Elemente de Recuperare Complexă a Artropatiilor din Gută

=== 1f52c5b2a81e3474e05f2842fb7b02fdc48d06e8_147162_1 ===

ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA CERCETĂRII

Obiectivele cercetarii

Durerea cauzată de gută este unul dintre cele mai frecvente simptome la pacienți,determinând o dizabilitate complexă .Variate măsuri terapeutice ,au fost utilizate pentru controlul acestei afecțiuni.Așadar obiectivele acestei lucrări au importanță deoarece tratarea gutei trebuie să se realizeze printr-un ansamblu de metode active din ce în ce mai perfecționate , care vizează inițial menținerea și readucerea pacienților într-o stare fizică și psihică satisfăcătoare.La astfel de pacienți se impun o serie de exerciții în vederea unei recuperări cât mai eficiente .

Obiectivele urmărite au fost :

1.Consultarea literaturii de specialitate pentru a stabili gradul de actualitate al temei și posibilitățile de intervenție terapeutică ;

2.Selectarea celor mai eficiente cazuri și stabilirea celor mai noi metode de evaluare funcțională ;

3.Aplicarea programelor de tratament kinetoterapeutice specifice  pentru cele 10 cazuri prezentate ;

4.Efectuarea explorărilor periodice,în vederea ameliorării durerilor ;

5.Stabilirea strategiei de intervenție kinetoterapeutică, selectând mijloacele și metodele care influențează eficient recuperarea funcțională precoce  pentru 10 pacienți selectați;

6.Permanenta colaborare a kinetoterapeutului cu medicul specialist ,care a recomandat trastamentul medicamentos ;

7.Evaluarea parametrilor funcționali , compararea lor ,înregistrarea și interpretarea rezultatelor obținute pentru a confirma sau infirma ipoteza stabilită .

8.Înregistrarea în permanență a rezultatelor obținute și interpretarea lor pentru a evidenția evoluția pacienților în dinamica lor ;

9.Redactarea unei lucrări care să cuprindă desfășurarea și rezultatele finale ale cercetări în scopul popularizării acestora pentru toți specialiștii în domeniu;

11.Prevenirea apariției recidivelor prin kinetoterapie secundară și terțiară și protejarea structurilor lezate prin programe kinetoterapeutice de întreținere.

Ipoteza cercetării

Lucrarea își propune să dovedească următoarele ipoteze:

1.În ce măsură aplicarea tratamentului precoce recuperator prin kinetoterapie asigură optimizarea rezultatelor și scurtarea timpului de refacere pentru cazurile prezentate;

2.Dacă prin aplicarea unui program de recuperare, conceput special , putem obține o scurtare a timpului de tratament în gută cu ajutorul mijloacelor kinetoterapiei;

3.În ce măsură aplicarea precoce a tratamentului kinetoterapiei poate influența evoluția parametrilor de mișcare (mobilitate, forță, stabilitate).

Scopul cercetării

Scopul studiului este compararea impactului a două programe de asistență medicală asupra parametrilor durere și self-controlului.Scopul fundamental a fost demonstrarea atât a importanței și eficienței pe care o deține introducerea și conceperea cât mai precoce a unui plan terapeutic complex în cadrul reabilitării pacienților cu durere cauzate de gută,precum și implicațiile acestuia asupra self-controlului și calității vieții .

Cu alte cuvinte scopul acestei lucrări a fost de a verifica ipotezele formulate pe baza rezultatelor obținute de a contribui la îmbunătățirea procesului recuperator în sensul reducerii timpului de recuperare și creșterea eficienței sale.Prin urmare scopul fundamental a fost dublu:

1.alcătuirea unui model de evaluare clinico-funcțională;

2.alegerea unui program terapeutic optim,bazat pe kinetoterapie;am încercat să stabilesc aportul exercițiilor kinetice aplicate precoce și corect pentru recuperarea acestui tip de patologie.

Metodele de cercetare

În vederea desfășurării cercetării, a acumulării datelor și prelucrării subiectului și interpretării rezultatelor care au condus la formularea unor concluzii finale, am folosit metode ca:

Metoda documentării teoretice .Documentarea teoretică a presupus căutarea resurselor bibliografice în care era tratată problema cercetată, consemnarea și selectarea lor, urmate de prelucrarea și interpretarea rezultatelor obținute.

Din studierea surselor bibliografice, m-am informat despre efectele exercițiilor fizice asupra organismului, a modalităților de aplicare a acestora în scop terapeutic și recuperator precum și a diferitelor caracteristici prezentate de 10 pacienți diagnosticați cu gută.

Metoda anchetei s-a desfășurat pe baza consultării fișelor medicale al celor 10 pacienți și a discuțiilor purtate cu personalul medical.Am folosit această metodă în scopul culegerii datelor necesare cunoașterii cât mai complexe a subiecților, în dinamica evoluției lor, și a decelării cauzelor care au generat afecțiunea. În cadrul acestei metode am folosit interviul anamnestic.Prin întrebări scurte și concise, clar orientate, am obținut date referitoare la antecedentele personale, hetero – colaterale, la condițiile de muncă și stilul de viață al pacienților. Am aflat de asemenea elemente legate de istoricul bolii, condițiile de debut și factorii ce au dus la apariția simptomelor, simptomele subiective și obiective ce au determinat prezentarea la medic, de diagnosticul stabilit, tratamentul prescris, de evoluția stării generale a pacienților. Tot prin folosirea interviului anamnestic am stabilit gradul, tipul și nivelul de efort la care apar simptomele și durerile în timpul efortului fizic asociat cu acest tip de patologie.

Metoda observației a constituit una dintre metodele principale de investigație directă a realității, reprezentând punctul de plecare în obținerea materialelor faptice, concrete, care au constituit apoi baza analizei.Pe parcursul convorbirilor pe care le-am avut cu pacienții în timpul aplicării tratamentului, aceștia fiind preocupați de relatarea simptomelor resimțite de ei, am observat atent aspectul tegumentelor și mucoaselor, coloritul tegumentelor, integritatea sistemului osteoarticular, atitudinea generală a corpului în repaus.În timpul tratamentului am observat și m-am ghidat după reacțiile bolnavilor la tratament. Am văzut dacă și cum se modifică frecvența respiratorie, frecvența cardiacă, culoarea tegumentelor (la nivelul feței), dilatarea pupilelor, reacțiile bolnavilor la tratament.Examenul clinic general mi-a dat posibilitatea urmăririi stării aparatului respirator (frecvență respiratorie, dispnee), a aparatului cardio-vascular (frecvența cardiacă, tensiune arterială), a sistemului nervos, a orientării temporo – spațiale, a stării psihice, a gradului de cooperare, punctele dureroase resimțite de pacienți la palparea diferitelor zone osteortaticulare.

Metode de măsurare (explorare și evaluare) .Cercetarea științifică este un demers care urmărește obiectivitatea tuturor momentelor sale, condiția obiectivării fiind măsurarea diferiților parametri ai subiecților supuși cercetării. Măsurarea reprezintă atribuirea de valori anumitor parametri, după anumite reguli, astfel încât relațiile numerice dintre aceștia să ofere informații cât mai complete despre obiectul/subiectul supus măsurării. În activitatea experimentală pe care am desfășurat-o am măsurat:

Inspecția s-a realizat prin observarea directă și atentă a pacienților, urmărind localizarea zonelor dureroase, suprafața cuprinsă de durere precum și cele care prezintă contracturi, intensitatea durerilor resimțite, repercusiunile pe care le exercită durerea asupra funcționalității generale ale diferitelor zone osteortaticulare., asupra performanțelor fizice ale pacienților.

Palparea s-a realizat prin ușoare presiuni asupra anumitor zone, mușchi, puncte de stres, tendoane și ligamente.

Bilanțul funcțional: am urmărit dacă pacienții prezintă jenă în activitatea zilnică ( ridicat anumite greutăți, aplecat ,urcat /coborât scări etc.).În afară de acest lucru, la fiecare ședință am mai avut în vedere la evaluarea următoarelor aspecte:

1.Intensitatea durerii resimțită de pacienți la activitățile zilnice;

2.Intensitatea durerii resimțite de pacienți în momentul mișcării.

Metoda interviului și convorbirii directe cu cadrele medicale și cu pacienții s-a desfășurat după un plan dinainte stabilit urmărind obținerea datelor necesare despre subiecții în cauză și evoluția lor precedentă cercetării.

Metoda experimentului a constat într-un sistem complex de cunoaștere a realității, caracterizat prin utilizarea raționamentului experimental ce a prelucrat atât fapte provenite din observație cât și din teste.Experimentul a presupus o stare activă a subiecților și a implicat o activare metodică orientată spre un scop precis de verificare a ipotezei.În cercetarea desfășurată am folosit experimentul de verificare a ipotezelor formulate, acesta fiind astfel organizat încât, în final, să ne dea posibilitatea atingerii scopului propus.

Metode de înregistrare, prelucrare și reprezentare grafică a datelor au urmărit stabilirea nivelului de abilitate ,consolidarea deprinderii mișcărilor și a gradul de abatere de la normal.

Lotul de subiecți și etapele experimentului

Pentru cercetare am selecționat 10 pacienți care au efectuat tratament recuperator în perioada martie -mai 2018 în cadrul unitatea sanitară din orașul

Lotul a fost structurat astfel:

Tabel.1Lotul de subiecți și etapele experimentului

Desfășurarea cercetării

În prezenta cercetare , am ales 10 pacienți cu vârste cuprinse între 55 și 73 ani,diagnosticați cu gută și accentuarea și patologiei degenerative.Pacienții au beneficiat de servicii de recuperare , în cadrul unitatea sanitară ,din orașul în perioada martie – mai 2018.Asistența medicală de recuperare a constat din 12 ședințe kinetice (antrenament fizic ,de 3 ori/săptămână ). Datele personale ale pacienților au fost culese din condicile de consultații și foile de observație aflate în arhiva spitalului.Au fost determinate frecvențele relative ale variabilelor înregistrate de studiu.Progresele înregistrate în terapia gutei,m-au îndreptățit să fiu optimist (ă) ,mie personal revenindu-mi rolul hotărâtor în a conferi pacienților,supuși cercetării ,o viață normală ,cu condiția să le pun la dispoziție o terapie completă și complexă.Activitatea practică mi-a demonstrat influența nefavorabilă a gutei,asupra pacienților.În utilizarea și dozarea tehnicilor propuse în programul de recuperare am ținut cont de stadiul evolutiv ,forma clinică ,vârsta pacienților și gradul de alterare a stării generale,recuperarea presupunând obiective precise ,în realizarea cărora,s-a urmărit îmbinarea kinetoprofilaxiei cu kinetologia de recuperare ,mai ales în cazul instalării deficiențelor caracteristice bolii.În vederea întocmirii programului de recuperare ,dar și a urmăririi evoluției bolii și eficienței programului recuperator,am întocmit,pe baza manevrelor și metodelor de testare specifice ,fișa individuală,cu înregistrarea parametrilor obținuți.

Metoda de lucru utilizată au constituit-o ședințele individuale de recuperare folosind tehnicile de recuperare cu un program zilnic ,la început mai redus,la sfârșitul primei săptămâni de recuperare ajungând la o durată de aproximativ 30 minute.Programul de recuperare propriu- zis a fost precedat de tehnici de relaxare și un program de gimnastică respiratorie ,care,de fapt ,au fost prezentate pe toată durata ședinței.Fiecare ședință ,la rândul său, a urmat după proceduri pregătitoare ca baia termală,numărul mediu al ședințelor ,efectuat de pacienți fiind de 15.Condițiile de bază materială de care dispune spitalul ,unde s-a efectuat activitatea de recuperare sunt următoarele:●secție de electroterapie;●secție de kinetoterapie;●secție de masaj.Acestea dispunând de● Scară fixă;● Scripeți pentru mecanoterapie;●Mingi medicinale,extensoare,saltele,saci de nisip;● Cadre de mers,paralele pentru reeducarea mersului,cadre de fixare în ortostatism;● Banchete pentru mobilizări asive;● Biciclete ergometrice;●Electrostimulare;● Roată pentru mobilizarea umărului; Goniometre.

Modelul de evaluare clinico-funcțională a fost realizat prin parcurgerea următoarelor etape :etiopatogenică,clinică ,paraclinică și funcțională.Criteriile de includere au fost :

●durerea mecanică trenantă la nivelul osteoarticulației

●prezența semnelor inflamatorii la nivelul osteoarticulației

●absența altor programe de reabilitare kinetice anterioare pentru statusul algo-disfunțional.

La evaluarea clinică am apreciat starea fizică generală: a fost examinat cu multă atenție aparatul locomotor, și coloana vertebrală:

●la inspecție- s-a urmărit aspectul morfologic ,starea de nutriție,precum și formarea și dezvoltarea musculară;

●palpare- cu atenție pentru reperele osoase,aprecierea sistemului osteoarticular,punctele dureroase ,tonusul și troficitatea grupelor musculare,tulburări de sensibilitate superficială;

●amplitudinea de mișcare și testing manual muscular- pentru toate mișcările în toate planurile ,active și pasive ,apreciindu-se existența focarelor de mobilitate anormală.

Simptomele prezentate de pacienți au fost : durere cu caracter cauzalgic, (la unii pacienți au fost accentuate și noaptea) ,dureri persiste în special în timpul mișcării,diminuarea mișcării în activitățile zilnice.Acestor pacienți li s-a recomandat începerea tratamentului recuperator . Parametrii studiați au fost durerea –scala VAS și scorul scalei ASES (Artriths Self-Efficacy Scale) pentru calitatea vieții.Aprecierea s-a realizat inițial și după un interval de 1 lună.

Evaluarea paraclinică a constat din probele screening de laborator ,examinarea imagistică radiologică și RMN ,unde a fost strict necesară eliminarea altor suferințe.Evaluarea gradului de recuperare obținută prin tratament kinetic comparativ cu funcționalitatea gutei.Am stabilit un program de kinetoterapie care a fost aplicat pacienților supuși cercetării.

Caracterele lotului

Lotul de pacienți supuși cercetării a fost analizat din punct de vedere al structurii pe criterii de vârstă sex,tipul afecțiunii inițiale și alte afecțiuni.

Tabelul nr.1. Repartiția pacienților în funcție sex

Graficul 1.nr. Repartiția pacienților în funcție sex ( sursă personală)

În cadrul lotului supus cercetării,repartiția pe sexe a fost 0,6 %,bărbați și 0,4 % femei

Distribuția lotului pe grupe de vârstă demonstrează faptul că cea mai mare frecvență /incidență de 0,6 % este peste unitatea de vârstă cuprinsă între 26-40 ani.Cauza este datorată luxațiilor recidivante de umăr survenite în urma accidentelor de mașină,motocicletă și nu în ultimul rând de bicicletă.De asemenea și în urma accidentelor de mașină în activitățile cotidiene prin căderi,alunecări ,lipsa condiției fizice dar și echipamentul folosit necorespunzător.

Tabelul nr.2.Structura pe grupe de vârstă a pacienților

Graficul 2.nr. Structura pe grupe de vârstă a pacienților

Table nr.3.Repartiția pacienților în funcție de mediul de proveniență

Graphic nr.3.Repartiția pacienților în funcție de mediul de proveniență

În funcție de mediul de proveniență un număr de 0,7 % din pacienții incluși în studiu locuiau în mediul rural .Această disproporție ar putea fi explicată atât prin adresabilitatea mai scăzută la medic a celor din mediul rural,din cauza unui nivel de cultură sanitară mai mic,dar și a posibilităților materiale reduse.De asemenea , diferența dintre stilul de viață al celor din mediul urban comparativ cu cel a oamenilor din mediul rural ar putea constitui o altă posibilă explicație .

Cauzele care au determinat producerea gutei au fost : Pseudogută,Gută,Boli degenerative la nivelul articulației acromioclaviculare : Periartrită, Artrită microcristalină iatrogenă, Artrita acută septică, Artroza ,Obezitate ,Scolioză toracolombară dr., Poliartrită reumatoidă și lupusul eritematos sistemic,Varus al metatarsului ,Spate plat, Algoneurodistrofie, Reumatismul articular acut,, Sindrom Reiter și alte artrite reactive, Periartrită.,Scolioză malformativă TL

Parametrii clinici

Pacienții au avut o evoluție atât la început cât și la sfârșitul tratamentului kinetic derulat .Evaluarea funcțională am realizat-o în conformitate cu clasificarea internațională ICF complectând două scale de evaluare,inițial ( la momentul includerii programului de reabilitatre ,la un interval de 1 lună)

●Scala VAS pentru durere- a constat dintr-o linie orizontală pe care pacienții au întretăiat-o cu o linie verticală ( între 0-10) acolo unde au considerat că este gradul de durere pe care o acuzau în momentul respectiv.

Obținerea rezultatelor finale , au fost realizate după următorii parametrii clinic funcționali :

Table nr.4.

TRATAMENTUL APLICAT

Tratamentul kinetic aplicat a durat 8 săptămâni.

Tratamentul a cconstat în:

●ședințe de reflexoterapie pentru reechilibrarea energetică a întregului organism,îmbunătățirea circulației sangvine și limfatice;

●masajul medical pentru pregătirea organismului pentru kinetoterapie prin reducerea durerilor,contracturilor musculare,îmbunătățirea circulației sangvine și a troficității locale;

●metode fizioterapeutice de tipul gheții,ultrasunetului și curenților de joasă frecvență antialgică;

●tratament medicamentos,analgezice și antiinflamatoare nesteroidiene.

În funcție de patologia operatorie inițială programul a fost adaptat fiecărui pacient în parte.Kinetoterapia îmbunătățește circulația sangvină și limfatică,ajută la ameliorarea țesutului subcutanat și a tegumentelor afectate mărind tonusul muscular

Table nr.5.Obiectivele și mijloacele tratamentului aplicat

Tabel nr.6.Tratamentul aplicat

Tabel nr.7.Afectarea funcționalității sistemului osteoarticular

Sistemul osteoarticular din gută în puseu dureros acut

Exercițiile care se recomandă vizează toate mișcările osteoarticulare ce ,s-au efectuat activ ,libere și cu contrarezistență ,gradul acesteia crescând pe măsura progresului obținut de bolnavi în amplitudinea mișcării și forța musculară.

Exerciții de flexia umărului (antepulsia )

●din poziția șezând,umărul este împins înainte și mâna este plasată în spatele umărului opus;

●din genunchi se efectuează târâre cu brațele înainte ca la mișcarea brațelor din înotul,,crawl,,;

●cu mâinile sprijinite pe perete,trunchiul cade înainte prin flexie la nivelul gleznelor și împingând cu mâinile în perete să recâștige poziția inițială;

●flotări cu brațele;

●din poziția șezând sau cvadrupedică se ridică alternativ brațele în sus;

●din decubit dorsal, ridicarea brațului spre verticală pentru a trece o minge dintr-o mână în alta ;

●din decubit ventral pe bancă ,se apucă bine banca și se împinge cu capul înapoi de-a lungul băncii.

Reeducarea flexiei prin mișcări autopasive

Exercițiul.Pacientul în șezând, cu GF și genunchiul flectate: pinde gamba cu ambele mâini și tracționează, dacă priza este proximală (treimea superioară a gambei), se realizează și o alunecare dorsală; dacă este distală (treimea inferioară a gambei) se realizează o alunecare ventrală a tibiei.

Posturarea corectă a genunchilor

Exercițiul . Pacient așezat ghemuit ca la genuflexiuni, cât permite mobilitatea genunchiului, cu mâinile în sprijin pe o bară. Se menține în funcție de toleranță, apoi se revine.

Exerciții pentru întărirea extensorilor genunchiului

Exercițiul .1.Din ortostatism, se ridică pe un scăunel, alternativ, câte un picior. La acest exercițiu, pe măsură ce crește forța cvadricepsului, se crește înălțimea scaunului. Se poate realiza în două moduri: prin pas înainte sau prin pas lateral.

Exercițiul 2.În decubit dorsal, cu brațele parțial abduse: se flectează șoldul cu genunchiul extins la 90º, iar membrul inferior opus se extinde.

Exercițiul 3. Din poziția șezând: glezna unui picior se așează pe genunchiul opus; se execută flexia plantară cu inversie, mâna făcând opoziție pe antepicior.

Exercițiul 4.Tonifierea cvadricepsului prin exerciții izometrice: șezând, cu gamba în extensie, se execută contracțile .

Exercițiul nr.5. Exerciții cu contra rezistența pentru cvadriceps cu rezistența manuală, la instalație cu scripete sau cu contrageutati .

Exercițiul nr.6. Flexii-extensii.

Exercițiul nr.7. Pedalaj în gol sau la bicicleta ergometrică.

Exercițiul nr.8. Din șezând se execută extensii cu încărcare progresivă.

Exercițiul nr.9. Șezând: se execută extensia genunchiului, în timp ce asistentul opune rezistență la nivelul treimii inferioare a gambei.

Exercițiul nr.10. Șezând, gamba sănătoasă peste cea a membrului afectat execută contrarezistența.

Manevrele de întindere capsuloligamentare

Lucru la aparate

Masajul a reprezentat prelucrarea mecanică metodică a părților moi ale corpului printr-un ansamblu de procedee manuale sau instrumentale în scop terapeutic, igienic, de întreținere. Am realizat masajul cu fața palmară sau dorsală a mâinii, una sau ambele mâini, presiunea exercitată fiind dependentă de profunzimea țesuturilor vizate. Sensul netezirilor a fost determinat determinat de circulația în sistemul venos și limfatic (de la periferie spre centru), viteza mișcărilor trebuind să depășească cu puțin viteza sângelui prin vene. Masajul l-am aplicat înainte și după alte tehnici de masaj.

Tehnica Cyriax – numită și masaj transversal profund s-a executat în următoarele etape:

a.Sa depistat punctul tendinos cel mai dureros, prin palpare directă sau prin creșterea tensiunii musculare obținută printr-o contracție izometrică;

b.S-a aplicat pe acest punct dureros fie policele fie indexul și mediusul suprapuse.

ținâ

Ședință de tratament:

– masajul membrului inferior asociat cu tehnica Cyriax pentru tendoanele și ligamentele dureroase – 10 minute;

– exerciții statice de intensitate medie și mare – 10 minute (10 .. 15 repetări pentru fiecare exercițiu);

– stretching – 5 minute;

– aplicarea metodei Kabat pentru tonifiere musculară – 5 minute;

– tehnici de facilitare neuroproprioceptivă – 5 minute;

– exerciții de echilibru – 5 minute;

– lucrul la aparate – 10 minute.

Se va recomanda pacientului să continue realizarea gimnasticii Bürger la domiciliu.

Masaj transversal profund pe tendoanele subscapularului

●simntomatologie- durere la contracția rotatorilor interni atunci când cotul este flectat la 900 ,antebrațul se află în plan sagital și brațul este ținut vertical

●am așezat pacientul cu cotul flectat la 900 ;pentru degajarea tuberozității ,am sugerat pacientului să lase brațul pe lângă corp ,în ușoară rotație externă.

Scopul urmărit –am ținut cont de faptul că trohinul este un reper important situat în partea exterioară, drept pentru care am imprimat brațul pacientului efectuând mișcări de rotație în exterior și în interior.În momentul efectuării acestor mișcări ,poziția mea era în fața pacientului

●am masat cu policele contra sprijin cu celelalte degete condusă înainte și înapoi;

●pe o suprafață mare am executat de sus în jos masajul.Profunzimea leziunii a necesitat o presiune puternică ;ținând cont de faptul că mâinile mele sunt mici iar pacientul era foarte musculos ,trebuie să menționez faptul că această tehnică a fost greu de realizat .

●tehnica masajului transversal profund pe tendoanele subscapularului a fost asociată cu relaxarea rotatorilor interni folosind metoda Kabat

Masaj transversal profund pe tendoanele subscapularului

Masaj transversal profund pe tendoanele supraspinposului

●simptome existente-la adducția activă pacientul acuza durere mai accentuată ;semnul blocajului a fost dat la sfârșitul mișcărilor pasive de flexie ,când s-a constatat durere locală.

●pacientul a fost așezat cu brațul în retropulsie cu mâna la spate;scopul este de a evidenția durerea

●pentru evidențierea durerii ,am palpat spina omoplatului din interior spre exterior ,marginea externă a acromionului a fost masată ușor până în zona acromio-claviculară.

●în momentul efectuării tehnicii ,poziția mea era în spatele pacientului,masând oblic-lateral contra articulației trată;Cu indexul întărit de medius am masat contrasprijin cu policele.

●leziunea era de profunzime medie întânzându-se în exterior și în interior;Masajul l-am realizat din exterior spre interior și invers;presiunea a fost orientată de sus în jos și transversal pe suprafața tuberozității. Folosind această tehnică am încercat să pun problema unei tonifieri musculare a abductorilor în interiorul segmentului de contracție.

Masaj transversal profund pe tendoanele supraspinposului

În urma aplicării programului special conceput pentru luxațiile recidivante de umăr ,rezultatele obținute s-au înregistrat într-o perioadă mai scurtă de timp comparativ cu datele din literatura de specialitate.

Umărul drept

Pe partea posterioară -Palma mâinii drepte am fixat-o pe partea anterioară a articulației umărului ,iar palma mâinii stângi pe treimea mijlocie sau distală a brațului ( partea postero –laterală ) , cu policele pe vârful V-ului deltoidian ,pe șanțul acestuia ( orientat spre articulația umărului ) și cu celelalte patru degete pe fasciculul posterior ( degetul 5 pe latura posterioară a V-ului ) .Urmărind aceste linii , am efectuat netezirea îmbrăcând fasciculul posterior al deltoidului până pe articulația umărului și , în continuare , pe muchia superioară a omoplatului ,îmbrăcându-l ,până la vârful inferior.

S-a revenit în reluare

Netezirea cu două mâini :Am fixat palmele pe treimea mijlocie a brațului ( mâna dreaptă pe partea antero laterală ,iar mâna stângă pe partea postero-laterală ) cu policele la vârful V-ului deltoidian ( pe șanțul dintre fascicule) .Degetele 2-5 de la mâna dreaptă a îmbrăcat fasciculul anterior ,iar degetele de la mâna stângă a îmbrăcat fasciculul posterior ( vârful degetelor fiind orientat spre articulația umărului ) . Am efectuat netezirea pe deltoid până pe articulația umărului și , în continuare ,palma mâinii drepte alunecând pe sub claviculă și îmbrăcând mușchii pectorali până la nivelul coastei 5-6 .

Concomitent cu mâna dreaptă ,mâna stângă a alunecat pe muchia superioară a omoplatului ,îmbrăcându-l până la vârful inferior .Netezirea s-a facut și în sens invers :de la vârful omoplatului și de la nivelul coastei 5-6 ,îmbrăcând omoplatul și pectoralii până la pe articulația umărului și , de aici ,cu mâna pe mână ,îmbrăcând deltoidul ,până la nivelul vârfului V-ului deltoidian .

S-a revenit în reluare

Netezirea cu mai multe degete

Pe partea anterioară .Am fixat palma mâinii stângi pe partea posterioară a articulației umărului , palma mâinii drepte fiind suspendată la nivelul treimii mijlocii a brațului ( partea antero laterală ) cu indexul pe vârful V-ului deltoidian , pe șanțul dintre fascicule .Am efectuat netezirea pe aceasta până deasupra articulației umărului și , în continuare ,cu indexul și mediusul , pe acromoin și pe partea anterioară a acestuia și pe claviculă ,până la manubriul sternal .

S-a revenit în reluare.

Cu degetele de la mâna dreaptă fixate pe partea anterioară a V-ului deltoidian ,am efectuat netezirea pe acesta ,începând de la vârf și până la articulația umărului .

S-a revenit în reluare.

Pe partea posterioară :Palma mâinii drepte a fixat partea anterioară a articulației , palma mâinii stângi fiind suspendată deasupra treimii mijlocii a brațului ,cu indexul pe vârful V-ului deltoidian , pe șanțul dintre fascicule .Am efectuat netezirea până pe articulația umărului și , în continuare ,pe partea posterioară a acromionului și muchia superioară a omoplatului . Totodată ,cu mediusul fixat pe partea posterioară a omoplatului ,am continuat netezirea pe omoplat , până la vârful superior al acestuia .

S-a revenit în reluare

Cu indexul de la mâna stângă ,am efectuat netezirea pe partea posterioară a V-ului ,începând de la vârf până la articulația umărului .

S-a revenit în reluare

Pe omoplat :Cu mâna stângă suspendată deasupra articulației umărului ,cu indexul pe partea posterioară a muchiei a omoplatului ,iar mediusul pe muchia anterioară a acestuia am efectuat netezirea până la vârful inferior al omoplatului .

S-a revenit în reluare

Cu palma mâinii stângi suspendată deasupra vârfului superior al omoplatului ,cu indexul pe muchia mediană a omoplatului și mediusul pe partea posterioară am efectuat netezirea până la vârful inferior al omoplatului .

S-a revenit în reluare

Netezirea cu partea cubitală :

Pe partea anterioară :cu mâna stângă , susținând brațul pacientului ( de la nivel articulației cotului ,cu antebrațul ușor flectat ),ridicat în axa articulației .Cu partea cubitală a mâinii drepte fixată sub extremitatea distală a acromionului ,am efectuat netezirea pe linia articulară,până la plica axilei .

S-a revenit în reluare

Pe partea posterioară : Cu mâna dreaptă ,susținând brațul pacientului ( de la nivelul articulației cotului ,cu antebrațul ușor flectat în ușoară proiecție în spate ,ridicat în axa articulației iar partea cubitală a mâinii stângi am fixat sub extremitatea distală a acromionului ;am efectuat netezirea pe linia articulară ,până la plica axială .

S-a revenit în reluare.

Tehnica Hipocrate. Pacientul se află în decubit dorsal iar medicul fixează porțiunea posterioară a piciorului în regiunea axilară a pacientului, apliând tracțiune continuă progresivă.

REZULTATE ȘI DISCUȚII

Durerea resimțită la imobilizare

Acest parametru este subiectiv,fiecare pacient are un anumit prag de suportabilitate a durerii ,motiv pentru care notarea s-a făcut în funcție de prezența durerii astfel։

●0 puncte pentru durerea resimțită la toate mobilizările

● 1 punct pentru o anumită mișcare

●2 puncte pentru lipsa durerii

Tabel nr.3.8.Evoluția parametrului durere la mobilizare

Grafic.3. Evoluția parametrului durere la mobilizare

Limitarea mobilității pentru mișcările de flexie și extensie osteoarticulară.Mișcarea de flexie osteoarticulară mai este denumită proiecție înainte și înapoi sau antepulsie iar mișcarea de extensie mai este denumită proiecție înapoi sau retropulsie.Flexia este mișcarea prin care două segmente articulare se apropie unul față de celălalt, iar extensia este mișcarea inversă flexiei.

Toți pacienții au întâmpinat dificultăți în efectuarea acestor mișcări datorită patologiei bolii,cât și grija de a proteja zona afectată.Tratamentul a avut un efect benefic în mare măsură asupra acestui parametru.În funcție de amplitudinea obținută la mobilizarea activă a articulației osteoarticulare,notarea s-a făcut în raport cu amplitudinea normală de mișcare:

●flexie 00 -1800

●extensie 00 -600

Tabel nr.9.Limitare-flexie

Grafic nr.4. Limitare-flexie

10.Limitare-extensie

Grafic nr.5. Limitare-extensie

Acest parametru a fost calculat în raport cu amplitudinea maximă normală 00 – 900 pentru mișcarea de abducție orizontală (ABD.O) osteoarticulară și 00- 450 pentru cea de adducție orizontală.Toți pacienții care au obținut un scor mic la acest parametru au urmat tratamentul recomandat.

Tabel nr.11.Limitare abducție

Grafic nr.6.limitare abducție

Limitarea mobilității pentru mișcarea de rotație internă și externă

În mișcarea de rotație externă (supinația) antrenează o alunecare dinapoi spre înainte a articulației osteoarticulare.

Factori limitatori:

●tensionarea anterioară a capsule articulare;

●ligamentele scapula-humerale;

●fascicolul anterior al deltoidului;

●masa marelui pectoral;

Mișcarea de rotație internă (pronație) este dată de articulația osteoarticulară care alunecă dinainte spre înapoi.

Valoarea rotației este de 800-900,raport cu aceasta s-a constat după evoluarea inițială o limitare mai mare a pacienților la mișcare.Pentru rotația externă-RE- a articulației osteoarticulare ,evaluarea inițială a avut loc la 5 de zile după diminuarea durerii .Rezultatele au fost raportate la amplitudinea de 0-900 pentru rotație externă.

Tabel nr.12.Limitare RI

Grafic nr.7.Limitare RI

Table nr.13.Limitare RE

Grafic nr.8.Limitare RE

Hipotrofia musculară

Pentru acest lot de pacienți este specific hipotrofia musculară de inactivitate care se manifestă prin scăderea diametrului microfibrelor și tulburării trofice reversibile.

De aceea kinetoterapia folosește exerciții pentru dezvoltarea musculaturii și utilizează masajul stimulant pentru pentru o stimulare a tonusului muscular,îmbunătățirea excitabilității ,contractibilității și elasticității fibrelor musculare ,îmbunătățirea condițiilor de nutriție și metabolice prin activitatea circulației sangvine la nivel muscular.

Evoluția de la început și sfârșitul programului kinetic este prezentă în următoarele grafice:

Tabel nr.14.Hipotrofia musculară

Grafic nr.3.18.Hipotrofia muscular

Forța musculară ilustrează efectele principalelor simptome și afectări .Aceasta se ilustrează în momentul în care pacienții prezintă dureri prea mari,astfel încât fiecare mișcare reprezintă un chin.Se observă o scădere a forței pe principalele grupe musculare.

Pentru testarea forței muscular se utilizează o scară de 6 trepte:

● (5-0):F (0) zero

●F(1)-schimbată

●F(2)-mediocră

●F(3)- acceptabilă

●F(4)-bună

●F(5)-normală

Table nr.15.Forța musculară

Grafic .nr.9.Forța musculară

Afectarea funcțională osteoarticulară

Pentru a realiza evaluarea afectării funcționalității osteoarticulare din gută au fost selectate 3 criterii de triaj al pacienților:

●Afectare prezentă

●Afectare absentă

●Afectare inconstantă

Selectarea acestor criterii au fost alese urmând recăpătarea tuturor parametrilor morfofuncționali osteoarticulare pentru reâncadrarea în viața socio-profesională,astfel: membrelor afectate în anumite activități ca:

●Urcatul/coborâtul scărilor

●Mers pe teren în pantă

●Periatul dinților

●Pieptănatul părului

● Folosirea tacâmului

Compararea rezultatelor (inițială și finală )

Aspecte privind dinamica generală a evoluției pacienților.În urma aplicării programelor individuale de tratament a testărilor și observațiilor periodice efectuate s-au putut remarca următoarele:

●O bună evaluare a disfuncționalității mioartrokinetice ne conduce la selectarea celor mai bune mijloace pentru obținerea refacerii și reintegrării socio-profesionale a pacienților studiați;

●Pacienții au colaborat activ la desfășurarea tratamentului, menținând în continuare practica la domiciliu a programelor de recuperare fixate, au putut înregistra, în final, o refacere cât mai apropiată de valorile normale ale funcționării umărului și implicit a membrelor superioare ;

●Urmărindu-se ca obiective principale reeducarea mobilității osteoarticulare ,se poate constata că aceasta s-a refăcut în proporție de 85 – 100 % .

●Mijloacele kinetoterapeutice folosite în timpul programului de recuperare au trebuit selectate în funcție de obiectivele etapei de tratament și reacția de răspuns a pacienților la aplicarea lor;

●Ședințele de tratament au avut un caracter permanent de reeducare a funcțiilor diminuate în urma afectării osteoarticulației implicate în gută ,scopul fiind acela de a asigura pacienților studiați integrarea socio-profesională cât mai completă;

Programele de recuperare concepute au contribuit la:

●scăderea valorilor durerii;

●accelerarea resorbției proceselor inflamatorii;

●refacerea forței și rezistenței musculare;

●refacerea controlului motor și a abilității osteoarticulare;

Procedeele și metodele incluse în programul de recuperare care au fost cotate ca valoare în obținerea rezultatelor au fost:

●crioterapia, aplicată după mobilizări și în cursul zilei pentru efectele sale antalgice și antiinflamatorii;

●electroterapia pentru combaterea edemelor și durerii;

●tehnica Cyriax pentru diminuarea punctelor dureroase;

●exercițiile cu rezistență normală aplicate în scopul creșterii forței musculare au fost ușor acceptate de pacienți întrucât au putut fi dozate până la limita durerii;

●exercițiile au fost executate lent cu rezistențe minimale;

Revenirea în activitatea socio-profesională a pacienților trebuie făcută când:

•există o amplitudine a mișcării de 85 – 100 %;

•readaptarea la mișcările normale a fost maximă.

Pentru exercițiile de reeducare propriu – zise, a fost vorba de mobilizări active reprezentând sinteze ale mai multor mișcări analitice.

●În sectorul extrem al amplitudinii mișcării respective s-a putut menține contracția 2-3 secunde

●Combinațiile diverselor mișcări analitice au permis o varietate de exerciții reeducative.

●De la începerea primelor ședințe de recuperare ,pacienții a simțit o ameliorare a durerilor ,suportabilitate crescută în realizarea activităților

●Până la finalizarea tratamentului recuperator ,starea pacienților s-a îmbunătățit.

●Durerea s-a diminuat .

●Pacienții acuză dureri ușoare în funcție de temperatură sau în cazul când suprasolicită osteoarticulația.

●Tratamentul de recuperare s-a efectuat zillnic pe toată perioada spitalizării , cu recomandarea de a continua și după externare.

Efectele masajului au fost de activare circulatorie,troficitate,contracturare , sedare.

Concluziile la care s-a ajuns în urma efectuării cercetării precum și confirmării ipotezei de la care s-a pornit constituie un exemplu ce demonstrează că kinetoterapia este mijlocul de tratament fizical ce nu poate fi înlocuit de către alt mijloc recuperator el ocupând un loc central în recuperarea funcției pierdute.

Recomandări finale

●repaus la pat

●tratamente medicamentoase în perioadele dureroase

(antialgice),decontracturate,remineralizante

●cură heliomarină

●electroterapie analgezică și decontracturantă

●elongații ,

●masaj

●respectarea regulilor de igienă

●evitarea poziției vicioase prelungite

Revin la control peste 2 săptămâni .

Tratamentul de recuperare continuă cu 5-6 ședințe /săptămână