Elemente de Planificare Teritoriala In Municipiul Botosani
Elemente de planificare teritorială în
Municipiul Botoșani
CUPRINS
Introducere
Capitolul 1 : Așezare geografică
Capitolul 2 : Elemente de favorabilitate și restrictivitate ale cadrului natural
2.1.Structură geologică
2.2 Relief
2.3 Caracteristici climatice
2.4 Hidrografia
2.5 Apele și sursele de alimentare cu ape
2.6 Condițiile biopedogeografice
2.6.1 Vegetație
2.6.2 Faună
2.6.3 Soluri
Capitolul 3 : Dinamica si structura demografica
3.1 Evoluția populației
3.2 Mișcarea naturală a populației
3.2.1 Natalitate
3.2.2 Mortalitate
3.2.3 Bilanț natural
3.3 Mișcarea migratorie a populației
3.4 Bilanț total al populației
3.5 Structura populației
3.5.1 Structura populației pe grupe de vârstă și sexe
3.5.2 Structura socio-economică a populației
3.5.2.1 Populația activă
3.5.2.2 Populația pe sectoare de activitate
3.5.3 Structura populației după nivelul de instruire
Capitolul 4 : Dinamica și structura activităților economice
4.1 Sectorul primar-INDUSTRIE
4.2 Sectorul secundar-AGRICULTURĂ
4.3 Sectorul terțiar- SERVICII
Capitolul 5 : Elemente de planificare si prognoza teritoriala
5.1 Analiza SWOT
5.2 Infrastructura de transport
5.3 Arii problema si disfunctionalitati
5.4 Proiecte de dezvoltare
Concluzii
Bibliografie
Introducere
La momentul actual, dezvoltarea teritorială a devenit din ce în ce mai importantă, datorită simplului fapt că toate deciziile politice au implicații teritoriale. Teritoriul este cel care are cel mai mult de “suferit”, acțiunile umane transformând din punct de vedere peisagistic mediul natural, transformându-l într-un mediu construit. Geneza dezvoltării teritoriale are la bază însă, o serie de interacțiuni între diverșii actanți de diferite ranguri din cadrul teritoriului.( Extras din Conceptul Strategic de dezvoltare teritorială România 2030).
“Planificarea teritorială se referă la metodele folosite de administrația și instituțiile publice pentru a ajusta și echilibra distribuția populației și a activităților în spațiul deținut de orice așezare umană.
Această acțiune presupune realizarea unei bune valorificări a potențialului natural, uman, economic, cu completarea unei infrastructuri menite să asigure o circulație și distribuție uniformă a produselor și serviciilor.
La baza acesteia se regăsește o sumă de componente esențiale ce aparțin politicilor economice, sociale,de protecție a mediului.” (Note de curs- Organizarea și planificarea teritoriului – Facultatea de Geografie-Universitatea București).
Motivația alegerii acestei teme rezultă din faptul că , pe de o parte este un subiect de actualitate, amplu și generos și pe de altă parte că studiul acestei zone nu este des întâlnit în tematica abordată la lucrările de licență a absolvenților de la Facultatea de Geografie a Universității București.
O alta motivație, de ordin personal de această data, este aceea că rădăcinile familiei mele sunt în această zonă.
Lucrarea de față “Elemente de planificare teritoriala în Municipiul Botoșani“ , este structurată pe cinci capitol, în primul capitol fiind descrisa așezarea geografică a municipiului Botoșani în cadrul județului și a țării.
Capitolul al doilea cuprinde elementele de favorabilitate și restrictivitate ale cadrului natural, făcând o descriere a factorilor naturali și a condițiilor biopedogeografice.
Capitolul al treilea urmărește diagnoza potențialului uman (evoluția populației, mișcarea naturală, mișcarea migratorie, bilanțul și structura populației, etc) făcând o comparație între anii 1992-2011.
Capitolul al patrulea descrie dinamica și structura activităților economice din perioada studiată.
Capitolul al cincilea se referă la evaluarea elementelor de planificare și prognoză teritorială, făcând o analiză a punctelor cheie, evidențiind ariile cu probleme, elementele care trebuie eliminate, elementele care trebuie corectate și o descriere a proiectelor de dezvoltare a municipiului Botoșani.
Activitatea de cercetare a constat in studierea bibliografiei din domeniu, accesarea bazelor de date primare de la Primaria și Prefectura Botoșani, culegerea datelor din teren, accesarea bazelor de date statistice de la ISSE, a datelor de pe internet, alcătuirea strategiei de lucru pe etape și in detaliu , prelucrarea datelor.
În elaborarea acestei lucrari , datele analizate le-am materializat în reprezentări statistice și imagini cât mai sugestive, prin care am încercat să exprim cât mai clar repartiția în timp și spațiu a fenomenelor studiate.
Metodele grafice pe care le-am folosit pentru redarea datelor statistice matematice sunt reprezentate de diagrame liniare (benzi și hiostograme), diagrame structurale -pentru redarea colectivitaților statice, piramida vârstelor –care redă repartiția populației pe sexe și grupe de vârstă, historiograma (sau cronograma) – pentru reprezentarea grafică a seriilor dinamice. Pentru studierea elementelor de planificare și prognoză teritorială am folosit Analiza SWOT.
Doresc să-i mulțumesc pe această cale doamnei lector univ. dr. Ilinca Valentina Stoica, care m-a îndrumat în conturarea și structurarea acestei lucrări.
De asemenea, țin să mulțumesc specialiștilor din Primăria Botoșani si de la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Botoșani pentru sprijinul acordat.
Dedic această lucrare bunicilor și mătușii mele din Botoșani.
Capitolul 1 : Așezare geografică
„ Așezat între Prut și Siret, în extremitatea nord-estică a țării, județul Botoșani are o suprafață de 4.986 kmp , încadrat de următoarele coordonate geografice : paralela 47˚24’16’’ N ( care trece pe la sud de Prăjeni ) și paralela de 48˚16’06’’ N ( care trece pe la N de satul Horodiștea , care este și cel mai nordic punct al țării ), meridianul de 26˚2’02’’ E ( care trece pe la V de satul Dersca ) și cel de 27˚24’32’’ E ( care trece pe la sud-est de satul Pleșani-Călărași ) . “ ( Băcăuanu I.V.1968 – Câmpia Moldovei – studiu geomorfologic , Editura Academiei , București )
Județul Botoșani face parte din regiunea de dezvoltare Nord-Est a României.
La nord județul se învecinează cu Regiunea Cernăuți din Ucraina, la est se învecinează cu raioanele: Briceni, Edineț, Rîșcani și Glodeni din Republica Moldova, la sud cu județul Iași și la vest cu județul Suceava.
“Istoria Botoșanilor vine din vremuri îndepărtate. Numele reședinței de județ (municipiul Botoșani) este pomenit în documente pentru prima oara în anul 1439, vechimea sa fiind însă mult mai mare. Descoperirile arheologice de pe teritoriul județului (de la Cucuteni) confirmă faptul că în această zonă au fost prezente așezări omenești încă din paleolitic.”( Bălan G. , 1969 , Botoșani – istorie și contemporaneitate , Editura Academiei,București )
Fig.1. Încadrarea județului Botoșani în cadrul României
Municipiul Botoșani este cel mai important centru urban al județului Botoșani, fiind un centru polarizator tradițional, cu funcția de reședință de județ.
Situat în partea de sud-vest a județului, pe interfluviul dintre râurile Sitna, Dresleuca și Siret, municipiul Botoșani beneficiază de o poziție geografică favorabilă, cu posibilități mari de comunicare cu cele două state vecine, Ucraina și Republica Moldova.
Municipiul Botoșani este la o distanță de 43 km de un alt municipiu important din partea de nord a Moldovei, Suceava (pe DN29/E58), și la 123 km de municipiul Iași, principala metropolă a Moldovei (pe DN28B, care are și statut de drum european – E58). (www.primariabt.ro)
Fig.2. Localizarea Municipiului Botoșani în cadrul județului
Capitolul 2 :
Elemente de favorabilitate și restrictivitate ale cadrului natural
Elementele cadrului natural sunt componente care participă activ la conturarea individualității unei așezări, influențând direct sau indirect dezvoltarea acesteia.
„Elementele cadrului natural din preajma acestui punct de intersecție a căilor de comunicație, cu loc de popas și piață de schimb a produselor, prezentau și ele o serie de avantaje economice pentru populația stabilită aici. Astfel, alegerea locului de fixare a vechii vetre urbane s-a făcut pe un areal convenabil nu numai accesului căilor de comunicație, ci și posibilității contruirii de clădiri pentru diverse folosințe de către populația existentă aici, relieful reprezentând o culme plată între văile Sitna și Dresleuca, un teren neinundabil , cu orizont larg deschis în jur.” (Cardaș A.,Ignat D.,Slavic Gh. (1979), Mic îndreptar turistic-Botoșani,Editura Sport-Turism,București)
Structura geologică
„Din punct de vedere geologic, rocile care alcătuiesc subsolul regiunii în care se află municipiul Botoșani sunt de natură sedimentară marină (argile, nisipuri, argile nisipoase, iar în dealurile înalte și în coasta dinspre apus exită și orizonturi de gresie) , toate fiind depuse din prima fază a Mării Sarmatice (volhinian), care se întindea atât la est, cât și la vest de Carpați.
Pe suprafața tuturor dealurilor este comună o cuvertură de formațiuni loessoide depuse în cuaternar, iar pe văi aluviuni argiloase și mâluri recente, care favorizează menținerea unei anumite umezeli de luncă. Aparent este o monotonie de roci, în realitate mai toate prezintă utilități pentru construcții, olărie și pentru formarea unor ape freatice îndestulătoare.”(Cardaș A.,Ignat D.,Slavic Gh. (1979), Mic îndreptar turistic-Botoșani,Editura Sport-Turism,București)
Relieful
Municipiul Botoșani este situat în nord–estul României, în zona de contact dintre regiunea dealurilor înalte de pe stânga văii Siretului, în vest, și cea a dealurilor joase a Câmpiei Moldovei ce se întinde către est. Din punct de vedere al formelor majore de relief, aceasta este amplasat în zona de podiș a regiunii Nord-Est. Dealurile din partea de vest a orașului fac parte din Podișul Sucevei – sectorul șeii Bucecea-Vorona cu altitudini maxime de 250 metri (Dealul Sulița), și cu altitudini minime – 150 metri – în partea de sud-vest și nord-est. Zona are o importantă funcție agricolă, dat fiind aspectul general de dealuri scunde.
Între relieful înalt din vest, cu caracter de coastă și cel de câmpie colinară din est, există un culoar depresionar (uluc) în care este așezat municipiul Botoșani. Teritoriul orașului propriu-zis are o suprafață de 4132 ha, și un caracter ușor alungit pe direcția nord-sud. Altitudinea medie a orașului este de 163 metri, nedepășind decât excepțional 200 metri, în partea vestică. (www.primariabt.ro)
2.3. Caracteristici climatice
Municipiul Botoșani este supus influențelor climatice continentale ale Europei de est, fiind caracterizat prin valori ale temperaturii aerului și precipitațiilor specifice climatului continental excesiv, caracterizat în primul rând prin ariditate vara și ierni reci. Media anuală a temperaturii este în această zonă de 8,6 C iar precipitațiile atmosferice sunt variabile și au o medie de 508,3 mm, iernile sărace în zăpadă, iar verile au regim scăzut de umezeală, cu vânturi predominante din nord – vest și sud – vest. În această zonă pătrunde inclusiv crivățul, care bate dinspre est. Unulalurilor este comună o cuvertură de formațiuni loessoide depuse în cuaternar, iar pe văi aluviuni argiloase și mâluri recente, care favorizează menținerea unei anumite umezeli de luncă. Aparent este o monotonie de roci, în realitate mai toate prezintă utilități pentru construcții, olărie și pentru formarea unor ape freatice îndestulătoare.”(Cardaș A.,Ignat D.,Slavic Gh. (1979), Mic îndreptar turistic-Botoșani,Editura Sport-Turism,București)
Relieful
Municipiul Botoșani este situat în nord–estul României, în zona de contact dintre regiunea dealurilor înalte de pe stânga văii Siretului, în vest, și cea a dealurilor joase a Câmpiei Moldovei ce se întinde către est. Din punct de vedere al formelor majore de relief, aceasta este amplasat în zona de podiș a regiunii Nord-Est. Dealurile din partea de vest a orașului fac parte din Podișul Sucevei – sectorul șeii Bucecea-Vorona cu altitudini maxime de 250 metri (Dealul Sulița), și cu altitudini minime – 150 metri – în partea de sud-vest și nord-est. Zona are o importantă funcție agricolă, dat fiind aspectul general de dealuri scunde.
Între relieful înalt din vest, cu caracter de coastă și cel de câmpie colinară din est, există un culoar depresionar (uluc) în care este așezat municipiul Botoșani. Teritoriul orașului propriu-zis are o suprafață de 4132 ha, și un caracter ușor alungit pe direcția nord-sud. Altitudinea medie a orașului este de 163 metri, nedepășind decât excepțional 200 metri, în partea vestică. (www.primariabt.ro)
2.3. Caracteristici climatice
Municipiul Botoșani este supus influențelor climatice continentale ale Europei de est, fiind caracterizat prin valori ale temperaturii aerului și precipitațiilor specifice climatului continental excesiv, caracterizat în primul rând prin ariditate vara și ierni reci. Media anuală a temperaturii este în această zonă de 8,6 C iar precipitațiile atmosferice sunt variabile și au o medie de 508,3 mm, iernile sărace în zăpadă, iar verile au regim scăzut de umezeală, cu vânturi predominante din nord – vest și sud – vest. În această zonă pătrunde inclusiv crivățul, care bate dinspre est. Unul dintre principalele riscuri naturale cu care se confruntă municipiul, în general, și fermierii din zonă este legat de perioadele frecvente de secetă prelungită, cu impact negativ asupra productivității agricole. (www.primariabt.ro)
2.3.1 Calitatea aerului
“Poluarea aerului reprezintă acea pătrundere în atmosferă a unor substanțe străine, ce modifică compoziția normal a lui, afectând mediul înconjurător în funcție de nivelul de concentrație și de capacitatea acestuia de a influența compoziția aerului.” (Munteanu, Dumitrescu și colab, 2011).
„Aerul și calitatea acestuia sunt indicatori și indici foarte importanți în ceea ce privește calitatea mediului, dar și a locuirii și vieții în general. În arealul dat, poluarea aerului se realizează în două moduri prin poluare fonică datorită emisiilor de sunete provocate în general de trafic, și poluarea chimică cu compusi organici volatili, oxizii de carbon, compușii sulfului și azotului. Acești poluanți se deplasează în teritoriu generați de termperatură, umiditate, vânt, turbulența și fenomenele meteorologice. Poluarea aerului poate afecta populația prin intoxicații, iritații ale aparatului respirator, afecțiuni cerebrale, disconfort psihic, degradarea auzului și pierderea auzului, nevroze, si altele.(Munteanu, Dumitrescu și colab, 2011).”
Monitorizarea calității aerului :
La nivelul anului 2012, monitorizarea calității aerului s-a realizat astfel:
– prin măsurători continue ale stației automate de fond urban, pentru următorii poluanți: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, COV-BTEX și PM10
– măsurători gravimetrice – pentru pulberi în suspensie (PM10 și PM2,5).
-calitatea precipitațiilor– poluanții monitorizați sunt: pH, conductivitate, alcalinitate/aciditate, duritate, SO4²‾, NO2 ‾ , NO3, NH4‾, Cl‾, Ca²+ și Mg²+.
Indicele general de calitatea aerului a avut o evoluție între calificativele „excelent” și „bun” (1-3) în peste 90% din zile. Calificativul „mediu” (4) a fost determinat de valorile înregistrate pentru indicatorii: „dioxid de azot” (valori determinate de staționarea autovehiculelor cu motoarele pornite în imediata vecinătate a stației de monitorizare) și „ozon” (valori crescute datorate radiației solare).
Indicele specific „rău” (5), a fost determinat de valorile înregistrate la indicatorul „pulberi în suspensie”(metoda nefelometrică), valori determinate, în anotimpul rece, de funcționarea centralelor termoelectrice, de condițiile de calm atmosferic și ceață – care au favorizat reținerea poluanților aproape de sol, iar în anotimpul cald – de lucrările de modernizare precum și de traficul rutier.
Astfel, Botoșaniul este singurul oraș din țară care îndeplinește normele europene privind suprafața optimă de spațiu verde. Din acest punct de vedere, cu parcurile și insulele de verdeață ale orașului, Botoșaniului se poate lăuda că beneficiază de cel mai curat aer din România.
*Obs.: nu a putut fi calculat indicele general deoarece nu au fost disponibili cel puțin 3 indici specifici corespunzători poluanților monitorizați.
Fig.3. Evoluția indicelui general de calitate a aerului la Stația Automată de Monitorizare a Calității Aerului – Fond Urban BT
(http://www.prefecturabotosani.ro/)
2.4 Hidrografia
„Apele de adâncime de pe teritoriul municipiului Botoșani cuprind un strat ascensional, care are o largă răspândire spre est , până dincolo de Jijia. Ele sunt puternic mineralizate prin dizolvarea sărurilor conținute de fundamentul silurian,iar debitele relativ reduse.”(Cardaș A.,Ignat D.,Slavic Gh. (1979), Mic îndreptar turistic-Botoșani,Editura Sport-Turism,București)
Densitatea medie a rețelei hidrografice permanente din zona municipiului este destul de redusã 0,41 km/kmp, sursa principalã de alimentare cu apă (86%) consituind-o precipitațiile atmosferice. Pânza freaticã este una de micã adâncime, interceptatã între 2 și 15 m și are un potențial destul de scãzut, din cauza structurii litologice (strate acvifere lipsite de presiune).
Municipiul Botoșani este încadrat de două râuri, Sitna, cu afluenții Luizoaia și Dresleuca- cu aflentul său, Teasc. La rândul său, râul Sitna este principalul afluent al Jijiei. Din cauza acumulării de la Cătămărești, râul Sitna are un debit mic pe teritoriul municipiului, regimul său hidrologic fiind influențat semnificativ de volumul precipitațiilor. Pe durata unei ploi la nivelul municipiului se generează un debit cuprins între 65.000 dmc/s și 90.000 dmc/s.
În zona din imediata apropiere a orașului există câteva acumulări importante de apă, sub formă de lacuri sau iazuri. Printre cele mai mari, amintim: lacul Cătămărăști (suprafață de 164ha, pe Sitna), lacul Curtești (39 ha, pe râul Dresleuca – folosit pentru pescuit și irigații) sau lacul Dracșani (cu o suprafață de 574 ha, folosit în principal pentru pescuit). Bălțile, smâcurile și tufișurile sunt specifice pârâului Luizoaia. ( www.primariabt.ro )
2.5 Apele și sursele de alimentare cu ape
Sistemul centralizat de alimentare cu apă din Municipiul Botoșani este unul dintre cele mai vechi din România, fiind inaugurat în anul 1902, proiectul acestuia fiind realizat de ing. Scarlat Vârnav și construit de o companie franceză.
Municipiul Botoșani este alimentat cu apă potabilă din râul Siret (Acumularea Bucucea) și din subteranul Luncii Siretului, printr-un dren vizitabil, cu un debit de 30 l/s.
În perioada 2007-2012 nu au existat modificări în ceea ce privește lungimea rețelei de distribuție a apei în municipiul Botoșani, nivelul de 286,2 km înregistrat în 2007 fiind valabil și la finalul lui 2012. Recensământul General al Populației și Locuințelor din 2011 relevă faptul că la nivelul municipiului, 95,2% din locuințe beneficiază de instalații de alimentare cu apă potabilă.
Compania responsabilă cu distribuția apei potabile în municipiul Botoșani este Nova Apa Serv, societate cu capital public și operator regional pentru întregul județ, deținută în proporție de 51% de către Consiliul Județean Botoșani, iar restul de 49% din acțiuni distribuite între ceilalți acționari, municipii, orașe și comune din județ. Nova ApaServ tratează circa 60 milioane mc apa potabilă și epurează peste 50 milioane mc apă uzată zilnic. Compania captează apa brută din 3 surse de suprafață și 2 de adâncime. (Sursa: INS Baza de date TEMPO Online, 2013)
Condițiile biopedogeografice
2.6.1 Vegetatia
„Botoșani se află situat la limita dintre silvostepă, ce caracterizează dealurile scunde de la est și pădurile de stejari mezofili ce ocupă atât Dealurile Siretului de la vest, cât și zona Cozancea dinspre sud- est.
Și una și alta sunt influențate de condițiile climatului răcoros, cu ierni prelungite ale Moldovei de Nord.
Silvostepa se diferențiază, ca urmare a acestor condiții, de cea din sudul țării. În locul pâlcurilor de stejari termofili (cedru, gârnița, ș.a.) apare stejarul pedunculat, în amestec cu carpenul, ulmul, mai rar cu jugastrul, cu părul pădureț , ș.a. Dintre arbuștii care se zăresc prin rariști de pădure, mai caracteristici sunt : cornul, sângerul, păducelul, barul etc. Pajiștile care au rămas necultivate se caracterizează prin ierburi de felul păiușului, asociat uneori cu pelinița, aliorul, ș.a.
Pădurile de stejari mezofili sunt specifice dealurilor din vest, din sectroul șeii Bucecea. Ele cuprind stejarul propriu-zis și gorunul, în amestec cu alte foioase, ca și subarbuști de felul păducelului, alunișului, lemnul râios).
O vegetație asemănătoare se întâlnește și pe Dealurile Cozancei, unde se mai păstrează relativ întinse areale forestiere. Spre deosebire de aceste două subetaje, pe dealurile mai înalte de la nord de Bucecea, pădurile se caracterizează în primul rând prin gorun, după cum la sud de Verona, in zona Dealului Mare, fagul formează un mare masiv forestier, în care sunt curpinse și alte foioase de altitudine, ca pâlcurile de tisă.
În intravilanul Botoșanului se mai păstrează unele esențe rare, aduse prin plantație. În văile Sitna și Dresleuca se întâlnec salcia și plopul, ca și vegetația ierboasă alcătuită din pir, iarba câmpului, coada vulpii etc. Demne de menționat sunt monumentele naturale aflate în municipiul Botoșani și în împrejurimi , ca : arborele de tisă, magnolia, papucul doamnei etc.” (Cardaș A. ,Ignat D., Slavic Gh. (1979), Mic îndreptar turistic-Botoșani, Editura Sport-Turism, București)
2.6.2 Fauna
„Fauna din zona municipiului Botoșani este asemenea celei din cuprinsul întregului Podiș al Moldovei. Fauna din zona de câmpie este reprezentată prin rozătoare ca : popândăul, cățelul pământului, șoarecele de câmp, iepurele de câmp. Frecvent trăiesc unele mustelide, ca: dihorul, nevăstuica, iar dintre carnivore vulpea, etc. Din categoria păsărilor întâlnim graurul, pitpalacul, ciocârlia de câmp, dumbrăveanca.
Pe iazurile din împrejurimile orașului pot fi văzute lișița și rața sălbatică.
Fauna pădurilor se caracterizează prin prezența unor mamifere mai mari: căprioara, mistrețul, vulpea, lupul, iepurele. Din lumea păsărilor se semnalează: sturzul cântător, gaița, pițigoiul, ciocănitoarea, etc.
În apele Sitnei și în iazurile Costești, Stăuceni, Dracșani, Unțeni, Cristești trăiesc specii de pești ca : cleanul, bibanul, crapul, mreana, carasul argintiu și auriu, precum și roșioara.” (Cardaș A.,Ignat D., Slavic Gh. (1979), Mic îndreptar turistic-Botoșani,Editura Sport-Turism,București)
2.6.3 Soluri
„Învelișul de sol prezintă în acest teritoriu o diversificare evidentă. Astfel, în ulucul depresionar și pe suprafața dealurilor joase din est predomina solurile din categoria cernoziomurilor, care în perioada arăturilor de primavară și de toamnă se înscriu în peisaj prin coloritul lor negru accentuat. Pe relieful de coastă solurile sunt amestecate, iar in regiunea dealurilor înalte din vest domină solurile brune și cenușii de pădure, cu frecvente procese de podzolizare.
Diversitatea pe care o au elementele cadrului fizico- geografic din regiunea în care este situat municipiul Botoșani imprimă peisajului de aici unele trăsături de o deosebită importanță turistică. Așa este, de exemplu, variația mare, pe o distanță relativ mică, a înălțimii reliefului, a covorului vegetal și a prezenței luciului argintiu al undei iazurilor din apropiere. Mai mult decât atât, existența în apropiere, spre vest, a unor puncte bune de belvedere , constituie pentru turiștii sosiți în acest vechi și important centru urban, un prilej de a admira, atât diversitatea priveliștilor din jur, cât și întreaga desfășurare a municipiului Botoșani cu tot ce are vechi și nou în structura sa.” (Cardaș A., Ignat D., Slavic Gh. (1979), Mic îndreptar turistic-Botoșani, Editura Sport-Turism,București)
Fig.4. Tipologia solurilor de la nivelul municipiului Botoșani
Sursa: Primăria Botoșani
Indicele general de calitatea aerului a avut o evoluție între calificativele „excelent” și „bun” (1-3) în peste 90% din zile. Calificativul „mediu” (4) a fost determinat de valorile înregistrate pentru indicatorii: „dioxid de azot” (valori determinate de staționarea autovehiculelor cu motoarele pornite în imediata vecinătate a stației de monitorizare) și „ozon” (valori crescute datorate radiației solare).
Indicele specific „rău” (5), a fost determinat de valorile înregistrate la indicatorul „pulberi în suspensie”(metoda nefelometrică), valori determinate, în anotimpul rece, de funcționarea centralelor termoelectrice, de condițiile de calm atmosferic și ceață – care au favorizat reținerea poluanților aproape de sol, iar în anotimpul cald – de lucrările de modernizare precum și de traficul rutier.
Astfel, Botoșaniul este singurul oraș din țară care îndeplinește normele europene privind suprafața optimă de spațiu verde. Din acest punct de vedere, cu parcurile și insulele de verdeață ale orașului, Botoșaniului se poate lăuda că beneficiază de cel mai curat aer din România.
Capitolul 3 : Dinamica si structura demografică
3.1 Evoluția populației
Populația municipiului a crescut intr-un ritm alert, în perioada comunistă până în 1989, datorându-se atăt sporului natural cât și procesului de industrializare forțată din perioada acestui regim, care a atras spre oraș, populația din localitățile rurale ale județului.
Potrivit datelor statistice de la INSSE , în anul 1992, populația municipiului Botoșani ajunsese la 122.808 persoane, (din care 62468 femei și 60340 bărbați). În perioada 1992-2002 se inregistrează o creștere a populației municipiului, atingând în anul 2002 un număr de 128051 persoane, (din care 65547 femei și 62504 bărbați ), în ciuda faptului că sporul natural este în scădere . Acest lucru se explica prin faptul că multe persoane care locuiau in municipiu fară acte legale (se știe că înainte de 1989 stabilirea domiciliului in municipiu era restrictionat), dupa 1990 acestea au intrat in legalitate.
În perioada 2002-2011, populația municipiului Botoșani a înregistrat un trend descendent, ajungând la un număr de 125616 persoane (din care 65060 femei și 60556 bărbați). Involuția demografică a avut mai mulți factori determinați, precum scăderea natalității la nivel local sau creșterea migrației persoanelor din municipiu către alte localități din țară sau străinătate. ( date preluate de pe site-ul Institutului Național de Statistică : https://statistici.insse.ro)
Fig.5. Dinamica populatiei Municipiului Botoșani in perioada 1992-2011
Sursa: Institutul Național de Statistică. Baza de date Tempo Online
Fig.6. Distributia pe sexe a populației Municipiului Botoșani in perioada 1992-2011
Sursa: Institutul Național de Statistică. Baza de date Tempo Online
Din graficul de mai sus se poate observa un echilibru a distribuției pe sexe, populația de sex masculin a municipiului oscilând în jurul a cifrei de 60.000 locuitori, iar populația de sex feminin in jur de 65.000 locuitori (51,79% femei si 48,21% barbati -din totalul populatiei , in 2011).
Municipiul Botoșani se caracterizează printr-o structură omogenă a populației , din punct de vedere etnic ( conform datelor recensământului din 2011 , românii depășesc 98 % ) .
De-a lungul istoriei, în municipiul Botoșani, alături de românii majoritari, au locuit importante grupuri etnice minoritare : evrei, armeni, ruși-lipoveni, rromi etc. , care au adus un aport însemnat în cultura și viața socio-economică a orașului.
Cifrele oficiale ne arată o scădere drastică a acestora de la un recensământ la altul.
Astfel, conform datelor INSSE din 2011 , în municipiul Botoșani, românii reprezentau populația majoritară (91,33%), minoritațile fiind reprezentate de populația rromă – 1284 de persoane (1,2% ), populația germană – 19 persoane (respectiv 0,01%), ucraineană – 25 persoane (0,02%) , rusă-lipoveană – 431 persoane (0,42%), evreiască- 41 de persoane (0,04 %), italiană – 12 persoane (0,01%) iar alte etnii 71 de persoane (0,07%) . (www.wikipedia.org)
Fig.7. Componența etnică a populației municipiului Botoșani-2011
Sursa: Institutul Național de Statistică. Baza de date Tempo Online
Reducerea ponderii minorităților este consecința imigrației masive și repatrierii (în special a evreilor și armenilor după cel de-al doilea război mondial) , dar și de asimilarea lor de către populația majoritară.
Fig.8. Componența confesională a populației municipiului Botoșani-2011
Sursa: Institutul Național de Statistică. Baza de date Tempo Online
Majoritatea populației municipiului Botoșani, conform datelor recensământului din 2011 , este de religie ortodoxă ( 96 % ) , după cum reise din graficul de mai sus .
Mișcarea naturală a populației
Natalitatea
Datele Institutului Național de Statistică arată că în perioada 1992-2011, numărul copiilor nou-născuți în municipiul Botoșani este în scădere. Astfel, în 1992 s-au născut 1598 copii, în 2002 s-au născut 1178 copii, iar în 2011- 1046 copii, rata natalității scăzând de la 13,01 ‰ în 1992 , la 8,33 ‰ în 2011,ceea ce reiese în graficul de mai jos .
Scăderea natalității este un fenomen întâlnit atât în municipiul Botoșani, cât și la nivel de județ și la nivel de țară.
Fig.9.Rata natalității în municipiul Botoșani între anii 1992-2011
Sursa: Institutul Național de Statistică. Baza de date Tempo Online
Mortalitatea
Mortalitatea, la nivelul municipiului Botoșani a inregistrat o creștere în perioada 1992-2002, după care a urmat o ușoară scădere spre 2011 –fenomen în deplină concordanță cu dinamica populației municipiului, așa cum reiese și din graficul de mai jos.
Fig.10.Rata mortalității în municipiul Botoșani în anii 1992-2011
Sursa: Institutul Național de Statistică. Baza de date Tempo Online
Bilanțul natural
Bilanțul demografic natural constituie diferența între numărul născuților vii și cei decedați , raportat la numărul mediu al populației, exprimat în promile .
Bilanțul demografic (sporul natural) în cazul municipiului Botoșani, în perioada 1992-2011 , este pozitiv , ceea ce se poate observa din graficul de mai jos .
Fig.11.Sporul natural în municipiul Botoșani în anii 1992-2011
Sursa: Institutul Național de Statistică. Baza de date Tempo Online
Sporul natural al municipiului Botoșani înregistrează în anul 1992 valoarea de 7,56‰ , după care se află pe o pantă descendentă, ajungând 3,23‰ în 2002 , iar în anul 2011, la 2,45‰, după cum reiese din graficul de mai sus. Acest fapt se datorează procesului de îmbătrânire a populației, precum și migrației tinerilor spre alte orașe și/sau țări .
Mișcarea migratorie a populației
“Mișcarea migratorie are un rol foarte important în evoluția numărului de locuitori ai unei comunități. Ea este definită ca deplasarea teritorială a populației, indiferent de numărul persoanelor, durata și scopul pentru care se face .” ( Vert C.,1995 – Analiza geodemografică (manual practic) , Universitatea de Vest Timișoara )
Principalul factor care stă la baza plecării unei părți din populația activă spre alte țări este posibilitatea unor locuri de muncă mai bine plătite: Italia, Spania, Grecia sau Anglia. Numărul de familii care se stabilesc în zona urbană este mai mic decât al familiilor care pleacă, dar în ultima perioadă apare o ușoară tendință de întoarcere în țară a lucrătorilor din Spania și Italia.
Estimativ, numărul de persoane plecate la muncă în străinătate s-ar apropia de cca 10.000.
Cum populația activă în municipiu este de cca 34.300 (în afara procentului de tineri și a segmentului de populație peste 64 de ani, există un număr semnificativ de persoane pensionate înainte de termen), procentul populației active plecate este de cca 20%. Cu precizarea că o parte dintre aceste persoane lucrează în străinătate perioade de timp limitate în cursul unui an (de la o lună până la 6 luni, mulți fiind angajați pe contracte sezoniere, în sectoare din domeniul agriculturii). Nu există mijloace precise de determinare a numărului de persoane plecate în străinătate, pentru că nu toate sunt înregistrate oficial la locurile lor de muncă.
Există și o migrare a populației din mediul urban spre mediul rural, din cauza lipsei locurilor de muncă, precum și a taxelor și impozitelor mari.
Tendința de scădere a populației municipiului Botoșani este accentuată și de plecarea absolvenților de studii superioare, care rămân să lucreze în marile centre universitare (cu precădere în Iași, Suceava, Cluj, București, Timișoara) sau în locurile în care condițiile de muncă și de viață sunt mai bune, Botoșaniul având o ofertă de locuri de muncă pentru absolvenți mai slab remunerată.
În graficul de mai jos este prezentată mișcarea migratorie din municipiul Botoșani, în perioada 1992-2011.
După cum se poate observa, în anul 1992 s-a înregistrat cel mai mare număr de stabiliri de reședință ( 1788 ) , acesta scăzând treptat , ajungând în anul 2011 la cifra de 1207.
În același timp, se observă o creștere accentuată a plecărilor – 706 plecări în 1992 , la 2222 plecări în 2002 , după această dată , înregistrându-se o ușoară scădere – 1960 plecări în 2011.
.
Fig.12.Mișcarea migratorie a populației în municipiul Botoșani între anii 1992-2011
Sursa: Institutul Național de Statistică. Baza de date Tempo Online
În graficul de mai jos este prezentată rata emigrației populației din municipiul Botoșani, din care se poate vedea o creștere foarte mare a acesteia în perioada 1992-2002, de la 5,75‰ la 17,35‰, după care urmează o ușoară scădere, până la 15,60‰ în 2011.
Fig.13.Rata emigrației populației în municipiul Botoșani între anii 1992-2011
Sursa: Institutul Național de Statistică. Baza de date Tempo Online
În graficul de mai jos este prezentată rata imigrației populației din municipiul Botoșani, în perioada 1992-2011, din care rezultă o scadere continuă, de la 14,56‰ în 1992, la 11,71‰ în 2002, până la 9,61‰ în 2011.
Fig.14.Rata imigrației populației în municipiul Botoșani între anii 1992-2011
Sursa: Institutul Național de Statistică. Baza de date Tempo Online
Bilanțul migratoriu al populației municipiului Botoșani este ilustrat in graficul de mai jos, de unde se poate observa o scădere abruptă de la 8,81‰ în 1992 , devenind negativ, la -5,65‰ în 2002, urmând o ușoară scădere spre 2011.
Fig.15.Bilanțul migratoriu al populației în municipiul Botoșani între anii 1992-2011
Sursa: Institutul Național de Statistică. Baza de date Tempo Online
Bilanțul total al populației
Bilanțul total al populației reprezintă suma algebrică între bilanțul natural și bilanțul migratoriu al populației dintr-un teritoriu .
În cazul municipiului Botoșani, după cum se poate observa și din graficul de mai jos , bilanțul total este în scădere , de la 16,37‰ în 1992, la -2,42‰ în 2002, până la -3,54‰ ăn 2011, fiind direct proporțional cu bilanțul migratoriu și bilanțul natural. Acest fapt se datorează procesului de îmbătrânire a populației, precum și migrației populației din municipiu spre alte orașe și/sau țări.
Fig.16.Bilanțul total al populației în municipiul Botoșani între anii 1992-2011
Sursa: Institutul Național de Statistică. Baza de date Tempo Online
Structura populației
3.5.1 Structura populației pe grupe de vârstă și sexe
Vârsta si sexul reprezintă două dintre caracteristicile demografice de bază in analiza structurii populației, caracteristici importante pentru cunoașterea si prognozarea activitații economice și sociale.
Piramida vârstelor este un mijloc de analiză, prin care se poate face o „radiografie” a populației, la un moment dat. Aceasta rezultă din combinarea a două histograme, fiecare reprezentând efectivul populației de sex feminin, respectiv masculin pe vârste sau grupe cincinale de vârstă. Cele două histograme sunt răsturnate, având o scară unică a ordonatelor (verticală), pe care se marchează vârsta si scara absciselor (orizontală), pe care se indică efectivul populației, la stânga axei verticale a piramidei fiind reprezentat sexul masculin și la dreapta sexul feminin.
Fig.17.Structura populației pe grupe de vârstă și sexe a municipiului Botoșani- 1992
Sursa: Institutul Național de Statistică. Baza de date Tempo Online
În figura de mai sus este reprezentată Piramida vârstelor în anul 1992, care are formă de treflă, ceea ce marchează un nivel ridicat al populației cu vârsta cuprinsă între 40-44 ani, natalitate crescută.
În partea dreaptă, cu roșu fiind reprezentată populația de sex feminin, iar în stânga, cu albastru, cea de sex masculin . În cazul municipiului Botoșani, în anul 1992, nu se poate vorbi de o îmbătrânire a populației, această grupă (70-84 ani) înregistrând cele mai scăzute valori, după cum se poate observa în graficul de mai sus.
Fig.18. Structura populației pe grupe de vârstă și sexe a municipiului Botoșani- 2011
Sursa: Institutul Național de Statistică. Baza de date Tempo Online
În anul 2011, situația diferă față de anul 1992, după cum bine se poate observa în graficul de mai sus.
Piramida vârstei capată forma de urnă, ceea ce caracterizează o populație cu simptome avansate de îmbătrânire demografică, ca urmare a scăderii fertilității .Totuși, valorile cele mai ridicate le înregistrează categoriile tinere, cu vârsta cuprinsă între 20-34 ani, atât în cazul femeilor, cât și a bărbaților. O valoare mare o înregistrează și categoria cuprinsă între 50-64 ani.
Structura socio- economică a populației
3.5.2.1 Populația activă
Categoria demografică dinamică, cuprinde populația aptă de muncă care desfășoară o activitate productivă sau care dorește să fie angajat într-o asemenea activitate. Structura populației active a avut întotdeauna un caracter fluctuant, fiind condiționat de mutațiile cu caracter economic și social, care au avut loc în perioada contemporană, printre acestea aflându-se: ritmul industrializării, politica economică, dezvoltarea continuă a serviciilor etc.
În perioada socialistă, populația activă la nivelul municipiului Botoșani a cunoscut o evoluție continuă pe fondul dezvoltării industriale și implicit al înființării unor noi locuri de muncă. Astfel, la recensământul din 1956 ponderea populației active era de 41,4% din totalul populației, în 1966 de 45,1%, iar în 1977 de 47,7%.
Impactul puternic după 1989 al schimbării sistemului politic și economic, criza care a afectat nu numai economia municipiului Botoșani, ci și a întregii țări, s-a reflectat asupra ponderii populației active care a cunoscut modificări sociale importante. Recensământul din anul 1992 a înregistrat totuși o ușoară creștere a populației active, reprezentând 50,8%, din cauza faptului că în primii ani după revoluție (1991-1992), perioada de tranziție spre economia de piață abia începuse, iar procesul de restructurare și privatizare nu luase proporții însemnate. Anul 2006 a reflectat însă, foarte bine, această criză economică, populația activă a orașului scăzând la 29,3% din totalul populației orașului. Acestă tendință continuă până în anul 2013 când se înregistrăză o ușoară creștere a procentelor populației active, după cum se poate vedea din tabelul și graficul de mai jos ( http://www.primariabt.ro/).
Fig.19.Tabel : Evoluția structurii economice și profesionale a populației din municipiul Botoșani în perioada 1956 ̵ 2013
Sursa: Direcția Județeană de Statistică
Fig.20.Populația activă a municipiului Botoșani între anii 1992 – 2013
Sursa: Direcția Județeană de Statistică
Populația ocupată pe sectoarele de activitate
În anul 2013, în Municipiul Botoșani erau înregistrați 1.890 de șomeri, dintre care 844 de sex feminin și 1.046 de sex masculin ceea ce reprezintă 22,7% din totalul persoanelor șomere din județul Botoșani. La nivelul localității, rata șomajului este de 2,1% (raportată la populația în vârstă de muncă) este mai mică decât media județeană de 2,5%, cea regionala de 5,8%, iar cea națională de 4,9% . (http://www.primariabt.ro/pdf/diverse/strategia.pdf )
După cum se poate observa din figura de mai sus, sectoarele cu valoare adăugată ridicată și cu un nivel de salarizare peste medie (informații și comunicații, intermedieri financiare și asigurări, servicii profesionale, tehnice și științifice) ocupă împreună mai puțin de 5% din forța de muncă salariată de la nivel local, în defavoarea sectoarelor cu valoare adăugată redusă și nivel redus de salarizare, precum industrie (30% din total), comerț (19%), construcții (9%) sau servicii preponderent publice (sănătate, învățământ, asistență socială, administrație publică, apărare, asistență socială – 26%) .
Fig.21 .Structura salariaților municipiului Botoșani pe principalele activități ale economiei naționale
Sursa: INS. Fișa localității
3.5.3 Structura populației după nivelul de instruire
Ultimele date disponibile cu privire la nivelul de instruire al populației sunt cele de la Recensământul Populației din 2011. Acestea relevă faptul că nivelul de instruire al populației din municipiul Botoșani este superior mediei județene și regionale, deoarece în acest centru urban (ca și în majoritatea orașelor mijlocii și mari) se concentrează populația cu studii superioare și locurile de muncă pentru aceasta. (www.primariabt.ro)
Fig. 22 . Structura populației municipiului Botoșani după nivelul de instruire în anul 2011
Sursa: Institutul Național de Statistică, RPL 201.
Astfel, ponderea populației cu studii superioare este de 17% în municipiul Botoșani, mai mult decât dublă comparativ cu valoarea de 7% la nivelul județului. Totuși, privită în context regional, ponderea persoanelor cu studii superioare de la nivel municipiului este mai redusă decât în centrele universitare, precum Iași, Bacău sau chiar Suceava (unde depășește 20-25% din populația totală).
De asemenea, populația cu studii postliceale sau de maiștri reprezintă 5,1%, fața de 2,4% în județul Botoșani. Populația cu studii liceale sau profesionale este categoria cea mai numeroasă, având un procentaj de 51,1%. Și în acest caz, municipiul Botoșani depășește județul Botoșani, a cărui populație are studii liceale sau profesionale doar în proporție de 33,4%.
Capitolul 4 : Dinamica și structura activităților economice
Scurt istoric
Primele informații documentare privind comerțul botoșănean cu târgurile din țările vecine datează din timpul domniei lui Petru Rareș. În 1889 la Expoziția Universală de la Paris „Prima societate a morilor cu aburi din Botoșani” a obținut „Marea Medalie de Aur”, iar la Expoziția Universală de la Paris din anul 1900 a fost apreciată cu „Marele Premiu”. În 1832 existau la Botoșani 63 de bresle. Datele referitoare la anul 1845 indică un procent de 30% din numărul familiilor botoșănene ca aparținând meșteșugarilor și peste 34% comercianților.
În 1890 a luat ființă o sucursală a B. N. R., în anul 1892 a fost înființată Societatea de economie Botoșani și în 1894 o sucursală a Băncii agricole, în forma unei societăți pe acțiuni. Industria ușoară era reprezentată în Botoșani prin fabrica „Floridas”, înființată în 1907, în care lucrau 120 de muncitoare și care confecționa cămăși, și „Prima fabrică de ciorapi și ghetre”, înființată în 1904 la Botoșani, în care lucrau 50 de muncitori. În 1890 ia ființă „Prima fabrică română de reparat mașini agricole și de fontă”, proprietar L. Halmoc, având 21 de muncitori. În 1893 ia ființă atelierul mecanic F. Blaha, în care lucrau 18 muncitori. După Primul Război Mondial se mai înființează la Botoșani fabrica „Hercules”, având ca obiect de activitate producția de lenjerie, fabrica „Aurora” (1923), care producea panglice de mătase și bumbac, fabrica de jucării „Teddy”. La 1 octombrie 1948 se înființează la Botoșani Întreprinderea mecanică pentru agricultură și industrie alimentară (actuala FORMA SA), în 1949 ia ființă Întreprinderea textilă „Moldova”, iar în același an ia ființă Întreprinderea de confecții Botoșani. În 1965 intră în funcțiune fabrica de pâine aparținând Întreprinderii de morărit și panificație; în 1972 intră în funcțiune Întreprinderea de utilaje și piese de schimb pentru industria ușoară (I. U. P. S.); în 1976 Întreprinderea de șuruburi; în 1975 Întreprinderea „Electrocontact”; în 1977 Fabrica de izolatori electrici din sticlă, fiind prima unitate de acest gen din țară; tot în 1977 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Botoșani; în 1980 Întreprinderea de articole tehnice din cauciuc și Filatura de fire din melană din Botoșani.
( www.primariabt.ro )
Buna funcționare a orașelor, precum și dezvoltarea lor economică se datorează celor trei sectoare (primar, secundar, terțiar), fiecare având un rol bine determinat. În prezent, cel mai dezvoltat fiind sectorul terțiar, cuprinzând serviciile .
Sectorul primar – INDUSTRIA
Municipiul Botoșani, reședința județului omonim – component al Regiunii de NE, este puternic influențat de criza economică din actuala perioadă de tranziție. Dar, întreaga regiune a înregistrat, după 1989, valori necorespunzătoare la o serie de indicatori social-economici, precum: produsul intern brut pe locuitor, câștigul salarial nominal mediu și rata șomajului.
“ Puține orașe, de talia Botoșanilor, au cunoscut o dinamică a funcției industriale, atât de contradictorie. Cert este că atât poziția geografică (în zona graniței estice a țării cât și alți factori economici –politici (lipsa resurselor naturale, indicii reduși de modernizare a căilor de comunicație și izolarea în sistemul feroviar, ruralismul accentuat și lipsa tradiției industriale și a forței de muncă calificate, etc nu l-au avantajat în dezvoltarea industriei nici în perioada modernă și nici în cea contemporană, deși este un oraș atestat documentar încă din 1439 iar la sfârșitul secolului al XIX-lea ajunsese cel mai renumit centru comercial al Țării de Sus.” (Nimigeanu Vasile (2001) – România, populație, economie. Ed.Univ. „Al.I.Cuza”, Iași) .
„ După 1989, industria municipiului Botoșani a intrat într-o etapă nouă de restructurare și privatizare și de trecere la industria socialistă la industria capitalistă.
Dar, criza economică generală a țării, a afectat puternic industria și, în special, ramurile fragile. Situația municipiului Botoșani a fost cu atât mai gravă cu cât cele mai paralizate ramuri industriale pe țară (industria textilă: -69%; industria construcțiilor de mașini: -59%) ocupau aici primele locuri în ierarhia ramurilor. În consecință, industria stagnează puternic.
Privatizarea și restructurarea întârzie. Piața de desfacere (atât internă cât și externă) se reduce iar blocajele financiare sunt tot mai frecvente. Aprovizionarea cu materii prime se face cu dificultate, capitolul de investiții evită zona, unitățile mari își restrâng activitatea (unele până la stadiul de prefaliment (iar muncitorii sunt aruncați în șomaj. „ (Nimigeanu Vasile (2001) – România, populație, economie. Ed.Univ. „Al.I.Cuza”, Iași) .
Industria textilă și a confecțiilor:
„În anul 2002, prin declinul industriei textile și a construcțiilor de mașini, industria confecțiilor a trecut pe primul loc, concentrând 5760 de salariați (37% din forța de muncă industrială a orașului). Deși sistemul de producție Lohn, a salvat forța de muncă din industria confecțiilor, menținând-o în activitate, a avut un rol negativ prin izolarea industriei textile și reducerea cererii interne de țesături.” (Nimigeanu V. ,2001 – România, populație, economie. Ed.Univ. „Al.I.Cuza”, Iași) .Societatățile cele mai importante sunt S.C.SERCONF S.A. și S.C.RAPSODIA CONF S.A. , urmate de câteva societăți comerciale pe acțiuni: JATEX, FIRMELBO și LONFIL.SRL .
.Industria construcțiilor de mașini și a prelucrării metalelor
„După 1989, ramurile acestei industrii au înregistrat un declin puternic. O parte din vechile unități, transformate în societăți pe acțiuni, s-au menținut, reprofilate, parțial, dar la cote de producție mult diminuate. În paralel, au apărut câteva unități noi de tip SRL. SC FORMA S.A. fabrica înainte de 1989 o paletă foarte largă de mașini agricole. În prezent, producția s-a simplificat, producând: mașini agricole și piese de și cu un număr redus de salariați. Dintre societățile comerciale pe acțiuni, menționăm: MECANEX– fostă IUPS; ELECTROCONTACT ; MECANICA fostă FABRICA DE ȘURUBURI și UPSS – fostă „FLAMURA ROȘIE”” (Nimigeanu V.,2001 – România, populație, economie. Ed.Univ. „Al.I.Cuza”, Iași)
Industria chimică
„ Până în anul 2003 această ramură a fost reprezentată de Întreprinderea de articole tehnice din cauciuc, transformată ulterior, în SC ARCA S.A.
Într-o dezvoltare continuă fosta IATC și-a asimilat succesiv fabricarea de garnituri presate și garnituri profilate (după tehnologie italiană, de curele și furtunuri, de benzi transportoare (după tehnologie germană), de furtunuri de înaltă presiune, de curele trapezoidale și curele variator etc”. (Nimigeanu V.,2001 – România, populație, economie. Ed.Univ. „Al.I.Cuza”, Iași)
Industria materialelor de construcții
„ Până în 1989 a fost o ramură în plină ascensiune, având în vedere nevoia de materiale de construcții, pentru întreprinderi industriale, pentru edificii sociale, pentru locuințe, etc. Ca unitate de referință este SC ALCOR S.A.- fosta ÎNTREPRINDERE DE IZOLATORI ELECTRICI DIN STICLĂ.” (Nimigeanu V.,2001 – România, populație, economie. Ed.Univ. „Al.I.Cuza”, Iași)
Industria de exploatare și prelucrare a lemnului
A fost marcată de întreprinderea SC MADEXIN S.A. cu două secții: una pentru mobilă corp, destinată pieții interne și alta pentru mobilă-artă, destinată exportului. Prin închiderea fabricii, după 1990, mobilierul este fabricat, de o serie de societăți mici (sub 100 de salariați), precum: PALTINUL GB SRL, FLARO SRL, AMELINA COM SRL.
.Industria alimentară
Este reprezentată, în prezent, prin câteva societăți de morărit, panificație și de prelucrare a cărnii, laptelui și peștelui.
Industria morăritului și panificației este reprezentată prin Societatea Comercială pe Acțiuni MOLDOPAN – fostă CIMP. Din ea fac parte: moara (datând încă din 1910) modern utilată (80 t/zi capacitate) și o fabrică de pâine (din 1965) cu 2 linii de fabricare (pentru pâine albă, neagră și intermediară) cu o capacitate de 65 t/24 h. Ca societăți mai mici (SRL) funcționează și: LIVAL IMPORT-EXPORT și RIDA COM, S.C.CASA PÂINII.SRL, S.C.VATRA DOMNEASCĂ.S.R.L. – pentru produse de panificație,
Sectorul secundar- AGRICULTURA
Agricultura din Municipiul Botoșani se bazează pe exploatații individuale cu echipamente și mașini agricole (tractoare, pluguri pentru tractoare, cultivatoare mecanice, semănători cu tracțiune mecanică, etc). Conform datelor RGA 2010, nicio exploatație agricolă din Municipiul Botoșani nu a folosit echipamente pentru producerea energiei regenerabile și nicio suprafață agricolă utilizată nu este certificată ecologic sau aflată în conversie.
În Municipiul Botoșani funcționează spații autorizate pentru depozitarea produselor agricole ale firmelor SC Comcereal SA, SC 07 CCC SRL, SC Agroind Com SRL .
În anul 2012, suprafața totală a Municipiului Botoșani era de 4.136 ha, din care 2.701 ha reprezentau suprafața agricolă, 1.914 ha suprafața arabilă, 573 ha pășunile, 21 ha viile și pepinierele viticole, 45 ha livezile și pepinierele pomicole. În perioada analizată se înregistrează doar mici modificări în ceea ce privește suprafața agricolă, aceasta scăzând de la 2.704 ha în 2007 la 2.701 ha în 2012.
În anul 2012, se observă preponderența terenurilor arabile (70,9%) în totalul suprafeței agricole utilizate. Pășunile ocupă doar 21,2% din aceasta, în timp ce culturile viticole și pomicole la nivelul municipiului Botoșani sunt mai restrânse (0,8% , respectiv 1,7%).
Figura. 23 . Structura suprafeței agricole din municipiul Botoșani după destinație în anul 2012
Sursa: Institutul Național de Statistică. Baza de date Tempo Online
Modul de utilizare a terenului în municipiul Botoșani se împarte în : teren arabil, care ocupă 46 % din suprafața totală, fiind urmat de terenul pentru construcții, acesta ocupâmd 18 % . Valorile de 14 % sunt dedicate pășunilor, urmate de păduri și căi de comunicații – 7 % . Fânețele au o suprafața de ocupare de 4 % , 2 % terenurile degradate, iar livezile și apele constituie cea mai mică suprafață, de 1 % . Terenurile culturilor de vii nu sunt reprezentative pentru această zonă, ele având o pondere de 0 % , după cum se poate observa în graficul de mai jos .
Fig. 24 . Modul de utilizare al terenurilor din municipiul Botoșani în anul 2013
Sursa: Institutul Național de Statistică. Baza de date TEMPO Online (2013)
4.3 Sectorul tertiar- SERVICIILE
În municipiul Botoșani, sectorul terțiar este relativ dezvoltat, însă cea mai mare parte a firmelor și salariaților activează în sub-sectorul comerțului, restul sub-sectoarelor fiind slab dezvoltate. Sub-sectorul comerț a cunoscut o dezvoltare continuă de-a lungul timpului fapt evidențiat și de numărul relativ ridicat al firmelor din acest domeniu de 958 (o treime din totalul celor existente în municipiu), precum și al salariaților (19% din totalul celor existenți la nivel local). În localitate funcționează numeroase unități comerciale, depozite de materiale de construcții, farmacii, stații de carburanți, service-uri și spălătorii auto, etc., care deservesc locuitorii orașului cât și pe cei din zonele limitrofe orașului. În ultimii ani, au fost deschise unități comericale ale unor rețele internaționale cum ar fi: CARREFOUR, LIDL, PROFI, KAUFLAND.
În învățământ numărul total de salariați din anul 2012 era de 36 față de 29 în 2008. Trebuie menționat că aceste cifre se referă exclusiv la sectorul educațional privat, numărul salariaților din sectorul public fiind semnificativ mai ridicat.
Sectorul serviciilor de intermedieri financiare și asigurări este dezvoltat, în municipiu fiind prezente sucursale ale principalelor unități bancare din țară: Volksbank, Banca Transilvania, Bancpost, BRD Groupe Societe Generale, Banca Romanească, Unicredit Țiriac Bank, Piraeus Bank, CEC Bank, BCR, Banca Carpatica, Alpha Bank, etc., în care activează peste 600 de angajați.
Comerțul
Comerțul de mărfuri este un sector distinct în economie și este într-o relativă dezvoltare în comparație cu alte sectoare.
În ultimii ani a crescut numărul de oameni de afaceri care lucrază în comerț. Dintre aceștia, cei mai importanți sunt cei ce au capital privat. În acest sector a avut loc o infuzie de capital străin. Evoluția viitoare a dezvoltării economice va influența și comerțul din Botoșani.
Turismul
Orașul Botoșani are un potențial turistic mai mic, dar care satisface dorința vizitatorilor de a vedea un oraș care și-a conservat identitatea: cu multe clădiri istorice, un muzeu memorial Mihai Eminescu și mai multe lăcașuri de cult din perioada medievală. Municipiul Botoșani cu Centrul Vechi Istoric, ale cărui edificii au o vechime mai mare de 150 de ani, este dominat de Biserica Armeană „Sfânta Maria”, construită în piatră la anul 1350 și care adăpostește un muzeu cu obiecte de cult unic în întreaga regiune. De interes turistic sunt Casa Memorială „Nicolae Iorga”, monumentul închinat eroilor militari din primul Război Mondial din Centrul Istoric, busturile poetului Mihai Eminescu, bisericile – monumente istorice și de arhitectură , de o valoare inestimabilă, Biserica „Uspenia” (construită în anul 1552) și „Sfântul Gheorghe” (construită în 1551), ctitorii ale doamnei Elena Rareș. La fel, de interes turistic sunt casele monumente de arhitectură Ventura, Sommer, Cristea, Goilav, casa Manole, Isăcescu, clădirea Tribunalului, cea a Liceului „A.T. Laurian”, a Muzeului Județean de Istorie.
„Pentru mulți dintre cei ce vin pentru prima dată,Botoșanii constituie o surpriză, relevându-li-se în primul rând ca un centru urban, cu o personalitate arhitecturală remarcabilă, plin de vegetație. Amintirea unor prestigioase personalități de primă mărime , originare de aici ca : Eminescu, Iorga, Luchian , Antipa , Băncilă , îi sporesc aureola de cadru de deosebită spiritualitate .” ( Filip. C , 1982, Secvențe Botoșănene , Editura Sport-Turism,București )
În perioada 2007-2012, numărul de unități de cazare din municipiul Botoșani s-a dublat (de la 6 în 2007 la 12 în 2012), oferta de spații de cazare de la finele lui 2012 fiind alcătuită din 8 hoteluri, 1 hostel, 2 pensiuni turistice și una agroturistică. Municipiul Botoșani deține în prezent un număr de 8 hoteluri (3 hoteluri de 4 stele, 3 de 3 stele, respectiv 2 de 2 stele) și 4 pensiuni de 4 stele.
Fig.25.Tabel : Dinamica turismului în anii 2012 – 2013 în municipiul Botoșani
sursa : Direcția Județeană de Statistică
Ca si concluzie putem spune că, în anul 2013 turismul în municipiul Botoșani a avut o ușoară tendință de scădere față de anul 2012.
Educația
În municipiul Botoșani, în anul 2012 funcționau 33 instituții de învățământ cu sau fără personalitate juridică și o unitate conexă (Clubul Sportiv Școlar Botoșani). La nivelul anului 2012, populația școlară era reprezentată în proporție de 13,26% de preșcolari, 41,73% de elevii îscriși în învățământul primar și gimnazial, 40,03% de elevii înscriși în învățământul liceal, 0,74% de elevii înscriși în învățământul profesional și de ucenici, 3,42% de elevii înscriși în învățământul postliceal și 0,82% de studenți.
Fig. 26. Structura populației școlare din municipiul Botoșani în anul 2012
Sursa: Institutul Național de Statistică. Baza de date Tempo Online
În ceea ce privește numărul total al absolvenților, se poate observa că a scăzut cu 12% în 2011 față de 2010. Astfel, numărul absolvenților din învățământul primar și gimnazial a scăzut cu 19%, al celor din învățământul liceal cu 1%, al celor din școlile de arte și meserii cu 65,5%, al celor din învățământul superior cu 17,1%. Doar în rândul absolvenților de școli postliceale se observă o creștere de 2,4% .
Fig. 27. Numărul absolvenților din municipiul Botoșani, pe niveluri de educație în anii 2010-2011
Sursa: Institutul Național de Statistică. Baza de date Tempo Online
Sănătate
În anul 2012, în municipiul Botoșani funcționau următoarele unități medicale, proprietate publică sau privată: 3 spitale, 3 ambulatorii interne spitalului, 1 dispensar medical, 2 centre de sănătate mintală, 3 centre de diagnostic și tratament, 2 centre medicale de specialitate, 5 cabinete de medicină generală, 23 de cabinete medicale școlare, 55 cabinete medicale de familie, 77 cabinete stomatologice , 43 cabinete medicale de specialitate.
Profilul celor 3 spitale din municipiul Botoșani este:
– Spitalul de Recuperare „Sfântul Gheorghe” – este încadrat în categoria a V-a: nivel de competență limitat. Acesta asigură servicii medicale într-o singură specialitate și dispune de 180 de paturi.
– Spitalul de Pneumoftiziologie – este încadrat la categoria categoria a V-a: nivel de competență limitat. Acesta asigură servicii medicale într-o singură specialitate și dispune de 117 paturi.
– Spitalul Județean de Urgență ”Mavromati” – conform clasificării Ministerului Sănătății, acest spital este încadrat la categoria a III-a. Acesta deservește populația județului din aria administrativ-teritorială unde ăși are sediul pentru afecțiuni cu grad mic de complexitate. Are un număr total de 1538 de paturi.
Fig. 28 . Evoluția numărului de cadre medicale cu studii superioare din municipiul
Botoșani în perioada 2007-2012
Sursa: Institutul Național de Statistică. Baza de date Tempo Online
Dupa cum se poate observa în graficul de mai sus,numărul cadrelor medicale cu studii superioare este într-o ușoara creștere,în perioada 2007 – 2012 .
Capitolul 5 :
Elemente de planificare si prognoza teritoriala
Pentru ca Municipiul Botoșani să implementeze cu succes un program de dezvoltare economică locală trebuie să fie avute în vedere în primul rând evaluarea resurselor locale, punctele tari și slabe și oportunitățile și amenințările create de economie.
Evaluarea resurselor locale are scop crearea unei baze realiste pentru o strategie care trebuie să dezvolte un plan coerent, care să ducă la maximizarea avantajelor, să corecteze slăbiciunile, să mărească oportunitățile și să facă față amenințărilor. Evaluarea realistă a resurselor locale este premisa pentru elaborarea unui plan de acțiune care să ofere o descriere clară și concisă asupra a ceea ce comunitatea poate oferi firmelor locale și firmelor din alte zone (care sunt motoarele dezvoltării locale), instituțiilor de învățământ de stat (pentru eliminarea decalajelor de educație și tehnologice) și, în primul rând, locuitorilor care beneficiazăde activitățile zonei. Factorii luați în considerare în evaluarea resurselor Municipiului Botoșani sunt forța de muncă, localizarea , căile de transport, baza economică, industriile și serviciile, existența capitalului, disponibilitatea și condițiile spațiilor pentru investiții, climatul de afaceri, calitatea vieții, infrastructura și utilitățile, capacitatea de cercetare și dezvoltare și accesul la piețe.
Unul din punctele slabe ale Municipiului Botoșani care necesită a fi modificate este reprezentată capacitatea de cercetare și dezvoltare, prin crearea unui un oraș-centru universitar, care ar aduce mai mulți studenți în zonă decât trimite astăzi zona spre alte localități, eforturile de cercetare și dezvoltare ale zonei reprezintând o sursă importantă. Există legături strânse între educație, pregătire, cercetare și funcția de dezvoltare. Prin înființarea de instituții de învățământ superior de stat, de sprijinire a campusurilor școlare pe meserii, de formare de personal calificat pentru industria construcțiilor, a confecțiilor, pentru servicii din industria de agreement, din industria alimentară și din agricultură este vizată dezvoltarea capacității de cercetare și dezvoltare.
Dezvoltarea urbană intregrată a municipiului Botoșani presupune implementarea unor elemente în planificarea și implementarea dezvoltării durabile:
• Utilizarea în mare masură a abordărilor integrate în realizarea politicilor de dezvoltare urbană:
Procesul de dezvoltare urbană integrată se caracterizează prin coordonarea aspectelor spațiale, sectoriale și temporale cheie ale politicii urbane. Implicarea publicului general, a purtătorilor de interese și a actorilor economici, prin utilizarea unor metode de participare și cooperare variate, este esențială.
Planificarea urbană reprezintă un proces de negociere transparent care, prin stabilirea unui „profil al utilizatorului” corespunzator, trebuie să asigure spațiilor urbane diversitate și o „amprenta personală”.
Asigurarea de locuințe de bună calitate și accesibile ca preț, precum și a unui mediu curat, pentu grupruile sociale cu venituri mici;
• Acordarea de atenție dimensiunilor sociale în planificarea urbană, prin:
Eforturi de îmbunătatire a zonelor dezavantajate și introducerea acestora în spatiul urban;
Luarea în considerare în mod corespunzător a aspectelor menite să asigure egalitatea între sexe;
Luarea de măsuri pentru integrarea socială a diferitelor grupuri;
Asigurarea unei infrastructuri și a unui spatiu care să permită menținerea diversității culturale;
• Asigurarea unei bune calităti a mediului construit prin:
Luarea de măsuri pentru protejarea patrimoniului cultural;
Consultarea și implicarea tuturor decidenților de la nivel local, pentru stabilirea clară a sarcinilor ce se impun în vederea atingerii unor standarde de calitate ridicate, în conditiile unei eficiențe ridicate a costurilor (ex: cheltuielile mici cu întretinerea permit cheltuieli mai mari cu noi investitii);
• Crearea și asigurarea de spatii publice de înaltă calitate :
Spații libere și necomerciale trebuie puse la dispoziția tuturor și întreținute
Reglemetări privind asigurarea unui minimum de structuri “verzi” per locuitor ar trebui luate în considerare.
Spațiile deschise pentru activități artistice, precum și suficiența terenurilor de joacă și a celor sportive ar trebui garantate.
• Luarea în considerare a aspectelor ecologice și a celor legate de climă :
Reducerea emisiilor și a poluării trebuie să fie o realitate.
• Transportul si traficul
Trebuie încurajată și asigurată infrastructura aferentă unor moduri ecologice de transport, cum ar fi ciclismul, mersul pe jos și trasportul public accesibil și confortabil.
Traficul auto în spațiul urban poate fi redus printr-un management corespunzător al spațiilor de parcare, introducerea de taxe pentru accesul auto în spațiul urban și desemnarea unor zone în care accesul automobilelor este interzis.
Trebuie evitată construirea de drumuri care ar încuraja traficul auto și consumul mare de resurse publice.
5.1 Analiza SWOT
Analiza SWOT (Strengths=Atuuri, Weaknesses=Puncte slabe, Opportunities=Oportunități, Threats=Riscuri, Amenințări) este una dintre metodele de analiză, care se utilizează tot mai des în studiile de fezabilitate a întreprinderilor, dar mai recent și în domeniul studiilor elaborate asupra unităților teritoriale.
Analiza SWOT face posibilă analizarea rapidă a punctelor cheie, precum si identificarea alternativelor strategice. Aplicată in cadrul analizei teritoriului, analiza SWOT este un instrument pentru facilitarea planificării in cadrul administratiilor locale.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BOTOȘANI 2008 ̵ 2015 actualizată
Sursa : Primăria Botoșani
5.2 Infrastructura de transport
Municipiul Botoșani are o poziție strategică, la mică distanță de granițele cu Ucraina și Republica Moldova, zona de influență a acestuia fiind o importantă poartă de intrare în România dinspre spațiul ex-sovietic. Cu toate acestea, orașul are o poziție relativ periferică față de axele prioritare de transport din rețeaua TEN-T ( rutier, feroviar și aerian ) , respectiv de coridorul pan-european IX , aflat la o distanță de peste 100 km. Cele mai apropiate puncte de conectare a municipiului de rețeaua TEN-T ( convetivitate secundară) sunt :
Suceava: E85/DN 2 – rețeaua TEN-T rutieră de bază;
Târgu Frumos: E583/DN28 – rețeaua TEN-T rutieră de bază;
Suceava: M500/Linia 502 – rețeaua TEN-T feroviară de bază;
Târgu Frumos: Linia 606 – rețeaua TEN-T feroviară de bază;
Suceava și Iași – rețeaua TEN-T aeriană – noduri complementare.
Fig.29 . Rețeaua TEN-T rutieră din România
Sursa: CNADNR
Fig.30. Rețeaua rutieră a județului Botoșani
http://hartabotosani.ro/
Fig. 31 . Rețeaua stradală modernizată de la nivelul municipiul Botoșani
Sursa : Primăria Botoșani
5.3 Arii problemă și disfuncționalități
Elemente care trebuie eliminate
Principalele nevoi/probleme de dezvoltare ale zonei de acțiune selectate, care au fost identificate în cadrul procesului de consultare publică cu diferitele categorii de actori interesați de la nivel local (în cadrul grupurilor de lucru tematice) sunt:
calitatea precară și atractivitatea redusă a spațiilor publice pentru cetățeni (spații verzi, locuri de joacă, spații de socializare și de practicare a sportului, spații de agrement, locuri de parcare, zone pietonale, piste de biciclete, etc.);
eficiența energetică redusă și emisiile ridicate de CO2 ale clădirilor publice (unități de învățământ, medicale, de servicii sociale, etc.) și rezidențiale, degradarea avansată a fațadelor clădirilor și procentul redus de reabilitare termică a acestora și de utilizare a energiei fotovoltaice;
mobilitatea redusă, din cauza lățimii reduse a străzilor și a trotuarelor, a stării proaste/mediocre a acestora, a deficitului de locuri de parcare și a alternativelor limitate pentru transportul nemotorizat (alei pietonale/zone de promenadă, piste de biciclete), în condițiile în care traficul auto intens este principala sursă de poluare a aerului;
eficiența energetică scăzută a sistemului de iluminat public și ambiental, în condițiile în care multe corpuri de iluminat sunt învechite, iar sistemul nu folosește resursele de energie fotovoltaică;
infrastructura educațională este uzată fizic și moral, dat fiind deficitul de săli, terenuri de sport și de bazine de înot didactice, necesarul de dotări cu mobilier, aparatură și materiale didactice moderne, etc.;
infrastructura culturală deficitară (de ex. Biblioteca Municipală nu deține puncte de lucru în cartiere);
accesul dificil al cetățenilor la produse agroalimentare proaspete, locale (lipsa unor micro-piețe agroalimentare în cartiere).
lipsa unui pasaj care să facă legătura între centrul civic și cel istoric, pentru a crea o zonă de promenadă și comercială compactă;
neincluderea în circuitul turistic a unor spații cu o atractivitate ridicată, precum rețeaua de
beciuri și de tuneluri din subteran, precum și lipsa unei infrastructuri corespunzătoare de
semnalizare a obiectivelor turistice din zona centrului istoric;
lipsa infokiosk-urilor turistice, a traseelor marcate, a unei hărți turistice GPS a municipiului, precum și a unor spații amenajate pentru vânzarea de produse tradiționale.
La nivelul municipiului există încă zone și spații publice expuse riscului de infracționalitate și de criminalitate stradală, vulnerabile pentru siguranța cetățeanului, în care este necesară extinderea sistemului de supraveghere video și conectarea sa la centrul unic de comandă deja existent.
Eliminarea discrepanțelor mari de dezvoltare între centru și cartierele periferice
Elemente care trebuie corectate
reabilitarea și refațadizarea imobililelor din zona centrului istoric, inclusiv prin achiziționarea imobililor private de către municipalitate;
reabilitarea și introducerea în circuitul turistic a orașului subteran (beciuri, tuneluri) și reconversia lor în spații culturale și de agrement
reabilitarea infrastructurii de transport cu tramvaiul, care tranzitează zona de acțiune și care va avea un impact pozitiv asupra mobilității, dar și a reducerii poluării generate de traficul auto tot mai intens, prin utilizarea pe scară largă a transportului electric;
Sunt necesare intervenții ample de reabilitare a căilor de rulare,inclusiv modernizarea stațiilor de așteptare,a peroanelor,automatizarea macazurilor, modernizarea stațiilor de tracțiune urbană a sistemului de alimentare cu energie electric, implementarea unui sistem automat de taxare, etc. și achiziționarea unor tramvaie moderne, cu podea joasă, sistem GPS, aer condiționat
reabilitarea termică a blocurilor de locuințe și a clădirilor publice, care va contribui la îmbunătățirea peisajului urban
infrasturctura sportivă de la nivelul municipiului este una învechită și insuficientă, fiind necesară construcția unui bazin de înot olimpic,amenajarea de noi astfel de funcțiuni în cartierele de locuințe, precum și continuarea lucrărilor de modernizare a Stadionului Municipal
Clădirile publice (ale unităților de învățământ, sanitare, culturale, administrative, etc.) și cele rezidențiale (blocuri de locuințe) necesită lucrări de reabilitare termică, în condițiile în care au fațade deteriorate și o eficiență energetică redusă, și generează, implicit, emisii ridicate de CO2 și costuri ridicate de întreținere pentru cetățeni și administrația locală.
5.4 Proiecte de dezvoltare
Crearea de noi structuri- reprezintă unul dintre principalii factori de dezvoltare economică a municipiului. Acesta dispune de un proiect de mare anvergură,și anume realizarea celui mai mare parc de agrement din Moldova, "Parcul de Agrement Turistic și Sportiv Cornișa Botoșani ” .Proiectul contribuie la sporirea atractivității turistice a Regiunii de Dezvoltare Nord-Est pentru principalele fluxuri turistice ale grupurilor țintă și ne referim aici la categoria turiștilor extraregionali (excursioniști români sau străini), turiști intraregionali și populația din municipiul Botoșani.
În urma implementării proiectului se va realiza infrastructura de agrement turistic și sportiv necesară pentru desfășurarea activităților de divertisment.
Vor putea fi desfășurate următoarele activități recreative: înot, sărituri în apă de la tobogan, sărituri la trambulină, plajă, hochei, patinaj pe gheață, patinaj pe role, tenis de câmp, baschet, plimbări cu bicicleta, plimbări în aer liber, jocuri în spații special amenajate.
Fig.32 . Amplasarea Parcului de Agrement Turistic și Sportiv Cornișa Botoșani
http://wikimapia.org/
Investiția în Parcul Regional de Agrement Turistic și Sportiv ar da posibilitatea Municipiului Botoșani să recupereze din rămânerile în urmă față de celelalte județe situate în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est.
Prin crearea unui parc turistic și sportiv de anvergură regională, proiectul contribuie la sporirea atractivității turistice a Regiunii de Dezvoltare Nord-Est pentru principalele fluxuri turistice ale grupurilor țintă și ne referim aici la categoria turiștilor extraregionali (excursioniști români sau străini), turiști intraregionali și populația din municipiul Botoșani.
Fig. 33 . Planul Parcului de Agrement Turistic și Sportiv Cornișa Botoșani
http://proiecte.primariabt.ro/regio/parc-Cornisa/
O altă oportunitate,care ar sta la baza dezvoltării municipiului este realizarea drumului modernizat Botoșani-Suceava,acesta fiind un factor favorabil transportului de persoane și de mărfuri. Modernizarea drumului Botoșani-Iași este și ea prevăzută pentru anii 2015-2016 și va reprezenta cea de-a doua arteră de transport. (STRATEGIA DE DEZVOLTARE A ZONEI METROPOLITANE BOTOȘANI.
Fiind unul dintre cele mai mari centre urbane ale regiunii de dezvoltare Nord-Est,Municipiul Botoșani se confruntă cu o problemă din punctul de vedere al infrastructurii de transport aerian . Astfel, cel mai apropiat aeroport de municipiu, este aeroportul Salcea, fiind la distanță de 31 km. Pentru o mai bună funcționalitate, se dorește realizării unor locații pentru heliporturi (aeroporturi de dimensiuni reduse, construite special pentru elicoptere) și a unor piste de aterizare pentru avioane mici, în zona aferentă municipiului Botoșani. Necesitatea amenajării de heliporturi este actuală pentru a deservi persoane care apelează la servicii medicale de urgență (SMURD), de persoane care vin în calitate de investitori sau de vizitatori în zonă.
Noile zone rezidențiale de la periferia municipiului (Cișmea, Tulbureni, Rediu, Pacea, Doboșari) necesită intervenții pentru dezvoltarea infrastructurii și a echipamentelor publice (străzi, trotuare, spații verzi, locuri de joacă, iluminat public, energie electrica etc).
Unele zone rezidențiale importante ( cartierele Bucovina și Cișmea) necesită construcția de micro-piețe agroalimentare, unde producătorii agricoli din zona periurbana să-și poată comercializa producția .
Marile ansambluri de locuințe colective construite în perioada comunistă (cartierele Bucovina, Primăverii, Parcul Tineretului) necesită lucrări ample de reabilitare a infrastructurii urbane (străzi, alei pietonale, spații verzi, locuri de parcare, locuri de joacă, spații de socializare, etc ) , care să conducă la creșterea calității locuirii și a vieții cetățenilor.
Cartierul Parcul Tineretului și Zona Industrială sunt , în context local, cartierele dezavantajate/marginalizate, din perspectiva calității infrastructurii urbane, dar și a caracteristicilor socio-economice ale populației, și necesită intervenții integrate de reducere a decalajului de dezvoltare față de alte cartiere și de creștere a calității vieții locuitorilor din aceste zone ( infrastructuă tehnico-edilitară, economică, socială, de mediu etc ).
Municipiul Botoșani resimte un deficit semnificativ de locuri de parcare, cu precădere în zona centrală și în zona marilor ansambluri de locuințe, care concentrează cea mai mare parte a locuitorilor, fiind necesară amenajarea de noi parcaje supra și subterane.
Municipiul Botoșani necesită construcția unui parc industrial complex, cu facilități de producție, depozitare ( inclusiv frigorifică ) și de servicii de afaceri, care să permită atragerea de noi investitori, creearea de locuri de muncă și valorificarea resurselor locale (forță de muncă, materii prime agricole, etc).
Concluzii
Municipiul Botoșani a înregistrat, în perioada post-decembristă, un proces amplu de restructurare economică și de adaptare la cerințele economiei de piață, caracterizat prin închiderea unor mari unități industriale (de ex. întreprinderea de articole tehnice de cauciuc, de izolatori electrici, filatura de in, etc.) și scăderea dramatică a producției industriale, ceea ce a condus la creșterea șomajului și migrarea, ulterioară, a peste 10% din populația municipiului în străinătate sau către alte orașe din România (București, Iași, etc.).
Deși are o poziție geografică strategică, fiind amplasată la granița de est a Uniunii Europene cu spațiul ex-sovietic, Municipiul Botoșani are o poziție periferică față de axele prioritare de transport, care vor lega sudul Europei de zona ex-sovietică și a Mării Baltice. În plus, conexiunile cu polii urbani majori din regiune (Suceava, Iași) și cu zona metropolitană/periurbană sunt îngreunate de calitatea deficitară a infrastructurii rutiere și feroviare, ceea ce îngreunează accesibilitatea la locurile de muncă, la serviciile sociale, educaționale, culturale, de sănătate, etc., concentrate în zonele urbane.
Bibliografie
Băcăuanu I.V.(1968) ,Câmpia Moldovei – studiu geomorfologic , Editura Academiei , București
Bălan G. ( 1969 ) , Botoșani – istorie și contemporaneitate , Editura Academiei,Botoșani
Bold I. (1974) – Organizarea teritoriului, Editura Ceres, București
Cardaș A., Ignat D. ,Slavic Gh. (1979), Mic îndreptar turistic-Botoșani,Editura Sport-Turism,București
Filip. C. (1982), Secvențe Botoșănene , Editura Sport-Turism,București
Ghica C. (2004), Infrastructura teritoriala și dezvoltare urbană, Editura Uranus, București
Ianoș I. (1987), Orașele și organizarea spațiului geografic, Editura Academiei
Munteanu C., Dumitrașcu Mioara, Iliuța A. (2011), Ecologie și protecția calității mediului – note de curs, Editura Balneară, București
Nimigeanu V. (1985) – Câmpia Moldovei, studiu economico-geografic. Ed.Univ. „Al.I.Cuza” Iași.
Nimigeanu V. – România, populație, economie. Ed.Univ. „Al.I.Cuza”, Iași.
Popescu Claudia Rodica (2000) – Industria României în secolul XX – analiză geografică. Ed. Oscar-Print, București.
Ungureanu A. (1980) –Orașele din Moldova, Editura Academiei, București
Vert C. ( 1995 ) – Analiza geodemografică(manual practic) , Universitatea de Vest Timișoara
Extras din Conceptul Strategic de dezvoltare teritorială România 2030
Note de curs-Organizarea și planificarea teritoriului – Facultatea de Geografie-Universitatea București
** Surse online
http://botosaniturism.blogspot.ro/
www.wikipedia.org / www.wikimapia.org
http://proiecte.primariabt.ro/regio/parc-Cornisa/
http://www.primariabt.ro/
http://www.botosani.ro/
https://statistici.insse.ro/shop/?lang=ro
http://www.primariabt.ro/pdf/conducere/rap_13.pdf
http://www.slideshare.net/aloisuiie/patj-bt-etapaimemo1
http://studiamsu.eu/wp-content/uploads/17.-p.108-112.pdf
http://www.travelworld.ro/judetul/botosani.html
www.financiarul.ro
http://hartabotosani.ro/
http://www.fsenordest.ro/
http://www.mdrt.ro/
http://www.cjbotosani.ro/files/h043_27.03.2014.pdf
http://www.fonduri-ue.ro/posdru/images/downdocs/pnd_ro.pdf
http://www.ebotosani.net
ANEXE
Fig.34. Șoseaua Națională – Botoșani
Fig.35. Pietonalul „Transilvania” – Botoșani
Fig.36. Pietonalul „Unirii” – Botoșani
Fig.37. Centrul vechi al orașului Botoșani
Fig.38 Primăria municipiului Botoșani
Fig.39 Prefectura județului Botoșani
Fig.40 Teatrul “Mihai Eminescu” Botoșani
Fig.41 Liceul „A.T.Laurian”din municipiului Botoșani
Fig.42 Parcul Mihai Eminescu – Botoșani
Fig.43. Muzeul de Istorie a municipiului Botoșani
Fig.44. Hotelul „Rapdodia” din municipiul Botoșani
Fig.45 „Uvertura” Mall-municipiul Botoșani
Fig.46 Gara- municipiul Botoșani
Fig. 47 . Spitalul Județean de Urgență Mavromati din municipiul Botoșani
Fig. 48 . Municipiul Botoșani- vedere generală
INDEX FIGURI
Fig.1. Încadrarea județului Botoșani în cadrul României …………………………………………………….pag. 6
Fig.2. Localizarea municipiului Botoșani în cadrul județului ………………………………………………..pag .7
Fig.3. Evoluția indicelui general de calitate a aerului la Stația Automată De Monitorizare
a Calității Aerului- Fond Urban Botoșani………………………………………………………………….pag.10
Fig.4..Tipologia solurilor de la nivelul municipiului Botoșani……………………………………………….pag.13
Fig.5. Dinamica populației municipiului Botoșani în perioada 1992-2011……………………………..pag.14
Fig.6. Distribuția pe sexe a populației municipiului Botoșani în perioada 1992-2011……………….pag.15
Fig.7. Componența etnică a populației municipiului Botoșani în 2011……………………………………pag.16
Fig.8. Componența confesională a populației municipiului Botoșani în anul 2011 …………………..pag.16
Fig.9. Rata natalității în municipiul Botoșani între anii 1992-2011…………………………………………pag.17
Fig.10. Rata mortalității în municipiul Botoșani între anii 1992-2011…………………………………….pag.18
Fig.11. Sporul natural în municipiul Botoșani în perioada 1992-2011……………………………. ……..pag.18
Fig.12. Mișcarea migratorie a populației în municipiul Botoșani în perioada 1992-2011 ………….pag.20
Fig.13. Rata emigrației populației municipiului Botoșani în perioada 1992-2011…………………….pag.20
Fig.14. Rata imigrației populației municipiului Botoșani în perioada 1992-2011……………………..pag.21
Fig.15. Bilanțul migratoriu al populației din municipiul Botoșani în perioada 1992-2011 …………pag.21
Fig.16. Bilanțul total al populației municipiului Botoșani în perioada 1992-20011 ………………….pag.22
Fig.17. Structura populației municipiului Botoșani pe grupe de vârstă și sexe în anul 1992 ……..pag.23
Fig.18. Structura populației municipiului Botoșani pe grupe de vârstă și sexe în anul 2011 …….pag.24
Fig.19. Tabel – Evoluția structurii economice și profesionale a populației din municipiul
Botoșani în perioada 1956 – 2003 ………………………………………………………………………..pag.25
Fig.20.Populația activă a municipiului Botoșani Între anii 1992 – 2013…………………………………pag.26
Fig.21. Structura salariaților municipiului Botoșani pe principalele activități ale
economiei naționale …………………………………………………………………………………………….pag.27
Fig.22. Structura populației municipiului Botoșani după nivelul de instruire în anul 2011 ………pag.28
Fig.23. Structura suprafețelor agricole din municipiul Botoșani după destinație în anul 2012……pag.32
Fig.24. Modul de utilizare al terenurilor din municipiul Botoșani în anul 2013 ……………………..pag.33
Fig.25. Tabel – Dinamica turismului în anii 2012 – 2013 în municipiul Botoșani ………………. …pag.35
Fig.26. Structura populației școlare din municipiul Botoșani in perioada 2012-2013……………….pag.35
Fig.27. Numarul absolventilor din municipiul Botoșani pe niveluri de educație, 2012-2013……..pag36
Fig.28. Evoluția numărului de cadre medicale cu studii superioare, 2007-2012………………………pag37
Fig.29. Rețeaua TEN-T rutieră din România ……………………………………………………………. ………pag.46
Fig.30. Rețeaua rutieră a județului Botoșani ………………………………………………………………………pag.47
Fig.31. Rețeaua stradală modernizată din municipiul Botoșani ……………………………………………pag.47
Fig.32. Amplasarea Parcului de Agrement Turistic și Sportiv – Cornișa Botoșani …………………pag.50
Fig.33. Planul Parcului Parcului de Agrement Turistic și Sportiv – Cornișa Botoșani……………..pag.51
Fig.34. Șoseaua Națională-din municipiul Botoșani…………………………………………………………….pag.55
Fig.35. Pietonalul “Transilvania”-din municipiul Botoșani…………………………………………………..pag.55
Fig.36. Pietonalul „Unirii” -din municipiul Botoșani…………………………………………………………..pag.56
Fig.37. Centrul vechi al orașului……………………………………………………………………………………….pag.56
Fig.38. Primăria municipiului Botoșani…………………………………………………………………………….pag.57
Fig.39. Prefectura județului Botoșani………………………………………………………………………………..pag.57
Fig.40. Teatrul “Mihai Eminescu” din municipiul Botoșani…………………………………………………pag.58
Fig.41. Liceul “A.T. Laurian” din municipiul Botoșani………………………………………………………pag.58
Fig.42. Parcul “Mihai Eminescu” din municipiul Botoșani………………………………………………….pag.59
Fig.43. Muzeul de istorie din municipiul Botoșani…………………………………………………………….pag.59
Fig.44. Hotelul “Rapsodia” din municipiul Botoșani…………………………………………………………..pag.60
Fig.45. “Uvertura” Mall- municipiul Botoșani……………………………………………………………………pag.60
Fig.46. Gara din municipiul Botoșani……………………………………………………………………………….pag.61
Fig.47. Spitalul județean de urgență “Mavromati” Botoșani………………………………………………pag.61
Fig. 48 . Municipiul Botoșani- vedere generală…………………………………………………………………..pag.62
Bibliografie
Băcăuanu I.V.(1968) ,Câmpia Moldovei – studiu geomorfologic , Editura Academiei , București
Bălan G. ( 1969 ) , Botoșani – istorie și contemporaneitate , Editura Academiei,Botoșani
Bold I. (1974) – Organizarea teritoriului, Editura Ceres, București
Cardaș A., Ignat D. ,Slavic Gh. (1979), Mic îndreptar turistic-Botoșani,Editura Sport-Turism,București
Filip. C. (1982), Secvențe Botoșănene , Editura Sport-Turism,București
Ghica C. (2004), Infrastructura teritoriala și dezvoltare urbană, Editura Uranus, București
Ianoș I. (1987), Orașele și organizarea spațiului geografic, Editura Academiei
Munteanu C., Dumitrașcu Mioara, Iliuța A. (2011), Ecologie și protecția calității mediului – note de curs, Editura Balneară, București
Nimigeanu V. (1985) – Câmpia Moldovei, studiu economico-geografic. Ed.Univ. „Al.I.Cuza” Iași.
Nimigeanu V. – România, populație, economie. Ed.Univ. „Al.I.Cuza”, Iași.
Popescu Claudia Rodica (2000) – Industria României în secolul XX – analiză geografică. Ed. Oscar-Print, București.
Ungureanu A. (1980) –Orașele din Moldova, Editura Academiei, București
Vert C. ( 1995 ) – Analiza geodemografică(manual practic) , Universitatea de Vest Timișoara
Extras din Conceptul Strategic de dezvoltare teritorială România 2030
Note de curs-Organizarea și planificarea teritoriului – Facultatea de Geografie-Universitatea București
** Surse online
http://botosaniturism.blogspot.ro/
www.wikipedia.org / www.wikimapia.org
http://proiecte.primariabt.ro/regio/parc-Cornisa/
http://www.primariabt.ro/
http://www.botosani.ro/
https://statistici.insse.ro/shop/?lang=ro
http://www.primariabt.ro/pdf/conducere/rap_13.pdf
http://www.slideshare.net/aloisuiie/patj-bt-etapaimemo1
http://studiamsu.eu/wp-content/uploads/17.-p.108-112.pdf
http://www.travelworld.ro/judetul/botosani.html
www.financiarul.ro
http://hartabotosani.ro/
http://www.fsenordest.ro/
http://www.mdrt.ro/
http://www.cjbotosani.ro/files/h043_27.03.2014.pdf
http://www.fonduri-ue.ro/posdru/images/downdocs/pnd_ro.pdf
http://www.ebotosani.net
ANEXE
Fig.34. Șoseaua Națională – Botoșani
Fig.35. Pietonalul „Transilvania” – Botoșani
Fig.36. Pietonalul „Unirii” – Botoșani
Fig.37. Centrul vechi al orașului Botoșani
Fig.38 Primăria municipiului Botoșani
Fig.39 Prefectura județului Botoșani
Fig.40 Teatrul “Mihai Eminescu” Botoșani
Fig.41 Liceul „A.T.Laurian”din municipiului Botoșani
Fig.42 Parcul Mihai Eminescu – Botoșani
Fig.43. Muzeul de Istorie a municipiului Botoșani
Fig.44. Hotelul „Rapdodia” din municipiul Botoșani
Fig.45 „Uvertura” Mall-municipiul Botoșani
Fig.46 Gara- municipiul Botoșani
Fig. 47 . Spitalul Județean de Urgență Mavromati din municipiul Botoșani
Fig. 48 . Municipiul Botoșani- vedere generală
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Elemente de Planificare Teritoriala In Municipiul Botosani (ID: 121021)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.