Elemente de nursing in ginecologie [607962]

Curs 2 Nursing
DR. Harabor
Elemente de nursing in ginecologie
Aparatul genital feminin la femeia adulta -se compune din:
• Vulva
• Glandele anexe
• Corpul perineului
• Vaginul
• Comul, colul si corpul uterin
• Ovarele si trompele uterine
Vulva -cuprinde :
• Muntele lui Venus
• Formatiunile labiale
• Organele erectile-constituie din : Bulbii vestibulari
Clitoris
Corpusculi contractili speciali ai labiilor mici
1. Muntele lui Venus
• Proeminenta triunghiulara cu varful in jos si baza in sus
• Situat inaintea simfizei pubiene, deasupra
labiilor mari
• La pubertate se acopera de par, care este gros, spiralat
• Se continua cu fata laterala a labiilor mari, oprindu-se la comisura posterioara a labiilor
• Sub tegumente se afla tesut adipos; Este o zona cu activitate deosebita cei confera
caracter erogen.
2. Formatiunile labiale- formate din:
Labiile mari si Labiile mici
1

A) Labiile mari-sunt:
• Doua proeminente longitudinale
• Formate din doua pliuri cutanate
• Echivalentul scrotului la barbat
• Sub pielea acoperita de par in constitutia lor se gasesc :
• Glande sebacee si sudoripare
• Tesut fibroelastic plin de grasime cu vase si nervi .
Anterior -unirea lor formeaza Comisura anterioara -se continua cu Muntele lui venus
Posterior -Comisura posterioara -se afla in apropierea orificiului anal ,ele nefiind insa unite.
2 B) Labiile mici-se mai numesc si Nimfe
• Sunt doua pliuri tegumentare mai mici
• Se intind de la clitoris oblic in jos, inauntrullabiilor mari
• Au culoare rosie, roz sau bruna
• Impreuna cu labile mari delimiteaza Vestibulul vaginal
• La fetitele nou-nascute ele depasesc labile mari, fiind denumite Sortul hotentotelor
• Contin:
Glande sebacee
Corpusculi tactili ai voluptatii
• Nu au tesut adipos.
Pe mucoasa labiilor mari se gasesc un numar mare de glande care secreta mucus; Acesta
impreuna cu secretia glandelor anexe ce se deschid tot aici , lubrefiaza suprafata labiilor si
vaginului avand acolo un rol important in realizarea actului sexual.
Labiile delimiteaza vestibulul vaginal.
3. Orificiul uretral = Meatul uretral
Este situat imediat imediat sub clitoris si langa marginea vaginului. Este inconjurat de o
proeminenta a mucoasei , unde se pot vizualiza orificiile Glandelor Skene
9,

3 Orificiul vaginal- are forma- ovalara si este delimitat La virgine de o membrana perforata
numita himen. Acest orificiu are : forma, dimensiune , structura, grosime si rezistenta variabila.
Himenul poate avea diferite forme:
• Semiinelare
• Inelare
• Labiale
De obicei himenul are: un orificiu, alteori poate fi biperforat sau cribriform( cu numeroase
orificii)
Imperforatia himenala se complica la tinerele fete cu amenoree primara numita
Criptomenoree sau Hematocorpo.
La primul raport sexual himenul cedeaza, in locul sau ramanand doar lobuli numiti Carunculi
himenali
Ruperea himenului determina o mica pierdere de sange si o usoara durere.
In momentul nasterii pe cale naturala are loc adevarata ruptura.
La femeia care a nascut regasim vestigii ale himenului numite Carunculii mirtiformi.
Labiile sunt inervate din ramurile ilio -inghinale si nervul rusinos.
La nivelullabiilor mici se gasesc receptori diversi numiti Corpusculii Crause si Rufini.
Terminatiile nervoase,fibrele museu/are netede si tesutul vascular din componenenta confera
calitatile erectile.
Organele erectile ale vulvei sunt:
• Clitorisul
• Corpusculii tactili speciali ai labiilor mici
• Bulbii vestibulari
A )Clitorisul
• Este omologul rudimentar al penisului
• Are structura erectila similara cu a corpilor cavemosi ai penisului
• Este situat in partea anterioara a vulvei, inapoia comisurii anterioare a labiilor

4 • Are o lungime de 2 -3 em.
B )Corpusculii voluptosi
• Se afla la deschiderea labiilor mici, in structura carora se afla.
C )Bulbii vestibulari
• Sunt organe erectile imperfect dezvoltate.
Perioada fertile,demeia adult a:
D.p. d. v. fiziologic:
Vulva in totalitate protejeaza actul mictiunii, labiile divizand jetul urinar
In actul sexual labiile constituie o prelungire a canalului vaginal si sub presiunea muschilor
bulbo-cavernosi strang penisul ca 2 pemite.
Vulva -poate avea mai multe pozitii:
• Anteriora- la aproximativ 80% dintre femei
• Verticala -fiind vizibila in intregime
• Posterioara -fiind ascunsa intre coapse
Glandele anexe
• Este bine reprezentat aparatul glandular al regiunii vulvare
Cuprinde:
• Glandele lui Bartholin
• Glandele vestibulare mici
• lJretrale
• Sebacee ale labiilor mici si mari
• La labiile mari mai sunt si glande sudoripare.
Glandele lui Bartholin
• Au forma ovoida, au aproximativ dimensiunile unei boabe de fasole. Aceste glande
pereche prezinta cate un canal excretor ce se deschide in santurile dintre labiile mici si
himen.
If

5 • In conditii normale cele doua orificii nu sunt vizibile cu ochiul liber, iar glandele nu se
palpeaza
• Ele sunt importante, pentru ca se pot infecta, se pot inflama.
Corpul perineului
• Este spatiul dintre comisura vulvara posterioara si anus
• In profunzime e situat centrul tendinos al perineului
• Rupturile obstetricale ale perineului sunt direct implicate in patogenia prolapsului
genital.
Vaginul
• Este turtit transversal in treimea inferioara si dinainte inapoi in treimea medie.
• Portiunea superioara prin inserarea fundurilor de sac pe col capata o forma cilindrica
• La femeile care prezinta rupturi de perineu, vaginul inceteaza sa mai fie o cavitate
virtuala
• Fanta vulvara intredeschisa permite in pozitie ginecologica vizualizarea peretilor sai
pe o intindere variabila
• Extremitatea superioara a vaginului se insera pe colul uterin dupa un plan oblic de
sus in jos si dinapoi inainte astfel ca:
• Peretele posterior este mai lung cu 1 -2 em fata de eel anterior
• Prin insertia vaginului pe col se formeaza bolta sau domul vaginal(formix)
• Domul vaginal este divizat in:
• Fundul de sac posterior -Cel mai profund si ajlat in raport nemijlocit
cu fundul de sac peritoneal a lui Douglas
• Funduri de sac laterale sifundul de sac anterior
*Suprafata interioara a peretilor vaginali este strabatuta de cate o coloana longitudinala
anterioara si posterioara si de pliul transversal care pleaca de Ia aceste coloane
*In general plicile vaginale sunt mai dezvoltate in copilarie si sunt mai putin evidente la
femeia adula nulipara si aproape sterse Ia multipara .

6 Colul uterin
*Este portiunea inferioara a uterului separata de acesta prin istm( col)
*El este divizat prin planul de insertie a domului vaginal in doua portiuni:
0 portiune intravaginala accesibila inspectiei =endocolul
0 portiune supravaginala
*La nivelul extremitatii distale a exocolului se deschide orificiul external canalului cervical
Acesta este:
Punctiform sau de forma circulara la nulipara
Transversal in forma de fanta la multipara
In totalitatea sa colul femeii nulipare are forma conica
La multipare are forma cilindrica , usor turtit transversal
I se pot descrie astfel -doua buze:
*Una anterioara, mai rotunjita si mai proeminenta
* Alta posterioara, mai subtire si mai putin reliefata
Consistenta colului Ia tact vaginal este elastic, rezistenta, asemanatoare celei prezentate de
catre cartilajul nazal
In mod obisnuit:
• Colul formeaza cu corpul uterin un unghi optuz deschis anterior, 1ar orificiul sau
extern priveste inspre peretele posterior al vaginului
• Schimbarea orientarii uterului antreneaza modificari coraspunzatoare m orientarea
colului.
Colul uterin are forma unui con, turtit dinainte inapoi, cu baza in sus si varful trunchiat de
forma unei pere turtite.
Dimensiuni ceva mai mari la multipara decat la nulipara.
La nulipara lungimea corpului uterin depasind-o cu putin pe cea a colului
La multipara raportullungimii corp/col este de 2/1 sau chiar 3/1

7 In functie de situarea si orientarea normal a uterului avem :
In functie de raportul dintre corp si col:
• Corp uterin retroflectat
• In mod normal axele dintre colul si corpul uterin se intersecteaza sub un unghi optuz
deschis anterior de 100°-170° prezentand anteflexie
• Cand unghiul este deschis posterior corpul uterin este retroflectat.
Raportul dintre uter si vagin:
• Uterul in mod obisnuit este situat anterior fata de axul vaginului si prin intersectia
axel or celor doua se formeaza un unghi des chis anterior de 90° -100°, atunci corpul uterin
este anteversat
• Daca este situat posterior fata de axul vaginului, uterul este in retroversie
Raportul intre uter si micul bazin:
• Uterul fiind dispus de regula in planul medio -sagital al excavatiei pelvine , poate fi
latera-deviat_stanga sau dreapta
• In conditii fiziologice, uterul este un organ mobil,Este deplasat inspre anterior sau
posterior in functie de starea de plenitudine a vezicii sau a rectului
• Consistenta uterului este elastica, apropiata de cea a colului
Ovarele:
• Au forma unor ovoide usor turtite
• Au: -lungimea de 4 em
Latimea de 3 em
Grosimea de 1 em
• Consistenta este elastic, similara cu a testiculelor
• Sunt situate in apropierea laterali ai excavatiei pelvine , inapoia ligamentelor largi
• In mod obisnuit NU sunt accesibile examenului clinic
• Pot fi percepute prin palpare bimanuala lafemeile in plina activitate sexuala
…

• Au putina grasime si au musculatura nedezvoltata
Trompele uterine = tube = salpinge
• Sunt conducte pereche ce se deschid prin ostiile lor abdominale in cavitatea peritonea/a
si prin ostiile uterine in cavitate a uterina Ia nivelul eel or doua coarne
• In mod normal , la femeia adulta in perioada fertila, NV sunt accesibile examenului
clinic
Perioada infantila
Vulva
• In aceasta perioada este plasata mai anterior fata de situatia de la femeia adulta
• Muntele lui Venus este putin evident
• Pielea este glabra si se va acoperi cu peri in perioada pubertara
Formatiunile labiale Ia nou -nascuta
• Sunt turgescente, au marginile rotunjite
• Intre 3 – 4 ani , incep sa apara glande sebacee
• La pubertate,fetele interne si externe ale labiilor se vor pigmenta intens
Vestibulul vaginal
• Este adanc la nou -nascuta
Meatul urinar
• Este situat sus, se deplaseaza treptat in sens caudal, atangand pozitiafemeii adulte abia
Ia pubertate
• Diferentierea celor doua orificii, uneori este dificila
Orificiul himenal
*Se dezvolta lafete intre 16 -18 ani
Aparatul erectilla nou -nascuta
• Clitorisul este relativ lung si incurbat
8

• Inca din perioada primei copilarii, atingand jumatate din dimensiunea adultei si se
dezvolta complet la pubertate
Glandele periuretrale si a lui Bartholin
• Sunt rudimentare la fetita
• Se dezvolta la pubertate
Vaginul
• Creste progresiv in perioada infantila
• La nou-nascuta are 25-35 mm
• La 1 an are aproximativ 3 em
• La 5 ani are 4 em
• La 10 ani are 5 em
• La pubertate cresterea este accentuata, atingand dimensiunile adulte de 7 -8 em
Cavitatea virtuala
• Suprafata uterului prezinta sistemul de pliuri longitudinale transversale
Colul uterin
• Ramane minuscul in copilarie
• Orificiul extern are forma de palnie
• Glandele endo-cervicale sunt rudimentare pana Ia 11 -12 ani
• La pubertate, pe masura ce uterul se dispune in antero-versojlexie, axul colului se va
deplasa spre posterior
• In primele 3 saptamani de Ia nastere, colul este mai voluminos decat corpul uterin
• Abia Ia pubertate , corpul uterului va creste proportional mai rapid decat colul s1
asistam la inversia raportului dintre lungimile lor
Raportul corp I col:
• 1/3 la nou -nascuta
9

• lh la fetita
• Ill Unitar la pubertate
• La femeia adulta devine supraunitar
• La multipare 3/1
Uterul este anteversat in perioada fetala, abia la pubertate se aseaza in pozitia de antero –
versojlexie
Ovarele
• Sunt cat samburele de maslina
Trompele
• sunt scurte si cudate
• cresc progresiv in perioada infantila si NU sunt accesbile examenului clinic
Femeia adulta -copil
-patologie a femeii in perioada de senescenta
Ca intreg organismul si ap. genital cunoaste o involutie.
Debutul acestui proces de involutie apare in, perioada de climaterium, la un interval variabil
de la ultima menstruatie si depinde de o serie de factori:
!!! Cel mai important- factorul constitutional
Vulva
• lsi modifica aspectul prin: reducerea dimensiunii , prm ratatinare si pierderea
turgorului.
Labiile mari
• Se atrofiaza
• Tesutul grasos subsedimentar dispare
• Delimitarea fata de pliurile cutate se sterge
• Fetele lor exteme sunt acoperite de o piele flasca, ridata si depigmentata
• Perii se reduc numeric.
10
J2

Glandele sebacee -involueaza, explicand uscaciunea caracteristica acestei perioade de varsta.
Labiile mici
• Se atrofiaza in mai mare masura, reducandu-se practic la doua vestigii.
Vestibulul vaginal se delimiteaza cu dificultate.
Afectat primul- Clitorisul -el ia treptat o forma conica si lungimea lui se duce la cativa mm,
iar cei doi corpi cavernosi numai pot fi decelati prin ex clinic.
Si Glandele lui Bartholin si periventral involueaza, devin functional.
!!! Important:
Relaxarea perineului posterior supuse acelorasi procese involutive, favorizeaza instalarea
prolapsului genital
In pozitie ginecologica prin Fanta vulvara de anta cei doi pereti vaginali
ptozati( coborati)devin proeminenti.
Vaginul isi modifica dimensiunile, orientarea configuratia si aspectul interior.
In ortostatism
• directia vaginului devine mai putin oblica
• are tendinta sa se scurteze (se scurteza cu 2-3 em) s1 sa se vertcalizeze,iar diam.
transversal cu peste 1 em
• in treimea lui superioara va Iuaforma infundibulara prin stergereafundurilor de sac-
mai ales -eel posterior
treimea medie a vaginului
• ramane inchisa la nulipare
• beanta la femeile care prezinta rupture dese de perineu
• peretii vaginali devin netezi si apar
acele pliuri
• uneori pot aparea stenoze, de obicei la unirea treimii superioare cu cea medie.
Aceste elemente pot face dificila vizualizarea colului si retrograd se pot forma colectii
purulente. Modificarile involutive a tesutului conjunctiv perivaginal reduc si mai mult
elasticitatea si posibilitatile de distensie ale acestui conduct.
11

Uterul
• Sufera un proces de involutie senile esalonat de-alungul acestui ciclu
• Dimensiunile sale se reduc progresiv
• Reducerea jiind mai importanta la nulipare si de o mai mica amploare la femeile cu
antecedente obstetricale sau inflamatorii.
Colul uterin
• lnvolutie precoce
• Lungimea lui ajungr cativa mm
• Orificiul extern devine punctiform -chiar-Ia multipare
Exocolul
• Este din ce in ce mai putin preeminent
• Portiunea supravaginala dispare d.p.d.v. anatomic
• Se atrofiaza si epiteliul exocervical
• Prin transparenta epiteliului devin vizibile -mai ales -colposcopic, dar si cu ochiul
liber , vasele sanguine adiacente
• Rezistenta mecanica a mucoasei se diminueaza, in urma unor traumatisme minime pot
aparea sumfunziuni sanguine subepiteliale
• pot apare escoriatii si chiar solutii de continuitate sangerande
• Se modifica si unghiul dintre colul si corpul uterin
• Se accentueaza la nulipare, uterul devenind si mai apoplexat si Iinde sa se stearga Ia
multipare
• Aici se situeaza uterul in pozitie intermediara sau retrojlexie, facilitand instalarea
prolapsului.
Aparatul musculo-ligamentar :
• Cu rol -in extensie si sustinerea uterului
• lnvolueaza prin disparitiafibrelor museu/are si a celor elastice, favorizand prolapsul
12
I~

Ovarele si salpingele
• Sunt supuse acelorasi procese de evolutie
!!! Important:
• Ovarele percepute Ia palpare Ia femeia in climaterium sunt considerate patologice
• Posibile purtatoare de produse cario-kinetice(cancer)
Semne si simptome in afectiunile ginecologice
Menstruatia
• manifestare clinica lunara a activitatii hormonale care dureaza de la pubertate pana la
menopauza, exceptand perioadele de sarcina si alaptare
• Se manifesta- ca scurgere de sange din cavitatea uterina
• Are drept scop -pregatirea organelor genitale ale femeii pentru o eventuala sarcina
• Timpul scurs din prima zi a unei menstruatii, pana in ziua urmatoarei menstruatii –
formeaza- ciclul menstrual , cu o durata de 28 de zile
Tulburarile ciclului menstrual sunt in plus sau in minus
In exces menoragie sau hipermenoree
polimenoree
metroragie
Menoragia
• Este o situatie cand hemoragia uterina continua menstruatia
• Cauzele pot fi: organice si locale
Polimenoreea
• Se caracterizeaza prin cicluri scurte, 17 -21 de zile, cu menstruatie abundenta
• Cauze : endocrine sau sistemice
Metroragia
• Sangerarea uterina ce apare intre sangerari menstruale succesive
13

• Poate varia-de la cateva picaturi, lao cantitate moderata sau abundenta
Tulburari in minus
• Hipomenoreea
• Oligomenoreea
• Amenoreea
Hipomenoreea
• Ciclu scurt sub 3 zile, poate fi reprezentat printr-o pata pe lenjerie
Cauze: -Locale
-Sistemice
-Afectari endocrine
-Boli inflamatorii genital
-Afectiuni neuro-psihice
-Intoxicatii : alcool, nicotina, profesionale
Oligomenoreea
• Tulburare menstruala caracterizata prin hemoragie menstruala, ce apare la peste 35 de
zile si este neregulata
• Cauza: -endocrina si -sistemica
• este posibila absenta menstruatiei
• sangerararea poate fi :
o crescuta cantitativ
o scazuta cantitativ
Amenoreea = Absenta perioadei menstruale
Poate fi : fiziologica, in sarcina, alaptare sau menopauza
Poate fi : -Primara- cu menstruatie aparuta dupa varsta de 18 ani
14
.21

-Secundara -cand apare dupa cicluri menstruale normale si dureaza mai mult de 2 -3 luni
Cea -patologica secundara -este temporara sau definitiva
-Se poate datora : unor boli cronice, endocrine, afectiuni nervoase, malformatii, traumatisme.
Sindromul intermenstrual
Hemoragia reprezinta un simptom cardinal al patologiei ginecologice
Poate fi redusa cantitativ in chist ov sau sarcina extrauterina .
Poate fi abundenta in : cancer de col, avorturi,
Capricioasa: in endometrita sau resturi ovulare
Sangele poate fi : -rosu viu -in avort
-Inchis Ia culoare -in sarcina extrauterina
-Spalacit -fetid -in cancerullimfat
Hemora~ia poate fi spontana- cum ar fi:
• Avortul
• Sarcina uterina provocata in traumatisme si Cancerul de col
Hemora~ia este insotita de :
Durere:
• In avort in curs si inflamatie pelvina insotita de anemie :In cancer de col, in mola, in
avort sau sarcina extrauterina
Febra:
• In avorturi septice si inflamatii anexiale
Leucoreea
• Scurgere nesangvinolenta din caile genitale
• Nu este insotita de febra
• Poate aparea la orice varsta
• Nu este o boala, ci o manifestare a unei afectiuni locale sau sistemice
15

• Fiziologic poate fi : -alba redusa
o -Nu pateaza lenjeria
o -Nu este insotita de febra !ocala
• Ea asigura umectarea cailor genitale si aparare impotriva microbilor
• Este rezultatul secretiei vulvare, vaginale, cervicale si endometriale.
Leucoreea patologica
• Este abundenta , suparatoare si poate avea un miros neplacut:
o Fetid -in cancer sau De urina de soareci in inf. cu trihomonas
• Culoarea:
o Alba
o Galbuie
o Rozata
• Cauze : -infectii microbiene
o Parazitare
o Micotice
o Unor afectiuni hormonale
• Secretiile vaginale purulente, pot fi rezultatul unor:
o Infectii uterine
o Provin din afectiuni extragenitale
Hidrareea Poate aparea in:
16 Hi peracti vi tate sexuala
Hidromatoza uterina
Cancer de col
endometrita

Durerea pelvina
• Durerea este un sindrom important in ginecologie
Dupa modul de instalare poate fi:
supraacuta
acuta
subacuta
cromca
Poate fi localizata in:
Pelvis
Hipogastru
Fosele iliace
Durerea poate fi cu iradieri diverse : cuprinde uneori tot abdomenul sau e izolata
Poate sa aiba si alte caracteristici :
poate fi insotita de leucoree sau de hemoragie
poate fi continua sau intermitenta
poate sa apara brusc : intr-o sarcina extrauterina rupta, dintr-o torsiune de organ si indica
o afectiune grava.
Uneori este:
Cronica
Persistenta
Continua
Poate apare aciclic cum este Dismenoreea (durere Ia menstruatie)
Pruritul vulvar
• Sindrom esential al bolilor vulvare
• Cuprinde atat pielea cat si mucoasa vulvara
17

• Este o manifest are in cadrul vulvitei atrofice a femeilor Ia menopauza sau al infectiilor
bacteriene si micotice
Ulceratii vulvare
Se datoreaza fie unei:
Boli venerice
Boli neoplazice
Examene paraclinice :
Teste serologice:
VDRL
STH Al
Biopsie
Paraclinicul,serologicul si biopsia stabilesc diagnosticul si apoi tratamentul
Modificari pigmentare
-Coloritul pielii si mucoaselor este dat in principal de vascularizatie dar si de grosimea
epiteliului si cantitatea de pigment prezent.
-Scaderea sau absenta pigmentului melanic determina o leziune difuza vulvara de aspect
albicios.
-Culoarea rosiatica in zonele vulvare poate fi rezultatul prezentei unor: ulceratii, vasodilatatii
injlamatorii sau imunologice
-Modijicarile de culoare spre rosu se pot datora unori boli ca:
Diabet zaharat
Pirozis
Boala Paget
Neoplasm
-Leziunile inchise la culoare se datoreaza cresterii concentratiei de melanina sau a
pigmentilor sanguine.
18

Ingrijirea pacientei cu inflamatii genitale:
• Injlamatiile genitale cuprind: afectiuni ale vulvei si vaginului, uterului si trompelor , ale
peritoneului pelvin.
• Desi sunt localizate Ia nivele diferite ale ap. genital , ele au unele cauze si manifestari
comune.
• Pot fi prevenite prin aceleasi masuri, beneficiaza de ingrijiri asemanatoare.
• Inflamatiile genitale pot fi favorizate de:
Traumatisme repetate in aceeasi regiune
Tulburari endocrine si scaderea rezistentei organismului
• Germeni implicati:
Gonococci
Streptococci
Fungi
Stafilococi
Germeni anaerobi
Bacilli Koch
Trichomonas
Infectii ale ap. genital
Vulvovaginite
BIP( boala inflamatorie pelvina)
Bartholinita
Cervicita
lngrijirea pacientei cu vulvovaginita
Vulvovaginita este afectiunea inflamatorie a mucoasei vulvare, dar mai ales vaginale produsa
de agenti infectiosi , chimici, mecanici si alergici.
Suntfavorizate de: -Lipsa de igiena si-Carenta de estrogeni
19

Agentii patogeni care due Ia vulvovaginita sunt transmisi pe cale sexuala
Culegerea datelor:
Manifestari de dependenta, semne si simptome
Leucoree
Prurit vaginal(arsura)
Vulvovaginism-Modificari ale mucoasei vaginale si vulvare
Probleme
• Deficit de cunostinte in legatura cu evolutia bolii si eventualele complicatii
• Alterarea vietii sexuale in legatura cu transmiterea bolii in timpul actului sexual.
Obiective
• Sa NU prezinte scurgeri
• Sa-si mentina o buna igiena locala
• Sa-si exprime grija fata de partener ca o posibila sursa de infectie
Interventiile asistentei
• Incurajeaza pacienta sa consume multe lichide
• Asigura odihna necesara
• Asigura o dieta echilibrata
• lnvata pacierenta sa se aseze intr-o pozitie care sa favorizeze drenarea secretiilor
• Sa NU folosesca tampoane intravaginale
• Sa NU faca irigatii fara indicatia medicului
• Sa poarte lenjerie de bumbac
• Sa evite traumatizarea leziunii
• Sa evite sapunurile tari, pudrele deodorante cu efect irritant
• Sa raporteze medicului orice fel de semn instalat
20

• Sfatuieste pacienta sa se prezinte la controale medicale periodice.
Asistenta informeaza pacienta cu privire Ia:
• Tratamentul si modul de aplicare al acestuia
• Necesitatea repausului sexual pe durata tratamentului
• Despre importanta folosirii prezervativului.
Daca boala a fost transmisa pe cale sexuala este bine sa vorbim mult cu pacienta , pentru a
o
asculta si sfatui si ajutand-o sa depaseasca perioada de boala.
lngrijirea pacientei cu BIP( boala inflamatorie pelvina)
BIP cuprinde: infectii ale uterului, anexelor si perineului
Cauzele determeninante sunt:
• Agentii patogeni transmisi m timpul actului sexual sau a unor investigatii dupa
interventiile chirurgicale.
Cauze favorizante:
• Nerespectarea masurilor de antisepsie, asepsie
• Lipsa de igiena
• Tampoane vaginale neschimbate in mai mult de 3 ore
• Leziuni,diabet
Culegerea datelor
Manifestari legate de dependenta: semne si simptome
Durere:
Functie de localizare poate fi sub forma de:
Jena
Senzatie de greutate
Leu coree
Febra in formele acute
21

Tulburari urinare, greata, paloare, varsaturi,trul mesnt oboseala
Probleme
• Alterarea vietii sexuale
• Deficit lichidian datorat greturilor si varsaturilor.
Obiective
• Pacienta trebuie sa anunte ameliorarea sau disparitia durerii
• Sa consume lichide in limite normale
• Sa explice partenerului necesitatea intreruperii relatiilor sexuale pe durata tratamentului
Interventiile asistentei
• Recomanda repaus fizic
• 0 pozitie relaxanta
• Solicita ajutor
din partea familiei
• Calmeaza durerea cu antialgice
• Asigura igiena !ocala
• Dicuta cu pacienta pacienta
• Explica importanta tratamentului si controlului periodic
• Administreaza antibiotice, antiinflamatoare conform celor sense comform
POCGmonteaza perfuzii .
• Instruieste pacienta sa evite:
• Frigul si umezeala
• Sa combata constipatia
• Sa poarte lenjerie de bumbac
• Sa NU foloseasca tampoane intravaginale
• Masoara parametrii vitali
• Noteaza in foaia de temperature
22

Ingrijirea pacientei cu Bartholinita
Bartholinita este un proces inflamator ce apare prin obstruarea canalului chistic al glandei B.
Infectia continutului glandei poate determina:
Bartholinita acuta sau cronica care in final poate abceda sau poarta principaal constituie
infectia cu gonococ sau ingustarea congenitala a grupului chistic.
• Pacienta prezinta durere locala , poate sa faca febra
• La nivelullabiei se poate palpa o formatiune dureroasa cu tesuturi edemetiate , inflamate
ce ocupa fanta vulvara
• uneori la presiune poate sa apara un exudat purulent la nivelul orificiului de evacuare a
glandei
• formatiunile tumorale mici neinfectate sunt asimptomatice
• tratamentul este diferit in functie de forma existenta
se administreaza in stadiul acut:
• antibiotic si comprese locale
• se fac bai de sezut
• se practica incizie de drenaj ( duce la recidiva) si marsupializare
INGRIJIREA PACIENTEI CU CERVI CIT A
Cervicita este o inflamare a mucoasei canalului cervical, datorita infectarii cu agenti banali
sau specifici . Inflamatia acuta a colului adeseori coexista cu o vaginita.
Semnele
-Leucoree ,
-jena sau durere locala rezultat al iritatiei vulvovaginale
-roseata
-edem de col
Formele cornice la inceput pot fi:
• Asimptomatice sau pot fi descoperite intamplator
23

• sau-prezentand ca mic simptom -leucoreea adeseorifiind abundenta
• dupa un timp -pot aparea dureri pelvine, dismenoreea fiind rezultatul propagam
limfatice a leziunilor inflamatorii
Examenul de col-evidentiaza- col congestionat cu ulceratii si secretii mucopurulente
Complicatii:
• Leucoree
• Infertilitate
• Stenoze cervicale
• Si -exista posibilitatea propagarii infectiei de Ia col catre cavitatea uterine si pube
• Agravarea unor leziuni de col poate determina complicatii grave: carcinoamele colului
Tratamentul In functie de starea clinica si etiolo~ica este:
• Tratament local si general
• In cazul unui rezultat nefavorabil se apeleaza la : coagulare, conizatie si amputatie de col
• Tulburari de statica uterina si incontinenta urinara
INGRIJITREA PACIENTEI CU PROLAPS GENITAL:
Prolapsul genital reprezinta o tulburare a organelor genital ca urmare a relaxarii mijloacelor
de sustinere, planseul pelviperineal side suspensie -ligamentele uterine
Coborarea este mai mult sau mai putin accentuate realizand diferite grade de prolapse:
Gradul I
• Uterul coboara in interiorul vaginului
• Colul NU se evidentiaza la vulva
• Coboara peretele anterior al vaginului antrenand vezica,cistocel sau peretele posterior al
rectului si se numeste rectocel.
Gradul II
• Uterul este coborat
• Colul apare la vulva intre rectocel si cistocel
24
3f

Gradul III
Uterul iese in afara vulvei ca o tumora acoperita de mucoasa vaginala , violacee, conditionata
Culegerea datelor:
Cauza principala -ruptura de perineu la nastere
Manifestari de dependenta
• Pacienta are o senzatie de greutate si tractiune dureroasa in hipogastru si radiaza in plicile
inghinale
• Are o senzatie dureroasa in lombe
In ambele situatii, durerea se accentueaza la efort dar se diminueaza in decubit dorsal
• Are tulburari urinare , incontinenta la efort, disurie, polakiurie
Tulburari intestinale
• Constipatie,incontinenta gazelor sau a materiilor fecale m cazul m care e interesat
sfincterul anal
Leucoreea cand se asociaza leziuni ale colulului( edem ,eroziuni)
Probleme
• Alterarea imaginii de sine
• Alterarea stimei de sine din cauza incontinentei urinare si a tulburarii actului sexual
• Alterarea confortului din cauza durerii, incontinentei si leucoreei
• Alterarea nivelului intelectual -pacienta are deficit de cunostinte in legatura cu operatia
Obiective
Pacienta trebuie sa-si mentina:
• buna igiena locala
• Sa elimine normal
• Sa accepte operatia
• Sa se autoingrijeasca dupa operatie
25

Interventiile asistentei
Asistenta previne aparitia prolapsului prin:
• Apararea perineului la nastere
• Ingrijirea corecta a plagii perineale
• ajuta sa se contracte si sa relaxeze musculatura periperineala
• Sa nu forteze lehuza planseul perineal dupaprimele zile de la nastere
• Folosirea tampoanelor absorbante pentru pacientele care au deja incontinenta
• Sa evite efortul fizic
• Sa evite alimentele care produc gaze si constipatie
• Sa informeze pacienta sa se prezinte la medic
• Sa accepte interventia chirurgicala
• Asigura pregatirea pre si postoperatorie a pacientei
• Instrueste pacienta cu privire la ingrijirea postoperatorie
• sfatuieste sa evite ef fizic,pozitia sezanda , si sa evite relatiile sexuale timp de 6
-8saptamani
INGRIJIREA PACIENTEI CU AFECTIUNI TUMORALE
• Tumorile reprezintaformatiuni chistice maligne sau benigne
• La inceput se dezvolta lent, fara simptome iar pe masura ce apar : tulburari menstruale
cu leucoree si dureri
Cele mai frecvente sunt:
• Fibromul uterin
• Chistul ovarian
• Cancerul ovarian
• Leziuni precanceroase
• Concer de col
26
!3

Culegere de date
• Este o patologie ce apare de obicei dupa varsta de 30 de ani
• Chisturi delmoide .-apar in copilarie
• Concerul de col se poate intanli si in perioada prepubertara
• Factori de rise pentru cancerul de col:
• Parteneri sexuali multipli
• Debutul vietii sexuale inainte de 1
7 ani
• Tabagism
• Carentele de vitamine
Manifestari de dependenta
Sangerarea:
• Are caracter diferit in functie de tumora
• Pe fibrom putem avea Menoragie abundenta cu cheaguri
• Tulburari menstruale din metroragii care pot sa determine anemie de diferite grade
In cancerul de col:
• sangerarile sunt reduse cantitativ
• pot fi intermitente la contactul sexual sau dupa spalari vaginalel
In chistul de ovar:
Apare mai rar menometroragia
Mai frecvent- amenoree, hipomenoree,dismenoree
Durerea:
• se manifesta ca o jena, cu tensiune in abdomenul inferior
• este insotita de febra, greata, varsaturi
• poate sa apara in formele avansate de cancer, fiind continua sau intermitenta
27

Leucoreea:
• prezenta in cancer
• apare sangerar1
• poate lua un
aspect caracteristic
tulburari urinare -neoplasm:
• disurie
• polakiurie(in cancerul ovarian)
• nicturie
In cancer uterin sau ovarian
Tulburari digestive- constipatie:
• Colici intestinale si tenesme rectale
• Scadere in greutate
Probleme
• Deficit de cunostinte a pacientei
• Anxietate in legatura cu interventia si diagnosticul
• Teama in legatura cu interventia
• Din cauza tratamentului apare-alterarea relatilor sexuale
• Dupa operatie scade libidoul
Obiective
Este necesar ca:
• Pacienta sa se prezinta la controale medicale periodice sis a inteleaga importanta lui
• Sa accepte diagnosticul
• Sa participle la pregatirea preoperatorie si la ingrijirea postoperatorie
• Sa poata sa revina la o viata normala de cuplu
28

• Sa accepte noua imagine corporala
Interventiile asistentei
• Sa castige increderea pacientei
• incurajeaza si ii explica desfasurarea noii investigatii
• Insoteste pacienta la tratamentele care le are de efectuat
• ajuta sa inteleaga sis a accepte operatia
• Observa comportamentul si reactiile pacientei
• Explica pacientei recomandarile medicale de la extemare
Sa evite:
• Efortul fizic
• Relatiile sexuale
• Sa mentina : igiena locala si prezenta la medic periodic
Explorarile paraclinice si de laborator in ginecologie
a.Histerometria -masoara cavitatea uterina si precizeaza directia acesteia
b.Colpopunctia -punctia fundului de sac Douglas este indicata in precizarea diagnosticului
de SEU, piosalpinx, hidrosalpinx
c.Examenul secretiei vaginale- inainte de recolta:
• N u se fac irigatii
• Nu se introduce medicamente locale
• Trebuie sa existe un repaus sexual de 24 -48 de ore
Secretia vaginala -examinata:
Bacteriologic- pentru diagnostic si antibiograma(testarea sensibilitaii germenului la antibiotic)
Citologic- studiaza tipurile de cellule deshuamate sau desprinse din col
Parazitologic- din secretia proaspata pentru depistarea : -Trichomonasului
-Candidei
29
lC

Babes-Papanicolau -examen citologic executat pentru depistarea precoce a cancerului de coL
-Se realizeaza din fundul de sac posterior
-Celulele sunt impartite in 5 clase avand urmatoarea semnificatie:
Clasa I -celule normale
• Clasa II-celule de tip inflamator si prezinta modificari minime benigne
• Clasa III -celule anormale suspecte pentru malignitate
• Clasa IV -suspecteaza putemic neoplazia
• Clasa V-numeroase celule neoplazice
d. Testul Lahm -Schiller
-Depisteaza leziunile precanceroase de col
-Epiteliul endocervical si vaginal se vor colora in brun -acajou cu o solutie de iod datorita
glicogenului din citoplasma celulelor epiteliale
Poate fi folosit pentru:
• Depistarea cancerului
• Leziunile NU se coloreaza ceeea ce permite executarea une1 biopsii dirijate sau
fractionate cand se recolteaza de pe col si din cavitatea uterina
e.Colposcopia
• Examenul optic al colului uterin -se realizeaza cu o badijonare cu acid acetic 2 – 3 %,
urmata de efectuarea testului cu Lugol
• Este o metoda suplimentara de cercetare a leziunilor endocervicale desoperita la
examenul cu valve
f.Celioscopia
• Explorarea endoscopica a cavitatii uterine permite :
-Punctia unei formatiuni chistice ovariene
-Precizeaza cauzele unei dureri pelvine
-Rezolva cazurile de infertilitate
30

g.Histeroscopia
-metoda de investigatie endoscopica a cavitatii uterine
h.Biopsia de col, Biopsia de endometru
Consta:
• In prelevarea unui fragment de tesut pentru examenul histopatologic
• Se recolteaza prin metoda chiuretajului uterin
i. Insuflatie utero -tubara
• Evidentiaza permeabilitatea trompelor prin introducerea de C02 in interiorul trompelor
cu ajutorul unui aparat special
• Se face intre a 8 -12 zi a ciclului sic and gazul ajunge in trompe produce un zgomot
caracteristic care poate fi perceput cu ajutorul stetoscopului
• F emeia poate prezenta senzatii de tuse sau greata si atunci se intrerupe
j. Histerosalpingografia
Este un examen radiological corpului si istmului uterin, al trompelor
Putand sa evidentieze : cavitatea uterina, col si trompe
Poate sa evidentieze:
• Malformatii uterine
• Deviatii ale co1ului
• Sterilitate de cauza uterine sau tubara
• Tumori endocavitare
• Noduli uterini fantili
Optim in zilele 7
-11 ale ciclului menstrual
k.Investigatii genetice
• Determinarea cromatinei sexuale -testul BARR
• Determinarea cariotipului folosit in: sterilitatea primara si amenoreea primara
31

l.Echografia = Este un examen cu ultrasunete ce evidentiaza:
• Tumori
• Sarcini extrauterine
• Fibrom
m.Curba termica N :
• Este folosita pentru explorarea functiei ovariene, test indirect al ovulatiei
• Efectul hipertermizant al progesteronului da curbei termice un aspect trifazic momentul
decalajului termic marcand inceputul activitatii corpului galben
Explorarea paraclinica a SANULUI:
-Face parte tot din ap. genital al femeii
Termografia -se realizeaza cu raze infrarosii
Mamografia -principala metoda de depistare a cancerului de san
Galactografie
Examenul citologic a scurgerilor mamelonare -orice secretie se poate da la examinare
Citologia -realizata prin punctie cu valoare deosebita
-Rezultatele sunt valabile in proportie de 90%
RMN
• Identifica recidivele locale ale unui cancer dupa un tratament conservator sau poate
identifica o tumora
Gecografia
• Evidentiaza -semen suspecte si specific de malignitate
Examinarea pacientei cu afectiuni ginecologice
Examenul pacientei reprezinta o etapa importanta a ingrijirii medicale ce I se acorda si necesita
castigarea increderii si respectarea intimitatii
Cuprinde:
• Interviul
32

• Examenul clinic general
• Examenul gynecologic
• Examene paraclinice si de laborator _
-Asistenta participa la examinare
-Pregateste si ajuta pacienta
-Pregateste materialele necesare
La interviu ne intereseaza:
• Varsta
• Ocupatie
• Motivele intemarii -durere,pierderi de sange, febra, varsaturi
• Antecedente heredo-colaterale
• Antecedente personale fiziologice -menarha, ritmul, durata ciclului menstrual
• Antecedente obstetricale -nr. de sarcini, nasteri, avorturi: spontane , provocate, sechele
dupa o nastere -rupture de perineu
• Antecedente ginecologice -daca a avut:
Vulvovaginite
Hemoragii
Interventii pe aparat genital
Tratamente efectuate
• Antecedente medicale sau chirurgicale APP
• Personale -patologice : boli infecto-contagioase, dermato-venerice
• Conditii de viata si munca
Istoricul -consemneaza :
Simptome de boala
Data aparitiei
33

durata
Intensitatea si tratamentele urmate
Examenul clinic general
Se observa:
Culoarea tegumentelor
Nu avem paloare- in anemii
Facies scleros- in neoplazii
Aspectul general al pacientului:
Conformatie
Inaltime
Repartizarea pilozitatii
Examenul abdominal
La inspectie putem vedea:
Formatiune tumorala
Vergeturi
Leziuni de grataj
La palpare- cu blandete, cu mana incalzita, fara unghii:
Evidentiem prezenta unei tumori
Mobilitatea tumorii
volumul si consistenta
La percutie -medicul apreciaza:
Forma si dimensiunile tumorii
Examenul genital
Golim Vezica si rectul
34

Pacienta in pozitie ginecologica- avem:
Inspectia vulvei
Conformatia labiilor( anomalii,inflame rupture de pemieu)
Rupture de perineu
Pacienta invata sa se screama, sa tuseasca
Bartholinite
Putem sa vedem:
Herpes genital
Condinoame
Examenul cu valve
Permite observarea: Cavitatii vaginale, a colului uterin
Putem preleva secretii
Tact vaginal combinat cu palparea abdominala, efectuat in pozitie ginecologica
Ofera informatii despre: col, corp si vagin
Tuseu rectal
La virgine poate sa evidentieze:
• tumora genital si extragenitala
• Colectie in fundul de sac posterior
SANUL
• Cancerul mamar este o problema majora de sanatate
• Femeia trebuie sa se autoexamineze
La inspectie :
-Culegerea datelor
Observa: asimetria sanilor,marirea naormala a unuia ,micsorarea unuia
Putem evidentia:
35

• Modificari de contur
• Modificari tegumentare
• Eritem
• Edem
La palpare
Putem evidentia : nodulii
Pot sa apara :
secretii mamelonare: -Serosangvinolente -in cancer sau in diverse tumori .
Semne si simptome posibile
• Durere
• Leucoree
• Hemoragie
• Modificari de ciclu menstrual
• Tulburari sexuale
• Vaginism -contractii involuntare a vaginului care face imposibil actul sexual
• Dispariunia -durere la contact sexual -de cauza psihogena
• rigiditate
• Absenta ovarului sau a sanului poate fi asociata cu absenta libidoului
• Prurit la persoanele mai in varsta insotite de leziuni de grataj
Mai avem:
• Teama de operatie
• Constipatie
• Deficit de cunostinte
Obiective
Pacienta trebuie sa aiba:
36

• Odihna
• Sa nu aiba dureri
• Sa demonstreze intelegere
Instrumente pregatite pentru ginecologie
• Specul
• Valve
• Pense porttampon
• Pensa de col
• Pensa de biopsie
• Chiurete
• Bisturiu
• Foarfece
• Histerometru
• Seringi
• Ap. Schultz
• Colposcop
• Histeroscop
• Laparoscop
• Electrocauter
Material necesare:
-Tampoane
-Comprese
-Solutii dezinfectante
-Recipient pt. produse recoltate :-folosite pt investigatii
37

-Substante de contrast- folosite in salpingografie
-Solutie Lugol
-Acid acetic
-Lame, lamele
-Manusi, campuri, creion dermatograf
-Ace-lungi:-10-15 em
-Groase : -0,8 –
1 mm
-Solutii anestezice si substanta de contrast
38