Elemente Generale Privind Rolul Turismului Ca Forma de Activitate Umana Implicatii In Plan Economic Si Social

Capitolul I

Elemente generale privind rolul turismului ca formă de activitate umană-implicații în plan economic și social

1.1 Scurt istoric al activităților turistice din perimetrul analizat,evoluție și importanța turistică a stațiunii în profil temporal

Stațiunea montană Straja a început să se dezvolte odată cu încercarea orientării zonei Văii Jiului într-o nouă directie, de la activități industriale la activități turistice. Este localizată la aproximativ 8 km de orașul Lupeni,oraș format în urma intensei migratii ale populației venite din Țara Hațegului și Valea Streiului în special pentru bogația pașunilor și fânețurilor aflate în zonă, iar după anul 1840 au început explorarile miniere ce au dus la schimbarea radicală a vieții lupenenilor.

Orașul a fost atestat documentar în anul 1770 pentru prima dată, iar dupa anul 1840 a început propriu zis dezvoltarea sa ,datorită deschiderii primelor mine de exploatare a carbunelui.

Dezvoltarea economica a permis ca orașul Lupeni să devină cel mai mare producător de cărbune cocsificabil din Romania, aici aflându-se cea mai mare mină subterană din sud-estul Europei, huila extrasă fiind de cea mai bună calitate,având o putere calorică de până la 9000 kilo-calorii iar aproximativ 80% din populatia orașului traind doar de pe urma acestor ativităților miniere.

Între anii 1997-1999 numeroase concedieri din sectorul minier au dus la scăderea nivelului de trai și a creșterii șomajului, până și în prezent, municipiul Lupeni confruntându-se cu o lipsă mare de locuri de muncă, iar efectul fiind resimțit de ani buni încoace în economia locală, acest lucru marcând într-un mod negativ viata localnicilor.

Datorită tuturor acestor activitati negative de-alungul timpului, oamenilor cu o puternică dorință și initiativă pentru reorientarea activităților zonei catre ceva mai reprezentativ precum domeniul turismului , au reusit sa aducă primii turisti în Straja, în iarna anului 1996, în vremea cand aceeasta înca nu exista ca destinatie turistica pe harta Romaniei.

Primii turisti au fost reprezentați de un grup de studenți din Timișoara,cazati pe vremea respectivă într-o casuța de vacanță astazi fiind bine cunoscută ca și ‘’Cabana Montana’’.

Turisti, care în urma experientei placute, beneficiind de cazare și servicii la un preț accesibil, au fost determinați să revină an de an pe munte, să răspandeasca din vorbă în vorbă frumusețea acestui loc,astfel reușind încet,încet să se pună bazele turismului în Straja.

Stațiunea Straja avea să devină în scurt timp cel mai însemnat loc de atracție turistică a Văii Jiului, fiind declarată în anul 2002 stațiune turistică de interes local.

Astfel s-a reusit ca ‘’Straja’’ să nu mai fie doar numele unui vârf de munte, ci o așezare turistică demnă de atragerea iubitorilor de munte,prin minunația peisajelor și prețurile destul de accesibile buzunarelor.

Stațiunea a evoluat rapid intrând în topul preferințelor turiștilor în special pe perioada sezonului rece, activitățile turistice desfășurate în zonă atragând turiști dornici de practicarea celor mai îndrăgite sporturi de iarnă precum: schiul și snowboarding-ul iar pe langa acestea existând și activități precum snow-tubing (o activitate nouă, inaugurată în anul 2013, stațiunea având prima pârtie de genul acesta din vestul țării) plus alte activități de recreere precum drumețiile montane, plimbari aventuroase cu snow-mobilul și nu în ultimul rând săniușul.

Nici pe timpul verii stațiunea nu se lasă mai prejos, practicându-se turismul de recreere, de odihnă (pe weekend îndeosebi) încluzând drumeții,sejururi și se pot practica sporturi extreme precum zborul cu parapanta și mountain-bike.

CAP. II Elemente geografice de referință în analiza arealului turistic vizat

2.1. Amplasare și localizare geografică

Fig.1 Harta turistică județul Hunedoara

Sursa pe-harta.ro

Stațiunea montană Straja este localizată la 1445 de m, în inima Munților Vâlcan, Munții Vâlcan reprezentând o grupă muntoasă a Muntilor Retezat-Godeanu, ce aparține lanțului muntos al Carpaților Meridionali.

Complexul turistic este situat la aproximativ 8 km de orașul Lupeni, din județul Hunedoara, acesta aparținându-i din punct de vedere administrativ.

2.2.1 Relieful- principal component de susținere a fondului turistic:

Relieful, dintre toate elementele cadrului natural, are contribuția cea mai importantă la alcătuirea motivațiilor turistice. Atracția pe care o exercită relieful asupra potențialului în turism se află în strânsă legătură cu formele acestuia, influențând distribuția tuturor celorlalte componente ale învelișului geografic ,direct și indirect prin expunere,orientare, geodeclivitate,fragmentare.

Relieful reprezintă unul dintre cei mai semnificativi factori de atracție naturali care generează tipurile de turism.

Munții Vâlcan, în cea mai mare parte a lor sunt alcătuiți din șisturi cristaline, conglomeratele, calcare cristaline și cuartitele fiind întâlnite în munții Oslea și părțile nordice ale Șigleului Mare și Mic, iar în zona Straja reprezentative fiind rocile din complexul amfibolitic; extremitatea sudică a lor este formată din calcar, această zonă prezentând un deosebit interes turistic pentru cheile, peșterile,dolinele și lapiezurile întâlnite aici .

Masivul Straja pe de altă parte, are un relief montan complex, cu, culmi și vârfuri muntoase ce conferă o notă de pitoresc și spectaculozitate,oferind puncte de belvedere spectaculoase asupra munților vecini. Masivul dispune deasemenea de o înclinare propice pentru desfășurarea schi-ului, relieful oferind și o contrapantă, jucând un rol foarte important pentru practicarea turismului în zonă.

Impactul climei în peisajul teritoriului analizat și rolul său în susținerea activitățiilor turistice

Clima alături de relief ,reprezintă elementul cheie în relația turistului cu mediul în care acesta dorește să iși desfășoare activitățile turistice.

Clima este responsabilă de producerea mediului propice sau dimpotrivă nefavorabil pentru desfășurarea turismului în arealul muntos și nu numai.

De cele mai multe ori, impactul climatic asupra turistului se produce în special la nivelul psihologic al său, P.Cocean(1999) afirmând că majoritatea turiștilor reduc importanța climei la ‘’timpul frumos’’, a cărei frecvență și durată este definitorie pentru recrearea într-o regiune. (Hadrian V.Conțiu)

Astfel, daca vremea este frumoasă sau uratâ, turistul va fi automat influențat,iar uneori impactul climatic negativ asupra nivelului psihologic al individului va fi unul peste care acesta va alege cu greu să treacă.

Condițiile climatice în stațiunea montană Straja constituie o condiție de bază pentru practicarea formelor de turism specifice sezonului hibernal, în special.

Activitățile recreative principale desfășurate îndeosebi în sezonul de vârf precum schi-ul, depind de climă, cea care stabilește grosimea și durata stratului de zăpadă , iar clima, la rândul ei depinde de caracteristici climatice precum temperatura aerului și cantitatea precipitațiilor solide.

Stațiunea montană este situată la adăpost de masele de aer nord-vestice, nordice și nord-estice datorită prezenței în vecinătate a munțiilor Retezat,Godeanu,Șureanu și Parâng dar, este expusă influenței circulației maselor de aer sudic, sud-vestic și vestic.

Din punct de vedere al potențialului turistic al stațiunii, climatul hibernal este definit prin temperaturi scăzute, specifice climatul de munte, cu temperaturi medii anuale cuprinse între 6˚C și 2˚C, temperature lunii ianuarie fiind încadrate între -4˚C și -8 ˚C iar cele ale lunii iulie fiind cuprinse între 19 ˚C și 12 ˚C.

Deoarece Munții Vâlcăneni nu dispun de stații meteorologice,interpretarea vremii se face în stațiile meteo din apropiere ,precum cea de la Petroșani sau Târgu Jiu.

Acum câțiva ani în urmă , au funcționat la cabanele Straja și Pasul Vâlcan o serie de posturi pluviometrice, reusind astfel să se adune informații mai precise legate de precipitațiile din arealul muntos dar nepermițând calcularea unor medii anuale relevante.

Cercetătorul stiințific Gheorghe Neamu a realizat o serie de observații topoclimatice expediționare în anul 1974, reușind în linii generale să ne aducă la cunoștiință cele mai importante elemente climatice care influențează Munții Vâlcanului.

Astfel constatăm că, cantitățile de precipitații ale masivului Straja sunt întâlnite sub forme de ploi și zăpezi, înscriindu-se în condițiile generale ale climatului de munte și încadrându-se între 1000-1500mm/an (Muică, 1995).

Pe timpul verii, precipitațiile pot limita în anumite intervale de timp activitățile turistice,datorită ploilor torențiale. Acestea nu sunt de lungă durata dar sunt îndeajuns încât sa ‘’sperie’’ turistul, pierindu-i acestuia nevoia de a se recreea în natură.

Pe de altă parte ,pe timpul iernii ,precipitațiile favorizează desfășurarea activităților turistice , turiștii fiind atrași în numar mare de ‘’aurul alb’’ în stațiune.

Un alt factor extrem de important în desfășurarea propice și pe lungă durată a activităților specifice sezonului hibernal este reprezentat de durata de menținere a stratului de zăpadă, acesta menținându-se circa 150 de zile pe an, ultimele petece de zăpada topindu-se aproximativ în lunile aprilie-mai.(Muica)

Stratul de zăpada joacă și el un rol important pentru practicarea turismului sportiv,acesta ,în funcție de perioadă ,atinge grosimi cel putin de 40- 60 de cm, depășind chiar un metru uneori, iar pentru ca turistii să beneficieze de servicii de maximă calitate, natura este ajutată cu tunurile de zăpadă și utilajele de bătătorit, acestea menținând starea pârtiilor propice pentru desfășurarea activitățiilor de iarnă.

Un alt factor important pentru desfășurarea activitățiilor turistice este reprezentat e factorul ce influențează durata strălucirii soarelui, și anume: nebulozitatea.

Acesta reprezintă un factor important îndeosebi pe timpul verii, favorizând desfășurarea activitățiilor reprezentative precum a drumețiilor montane,a taberelor, activitățiilor de escaladare și speologice.

Durata stălucirii soarelui pe munte ajunge la 1800 de ore iar datorită acestui indicator, gradul de nebulozitate variază, la valori anuale cuprinse între 5,5 – 6 zecimi. ( Muica )

Rețeaua hidrografică și funcția ei turistică

Munții Vâlcan dispun de o hidrografie bogata iar toate apele izvorâte din acești munți se varsă în Râul Jiu.

Râul Jiu s-a format prin unirea Jiului de Est cu Jiul de Vest, în apropierea municipiului Petrosani ,mai precis la Iscroni. Are o suprafață de 10070kmp și o lungime de 331km.

Râul Jiu prezintă o importanță turistică deosebită a zonei, fiind recunoscut ca cel mai bun râu din România pentru practicarea raftingului. Sezonul sportului extrem atrage turiștii încă din luna aprilie și durează până la începutul toamnei.

Organizatorii taberelor de aventură de la Straja propun în pachetele lor turistice pentru cei dornici de adrenalină pură , aventură și mult curaj , aventura extraordinară reprezentată de coborârea cu barca pe apele repezi ale Jiului, canyoning și rapel în cascadă.

La baza stațiunii Straja, în locul de pornire a telegondolei ce asigură transportul pe cablu către stațiune, în zona de agrement Brăița, își face ,,loc’’ pârâul cu același nume,afluent de dreapta al Jiului de Vest, loc în care turiștii și localnici pot desfășura activități de relaxare și agrement, bucurându-se de liniștea naturii și zumzetul firav al cursului de apă ce străbate zona.

Aici există și unități de cazare, spații de parcare și de alimentație publică cu posibilități de dezvoltare pe viitor.

Întrucât nu există nici un lac natural pe muntele Straja , s-a luat decizia de a fi amenajat un lac de acumulare de 72.000 mc,denumit Lacul Mutu, întrebuințat pentru a alimenta cei 164 hidranți necesari celor 20 de tunuri pentru producerea zăpezii artificiale, astfel încât turiștii să fie mulțumiți de calitatea zăpezii și a pârtiilor.

Șușița Verde, curs de apă afluent al Jiului ,o apă liniștită și limpede ce s-a format prin unirea pâraurilor Amaru( cu afluenții Iradia și Grivele) și pârâul Cartianu drenând pantele sudice ale muntelui și munților învecinați până la Pasul Vâlcan constituie, un element hidrografic important ce a contribuit la atractivitatea turistică a zonei deoarece sub acțiunea acestui râu s-au format Cheile Șușiței , având o lungime de aproximativ doi kilometri, reprezentând un loc cu forme spectaculoase de goluri subterane,hornuri,turnuri și cascade demne de vizitat de turiștii pasionați de drumețiile montane și liniștea naturii.(Muica)

Astfel, atenția turiștilor se îndreapta spre lacurile aflate în proximitatea Munțiilor Vâlcan îndeosebi spre Munții Retezat și Parâng.

Lacurile alpine sunt o componentă aparte în peisajul Văii Jiului. Acestea, prin pozitia, forma si coloritul lor, uneori schimbător, dau un farmec în plus crestelor semete ale muntilor, constituind unul dintre punctele de atractie pentru turisti.

Cele mai multe lacuri alpine sunt de origine glaciară, ele fiind cantonate în căldările sau complexele de căldări glaciare din muntii cei mai înalti.

Numărul lacurilor variază în functie de înăltimea, configuratia si orientarea masivelor muntoase.

Retezat-ul detine primul loc în ceea ce priveste numărul, mărimea si pitorescul lacurilor. Are peste 80 de lacuri glaciare, grupate pe complexe de văile glaciare din care cele mai importante sunt cele din complexul glaciar Bucura, cu lacul Bucura situat la 2040 m, fiind cel mai mare lac glaciar din țară,cu o suprafată de 8,9 hectare impresionând cu suprafața sa și priveliștea grandioasă pe care o oferă turiștilor ce se aventurează în drumeții montane. Nici Lacul Zănoaga nu este mai prejos, fiind cel mai adânc lac glaciar din țară, oferind turiștilor un peisaj deosebit în liniștea naturii.

Afluent al râului Jiul de Vest, râul Valea de Pesti reprezintă un curs de apă deosebit de important, întrucât pe acest râu a fost construit Barajul Valea de Pești.

Importanța sa este extrem de mare,acesta având ca scop principal alimentarea cu apă a Văii Jiului iar în perioadele cu precipitații abundente are ca dublu scop și producerea de energie electrică și respectiv atentuarea undelor de viitură.

Pe lângă scopul său practic, Lacul Valea de Pești reprezintă unul dintre cele mai importante obiective turistice din Munții Retezat,fiind un loc preferat al pescarilor ce strabat aceste meleaguri pentru relaxare și practicarea pescuitului,în lac găsindu-se specii de pești precum știuca, somnul,crapul, mreana și clean.

Zona Valea de Pești oferă turiștilor ce ajung să ,,îi treaca pragul’’ , un cadru natural fascinant, cu munții scoși în evidență la orizont și arbori seculari ce se reflectă în albastrul-verzui al apei.

În Muntii Parâng, pe de altă parte, cele mai numeroase si mai mari lacuri glaciare sunt cele din bazinul Jietului, dintre care cele mai importante sunt: Zăvoaiele, Lacul Custurii, Lacul Slăveiului, Lacurile: Rosiile, Mândra si Deresul.

Fondul turistic biogeografic

Alături de relief și hidrografie ,vegetația și fauna Munților Vâlcan, participă într-un mod desăvârșit la activitățile turistice, oferind peisaje și vietăți deosebite ale cadrului natural.

Vegetația este reprezentată în special de pădurile de rășinoase,cele mai întâlnite fiind cele de molid,jneapăn,pin și nu în ultimul rând de cele de stejar, fag și brad,pe alocuri, în porțiunile de teren cu suprafață înclinată, în zonele însorite și adăpostite se gaseste castanul comestibil iar pe terenurile calcaroase cresc stufărișuri de păducel, măceș, scumpie și liliac sălbatic. În unele zone defrișate și tufăriș se găsesc tulpini de zmeură și fagi oferind bucurie turiștilor avenurați în drumețiile montane.

În stațiunea montană Straja, un importan rol estetico-peisagistic este dat de perdeaua forestieră ce însoțește pârtiile de schi oferind turiștilor priveliștea unui cadru natural de poveste.

La baza pădurilor se întâlnesc plante viu colorate precum: ghioceii, ciuboțica cucului,floarea paștelui,păpădia, macrișul, leurda,crucea voinicului, oferind celor ce străbat zona un impact peisagistic deosebit de plăcut.

Potențialul atractiv al faunei reprezintă un element al peisajului cu o sensibilitate mare la impactul turistic.

Relația turism-fauna se influențează reciproc,fauna fiind un important susținător al turismului de recreere și cunoaștere.

Pe parcursul drumețiilor montane, din lumea zburătoarelor, turiștii pot zări păsări precum botgrosul,acvila țipătoare,uliul și lăstunul iar în apele pure și bogate ale munților dăinuiesc păstrăvii,zglăvocul,mreana și moioaga , pescuitul reprezentând pentru turiștii aflați în zonă un mod de relaxare.

Monumente și arii protejate în proximitatea stațiunii Straja

Aria protejată reprezintă ,, un spațiu geografic clar delimitat,recunoscut,desemnat și administrat în baza unor acte legale sau prin alte mijloace eficiente,cu scopul de a se realiza conservarea pe termen lung a naturii precum și a serviciilor de mediu și a valorilor culturale asociate’’.

Aria protejată cea mai însemnată din apropierea Stațiunii montane Straja este reprezentată de Parcul Național Retezat. Este cea mai mare rezervație naturală din România.

A fost creată în 1935,fiind primul parc național din România, fiind destinată conservării frumuseții munților,a faunei deosebit de bogate în numarul de specii și a florei endemice și renumit pentru diversitatea floristică adăpostind aproximativ 1190 specii de plante superioare. ( Strategia de dezvoltare a macroregiunii Valea Jiului)

Acesta atrage anual mii de turiști dornici să lase acasa toate grijile și să se aventureze în acest colț de rai, lăsându-se învăluiți de peisajele unice întâlnite aici.

În regiunea muntoasă a Vâlcanului, în vecinătatea muntelui Straja, se află aria naturala protejată ‘’Oslea’’ împrejmuita la est de râul Jiul de Vest, reprezentând o zonă cu relief dezvoltat pe calcare ,cu o suprafață de 280 de hectare,incluzând pajiști, abrupturi, stâncarii, grohotișuri,izvoare și păduri cu faună și floră specifice Carpațiilor Meridionali, fiind declarată arie protejată din anul 2000. Importanța turistica este data peisajele deosebite pe care le oferă cu pajiști de stâncărie și specii cu caracter alpin.

.

Situate la aproximativ o oră distanță de Straja, Cheile Buții reprezintă o rezervație naturală de o frumusețe sălbatică desăvârșită, parcă neatinsă de influența omului. Sunt situate în apropierea Câmpului Neag,reprezentând pragul către pătrunderea în Parcul Național Retezat.

Cheile redau o înșiruire de meandre înlănțuite și versanți extrem de abrupți, cu înclinări de peste 60 de grade,fiind favorabile pentru practicarea alpinismului.

Este ,,paradisul alpiniștilor’’ dar și al speologilor,oferind numeroase peșteri, cascade, izvoare și baraje naturale, reprezentând locul perfect pentru o escapadă în natură, departe de aglomerația urbană, pentru relaxare, sporturi aventuroase, activități de agrement și petrecerea timpului în natură alături de cei dragi.

Zona este pusă la adăpost de fenomenul turistic de masă, păstrându-și caracterul nestrăbatut și aerul nepoluat ,fiind foarte apreciată de către turiști români dar și cei străini ce ajung să descopere frumusețile neimaginabile ale cheilor.

Cheile Jiețului reprezintă deasemenea o atracție turistică desăvărșită ,fiind situate la aproximativ 40km de Straja, pe teritoriul orașului Petrila, acestea fiind declarate ca arie protejată de interes național, importanță deosebită prezentând pentru turiști peisajele cu versanți abrupți ai Parângului,chei înguste și stâncăriile sălbatice ce pot fi admirate aici. Originalitatea și interesul stârnit turiștilor de zona Cheilor Jiețului este dată de faptul că este una din puținele zone ale țării unde mai există încă rezerve carstice complet neexplorate și zone montane încă neatinse de piciorul omului.

O altă arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN este reprezentată de Piatra Andreaua, monument al naturii cu o suprafață de 1 ha, aflat în Munții Vâlcanului.

Aflată în extremitatea vestică a județului Gorj, în sud-estul Sohodol-ulu, aici se găseste o formațiune geologică ce are forma unor mâini împreunate pentru rugaciune, fiind declarat monument al naturii încă din anul 2000.

Turiștii și speologii sunt îndeosebi curioși de rezervația naturală Peștera cu Corali aflată la poalele Oslei la 1100m altitudine, la o distanță de 12km de Campul lui Neag și aproximativ 50km de Straja.

Este una dintre cele mai frumoase peșteri cu cristale coraliforme din România dar din păcate,accesul este permis doar timp de o oră pentru a se evita distrugerea elementelor valoroase din punct de vedere științific.(Muică).

Rezervațiile de castani comestibili sunt și ele foarte renumite în Munții Vâlcan fiind supuse regimului de ocrotire exemplu semnificativ fiind Rezervația Naturala Padurea Tismana-Pocruia. Interesul turiștilor pentru această zonă este stârnit îndeosebi prin raritatea acestui arbore de castan pe teritoriul României.

2.2 Fondul turistic antropic- componenta de bază pentru afirmarea turismului

Potențialul atractiv al edificiilor istorice monumentale, monumentelor de arhitectură religioasă,statui, ansambluri de arhitectură populară

Stațiunea montană Straja,pe langă faptul că este căutată pentru practicarea sporturilor de iarna în sezonul rece și pentru drumeții,recreere și odihna în sezonul cald, este renumită și pentru încarcatura istoric-culturală, religioasă și traditionalistă.

Aici, există o serie de obiective vrednic de a fi luate în seamă și vizitate de către turiștii ce ajung în stațiune, mai ales datorită faptului că fiecare dintre acestea are și o poveste deosebită.

Cele mai reprezentative obiective turistice zonei sunt Schitul Straja și Crucea Eroilor.

Fig.2 Schitul Straja și Crucea Eroilor

(Sursa: Skistraja.ro)

Povestea Schitului din Straja a început, după spusele localnicilor, pe 21 mai în anul 1996, când la Cabana Montana s-a ars un bec, iar flama facută de filament a imprimat în interiorul sticlei becului semnul crucii. Becul a fost spart de unul dintre turisti, însa la 40 de zile semnul a aparut din nou, o alta cruce reaparâd pe un alt bec.

Acest bec poate fi vazut la Schitul Straja, iar cel de-al doilea bec a fost dus la Starețul Mănăstirii Lainici, care a mărturisit părerea dânsului despre fenomenul misterios survenit la Cabana Montana, relatând faptul că în acele locuri sunt oameni care au murit în primul razboi mondial și nu sunt îngropați creștineste.

Astfel s-a hotărât ridicarea Crucii Eroilor, în memoria eroilor neamului,a soldaților ce si-au pierdut viața în timpul Războiului. Crucea are o înălțime de 18,6 m ,o anvergură de 9m. Este luminată pe timpul nopții și veghează asupra ținutului Văii Jiului de la altitudinea de 1485m.

Imediat după construirea crucii, s-a luat hotărârea de a se ridica un schit langa Cruce, care să aducă smerenie locului. Schitul este realizat total din lemn și la ridicarea lui au contribuit în mare parte minerii zonei, ridicând înauntrul său, în mărime natural și o sculptură cu ocrotitoarea minerilor: Sfânta Mucenița Varvara.

Din anul 2006 intrarea in Schitul Straja se face printr-un tunel lung de 50 de metri, ridicat pentru a facilita accesul în special pe timpul iernii, când nameții reușeau să dea bătai de cap turiștilor credincioși făcând drumul greu accesibil până la Schit.

Pereții tunelului sunt pictați cu toți cei 365 de Sfinți ai Calendarului Ortodox și conțin scene din Vechiul si Noul Testament.

Fig.3 Tunelul celor 365 de Sfinți

(Copyright@Bogdan D,2012 skistraja.ro)

Potențialul atractiv al activitățiilor umane și al resurselor de natură etnografică- elemente de diversificare a ofertei atractive în plan local-regional( activități tradiționale,portul popular,manifestări etnofolclorice).

Fig. 4 Drumul Crucii (Skistraja.ro)

Sărbătorile și tradițiie sunt nelipsite în stațiune, un obicei al locului luând naștere în preajma de Sărbătorile Sfintelor Paști ,la inițiativa omului e afaceri Emil Părău , acesta propunând ca în fiecare an, în Vinerea Mare a Sărbătorilor Pascale, să aibă loc în Straja ''Drumul Crucii'', reprezentând o încercare de reconstituire a drumului parcurs de Iisus spre Muntele Golgota.

Tradiția religioasa a locului a început în anul 1999, iar de atunci an de an între aproximativ 2500-3000 de persoane si 20 de preoti pornesc intr-un pelerinaj ortodox ce consta in a urca pe jos ( aprox. 10 km) pana la Schitul Straja, ducand pe umeri, o cruce in marime naturala ce cantareste 100 kg,are o lungime de 4,4m si 2,2m lățime, asemanatoare celei pe care a purtat-o Mântuitorul în drumul parcurs către Golgota , făcând opriri la cu cele 14 popasuri existente pe drumul către Straja, la fiecare popas dăinuind câte un basorelief ce simbolizează scena opriri făcute de Mântuitor.

Fig.5 Nedeea Zânzienelor (skistraja.ro)

Un alt obicei al locului este reprezentat de faimoasele nedei desfășurate în complexul turistic.(Fig.5)

Nedeile reprezintă adunări păstoresti în anumite zile de sărbătoare, în special în zilele de Paste si Rusalii, la care participă atât păstorii cât si locuitorii oraselor, atestate încă din 1520. Cuvântul „nedeie” de origine slavă, înseamnă „sfântă duminică” întelesul fiind acela de rugă, hram.

La început nedeile erau târguri de negot trecătoare, ulterior s-au transformat în manifestări religioase si zile de sărbătoare, unde se întâlnesc rudele, se împacă pizmasii si se leagă între ei legături de prietenie.

Nedeia Sânzienelor, reprezintă nedeea cu cea mai deosebită importanță turistică, reprezentând o sarbatoare în care legenda spune ca Sânzienele sunt niște fete extrem de frumoase, care traiesc prin păduri, se prind în hora și dau puteri deosebite florilor, acestea devenind plante de leac, bune la toate bolile.

Floarea numită ca și sărbătoarea Sânziană este galbenă sau albă și se spune că înflorește chiar în noaptea de Sânziene, noapte în care spun femeile în varsta de la țară, ca toate plantele au puteri miraculoase. Iar dacă sunt și descântate, puterile plantelor cresc.

Cu aceasta ocazie se organizează o întrecere în galop până în vârf de munte la care participă momarlani și animalele lor de tractiune care vor fi supuse unor probe dificile și unei urcari de la baza stațiunii pâna la Crucea Eroilor.

Dupa concurs de organizează o nedeie câmpenească, fiind printre cele mai frumoase obiceiuri păstrate în aceasta zonă.

Fig. 5 Oameni de zăpada realizați la Festivalul de la Straja (Skistraja.ro)

Festivalul Oamenilor de Zăpada reprezintă încă din anul 2009 de când a luat naștere, o activitate plină de entuziasm ,aventură și inspiratie în a realiza de oameni de zapadă și figurine de toate tipurile.

Aceeași zi este prilej dublu de sărbătoare deoarece, este sărbătorită ziua mascotei stațiunii și anume Ursul Baloo. El fost gasit pe munte rănit, acum 15 ani,când era doar un pui și a fost tratat iar apoi adoptat de salvamontiștii din stațiune.

Inițial salvamontiștii nu au vrut sa fie ținut în captivitate și l-au lăsat liber timp de 3 ani dar, pe parcurs ce creștea turiștii deveneau speriați de prezența acestuia în stațiune și au fost nevoiți să îi construiască un țarc. Aceștia i-au pus la dispoziție câteva hectare de pădure unde se poate plimba în voie și poate fi admirat de turiștii dornici să îl privească.

Fig.6 Mascota Stațiunii,Ursul Baloo de-a lungul timpului la Straja

(sursa: skistraja.ro)

În fiecare an, în imediata apropiere a sărbătorii Împăraților Constantin și Elena, ciobanii se întâlnesc la Straja pentru tradiționalul măsurat al oilor.

Regulile vechi sunt păstrate cu strictețe, oile fiind însemnate cu câte o culoare pentru a fi recunoscute de stâpân. În acest timp gospodinele pregătesc bucate alese într-o atmosfera de sărbătoare iar concursul începe prin măsurarea laptelui muls de la oi.

Fig.7 fotoyly.blogspot.ro

Un alt obicei deosebit păstrat la Straja face referire la Colindul Crailor. Este o tradiție minunată ce aduce de la an la an însemnătate locului.

Acesta are loc la Straja în fiecare an în seara Nașterii Domnului când, grupuri a câte 11 flăcai costumați în blană de oaie, cu ciucuri roșii și albastri iar la brâu cu tălăngi, merg să vestească marea sărbătoare.

Fig.8 Craii (Skistraja.ro)

CAP.III Infrastructura turistică-element prioritar de sprijin în funcționarea activității turistice

Structurile de primire turistica din statiunea montana Straja:

Structurile de primire turistică reprezintă orice construcție și amenajare destinată, prin proiectare și execuție, cazării sau servirii mesei pentru turiști împreună cu serviciile aferente specifice.

În Stațiunea Straja există peste 200 de unități de cazare, reprezentate de: cabane, vile , pensiuni și case de vacanță, dar, dintre toate acestea, omologate sunt 1doar 58 dintre ele. Acestea sunt clasificate în funcție de dotările care sunt puse la dispoziția turiștilor începând de la unități de cazare de 1* și ajungând până la 4*.

Pe lângă beneficiile pe care le aduce stațiunii, reușind să ofere până la 3000 de locuri de cazare cu servicii ireproșabile și care se dezvoltă din ce în ce mai bine, un impact negativ asupra complexului montan, este reprezentat de faptul că, constrirea unităților de cazare și primire turistică s-a realizat haotic, fara un plan de amenajare pus la punct iar din această cauză stațiunea și turiștii care ‘’îi trec pragul’’ în fiecare sezon, au de suferit. Uneori valurile de turiști veniți într-un numar mare resimt ‘’oboseala’’ cauzată de îngrămădeala datorată lipsei amenajării spațiului adecvat.

Tabelul unităților de cazare omologate din stațiune:

Tabel. 1 Sursa Asociația Pro Straja

Analizând tabelul nr.1 putem observa faptul că, principalele structuri de cazare cu funcțiuni turistice sunt în principal cabanele turistice, fiind urmate de vilele turistice iar cele din urmă fiind pensiunile turistice.

Din experiența proprie și din cercetarea în teren, pot spune că, cabanierii din Stațiunea Straja pun la dispoziția turiștilor servicii de cea mai bună calitate și la prețuri rezonabile față de alte stațiuni montane competitive, unele dintre unitățile de cazare ajungând să ofere în ultimii ani , pe lângă serviciile de cazare și catering și facilități de relaxare precum saună, sală de sport, activități de joacă( ex: ping-pong,billiard).

Infrastructura de transport

Infrastructura turistica însumează totalitatea bunurilor și mijloacelor care faciliteaza valorificarea și exploatarea turistică a resurselor attractive ale unui teritoriu.(Dezsi).

Infrastructura turistică ce permite accesul spre stațiunea montană Straja este reprezentată de Drumul Județean 664A și transportul pe cablu cu telegondola.

Până în anul 2007 accesul către stațiune se realiza pe un drum forestier și cu telescaunul. Drumul la vremea aceea era destul de greu de parcurs, iar urcarea cu telescaunul dura aproximativ 35-40 de minute.

Consiliu județean a facut un pas benefic pentru zona turistică ,reușind din vara anului 2007 să asfalteze drumul de 9km până sus în stațiune, facilitând accesul cu autovehicule către complexul turistic , aducând un plus foarte mare zonei și un numar însemnat de turiști dornici să descopere domeniul.

La 5 ani dupa asfaltarea drumului forestier, telescaunul ce ducea către stațiune, funcționabil încă din 1981 a fost înlocuit cu o telegondolă modernă ușurând drumul spre stațiune. Aceasta are o lungime de 5 km , dispune de 46 de gondole a cate 8 locuri iar durata calatoriei de la baza până în complex este de doar 7 minute și 3 secunde.

Inlocuirea telescaunului cu aceasta telegondola s-a realizat in urma unui proiect de dezvoltare a domeniului schiabil din statiune, implementat de Primaria Lupeni ,fiind aprobat in anul 2010 de catre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului.

Amplasarea telegondolei a făcut ca urcarea sa fie mult mai rapidă față de cea cu telescaunul ce dura prea mult și era de multe ori inconfortabilă în special pe timpul iernii. Astfel, telegondola a adus un mare plus stațiunii, oferind confort și rapiditate turiștilor ajunși la Straja.

Vechiul telescaun(stânga) și noua telegondolă(dreapta)

Infrastructura de transport în stațiune:

În Complexul Turistic de la Straja,în prezent, pentru practicarea sporturilor de iarnă și pentru îndeplinirea funcției turistice a stațiunii, sunt amenajate 12 pârtii de schi, fiind fiecare dintre ele fiind echipate cu instalații de transport pe cablu (teleschi).

Cinci dintre acestea dispun și de instalație de nocturnă, astfel aducând un plus stațiunii și turismului sportiv de iarnă, reușind ca practicarea schi-ului și snowboarding-ului pe pârtiile stațiunii,spre bucuria turiștilor, să se desfășoare până seara târziu.

Pârtiile sunt bine întreținute cu ajutorul utilajelor de bătătorit zăpada, pentru a le menține în condiții cât mai bune pentru practicarea sporturilor de iarna preferate ale turiștilor.

Noutățile recente de care dispune infrastructura în stațiune sunt legate de construcția unui telescaun până pe Vf. Straja.

Acest fapt a dus la aparitia unor pârtii noi, cea mai lungă dintre ele fiind Pârtia Straja, care porneste din Vf. Straja (1868m) și ajunge la stația de îmbarcare a telegondolei (750m), având o lungime de 8,1 km.

Pârtiile stațiunii

Tabelul 2

Transportul pe cablu în statiune se realizeaza cu 7 teleschiuri,un telescaun catre varful Straja si un ‘’baby sky’’.

Tabelul 3

Sursa:Asociatia Pro Straja

CAP. IV Studiul actual al valorificării resurselor attractive

Dinamica circulației turistice:

Sursa INSSE

Pot fi punctate următoarele aspect pentru zona montană turistică Straja:

Cererea pentru servicii turistice a crescut în ultimii ani astfel:

În anul 1997 – nr. total de turisti/zi în perioada de iarnă era de aprox. 1 500 persoane, din care 40% din judet si 50% din judetele învecinate, iar 10% turisti străini;

În anul 2000 – nr. total de turisti în perioada de iarnă era de aprox. 2 500 persoane/zi din care 30% din judet, 55% din judetele învecinate si 15% turisti străini.

În perioada sărbătorilor de iarnă (16 decembrie – 10 ianuarie) si în week-end (decembrie – martie inclusiv)=aprox. 3 600 persoane/zi. În cursul săptămânii (perioada decembrie – februarie)=aprox 500 persoane/zi, (perioada martie – mai) = aprox. 170 persoane/zi. Din numărul total al persoanelor cazate 60% reprezintă adulti si 40%copii.

În anul 2012 potrivit statisticilor MDRT s-au înregistrat următoarele intrări în stațiune:

Sursa MDRT 2012

Se observă o crestere intensă a circulatiei turistice din 1997 si până în prezent, acest lucru fiind determinat de cresterea numărului pensiunilor si cabanelor, de amenajările si dotările din cadrul acestora îndeosebi în ultimii ani dar si de informatiile (publicitatea) pe care acestea o realizează prin intermediul internetului.

În prezent stațiunea dispune de 3000 locuri de cazare , iar din spusele cabanierilor și investitorilor din zonă ele ajungând sa fie ocupate în totalitate în sezonul hivernal.

2.Gradul de exploatare a resurselor turistice ????

Resursele turistice reflectă totalitatea elementelor atractive ale unui teritoriu, indiferent de originalitatea lor și relațiile dintre ele.

Acestea stau la baza apariției și dezvoltarii fenomenului turistic, a cărui ,,materie primă’’ o constituie. Ele determină intensitatea,diversitatea și mărimea fluxurilor turistice,respectiv valoarea nemijlocită a consumului turistic iar prin acesta, a eficienței economice. Se disting doua grupe majore de obiective ce compun fondul turistic, și anume cele aparținând cadrului natural-resursele turistice naturale și cele de origine antropică-resursele turistice antropice.

Resursele turistice naturale sunt reprezentate de elemente ale mediului, prin care natura,calitatea și specificul lor sunt recunoscute de turism și valorificate prin acesta precum: relieful, peisajele, elementele geomorfologice,faunistice,floristice, cele de natură climatologică și multe altele.

Natura, are o implicare diversificată în turism, ajungând de la o participare simbolică, greu de observat, la o participare complexă, devenind, prin intermediul componentelor naturale proprii, un obiectiv propriu zis.

Stațiunea Montană Straja dispune de un potential turistic variat, alcatuit atat din obiective turistice apartinand cadrului natural, cat si din obiective turistice antropice, toate constituind premize pentru dezvoltarea unei activitati de turism mai intense, ducand astfel la dezvoltarea statiunii.

Resursele turistice naturale de care dispune Muntele Straja sunt reprezentate în primul rând de poziționarea arealului muntos într-o zonă avantajoasă, pe versantul nordic al Munților Vâlcan, de relieful cu piscuri și creste montane, la care se adaugă condițiile climatice propice pentru desfășurarea în principal a activităților turistice de iarnă , toate aceste resurse naturale constituind principalul motiv pentru care stațiunea este consacrată.

Resursele antropice, alături de cele naturale, constituie motivul pentru ceea ce astazi reprezintă Stațiunea Straja. Resursele turistice antropice reprezintă creația umană și efortul depus de acesta pentru a realiza o îmbinare armonioasă cu natura, a elementelor create de mâna omului.

Toate resursele antropice pe care oamenii le-au construit pe Muntele Straja au fost cu bunăvoință, pentru încercarea de a scoate din impas meleagurile Văii Jiului, prin realizarea de activități turistice.

3. Tipuri și forme de turism practicate în stațiune:

Pe lângă sporturile de iarnă ce au consacrat turismul din Straja, întâlnim și tipuri de turism precum cel de aventură, turismul de odihnă și recreere sau cel religios.

Turismul de aventură a cunoscut o mare dezvoltare în ultimii ani datoită taberelor de aventură și distracție de pe timpul verii, organizate îndeosebi pentru preșcolari,școlari și copii supraponderali, pentru ajutarea mentinerii unei greutati normale în raport cu vârsta și înalțimea lor prin sport,jocuri aventuroase și bună alimentație.

Activitățile specifice derulate pe parcursul taberelor de vară sunt reprezentate de: escaladă, cățărări, drumeții, jocuri pe echipe , activități artistice, vânătoare de comori, carnaval, foc de tabără,și nu în ultimul rând nutriție și echilibru emotional pentru a ajuta la scaderea în greutate a celor ce au nevoie , într-un mod sanatos,aventuros și încrezator.

Fig. 9 Parcul de Aventură Straja

Începând din vara anului 2014 activitățile turistice pentru cei dornici de adrenalină, se pot realiza în Parcul de Aventură situat la aproximativ 600 de m de stația de telegondolă, lângă drumul forestier ce leaga pârtia Lupul de pârtia Constantinescu și Crucea Eroilor.

În acest parc sunt puse la dispoziția turiștilor poduri suspendate,obstacole cu butuci, bârne, pereți pentru escaladă, traseu cu leagăne dispuse liniar, traseu de echilibru pe grinda mobilă și mână curentă cu bucle din coardă, bârnă mobilă cu combinații de ateliere pe terminale, traseu în zet pe bârne fixe, pod mincinos cu combinație de ateliere de echilibru intermediare și trei tiroliene de lungimi diferite.

În turismul de aventură practicat la Straja putem încadra și activitățile de întreceri sportive, în stațiune desfășurându-se până acum și trei ediții de competiții automobilistice de mare anvergură ,cunoscute sub denumirea de ‘’Cupa VTM Straja”.

Raliurile s-au desfășurat pe drumul către stațiune ,beneficiind de numeroși participanți dornici de andrenalină maximă și spectatori curioși să vadă învingătorii.

Trasee turistice tematice cu pornire din stațiune și care includ stațiunea:

Printre cele mai interesante activități turistice montane desfășurate în stațiune se încadrează și drumețiile montane. Drumețiile sunt o modalitate benefică de a petrece timpul liber în natură, de a extrage energie pozitivă , departe de agitația de zi cu zi a orașelor și de a descoperi frumusețile neimaginabile ce le poate oferi mediul înconjurător.

La Straja, acestea sunt practicate îndeosebi pe timpul verii, pe trasee turistice însoțite de un ghid montan , precum cele propuse și oferite de una dintre cabanele cu vechime în Straja, Cabana Montana:

Cabana Montana Cheile Brăiței Cabana Montana parcurs in aproximativ 4 ore;

Cabana Montana Schitul Straja Crucea Eroilor Vârful Mutu (loc de rugăciune al dacilor) Vârful Straja (1868m) Vârful Cioaca Cabana Montana parcurs în 4-5 ore;

Cabana Montana Schitul Straja -Parc de aventură Cheile Brăiței Vârful Verde Vârful Mutu Crucea Eroilor Cabana Montana aproximativ 3 ore;

Cabana Montana Crucea Eroilor Vârful Mutu Vârful Straja Drumul lui Mihai Viteazul Cabana Pasul Vâlcan aproximativ 6 ore;

Cabana Montana Stâna din Cot La Caminete Cabana Montana – timp de parcurs aproximativ 4 ore. (Sursa SkiStraja.ro)

Pentru turiștii dornici să descopere mai mult din peisajele minunate ale Munților Vâlcan, iubitori de drumeții mult mai ample decât cele propuse de cabanierii din stațiune, se pot parcurge și trasee precum :

Cabana StrajaȘaua Prislop Șaua Scrideiu Sub Vârful Muncelvârful Șigleul MareȘaua Dâlma CăzutăMotelul Valea de Pești parcurs în 8-9 ore și marcat cu bandă roșie și triunghi roșu;

Stațiunea Straja Cîmpul lui Neag Retezatul Mic Oslea Drumul nemțilorArcanul Valea de Pești Stațiunea Straja

Stațiunea Straja Hațeg Râul de Mori Cabana Rotunda Poiana Pelegii Lacul Bucura. (Sursa:PlatoulSoarelui)

CAP.VI ANALIZA SWOT

Analiza swot reprezintă analiza punctelor tari,punctelor slabe, a oportunităților și amenințărilor fiind creata și utilizată ca instrument de formulare a strategiilor.

Pentru a putea fi realizată o strategie de dezvoltare a turismului într-o regiune, este necesară o analiză a situației actuale a regiunii respective, ca destinație turistică, pentru a putea identifica zonele în care ar trebui să se intervină, ca rezultatele obținute să fie în concordanță cu așteptările.

Realizând cercetări în teren și pe baza informațiilor procurate de la Asociația Pro Straja și a principalilor investitori în complexul turistic, am ebalorat analiza swot a stațiunii turistice Straja reușind să dobândesc următoarele informații:

Punctele tari sunt reprezentate de :

-cel mai vechi domeniu schiabil din Romania alături de Sinaia ;

-cea mai lunga partie de schi de nivel mediu din tară;

-climat propice pentru practicarea sporturilor de iarnă;

-domenii schiabile de bună calitate la preturi accesibile;

-existența numeroaselor tradiții, festivaluri specifice zonei;

-organizarea taberelor de schi și aventură pentru preșcolari,școlari și copii supraponderali, pentru ajutarea mentinerii unei greutati normale în raport cu vârsta și înalțimea lor prin sport,jocuri aventuroase și bună alimentație atât pe timpul iernii cat și pe timpul verii;

– se afla în apropierea unor rezervatii si monumente naturale de o importanta deoosebita cum ar fi Parcul National Retezat

-existența ONG-urilor active în domeniul turismului ce ajută la dezvoltarea turismului în zonă;

Puncte slabe sunt reprezentate de :

-lipsa sistemului canalizare și a alimentării cu gaze naturale;

-lipsa tunurilor de zăpada la partia cea mai lunga ce se întinde sub telegondola, producând uneori imposibilitatea coborârii până la baza acesteia cu schiurile;

– construirea haotică a cabanelor turistice în arealul muntos;

-lipsa unei infrastructuri adecvate în statiune îndeosebi între unitățile de cazare;

-locurile de parcare insuficiente;

-valorificare și promovarea redusă a potentialului turistic;

-lipsa colaborării cabanierilor cu operatorii de turism;

-nivel redus de educație al turiștilor în privința practicării ecoturismului;

Oportunitățile sunt reprezentate de :

– Proiectul de unire a stațiunii Straja cu Pasul Vâlcan ar putea oferi oportunitatea Stațiunii Straja de a deveni una dintre stațiunille de anvergură ale tării cât și cunoașterea ei la nivel international;

– Interesul investitorilor străini pentru zonă, cu posibile parteneriate publice sau private, ar putea duce la creșterea profitului unităților de cazare;

-Oportunitatea dezvoltării turismului de afaceri în statiune;

-Organizarea de conferințe,evenimente,concursuri pentru încurajarea promovării cât mai intense a turismului în zonă;

-Creșterea interesului agenților economici de a investi în zona de agrement ‘’Braița’’ situată la baza stațiunii turistice, pentru dezvoltarea activităților de alimentație publică și cazare deja desfășurate aici.

Amenințările sunt reprezentate de :

-promovabilitatea mult mai intensificată a celorlalte stațiuni montane mult mai cunoscute și vizitate de către turiști;

-amenințarea venind din partea altor stațiuni turistice montane deja bine cunoscute și preferate de majoritatea turiștilor precum cele ca Poiana Brașov,Sinaia,Bușteni,Azuga etc.

-imaginea nefavorabilă în care a fost implicată Valea Jiului în special din ultima perioadă din pricina problemelor politice;

-imaginea dezavantajoasă pe care a dobândit-o Municipiului Lupeni în urma difuzării documentarului ,,The Romanians are coming’’ realizat de către britanici, în care reputația Văii Jiului și îndeosebi a orașului aflat la baza Stațiunii Straja este denigrată.

CAP.VII Propuneri,sugestii și direcții majore de acțiune în perspectiva în vederea valorificării turistice a stațiunii.Modalități de amenajare și optimizare a spațiului turistic,protecte de dezvoltare generală derulate și în curs de derulare a autorităților locale, organizațiilor nonguvernamentale sau firmelor în domeniu.

Investiții pentru dezvoltarea turismului în stațiunea montană Straja:

Deoarece turismul în zona Straja este considerat ca o completare perfectă a activitățiilor miniere,investițiile în arealul muntos trebuie inevitabil sa continue.

Una dintre primele investiții majore ce a avut loc în stațiunea Straja și a contribuit foarte mult la dezvoltarea ei s-a axat pe infrastructură.

Întrucât drumul catre stațiune până în anul 2007 era unul forestier, greu de accesat, consiliu județean a facut un pas benefic pentru zona turistică, reușind din vara anului 2007 să asfalteze drumul de 9km până sus în stațiune, facilitând accesul cu autovehicule către complex, aducând un plus foarte mare zonei și un numar însemnat de turiști dornici să descopere domeniul.

Seria de investiții benefice a continuat cu anul 2011, când stațiunea Straja a fost inclusă în Programul Național de dezvoltare a turismului montan’’ Superschi în Carpați’', derulat de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, finanțat din bani europeni și de la bugetul de stat, cea mai importană investiție de care a beneficiat pana acum stațiunea fiind reprezentată de amplasarea telegondolei.

Aceasta i-a luat locul vechiului telescaun oferind în primul rând confort,rapiditate și siguranță deplină turiștilor.

Transportul cu telegondola până în stațiune se realizează în doar 7 minute, instalația pe cablu dispunând de 46 de gondole a câte 8 locuri,o lungime de 5km și având o capacitate de transport de 1400 persoane pe oră.

Tot în acest proiect, s-a investit în construcția unui telescaun catre varful Straja, aceasta ducând la crearea unei noi pârtii din vârful muntelui până la baza telegondolei.

În derularea programului de investiții ’’Superschi în Carpați’’, se află în faza de proiect montarea unei telegondole între 1310 și 1620m ce va face unirea stațiunii Straja din Lupeni cu Pasul Vâlcan, amenajarea unor noi pârtii de schi, instalații de teleschi, de zăpada artificială, achiziționarea de patru utilaje de tip Ratrac și alimentarea cu apă a instalațiilor de producere a zăpezii artificiale.

Cele mai importante obiective propuse de investitori precum proiectarea și amplasarea infrastructurii de transport ce va face legătura între Pasul Vâlcan și Straja, proiectarea și construcția unui restaurant panoramic pe Vf.Mutu ar oferi o deschidere deosebită spre toate punctele cardinale și spre peisajele de o frumusețe răpitoare ale zonei montane.

Reabilitarea și modernizarea spațiilor de cazare din amplasamentul vechii cabane ,,Straja’’, sunt și ele plănuite în detaliu, proiectanții propunând ca aceasta sa fie demolată datorită faptului ca se află de foarte mult timp în paragină și are foarte mulți ani de când a fost construită. În locul ei se propune ridicarea unui hotel de 3 * dar cu facilități și dotări de 4*.

Pe lânga toate acestea sunt prevăzute a se construi încă 140 de unități de cazare plus spații de parcare aferente acestora, realizarea unui sistem de canalizare adecvat, în momentul de față fiecare unitate de cazare având sistem propriu de alimentare cu apă, prin captarea unor izvoare existente,dar care sunt insuficiente, asigurarea apei potabile prin construirea unei stații pentru clorinare și tratare, cât și a captării altor surse de apă pentru suplimentarea debitelor de apă necesare în stațiune, crearea unui iluminat public modern deoarece sistemul existent este mult prea vechi și nu acoperă întreaga stațiune ,panouri și indicatoare de informare, poteci pentru plimbare, poteci late pentru ATV-uri și biciclete și construcția unui traseu de mountainbike cu o lungime de 50km pentru dezvoltarea turismului de vară.

O altă solicitare importantă venită din partea cabanierilor către Primaria Lupeni face referire la construirea unei baze sportive sau a unui teren de sport în stațiune, pentru promovarea și dezvoltarea turismului estival. (Sursa: Primăria Municipiului Lupeni)

CAP V Impactul turismului asupra mediului înconjurător. Elemente de risc turistic

Impactul turismului asupra mediului , cu efecte negative și pozitive

Turismul reprezintă unul dintre domeniile cu cea mai mare dependență de mediul înconjurător, dat fiind faptul că turismul se desfășoară în mediu și prin mediu iar calitatea acestuia poate influența pozitiv sau negativ activitățiile turistice.

Mediul înconjurător este definit ca un ansamblu de fenomene și elemente naturale și antropice de pe suprafața Pământului, care oferă condiții propice pentru desfășurarea activitățiilor umane, implicit pentru desfășurarea celor turistice.

Relația turism-mediu are o importanță deosebită, condiția esențială a celor doua fiind de a proteja și conserva mediul astfel încăt să se reusească desfășurarea și dezvoltarea turismului.

Puțini sunt turiștii care realizează impactul turismului asupra mediului. Acesta poate sa distruga ecosisteme si medii sau, pe de altă parte sa conserve zone protejate care, în caz contrar ar fi fost vulnerabile activitățiilor umane.

Actiunile distructive ce pot aparea în urma unor activitati turistice manifestate, în principal prin folosirea necorespunzatoare a mediului înconjurător, în scopuri de a realiza activități turistice , pot duce controlat sau necontrolat la o interventie brutala a omului asupra peisajului si resurselor naturale.

Efectele negative ale practicării turismului în stațiunea montană Straja sunt reprezentate în același timp în contradictoriu cu investițiile benefice pentru dezvoltarea turismului.

Una dintre primele și cele mai favorabile investiții benefice pentru dezvoltarea turismului și anume asfaltarea șoselei ce leagă municipiul Lupeni de stațiune, constituie și unul dintre impactele negative asupra mediului.

Aceasta afectează o suprafața destul de mare (aproximativ 9km), modificând total funcția estetico-peisagistică a regiunii muntoase, oferind o notă de discrepanță între zona montană și șoseaua sobră ce o străbate.

Deasemenea, unitățile de cazare și primire turistică ,prin însăși natura construcției lor într-un mod haotic, au presupus lucrari ce au modelat relieful într-un mod negativ și aduc în același timp consecințe negative pe care turistul le privește ca pe nepotriviri peisagistice.

Un prejudiciu vrednic de luat în seamă, datorită practicării turismului uneori neorganizat, reprezintă faptul că turiștii ajung să iși aleagă adesea propriul traseu de parcurs pe cărările versantului, suprasolicitând astfel zonele împădurite și ducând la impacte negative asupra integrității covorului vegetal și deasemenea la impacte nevative precum eroziunea solului, care poate duce la modificari peisagistice semnificative.

Activitățile turistice , prin intensa lor practicare și implicit invazia muntelui de turiști, au afectat printr-un mod indirect și fauna modificând condițiile de mediu, ducând la migrarea faunei spre alte locuri mai liniștite și mai puțin frecventate.

Poluarea solului prin numeroasele deșeuri aruncate de unii turiștii nepăsători , reprezintă un alt factor negativ ce mediul îl resimte în urma activitățiilor turistice desfășurate în complex.

Deasemenea ,prin practicarea intensă a turismului, mai ales în sezonul de vârf hivernal ,atrage aspecte negative asupra mediului ,datorită utilizării tot mai frecvente a mijloacelor de trasport și a utilajelor folosite în construcții, toate aceste activități antropice ducând la o utilizarea mare de conbustibili fosili,care prin ardere produc creșterea emisiilor de dioxid de carbon,acesta reprezentând unul dintre gazele cauzatoare ale efectului de seră.

Pe de altă parte, ca impact pozitiv al mediului asupra zonei, îl constituie creearea și îmbunătățirea calității mediului, îmbogățirea arhitecturală și peisagistică ,înființarea unor zone și arii protejate.