Elemente de dinamic ă [612613]

Elemente de dinamic ă
agrupului facilitat
Metode și tehnici de intervenție în asistență socială
la nivel de grup și comunitate
Cursul 3

Dinamica grupului
•Ceînțelegem prindinamica grupului?
•Forțele care rezultă dininteracțiunea membrilor
grupului ;
•Influența asupra comportamentului individului șia
grupului caîntreg .
•Buna înțelegere adinamicii grupului este utilă
înpractica eficientă ;
•Grupul este unsistem +interacțiunea dintre
elementele sistemului .

Rolul asistentului social
•Este deaajuta grupul sădezvolte dinamici care săpromoveze
satisfacerea nevoilor socio -emoționale alemembrilor ;
•Grupul poate danaștere unor forțe care rănesc individul (ex.Ku
Klux Klan) saualtegrupuri care promovează violența ;
•Obună înțelegere adinamicii grupului poate duce larezultate
pozitive înpractica asistenței sociale .

Dimensiunile Dinamicii de Grup
•Comunicare și tipare interacționale;
•Coeziune;
•Integrare socială și influență;
•Cultură de grup.

Comunicarea
➢Comunicarea :individuală, degrup șide
mulțime ;
➢Katz șiLazarsfeld (1955 ):Transmiterea
informației îndouă trepte (liderii grupurilor –
twostep flowcommunication) ;
➢Comunicare formală, informală ;
➢Comunicare autentică (Carl Rogers ).

Comunicarea caproces (1)
•“Interacțiunea socială este untermen folosit
pentru adesemna schimbul dinamic deforțe
prin care contactul între persoane are ca
rezultat modificarea comportamentului și
atitudinilor participanților” ;
(Northen, 1969 ,17apud Toseland &Rivas, 2009 ,65)
•Asistentul social trebuie săfieconștient de
conținutul comunicării între membrii grupului .

Comunicarea ca proces (2)
•Schimburi de înțelesuri prin folosirea simbolurilor
•Înțelegere –mesaj –înțelegere
•Comunicarea urm ărește întotdeauna un scop: transmiți o așteptare
sau răspunzi unei așteptări
•Schimburile formează tipare de interacțiune:
•Benefice;
•Nocive.
•Verbală sau non -verbală; inter -intra personală, de grup, mass
media.

Comunicarea ca proces (3)
•Percepția selectivă
•Mesajele sunt decodate pentru adeveni congruente cupropriul sistem valoric ;
•Înțelegerea este influențată de:experiența personală, stereotipuri, statutul
celui care comunică, presupoziții șivalori .
•Atenție laconținut șilaformă
•Laînțelesurile șiîncărcătura emoțională (ex.exprimare :amobs.tensiune în
grup când amvorbit despre …..);
•Lafelul încare acestea seleagă cuistoria personală ;
•Lalimbajul meta :non-verbal (expresia feței, gesturi, postură) șiparalingvistic
(tonalitate, pauze, fluența) .

Comunicarea ca proces (4)
•Distorsionată de:
•Bariere delimbă (accente, cuvinte locale, dialecte) ;
•Înțelesuri culturale (atât încuvintele folosite, câtșiîn
limbajul non-verbal) ;
•Zgomot defond, acustica sălii;
•Probleme auditive sau devedere (lapersoanele cu
dizabilități, lavârstnici) .
•Feed -back -ul
•Verifică înțelesurile ;
•Solicită clarificări ;
•Previne distorsiunile .
“A failure to
communicate ”

Tipare interacționale (1)
•Centrate pelider (structură centralizată)
•Liderul grupului este central ;
•Membrii discută perând;
•Unmembru monopolizează liderul .
•Centrate pegrup (structură omogenă)
•Interacțiuni libere, comunicare deschisă ;
•Demulte orisunt preferabile față decele centrate pelider pentru căducla
creșterea ;
•Interacțiunii sociale șiacoeziunii grupului ;
•Moralului grupului ;
•Creativității înluarea deciziilor ;
•Uneori însă nuservesc scopului propus .

Tipare interacționale (2)
•Factori care potinfluența pozitiv sau negativ
tiparele interacționale
•Indicațiile șiîncurajările liderului ;
•Conexiunile emoționale, afinitățile, interesele ;
•Subgrupurile ;
•Mărimea șiaranjamentele fizice ;
•Puterea șistatusul .

Sau…
•A da cuvântul spre grup, pe rând;
•A evita ca un membru să dețină monopolul (ex. este foarte important ce
spui însă poți stopa un pic, e rândul altor membri să își spună părerea);
•A avea aceeași părere dacă interesul este similar;
•Subgrupul aduce farmec grupului, dar poate să -l destrame dacă devine
dominant;
•Sarcini cu rezolvare în subgrupuri formate diferit, astfel încât să se
diversifice interacțiunea;
•Discuții sincere despre atractivitatea grupului/subgrupului;
•În grupurile mari: puțin timp de interacțiune;
•Așezarea circulară, vizibilă și deschisă pentru anumite grupuri.

Principii generale de Comunicare &
Tipare Interacționale
•Membrii grupului comunică înpermanență ;
•Tiparele decomunicare potfischimbate ;
•Membrii comunică cuunscop ;
•Există unînțeles pentru fiecare comunicare ;
•Mesajele sunt deseori percepute selectiv ;
•Mesajele potfidistorsionate când sunt transmise ;
•Feed -back -ulșiclarificarea cresc acuratețea comunicării ;
•Comunicarea centrată pegrup este deseori oalegere bună, însă nu
întotdeauna .

Coeziunea grupului (1)
•Rezultatul forțelor care acționează pentru ca
membrii sărămână îngrup
•Componente (Forsyth, 2006 )
•Atracția între membri șifațădegrup;
•Sensul unității, agrupului caentitate ;
•Sentimentul muncii înechipă .

Coeziunea grupului (2 )
•Factori care influențează atracția :
•Nevoia deafiliere, recunoaștere șisecuritate ;
•Prestigiul șiresursele disponibile prinparticipare la
grup;
•Așteptările fațăderezultatele grupului ;
•Comparațiile cualteexperiențe degrup.

Coeziunea grupului (3)
•Efecte pozitive
•Posibilitatea de a exprima
sentimentele;
•Dispoziția de a asculta;
•Utilizarea eficientă a feed-back -ului;
•Încredere, stimă de sine, adaptare;
•Satisfacție față de experiența de
grup;
•Perseverență față de scop;
•Asumarea responsabilității față de
funcționarea grupului;
•Participare, menținerea participării.•Efecte negative
•Încurajează conformitatea
patologică;
•Poate duce la dependență de grup;
•Nu duce întotdeauna la performanță,
dacă nivelul grupului este mediu;
•Presiunea pentru conformitate
limitează căutările metodice și
evaluarea procedurilor.
•Important ca individualitatea
membrilor să nu se piardă

În practică
•Asistentul social trebuie săîncurajeze discuțiile dintre
membrii grupului ;
•Nevoile grupului șimodul cum grupul poate săajute ;
•Atingerea obiectivelor crește atractivitatea grupului și
coeziunea ;
•Cooperare vscompetiție ;
•Număr potrivit ;discutarea așteptărilor ;
•Grupurile care oferă recompense (resurse, status,
prestigiu) tindsăfieatrăgătoare ;
•Mândria deaface parte dingrup -crește coeziunea .

Despre facilitare socială și lenevire socială
•Allport (1924 ):performanțele individului cresc încadrul grupului ;
•Explicații pentru situația încare acestea nucresc :teoria distragerii
conflict :atenția trebuie săfieșilasarcină șilapublic/grup ;
•Teoria impactului social explică lenea socială :responsabilitatea difuză
asarcinilor lanivel degrup crește lenea socială amembrilor (grupurile
mari vsgrupurile mici) ;
•Soluții contra lenevirii sociale :sarcini individualizate, expectanța ca
rezultatul muncii îngrup săfiefoarte valoros, unicitatea rezultatului și
creșterea coeziunii grupului, înainte dedistribuirea sarcinilor ;
•Teoria efortului colectiv explică lucrul îngrup:expectația (membrii sunt
convinși cămuncind dingreu vorobține unrezultat diferit) ;răsplata
rezultatelor detopșirăsplata conform așteptărilor (prețuită șidorită) .

Integrare socială și influență
•Integrarea socială
•Asigură unanimitatea scopului grupului;
•Ajută membrii să acționeze într -o manieră eficientă.
•Norme, roluri și statusuri
•Promovează integrarea socială;
•Asigură ordinea proceselor de grup;
•Asigură predictibilitate comportamentală.

Normele (1)
•Ce sunt?
•Așteptări și credințe privind modalitățile acceptabile
de acțiune în situații date.
•Ce fac?
•Stabilizează și reglează comportamentele;
•Cresc predictibilitatea, stabilitatea și siguranța
membrilor;
•Încurajează acțiunile organizate și coordonate
pentru atingerea scopului.

Normele (2)
•Caracteristici
•Rezultă din ceea ce consideră membrii că este
valoros ori preferabil;
•Se nasc odată cu grupul;
•Se nasc prin interacțiunile membrilor;
•Pot fi explicite sau implicite, mai stricte sau mai
puțin stricte, importante pentru unii și neimportante
pentru alții.
•Devierea de la norme –efecte?

Normele (3)
•Schimbarea normelor
•Se realizează mai greu;
•Recomandări
•Normele trebuie discutate, evaluate;
•Schimbarea normelor se face în grup;
•Asistarea în adaptarea la noi norme;
•Conștientizarea influențelor externe;
•Contractarea unui consultant în schimbarea
normelor.

Rolurile
•Așteptări cu privire la funcționarea indivizilor în
grup
•Definesc comportamentele în relație cu sarcinile
specifice ale membrilor.
•Importanța lor
•Permit diviziunea muncii;
•Asigură controlul social în grup;
•Previn devierea de la tiparele consimțite.

Statusul (1)
•Evaluarea și clasarea poziției fiecărui membru
față de ceilalți
•Cum se determină?
•Prin prestigiul și recunoașterea pe care membrul le
are în afara grupului;
•Afinitățile din interiorul grupului;
•Nivelul de responsabilitate pe care îl asumă un
membru în grup.

Statusul (2)
•Efecte
•Membrii cuunstatus scăzut deviază maiușor dela
norme ;
•Membrii cuunstatus mediu tindsăseconformeze
lanorme pentru a-șipăstra statusul ;
•Membrii cuunstatus ridicat sunt valoroși pentru
grup șiîngeneral seconformează, însă auși
libertatea deanuseconforma însituații decriză .

Exprimarea opiniilor
minoritare
•Normele, rolurile și statusurile sunt componente ale
influenței grupului asupra membrilor;
•Membrii cu opinii minoritare pot influența grupul prin
•Oferirea de argumente convingătoare;
•Solicitarea de a fi ascultați;
•Afișarea încrederii în sine;
•Flexibilitate în felul de a gândi;
•Luarea în considerare a compromisurilor;
•Utilizarea incertitudinilor și a logicii defectuoase ale majorității
pentru a promova propria abordare.

Cultura de grup (1)
•Valorile, credințele, obiceiurile și tradițiile pe
care le au în comun membrii grupului;
•Niveluri
•Simbolurile și ritualurile folosite;
•Interacțiunile membrilor;
•Credințele, ideologiile și valorile comune.

Cultura de grup (2)
•Diferențele culturale
•Pot avea un impact major în dezvoltarea culturii de
grup și a integrării membrilor;
•Îngreunează emergența culturii de grup.
•Cultura grupului
•Influențată de mediul în care grupul funcționează.

Bibliografie
•Adams & Galanes (2006, pag. 46 -93)
•Amado & Guittet (2007, pag. 11 -18, 57 -124)
•Forsyth (1983, pag. 11 -23, 109 -138)
•Houston (2004, pag. 21 -53)
•Iluț(2004, 143 -166)
•Toseland & Rivas (2009, pag. 64 -85)
•Toseland , Jones & Gellis (2004, pag. 13 -31)
•Yalom (2008, pag. 40 -95, 133 -154)