -34,0 și -35,9°C cu câte 20% fiecare, cuprinzând doar partea
nordică a republicii , începînd cu latitudinea orașului Bălticu -35,4°C, apoi Soroc a cu –
34,9°C, și Brice ni cu -33,8°C .
Un rol important în dezvoltarea teritorială a răcirilor masive revine caracterului
suprafeței subiacente, mai ales a reliefului depresionar. Astfel, examinînd relieful
Republicii Moldova, proximativ 90% din teritoriul are altitudinea de pî nă la 250 m.
Prin urmare, zonalitatea verticală a temperaturii aerului aici este slab exprimată.
Totodată , analizând valorile temperaturilor minime absolute ≤ -30°C, am
constatat că cea mai scazută valoare termică a fost înregistrată în anul 1963 la data de
20 ianuarie la stația Bălți avînd valoarea -35,4°C , iar forma depresionară a Câmpiei
Moldovei de Nord, a favorizat pătrunderea aerului rece un timp mai îndelungat.
Putem exemplifica cu un caz asemănător, același lucru, care de asemenea a fost
înregistrat în anul 1963 în data de 20 ianuarie doar că la stația meteorologică Soroca,
care este amplasată aproximativ tot în aceleași condiții de relief depresionar,
favorizând astfel stagnar ea aerului rece , iar temperatura înregistrată a fost de -34,9°C .
Însă n u putem afirma același lucru despre stațiile meteorologice amplasate pe
interfluvii mai înalte, care au surprins niște valori minime absolute relativ mai ridicate,
De exemplu, în anul 1 963, în data de 4 ianuarie, la stația Cornești minima absolută
înregistrată a fost de -27,l °C, iar la Briceni la 20 ianuarie 1963 a fost de -33,8°C.14
Studiind aceste valori, deducem că cele mai afectate regiuni de răciri masive de
pe teritoriul tării noastre sunt, în primul rând, raioanele din jumătatea nordică a țării , în
special Briceni și Soroca , ieșind în evidență astfel, adevă rata valoare a depresiunilor în
formarea lacurilor de frig și accentuarea procesului de răcire. Regi unile mai puțin

14 http://www.meteo.md/mold/boian06022012.htm accesat 02.02.17

afectate de răcirile masive sunt suprafețele înalte ale interfluviilor și jumatatea sudică
a țării, unde începând cu latitudinea orașului Leova spre sud, nu s -a înregistrat nici un
caz cu temperatura aerului mai scazută de -30°C.
Pentru a înșelege mai clar care sunt cele mai puternice răciri din Republica
Moldova vom prezenta un tabel în care sunt incluse stațiile meteorologice și cazurile
cu temperaturi minime ≤-30°C .
Tabelul 2
Temperaturile minime ≤-30°C înregistrate în timpul celor mai puternice
răciri din ultimul secol în Republica Moldova
Nr.
d/r. Stația Altitudinea, m Temp. °C Data
1. Briceni 242 -33,8* 20.01.1963
2. Soroca 173 -34,9*
-30,0 20.01.1963
28.12.1996
3. Camenca 154 -32,8* 20.01.1963
4. Bălți 102 -35,4*
-32,1
-30,2 20.01.1963
20.02.1954
28.12.1996
5. Bravicea 78 -34,8*'
-30,0 20.01.1963
28.12.1996
6. Bălțata 79 -30,5
-30,5* 20.01.1954
20.01.1963
7. Chișinau 173 -31,5*
-30,5 01.02.1937
12.02.1929
8. Tiraspol 19 -30,0* 01.02.1937
9. Leova 156 -31,4* 20.02.1954
Sursa: Serviciul Hidrometeorologic de Stat
* – indică temperaturile minime absolute la stații .

În continuare vom prezenta cîteva cazuri cu cele mai geroase luni din ultimul
secol de pe teritoriul Republicii Moldova.

Februarie 1929. Acea stă lună reprezintă un caz de ră cire masivă, când
temperaturile medii lun are au coborât până la -13,7°C la stațiile meteorologice
Chișinău și Dubăsari și -12,2°C la stația Comrat .15
Pe parcursul întregii luni a existat un singur caz cu temperatura aerului ≤ -30°C la
Chișinău ( -30,5°C). Se presupune că valul de frig excesiv a cuprins întreaga Câmpie a
Europei de Est, întrucât pe teritoriile vecine din România s -au înregistrat aproximativ
aceleași valori, de exemplu media lunară la Botoșani a constituit -13,2°C, la I ași –
13,1°C.
Februarie 1954. În anul 1954, la sfîrșitul lunii ianuarie, în zilele 30 -31 s-a
produce o răcire masivă a aerului, iar în luna februarie s-a accentuat procesul de ră cire
din luna precedentă, când temperatura medie zilnică a aerului, la toate stațiile din
Moldova a înregistrat valori ≤ -10°C.
Distribuția reliefului baric pe continentul european în luna februarie (brâu de
presiune atmosferică înaltă peste jumătatea nordica a Europei și lanțul depresiunilor
mediteraneene orientat spre Marea Neagră, în jumatatea sudică) au facilitat pătrunderea
unui val de aer rece continental, ceea ce a făcut ca vremea să fie destul de geroasă și cu
ninsori puternice viscolite.16
Răcirea cea mai intensă s -a produs î n nordul și centrul republicii, unde
tempera tura medie a coborât sub -10°C, -12°C și chiar -13°C. La două stații
meteorologice valorile minime ale temperaturii aerului au coborât sub -30°C , aceasta a
fost la Bălți, unde temperatura aerului a fost -32,1°C, iar Leova -31,4°C . După cum
observăm din tabel, în lună februarie , cea mai sca zută valoare termică minimă a fost
atinsă la stația meteorologică Bălți -32,1°C, pe 20 februarie 1954.
Ianuarie l963 . În luna ianuarie au pătruns unele mase de aer continental polar,
provenite din partea nordică a cont inentului , ceea ce determină ca această lună
marchea ză un alt grad de răcire masivă. În situația de față , temperatura aerului a
coborât mult sub media multianuală, iar ca exemplu putem vedea că în partea nordică a
republicii, abaterea medie negativă a fost de 5 – 7°C.

15 http://www.meteo.md/mold/publicatii.htm accesat la 02.02.2017
16 http://www.meteo.md/mold/boian06022012.htm accesat la 02.02.2017

Cea mai masivă răcire s -a produs între 18 -25 ianuarie cînd t emperaturile minime
la mu lte stații au coborât sub -30°C. Î n această lună s-au înregistrat la mai multe stații
valor ile minime absolute, de exemplu la Briceni s-au înregistrat -33,8°C, la Soroca –
34,9°C, la Camenca -32,8°C, la Bălți -35,4°C, iar la Bravicea -34,8°C etc.
Ianuarie 1985 . Această lună completează tabloul singularităților termice
negative ale acestui seco l. În ansamblu, iarna anului 1985 se înscrie printre cele mai
geroase ierni ale secolului.17
În ianuarie s -a prodis r ăcirea cea mai intensă, atunci când temperatura medie a
aerului a scăzut pînă la sub -12°C, abaterea medie fiind de -5pînă la -9°C. L a 8 stații
meteorologice din toată republica s-au înregistr at temperaturi medii de -10,0 pînă la –
10,9°C, la 7 stații -11,0 pînă la -11,9°C , iar la 2 stații, la Soroca și Camenca
temperatur i de -12,0.. -12,9°C, care au fost expuse direct în fața invaziei ae rului rece
continental. Nu s -a înregistrat nici un caz cu temperatura minimă ≤-30°C.
Nordul și nord -estul țării a fost cel mai mult afectat, Soroca cu media lunară de –
12,3°C, Camenca cu -12,1°C, Edineț cu -11,2°C, Bricen i cu-11,4°C, Rîbnița cu –
11,5°C . Această răcirea masivă a fost declanșată de intensitatea câmpului anticiclonic
rezultat din unirea anticiclonului scandinav cu cel est -european, care a antrenat
advecția aerului rece polar spre teritoriul Republicii Moldova.
Ianuarie 2006 . În iarna anului 20 06, cea mai rece lună a fost luna ianuarie ,
această situație fiind cauzată de influența predominantă a anticicloanelor reci, care au
luat naștere în aerul arctic. Temperatura medie lunară a constituit în fond 5,5 -8,0șС
frig, cu 2,5 -3,5°C mai joasă față de normă, caz înregistrat în medie o dată în 5 ani.
În a treia decada a lunii, care de a stfel, a fost și cea mai geroasă din ianuarie, pe
teritoriul Moldovei s -a produs o nouă invazie de aer arctic re ce dinspre nord -est, ca
urmare a deplasării anticiclonului format în regiunea Mării Kara, cu temperaturi ale
aerului foarte joase .
Temperatura medie pe decadă a constituit în teritoriu -10°C …-14°C frig, fiind
mai joasă față de normă cu -7°C..-10°C și posibilă în medie o dată în 10 -20 ani.

17 http://www.meteo.md/mold/boian06022012.htm accesat la 05.02.2017

Temperatura minimă a aerului a scăzut până la 23 °C …-30°C frig, cea mai mică
înregistrîndu -se la Soroca -30°C fapt înregistrat în medie o dată în 20 -50 de ani.
Temperatura maximă a aerului s -a ridicat până la 4-10°C căldură. La începutul
lunii, datorită trecerii frontului cald, având legătură cu ciclonul staționar sudic situat
deasupra Italiei, iar în a doua jumătate a lunii – sub influența cicloanelor deplasa te
dinspre peninsula Scandinavă, precipitațiile care au căzut pe teritoriul țării au fost
repartizate neuniform .
Cantitatea de precipitații în teritoriu a oscilat între 15 și 40 mm sau respectiv 50 –
130% din normă. Învelișul de zăpadă s -a instaurat aproape pe întreg teritoriul
Moldovei pe 4 ianuarie și s -a menținut pînă la sfârșitul lunii. Cea mai mare grosime
medie a lui pe decadă a constituit în fond 7 -19 cm.18
Februarie 2006 . Temperatura medie lunară a aerului a oscilat pe teritoriul
republicii între -1°C și – 5°C, fiind cu 1,0 -1,7°C mai joasă față de normă.
Temperatura minimă a aerului a scăzut, în general, până la 16 -23°C frig. Izolat în
raioanele centrale și de est ale Moldovei ea a constituit 24 -25°C frig, fapt înregistrat în
medie o dată în 10 -20 de ani.19
Ianuarie 2012. În anul 2012 pe parcursul ie rnii au fost înregistrate temperaturi
scăzute pe parcursul lunilor ianuarie și februarie . În decada a treia a lunii ianuarie s -a
stabilit vreme foarte rece. Temperatura medie decadică a aerului a fost în fond cu 3 –
4°C mai scăzută față de cea normă și a fost cuprinsă între -6,4 și -8,4°C. Între 26 și 31
ianuarie vremea a fost foarte geroasă, t emperatura medie zil nică a aerului în aceste zile
scăzînd pe teritoriu l țării între -9,5 și -15,7șС, fiind în fond cu 8 -10șС sub valorile
normei, acest fenomen în ultimii 20 de ani se semnalează în medie o dată în 3 ani.
La stațiile meteorologice Camenca și Codri t emperatura minimă a aerului a scăzut
până la -20°C , ceea ce se semnalează în medie o dată în 3-5 ani . Temperatura pentru
intervalul dat , la stații de pe te ritoriul întregii țări o vom înregistra în tabelul de mai
jos. (Tabelul 3)

18 http://www.meteo.md/mold/boian06022012.htm accesat la 05.02.2017
19 http://www.meteo.md/mold/boian06022012.htm accesat la 05.02.2017

Cele mai joase valori medii zilnice ale temperaturii aerului pe parcursul luni
ianuarie pentru perioada instrumentală de observații au oscilat în teritoriu între -20 și –
29°C , fiin d asemănătoare cu cele din anul 1963 .
Tabelul nr. 3
Temperatura minimă a aerului pentru intervalul 26 -31 ianuarie 2012
Stația Temperatura minimă a aerului,°C
26.01 27.01 28.01 29.01 30.01 31.01
Briceni -13 -17 -17 -19 -16 -19
Soroca -12 -17 -16 -19 -17 -19
Camenca -12 -16 -16 -20 -17 -20
Bălți -11 -15 -16 -16 -16 -16
Fălești -11 -15 -14 -16 -16 -17
Rîbnița -12 -14 -15 -16 -16 -16
Cornești -12 -15 -14 -16 -16 -17
Bravicea -11 -13 -15 -18 -16 -17
Dubăsari -11 -13 -14 -15 -15 -15
Codrii -11 -13 -17 -20 -15 -16
Bălțata -11 -13 -15 -17 -15 -15
Chișinău -12 -13 -14 -15 -15 -15
Tiraspol -11 -12 -16 -18 -16 -16
Ștefan -Vodă -12 -12 -15 -17 -16 -16
Leova -11 -12 -15 -16 -16 -15
Comrat -11 -12 -15 -15 -15 -15
Cahul -10 -12 -16 -16 -15 -14
Ceadîr -Lunga -12 -12 -17 -18 -17 -15
Sursa: Serviciul Hidrometeorologic de Stat
Februarie 2012. Vremea geroasă din ultima săptămîna a lunii ianuarie s -a
prelungit și în luna februarie. Foarte reci au fost primele 3 zile ale lunii februarie, iar
temperaturile scăzute le vom nota în tabelul de mai jos (tabelul 4) La stația
meteorologică din Briceni, t emperatura minimă a aerului a scăzut până la -26°C ,
ceea ce se semnalează în medie o dată în 5 -10 ani. Temperaturi scăzute ale aerului
de -25°C au fost înregistrată la stațiile meteorologice Soroca, Bălți, Rîbnița, Codrii,
Bălțata și Tiraspol.
La stația C eadîr -Lunga, î n sudul republicii temperatura minimă a aerului pe 2
februarie a scăzut până la -24°C , ceea ce se semnalează în medie o dată în 30 ani.

De asemenea, în aceste zile a fost foarte scăzută și temperatura medie zilnică a
aerului. Pe 2 februarie e a a constituit în fond -19,0.. -21,5°C (Briceni), fiind cu
15..17°C sub valorile normei.20
Tabelul nr.4
Temperatura minimă a aerului înregistrată în intervalul 1 – 3 februarie 2012
Stația Temperatura minimă a aerului,°C
01.02 02.02 03.02
Briceni -23 -26 -25
Soroca -23 -25 -18
Camenca -22 -24 -19
Bălți -21 -25 -18
Fălești -20 -22 -18
Rîbnița -21 -25 -19
Cornești -21 -23 -19
Bravicea -22 -24 -21
Dubăsari -20 -23 -19
Codrii -23 -25 -22
Bălțata -20 -25 -21
Chișinău -20 -22 -19
Tiraspol -21 -25 -21
Ștefan -Vodă -21 -23 -21
Leova -20 -22 -19
Comrat -20 -23 -19
Cahul -19 -21 -18
Ceadîr -Lunga -21 -24 -19
Sursa: Serviciul Hidrometeorologic de Stat
În intervalul 07.02 – 18.02, ca urmare a intensificării anticiclonului Est -European, pe
teritoriul Republicii Moldova vremea a fost anomal de rece.21
În această perioadă temperaturile minime ale aerului noaptea au scăzut
semnificativ , iar valorile înregistrate le -am indicat în tabelul de mai jos.(tabelul 5 .)
Pe 12 februarie la stația meteorologică Bălți , cea mai joasă temperatură medie
zilnică a aerului s-a semnalat -24,1°C fiind cu 22°C mai scăzută față de valorile

20 http://www.meteo.md/mold/boian06022012.htm accesat la 05.02.2017

21 http://www.meteo.md/mold/boian06022012.htm accesat la 05.02.2017

normei și se semnalează în luna februarie pentru a doua oară din toată perioada de
observații instrumentale. Pe parcursul ultimilor 50 de ani așa temperatură medie
zilnică a aerului în luna februarie s -a înregistrat pentru prima dată . Tot în această zi,
temperatura minimă a aerului înregistrată la Bălți a fost de -32,0°С , fiind doar cu
0,1°С mai r idicată față de valorile absolute din această lună pe întreg teritoriul republicii
pentru toată perioada de observații instrumentale.
În perioada de iarnă gerurile cu așa intensitate sunt un fenomen destul de rar și se
semnalează în Republica Moldova a tre ia oară , prima dată înregistrîndu -se la
Brătușeni în 1963, -35,5°С și a doua oară la Bălți în 1954 -32,1°С .
Tabelul nr. 5
Temperatura minimă a aerului înregistrată în intervalul 7 – 18 februarie 2012
Stația Temperatura minimă a aerului,°C
07.02 08.02 09.02 10.02 11.02 12.02 13.02 14.02 15.02 16.02 17.02 18.02
Briceni -15 -24 -17 -22 -24 -28 -21 -10 -16 -13 -14 -16
Soroca -15 -27 -22 -26 -26 -30 -18 -10 -19 -10 -13 -21
Camenca -15 -25 -21 -25 -27 -27 -16 -10 -18 -9 -11 -20
Bălți -14 -26 -21 -28 -28 -32 -17 -9 -22 -14 -12 -23
Fălești -15 -22 -18 -21 -23 -23 -15 -10 -15 -12 -12 -15
Rîbnița -15 -19 -19 -20 -22 -26 -13 -9 -18 -10 -9 -21
Cornești -15 -21 -19 -20 -23 -21 -14 -10 -13 -12 -12 -15
Bravicea -14 -25 -21 -24 -24 -27 -12 -8 -21 -15 -10 -23
Dubăsari -14 -18 -17 -19 -19 -20 -12 -8 -17 -11 -9 -14
Codrii -15 -23 -21 -22 -23 -24 -12 -8 -18 -16 -10 -19
Bălțata -14 -18 -17 -18 -21 -21 -12 -8 -21 -15 -9 -15
Chișinău -14 -18 -16 -17 -19 -19 -12 -9 -14 -11 -10 -12
Tiraspol -14 -18 -19 -22 -20 -20 -11 -7 -18 -13 -8 -8
Ștefan -Vodă -15 -18 -19 -19 -19 -17 -11 -8 -16 -10 -9 -10
Leova -15 -21 -19 -19 -22 -18 -11 -9 -14 -14 -11 -16
Comrat -14 -18 -17 -17 -20 -15 -11 -8 -19 -14 -11 -14
Cahul -13 -19 -21 -18 -21 -16 -11 -9 -14 -10 -12 -15
Ceadîr –
Lunga -15 -18 -18 -18 -20 -14 -10 -8 -19 -11 -12 -15
Sursa: Serviciul Hidrometeorologic de Stat
Concluzionînd cele studiate mai sus, putem afirma că g eruri cu intensitatea de –
20șС și mai joasă în luna februarie pe teritoriul Republicii Moldova se semnalează în
medie o dată în 5 -10 ani pentru toată perio ada de observații instrumentale, cu

intensitatea de -25șС și mai joasă în luna februarie pentru raioanele din nordul și
centrul țării se semnalează în medie o dată în 15 -30 ani, în cele din sud – o dată în 40 –
60 ani. Ultima dată în luna feb ruarie ele s -au semnalează în anul 1986 la Bravicea,
temperatura aerului fiind de -26,1șС .
Scăderea temperaturii aerului de pînă la -30șC și mai joasă în luna februarie s -a
înregistrat doar izolat, în anul 1929 la Chișinău -30,5șС , în anul 1937 de asemenea, la
Chișinău -31,5șС, și în anul 1954 la Bălți – -32,1șС, la Bălțata – -30,5șС, și la Leova
– -31,4șС .
Temperatura minimă absolută a aerului în luna februarie pentru toată perioada de
observații instrumentale a constituit în teritoriu -32,1șC , înregistrată la Bălți, în data
de 20 februarie 1954 .

II.2. Frecvența, intensitatea și aria ocupată de cele mai puternice încălziri masive
Cele mai puternice încălziri masive din ultimul secol s -au produs în: 1924, 1938,
1946, 1951, 1954, 1988, 1994, 1996, 1998, 2000, 2003, 2007. În acest interval de mai
bine de un secol, s -au înregistrat 392 cazuri cu t ≥ 35,0 °C (tab.6 ).22

Tabelul 6
Frecvența încălzirilor masive din ultimul secol în R. Moldova, după
23temperaturile maxime absolute ≥35,0 °C, pe grupe de valori

Nr. crt. Grupa de frecvență
(°C) Nr. cazuri %
1. 35,0-35,9 192 48,97
2. 36,0-36,9 126 32,14
3. 37,0-37,9 46 11,73

22 Boian Ilie, Valurile de căldur ă și singularitățile termice poz itive în Republica Moldova , În Mediul Ambiant, aprilie
2010, pag.46 (45 -47)

4. 38,0-38,9 20 5,10
5. 39,0-39,9 8 2,04
Total 392 100
Sursa: Serviciul Hidrometeo rologic de Stat

Analizînd tabelul 6 observăm că cea mai mare pondere, 48,97% are grupa I,care
are valorile cele mai mici, de 35,0 -35,9 °C. Valorile acestea caracterizează încălzirile
masive c are au cuprins cea mai mare arie a țării și ca consecință , aceste temperaturi s-
au înregistrat la ma i multe stații din Republica Moldova .
Conform tabelului, c u cât valorile cresc, arealul afectat de încălzirile masive se
micșorează simțitor, adică este invers proporțional, fapt evidențiat de frecvența
cazurilor cu temperaturi de 39,0 – 39,9 °C, care deți n doar 2,04%.
Analizînd tabel ul 7 putem constata că din totalul cazurilor de încălziri masive
(392), cele ma i multe valori (181) s -au înregistrat în luna august, când persistența
timpului anticiclonal este mai mare, decît pe parcursul celorlalte luni, deci și
procesele de insolație sunt mai intense, iar uscăciunea aerului, mai mare și nu în iulie
(157 cazuri), luna cea mai caldă a anului.
Acest e constatări arată pe de o parte, dependența încălzirilor masive de
advecțiile accidentale ale aerului cald, de val urile de călduri tropicale; iar pe de altă
parte, uscăciunea solului din lunile premergătoare avantajează procesele de încălzire .

Tabelul 7 .
Numărul cazurilor cu t ≥ 35,0 °C în lunile semestrului cald.

Nr. de rând Luna Nr. cazuri

1. Mai 13

2. Iunie 34
3. Iulie 157
4. August 181
5. Septembrie 7
Total 392
Sursa: Serviciul Hidrometeorologic de Stat
În continuare vom prezenta cele mai intense încălziri masive din Republica
Moldova .
Încălzirea masivă din iulie 1994 . În ultimul deceniu al secolului trecut, un
val de căldură s -a produs la sfârșitul lunii iunie și începutul lunii iulie 1994, când
temperatura maximă a depășit 30°C pe întreg teritoriul țării.
Intensitatea maximă a acestei încălziri a fost în sudul și sud – estul țării unde
valorile maxime ale temperaturii aerului au depășit 33 -35°C, ajungând la 38°C în
Com rat pe 20 iuli e.24 Totodată, se datorează faptului că teritoriul republicii Moldova
a fost supus influenței mai multor formațiuni barice anticiclonale și s -a evidențiat:
– o dorsală a maximului Azoric deasupra Europei de Sud, ce a contribuit la
ridicarea presiunii atmosferice în regiune;
– În spațiul germane -polonez a apărut o zonă cu presiune atmosferică
ridicată, o ramură a căreia era orientată spre sud -estul Europei. La cele
menționate ținem să adăugăm că în troposferă s -a format o creastă cu axa
orientată Italia – Marea Baltică.25
Acest fel de distribuție a presiunii atmosferice pe teritoriul Europei a
condiționat pe de o parte deplasările maselor de aer calde din regiunile centrale ale
Atlanticului spre peninsula Scandinavică., pe de altă parte, a maselor de aer din
nord-vest spre Țările Baltice și raioanele de est ale Europei. În nordul Europei,
regiunea Marea Britanie – Marea Nordului s -a aflat sub influenț a unui ciclon cvasi –
staționar care s -a extins și în sud -estul Europei, condiționînd advecția curenților sud –

24 Boian Ilie, Valurile de căldur ă și singularitățile termice poz itive în Republica Moldova , În Mediul Ambiant, aprilie
2010, pag.46 (45 -47)
25 Potop Vera, Constantinov Tatiana, Manifestarea fenomenelor de uscăciune și secetă în Republica Moldova, Chișinău,
2012, pag.56

vestici constituiți din aer cald și uscat pe de teritoriul Africii de Nord.26 Influența
acestor elemente și fenomene meteorologice au condiționat și temperaturile extrem
de ridicate pe teritoriul țării noastre.
Încă lzirea masivă din perioada 21 iulie – 4 august 1998 . Practic în toate
zilele din cea de -a treia decadă a lunii iulie 1 998, pe teritoriul R. Moldova a fost
semnalat vreme foarte călduroasă și uscată.
Temperaturile medii zilnice ale aerului depășeau valoarea normală pentru
această perioadă și atingeau valori de 25 – 28°C, cu 3 – 5°C mai mult decât media
zilnică multianuală.
Tot în acest interval de timp, perioada cu temperaturi maxime ale aeru lui a
fost pe 4 august, temperatura maximă fiind cuprins ă între 33,0 și 38,1°C (Briceni –
33,1°C; Bălți – 36,7°C; Cornești – 34,6 °C; Comrat -38,1°C; Cahul -36,5°C), iar media
zilnică fiind de 27 – 31 °C (Bălți – 27,4°C; Chișinău -30,3°C; Comrat – 30,9°C).
Analizînd aceste valori , observăm că temperatura maximă absolută
înregistrată în partea de sud a republicii (Comrat, 38,1°C) a fost doar cu 3,4°C mai
mică decât maxima absolută înregistrată pe teritoriul R. Moldova (41,5 °C), această
valoare înregistrîndu -se o dată la 20 de ani.
Trebuie de menționat că, din punct de vedere sinoptic, în această perioadă în
partea de sud a Europei de Vest, Centrală și de Est, s -a instalat maximul anticiclonal
Azoric (cu o presiune atmosferică în centrul său de 1015 -1020 mb).
Traiectoria de deplasare a cicloanelor spre est trecea prin partea de nord a
Europei. Dar acești cicloni au avut mai multe depresiuni barice de mici dimensiuni,
care au făcut imposibilă advecția maselor de aer mai rece spre regiunile centrale și de
sud ale Europei.27
Încălzirea masivă din perioada mai – august 2007 . În perioada mai – iulie
2007 temperat ura medie a aerului în Republica Moldova a fost de 21 – 23°C, fiind cu

26 Potop Vera, Constantinov Tatiana, Manifestarea fenomenelor de uscăciune și secetă în Republica Moldova, Chișinău,
2012, pag.56

27 Potop Vera, Constantinov Tatiana, Manifestarea fenomenelor de uscăciune și secetă în Republica Moldova, Chișinău,
2012, pag.56

3 – 4°C mai ridicată față de normă (record). Numărul de zile cu temperaturi
maximale ≥30°C a constituit în toată țara 36 – 45 zile, întrecând norma admisibilă de
3 ori, iar numărul de zile cu tempe raturi maximale ≥35°C, au fost 10-12 zile. Astfel ,
abaterea de la normă a fost depășită de 10 -12 ori. Pe 21 iulie a fost înregistrată
temperatu ra maximă – record a aerului, egală cu 41,5°C (Stația meteorologică
Camenca).28
În luna mai vremea a fost în general foarte caldă, cu insuficiență de
precipitații. Temperatura medie lunară a aerului a depășit valorile normei cu 2,0 –
3,5°C, constituind 17,5-19,5°C căldură, ce se înregistrează în medie o dată în 10 -15
ani.
În a treia decadă a lunii s -a menținut vreme anomal de fierbinte. Temperatura
medie a aerului pe decadă a oscilat în Moldova între 22,5 și 25,1°C căldură,
depășind norma cu 5,6 -8,5°C, situație înregistrată pentru prima dată în perioada de
observații instrumentale.
Temperatura maximă a aerului în republică s -a ridicat pînă la 32 -36°C
căldură, valori care au atins maximul absolut pentru luna mai din întreaga perioadă de
observații la S M Dubăsari, SM Camenca, SM Bravicea și SM Cornești, iar la SM
Rîbnița și SM Fălești a depășit această valoare cu 0,5 -1,0°C.29
Sezonul de vară al anului 2007 a fost foarte cald și secetos. Temperatura
medie a aerului în acest sezon a constituit în teritoriu de la 21,0 -24,7°C, fiind cu 2,4 –
3,8 °C mai ridicată față de normă și pe o mare parte a teritoriului țării noastre s -a
semnalat pentru prima dată în toată perioada instrumentală de observații.30
Numărul de zile cu temperatura aerului ≥30°C a constituit în general 45 -60
zile, de 3 -4 ori mai mult față de normă. De asemenea, numărul de zile cu temperaturi
de peste 35°C a fost mare – 15-22 zile, înregistrându -se pentru prima dată în toată
perioada de observații.

28 http://www.meteo.md/hazard/val_cald_b.htm accesat pe 02.02.2017
29 http://www.meteo.md/hazard/val_cald_b.htm accesat pe 02.02.2017
30 Sofroni Valentin, Puțuntica Anatolie, Evaluarea secetelor din primul deceniu al secolului XXI pe teritori ul Republicii
Moldova . În: Revista științifică Noosfera, nr.6 -7, Chișinău, 2012, pag.97 (95 -99).

Pe parcursul lunii iunie în Moldova s -a semnalat vreme foarte caldă, cu
precipitații. Temperatura medie lunară a aerului a depășit norma cu 2,5 -4,0°C și a
constituit 20,0 -24,0°C căldură, fapt ce s -a semnalat pentru prima dată în perioada de
observații pe cea mai mare parte a teritoriului țării.31
Pe 26 iu nie în Moldova s -a înregistrat cea mai ridicată temperatură a aerului în
iunie pentru toată perioada de observații meteorologice – 39,5°C căldură (Stația
Meteorologică Fălești), cu 1,5°C mai înaltă decît valoarea înregistrată anterior.32
În restul regiunilo r temperatura maximă a aerului a avut valori cuprinse între
33 și 38°C, valori izolat înregistrate de asemenea pentru prima dată în perioada de
observații.
În luna iulie în Republica Moldova s -au semnalat temperaturi foarte înalte și
vreme , în general uscată. Temperatura medie lunară a aerului a fost mai ridicată
decât media multianuală cu 4-5°C și a constituit 24,0 -26,0°C, ce se semnalează
pentru prima dată în istoria observațiilor meteorologice.
Pe 21 iulie în Moldova s -a înregistrat cea mai înaltă temperatură în sezonul de
vară pentru toată perioada de observații – 41,5°C (SM Camenca). În restul teritoriului
temperatura maximă a avut valori de 38,5 -41,0°C căldură, valori care izolat se atestă
pentru prima dată în întreaga perioadă de observații.33
S-a constatat că n umărul de zile cu temperatura aerului mai înaltă de 30°C a
constituit în iulie 13 -25 de zile, depășind norma de 2,5 -4 ori. Numărul de zile cu
temperaturi mai înalte de 35°C a fost de 7 -12 zile, întâlnit pentru pri ma dată în toată
perioada de observații instrumentale.
În luna august pe teritoriul țării s -a menținut vreme îndeosebi foarte caldă, dar
cu precipitații. Temperatura medie a aerului pentru această lună a fost de 21,0 -24,5°C
căldură , deci cu 2,0 -3,5°C mai rid icată decât norma, fenomen întîlnit în țara noastră
în medie o dată în 10 -20 de ani.

31 Boian Ilie, Valurile de căldur ă și singularitățile termice poz itive în Republica Moldova , În Mediul Ambiant, aprilie
2010, pag.47 (45 -47)
32 Sofroni Valentin, Puțuntica Anatolie, Evaluarea secetelor din primul deceniu al secolului XXI pe teritoriul Republicii
Moldova . În: Revista științifică Noosfera, nr.6 -7, Chișinău, 2012, pag.98 (95-99).
33http://www.meteo.md/hazard/val_cald_b.htm accesat pe 02.02.2017

Temperatura maximă a aerului a crescut pînă la 37 – 40,5°C căldură, ce se
înregistrează izolat pentru prima dată în toată perioada de observații. S-a constatat că
acest regim termic înalt a fost în continuare determinat de aerul fierbinte venit din
nordul Africii.
Încălzirea masivă din vara anului 2009 . Vara anului 2009 a fost foarte caldă
și, în general cu un deficit de precipitații. Temperatura medie î n acest sezon pe
teritoriul țării a constituit 20,1 -23,1 °C căldură, fiind cu 1,1 -2,2 °C mai ridicată față
de normă, ceea ce se semnalizează în medie o dată la 5 -15 ani. Temperatura maximă
a aerului pe parcursul sezonului a urcat pînă la 39 °C căldură în luna iulie la Stați a
Meteorologică Fălești și Tiraspol.
Încălzirea masivă din vara anului 2012. Anul 2012 este caracterizat ca cel
mai cald din ultimii 112 ani din Republica Moldova, vara anului 2012 fiind
comparată, deseori cu cea din 1946, însă persistența zilelor caniculare, unde
temperatura maximă ≥35°C a fost mult mai ridicată. De asemenea, intensitatea cea
mai accentuată a fenomenului de arșită s -a înregistrat în intervalele 18 -22 iunie 2012,
2-10 iulie, 25 -31 iulie 2012 , 1-8 august și 22 -27 august 2012, cînd temperaturile
maxime din aer s -au situat frecvent peste 35 -40°C.34
În data de 7 august 2012, temperaturile maxime din aer au atins valori
deosebit de ridicate ( +42,4°C la stația meteorologică Fălești -record absolut pentru
toată perioada instrumentală de observații din Moldova, +40,5°C la stațiile Bravicea
și Codri -Lozova, +40,0 la stațiile Bălți, Rîbnița, Comrat). De asemenea, în vara 2012
valoarea maximă a intensității fenomenului de arșită a fost de 193,4 unități, într -un
număr total de 61 de zile cu o temperatură maximă ≥ 32°C la Fălești, dintre care, în
luna iulie s -au înregistrat 43,7 unități/13 zile de arșiță, în iulie 84,9 unități/23 zile, iar
în august 64,8 unități/13 zile.35

34 Puțuntica Anatolie, Factori de stres termic în sezonul cald al anului 2012 pe teritoriul Republicii Moldova, În Revista
Științifică Noosfera , nr.6 -7, Chișinău, 2012, pag.88 (88 -94)
35 Puțuntica Anatolie, Factori de stres termic în sezonul cald al anului 2012 pe teritoriul Republicii Moldova, În Revista
Științifică Noosfera , nr.6 -7, Chișinău, 2012, pag.88 (88 -94)

Studiind arealele de răspîndire a fenomenului de arșiță pe teritoriul întregii
țări, observăm că pentru luna iunie o intensitatea mai înaltă se evidențiază partea
centrală a republicii, în special vestul Cîmpiei Colinare de Stepă a Bățului, apoi
extremitatea sud -vestică, iar o intensitate mai redusă în extremi tățile nord -vestice și
sud-vestice, legate de impactul moderator al Munților Carpați Orientali Ucraineni și
Bazinul Mării Negre. Pentru luna iulie fenomenul de arșiță se amplifică tot mai mult
atingînd valori maxime în centrul republicii, la stația meteoro logică Fălești, iar
valorile cele mei reduse la Briceni. În luna august, se constată o tendință de
diminuare a intensității fenomenului de arșiță, iar intensitatea maximă, de asemenea,
rămîne în partea centrală a țării, această situație fiind legată de rel ieful depresionar
care favorizează stagnarea aerului fierbinte la concavitatea reliefului de Cîmpie
Colinară de Stepă a Bălțului, precum și maselor de aer de origine continentală.
Observăm că în ultimul timp verile pe teritoriul Republicii Moldova au
deven it foarte calde. Față de secolul XIX acestea devin mai calde cu 1,6 °C, iar
conform studiului nostru, începînd cu 1994 și pînă în prezent pe teritoriul republicii
toate anomaliile termice au fost pozitive.
Marea variabilitate climatică a temperaturilor medii din ultimii ani se
confruntă și prin creșterea în intensitate a temperaturilor maxime absolute. Aranjarea
consecutivă a celor mai semnificative temperaturi maxime absolute (1960 -2012) în
aspect spațial pe teritoriul Republicii Moldova demonstrează că acestea au fost
înregistrate la Fălești, unde de fapt în trei ani (+40°C în anul 2000, +40,4°C în anul
2007 și 42,4°C în anul 2012) au fost înregistrate cele mai esențiale maxime absolute
de pe teritoriul republicii.36
Tabelul 8
Aranjarea consecutivă a cel or mai semnificative maxime absolute (1960 –
2012) pe teritoriul Republicii Moldova
Briceni Fălești Chișinău Cahul
2012 37,4 2012 42,4 2007 39,5 2007 39,4

36 Chirică Lazăr, Nedelcu Maria, Managementul Mediului, Chișinău, 2014, p .319

2000 36,8 2007 40,4 2012 39,2 2012 39,3
1985 36,2 2000 40,0 2000 38,5 2000 39,2
1963 35,9 2009 38,7 2008 37,5 2008 37,9
1992 35,6 2001 38 2002 37,2 2009 37,9
2007 35,6 2008 37,9 2001 36,6 1969 37
2010 35,3 2010 37,4 2010 36,6 2010 36,8
1988 35,1 1993 36,8 1968 36,3 1998 36,5
1994 34,7 2002 36,5 2009 36,3 2003 36,4
1987 34,6 1992 36,4 1988 36,1 1987 36,2
Sursa: Serviciul Hidrometeorologic de Stat
Conform tabelului 8 și a an alizei efectuate am observat că cele mai înalte
valori ale temperaturii maxime absolute pe teritoriul republicii au fost înregistrate la
Fălești în anul 2012 cu valoare de +42,4°C.
Valul de căldură stabilit în această regiune a contribuit la înregistrarea
temperaturilor maxime absolute și la alte stațiuni meteorologice din preajmă. La
Bravicea temperatura maximă absolută a constituit +40,7°C, la Cornești +40,6°C, iar
la Bălț i +40,0°C. Valori de + 40,0°C în sudul republicii au fost atinse doar în Comrat.
Menționăm că analiza datelor obținute în urma modelării cartografice a temperaturii
maxime absolute denotă că valul de căldură stabilit în acest an cuprinde aproximativ
acele ași latitudini, doar că intensitatea maximelor termice crește nu spre Vest, ci spre
Est.
Deci, nu există nici o îndoială că ultimii ani se caracterizează printr -o
variabilitate semnificativă a manifestării temperaturii maxime atît în timp, cît și în
spațiu
Concluzionînd, putem afirma că analiza temporară a regimului termic de pe
teritoriul Republicii Moldova denotă că se constată o creștere a temperaturii aerului și
o sporire a intensității maximelor termice pozitive. Deci, aceasta poartă amprenta
fenomenului de încălzire globală care se resimte și în aspect regional.

CAPITOLUL III. VULNERABILITATEA TERITORIULUI REPUBLICII
MOLDOVA FAȚĂ DE POTENȚIALUL RIS CULUI VALURILOR MASIVE
DE FRIG ȘI CĂLDURĂ . STUDIU DE CAZ
III.1. Cauzele genetice și modul de manifestare a valurilor masive de frig și
căldură din ultimele trei decenii

III.2. Intensitatea și aspectele de risc ale valurilor masive de frig și căldură
pentru natură și societate

III.3. Vulnerabilitatea teritoriului Republicii Moldova față de potențialul
riscului valurilor masive de frig și căldură

CAPITOLUL IV. MĂSURI DE DIMINUARE ȘI CONTROL ALE
CONSECINȚELOR VALURILOR MASIVE DE FRIG ȘI CĂLDURĂ
PENTRU NATURĂ ȘI SOCIETATE
IV.1. Măsuri de diminuare și control ale consecințelor valurilor masive de
căldură pentru populație și sectorul agricol
Valurile de căldură pot avea consecințe grave asupra la toate sferele de
activitate din sectorul economic. Naturii nu -i poți sta în cale, și de aceea nu putem
preveni aceste valu ri de căldură. Însă, putem să luăm un șir de măsuri pentru a
diminua și controla co nsecințele valurilor de căldură.
Valurile masive de căldură afectează atît populația, cît economia. Pentru
diminuarea și controlarea consecințelor valurilor de căldură asupr a populației se
recomandă consumarea unei cantități mari de lichide. Totodată, este necesar să se
evite expunerea la soare în orele amiezii, dar dacă totuși este nevoie, atunci trebuie să
se utilizeze diverse metode și mijloace de protecție contra radiaț iei solare –
îmbrăcăminte din țesături naturale de culoare deschisă, ochelari de soare, cremă cu
factor de protecție solară.
De asemenea, se recomandă de redus maximal posibil durata aflării în zonele
industriale.37 Se recomandă plimbările pe jos în parcuri , grădini publice, adică în
zonele verzi.
Pentru persoanele care suferă de boli cardio -vasculare și respiratorii este necesar
de a se reduce sarcinile fizice și spațiile aglomerate. În perioadele de căldură masivă,
aerul atmosferic este lipsit sau insufici ent asigurat cu umiditate, de aceea este
recomandat ca serviciile comunale, dar și populația, trebuie să efectueze cît mai
frecvent curățirea umedă a străzilor și încăperilor.
Cel mai mult sunt expuși în fața valului de căldură cei care lucrează afară sub
cerul liber, în diverse domenii de activitate, de aceea trebuie de atras o deosebită
atenție anume acestor persoane. Pentru aceasta este necesar ca managerii firmelor de
construcții, atît din mediul urban, cît și rural, celor din domeniul deservirii rețel elor

37 Ilie Boian, Valurile de căldură și singularitățile termice pozitive în Republica Moldova, În Mediul Ambiant, nr.2(50),
aprilie 2010, Chișinău, p.47

de transport, atît rutier și feroviar, cît și electric să asigure angajații în zilele
caniculare cu apă potabilă și întreruperea eventuală a activităților în perioadă zilei de
maximă insolație, adică în timpul amiezii (recomandat la orele 11.00/12.00 –
16.00/17.00).
Teritoriul Republicii Moldova, fiind ocupat de stepă și silvostepă este favorabil
pentru practicarea agriculturii, avînd condiții naturale necesare ( relief de cîmpie,
clima temperată de tranziție de la cea maritimă la continentală, sol -cernoziom, ape –
rețea densă de rîuri). Valurile masive de căldură sunt un impediment în dezvoltarea
agriculturii, și în primul rînd a cultivării plantelor, deoarece lipsa precipitațiilor și
prezenta temperaturilor ridicate afectează culturile agricole, iar în mod special a
acelor culturi iubitoare de umiditate. Republica Moldova, fiind o țară industrial –
agrară, trebuie de avut grijă ca recolta să nu fie compromisă de valurile de căldură, de
aceea, este necesar de atenuat și de diminuat consecințele acestora asu pra sectorului
agricol.
Pentru atenuarea riscurilor declanșate de valurile de căldură, în agricultură se
folosesc mai multe metode:
– irigația ;
– cultivarea speciilor de plante rezistente la uscăciune și secetă;
– alternarea culturilor, optimizarea regimului hidric și de nutriție a plantelor ;
– aplicarea unor sisteme agrotehnice avansate;
– utilizarea fertilizanților;
– amplasarea ecologică a culturilor agricole;
– sădirea fîșiilor de protecție;
– utilizarea ogoarelor negre;
– reținerea zăpezilor;
– termenele și norma optimă de semănat;
– prelucrarea diferențiată a solului.38

38 Mihăilescu C., Boian Il., Hazarduri climatice, În Mediul Ambiant, nr.5(35) octombrie 2007, Chișinău, p.43

Toate aceste măsuri pot fi aplicate în diminuarea efectelor valurilor de căldură
asupra agriculturii, însă cele mai eficiente sunt irigațiile, care influențează asupra
regimului hidrologic al solului și al stratului de aer inferior. Irigațiile au un rol : pe de
o parte, asigură umezeala productivă necesară plantelor, iar pe de alta, reduc efectul
termic și diminuează procesele de evapotranspirație.39 Se pot utiliza diferite tipuri de
irigații:
– pe baza as persoarelor , conține următoarele componente: sursa de
alimentare cu apă; stația de pompare; conductele de aducție și distribuție;
echipamente, utilaje și instalații de aspersiune, ce transformă curentul de
apă în picături de ploaie artificială și le distri buie pe suprafața câmpului ;
– pe baza canalelor de irigații taluzate sau netaluzate;
– prin picurare , include: sursa de apă, pompa, stația de filtrare (filtrele cu
gravii și nisip), stația de fertilizare, blocul de distribuire și control,
regulatorul de presiune, rețeaua magistrală și sub -magistrală, furtunile cu
picurători (emițători), fitingurile d e conexiune. Tehnologia irigării prin
picurare se caracterizează prin irigare cu cantități reduse și controlate de
apă, corelate cu capacitatea de absorbție a solului și evapo -transpirația
plantei.
Irigațiile trebuie să fie folosite, avînd la bază o supraveghere sinoptică corectă.
În caz contrar aplicarea irigațiilor nu numai că nu este rentabilă, dar pot declanșa
alte riscuri și agrava evoluția peisajului agricol în sens nedorit. Pentru asigurarea
eficienței acestor lucrări care să asigure o evoluție normală a peisajului agricol sînt
necesare măsuri de monitoring.40
O metodă de evitare a daunelor în agricultură în timpul valurilor de căldură
este cultivarea speciilor de plante rezistente la uscăciune și secetă.41 Este bine

39 Serviciul Hidrometeorologic de Stat, Ilie Boian, Riscul secetelor în Republica Moldova
http://www.meteo.md/hazard/risc_secet.html
40 Mihăilescu C., Boian Il., Hazarduri climatice, Î n Mediul Ambiant, nr.5(35) octombrie 2007, Chișinău, p.43
41 Agenția Națională de Dezvoltare Rurală http://acsa.md/metemasuriview.php?l=ro&idm=121

cunoscut faptul că plantele expuse secetei își accelerează ciclul de dezvoltare în
defavoarea creșterii și acumulării masei vegetative, iar nivelul și calitatea
producției sunt mult diminuat e. În cadrul speciilor, gradul de rezistență la secetă
diferă între soiuri și hibrizi, de aceea este rentabil de cultivat specii de plante
rezistente la căldură , pentru a evita daune mari datorate valurilor de căldură.
O altă măsură aplicată p entru diminuarea impactului valurilor de căldură
asupra productivității culturilor agricole este aplicarea unor sisteme agrotehnice
avansate. Sunt folosite măsuri agrotehnice și agro ameliorative care favorizează
perme abilitatea solului pentru apă, înmagazinarea, păstrarea și gestionarea ei
rațională pe tot parcursul anului. Lucrarea solului constituie totalitatea operațiunilor
tehnologice, efectuate cu diferite mașini și unelte în scopul pregătirii solului pentru
cultivarea plantelor.
La momentul actual, în lume se utilizează două sisteme de lucrare a solului :
– sistemul convențional – pentru acest sistem este caracteristică afânarea excesivă a
solului cu întoarcerea brazdei;
– sistemul conservativ – exclude aratul cu întoarcerea brazdei.42
De asemenea, o metodă eficientă este alternarea culturilor, optimizarea
regimului hidric și de nutriție a plantelor , care se face în timp și în spațiu într-o ordine
bine stabilită, științific argumentată și pe care se aplică în complex sisteme raționale
de lucrarea solului, de fertilizare și de protecție a c ulturilor în vederea creșterii și
menținerii fertilității solului, a sporirii calitative și cantitative a producției agricole.
Valurile de căldură au impact negative nu doar asupra sănătății oamenilor și în
agricultură, dar totodată există riscul de incendiu, de aprindere a culturilor agricole, a
depozitelor furajere, a zonelor cu vegetație forestieră, a locuințelor și anexelor
gospodărești. De aceea, este necesar și se recomandă de urmat toate aceste me tode,
pentru evitarea sau diminuarea daunelor aduse de valurile de căldură.

42 Agenția Națională de Dezvoltare Rurală http://acsa.md/metemasuriview.php?l=ro&idm=122

IV.2. Măsuri de diminuare și control ale consecințelor depunerilor puternice de
gheață pentru sănătatea populației și sectorul agrico l

Valurile de frig, la fel ca și valurile de căldură pot avea consecințe nefaste atît
asupra populației, cît și asupra sectorului agricol. Valurile de frig vin însoțite de
depuneri puternice de gheață.
Depunerile de gheață constituie un fenomen climatic de risc cu impact negativ
asupra diferitelor sectoare economice (transporturi, energetică, agricultură,
silvicultură, pomicultură, pășunat, etc.). Depunerile de gheață pot fi:
– simple , când rezultă dintr -un singur tip de depunere (brumă, chiciură, polei,
măzăriche, l apoviță, zăpadă umedă),
– complexe, când i-au naștere dintr -o combinație de depuneri formate
succesiv (polei și chiciură, sau chiciură și lapoviță), în diferite condiții
meteorologice, specifice pentru fiecare în parte.
Frecvența producerii poleiului și a chiciurii în unii ani semnificativ se
deosebește de valorile medii menționate. Astfel, numărul anual cel mai mare de zile
cu polei pe teritoriul Moldovei constituie de la 10 pînă la 46 de zile ( anexa 1 ), iar cu
chiciură – de la 13 pînă la 24 de zile (anex a 2). Repartizarea lor în teritoriu este
similară repartiției valorilor medii pe an.
Formarea depunerilor de gheață este determinată, în primul rând, de o anumită
interacțiune a maselor de aer și anume: înlocuirea unei zone de aer cu presiune
atmosferică j oasă (câmp depresionar) cu o zonă de aer cu presiune înaltă (câmp
anticiclonic) în extindere sau invers, fenomen ce determină înghețul și sublimarea
vaporilor de apă care dau naștere la diferite tipuri de depuneri (Bălescu, 1962).43
Depunerile de gheață au efecte negative asupra diferitor sectoare economice și
de aceea, prezența lor trebuie studiate sub toate aspectele, în vederea determinării sau
chiar a eliminării efectelor pe care le -ar putea produce.

43 Bălescu 1962

Depunerile de gheață pot avea efecte negative, în primul rînd, asupra
agriculturii. Diferite tipuri de culturi agricole au o rezistență diferită față de înghețuri
(anexa 3 și 4). Posibilitățile actuale de luptă împotriva înghețurilor tardive de
primăvară și timpurii de toamnă, pot fi grupate, din punct de vedere al principiului de
combatere, în următoarele grupe:
– măsuri practice înainte de plantare sau însămânțare (plantele sensibile la
îngheț sunt cultivate pe pante cu expoziția sudică sau sud -vestică, care
asigură scurgerea cu ușurință a aerului rece pe văi);
– măsuri prin care se urmărește atenuarea radiației nocturne (fumigațiile,
adăpostirea, perdele vegetale de protecție);
– măsuri prin care se realizează creșterea temperaturii solului și a aerului
(încălzirea suprafeței solului prin irigare, încălzirea cu aer cald);
– mijloace mecanice (ventilarea aerului) prin care se împiedică formarea
inversiunilor termice în stratul de aer din vecinătatea solului;
– măsuri agrofitotehnice prin care se influențează propr ietățile termice ale
stratului arabil și procesele radiative la suprafața solului.
Toate aceste metode determină reducerea răcirilor radiative, distrugerea stratului
de inversiune termică de la sol, omogenizarea temperaturii aerului în stratul
microclimati c și în consecință, menținerea temperaturii aerului și pe suprafața solului
mai mare de 0oC.44
Aplicarea acestor măsuri se face în mod diferențiat, în raport cu condițiile
meteorologice și locale (relief și microrelief, soiuri de plante, condiții tehnice), ca și
de costurile materiale posibile.
Studiile efectuate pînă acum au evidențiat un număr foarte mare de avarii și
incidente pe liniile electrice, 25% fiind cauzate de depunerile de gheață și de vânt.45

44 Ilie Boian, Riscul înghețului și brumei pe teritoriul Republicii M oldova, publicație pe site -ul oficial al
Serviciului Hidrometeorologic de Stat http://meteo.md/hazard/inghetsuri_b.htm
45 Ilie Boian, Riscul d epunerilor de gheață în Republica M oldova , publicație pe site -ul oficial al Serviciului
Hidrometeorologic de Stat, http://www.meteo.md/hazard/dep_gh.htm

Acest fenomen trebuie analizat profund și luate măsuri corespunzătoare de
combatere a efectelor depunerilor de gheață asupra mediului înconjurător care
constau în:
– proiectarea liniilor electrice aeriene pentru sarcini maxime (vînt maxim,
depuneri maxime) pe baza datelor de observație meteorologică privind depunerile de
gheață și caracteristicile vîntului;
– alegerea traseului liniilor electrice aeriene, astfel încît să evite regiunile
favorabile formării chiciurii și vînturilor puternice, exploatînd avantajele oferite de
teren, respectiv evitarea pa ntelor și coastelor dispuse perpendicular pe direcția
maselor de aer umede;
– încălzirea preventivă a conductorilor prin asigurarea unei circulații de putere
care împiedică răcirea acestora sub 0oC;
– topirea gheții formate pe conductoarele liniilor prin m ăsuri adecvate;
– instalarea avertizoarelor de chiciură concepute pentru a alarma atît la depășirea
greutății admise a conductorului acoperit cu gheață, cît și la creșterea inadmisibilă a
sarcinii ca urmare a depunerilor de chiciură și a intensificărilor d e vînt;
– stabilirea zonelor de depuneri și întocmirea unor hărți amănunțite pentru
proiectarea traseelor viitoarelor linii electrice aeriene.
Sănătatea populației, de asemenea, poate fi afectată de valur ile de frig și
depunerile de gheață , pentru că există r isc mare de accidentare prin căzătură , în
special la persoanele în vîrstă și la copii, de perturbare la toate tipurile de transport,
de cădere a liniilor electrice și firelor de telecomunicații. Datorită acestor aspecte de
risc, trebuie respectate un șir de măsuri de siguranță și de evitare a consecințelor
depunerilor de gheață asupra sănătății populației:
– respectarea indicațiilor autorităților;
– evitarea părăsirii imobilelor;
– deplasarea pe trotuare, cu foarte mare atenție, cu pași mărunți, menținând
echilibrul cu ajutorul mâinilor;
– deplasarea cu viteză redusă atât în localități cât și în afara lor;

– echiparea mașinilor cu pneuri corespunzătoare și folosirea preponderentă a
frânei de motor;
– evitarea atingerii stâlpilor sau a cablurilor electrice căzute la pământ;
– evitarea trecerii prin apropierea copacilor;
– evitarea parcării autovehiculelor în apropierea copacilor, din care, sub
greutatea depunerilor, ar putea să cadă crengi;
– împrăștierea materialelor antiderapante, pentru reducerea alunecări i.

CAPITOLUL V. APLICAREA DIDACTICĂ A CERCETĂRII
V.1. Metode și tehnici utilizate pentru predarea prezentului studiu la clasa
a VIII -a, Geografia Republicii Moldova
Studiul nostru poate servi ca material didactic la orele de Geografie și în
special la clasa a VIII -a – Geografia Fizică a Republicii Moldova. Dat fiind faptul că
la disciplina Geografie în clasa a VIII se studiază toata elementele fizico -geografice
ale Republici i Moldova, nu se reușește studierea detaliată. Prezentul studiu în putem
folosi ca suport suplimentar la predarea temei “Elementele climatice” și anume la
studierea Temperaturii aer ului și Precipitațiilor atmosferice. Cînd vom preda aceste
elemente vom folosi date din cercetarea noastră. Consider necesar ca elevii să
cunoască mai multe aspecte ale elementelor climatice care se manifestă pe teritoriul
nostru, deoarece atunci cînd are lor vre -un fenomen meteorologic deosebit (îng heț
toamnă devreme sau primăvara tîrziu, temperaturi minime sau maxime extreme,
vînturi puternice, care aduc pagube, precipitații sub formă solidă primăvara tîrziu, așa
cum a avut loc și în aprilie acest an , precipitații lichide abundente, etc.) cu toții n e
întrebăm: Care este cauza? Din ce direcție vine acest fenomen? Cînd a mai avut loc
așa tip de fenomen? Care este frecvența de manifestare? Ce pagube a adus în alți
ani, comparativ cu prezentul an? Se poate de prevenit acest fenomen? Ce măsuri de
precauți e sau de control putem lua? și este nevoie să cunoaștem aceste răspunsuri, iar
această cercetare ni le oferă.
Pentru a explica tema “Elementele climatice” cu informații din teza respectivă
vom utiliza mai multe metod e și tehnici de predare. Metoda este o c ale eficientă de
organizare și dirijare a învățării, un mod comun de a proceda al profesorului cu elevii
săi. 46 Pe de altă parte o tehnică este un mijloc ales dintre altele, în funcție de anumite
criterii, precum: coerența cu metodele și obiectivele, cons trîngerile materiale,
competența în domeniul deprinderilor.
O metodă de bază care ne va ajuta la predarea temei respective este conversația
euristică , care are în vedere formularea conștientă, liberă, creatoare, preferențială,,

46 Ilinca Nicolae, Didactica Geografie, București 2008, p.42

științifică a unor răspunsuri la interogațiile de control, spre a -i dirija către
descoperirea adevărului geografic,47 iar în cazul dat ne va permite să vedem ce
cunoștințe au elevii despre elementele climatice, înainte de a trece direct la studiul
temei.
Metoda situația -problemă se realizează în situațiile de învățare, în care
încercările elevilor de a formula un răspuns sau o soluție sunt blocate, temporar, de
un obstacol, a cărei depășire solicită efort, mobilizare intelectuală și motivațională
intensă.48 Noi vom utiliza această de metodă la tema dată încerînd să soluționăm
pagubele aduse de un val masiv de căldură.
Diagrama Venn este o metodă ce poate fi aplicată în cazul formării competenței
de comparare, de contrapunere a particularităților obiectivelor, fenomenelor și
proceselor naturii,49 iar aici o vom utiliza pentru a compara ciclonii și anticilonii.
Explozia stelară este o metodă ce evaluează abilitatea elevilor de cercetare a
problemei, soluți ile acumulîndu -se doar după ce au fost adresate întrebări pentru
înțelegerea problemei respective.50 Această metodă o vom folosi la ultima etapă a
lecției, reflecția. Pe tablă vom de seva o stea, iar în colțurile ei vom scrie diverse
întrebări la tema care am studiat -o iar elevii vor răspunde, astfel verificî ndu-le
cunoștințele care le -au acumulat pe par cursul lecției.
Analiza hărților
Exercițiul
Braistormingul
Soarele de Idei
Studierea textului

47 Ilinca Nicolae, Didactica Geografie, București 200 8, p.48
48 Ibidem, p.56
49 Odoleanu Natalia, Ungureanu Larisa, Ghidul profesorului pentru cl. a VI -a, Chișinău, 2011, p.22
50 Ghid de implimentare a curriculumului modernizat pentru treapta gimnazială de învățămînt, Chișinău, 2011, pag.47

V.2. Proiect didactic de predare -învățare la tema “Elementele climatice ”
Proiect de lecție
I. Date de identificare:
 Data :
 Casa: a VIII -a
 Instituția de învățămînt :
 Cadrul didactic: Iurco Ion
II. Construcția:
 Disciplina: Geografia fizică a Republicii Moldova
 Tema: Elementele climatice
 Tipul lecției: predare -învățare -evaluare
Subcompetențe: Examinarea și interpretarea hărților tematice la descrierea
componentelor naturii
Obiective operaționale:
O1 Să determine temperatura aerului în diverse regiuni ale tării, analizînd hărțile
tematice și climatogramele din manual
O2 Să compare ciclonii și anticiclonii, completînd Dia grama Venn
O3 Să stabilească particularitățile vîntului în Republica Moldova, analizînd un
fragment de text
O4 Să identifice cauzele variației precipitațiilor atmosferice și cantitatea lor, în baza
textului din manual
O5 Să întocmească calendarul vremii, înregistrînd timp de o săptămînă variația
elementelor climatice din localitatea natală
Strategii didactice:
 Metode și procedee : Conversația euristică,
 Forme de organizare a activității didactice : Frontal, Pe grupe.
Bibliografie: 1. Manual pentru cl. a VI II-a
2. Atlas pentru cl. a VIII -a – a IX-a

ANEXE

Anexa 1
Numărul maximal de zile cu polei în Republica Moldova

Stația X XI XII I II III IV V X-V
Zile Sezon
Briceni 0 5 9 9 10 4 0 0 19 1971 -72
Soroca 0 3 6 5 6 5 0 0 13 1961 -62
Brătușeni 0 3 6 4 5 2 0 0 10 1961 -62
Camenca 0 6 10 6 7 7 3 0 20 1968 -69
Bălți 0 4 5 6 4 4 0 0 10 1968 -69
Fălești 0 8 6 7 6 5 0 0 17 1961 -62
Bravicea 0 6 6 16 6 6 1 0 22 1952 -53
Cornești 0 9 11 10 14 11 1 0 46 1968 -69
Dubăsari 1 2 9 7 8 7 2 0 20 1962 -63,
1968 -69
Bălțata 0 8 11 6 13 7 3 0 30 1968 -69
Chișinău 0 7 9 7 14 9 2 0 37 1968 -69
Tiraspol 1 5 8 8 7 7 2 0 18 1962 -63,
1968 -69
Cărpineni 0 2 10 6 5 5 0 0 16 1966 -67,
1968 -69
Olănești 0 9 12 13 12 9 2 0 33 1952 -53
Leova 0 2 9 8 9 6 0 0 24 1968 -69
Comrat 0 4 7 15 7 8 0 0 21 1953 -54
Cahul 0 8 14 12 6 9 0 0 29 1965 -66

Anexa 2
Numărul maximal de zile cu chiciură în Republica Moldova

Stația X XI XII I II III IV V X-V
Zile Sezon
Briceni 3 4 14 8 9 3 0 0 21 1972 -73
Soroca 0 3 9 10 3 5 1 0 20 1946 -47
Brătușeni 0 2 5 5 3 4 0 0 13 1963 -64
Camenca 0 3 7 13 4 3 0 0 22 1953 -54
Bălți 0 2 9 6 6 3 1 0 14 1954 -55

Fălești 0 3 7 9 4 3 1 0 17 1963 -64
Bravicea 0 1 8 13 5 5 1 0 20 1962 -63,
1963 -64
Cornești 0 4 10 14 10 3 1 0 24 1955 -56
Dubăsari 0 2 7 9 3 3 1 0 16 1962 -63,
1963 -64
Bălțata 1 2 10 10 6 5 1 0 24 1963 -64
Chișinău 0 3 9 9 3 2 0 0 15 1953 -54
Tiraspol 2 3 8 9 7 3 0 0 16 1957 -58
Cărpineni 1 3 8 8 6 5 0 0 16 1957 -58,
1961 -62
Olănești 0 3 9 8 6 3 0 0 22 1966 -67
Leova 0 2 7 9 5 3 1 0 16 1966 -67
Comrat 0 1 9 9 8 2 1 0 20 1954 -55
Cahul 0 4 9 10 6 2 1 0 19 1963 -64

Anexa 3
Pragurile termice critice (°C) ale culturilor în diferite faze de
vegetație, față de îngheț (după Maximov).

Temperatura* aerului care provoacă vătămarea la
muguri
florari desfăcuți flori rod
Măr -4,0 -2,3 -1,1… -2,2
Păr -4,0 -2,3 -1,2
Vișin -2,0 -2,3 -1,2
Cireș – -2,0 -1,0
Prun -4,0 -2,3 -1,2
Cais -4,0 -2,3 -0,7
Piersic -4,0 -2,9 -1,2
Viță de vie -1,2 -0,2 -0,7

Anexa 4
Pragurile termice critice (°C) ale culturilor în diferite faze de vegetație, față
de îngheț (după Maximov)

Planta Răsărire Înflorire Coacere
1* 2** 1* 2** 1* 2**
Grâu de
primăvară -9 -10 -1 -2 -2 -4
Ovăz -8 -9 -1 -2 -2 -4
Orz -7 -8 -1 -2 -2 -4

Mazăre -7 -8 -2 -3 -3 -4
Plante rezistente la îngheț
Floarea
soarelui -5 -6 -2 -3 -2 -3
In -5 -7 -2 -3 -2 -4
Cânepă -5 -7 -2 -3 -2 -4
Sfeclă de
zahăr -6 -7 – -3 – –
Morcov -6 -7 – – – –
Varză -9 -10 – – – –
Plante cu rezistență medie la îngheț
Soia -3 -4 -2 -2 -2 -3
Dughia -3 -4 -1 -2 -2 -3
Plante slab rezistente la îngheț
Porumb -2 -3 -1 -2 -2 -3
Mei -2 -3 -1 -2 -2 -3
Cartof -2 -3 -1 -2 -1 -2
Plante nerezistente la îngheț
Fasolea -1 -1,5 -0,5 -1 -2 –
Bostănoase -0,5 -1 -0,5 -1 -0,5 -1
Castraveți 0,0 -1 0,0 -1 0,0 -1
Tomate 0,0 -1 0,0 -1 0,0 -1
Tutun 0,0 -1 0,0 -1 0,0 -1
*) Limitele termice care provoacă începutul vătămării (°C);
**) Limitele termice care provoacă distrugerea parțială a plantelor (°C).