Elemente Software Si Hardware Folosite In Realizarea Aplicatiei Fitness

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I

1.1. ISTORIA FITNESS-ULUI

1.2. ISTORIA APARATELOR DE FITNESS

CAPITOLUL II – EXERCIȚIILE FIZICE ȘI PULSUL

CAPITOLUL III – ELEMENTE SOFTWARE ȘI HARDWARE FOLOSITE ÎN

REALIZAREA APLICAȚIEI FITNESS

3.1. VISUAL STUDIO

3.2. C# ȘI VISUAL C#

3.3. LEGO TEHNIC

3.4. SOLID EDGE

3.5. ARDUINO

3.6. SERVOMOTOARE

3.6.1. Generalități

3.6.2. Funcționarea și controlarea servomotorului

3.6.3. Tipuri de servomotoare

3.6.4. Aplicații ale servomotoarelor

3.7. PIESE LEGO

3.8. COMPONENTE ȘI ANSAMBLURI ÎN SOLID EDGE

3.9. ARDUINO UNO

CAPITOLUL IV – CONECTAREA COMPONENTELOR HARDWARE ȘI

REALIZAREA SOFT-ULUI

4.1. MODEL EXPERIMENTAL HARDWARE

4.2. MODEL EXPERIMENTAL SOFTWARE

CAPITOLUL V – CONCLUZII

CONCLUZII ENGLEZA

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

ANEXĂ 1

ANEXĂ 2

INTRODUCERE

Tehnologia, ca etapă a evoluției sau ca proces evolutiv, a adus beneficii și probleme deopotrivă.

Tehnologia a stimulat mecanizarea. Industriile au devenit roboți fabricanți. Micile activități cotidiene au fost transformate în activități mecanizate ce nu mai implică forța umană: spălatul vaselor, spălatul rufelor, deplasarea oamenilor, gătitul – toate acestea au fost înlocuite de mașini de spălat vase, mașini de spălat rufe, autovehicule, roboți de bucătărie și statul prelungit pe canapea în fața televizorului.

Robotizarea a condus la degradarea fizică și psihică a oamenilor. Prin sedentarism oamenii au picat in extrema luării în greutate și implicit au început să sufere de bolile provocate de grăsimea din organism. Și în această situație tehnologia a venit în sprijinul omenirii prin intermediul aparatelor de fitness, aparate pentru slabit respectiv pentru menținerea greutății.

O scurtă istorie a acestora precum și modalitatea de funcționare a unora va fi prezentată în cadrul acestei lucrări. Cu ajutorul pieselor lego tehnic, a unui servomotor și a unui motor DC am proiectat un sistem de monitorizare a funcțiilor vitale în timpul activității de fitness. Funcționarea ansamblului a fost posibilă prin dezvoltarea/crearea unei aplicații pentru Windows. Aplicația comunică cu ansamblul (macheta) prin intermediul cablului serial. Pentru demonstrarea funcționalității sistemului dezvoltat s-a realizat conexiunea acestuia la un fișier video ce prezintă un traseu dintr-o zonă rurală (urcușuri, coborășuri, scări). În momentul pornirii fișierului video, ansamblul (macheta) simulează mersul pe drumul din fișierul video.

Sistemul dezvoltat simulează funcțiile vitale in timpul mersului pe terenul din fișierul video. Pentru început se introduce în program vârsta presupusă a individului ce urmează să parcurgă terenul rural. Pulsul minim selectat este de 60 de bătăi pe minut. În timpul derulării filmulețului video se poate schimba manual cu ajutorul butoanelor valoarea pulsului. În cazul în care pulsul depășește valoarea pulsului limită calculat, viteza de rulare a machetei va scădea. La baza acestui calcul este formula recomandată de Clinica Mayo.

În această lucrare se realizează prezentarea generală a aparatelor de fitness de-a lungul evoluției lor și se explică, pas cu pas, modalitatea de dezvoltare a sistemului de monitorizare a funcțiilor vitale, sistem prezent la majoritatea aparatelor de fitness din ziua de astăzi.

CAPITOLUL I

1.1.ISTORIA FITNESS-ULUI

Așa cum am intrat în secolul 21, una din cele mai mari realizări care ar trebui să o celebrăm este urmărirea continuității fitness-ului de la începutul existenței omului. Încă din timpuri preistorice, condiția fizică a fost determinată de dorința de a supraviețui prin vânătoare și cules. Astăzi , deși nu mai este nevoie de cerințele drastice de supraviețuire, sala de fitness ramâne extrem de importantă pentru sănătate.

Omul primitiv și fitnessul (-10,000 ani î.Hr)

Stilul de viață primitiv nomad necesita o continuă muncă pentru vânătoare și culesul mancării pentru supraviețuire. De obicei triburile mergeau continuu una sau două zile pentru a vâna și colecta mâncare și apă. Activitatea fizică, în afară de ceea ce era necesar pentru vanătoare si colectarea mâncării, a fost, o componentă principală a vieții. În urma unei vanători de succes și a unei colectări de mâncare bune, evenimentele de celebrare includeau călătorii între 10 și 35 de kilometri către triburile învecinate pentru a vizita prieteni și membri ai familiei, unde dansurile și jocurile culturale durau câteva ore bune. Acest model al paleoliticului de supraviețuire și celebrare, cere un nivel înalt de condiție fizică care constă în diferite forme de activități fizice, acestea definind viața umană din acea perioadă.

Neoliticul. Revoluția agricola (10,000-8,000 î.Hr)

Revoluția agricolă din neolitic a marcat încheierea stilului de viață primitiv și a semnificat începerea civilizației. Această perioadă istorică a fost definită de dezvoltare agricolă care include domesticirea de animale precum și inventarea plugului. Aceste progrese au făcut posibil ca triburile să obțină cantități mari de alimente în timp ce rămân într-o singură zonă, tranformând astfel omul primitiv în unul bazat pe agricultură. Această eră în istorie simbolizează începutul unui stil de viața mai sedentar, atenuând în timp unele greutăți ale vieții, iar activitatea fizică a scazut de la zi la zi.

Civilizații antice – China si India (2500-250 î.Hr)

China

In China, invățăturile filosofice ale lui Confucius au încurajat participarea la activitatea fizică regulată. A fost recunoscut faptul că lipsa de activitate fizică poate fi asociată cu apariția anumitor boli (cu referire la defecțiuni de organe și a opririlor interne care sună similar cu boli de inima și diabet), care pot fi prevenite cu exerciții fizice regulate de fitness. Prin urmare, gimnastica Cong Fu a fost dezvoltată pentru a menține corpul în stare bună de “funcționare”. Programele de exerciții Cong Fu constă în diferite poziții și mișcări caracterizate prin poziții separate pentru picioare și imitații de stiluri de luptă ale animalelor. In plus fată de gimnastica Cong Fu, alte forme de activitați fizice au existat de-a lungul Chinei antice, inclusiv tir cu arcul, badminton, dans, scrimă și lupte.

India

În India, fitness-ul a fost descurajat de convingerile religioase ale Budismului și Hunduismului unde sunt subliniate spiritualitatea și tendința de a neglija dezvoltarea corpului. Prin urmare, importanța exrecițiilor fizice în cadrul societății a fost relativ scazută. Cu toate aceastea, un program de exerciții similar cu cel din China, Cong Fu a fost dezoltat. Acest tip de exerciții erau în același timp în conformitate cu convingerile religioase, acestea fiind cunoscute sub denumirea de Yoga. Deși originea exactă nu a fost încă identificată, Yoga există de cel putin 5000 de ani. Tradus,cuvântul Yoga înseamnă uniune, și se referă la unul din sistemele clasice ale filozofiei hinduse, care se străduiește să unească și să dezvolte corpul, mintea și spiritul. Yoga a fost inițial dezvoltat de către preoți hinduși care au trăit un stil de viață modest, caracterizat prin disciplină și meditație. Prin observarea și imitarea mișcării modelelor de animale, preoții au sperat să obțină același echilibru cu natura pe care animalele păreau să îl posede. Acest aspect de Yoga, cunoscut sub numele de Hatha Yoga, esteo formă cu care occidentalii sunt cel mai familiarizați și este definit ca o serie de exerciții de postură fizică și modele de respirație. În afară de echilibrul cu natura, filosofii indieni antici recunoșteau beneficiile Yoga pentru sănătate, inclusiv funcționarea corespunzătoare a organelor. Aceste beneficii de sănătate au fost, de asemenea, recunoscute în Statele Unite, cu o valoare estimată de 12 milioane de persoane ce practică in mod regulat Yoga.

Orientul Apropiat(4000-250 î.Hr)

Liderii politici și militari timpurii din civilizațiile Asiria, Babilon, Egipt, Palestina și Siria au realizat importanța fitnessului în eficiența și performanța forțelor militare, în acest fel încurajând fitnessul în societate. Poate cel mai bun exemplu de civilizație care a utilizat fitnessul în scopuri politice și militare este Imperiul Persan. Liderii persani au cerut exerciții fizice de fitness pentru popor, acest lucru fiind realizat prin implementarea de programe rigide de antrenamente. La vârsta de 6 ani, băieții deveneau proprietate a Imperiului și treceau prin antrenamente în care erau incluse vânătoarea, marșul, călăritul și aruncarea suliței. Fitness-ul era folosit pentru îmbunătățirea puterii și a rezistenței dar nu pentru beneficiile de sănătate, ci mai degrabă pentru a crea soldați mai capabili pentru a ajuta la extinderea Imperiului. Imperiul Persan în timpul apogeului, cu politica și accentul pus pe fitness, în cele din urmă aproape că ocupase tot Orientul Apropiat. Cu toate acestea, accentul pe nivelurile de fitness a scăzut în influență în civilizația persană datorită încurcării dintre liderii militari și politici. Căderea și prăbușirea Imperiului Persan a avut loc într-un moment în care societatea ar fi putut fi caracterizată de o lipsă totală de fitness.

Civilizația Greacă Antică (2500-200 î.Hr)

Atena

Poate că nicio altă civilizație nu a ținut fitnessul în așa mare atenție precum Grecia Antică. Idealismul de perfecțiune fizică a fost una care a întruchipat civilizația Greciei Antice. Aprecierea pentru frumusețea trupului și importanța pentru sănătate și fitness în întreaga societate este una fără precedent în istorie. Grecii credeau că dezvoltarea corpului este la fel de importantă precum dezvoltarea minții. Bunăstarea fizică a fost necesară pentru bunăstarea mintală, cu nevoia de un corp sănătos și puternic pentru a adăposti o minte sanătoasă. Mulți medici practicanți fondatori au facilitat la creșterea fitness-ului de-a lungul Greciei Antice, încluzând asemenea pe Herodicus, Hippocrate și Galen.

Gimnastica împreuna cu muzica au fost considerate cele mai importante subiecte. Un proverb din cele mai vechi timpuri grecești a fost “exercițiul este pentru corp și muzica pentru suflet”. Gimnastica avea loc în palaestra (școala de lupte), care reprezenta un loc de educație fizică pentru băieții tineri. Palaestra consta într-o clădire pentru gimnastică și în plus, în jurul ei exista o zonă în aer liber pentru alergare, sărituri și lupte. Când se ajungea la vârsta de maturitate, de obicei, cu vârste cuprinse între 14 și 16 ani, formarea prin fitness trecea de la Palaestra la gimnazii. Exercițiul în Palaestra și gymnasium era supravegheat de către paidotribe, care este similar cu antrenor de fitness modern. Această situație idealistică de fitness a existat cel mai puternic în Atena, care a fost caracterizată ca o societate democratică, cea mai apropiată de Statele Unite ale Americii.

Sparta

Spartanii din Grecia de Nord valorau fitness-ul chiar mai mult decât atenienii. Cu toate acestea, interesul sporit în fitness în cultura spartană a fost în primul rând în scopuri militare. În această eră, statele grecești au fost în mod frecvent în război între ele. Abilitățile de luptă au fost corelate cu nivelurile fizice de fitness, ceea cea facut necesar pentru popor menținerea unui nivel de fitness ridicat. Societatea Spartană avea nevoie de recruți de sex masculin pentru a intra în programe de fitness la vârsta de 6 ani. Din acest punct până la vârsta adultă, guvernul a fost responsabil pentru creșterea și formarea copilului. Această creștere a constat în programe de formare riguroase care asigurau că băietii vor crește în soldați adulți. De asemenea,femeile trebuiau să-și mențină o condiție fizică bună în scopul de a avea urmași puternici, care ar putea servi statului. Cultura dominant militară a Spartei a dus la una dintre societățile cele mai apte din punct de vedere fizic din istoria omenirii.

Civilizația Romană (200 Î,Hr.-478 d.Hr.)

Imperiul roman a fost antiteza civilizației antice grecești, condiția fizică de fitness a civilizației romane fiind cea mai mare îns, ceea cea facut necesar pentru popor menținerea unui nivel de fitness ridicat. Societatea Spartană avea nevoie de recruți de sex masculin pentru a intra în programe de fitness la vârsta de 6 ani. Din acest punct până la vârsta adultă, guvernul a fost responsabil pentru creșterea și formarea copilului. Această creștere a constat în programe de formare riguroase care asigurau că băietii vor crește în soldați adulți. De asemenea,femeile trebuiau să-și mențină o condiție fizică bună în scopul de a avea urmași puternici, care ar putea servi statului. Cultura dominant militară a Spartei a dus la una dintre societățile cele mai apte din punct de vedere fizic din istoria omenirii.

Civilizația Romană (200 Î,Hr.-478 d.Hr.)

Imperiul roman a fost antiteza civilizației antice grecești, condiția fizică de fitness a civilizației romane fiind cea mai mare în timpul său de cucerire și expansiune. În această perioadă toți cetățenii romani cu vârste între 17 și 60 de ani erau eligibili pentru proiectul militar. Prin urmare, a fost necesar pentru toți cetățenii să-și mențină o condiție fizică bună și să fie pregătiți pentru serviciul militar. Pregătirea militară consta în activități cum ar fi alergarea, marșul, sarituri și aruncarea suliței și a discului. Acest stil de viață a dus la oameni puternici care au cucerit aproape toată lumea occidentală. Cu toate acestea, nivelul de fitness al populației romane a scăzut datorităpopulației care cu timpul a devenit indragostită de avere și divertisment, cum ar fi luptele de gladiatori. Achiziția materială în exces a devenit o prioritate mai mare decât o condiție fizică bună. Stilul de viață generos și degradarea fizică au dus la decăderea civilizației romane.

Evul Mediu Timpuriu(476-1000) și Evul mediu(900-1400)

Prăbușirea Imperiului Roman, care a fost cucerit de Barbarii din Europa de Nord, simboliza începutul unui mileniu de impas intelectual. Cu toate acestea, aceste evenimente au fost benefice fitness-ului. Stilul de viată generos al romanilor a dus la deteriorarea completă a nivelului de fitness al societații. Triburile barbare din Europa de Nord posedă caracteristici similare ca ale oamenilor primitivi. Stilul lor de viată a constat în vânătoare și colectarea de alimente. Activitatea fizică și de fitness au fost premisele pentru supraviețuire. Prin urmare, în ciuda piedicilor culturale care au avut loc cu căderea Imperiului Roman, fitnessul a cunoscut o renaștere in Evul Mediu Timpuri și Evul Mediu.

Renașterea(1400-1600)

Următoarea perioadă după Evul Mediu, care a constat în renașterea învățăturii culturale a greciei antice și romane, a dat naștere perioadei renascentiste. În această perioadă a fost reînnoit interesul pentru corpul uman. Încă o dată, idealurile antice grecești care au glorificat corpul uman, au câstigat acceptare pe scară largă. Multe persoane, printre care Martin Luther (lider religios) și John Locke (filozof)au susținut că un nivel ridicat de fitness îmbunătățește învățarea intelectuală.

Civilizațiile care au recunoscut importanța fitness-ului au avut nevoie de o cale pentru a transmite aceste cunoștințe oamenilor. Prin urmare, fitness-ul și educația fizică împart o legătură comună. Educația fizică a devenit instrumentul folosit pentru a raspândi beneficiile fitness-ului în întreaga societate. Programele școlare, în special în Grecia antică, au recunoscut necesitatea în planul de învățământ al educației fizice. Aprecierea reînnoită pentru viața umană, care a evoulat în timpul Renașterii, a creat un mediu care a fost gata pentru dezvoltarea pe scară largă a educației fizice în întreaga Europă.

Revoluția Industrială în Europa (1700-1850)

Europa continentală a suferit numeroase schimbări culturale ca urmare a Renașterii. Fitness-ul a rămas important și a continuat să urmeze tendințele inițiale din timpul Renașterii. Programele de educație fizică s-au extins în cadrul națiunilor din Europa care erau în curs de dezvoltare. Sentimentele intense pentru naționalism și independență au creat prima mișcare către fitness-ul modern, care a venit sub formă de programe de gimnastică. Gimnastica s-a bucurat de o imensă popularitate în această perioadă, devenind deosebit de raspândită în Germania, Danemarca, Suedia și Marea Britanie.

Germania

Creșterea gimnastici în Germania poate fi atribuitămuncii a doi profesori de educație fizică: Johann Guts Muths și Friedrich Jahn. Guts Muth este în general menționat ca “bunicul” gimnasticii germane. El a inventat numeroase programe de exerciții fizice și echipamentele pe care au fost efectuate. Lucrările sale pe toată durata vieții se găsesc în două carți – gimnastica pentru tineri și jocuri.

Friedrich Jahn a caștigat titlul de “Tată al gimnasticii germane” pentru munca sa de lungă durată. Pe vremea când Jahn era încă tânăr, Napoleon a cucerit o mare partedin Europa, inclusiv Germania. Odată cu căderea Germaniei, aceasta a fost împărțită în state separate. Pasiunea lui Jahn pentru naționalismul și independența germană a devenit principala forță din spatele creației sale pentru programe de gimnastică. El credea că în viitor susceptibilitatea la invazii străine ar putea fi prevenită prin dezvoltarea fizică a poporului geraman. La scurt timp au fost dezvoltate facilități care găzduiau aparate pentru alergare, sărituri, echilibru și alpinism în întreaga Germanie.

Suedia

Per Henrik Ling a dezvoltat și introdus propriul program de gimnastică în Suedia, care era aplicat în trei zone diferite: gimnastică în învățământ, gimnastică militară și gimnastică medicală. Henrik care avea un trecut medical destul de puternic a recunoscut că exercițiile sunt necesare pentru toate persoanele. El a susținut că programele de exerciții fizice ar trebui să fie concepute în funcție de diferențele între persoane. Henrik credea că profesorii de educație fizică trebuie să posede cunoștințe despre efectele exercițiilor asupra corpului omenesc. Henrik a folosit știința și fiziologia pentru a înțelege mai bine importanța fitness-ului.

Danemarca

Frank Nachtegall, care a început inițial să predea în casa lui, a introdus și a ajutat la popularizarea programelor de gimnastică în întreaga Danemarcă. El a fost deosebit de preocupat cu dezvoltarea de programe de gimnastică în cadrul sistemului de învățământ. Fiind interesat de mic copil deactivitatea fizică, aceasta a stârnit fascinația lui Nachtegall în fitness. În cele din urmă a predat într-o clădire privată în care a fost dedicat în întregime pentru pregătirea fizică și mai târziu a devenit director la un program conceput pentru a pregăti viitori instructori de fitness. Acest program a avut denumirea de “instruirea profesorilor în gimnastică”.

Anglia

În interiorul Marii Britanii, un student la medicină, Archibald Marclaren, a răspândit cuvântul cu privire la beneficiile fitnesului. Marclaren, precum Per Henrik Ling din Suedia, a fost fascinat de componentele științifice ale fitness-ului. Lucrările sale de o viață în aceste domenii sunt înregistrate în Sistemul Național de Exerciții și Pregătire în Teorie și Practică (National Systems of Bodily Exercise and Training in Theory and Practice). Marclaren a făcut câteva observații bazate pe munca sa în care sunt recomandate exerciții foarte asemănătoare cu cele din ziua de azi. În primul rând, Marclaren a crezut că remediul pentru oboseală și stres este activitatea fizică. În al doilea rând, el a remarcat că exercițiile de recreare care se găsesc în jocuri și sport nu sunt suficiente pentru atingerea unor niveluri adecvate de fitness. În cele din urmă, Marclaren a realizat că atât băieții cât și fetele aflați în creștere au nevoie de exerciții fizice regulate. În conformitate cu Henrik, Marclaren a recunoscut nevoia de programe de exerciții variate în funcție de fiecare persoană. Mai mult decât atât el a documentat importanța în progresia exercițiilor.

America – Perioada colonială (1700-1776)

Greutățile vieții coloniale au asigurat că activitatea fizică a continuat să fie o prioritate in viață, însă în această perioadă nu au existat nici un fel de exerciții sau programe de fitnes. America colonială a rămas o țară nedezvoltată, caracterizată prin mult teren neexplorat și pustietate. Stilul de viață din această perioadă consta în mare parte din aratul pământului pentru recolte, vânătoare și creșterea de bovine. Acest stil de viață oferea suficient nivel de activitate fizică fără a mai fi nevoie de exerciții suplimentare.

Statele Unite ale Americii – Periaoda Natională(1776-1860)

Fitness-ul în Statele Unite ale Americii în Perioada Națională a fost influențat de culturile europene. Imigranții au adus multe aspecte ale patrimoniului lor în Statele Unite, inclusiv gimnastica germană și suedeză. Programele de gimnastică germană și suedeză nu au reușit însă să atingă același nivel de popularitate ca în Europa.

Cu toate acestea, liderii timpurii din Statele Unite erau conștienți de nevoia de exerciții și de fitness. Benjamin Franklin a recomandat activități fizice regulate, inclusiv alergare, înnot și forme de antrenamente de bază pentru rezistență și pentru menținereasănătății. Președintele Thomas Jefferson a recunoscut necesitatea fitness-ului deși la un nivel oarecum extrem: ”Nu mai puțin de două ore pe zi ar trebui să fie dedicate exercițiilor iar vremea nu trebuie luată în considerare. Dacă corpul este slab, mintea nu va fi puternică”.

Educația fizică timpurie în Statele Unite ale Americii

În Europa,școlile au fost un mediu important de răspândire al fitness-ului în soicetate prin programe de educație fizică. Cu toate aceastea, în Statele Unite ale Americii procesul educațional a fost axat în principal pe probleme intelectuale. Școlile erau concentrate în predarea disciplinelor tradiționale, inclusiv citire, scriere și aritmetică. Educația fizică a lipsit din sistemul de educație publică pentru cea mai mare parte a secolului al XIX-lea. În ciuda lipsei de interes în fitness din această eră, J.C.Warren și Catherine Beecher au adus contribuții semnificative la viitorul fitness-ului în America.

Dr. J.C. Warren, un profesor în medicină de la Universitatea Harvard, a fost un susținător major al activității fizice. Trecutul în medicină al lui Warren i-a dat o înțelegere clarăa necesității de exerciții fizice, recomandările sale incluzând gimnastica. Mai mult decât atât, Warren a început să creeze exerciții pentru femei. Cathirine Beecher a conceput special programe de fitness pentru a satisface nevoile femeilor. Printre mulțimea de programe diferite, a fost și un sistem de gimnastică efectuată pe muzică. Deși nu esteîi recunoscut numele, programele Beecher din mijlocul secolului al XIX-lea purtau similitudini remarcabile cu aerobicul modern.

Statele Unite – post-război civil (1865-1900)

Unul dinte cele mai importante evenimente cu privire la fitness-ul modern în Statele Unite a fost revoluția industrială care a dus la schimbări culturale în intreaga țară. Avansarea în domeniul technologiilor industriale și mecanice a înlocuit locurile de muncă unde era nevoie de forță de muncă intensivă. Viața ruralăs-a schimbat la un stil de viată urban. Noua viață în oraș necesita mai puțină mișcare și muncă în comparație cu viața rurală, în consecință a scazut nivelul de activitate fizică. La începutul secolului, cele mai frecvente cauze de deces au fost de gripă, poliomielită, rubeolă și alte boli infecțioase. Riscul de îmbolnăvire și mortalitatea ridicată datorită bolilor infecțioase au fost atenuate cu descopeirea penicilinei. Evident, începand din anii 1950 și 1960,o epidemie de boli hipokinetice, inclusiv boli cardiovasculare, cancer și diabet zaharat de tip II, au început sa fie recunoscute ca fiind principalele cauze de imbolnăvire și moarte. Îmbunătățirile aduse stilului de viață de către revoluția industrială a venit cu uncost nedorit și alarmant de sănătate.

Dupa încheierea razboiluli civil in 1865, gimnastica suedeză și germană s-au bucurat de o creștere moderată în popularitate. Cu toate aceastea, cea mai populară formă de gimnastică în această perioadă de timp a fost “The New Gimnastica”, introdusă de Dioclesian Lewis. Persoane care au jucat un rol important în dezvoltarea de aptitudini în această perioadă de timp au fost Edward Hitchcock, William Anderson și Dudley Sargent.

Hitchcock a recunoscut rezultatul dorit în programele sale de fitness care aveau și o imbunătățire a sănătății. El a introdus, de asemenea, conceptul de utilizare a măsurătorilor antropometrice pentru a evalua progresul. Sargent a adăugat cercetări științifice la instrurea de fitness și a organizat metodologii de a învața instructorii. Lucrearea de o viață a lui Anderson s-a axat pe instruirea în educație fizică, cu cea mai mare contribuție a sa – dezvoltarea acesteia într-o organizație profesională.

Secolul XX

Secoulul XX a simbolizat începutul unei noi ere de lideri în fitness: președinții Statelor Unite. Theodore Roosevelt, probabil președintele cel mai apt fizic, care a ocupat biroul oval, și în acelasi timp a condus națiunea în noul secol, a recunoscut importanța exercițiilor și activitatății fizice și a a avut puterea să încurajeze cetățenii din America să fie activi fizic. Președintele Roosevelt a avut o pasiune pentru fitness similară cu ideologia din Grecia Antică. Dorința lui pentru fitness a evoluat din copilărie prin luptele sale cu astmul pe care l-a învins printr-un program de exerciții foarte riguros. În calitate de Președinte, s-a angajat în mai multe forme de activități fizice, cum ar fi drumeții, călărie, precum și alte eforturi în aer liber.

Primul Război Mondial

În Europa, primul război mondial a început în luna august a anului 1914, iar intrarea în război a Statelor Unite a fost cu trei ani mai târziu in 1917.Odată cu intrarea Statelor Unite în război, sute de mii de militari au fost recrutați și instruiți pentru luptă. După ce războiul s-a terminat, statistici au fost eliberate cu date îngrijorătoare cu privire la nivelurile de fitness. S-a constatat că una din trei persoane recrutate era inaptă pentru luptă iar mulți dintre recruți erau nepotriviți pentru antrenamentul militar. Legislația guvernamentală a fost adoptată în scopul de a îmbunătăți programele de educație fizică în școlile publice. Cu toate acestea, interesul și preocuarea pentru fitness a scăzut doarece Statele Unite în 1920 au intrat în Marea Depresie.

Deceniul furtunos și marea Depresie

Interesul sporit în fitness s-a risipit de-a lungul acestui deceniu. Un model care este familiar de-a lungul istoriei este că, după un razboi cu multe lupte, tendința pentru societate este să se relaxeze, să se bucure de viață și să facă exerciții mai puține. Deceniul Furtunos a câștigat aceast nume pentru un motiv deoarece societatea a trăit mai ușuratic decât în orice moment din istorie. Prioritațile erau axate pe mâncare, băutură, petreceri și alte tipuri de divertisment.

In octombrie 1929 capitalul s-a prăbușit și a însemnat începutul unui deceniu de depresiune economică. Economia nu a reușit să își revină până în momentul în care Statele Unite a intrat în al doilea război mondial în 1941. Împreună cu alte aspecte ale vieții, nivelul de fitness a scăzut în timpul recesiunii. Câștigurile pe care programele de educație fizică le-au făcut în urma legislației din primul război mondial au fost de scurtă durată. Finanțarea acestor programe a devenit limitată și în cele din urmă epuizată datorită economiei sărace.

În ciuda piedicilor pe care fitness-ul l-a suferit în timpul Marii Depresii, Jack LaLanne, care în cele din urma a fost recunoscut ca pionier de ghidare al fitness-ului,a început cariera ca un instructor de fitness mass-media. De-a lungul vieții sale, LaLanne a predicat valoarea fitness-ului și beneficiile acestuia. În anii 1950, programul Jack LaLanne a început să fie difuzat la televizor. LaLanne a dezvoltat programe de fitness care includ aerobică, aerobic de apă și exerciții de rezistență. El a introdus și numeroase echipamente pentru exerciții, inclusiv prima mașină cablu-scripete, sistemul de siguranțăpentu a face genuflexiuni numită mașina Smith. Deși LaLanne este menționat ca inițiator al mișcării “jumping jack”, istoria sugerează că adevăratul inventator a fost John “Black Jack” Pershing, un ofițer tactic din primul război mondial. LaLanee a precedat mișcarea modernă de fitness de aproximativ trei decenii, ideologia și programele sale de fitness au fost corecte în abordare atunci când au fost judecate de cercetatorii moderni.

Al doilea război mondial

De-a lungul istoriei lumii, conflictele militare au avut un impact major asupra stării fitness-ului. În esență, mișcarea fitness-ului modern a evoluat datorită influenței celui de-al doilea război mondial și urmat de dezvoltarea din Războiul Rece.

Statele Unite au intrat în al doilea război mondial datorită bombardării Perl Harbor pe data de 07 decembrie 1941. Odată cu declarația de război a venit și necesitatea de recrutare de personal militar. Cu toate acestea, cu cât mai mulți bărbați erau recrutați, devenea jenant de evident că mulți nu erau potriviți pentru luptă. Când războiul s-a terminat, a fost raportat că aproape jumate din recruți trebuiesc respinși sau să primească posturi în afara luptei. Aceste statistici tulburătoare au ajutat la obținerea atenției asupra importanței fitness-ului.

Contribuții importante în fitness au venit în anul 1940, în special de la Dr. Thomas K. Cureton de la Universitatea din Illinois. Cureton a introdus cererea pentru cercetarea fitness-ului, care a îmbunătățit recomandările de exerciții pentru fiecare persoană în parte. Cureton nu doar că a recunoscut numeroasele beneficii a exercițiilor regulate, el a încercat să extindă cunoștințele asupra corpului omenesc cu privire la fitness. El a vrut să răspundă la întrebări cum ar fi cât de mult exercițiu este nevoie pentru a te ține sănătos și care tip de exerciții sunt cele mai eficiente. Mai important, Cureton a vrut să știe cum exercițiile fizice pot fi măsurate pentru un singur individ. Printre contibuțiile sale importante cele mai multe au fost în curs de dezvoltare, teste de fitness pentru anduranță cardiorespiratorie, forță musculară și flexibilitate. Cercetările sale au dus la mai multe recomandări pentru îmbunătățirea fitness-ului cardiorespirator, inclusiv identificarea unui ghid pentru intensitatea antrenamentului necesar pentru un nivel de fitness mai ridicat. Sugestiile sale au devenit baza fundamentală din spatele exercițiilor fizice viitoare.

Lecții din istorie

Istoria fitness-ului descrie câteva teme care sunt legate de secoulul XXI. Una este asociată puternic de puterea militară și politica pe care fitness-ul a avut-o în progresul omenirii. În multe feluri acest lucru arată cum influențează liderii sănătatea și fitness-ul. Conceptul minte-corp a avut o evoluție slabă. Unele culturi au descris că spiritualitatea estemai importantă decât corpul, pe când alții cum ar fi societatea greacă a susținut idealul că o minte sănătoasă se găsește doar într-un corp sănătos.

Un alt concept din istorie foarte interesant este: exerciții pentru corp și muzică pentru suflet. Programele de fitness din ziua de azi au evoluat in acest concept armonios, muzica fiind o componentă importantă în experiența exercițiilor.

Se pare că pe masură ce societățile devin prea îndragostite de bogății, în același timp scade și nivelul de fitness. In plus pe măsură ce tehnologia a avansat în același timp fitness-ul a scăzut. Istoria ne oferă multe date despre modul de a preveni sau a redresa aceste resurse.

1.2.ISTORIA APARATELOR DE FITNESS

Mașini care exersează pentru tine, din epoca victoriană până în ziua de astăzi

A fost o perioadă când oamenii nu trebuiau să își facă griji prea multe pentru a face exerciții. Când trebuiau să omoare, să adune și să crească propria mâncare totul se întâmpla natural, prin muncă, fără nevoia de exerciții suplimentare. Dar am descoperit cum să evităm aceste treburi laborioase. Nu după mult timp a trebuit să descoperim noi metode de a rămâne în formă, prin urmare exercițiile fizice.

Exercițiile sunt procese care consumă energie și timp. Astfel, din clipa în care am făcut mașinării care să facă muncă în locul nostru am facut și mașinării pentru a face exerciții. De fapt, dacă nu ar fi fost ingeniozitatea victoriană, locurile precum sălile de forță nu ar exista.

În timp ce unele din invențiile lor au evoluat într-un echipament din sala de fitness, multe dintre ele erau inutile și arătau absurd. Aceste invenții pentru exerciții inutile nu sunt doar lucruri din trecut. De fapt, cele mai multe dintre ele au replici moderne și sunt vândute prin intermediul televizorului de astăzi. Să privim în trecut la câteva dintre mașinăriile pentru exerciții fără efort.

Era victoriană

Fig. 1.mașinade“rulare a abdomenului”

Medicul suedez Gustav Zander este omul vinovat pentru sălile de fitness. Institutul lui Zander a stabilit la sfârsitul anilor 1800, 27 de mașini pe care le-a prezentat, concepute de el însuși, pentru a ajuta clientela bogată să iși îmbunătățească calitățile în fitness. Unele dintre acestea au fost strămoșii mașinilor de greutate moderne Stair Masters. Altele, cum ar fi aceasta mașina “rulare a abdomenului”(din Fig. 1.) sau simulatorul de călărie (Fig. 2.), nu au avut beneficiu fizic ci doar un bun masaj.

Fig. 2.simulatorul de călărie

La sfarșitul anilor 1800 in America, Dr.John Harvey Kellogg a fost medicul șef al faimosului Sanatoriu Battle Creek din Michigan, o stațiune de ultimă generație de sănătate care a inspirat în anul 1994 filmul “The Road to Wellville”. Kellogg a inventat și fulgii de porumb și fulgii de tărâțe împreună cu fratele său Keith Will Kellogg, fondatorul companiei de cereale Kellogg.

Fig. 3.dispozitiv cu role rotative

Pe de o parte, Dr. Kellogg a introdus mai multe idei revoluționare care sunt acceptate pe scară largă în medicina de azi: dieta și exercițiile fizice sunt vitale pentru o sănătate bună, că sănătatea intestinală, susținută de fibre și iaurt sunt esențiale pentru bunăstare, că prin sex se pot transmite boli urâte, că fumatul poate provoca cancer pulmonar și că de la cafea se pot produce daune grave. Pe de altă parte, el a avut metode neortodoxe printre care mutilarea genitalelor la femei, terapie prin electroșocuri, separarea racială și chiar scufundarea în apă rece cu radium ca o terapie. El a susținut mașinile de masaj ca exercițiu (cum este dispozitivul cu role rotative din Fig. 3. care a fost folosit în anii 1970 așa cum arată o pagină din catalogul JCPenney din anul 1977).

Fig. 4.scaun din lemn care vibrează

În afară de cerealele foarte bune, poate cea mai mare moștenire de durata a lui Kellogss este conceptul de “ vibreaza-ți drumul spre fitness”. Datorită dezvoltării minunate a electricității, el a proiectat un scaun din lemn care vibrează (în imaginea de mai sus, Fig. 4.) în jurul anilor 1900. El a pretins că acesta iți curătă intestinele, și te scapă de durerile de spate și de cap și îmbunătățește tonusul muscular. Aparent acest scaun a fost “inconfortabil de dureros” și nimeni nu a vrut să îl folosească.

În secolul al 19-lea un alt fenomen științific care părea la fel de magic ca energia electrică a fost magnetismul. Acest corset Magnetizat sau “electric” văzut în reclama de mai jos(Fig. 5.) oferă nu doar o mică talie ca de viespe ci și un remediu pentru indigestie, reumatism, paralizie si “slăbiciune generală”.

Fig. 5.corset Magnetizat

Anii 1920 și 1930

Corsetele au scăzut în modă din deceniul furtunos, dar inventatorii au găsit alte modălitați de a încorpora tehnici asemănătoare în fitness-ul pasiv.

În 1921 hamacul rotativ Molby promitea să îți întindă mușchii, să îndrepte coloana vertebrală și să calmeze nervii (Fig. 6.). Pentru doamne era promisiunea unui corp clepsidră, cu o talie mai mică și”piept bogat”(fuller chest);

Fig. 6.hamacul rotativ Molby

În mod natural , oamenii încă iubeau ideea de a sta și de a lăsa scaunul să facă munca. Conceptul de simulator de călărie al lui Zander a avut o revenire cu “Mechanical Wondercycle Exercisulator” (Fig. 7.) in anul 1931, care devenise un fel de simulator pentru adulți care iubeau caii. În revista “Popular Science” se afirma că mișcarea trap iți poate lucra mușchii de la picioare, spate, stomac și gât.

Fig. 7. “Mechanical Wondercycle Exercisulator”

În 1936 scaunul magic mecanizat (Fig. 8.) a oferit mai multe metode pentru femei pentru a se subția și a deveni mai atractive prin simpla așezare pe scaunul “magic”. Aparatul era util pentru subțierea taliei, pentruîntărirea gleznelor și într-un final masajul bărbiei pentru o formă mai mică, în tot acest timp întinzându-se coloana pentru a corecta poziția corpului.

Fig. 8.scaunul magic mecanizat

Chiar dacă ne găndim la mașinile cu bandă vibratoare ca produse din anii 50` ele de fapt au fost pentru prima dată introduse în 1928 de către facilitatea de sănătate Kellogg. Femeile care doreau să atingă o formă ca de “puștoaică” sperau ca prin vibrare să dea jos grăsimea (Fig. 9.).

Fig. 9. Mașina cu centură vibrantă

Anii 1950, `60 și `70

Mașina cu centură vibrantă (Fig. 10.) a devenit mai populară când soldații s-au întors acasă din al doilea război mondial, iar soțiile și prietenele lor au dat la o parte pantofii robuști și salopetele de lucru și încercau să arate mai mult ca cele din revista pin-up, care au ținut companie oamenilor lor în nopțile singuratice din război. Stilul de a doua zi (pantofi cu toc cui, rochiile Christian Dior)necesita o talie mai mică și o linie a bustului mai mare. Dar ce au făcut doamenele care au dragostea pentru mâncare prea mare? Au încercat să iși vibreze talia ca să ajungă la o talie mai mică, normal. Imbecilitatea la care a dus aceste dispozitive a fost destul de mare făcând o comedie de aur în desenele animate de la “I Love Lucy” pana la “Pee-Wee`s Playhouse”. Totuși au rămas foarte populare până în anii 1970.

Fig. 10.Mașina cu centură vibrantă

De când vibrațiile nu au mai fost suficiente, femeile s-au întors spre următorul pas logic: șoc electric. Relax-a-Cizor (Fig. 11.), a fost introdus pentru prima dată în 1949 și promitea să curenteze grăsimea și să o dea jos. Mai mult de peste 400.000 dintre aceste echipamente au fost vândute înainte de a fi scoase de pe piată în anul 1970, datorită efectelor negative – aparent curentul înalt provocă ritm cardiac anormal, avorturi spontane, agravarea herniei, ulcere și epilepsie. Acest dispozitiv și-a făcut apariția și într-un show televizat “Mad Man” în anii `60 .

Fig. 11. Relax-a-Cizor

Probabil unul dintre cel mai distractiv gadget pentru exercițiu a fost inspirat din Chubby Checkers, mania dansului din 1960 “The Twist”. Producătorii au pus împreună cele mai simple mașini imaginabile, făcute din bucăti rotative și le-a dat nume distractive: Slim-Twist Exerciser, Twist Board și Gyro Slim `n` Trim Ecerciser (Fig. 12.).

Fig. 12.Gyro Slim `n` Trim Ecerciser

CAPITOLUL II

EXERCIȚIILE FIZICE ȘI PULSUL

În timpul exercițiilor fizice mușchii au nevoie de sânge suplimentar pentru a coordona activitățile corpului, astfelt încât inima răspunde prin pomparea sângelui mult mai rapid și cu mai multă putere. Ritmul cu care inima pompează sângele în tot corpul este pulsul, iar pulsul ridicat în timpul exercițiilor este o formă sănătaosă de exercițiu pentru inimă. Clinica Mayo recomandă pe cei mai mulți oameni ca să urmărească atingerea a 70-85 % din ritmul lor cardiac maxim în timpul exercițiilor pentru a mări beneficiile exercițiilor și pentru a evita suprasolicitarea inimii.

Factori care afectează pulsul.

Deși majoritatea oamenilor sănătoși ar trebui să urmarească 70-85% din rata ritmului cardiac maxim în timpul exercițiilor fizice, totuți acest lucru poate fi periculos pentru unii oameni. Persoanele cu probleme cardiovasculare, persoanele în vârstă și persoanele care nu sunt în formăbună ar trebui să înceapă mai lent. Ar trebui consultat un doctor înaintea începerii unei rutine de fitness. Condiția fizică poate fi verificată prin cât de repete o persoană atinge rata pulsului țintă. Persoanele care sunt in formă fizică excelentă ar putea avea nevoie de mai mult efort pentru a ridica pulsul, în timp ce pulsul unui începător are tendința să crească mult mai repede.

Calcularea pulsului ideal.

Cel mai precis mod de a calcula pulsul ideal in timpul exercițiului este de a întreba un doctor, care poate efectua un test de stres. Un puls ideal variază de la o persoană la alta, astfel încât calculele bazate pe vârstă pot oferi doar o idee. Clinica Mayo recomandă o formulă simplă de a obține un număr al pulsului ideal în funcție de vărstă: din numărul 220 se scade vârsta, apoi se înmulteste această valoare cu un număr între 70 și 85 și pe urmă se împarte la 100, în funcție de cât de mare vrei să fie pulsul inimii tale. De exemplu, dacă o persoană are 30 de ani, se scade din 220 valoarea 30, pe urmă se înmulțește cu 85 și se împarte la 100. Această formulă dă un ritm cardiac țintă de 161 bătăi pe minut.

CAPITOLUL III

ELEMENTE SOFTWARE ȘI HARDWARE FOLOSITE ÎN REALIZAREA APLICAȚIEI FITNESS

3.1.VISUAL STUDIO

Visual Studio este o suită de aplicații creată de Microsoft pentru a oferi dezvoltatorilor un mediu de dezvoltare de aplicații pentru platformele Windows și NET. Visual Studio poate fi folosit pentru a scrie aplicații de consolă, aplicatii Windows, servicii Windows, aplicații Windows Mobile, aplicații ASP.NET și servicii web ASP.NET și la alegerea programatorului, limbaje de programare C++, C#, VB.NET, j# și multe altele. Visual Studio include, de asemenea, diverse intrumente suplimentare de dezvoltare, cum ar fi Visual SourceSafe, aceste instrumente fiind inculse în funcție de ediția de Visual Studio folosită.

Microsoft are o istorie lungăa instrumentelor de dezvoltare iar Visual Studio este punctul culminant al eforturilor depuse. Pentru câțiva ani Microsoft a lansat instrumente de dezvoltare individuale, cum ar fi Visual C++ și Visual Basic, dar începând cu 1997 au început săofere Visual Studio care combină toate mediile de programare într-o singură aplicație (variante separate încă sunt la vânzare dar sunt mai puțin populare).

Au existat numeroase versiuni de Visual Studio de la prima variantă. Visual Studio 6 a coincis cu lansarea Visual Basic 6, Visual Studio.NET a fost lansat împreună cu versiunea 1.0 a .NET framework și a fost din nou revizuită cu versiunea 1.1 a .NET framework moment în care a fost numit Visual Studio.NET 2003. Următoarea versiune de Visual Studio, numită Visual Studio 2005 a fost lansată în luna noiembrie 2005 și a coincis cu lansarea versiunii 2.0 a .NET framework. Următoarele versiuni au fost Visual Studio 2008, Visual Studio 2010, Visual Studio 2012 și Visual Studio 2013.

Capabilități

Ce se poate face cu Visual Studio? În continuare sunt câteva din diversele aplicații care pot fi construite folosind Visual Studio.

Aplicații consolă: Aceste aplicații rulează din linie de comandă și nu includ o interfață grafică, dar sunt foarte bune pentru programe de mici dimensiuni sau pentru a rula în interiorul unei alte aplicații.

Aplicații Windows Forms: Acestea sunt aplicații desktop Windows și sunt scrise utilizând cadrul .NET. Deoarece sunt aplicații .NET, acestea au nevoie de .NET framework pe calculator pentru a rula.

Servicii Windows: Serviciile sunt aplicații care rulează în fundal în timp ce calculatorul este pornit. Acestea sunt aplicații care efectuează sarcini sau se ocupă de cererile de rețea.

Aplicații ASP.NET: ASP.NET este o technologie puternică care este utilizată pentru a crea aplicații web dinamice, de multe ori incluzând baze de date.

Servicii web ASP.NET: ASP.NET oferăun model complet de servicii web care îți permite rapid și usor să creezi servicii web.

Aplicații Windows Mobile: aplicațiile Windows Mobile pot rula pe platforme care includ Compact framework. Acestea includ dispozitive Pocket PC, precum și telefoanale mobile care rulează platformă Microsoft Smartphone.

Aplicații MFC/ATL/Win 32: se pot crea în continuare aplicatii tradiționale MFC, ATL și Win32 folosind C++. Aceste aplicații nu au nevoie de .Net framework pentru a rula, dar nu includ beneficiile pentru a lucra cu acest framework.

Suplimente Visual Studio: se poate utiliza Visual Studio pentru a scrie o nouă funcționalitate pentru a fi adaugată tot în Visual Studio.

Visual Studio include proiecte pentru a implementa aplicația, lucrul cu baze de date, crearea de rapoarte și multe altele.

Caracteristici

Toate aplicațiile de mai sus ar putea fi scrise utilizand unalt IDE sau o combinație de SDK-uri și editorul de text favorit care sunt disponibile în mod liber, așa că de ce ai plăti pentru Visual Studio? Visual Studio este dedicat pentru a face munca de dezvoltare a aplicațiilor mult mai ușoară prin salvare de timp și caracteristici. În continuare sunt câteva din caracteristicile mai importante:

IntelliSense: IntelliSense este caracteristică înregistrată (trademark) a Visual Studio. IntelliSense pur și simplu ajută în timpul programării, acesta arată clasele disponibile, metodele și proprietățiile disponibile pentru aceste clase.

“Designeri”: Visual Studio include “disigneri” visuali WSYIWYG pentru aplicații Windows, aplicații ASP.NET și aplicații Windows Mobile. Acești “designeri“ fac munca mult mai ușoară pentru a face o aplicație să arate bine.

Depanare: Una dintre cele mai importante caracteristici ale Visual Studio este abilitatea de a trece prin aplicație linie cu linie în timp ce este executată.

Organizare: Visual Studio este construit pentru dezvoltarea de aplicații, așa că oferă metode pentru organizarea fișierelor de cod în proiecte și diverse proiecte în soluții.

3.2.C# ȘI VISUAL C#

C# este un limbaj de programare orientat pe obiecte creat de Microsoft. C# combină calitățile cele mai bune din C++ și Java. Acest limbaj de programare are o creștere rapidă și chiar pentru studenți este ușor de înteles. C# poate fi folosit pentru a construi aplicații Windows, aplicații web, servicii web, aplicații mobile, jocuri și multe altele. Termenul Viusal C# poate fi folosit alternativ cu C# dar Visual C# înseamna în mod special atunci când C# este folosit pentru a crea GUI (interfață grafică) folosind Visual Studio IDE.

Limbajul de programare C# este singurul limbaj proiectat în special pentru .NET framework. Cu alte cuvinte C# poate folosi puterea deplină pe care o deține biblioteca de clase .NET framework ce conține o colecție uriașă de componente utile precompilate. Aceste componente au fost deja testate pentu a ajuta construirea programelor mai rapid. C# este foarte puternic și folosește principiile de programare pe obiecte ceea ce face programarea mai ușor de înteles și de depanat. C# oferă sintaxe simple și ușor de utilizat. Structura unui program în C# este mai ușor de înțeles în comparație cu alte limbaje.

Pentru a rula aplicații C#, .NET framework trebuie să fie instalat înainte. C# este unul din limbajul acceptat de multe din tehnologiile .NET cum sunt ASP.NET, Silverlight și XNA. C# are integrat propriul mediu de dezvoltare care conține intrumente utile ce ajută la porgramarea în C#. Aplicațiile care pot fi făcute cu C# variază de la aplciații Windows până la aplicații Web. C# este constant actualizat și se adaugă noi caracteristici de către Microsoft, astfel puterea de programare să fie imbunătățită cu viitoarele versiuni. C# este cu adevărat cel mai bun limbaj de programare .NET.

3.3. Arduino

Arduino este un instrument cu care se poate simți și controla mai mult în lumea fizică decât un simplu calculator desktop. Fizic este o platformă de calcul open-source bazată pe un microcontroller și un mediu de dezvoltare pentru a scrie programe software.

Arduino poate fi folosit pentru a dezvolta sisteme interactive prin luarea de informații de la comutatoare, senzori și controlarea unei varietăți de leduri, motoare și alte componentefizice. Proiectele arduino pot fi de sine stătătoare sau pot comunica cu programe care rulează pe calculatorul dumneavoastră. Platforma paote fi asamblată manual sau cumpărată preasamblată.

Limbajul de programare Arduino este o implementare a lui Wiring, o platformă fizică de calcul similară care este bazată pe mediul de programare Processing.

De ce să alegem Arduino ?

Există multe alte microcontrolere și platforme microcontroller disponibile: Parallax Basic Stamp, Netmedia's BX-24, Phidgets, MIT's Handyboard și multe altele care oferă functionalitate similară. Toate aceste unelte iau detaliile murdare a programării microcontrolerelor și le infasoară într-un pachet ușor de utilizat. Arduino simplifică, de asemenea, procesul de lucru cu microcontrolere, dar oferăun avantaj pentru profesori, studenți și amatori interesați pentru acest tip de sisteme.

Avantaje:

Ieftin – Plăcile Arduino sunt relativ ieftine în comparație cu alte platforme microcontroler. Cea mai ieftină versiune a modulului Arduino poate fi asamblată manual și chiar modulele arduino pre-asamblate costă mai puțin de 50 dolari.

Cross-platform – Software-ul Arduino rulează pe Windows, Macintosh OSX și sisteme de operare Linux. Cele mai multe sisteme microcontroler sunt limitate la Windows.

Un mediu de programare simplu și clar – Mediul de programare Arduino este ușor de folosit pentru începători, dar și destul de flexibil pentru utilizatorii avansați. Pentru profesori este convenabil mediul de programare Processing, astfel încât studenții care învată să programeze în acest mediu vor fi familiarizați imediat cu Arduino.

Software open source și extensibil – Softwerul Arduino estepublicat ca unealtă open source disponibilă pentru extindere de către programatorii cu experientă. Limbajul poate fi extins prin bibliotecile C++, iar cei care doresc să înteleagă detaliile tehnice pot face saltul de la Arduino la AVR C, limbajul de programare pe care se bazează. În mod similar se poate adăuga cod AVR C direct în programele Arduino.

Hardware open source și extensibil – Arduino se bazează pe microcontolerele Atmel ATMEGA8 și ATMEGA168. Planurile pentru module sunt publicate sub licenta Creative Commons, deci designeri de circuite cu experiență pot face propria versiune a modulului extinsa și îmbunătățită. Chiar și utilizatorii relativ neexperimentați pot construi modulul pentru a întelege cum functioneazăși de a salva bani.

3.4. LEGO TEHNIC

Lego tehnic este o linie de componente Lego din plastic, tije de conectare și piese. Scopul acestei serii este de a crea modele mult mai avansate cu brațe mobile și complexe, cum ar fi mașinării cu roți și brațe, în plus față de proprietățile simple de contrucție în Lego-urile normale.

Conceptul a fost introdus în seria Expert Builder și în seturile originale Technical din anul 1977 și a fost redenumit Technic în anul 1984.

Seturile tehnice sunt caracterizate de prezența pieselor speciale, cum ar fi roțile dințate, axe și grinzi. Unele seturi vin cu piese pneumatice sau motoare electrice. În ultimii ani piesele tehnic au început să se integreze printre seturile de piese lego normale.

Stilul de seturi tehnic s-a schimbat în timp. Seturile de Lego tehnic care au fost produse din anul 2000 până în prezent folosesc o metodă de construcție diferită. Această metodă utilizează grinzi și pini comparativ cu tradiționalele cărămizi Lego.

3.5. SOLID EDGE

Solid Edge este un sistem de proiectare pentru industrie cu instrumente excepționale pentru crearea și gestionarea de prototipuri 3D. Cu o procesare a modelelor superioară, se pune accent pe nevoile din anumite industrii și integreazăun management integrat pentru design. Solid Edge ghidează proiectele către un drum fără erori și soluții de proiectare exacte. Instrumentele pentru modelare și asamblare din Solid Edge permite echipei de ingineri să dezvolte cu ușurintă o gamă completă de produse, de la piese simple până la ansambluri care conțin mii de componente. Comenzile adaptive și fluxurile de lucru structurate accelerează proiectarea de caracteristici comune în anumite industrii și asigură potrivirea corectă și funcționarea pieselor proiectate prin analiză și modificarea acestora în cadrul modelului de asamblare.

3.6. SERVOMOTOARE

3.6.1. Generalități

Servomotorul este un mic motor care are mare eficientă și putere.

Servomotoarele au fost în jurul nostru de o lungă perioadă de timp și sunt utilizate în foarte multe aplicații. Ele sunt de dimensiuni reduse dar au foarte multă putere și în același timp sunt eficiente din punct de vedere energetic. Datorită acestor caracteristicipot fi controlate de la distanță sau prin intermediul undelor radio. Cel mai des se folosesc în jucării, roboți și avioane. Servomotoarele sunt de asemenea folosite în aplicații industriale, roboți de producție în linie, farmaceutică și servicii alimentare.

3.6.2. Funcționarea și controlarea servomotorului

Circuitul electric pentru servo este construit chiar în interiorul blocului motor și are un ax poziționabil care, de obicei, este prevăzut cu o roată dințată. Motorul este controlat printr-un semnal electric care determină cantitatea de mișcare a axului.

Pentru a înțelege pe deplin cum funcționează un servomotor este nevoie să aruncăm o privire “sub capotă”. În interior se aflăun montaj destul de simplu: un motor mic de curent continuu, un potențiometru și un circuit de control. Motorul este atașat de un sistem de roți dințate la roata de control. În timp ce motorul se rotește, rezistența potențiometrului se schimbă, în acest fel circuitul de control poate regla cu precizie mișcarea și direcția.

Când axul motorului se află în poziția dorită, puterea furnizată către motor esteoprită. Dacă puterea furnizată către motor nu este oprită, motorul este pornit în direcția corespunzătoare pulsului selectat. Poziția dorită este trimisă prin semnale electrice printr-un fir. Viteza motorului este proporțională cu diferența între poziția reală și poziția dorită. Dacă motorul este aproape de poziția dorită, se va roti încet, în caz contrar se va roti repede. Acesta se numește control proporțional. Acest lucru înseamnă că motorul va rula atât cât e nevoie pentru a realiza sarcina, dovedindu-se astfel eficiența.

Servomotoarele sunt controlate prin trimiterea unui impuls electric de lățime variabilă, sau modulație în duratăa impulsurilor (PWM), prin firul de control. Există un puls minim, un puls maxim și o rată de repetiție. Un servomotor de obicei se poate roti 90 de grade în orice direcție, pentru un total de 180 de grade de rotație. Poziția neutră a motorului este definită ca poziția în care are aceeași cantitate de rotație atât în sensul acelor de ceas cât și în sens contrar. Semnalul PWM transmis motorului determină poziția axului și în funcție de durata impulsului transmis prin firul de control, motorul se va întoarce în poziția dorită. Servomotorul se așteaptă la un puls la fiecare 20 milisecunde (ms) și lungimea pulsului determină cât de mult se rotește motorul. De exemplu, un puls de 1,5 ms va face servo-ul să se rotească la poziția de 90 de grade. Un puls mai mic de 1.5 ms va roti motorul la 0 grade iar mai mult de 1.5ms va roti motorul la 180 de grade (Fig. 13.).

Fig. 13.PWM servomotor

Control servomotor cu PWM

Când unui servomotor îi este dată comanda de mișcare, acesta se va roti la poziția corespunzătoare și va menține acea poziție. În cazul în care o forță externă împinge servomotorul în timp ce acesta menține poziția, servomotorul va opune rezistență la mutarea din această poziție. Valoarea maximă a forței pe care servomotorul o poate exercita se numește evaluarea cuplului a servomotorului. Servomotorul nu va ține poziția pentru totdeauna; pulsul poziție trebuie să fie repetat pentru a spune servomotorului să mențină poziția.

3.6.3. Tipuri de servomotoare

Există două tipuri de servomotoare – în curent alternativ și în curent continuu. Servomotoarele în curent alternativ pot manipula valori de curent mai mari și tind să fie folosite în utilaje industriale. Servomotoarele în curent continuu nu sunt concepute pentru valori de curent ridicate și sunt, de obicei, mai potrivite pentru aplicații mici. În general vorbind, motoarele în curent continuu sunt mai ieftine decât cele în curent alternativ. Acestea sunt, de asemenea, servomotoare care au fost construite special pentru rotație continuă, din acest motiv se poate obține o modalitate mai ușoară de a pune în mișcare un robot. Aceastea dispun de 2 rulmenți cu bile pe axul de ieșire pentru o frecare redusă, precum și acces ușor la potențiometrul de ajustare.

3.6.4.Aplicații ale servomotoarelor

Servomotoarele sunt utilizate în avioane controlate prin radio pentru a poziționa suprafețele de control cum sunt spoilere, flaps,cârme, dar și în roboți pentru a merge, sau clești. Servomotoarele sunt mici, au circuite de control construite în interiorul lor și au o putere foarte bună pentru dimensiunea lor.

În serviciile de alimentare și farmaceutice, instrumentele sunt concepute pentru a fi utilizate în medii dure, unde potențialul de coroziune este mare din cauza spălării la presiuni și temperaturi ridicate in mod repetat pentru a menține standardele stricte de igienă. Servomotoarele sunt deasemenea folosite în fabricarea în linie, unde munca repetitivă și precisă este necesară.

Desigur, nu trebuie să știi cum funcționează un servomotor pentru a utiliza unul, dar în cele mai multe cazuri, cu cât înțelegi mai mult, cu atât se deschid mai multe uși pentru a extinde proiecte și în același timp pentru a dezvolta proiecte cât mai bune.

3.7. PIESE LEGO

Ax 7M (Fig. 14)

Axle extension 2M (Fig. 15.)

Bush (Fig. 16.)

Connector Peg (Fig. 17.)

Connector peg-axle (Fig. 18.)

Liftarm 1x 2 (Fig. 19.)

Liftarm 1×3 THICK (Fig. 20.)

Liftarm 1×15 THICK (Fig. 21.)

Fig. 14.Ax 7M Fig. 15. Axle extension 2M

Fig. 16. Bush Fig. 17. Connector Peg

Fig. 18.Connector peg-axle Fig. 19.Liftarm 1x 2

Fig. 20.Liftarm 1×3 THICK Fig. 21. Liftarm 1×15 THICK

3.8. COMPONENTE ȘI ANSAMBLURI ÎN SOLID EDGE

Piese:

Ax 7M (Fig. 22.)

Axle extension 2M(Fig.23.)

Bush(Fig. 24.)

Connector Peg(Fig. 25.)

Connector peg-axle(Fig. 26.)

Liftarm 1x 2(Fig. 27.)

Liftarm 1×3 THICK(Fig. 28.)

Liftarm 1×15 THICK(Fig. 29.)

Motor(Fig. 30.)

Servo(Fig. 31.)

Arduino(Fig. 32.)

Breadboard(Fig. 33.)

Fig. 22. Ax 7M Fig. 23. Axle extension 2M

Fig. 24. BushFig. 25. Connector Peg Fig.26.Connector peg-axle

Fig. 27. Liftarm 1x 2 Fig. 28. Liftarm 1×3 THICK

Fig. 29. Liftarm 1×15 THICK

Fig. 30. Motor Fig. 31. Servo

Fig. 32. Arduino

Fig. 33 Breadboard

Ansambluri în Solid Edge

– Ansamblu arduino + breadboar (Fig.34.)

– Ansamblu lego + motor și servo(Fig. 35.)

– Ansamblu final(Fig. 36.)

Fig. 34. Ansamblu arduino + breadboar

Fig. 35. Ansamblu lego + motor și servo

Fig. 36.Ansamblu final

3.9. ARDUINO UNO

Prezentare generală

Arduino Uno este o placă microcontroler bazată pe ATmega328. Are 14 pini de intrare/ieșire (din care 6 pot fi folosiți ca ieșiri PWM ), 6 intrări analogice, un resonator ceramic 16 MHz, o conexiune USB, un jack de putere, un conector ICSP și un buton de resetare. Conține tot ce este necesar pentru a sprijini microcontrolerul; pur și simplu îl conectați la un calculator printr-un cablu USB sau un alimentator AC-DC sau baterii.

Caracteristici technice(Fig. 37.):

Tensiune de funcționeare: 5 V

Tensiune de intrare – recomandată: 7 – 12 V

Tensiune de intrare – limită: 6 – 20 V

Pini I/O digitali – 14

Tensiune maximă furnizată pe pinii I/O – 40mA

Memorie Flash – 32 KB

Memorie Sram – 2 KB

Memorie EEPROM – 1 KB

Frecvență procesor – 16 MHz

Fig. 37. Caracteristici technice

Micro-servomotor FS90 (Fig. 38.)

Fig. 38.Micro-servomotor FS90

Caracteristici:

Tensiune de operare : 4.8-6V

Lungime fire: 20cm

Putere 4.8V 6V

Viteza 0.12sec/60grade 0.07sec/60grade

Cuplu 1.3Kg.cm

Greutate 9g

Dimensiune 23.2*12.5*22.0mm

Descriere conexiune Semnale

Portocaliu=semnal intrare MIN_WIDTH 544// cel mai scurt puls transmis servomotorului 0°

Rosu = +5V MAX_WIDTH 2400// cel mai lung puls trimis servomotorului 180°

Maro = 0V NEUTRAL_PULSE_WIDTH 1500 //lungime puls când servomotorul este la 90°

REFRESH_INTERVAL 20000 // timpul de reîmprospătare în microsecunde

Bredboard (Fig.39.)

Fig. 39. Bredboard

Motor DCQK1-0889(Fig. 40.)

Fig. 40. Motor DC

Tranzistor PN2222 (Fig. 41.)

Fig. 41. Tranzistor PN2222

Dioda 1N4001(Fig. 42)

Fig. 42. Dioda 1N4001

Rezistență 270 Ω (dungi: roșu, violet, maro) (Fig. 43.)

Fig. 43. Rezistență 270 Ω

CAPITOLUL IV

CONECTAREA COMPONENTELOR HARDWARE ȘI REALIZAREA SOFT-ULUI

4.1. MODEL EXPERIMENTAL HARDWARE

Conectare servo-arduino (Fig. 44.)

-Firul galben la ieșirea 3 Pwm

-Firul roșu la alimentarea arduino

-Firul negru la GNDâ

Fig.44 Conectare servo-arduino

Conectare arduino la motorul DC și circuitul pentru control turație (Fig. 45.)

Firul galben de la pinul PWm 3 la rezistentă

Rezistența la baza tranzistorului

Colectorul de la tranzistor la GND arduino

Emitorul de la tranzistor la diodă

Pinul 5V de la arduino la diodă

Motorul este conectat cu un fir la 5V iar cu celălalt la emiterul tranzistorului

Fig.45. Conectare arduino la motorul DC

Conectare finală arduino-motor-servo (Fig. 46.)

Fig. 46. Conectare finală arduino-motor-servo

Asamblare piese lego-motor-servo (Fig. 47.)

Fig. 47. Asamblare piese lego-motor-servo

Asamblare finală (Fig. 48.)

Fig. 48. Asamblare finală

4.2. MODELUL EXPERIMENTAL – SOFTWARE

În modelul experimental s-au folosit 3 programe. Un program pentru placa de dezvoltare arduino și două programe facute în Visual C#: un program pentru înregistrarea turațiilor motorului și poziției servomotorului și încă un program care redă automat înregistrarea făcută în programul anterior.

Programarea sistemului de dezvoltare Arduino

Programul pentru placa de dezoltare arduino pentru controlul turației motorului și a servou-ului a fost făcut cu ajutorul Arduino IDE versiunea 1.5.6. (Fig.49.), iar transimterea de date intre Pc si arduino se face prin transmitere serială.

Fig. 49. Arduino IDE

Programe în Visual C#

Primul program este denumit înregistrare.

Fig.50 interfată program inregistrare

Acest program are rolul de a memora comenzile pentru servo și motor.

Pentru a utiliza corect interfața trebuie să se țină cont de următorii pași:

Pasul 1:La deschiderea programului se selectează portul pentru conectarea la serială, acest lucru face legatura între program și placa de dezvoltare arduino.

Fig.51. conectare cu arduino prin seriala

În interfața programului, partea de conectare este compusă din 3 butoane, un label și un combo box. Butonul porturi are rolul de a afișa în combo box toate porturile disponibile. În combo box se selectează portul serial corespunzător plăcii de dezvoltare. Butonul conectare are rolul de a face conexiunea și afișează în label mesajul “conectat!” dacă conexiunea a fost facută cu succes și în caz contrar mesajul “eroare conectare!”. Butonul stop are rolul de a opri conexiunea pentru a da voie la conectarea pe alt port.

Pasul 2:Selectarea fișierului text în care urmează a fi scrise valorile pentru servo și motor. Fișierul trebuie să aibă extensia .txt și trebuie creat înainte într-un folder prestabilit.

Fig. 52.selectare cale fișier txt

Selectarea fișierului text se face prin apăsarea butonului “selectare” din dreptul la label-ul care conține textul “selectare fișier txt”. După ce fișierul txt a fost selectat, textul din label se va schimba cu calea corespunzătoare fișierului txt.

Pasul 3:Selectarea fișierului video pentru care se vor memora valorile pentru servo și motor în funcție de timp.

Fig. 53.selectare fișier video

Selectarea fișierului video se face similar ca la pasul 2 doar că se apasă butonul “selectare” din dreptul la label-ul cu textul “selectare fișier video”. După selectarea fișierului, calea către fișierul selectat va fi afișată în label în locul textului.

Paul 4: Redarea fișierului video cu ajutorul controalelor.

Fig. 54.control redare fișier video

Primul set de controale reprezintă pornirea și oprirea completă a fișierului video. Acest set este compus dintr-un label care afișează timpul din fișierul video, un buton “play” pentru pornirea fișierului și un buton “stop” care oprește complet fișierul video iar redarea lui se va face de la timpul 0.

Următorul set de controale este pentru a controla viteza de derulare a fișierului video.

Fig. 55.contolere viteză

Acest set este format din 2 butoane și un label. Label-ul are rolul de a afișa viteza curentă a filmulețului: 1 reprezintă viteza normală, valorile mai mici decât 1 (între 1 și 0.1) încetinesc fișierul video iar valorile peste 1 măresc viteza. Butoanul “speed – “ descrește valoarea actuală din label cu 0.1 iar butonul “speed +” mărește valoarea din label cu 0.1.

Ultimul set de controaleeste format dintr-un trackbar și un buton.

Fig. 56. control volum și afișaj pe tot ecranul

Cu ajutorul trackbar-ului,prin glisarea acestuia de la dreapta la stanga, se selectează volumul. Inițial volumul este setat la 100%.

Butonul “Full screen” are rolul de a afișa pe tot ecranul fișierul video.

Pasul 5: Utilizarea celor 2 trackbaruri pentru a seta valorile pentru servo și motor.

Fig. 57. trackbar-uri pentru control servo și otor

Primul trackbar are deasupra labelul “Înclinație”. Acesta se referă la valoarea trimisă pentru servomotor și anume minim valaorea 0, iar maxim valoarea 40. Tracbar-ul următor are deasupra label-ul “Viteză” iar prin intermediul acestui trackbar se selectează valoarea pentru motor. Valoarea care este selectată este transmisă și reprezintă turația motorului. Valoarea minimă a acestui trackbar este 150 iar valoarea maximă este 255.

În spatele interfaței mai sunt trei timere. Fiecare dintre ele au un rol diferit.

Fig. 58.timere folosite

Pimul timer -“timer 1”

Fig. 59. timer1

Acest timer are rolul de a transmite pe serială valorile corespunzatoare servoului respectiv motorului la fiecare 200 milisecunde. Acest lucru realizeazăun feedback vizual imediat la fiecare schimbare din trackbaruri.

Timer-ul “timp_scriere”

Fig. 60. timer timp_scriere

Acest timereste setat la 500 milisecunde și are rolul de a scrie pentru fiecare secundă două valori în fișierul text.

Timer-ul “timerVerifica”

Fig. 61. timer timer_verifica

Timer-ul “timerVerifica” are rolul de a verifica la intervalul de 200milisecunde dacă s-a ajuns la sfârșitul fișierului video pentru a scrie pe serială valorile pentru oprire servo și motor și de a scrie această valoare și în fișierul txt.

Programul redare

Fig. 62.interfață program redare

Acest program are rolul de a reda fișierul video iar comenzile pentru servo și motor să fie transmise automat pentru fiecare secundă a fițierului video. Interfața acestui program este aproape identică cu a precedentului, doar că, în plus în acest program se mai calculează pulsul limită în funcție de fiecare persoană și se simulează și pulsul acesteia.

Fig. 63.calcul și control puls

Pentru calcularea pulsului limită se introduce vârsta în texbox. În cazul nostru în imagine este introdus textul “22”,iar prin apasarea butonului “Calculează” în label se afișează valoarea calculată, în cazul nostru “138”.

Pentru a face programul să funcționeze “automat” a fost modificat timer-ul “timps_scriere”. Acum acest timer la intervalul de 500 milisecunde citește din fișier valorile corespunzataore servo-ului, repectiv motorului pentru fiecare secunda.

CAPITOLUL V

CONCLUZII

În anul actual, 2014, putem preciza că suntem în stadiul în care avem nevoie de tehnologie mai mult ca niciodată. Stilul de viată are un ritm ce nu poate fi măsurat biolgic prin forțe umane proprii.

Astăzi avem nevoie să ne calculam caloriile, să știm câte calorii ardem în sala de fitness, ce puls avem în timpul desfășurării exercițiilor fizice și cel mai important, trebuie să știm prin ce modalități putem slăbi în condițiile în care mancăm până la suprasaturație și ne petrecem 90% din timp stând pe scaun. Facem parte dintr-o generație “lipită de scaun”. Munca în fața calculatorului, după cum spun specialiștii, ne reduce durata de viață până la 50 de ani.

“De-a lungul istoriei, fie că a vânat, fie că a cultivat, omul a petrecut cea mai mare parte a vieții stând în picioare. În ultimele decenii în schimb, odată cu dezvoltarea noilor tehnologii și cu apariția conceptului de muncă de birou, oamenii stau pe scaun mai mult ca niciodată: 9,3 ore pe zi, destul de mult dacă ne gândim că media de ore dormite pe zi este de 7,7. Având în vedere că nu am fost concepuți pentru acest tip de sedentarism, statul pe scaun începe să își arate efectele negative.

Cele mai recente cercetări au arătat că statul pe scaun mai mult de 6 ore pe zi poate duce la o moarte prematură, cu până la 15 ani mai devreme decât în cazul unui om care stă jos maxim 3 ore pe zi. Efectul rămâne același chiar și în situația în care persoana în cauză practică sport în restul zilei.

Se știe deja că statul jos duce la obezitate. Persoanele supraponderale petrec cu până la 2,5 mai multe ore stând jos decât restul oamenilor.”[18]

De îndată ce ne așezăm, activitatea electrică a mușchilor de la picioare se oprește, nivelul arderii caloriilor scade la 1 pe minut, enzimele care ajută la arderea grăsimii scad și ele cu 90%, colesterolul "bun" care distruge depozitele de grăsimi de pe vasele sangvine se reduce cu 20%, iar eficiența insulinei se diminuează cu 24%. Așa se face că oamenii care lucrează la birou sunt de două ori mai expuși la bolile cardiovasculare decât cei care stau în picioare la locul de muncă.

Acestea fiind expuse, descoperim importanța majoră a fitness-ului si a programelor care să ne arate cât din calorii ardem, în ce condiții și mai ales ce ar trebui să consumăm. În acest context apare factorul “stres” despre care s-a vorbit, s-au scris tratate și care este, momentan, cauza numarul unu în bolile dezvoltate și în mortalitate.

Așa cum am mai menționat, tehnologia este indispensabilă într-o lume în care eforturile umane au devenit insuficiente.

CONCLUZII ENGLEZĂ

In the current year, 2014, we can specify that we are at the stage where we need technology more than ever. lifestyle has a rhythm that can not be measured bilogical by human forces.

Today we need to calculate calories to know how many calories we burn at the gym , what pulse we have during the exercise and most importantly, we need to know in what ways we can loosen in the conditions we eat until supersaturation and spend 90% of the time sitting in the chair. We are part of a generation “glued to the chair.” Work at the computer, as expers say, it reduce our life to 50 years.

Throughout history, whether tending our crops or hunting wild boar, most of our lives as humans were lived on our feet. In recent decades however, with the development of new technologies and the appearance of the concept of ofice work, people are siting more then ever. 9.3 hours a day, pretty much when you consider that the average hours slept per day is 7.7. Given that we were not designed for this type of inacivity, the sitting begins to show negatice effects..

The latest research has shown that sittin more than 6 hours a day can lead to a premature death by up to 15 years earlier than a man sitting by a amximum of 3 hours per day. The effect remains the same even if the person practice sport in the rest of the day.

We already know that sitting down leads to obesity. Overweight people spend up to 2.5 hours sitting down more than other people.

As soon we sit down, the electrical activity of the muscles of the legs stops and the calorie burning drops to 1 per minute, enzymes that helps burn fat and decrease by 90%, “good” cholesterol that destroys fat deposits on blood vessels is reduced by 20%, and decreases insulin effiency by 24%. So it is that the people working at the office are twice as likely to cardiovascular disease than those who stand at wok.

That being exposed we descover importance of fitness programs and to show how the calories we burn under what conditions and especially what you shoul eat. In this context appears the factor “stress” wich was talked about, were written treaties nd is the current number one cause of mortality in develop and diseases.

As mentioned above, thnology is essential in a world where humans efforts proved insuficient.

BIBLIOGRAFIE

1.Arduino pentru începatori , robofun.ro.

2.Peter KoKKinos, “Physical Activity and Cardiovascular Disease Prevention.

3.Mihaela Oprea, “Programare orientată pe obiecte”,Editura Matrix Rom, Bucuresti, 2013.

4.Oladele Ogunsetan,” Green Health: An A-to-Z Guide”.

5.Physical Activity and Health: A Report of the Surgeon General.

6.Peter Garnsey,” Food and Society in Classical Antiquity”.

7.Peter Kokkinos, “Physical Activity and Cardiovascular Disease Prevention”.

8.James Avery, ”Visual Studio Hacks Tips & Tools for Turbocharging the IDE”.

9.http://15minutelunch.blogspot.ro/2008/08/electronics-and-exercise.html

10.http://arduino.cc/en/Main/arduinoBoardUno

11.http://arduino.cc/en/Guide/Introduction

12.http://www.cabinetmagazine.org/issues/29/pena.php

13.http://www.developer.com/net/asp/article.php/922211/What-is-C.htm

14.http://www.descopera.ro/dnews/8261957-statul-pe-scaun-dauneaza-sanatatii

15.http://en.wikipedia.org/wiki/Lego_Technic

16.http://www.healthyanswers.com/remember-when/2013/10/novel-exercise-machines-of-the-50s-60s-how-many-did-you-use/

17.http://www.heart.org/HEARTORG/GettingHealthy/PhysicalActivity/Target-Heart-Rates_UCM_434341_Article.jsp

18.http://lifestylelaboratory.com/portfolio_john/discovery-center.html

19.http://www.mantech.co.za/datasheets/products/FITEC_FS90.pdf

20.http://mashable.com/2011/05/09/sitting-down-infographic/

21.http://msdn.microsoft.com/enus/library/fx6bk1f4%28v=vs.90%29.aspx

22.http://www.plm.automation.siemens.com/en_us/products/velocity/solidedge/overview/index.shtml

23.http://www.seattlerobotics.org/guide/servos.html

24.http://www.theatlantic.com/technology/archive/2013/01/going-to-the-gym-today-thank-this-19th-century-orthopedist/266768/

25.http://www.unm.edu/~lkravitz/Article%20folder/history.html

ANEXE

ANEXĂ 1

CODUL SURSĂ ARDUINO

int mesaj = 0; //mesaj primit de pe serială

int motorPin = 3; // declarare pin 3 motor

int x = 0; //mesaj servo

int y = 0; //mesaj motor

int pos = 0; //pozitie servo

#include <Servo.h> //bibliteca pentru comanda servo

Servo myservo; //declarare servo

void setup ()

{

pinMode(motorPin, OUTPUT); // selectare motorPin ca ieșire

Serial.begin(9600); //incepere transmisie serială

myservo.write(0); // punerea servomotorului în poziția zero

myservo.attach(9); //pinul 9 pentru comanda servo

}

void loop()

{

if (Serial.available()) // daca seriala este pornită

{

int mesaj = Serial.parseInt(); //memorarea mesajului primit pe serială

if (mesaj <= 40)//dacă mesajul este mai mic decât 40 atunci mesajul este destinat . //servomotorului

{

if(mesaj < x) //se verifică dacă mesajul anterior este mai mic decât cel primit

{

for(pos = x; pos >= mesaj; pos–)//de descreste pas cu pas de la valoarea precedentă la valoarea

//actuală

{

myservo.write(pos); //trimitere comandă cu poziția către servomotor

delay(15); //întarziere după fiecare modificare a piziției pentru o mișcare mai

//lentă

}

x = mesaj ; //se memorează ultima valoare a mesajului

}

if(mesaj > x) // în caz contrar se pocedează identic, singura diferență este ca se crește

//poziția

{

for(pos = x; pos <= mesaj; pos++)

{

myservo.write(pos);

delay(15);

}

x = mesaj ;

}

}

if (mesaj <= 255 && mesaj > 40) //dacă mesajul se află in intervalul 255-41 atunci este

//turației motorului

{

analogWrite(motorPin, mesaj); //creșterea și descreșterea vitezei se face pas cu pas

if(mesaj < y)

{

for(pos = y; pos >= mesaj; pos–)

{

analogWrite(motorPin, pos);

delay(10);

}

y = mesaj ;

}

if(mesaj > y)

{

for(pos = y; pos <= mesaj; pos++)

{

analogWrite(motorPin, pos);

delay(10);

}

y = mesaj ;

}

}

if (mesaj > 260) //dacă mesajul este mai mare de 260 atunci servo-ul se duce la poziția 0, iar

//motorul se oprește

{

analogWrite(motorPin, LOW);

for(pos = x; pos >= 0; pos–)

{

myservo.write(pos);

delay(15);

}

}

}

}

ANEXĂ 2

COD SURSĂ VISUAL C#

public partial class Form1 : Form

{

SerialPort port = new SerialPort(); //inițializarea portului serial

double nr;

//inițializarea componentelor globale

public Form1()

{

InitializeComponent();

axWindowsMediaPlayer1.uiMode = "none"; //ascundere comenzi media player

axWindowsMediaPlayer1.settings.autoStart = false;//media player-ul nu pornește automat

axWindowsMediaPlayer1.settings.volume = 100;//setarea volumului la 100%

trackBar3.Value = 100; //setare valoare trackbar3 la 100, reprezintă volumul.

}

//button1 reprezinta butonul Play, prin apăsarea acestuia pornește media plaierul, se activează

//pornirea celor trei timere, si se activează butoanele speed_minus, speed_plus și ecranfull

private void button1_Click(object sender, EventArgs e)

{

axWindowsMediaPlayer1.Ctlcontrols.play();

timer1.Enabled = true;

timp_scriere.Enabled = true;

timpverifica.Enabled = true;

nr = 1;

label1.Text = "" + nr;

speed_minus.Enabled = true;

speed_plus.Enabled = true;

ecranfull.Enabled = true;

}

//timer1, acesta citește valorile din trackbaruri și le transimte pe serială către arduino

private void timer1_Tick(object sender, EventArgs e)

{

int x;

int y;

y = trackBar2.Value;

x = trackBar1.Value;

port.Write(" " + x + " " + y); //scrierea pe serială a valorilor

}

//button 2 reprezintă butonul “speed-“, de fiecare dată când acest buton este apăsat se descrește //valoarea variabilei globale cu 0,1

private void button2_Click(object sender, EventArgs e)

{

nr = nr – 0.1;

label1.Text = "" + nr;

axWindowsMediaPlayer1.settings.rate = nr;

}

// butonul speed_plus, cu fiecare apăsare, creste valoarea globală cu 0.1

private void speed_plus_Click(object sender, EventArgs e)

{

nr = nr + 0.1;

label1.Text = "" + nr;

axWindowsMediaPlayer1.settings.rate = nr;

}

// butonul stop oprește player-ul, timer-ul de scriere pe serială, timer-ul care scrie în fișier și //trimite comandă pe serială pentru oprirea servomotorului si a motorului.

private void stop_Click(object sender, EventArgs e)

{

axWindowsMediaPlayer1.Ctlcontrols.stop ();

timer1.Enabled = false;

timp_scriere.Enabled = false;

port.Write(" " + 270);

}

//btnCale, acesta ajuta la selectarea fișierului video

private void btnCale_Click(object sender, EventArgs e)

{

using (OpenFileDialog dlgOpenFile = new OpenFileDialog())

{

dlgOpenFile.Filter = "All Files|*.*";

if (dlgOpenFile.ShowDialog() == System.Windows.Forms.DialogResult.OK)

{

try {

axWindowsMediaPlayer1.URL = dlgOpenFile.FileName;

cale.Text = dlgOpenFile.FileName;

axWindowsMediaPlayer1.Ctlcontrols.stop();

button1.Enabled = true;

stop.Enabled = true;

}

catch (Exception ex)

{

MessageBox.Show("eraore incarcare fisier!\n\n" + ex.Message);

}

}

}

}

// butonul ecranfull, acesta afișeaza conținutul fișierului video pe tot ecranul

private void ecranfull_Click(object sender, EventArgs e)

{

if (axWindowsMediaPlayer1.URL.Length > 0)

{

axWindowsMediaPlayer1.fullScreen = true;

}

}

//trackBar3, cu ajutorul ei se setează volumul

private void trackBar3_Scroll(object sender, EventArgs e)

{

int z;

z = trackBar3.Value;

axWindowsMediaPlayer1.settings.volume = z;

}

//clasa publică glo, in această clasa sunt declarate variabile globale

public class glo

{

public static int n = 0;

public static string caletxt = "";

public static int puls = 60;

}

//timp_scriere, acesta afișează în label timpul și în același timp scrie in fișier: timpul, vloarea //servomotorului și valorea motorului

private void timp_scriere_Tick(object sender, EventArgs e)

{

int x;

int y;

string nrsec;

nrsec = axWindowsMediaPlayer1.Ctlcontrols.currentPositionString;

ltimp.Text = "" + nrsec;

// scriere fisier :

string[] tex = System.IO.File.ReadAllLines(@""+glo.caletxt);

string[] text = tex[glo.n].Split(' ');

x = Convert.ToInt32(text[2]);

y = Convert.ToInt32(text[4]);

if (nrsec == text[0])

{

trackBar1.Value = x;

trackBar2.Value = y;

glo.n = glo.n + 1;

}

}

//bporturi este butonul care afișează porturile active

private void bporturi_Click(object sender, EventArgs e)

{

string[] ArrayComPortsNames = null;

int index = -1;

string ComPortName = null;

ArrayComPortsNames = SerialPort.GetPortNames();

do

{

index += 1;

comboBox1.Items.Add(ArrayComPortsNames[index]);

}

while (!((ArrayComPortsNames[index] == ComPortName) ||

(index == ArrayComPortsNames.GetUpperBound(0))));

if (index == ArrayComPortsNames.GetUpperBound(0))

{

ComPortName = ArrayComPortsNames[0];

}

//afișarea pimului element

comboBox1.Text = ArrayComPortsNames[0];

}

//bconectare conectează seriala la program

private void bconectare_Click(object sender, EventArgs e)

{

string com;

com = Convert.ToString(comboBox1.Text);

port.PortName = com;

port.Open();

if (port.IsOpen)

{

lconectare.Text = "conectat!";

btnCale.Enabled = true;

}

else

{

lconectare.Text = "eroare conectare!";

}

}

// btnStopConecsiune, acesta orpește conexiunea cu seriala

private void btnStopConecsiune_Click(object sender, EventArgs e)

{

port.Close();

}

//btnselectare, butonul pentru selectarea fișierului txt

private void btnselectare_Click(object sender, EventArgs e)

{

btnCale.Enabled = true;

using (OpenFileDialog dlgOpenFile = new OpenFileDialog())

{

dlgOpenFile.Filter = "Txt files|*.txt";

if (dlgOpenFile.ShowDialog() == System.Windows.Forms.DialogResult.OK)

{

try

{

lcaletxt.Text = dlgOpenFile.FileName;

glo.caletxt = dlgOpenFile.FileName;

}

catch (Exception ex)

{

MessageBox.Show("eraore incarcare fisier!\n\n" + ex.Message);

}

}

}

}

//btnPulsPlus crește valoarea variabilei globale puls cu 10

private void btnPulsPlus_Click(object sender, EventArgs e)

{

if (glo.puls < 180)

{

glo.puls = glo.puls + 10;

lpuls.Text = "" + glo.puls;

}

}

//btnPulsMinus descrește valoarea variabilei globale puls cu 10

private void btnPulsMinus_Click(object sender, EventArgs e)

{

if (glo.puls >= 70)

{

glo.puls = glo.puls – 10;

lpuls.Text = "" + glo.puls;

}

}

//timpverifica, verifica dacă se ajunge la sfarșitul fișierului

private void timpverifica_Tick(object sender, EventArgs e)

{

if (axWindowsMediaPlayer1.playState == WMPLib.WMPPlayState.wmppsStopped)

{

timer1.Enabled = false;

timp_scriere.Enabled = false;

port.Write(" " + 0 + " " + 60 + " " + 270);

}

}

//btn_calculeaza este butonul cu care se se face calculul pulsului //limită

private void btn_calculeaza_Click(object sender, EventArgs e)

{

int y;

int calcul;

y = Convert.ToInt32(textBox1.Text);

calcul = (220 – y) * 70 / 100;

linima.Text = "" + calcul;

}

}

}

BIBLIOGRAFIE

1.Arduino pentru începatori , robofun.ro.

2.Peter KoKKinos, “Physical Activity and Cardiovascular Disease Prevention.

3.Mihaela Oprea, “Programare orientată pe obiecte”,Editura Matrix Rom, Bucuresti, 2013.

4.Oladele Ogunsetan,” Green Health: An A-to-Z Guide”.

5.Physical Activity and Health: A Report of the Surgeon General.

6.Peter Garnsey,” Food and Society in Classical Antiquity”.

7.Peter Kokkinos, “Physical Activity and Cardiovascular Disease Prevention”.

8.James Avery, ”Visual Studio Hacks Tips & Tools for Turbocharging the IDE”.

9.http://15minutelunch.blogspot.ro/2008/08/electronics-and-exercise.html

10.http://arduino.cc/en/Main/arduinoBoardUno

11.http://arduino.cc/en/Guide/Introduction

12.http://www.cabinetmagazine.org/issues/29/pena.php

13.http://www.developer.com/net/asp/article.php/922211/What-is-C.htm

14.http://www.descopera.ro/dnews/8261957-statul-pe-scaun-dauneaza-sanatatii

15.http://en.wikipedia.org/wiki/Lego_Technic

16.http://www.healthyanswers.com/remember-when/2013/10/novel-exercise-machines-of-the-50s-60s-how-many-did-you-use/

17.http://www.heart.org/HEARTORG/GettingHealthy/PhysicalActivity/Target-Heart-Rates_UCM_434341_Article.jsp

18.http://lifestylelaboratory.com/portfolio_john/discovery-center.html

19.http://www.mantech.co.za/datasheets/products/FITEC_FS90.pdf

20.http://mashable.com/2011/05/09/sitting-down-infographic/

21.http://msdn.microsoft.com/enus/library/fx6bk1f4%28v=vs.90%29.aspx

22.http://www.plm.automation.siemens.com/en_us/products/velocity/solidedge/overview/index.shtml

23.http://www.seattlerobotics.org/guide/servos.html

24.http://www.theatlantic.com/technology/archive/2013/01/going-to-the-gym-today-thank-this-19th-century-orthopedist/266768/

25.http://www.unm.edu/~lkravitz/Article%20folder/history.html

ANEXE

ANEXĂ 1

CODUL SURSĂ ARDUINO

int mesaj = 0; //mesaj primit de pe serială

int motorPin = 3; // declarare pin 3 motor

int x = 0; //mesaj servo

int y = 0; //mesaj motor

int pos = 0; //pozitie servo

#include <Servo.h> //bibliteca pentru comanda servo

Servo myservo; //declarare servo

void setup ()

{

pinMode(motorPin, OUTPUT); // selectare motorPin ca ieșire

Serial.begin(9600); //incepere transmisie serială

myservo.write(0); // punerea servomotorului în poziția zero

myservo.attach(9); //pinul 9 pentru comanda servo

}

void loop()

{

if (Serial.available()) // daca seriala este pornită

{

int mesaj = Serial.parseInt(); //memorarea mesajului primit pe serială

if (mesaj <= 40)//dacă mesajul este mai mic decât 40 atunci mesajul este destinat . //servomotorului

{

if(mesaj < x) //se verifică dacă mesajul anterior este mai mic decât cel primit

{

for(pos = x; pos >= mesaj; pos–)//de descreste pas cu pas de la valoarea precedentă la valoarea

//actuală

{

myservo.write(pos); //trimitere comandă cu poziția către servomotor

delay(15); //întarziere după fiecare modificare a piziției pentru o mișcare mai

//lentă

}

x = mesaj ; //se memorează ultima valoare a mesajului

}

if(mesaj > x) // în caz contrar se pocedează identic, singura diferență este ca se crește

//poziția

{

for(pos = x; pos <= mesaj; pos++)

{

myservo.write(pos);

delay(15);

}

x = mesaj ;

}

}

if (mesaj <= 255 && mesaj > 40) //dacă mesajul se află in intervalul 255-41 atunci este

//turației motorului

{

analogWrite(motorPin, mesaj); //creșterea și descreșterea vitezei se face pas cu pas

if(mesaj < y)

{

for(pos = y; pos >= mesaj; pos–)

{

analogWrite(motorPin, pos);

delay(10);

}

y = mesaj ;

}

if(mesaj > y)

{

for(pos = y; pos <= mesaj; pos++)

{

analogWrite(motorPin, pos);

delay(10);

}

y = mesaj ;

}

}

if (mesaj > 260) //dacă mesajul este mai mare de 260 atunci servo-ul se duce la poziția 0, iar

//motorul se oprește

{

analogWrite(motorPin, LOW);

for(pos = x; pos >= 0; pos–)

{

myservo.write(pos);

delay(15);

}

}

}

}

ANEXĂ 2

COD SURSĂ VISUAL C#

public partial class Form1 : Form

{

SerialPort port = new SerialPort(); //inițializarea portului serial

double nr;

//inițializarea componentelor globale

public Form1()

{

InitializeComponent();

axWindowsMediaPlayer1.uiMode = "none"; //ascundere comenzi media player

axWindowsMediaPlayer1.settings.autoStart = false;//media player-ul nu pornește automat

axWindowsMediaPlayer1.settings.volume = 100;//setarea volumului la 100%

trackBar3.Value = 100; //setare valoare trackbar3 la 100, reprezintă volumul.

}

//button1 reprezinta butonul Play, prin apăsarea acestuia pornește media plaierul, se activează

//pornirea celor trei timere, si se activează butoanele speed_minus, speed_plus și ecranfull

private void button1_Click(object sender, EventArgs e)

{

axWindowsMediaPlayer1.Ctlcontrols.play();

timer1.Enabled = true;

timp_scriere.Enabled = true;

timpverifica.Enabled = true;

nr = 1;

label1.Text = "" + nr;

speed_minus.Enabled = true;

speed_plus.Enabled = true;

ecranfull.Enabled = true;

}

//timer1, acesta citește valorile din trackbaruri și le transimte pe serială către arduino

private void timer1_Tick(object sender, EventArgs e)

{

int x;

int y;

y = trackBar2.Value;

x = trackBar1.Value;

port.Write(" " + x + " " + y); //scrierea pe serială a valorilor

}

//button 2 reprezintă butonul “speed-“, de fiecare dată când acest buton este apăsat se descrește //valoarea variabilei globale cu 0,1

private void button2_Click(object sender, EventArgs e)

{

nr = nr – 0.1;

label1.Text = "" + nr;

axWindowsMediaPlayer1.settings.rate = nr;

}

// butonul speed_plus, cu fiecare apăsare, creste valoarea globală cu 0.1

private void speed_plus_Click(object sender, EventArgs e)

{

nr = nr + 0.1;

label1.Text = "" + nr;

axWindowsMediaPlayer1.settings.rate = nr;

}

// butonul stop oprește player-ul, timer-ul de scriere pe serială, timer-ul care scrie în fișier și //trimite comandă pe serială pentru oprirea servomotorului si a motorului.

private void stop_Click(object sender, EventArgs e)

{

axWindowsMediaPlayer1.Ctlcontrols.stop ();

timer1.Enabled = false;

timp_scriere.Enabled = false;

port.Write(" " + 270);

}

//btnCale, acesta ajuta la selectarea fișierului video

private void btnCale_Click(object sender, EventArgs e)

{

using (OpenFileDialog dlgOpenFile = new OpenFileDialog())

{

dlgOpenFile.Filter = "All Files|*.*";

if (dlgOpenFile.ShowDialog() == System.Windows.Forms.DialogResult.OK)

{

try {

axWindowsMediaPlayer1.URL = dlgOpenFile.FileName;

cale.Text = dlgOpenFile.FileName;

axWindowsMediaPlayer1.Ctlcontrols.stop();

button1.Enabled = true;

stop.Enabled = true;

}

catch (Exception ex)

{

MessageBox.Show("eraore incarcare fisier!\n\n" + ex.Message);

}

}

}

}

// butonul ecranfull, acesta afișeaza conținutul fișierului video pe tot ecranul

private void ecranfull_Click(object sender, EventArgs e)

{

if (axWindowsMediaPlayer1.URL.Length > 0)

{

axWindowsMediaPlayer1.fullScreen = true;

}

}

//trackBar3, cu ajutorul ei se setează volumul

private void trackBar3_Scroll(object sender, EventArgs e)

{

int z;

z = trackBar3.Value;

axWindowsMediaPlayer1.settings.volume = z;

}

//clasa publică glo, in această clasa sunt declarate variabile globale

public class glo

{

public static int n = 0;

public static string caletxt = "";

public static int puls = 60;

}

//timp_scriere, acesta afișează în label timpul și în același timp scrie in fișier: timpul, vloarea //servomotorului și valorea motorului

private void timp_scriere_Tick(object sender, EventArgs e)

{

int x;

int y;

string nrsec;

nrsec = axWindowsMediaPlayer1.Ctlcontrols.currentPositionString;

ltimp.Text = "" + nrsec;

// scriere fisier :

string[] tex = System.IO.File.ReadAllLines(@""+glo.caletxt);

string[] text = tex[glo.n].Split(' ');

x = Convert.ToInt32(text[2]);

y = Convert.ToInt32(text[4]);

if (nrsec == text[0])

{

trackBar1.Value = x;

trackBar2.Value = y;

glo.n = glo.n + 1;

}

}

//bporturi este butonul care afișează porturile active

private void bporturi_Click(object sender, EventArgs e)

{

string[] ArrayComPortsNames = null;

int index = -1;

string ComPortName = null;

ArrayComPortsNames = SerialPort.GetPortNames();

do

{

index += 1;

comboBox1.Items.Add(ArrayComPortsNames[index]);

}

while (!((ArrayComPortsNames[index] == ComPortName) ||

(index == ArrayComPortsNames.GetUpperBound(0))));

if (index == ArrayComPortsNames.GetUpperBound(0))

{

ComPortName = ArrayComPortsNames[0];

}

//afișarea pimului element

comboBox1.Text = ArrayComPortsNames[0];

}

//bconectare conectează seriala la program

private void bconectare_Click(object sender, EventArgs e)

{

string com;

com = Convert.ToString(comboBox1.Text);

port.PortName = com;

port.Open();

if (port.IsOpen)

{

lconectare.Text = "conectat!";

btnCale.Enabled = true;

}

else

{

lconectare.Text = "eroare conectare!";

}

}

// btnStopConecsiune, acesta orpește conexiunea cu seriala

private void btnStopConecsiune_Click(object sender, EventArgs e)

{

port.Close();

}

//btnselectare, butonul pentru selectarea fișierului txt

private void btnselectare_Click(object sender, EventArgs e)

{

btnCale.Enabled = true;

using (OpenFileDialog dlgOpenFile = new OpenFileDialog())

{

dlgOpenFile.Filter = "Txt files|*.txt";

if (dlgOpenFile.ShowDialog() == System.Windows.Forms.DialogResult.OK)

{

try

{

lcaletxt.Text = dlgOpenFile.FileName;

glo.caletxt = dlgOpenFile.FileName;

}

catch (Exception ex)

{

MessageBox.Show("eraore incarcare fisier!\n\n" + ex.Message);

}

}

}

}

//btnPulsPlus crește valoarea variabilei globale puls cu 10

private void btnPulsPlus_Click(object sender, EventArgs e)

{

if (glo.puls < 180)

{

glo.puls = glo.puls + 10;

lpuls.Text = "" + glo.puls;

}

}

//btnPulsMinus descrește valoarea variabilei globale puls cu 10

private void btnPulsMinus_Click(object sender, EventArgs e)

{

if (glo.puls >= 70)

{

glo.puls = glo.puls – 10;

lpuls.Text = "" + glo.puls;

}

}

//timpverifica, verifica dacă se ajunge la sfarșitul fișierului

private void timpverifica_Tick(object sender, EventArgs e)

{

if (axWindowsMediaPlayer1.playState == WMPLib.WMPPlayState.wmppsStopped)

{

timer1.Enabled = false;

timp_scriere.Enabled = false;

port.Write(" " + 0 + " " + 60 + " " + 270);

}

}

//btn_calculeaza este butonul cu care se se face calculul pulsului //limită

private void btn_calculeaza_Click(object sender, EventArgs e)

{

int y;

int calcul;

y = Convert.ToInt32(textBox1.Text);

calcul = (220 – y) * 70 / 100;

linima.Text = "" + calcul;

}

}

}