Elemente de Design Si Tehnologia Fabricarii Mobilei din Societatea Tempta Mobles

BIBLIOGRAFIE

1. Byers M. – [NUME_REDACTAT] Enciclopedia,Ed. MOMA,2004

2. Col.autori – Bauhaus, Ed. Könemann, Köln, 2000

3. Col.autori – Dictionar de artă, vol.I,II,Ed. Meridiane, Bucuresti,1995,1998

4. Duncan A. – [NUME_REDACTAT]', Ed. Thames & Hudson, Londra,1977

5. [NUME_REDACTAT].,Fiell P. – [NUME_REDACTAT], Ed. Taschen, Köln, 2002

6. Smith E.L.- Histoire du mobilier , Ed. Thames & Hudson,Paris,1990

7. Montenegro R. – Les meubles, Ed. Solar, Paris,1992

8. Reviste de specialitate din domeniul Design-ului de produs și al [NUME_REDACTAT]

9.[NUME_REDACTAT] , Univ. „Al.I.Cuza” – Industria mobilei din România în perspectiva integrării în [NUME_REDACTAT], Iași

10. [NUME_REDACTAT] de Mobilă din România -Simpozionul „Cooperarea industriala si de afaceri [NUME_REDACTAT] – România”, București, 6-7 sept. 1999

11. [NUME_REDACTAT] tale- articol Succesiunea trenduriilor

12. INDUSTRIA MOBILEI DIN ROMANIA – scurta prezentare- [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] -http://www.apmr.org/industry/industri.html

13. Cod CAEN 2008 – http://www.coduri-caen.com/

14. http://www.artline.ro/1_613_Stiluri_de_mobilier_10424.html

15. [NUME_REDACTAT] – [NUME_REDACTAT]

16. Comerț electronic, [NUME_REDACTAT]. http://ro.wikipedia.org/wiki/Comer%C5%A3_electronic

17. http://www.bodnar.eu/category/tehnologii/

18. Informații specializate din mediul Internet

CUPRINS

INTRODUCERE

Istoricul elementelor de design existente în [NUME_REDACTAT] de dezvoltare a mobilierului

Etape in evoluția designului de mobilier

Tendințe în designul de mobilier

Elemente de design și funcționalitate

Materiale; design și accesorii

Plătim pentru designul de marca?

[NUME_REDACTAT] 1. PREZENTAREA EVOLUȚIEI CONSTRUCȚIEI DE MOBILA IN ROMÂNIA

[NUME_REDACTAT] pieței mobilei din [NUME_REDACTAT] istoric

Clasificarea mobilierului

Comerțul cu mobilă în [NUME_REDACTAT] virtuala a industriei mobilei din România

1.5.1 [NUME_REDACTAT]

1.5.2 Analize și Statistici- piața virtuală românească

Capitolul 2. PROCESUL TEHNOLOGIC DE FABRICARE A MOBILEI, IN GENERAL

Obținerea materiilor prime

2.2. Realizarea schiței mobilierului

2.3. Descrierea procesului industrial de fabricare al mobilei

2.4. Accesorii pentru mobilier

Capitolul 3. ASPECTE ECOLOGICE IN DOMENIUL FABRICĂRII MOBILIERULUI

3.1. Protecția mediului- legislație și modul de implementare al acesteia în industria

mobilei

3.2. Reducerea poluării mediului prin valorificarea superioară a unor deșeuri de lemn

3.3. Soluții pentru monitorizarea depozitelor de material lemnos utilizând tehnologiile

IT& C

3.4. Reducerea consumurilor energetice și a emisiilor poluante la fabricile de mobilă

3.5. [NUME_REDACTAT] 4. TEHNOLOGIA DE FABRICATIE A CORPULUI DE MOBILIER DE BUCATARIE ,,BRL1PRE 70*90”

4.1. Fluxul de fabricație

4.2. Măsuri de protecția muncii la executarea produsului

4.3. Reciclarea

4.4. Imbunătățirea design-ului si functionalității corpului de bucătărie ,,BRL1PRE 70*90”

4.5. Variante de fabricație ale corpului de mobilier ,,BRL1PRE 70*90”

CUPRINS

INTRODUCERE

Istoricul elementelor de design existente în [NUME_REDACTAT] de dezvoltare a mobilierului

Etape in evoluția designului de mobilier

Tendințe în designul de mobilier

Elemente de design și funcționalitate

Materiale; design și accesorii

Plătim pentru designul de marca?

[NUME_REDACTAT] 1. PREZENTAREA EVOLUȚIEI CONSTRUCȚIEI DE MOBILA IN ROMÂNIA

[NUME_REDACTAT] pieței mobilei din [NUME_REDACTAT] istoric

Clasificarea mobilierului

Comerțul cu mobilă în [NUME_REDACTAT] virtuala a industriei mobilei din România

1.5.1 [NUME_REDACTAT]

1.5.2 Analize și Statistici- piața virtuală românească

Capitolul 2. PROCESUL TEHNOLOGIC DE FABRICARE A MOBILEI, IN GENERAL

Obținerea materiilor prime

2.2. Realizarea schiței mobilierului

2.3. Descrierea procesului industrial de fabricare al mobilei

2.4. Accesorii pentru mobilier

Capitolul 3. ASPECTE ECOLOGICE IN DOMENIUL FABRICĂRII MOBILIERULUI

3.1. Protecția mediului- legislație și modul de implementare al acesteia în industria

mobilei

3.2. Reducerea poluării mediului prin valorificarea superioară a unor deșeuri de lemn

3.3. Soluții pentru monitorizarea depozitelor de material lemnos utilizând tehnologiile

IT& C

3.4. Reducerea consumurilor energetice și a emisiilor poluante la fabricile de mobilă

3.5. [NUME_REDACTAT] 4. TEHNOLOGIA DE FABRICATIE A CORPULUI DE MOBILIER DE BUCATARIE ,,BRL1PRE 70*90”

4.1. Fluxul de fabricație

4.2. Măsuri de protecția muncii la executarea produsului

4.3. Reciclarea

4.4. Imbunătățirea design-ului si functionalității corpului de bucătărie ,,BRL1PRE 70*90”

4.5. Variante de fabricație ale corpului de mobilier ,,BRL1PRE 70*90”

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Mobilierul este un aspect foarte important în ziua de astăzi. Suntem înconjurați de mobilă în fiecare zi și noapte oriunde ne-am duce. Face parte din viața noastră , și ne oferă un confort aparte. Mobila reflectă lumea noastră interioară. Stimulează capacitatea de a crea emoții pozitive , senzații plăcute și o atmosfera agreabilă . Studiile arată că mobilierul poate crește productivitatea angajaților.

Climatul de lucru este esențial în motivarea angajatului. Un spațiu de lucru rigid, lipsit de viață, ne-ergonomic afectează în timp și atitudinea angajaților față de muncă. Pe lângă motivarea angajaților, un design eficient al spațiului de birouri are un impact direct asupra eficienței angajaților. Studiile arată că frecvența comunicării se apropie de zero pentru angajații cu birouri separate de mai mult de 30 de metri.

Suntem în epoca vitezei , oamenii nu mai au timp să meargă pe rând la toate magazinele de mobilă pentru a compara ofertele. [NUME_REDACTAT] este unul dintre cele mai mari avantaje al generației noastre. Comerțul electronic oferă posibilitatea oricărei persoane de a-și achiziționa mobilier , indiferent de locul unde se află sau ora la care este disponibil.

Piață virtuală oferă nenumărate oportunități industriei mobilei din România , de care trebuie să profite cât mai repede , cu scopul de a se dezvolta cât mai mult, pentru a putea concura cu țările lidere pe acest domeniu.

Istoricul elementelor de design existente in [NUME_REDACTAT], sculptura și arhitectura Renașterii s-au dezvoltat în Italia înainte de 1425. Mobilierul din Italia secolului XV era simplu și funcțional.

[NUME_REDACTAT] Renașterii italiene a introdus ,,cassone’’, un cufar cu decorațiuni complicate, sculptate sau din stucatura, poleit sau pictat cu motive clasice. Forma lui era inspirată de sarcofagele romane, modele ce ilustrau povești de dragoste gotice.

Interioarele reprezentate în pictura italiana aratau simplitatea aranjarii mobilei, numărul mic de piese de mobilier folosite. Acest aspect dureaza până la sfârșitul secolului al XV-lea cand piesele de mobilier devin bogat ornamentate cu sculpturi; începe să se folosească tot mai mult lemnul de nuc în locul lemnului de stejar, în paralel cu o diversificare fără precedent a modelelor și tipurilor de decorațiuni

[NUME_REDACTAT] conduce arta decorarii mobilei mai departe decât Italia reflectand astfel influența renascentistă. La curțile regilor, au fost angajați artiști italieni care au adus stilul Renașterii în Franța astfel, in timpul domniei lui Henry II, au fost adoptate schemele de design ale arhitectului Jacques du Cerceau.

[NUME_REDACTAT] este una dintre figurile marcante ale industriei în formare. Acesta fabrica dulapuri și a publicat un impresionant volum de modele. Mobilierul se remarca prin sculpturile bogate. Acest stil va exista până în secolul al XVII-lea.

[NUME_REDACTAT] mobilierului în Renasterea engleză era mai simplu decât cel francez, cu detalii sculptate mai puțin elegante, decorațiuni modeste și plate, motive stilizate. Stejarul a continuat să fie cel mai folosit lemn în Anglia secolului al XVI-lea. La fel ca și în Franta, în Anglia interesul pentru stilul Renașterii a persistat până la jumătatea secolului al XVII-lea.

[NUME_REDACTAT] general pentru formele și stilul Renașterii este prezent în publicații și manuscrisele din secolul al XVII-lea. [NUME_REDACTAT] de Vries și Crispin van de Passe au realizat doua colectii de modele de mobila. Acestea au influentat perioada de inceput a secolului al XVII-lea. Mestesugarii olandezi au creat mobilier în stilul englez, modele conservatoare. O piesă specială este un model de sifonier, masiv, care a fost adus în America de nord de coloniștii olandezi. Influenta olandeza s-a manifestat prin intermediul cărților și manualelor de design.

[NUME_REDACTAT] renascentiste au fost mult mai variate în Spania. [NUME_REDACTAT] au afectat designul, dar în egală măsură acesta a fost influențat de tradiția arabă , mai exact cea maura. [NUME_REDACTAT] nu mai avea de mult timp legături directe cu Orientul, modelele delicate care impodobeau ornamente din piele și combinațiile îndrăznețe de lemn, fier și aur (sau aurire) au rămas foarte populare în această țară pentru aproape două secole, demonstrând continua influență maura.

Stadii de dezvoltare a mobilierului

Mobilierul chinez din [NUME_REDACTAT], secolul al XVII-lea

Secolul al XVII-lea a fost o perioadă în care cosmopolitismul a fost într-o continuă creștere. Schimburile comerciale s-au intensificat, datorita rutelor maritime stabilite cu un secol mai devreme. Artizanii aveau acces la noi idei și mai ales la noi tehnici și materiale. Secolele al XVI-lea si al XVII-lea au fost o perioadă ideală pentru Occident, care a avut astfel șansă să descopere mobilierul chinez. In perioada dinastiei Ming (1368-1644) industria mobilei atinsese în Imperiu apogeul. Dulapuri inalte, mese delicate, scaune și bănci , toate încântau europenii prin designul subtil. Picioarele drepte ale scaunelor și meselor se terminau cel mai adesea prin linii curbate. Aplicele și elementele de susținere aveau rol de ranforsare și de susținere. Decoratiunile asiatice erau deja foarte cunoscute în Europa secolului al XVII-lea și au jucat un rol deosebit de important în dezvoltarea ulterioară a designului occidental. [NUME_REDACTAT] foloseau cufere lacuite chinezești și nipone.

Mobilierul englez din secolul al XVIII-lea

[NUME_REDACTAT] din anii 1720 si 1730, care reflecta o reinsufletire a stilurilor romane clasice, a coincis cu o tranzitie graduala de la nuc la mahon. Luciul si duritatea mahonului l-au facut materialul ideal folosit pentru scaune, care erau ornamentate cu motive sculptate vioi, si pentru mobilierul conceput arhitectural al lui [NUME_REDACTAT] si al contemporanilor sai.

Chiar si in timp ce disciplina sobra a formei clasice era promovata de suporterii principiilor Palladiene, Rococo-ul francez castiga teren in Anglia, o miscare incurajata atat de fluxul de mestesugari imigranti cat si de aparitia cartilor ce contineau operele celor mai importanti designeri francezi.

[NUME_REDACTAT] si-a dedicat viata productiei de mobilier frumos si robust, iar cartea sa de modele a revolutionat confectionarea mobilierului in [NUME_REDACTAT]. A fost prima carte de design care sa acopere toate tipurile de mobilier, si succesul sau a condus catre adoptarea numelui de "Chippendale" ca o eticheta generica pentru mobilierul mijlocului de secol XVIII.

Inovatii tehnologice prezente in mobilierul secolului al XIX-lea

Au fost descoperite procedee mai deosebite de realizare a mobilierului, care ofereau lejeritate si o oarecare indiferenta in adoptarea unor noi stiluri in mobilier.

[NUME_REDACTAT] (1839-1848) preia elemente ale stilului rococo simplificate, dand nastere unui mobilierfunctional, cu elemente decorative realizate industrial; scaune cu spatar cu influente Biedermeier si Rococo, canapele foarte moderne. In anul 1822 apar arcurile pentru tapiterie, mobilierul din metal avand ca principal material fonta, mobilier realizat din bare rotunde de otel si fier. Apar elemente din bronz aurit si paturile din fier cu tabliile pictate.

Se dezvolta confectionarea lemnului curbat – Tonier.

Mobilierul european din secolul al XX-lea

Reforma și revoluția în artă, inclusiv în domeniul mobilierului, au marcat noul secol. Arhitectul și designerul austriac [NUME_REDACTAT] a fost unul dintre principalii promotori ai schimbării, care, alături de alți colegi de generație, a fondat ,,[NUME_REDACTAT]” în 1903. Aceasta a produs, printre alte tipuri de arte decorative, mobilier de forme cubice, care contrastau radical cu stilul impus de art nouveau, amintind mai curând de modelele lui Mackintosh, foarte admirate de grupul vienez. Era foarte folosit unghiul drept, iar detaliile erau deosebit de austere. ,,Sezessionistil” a fost precursorul a două curente majore ale secolului al XX-lea: Bauhaus și [NUME_REDACTAT].

[NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] , fondat în 1919 la Weimar de către arhitectul german [NUME_REDACTAT], a reprezentat o importantă școală de artă și arhitectură care s-a dovedit a fi una dintre marile influențe care au decis dezvoltarea artei în secolul XX. Mobilierul classic contemporan , încă în producție, era realizat de unii dintre cei mai faimoși arhitecți ca: [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] van der Rohe.

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], cu numele inspirat din expoziția din arte decorative de la Paris din 1925. Acesta are începuturile în prima decadă a secolului al XX-lea, în special în formele geometrice Sezessionstil. O puternică influență a reprezentat-o și preocuparea din curentul Bauhaus pentru folosirea de noi materiale în producția de mobilier. [NUME_REDACTAT] Deco a rezistat pe piață până în 1939, revenind în atenția publicului în perioada 1970-1980. Printre cei mai importanți designeri [NUME_REDACTAT] se remarca: [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] Ruhlmann. Piesele realizate aveau o bogăție datorată execuției deosebite – lemn de esențe rare, cu finisaje luxoase și încrustații din materiale exotice precum fildeșul , alcătuind designuri abstracte , angulare – și formele geometrice îndrăznețe. Acest stil a regresat rapid din cauza apariției producției de masă de proastă calitate.

Mobilierul scandinav

Unele dintre cele mai admirate piese de mobilier au fost cele realizate în Scandinavia, după cel de-al doilea război mondial. Dintre numeroșii designeri care au făcut istorie în acest domeniu, se evidențiază arhitectul finlandez [NUME_REDACTAT] și designerul danez [NUME_REDACTAT], (care au realizat mobila din lemn cu proporții impresionante și foarte potrivite pentru producția de masă).

[NUME_REDACTAT] contemporan

După cel de al doilea război mondial, designerii americani au început să se impună pe piața de mobilier. Printre cei mai cunoscuți,au fost arhitecții [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT]. Aceștia au adaptat tehnologia din perioada războiului care folosea în afara lemnului, metalelor și plasticul. Astfel,ei au creat noi modele, ca scaunul Eames, (cu piese cu baza din metal). Saarinen a creat o serie de mobilier cu piedestal (1956), realizată din plastic și metal : scaune albe a căror silueta amintea de cea a paharelor, cu perne mici în culori vii; mese, de la cele pentru două persone la cele pentru sălile de conferință, cu tăblii din lemn sau marmură. Alți designeri importanți au fost [NUME_REDACTAT] (care în 1952 a realizat scaunul care îi poartă numele, fabricat ulterior de [NUME_REDACTAT], Florence S. Knoll, președinte al [NUME_REDACTAT] din [NUME_REDACTAT]), și Paul McCobb (care a lansat o colecție bazată pe mobilierul Shaker din secolele al XVIII-lea si al XIX-lea). In prezent exista un număr mare de opțiuni: de la piese clasice la cele high-tech, de la antichități din orice perioada și reproduceri scumpe, până la mobilier ieftin și simplu, care poate fi montat acasă de cumpărător.

Etape in evoluția designului de mobilier

Elementele de mobilier au functii variate, bine definite. Astfel scaunele au fost inventate pentru a te așeza pe ele, mesele pentru a putea așeza obiecte, dulapurile și cuferele pentru a depozita obiecte. Istoricii consideră că, mobila a jucat un rol foarte important în indicarea statutului social; confortul a fost lăsat la o parte în fața formei și frumuseții.

In ultimul secol, tehnologia a reușit să aibă un impact major asupra tehnicilor de producere a mobilierului și asupra materialelor întrebuințate. Diversitatea și posibilitățile de creație au crescut enorm.

Fiecare persoana are anumite preferințe pentru un anumit tip de mobilier, existand posibilitatea de a alege. Alegerea poate să fie influențată de formă, funcționalitate, confort, măiestria execuției, preț sau poate fi o combinație între oricare dintre acestea.

Pe scurt, din antichitate, până în zilele noastre, s-au definit 30 de stiluri distincte în conceperea mobilierului.

Astfel, gotic, baroc, colonial, Ludovic al XV-lea, neoclasic, eclectic, art nouveau – sunt doar o înșiruire arbitrară. Evident, nu este necesar să trecem printr-o întreagă istorie a mobilei pentru a determina ceea ce ne place și ceea ce se poartă acum.

Locuința este de cele mai multe ori o reflexie a felului nostru de a fi, a modului nostru de viață. Ea, ca și îmbrăcămintea, poate transmite emoțiile și starea de spirit a locatarului. Feng-shui: subliniază energiile pozitive datorate unei amenajări armonioase vor crea și vor potența energia spirituală a locatarului. Ceea ce alegem pentru decorarea locuinței noastre ne va influență cu siguranță.

Ne va ridică moralul? Ne vom simți bine în propria casă? Străvechea artă feng-shui sugerează folosirea de simboluri decorative și aranjamente de mobilier pentru a influența psihic o persoană.

Fie că suntem adepți feng-shui sau nu, totuși rămâne cert că atmosfera pe care o degajă amenajarea dintr-un spațiu ne va influența psihicul și moralul.

Tendințe în designul de mobilier

Postmodernismul internațional conduce la un amestec de stiluri și tendințe. Minimalismul, adică stilul prin care locuința este decorată minimal, numai cu strictul necesar,este dominant. Corpurile de mobilier sunt simple, rectangulare, cu multe jocuri plin – gol, cu elemente repetate simetric, ordonate, drepte, perfecte.

Accesoriile simple, drepte, inox lucios sau sidefat dau eleganță fiecărui obiect în parte. Sticla și metalul accentueaza linia designului.

Efectele de lumina date de transparențe și reflexii pot crea o ambianța deosebită, o linie avangardistă, transformând modul în care sunt percepute culorile și formele.

Liniile orizontale, alinierea joasă, cât mai aproape de sol amintesc de stilul japonez.

Contrastul preferat este cel închis – deschis. Se fac combinații între culori foarte delicate, bejuri apropiate de alb și tonuri de pământuri, aproape negre. [NUME_REDACTAT] devine unul dintre materialele favorite pentru mobilier (nuanță foarte închisă).

Lipsa de ornamente va fi compensată prin accente coloristice sau prin elemente de decor. Un covor roșu aprins va da viață griurilor colorate din întreagă încăpere.

Elemente de design și funcționalitate

Mobilierul „îmbracă locuința“. Poate fi un accent sau un fundal pe care să se remarce accesoriile delicate. Mobilierul trebuie să fie funcțional, și estetic. Încotro se înclină bălanța între util și plăcut? Este bine ca un spațiu să fie frumos, să fie plăcut privirii, să existe o armonie între forme și culori pentru că asta îi va face pe locatari să se simtă bine în acel spațiu.

Mobilierul trebuie să fie funcțional și ergonomic să ofere confort și utilitate maximă spațiului decorat.

Exista diferențe mari în conceperea obiectelor de mobilier în funcție de destinația lor. Mobila de casă este axată pe frumusețe, căldură și confort; mobila de birou pune accentul pe utilitate și ergonomie.

Cât de ușor de utilizat și de confortabil este mobilierul care există acum pe piață? Aceste aspecte sunt esențiale atât pentru obiectele folosite în locuința, cât și pentru spații de birouri.

Este obligatoriu ca la serviciu eficiența să fie punctul forte al mobilierului folosit. Utilizatorul trebuie să se simtă bine, totul trebuie să fie la îndemână, sa fie cât mai funcțional, pentru ca randamentul să fie maxim.

Mobilierul modular, care se poate transforma după necesitățile de lucru ale companiei, scaunele de birou cât mai confortabile cu mecanisme de reglaj cu piston cu gaz, role de cauciuc și sisteme de autofrânare – sunt gândite cu atenție pentru a răspunde nevoilor unui spațiu de birouri.

Ergonomia si antropometria sunt aspecte foarte importante legate de variatia factorilor umani si de adaptarea acestora la procesul de design. Ergonomia descrie informația despre oameni în situații „de lucru“. Antropometria se referă la informații despre dimensiuni și forme statistice ale corpului omenesc.

Un obiect de mobilier este rareori folosit doar de o singură persoană. Majoritatea corpurilor de mobilier trebuie să fie bine adaptate une variații mari de utilizatori finali. Persoana „medie“ este un ideal. Când se iau măsuri într-un grup pentru un design particular, media absolută împarte utilizatorii în două grupuri: un grup ,,peste” și altul ,,sub” medie.

Poate că ar fi acceptabil să folosești această medie pentru a determina înălțimea șezutului unui scaun, dar nu cea pentru cel mai înalt raft dintr-un dulap. În acest caz, trebuie să cauți o înălțime care să fie corespunzătoare pentru 90 – 95% din utilizatori. Idealul ar fi ca fiecare obiect să fie ajustabil în funcție de necesități.

Materiale; design si accesorii

Materialul cel mai folosit în producția de mobilier a fost totdeauna lemnul, dar și alte materiale, ca metalul sau piatra. Designul mobilierului reflecta moda perioadelor istorice, din antichitate până în prezent. In trecut în majoritatea perioadelor predomina un singur stil. Astăzi designul mobilierului este influențat de numeroși factori, de stiluri și de direcții. Unele dintre cele mai prețuite piese de mobilier folosite în locuințele moderne de astăzi sunt antichitățile atent recondiționate, care au în medie o vechime cuprinsă între 50 și 300 de ani sau chiar mai mult. Majoritatea designerilor abordeaza un stil eclectic, adaptat fiecărui proiect în parte. Mobilierul poate astfel sa aiba un design inovator sau să fie o adaptare modernă a modelelor istorice.

Elementele de baza ale designului de mobilier sunt de fapt foarte complexe, pentru că aspectul este la fel de important ca funcționalitatea. Tendința generală este de a crea mobilă în conformitate cu interiorul arhitectural. Unele piese de mobilier au fost realizate în conformitate cu elemente arhitecturale, având picioare de tip coloană, altele erau cel puțin în parte antropomorfe, cu baza în formă de animale. Designul variază de la foarte simplu la deosebit de complex, mai curând în funcție de scopul mobilierului decât de perioada de construcție.

Plătim pentru designul de marca?

Numele ca [NUME_REDACTAT], F.L. Wright, Mackintosh, [NUME_REDACTAT] sunt o garanție a stilului impecabil și a eleganței. Ideile inovative și designul modern al acestor creatii înnobilează locuința. Fiecare obiect în parte este o opera de artă. Chiar dacă sunt produse de serie, arta nu inseamna unicate, ci excelenta.

Exista oameni care își doresc mobilier de calitate; cu produse originale, moderne, interesante insa nu sunt dispuși să plătească un preț de marca. De aici apare o nouă tendința: imitația. Uneori această e realizată cu succes, și sunt scoase pe piață copii fidele ale unor corpuri de mobilier ce aparțin unor companii de prestigiu. Au fost realizate produse imitații ce urmăreau cu atenție cel mai mic detaliu (inclusiv accesoriile) al produselor originale străine. Deși calitatea nu este aceeași totuși la final cele două produse par identice, diferența majoră în ochii consumatorului rămânând prețul.

O altă situație în cazul copiilor după produse internaționale o au produsele „hibrid“: combinații ale mai multor elemente sau mai multor stiluri diferite care nu au nici o legătură între ele, adevărate kitschuri estetice.

Diverse companii produc acest gen de mobilier fara a apela la ajutorul unui designer, și fac tot felul de combinații, în speranța că vor trece drept „moderne“ sau vor părea avangardiste.

Totuși, din ce în ce mai multe companii au simțit nevoia realizării unui departament de creație.

Fie că au angajat un designer sau că au o întreagă echipa de designeri, arhitecți, ingineri care conlucrează pentru a crea produse atât estetice, cât și funcționale și confortabile, aceste companii au găsit o cale către succes. Ele urmăresc atât cerințele pieței autohtone, cât și tendințele internaționale și produc un mobilier de calitate, original, creativ, fără ca prețurile să atingă valori exorbitante.

Tot aici își au locul și mici companii care creează numai produse unicat sau serii foarte mici ori numai mobilier la comandă, perfect adaptat nevoilor clientului. Fiecare client are parte de un studiu amănunțit al stilului de viață și al preferințelor, acestea fiind perfect reflectate în stilul mobilierului și, eventual, al întregii amenajări a locuinței.

[NUME_REDACTAT] este unul dintre cele mai importante aspecte ale unei amenajări interioare reușite. Alegerea acestuia va influența întreaga ambianță și, implicit, starea de spirit a utilizatorului. În consecință, alegerea trebuie să aibă în vedere atât aspectul estetic, cât și pe cel funcțional și să se urmărească îmbinarea utilului cu plăcutul într-un mod optim.

Un designer sau un inginer designer poate optimiza alegerea unui mobilier, astfel ca acesta să corespundă cerințelor calitate/preț/rezistanță/durată de viață. Inginerul designer va ști să ,,umple” spațiile, să le facă funcționale, calde dar si rezistente.

Materialele noi, comfortul si raportul calitate-pret, conduce la o alegere inspirata a unui mobilier al secolului XXI.

CAPITOLUL I

PREZENTAREA EVOLUȚIEI CONSTRUCȚIEI DE MOBILA

IN ROMÂNIA

1.1. Evoluția pieței mobilei din [NUME_REDACTAT] european al mobilei cuprinde aproximativ 150 000 de companii, și generează o cifră de afaceri de aproape €126 miliarde și o valoare adăugată de €38 miliarde. In acest sector sunt angajate aproximativ 1,4 milioane de persoane. Principalii producători (în materie de valoare a producției) sunt Italia și Germania, urmate de [NUME_REDACTAT], Franța și Spania ( ex. figura 1.3).

Figura 1.3. Principalii jucători pe piața europeană (estimări 2013)

Acest sector este dominat de micro întreprinderi (86% dintre întreprinderile de mobilă din Europa au mai puțin de 10 angajați), dar există și câțiva producători mari.

Companiile mici funcționează deseori ca subcontractanți ai companiilor mai mari, pentru producția unor elemente sau a unor produse semifinite pentru fabricarea produselor finite sau pentru operații de asamblare a mobilei. Mobila din lemn pentru dormitoare, sufragerii, saloane și alte spații, alături de mobila din plastic și metal sunt produsele cele mai fabricate în UE (38% din valoarea totală a producției de mobilă). Un alt subsector important al producției este reprezentat de mobila de birou și scaune (29% și respectiv 17%), precum și mobila de bucătărie (12%).

De-a lungul anilor, datorită presiunii competiției internaționale, companiile de mobilă au întreprins un lung proces de restructurare și modernizare iar volumele producției au scăzut. Din 2005 volumele producției au crescut ușor, dar în 2008 această tendință ascendentă s-a inversat și producția a scăzut din nou. Factorii principali care influențează competitivitatea în acest sector sunt cercetarea și inovarea, calificările și calitatea, designul rentabilitatea, cunoștințele și priceperea. Accesul mai bun la piețele din țările terțe favorizează dezvoltarea producției de mobilă. Industria mobilei din România a reușit anul trecut să se mențină pe o linie de plutire în special datorită exporturilor. Dacă în 2012 consumul a scazut pe piața internă, producătorii autohtoni au reușit să exporte, în medie, cu 4,6% mai mult decât în anul precedent.

Romania se afla pe locul 13 in lume la exportul de mobila, pe locul 28 la procesul de producție si pe locul 48 la consumul de piese de mobilier. Volumul producției industriale de mobile a cunoscut o creștere cu 2,7% anul trecut, în comparație cu anul anterior, însumând 1,83 miliarde de euro, potrivit APMR. Realizările la export s-au situat anul trecut cu 62,6 milioane euro peste cele obținute în 2011.

Principalele piețe europene spre care se duce mobila produsă in Romania au înregistrat scăderi semnificative. Spre exemplu, exportul spre Germania, unde volumul schimburilor comerciale al producătorilor de mobile este cel mai ridicat, a scăzut cu 12,1%, spre Grecia cu 13,1%, spre Cipru cu 19,5%, spre Danemarca scaderea a fost de 25,8%. Piețele pe care s-au înregistrat creșteri procentuale mai semnificative ale exportului de mobilă au fost: [NUME_REDACTAT] (26%), SUA (35,5%), Ungaria (56%), Rusia (41,2%), Slovacia (98,9%), [NUME_REDACTAT] (54,2%), Israel (37,4%), Canada (21,8%), China (75,7%).

Importul de mobilă a cunoscut ușoare abateri în jurul procentului de 100%, anul trecut, finalizându-se cu scăderi de circa 3 milioane de euro, față de importul înregistrat în 2011.

1.2. Scurt istoric al fabricației de mobilă în [NUME_REDACTAT] industrială de obiecte de mobilier se realiza în România încă înainte de primul război mondial, astfel conform [NUME_REDACTAT] de Mobila din România ca la sfarsitul anului 1915 existau 70 de tâmplării, 11 fabrici de mobila (dintre care 10 la București și una la Iași).

Prima fabrică românească de mobilă s-a înființat în 1870 la Galați. În anul 1944 existau 73 fabrici de mobilă și 86 de tâmplării. Acestea produceau uși, ferestre și piese de mobila.

Din anii '50 a început construcția a noi fabrici de mobilă. Intre 1960 și 1965 s-au construit 11 fabrici de mobilă în România cu o producție de 10000 – 20000 garnituri anual fiecare, și 40 fabrici de scaune curbate ,cu o producție anuala de 600000 bucăți fiecare. În anul 1990 se realiza mobilă în 497 fabrici care funcționau, în structurile organizatorice ale unor combinate sau mari întreprinderi de prelucrare a lemnului. După anul 1990, toate aceste unități de producție a mobilei au fost reorganizate ca societăți comerciale, care sunt și în prezent în funcțiune.

În anul 2003 erau înregistrate peste 3.876 societăți comerciale având ca obiect principal de activitate, fabricarea mobilei. Dintre aceste 80 sunt întreprinderi mari, 295 sunt întreprinderi mijlocii, iar celelalte sunt întreprinderi mici.

1.3. Clasificarea mobilierului

Conform codului CAEN , producția de mobilier cuprinde următoarele clase: „producția de scaune (exclusiv cele din metal)”, „producția mobilierului pentru birou și magazine (exclusiv din metal)”, „producția mobilierului pentru bucătării”, „producția altor tipuri de mobilier” „producția de saltele și somiere”, „producția de scaune din metal”, „producția mobilierului din metal pentru birouri și magazine”. Pe ansamblul economiei romanești, importanta acestei ramuri este dată și de volumul anual al exportului ce depășește 700 milioane dolari. Structura principalelor sortimente de mobilă românească este următoarea: dormitoare -12,5%, sufragerii – 21,9%, mobilier pentru birouri – 2,6%, mobilier tapițat – 7,7%, bucătării – 2,8%, scaune – 10,6%, mic mobilier – 22% și alte sortimente – 19,9%. Peste 50% din producția de mobilă este din lemn de fag, 20% – din stejar, 15% – din rășinoase și restul, din alte esențe lemnoase.

Firmele de mobilă de pe piața românească prezinta o structură care îmbină eficient diviziunea prezentă în codul CAEN și celelalte clasificări existente pe site-urile din domeniul mobilei. Principalele ramuri sunt firmele producătoare, comercializatoare și firmele de design. Acestea se axeaza pe următoarele domenii: mobila pentru locuință ,care cuprinde mobila destinata sufrageriilor, dormitoarelor, băilor, mobila pentru birouri si magazine , mobila pentru bucătărie , scaune ,fotolii, canapele și accesorii pentru mobilă. Firmele de design se împart în firme pentru design interior și firme pentru design exterior. Figura 1.1 prezintă clasificarea firmelor de mobilă:

Figura 1.1. Clasificarea firmelor de mobilă din [NUME_REDACTAT] mobilei este una din puținele ramuri cu importuri foarte mici față de exporturi. Din analiza studiului ,,Industria mobilei din România în perspectiva integrării în Uniune a mobilei Europeane” ,rezulta că ponderea totala a importurilor este de aproximativ 1,16%, exportul a fost între 6,3% (în anul 1995) și 4,57% (în anul 2000). Volumul exporturilor de mobilă a înregistrat o creștere negativă între anii 1996-2000 (de la 506,5mil. dolari la 474,1mil. dolari). Este de reținut competitivitatea ridicată, susținută de o rată mare de acoperire a importurilor prin exporturi (411,9% la nivelul anului 2000).Structura producției (%) în anul 2000 este prezentată în figura 1.2.

10.30

3.30

10.80

11.60 50.80

13.20

Figura 1.2. Structura producției de mobilă în anul 2000 (în%)

Este de remarcat faptul că în România procentul producției de mobilă de tipul celei utilizate în sufragerii, este unul foarte ridicat față de restul categoriilor de mobilier.

1.4. Comerțul cu mobilă în [NUME_REDACTAT] cu mobilă a reprezentat un domeniu productiv cu aport de valută , cu impact deosebit asupra balanței comerciale a unei țări. În perioada postbelică, România reușise atât prin calitatea produselor de mobilier, cât și prin prezența sa activă pe diferite piețe ale lumii (Piața SUA, [NUME_REDACTAT] Arabe etc) să se situeze între primele 10 țări ale lumii exportatoare de produse de mobilier. După 1990 din cauza unor factori conjuncturali ce au marcat [NUME_REDACTAT] și de Est, dar și a unor transformări ce au avut loc în viață politică și economică internă a țării, România a pierdut poziția ocupată în clasamentul primilor 10 producători și exportatori de mobilă.

Mobila, este prin excelență, un produs care se cumpără atunci când nivelul de trăi crește, deci cererea de produse de mobilier este influențată de fluctuațiile nivelului de trai. Având în vedere acest aspect, producătorii români de mobilă trebuie să fie prezenți pe acele piețe caracterizate printr-o putere de cumpărare în continuă creștere, sau, cel puțin constantă.

Firmele românești de mobilă participă cu produsele lor pe piețe caracterizate printr-un nivel calitativ ridicat al produselor, cu prețuri de desfacere mici. Acestea au prilejul de a învăța de la concurență, de a reacționa la structura cererii, la dimensiunile culturale diferite și de a dovedi că sunt capabile să se mențină într-un mediu concurențial. Prezența pe mai multe piețe se poate realiza printr-o creștere a productivității muncii, cu efecte pozitive asupra rentabilității și, de ce nu, asupra veniturilor angajaților.

Procedând astfel, firmele nu mai sunt dependente de evoluția unei anumite piețe,

dereglările apărute pe acea piață putând pune în pericol însăși existența firmei.

Evoluția exportului de mobilă în România este marcată in tabelul 1.1. :

Tabelul 1.1.

Exportul românesc de mobilă reprezintă între 71% și 86% din producția internă de mobilă, și numai circa 1/5 din producție se valorifică la intern, fapt ce arată capacitatea industriei de mobilă din România de a fi competitivă pe piețele externe și locul pe care trebuie să-l ocupe această industrie în strategia de dezvoltare a țării pe termen lung.

Se observă un declin al producției de mobilă (întrucat valoarea din anul 1989 n-a mai fost atinsă ulterior), fapt explicabil conform AMPR astfel:

– acțiunea de restructurare a marilor combinate complexe de exploatare a lemnului ce existau în perioada postbelică a dus la reducerea capacităților de producție la circa 48% în perioada 1989-1996;

– lipsa de materii prime de calitate ca urmare a liberalizări totale a prețurilor începând cu 1 ianuarie 1998, în conformitate cu prevederile Acordului de Asociere a României în [NUME_REDACTAT];

– liberalizarea prețului de pornire a licitațiilor la masa lemnoasă începând cu noiembrie 1997 (pana la acea dată prețul masei lemnoase ce urma sa fie exploatată de către agenții economici atestați era reglementat de [NUME_REDACTAT]) a determinat creșterea acestuia de 5,6 ori în perioada noiembrie 1997-1999. A crescut exportul de produse cu un grad scăzut de prelucrare (bușteni, cherestea) și s-au diminuat resursele de lemn pentru industria mobilei;

– acordarea către [NUME_REDACTAT] a Pădurilor a dreptului de a exploata masa lemnoasă și a o valorifica la export prin prelucrare primară (cherestea, bușteni pentru derulaj și cherestea) a încurajat exportul de lemn în dauna industriei de mobilă. Aceasta a condus la o scădere a eficientei economice a acestei industrii prin lichidarea sau conservarea unor capacități de producție;

– uzura fizică și morală a unor capacități de producție existente ca efect al amânării investițiilor în tehnologii nepoluante și cu grad ridicat de valorificare a materiilor prime și materialelor folosite în acest sector, 80% din echipamente având o vechime de peste 20 de ani.

– schimbările frecvente la nivel managerial din cadrul întreprinderilor de mobilă cu capital majoritar de stat au influențat negativ procesul de conducere. S-au redus responsabilitățile în domeniul conducerii și a contribuit la scăderea performanței actului managerial;

– tarifele mari practicate de CFR, RNP si CONEL, bazate pe monopolul deținut în domeniile respective de activitate, au contribuit la creșterea costurilor finale a produselor de mobilier. Producătorii de mobilier au fost obligați sa micșoreze cota de profit până la nivelul costurilor de producție, în unele cazuri, pentru a se menține pe piața.

– funcționarea în paralel a mai multor instituții ([NUME_REDACTAT] de Stat, [NUME_REDACTAT] etc.) cu atribuții în domeniul privatizării și restructurării au avut efecte negative asupra gestionării patrimoniului statului și implicit asupra activităților de producție.

1.5 Piața virtuala a industriei mobilei din România

1.5.1 [NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT]-ului, dezvoltarea comerțului electronic și apariția firmelor virtuale au condus la posibilitatea transformării firmelor din industria mobilei în firme virtual. Sistemul informatic nu mai reprezintă un element complementar, devenind fundamentul structurii organizaționale. În aceste condiții, utilizarea unui sistem distribuit pentru asistarea managementului este o consecință naturală, impusa atât de mediul economic, prin necesitatea transformării stilului de conducere, cât si de cel tehnologic.

Un magazin virtual reprezintă o imensă piață de desfacere pentru produsele sau serviciile oricărei firme. Pot face vanzari la orice oră, în orice zi, unui client din orice

parte a globului. Cheltuielile deschiderii și întreținerii unui magazin virtual sunt de mii de ori mai mici decât cele ale unui magazin clasic. Publicitatea pe Internet necesită investiții mici cu beneficii mari.

Concurenta este acerbă, standardele sunt ridicate , de aceea dezvoltarea pieței virtuale este foarte importantă. A devenit absolut necesară sincronizarea comunicării unei anumite industrii, astfel încât brandul colectiv sa fie transmis în mod credibil și coerent publicului-ținta. Piața virtuală a mobilei din România este în dezvoltare , însa la un nivel mult inferior pieței virtuale europene.

Comerțul electronic are urmatoarele avantaje (if. Wikipedia):

Pentru firmele cu activitate în industria mobilei

-Extinderea pe piețele internaționale prin asigurarea de servicii și performanță

-Asigurarea unei deschideri a relațiilor cu clienții (toți angajații, ofertanții și partenerii au o imagine completă, aceea a clientului).

-Scăderea costului de creare, procesare, distribuire, păstrare și găsire a informației bazată pe hârtie prin crearea unei pagini web atractive, a unui magazin virtual. Site-urile web personalizate, sugestiile pentru cumpărare și ofertele speciale personalizate pot, într-o oarecare măsură, substitui interacțiunile de tip față în față, de tip tradițional;

-Creează posibilitatea modelării produselor și a serviciilor pe nevoile cumpărătorilor și se simplifică procedurile;

-Costurile de comunicație sunt mai mici.

Pentru consumatori:

– Posibilitatea consumatorilor să cumpere sau să facă tranzacții 24 h/zi, în tot timpul anului din orice loc;

– Se acordă consumatorilor mai multe posibilități de alegere a produselor și prețurilor;

– Consumatorilor li se dă siguranță asupra valorii. Vânzătorii pot realiza acest lucru, oferind un produs sau o linie de produse care atrage potențialii clienți prin prețuri competitive, ca și în comerțul ne-electronic;

– Permite o livrare rapidă a produselor și/sau serviciilor;

– Consumatorii pot să primească informații relevante în secunde, și nu în zile sau săptămâni;

– Asigurarea motivației consumatorilor de a cumpăra și de a returna. Vânzările promoționale pot implica cupoane, oferte speciale sau reduceri. Link-urile de pe alte situri web și programele afiliate de reclame pot fi de asemenea de ajutor;

– Este posibilă participarea la licitații virtuale;

– Permite consumatorilor să interacționeze cu alți cumpărători în comunități electronice și să compare experiențele;

– Asigură funcționarea unui site de autoservire, ușor de folosit fără asistență;

– Facilitează competiția, ceea ce conduce la scăderea prețurilor.

– Familiarizează consumatorii cu tehnologia și îi ține pe aceștia în pas cu ultimele schimbări.

Pentru societate:

-Dezvoltarea simțului comunității (prin chaturi, forumuri, implicarea clientului în scheme de loialitate);

-Dă posibilitatea mai multor persoane să lucreze de acasă și să cumpere de acasă ceea ce rezultă în trafic mai mic pe străzi și poluare scăzută a aerului;

-Permite ca anumite mărfuri să fie vândute la prețuri mai scăzute, cu avantaje pentru cei cu venituri mai mici;

-Crește eficiența și/sau îmbunătățeste calitatea;

-Pune la dispoziție o organizare suficient de atentă și agilă, pentru a răspunde rapid la orice schimbări din mediul economic, social și fizic.

1.5.2 Elemente de analiză a pieței virtuale românești

Internetul este o lume dinamică, avansată și fără bariere, iar acestea sunt imense avantaje de care pot beneficia întreprinzătorii din industria mobilei, comparativ cu toate celelalte mijloace publicitare. Acest fenomen a pătruns și în România foarte rapid.

Dacă până în urmă cu câtva timp, a avea o pagina web era considerat un lux, acum, cine nu îndeplinește acesta condiție, mai ales daca are o afacere, poate considera ca a pierdut deja foarte mulți clienți. Nici un agent economic nu-si poate permite să ignore statisticile: milioane de oameni vizitează acest spațiu virtual. De la faza de documentare și schimb de informații s-a trecut încet-încet la utilizarea pur practica a spațiului web: cumpărături, plăti on-line, stabilirea unor legături de afaceri.

Pagina web reprezintă cartea de vizită a firmei întreprinzătorului de aceea este importanta prima impresie a vizitatorului, a potențialului client. Ea reprezintă instrumentul de promovare a imaginii afacerii în cadrul celei mai mari rețele mondiale – Internetul. Avantajul unei pagini web este acela că firma poate fi găsită mult mai repede de clienți, indiferent de poziția geografică sau fusul orar, si poate primi comenzile clienților foarte rapid prin intermediul unui simplu formular de contact.

Internetul revoluționează întreaga piață, acordând tuturor companiilor, mici sau mari, aceleași oportunități de a-și prezenta produsele, serviciile si informațiile într-o maniera eficientă și atrăgătoare.

Figura 1.4. Firme cu web-site propriu/găzduit din România

CAPITOLUL 2

PROCESUL TEHNOLOGIC DE FABRICARE A MOBILEI,

IN GENERAL

Transformarea materiilor prime, a semifabricatelor și materialelor tehnologice în produse de mobilă se face printr-un șir de operații și procese de prelucrare, care poartă denumirea de proces de fabricație. Procesul de fabricație a mobilei cuprinde mai multe procese tehnologice fiecare dintre ele urmărind modificarea dimensiunilor, formei și calității materialelor supuse prelucrării prin operații și mijloace de prelucrare specifice. În industria mobilei, procesul de fabricație este organizat pe tipuri de produse de mobilă urmărindu-se specializarea în producție.

2.1. Obținerea materiilor prime

Lemnul este unul dintre cele mai folosite materiale din industria mobilei, fiind relativ ieftin. Acesta poate fi prelucrat, tratat și finisat în multe moduri diferite. Astfel, el poate fi pictat, sculptat, lăcuit, aurit, prelucrat manual sau cu diferite unelte și dispozitive mecanice, tratamentele termice permit obținerea de forme prestabilite, definitive, care se vor menține și după răcirea lui.

Lemnul este un material rezistent (dovadă fiind piesele de mobilier egiptene, care s-au conservat de-a lungul timpului în bune condiții).

Pe lângă lemnul masiv, la fabricarea mobilei se folosesc ca materii prime o serie de semifabricate. Fiecare dintre aceste materii prime sunt supuse unor verificări organoleptice și fizico-mecanice specifice, în vederea obținerii unui produs finit de mobilier de o caltate corespunzătoare prevederilor din standarde, norme tehnice sau cerut prin contracte.

Cheresteaua este semifabricatul din lemn masiv, obținut prin debitare longitudinală a buștenilor cu ajutorul gaterelor, fierăstraielor circulare și a fierăstraielor panglică și prezintă cel puțin două fețe plane și paralele. Cheresteaua poate fi: de rășinoase, foioase țări și foiase moi, cu grosimi cuprinse între 12-50mm, lățimi între 6-30cm, lungimi între 0,45-3m, (în funcție de specia lemnoasă respectivă). Înainte de a fi debitat în cherestea este necesară uscarea lemnului, din mai multe motive: acesta devine mai rezistent la putrezire decât cel umed ;este mai ușor ,mai simplu de livrat prin uscare contractandu-se își schimbă forma stabilitatea capatand forma definitvă înainte de debitare.

La fabricarea mobilei este folosită cherestea de fag aburită, de frasin, paltin, ulm, stejar, rășinoase, etc., în special pentru fabricarea elementelor de rezistență, legături, frize, picioare, cornișe, socluri, etc.

Furnirul este un strat foarte subțire de lemn, cu grosimi variind între 0,2-6 mm. Furnirele se pot obține prin debitări manuale cu ferăstraie sau mecanic pe mașini de laminare și prin derulare. Cu toate că cele mai bune furniruri sunt cele tăiate cu ferăstrăul, la acestea, pierderile de material sunt mari și de aceea cea mai folosită metodă este cea de tăiere mecanică.

Panelul este un semifabricat din lemn realizat dintr-un miez de șipci, acoperit pe ambele părți, prin încleiere cu un adeziv sintetic, cu furnir tehnic așezat cu direcția fibrelor perpendicular pe direcția fibrelor miezului.

Placajul este alcătuit dintr-un număr impar de furnire tehnice, presate și lipite între ele cu ajutorul unor cleiuri sau rășini sintetice. Placajul prezintă proprietăți superioare lemnului masiv: umflarea și contracția sunt reduse, este mai stabil la variațiile de temperatura și de umiditate. Acesta se deformează mai greu, are rezistente mecanice superioare, propritatile de prelucrare sunt mai bune, nu crapă și suprafețele sunt mai uniforme decât ale lemnului masiv.

Placajul cu stratul exterior decorativ poate fi acoperit cu furnire exotice de: mahon, lemn satinat, zebră, etc, iar straturile intermediare pot fi realizate din esențe comune,(ca de exemplu pinul). Aceste placaje sunt folosite, de exemplu, la fabricarea diverselor piese de mobilier la care stratul exterior din interiorul piesei nu necesită o valoare estetică deosebită. În acest fel, consumul de lemn este minim, iar aspectul nu diferă de aspectul lemnului masiv.

Lemnul impregnat. Prin impregnarea lemnului cu rășini formaldehidice sau fenolformaldehidice și ulterior prin încălzire au loc reacții chimice între celulele lemnoase și cele ale materialelor de impregnare, cu formare de structuri plastice. Lemnul devine astfel mult mai rezistent la putrezire, la acțiunea factorilor chimici și a insectelor, putându-se imprima în relief, putând să fie curbat sau ondulat.

Cleiurile și adezivii sintetici au rolul de a îmbina suprafețele dintre două piese datorită proprietăților lor adezive;

Baițurile organice au rolul de colorare a lemnului;

Vopselele se folosesc pentru pictarea diferitelor elemente decorative sau pentru acoperirea în întregime a materialului lemnos;

Lacurile sunt utilizate în procesul de finisare a pieselor de mobilier, cu rol estetic cât și de protejare a mobilei față de căldură și apă.

Adezivii naturali (cei de oase, de piele) și sintetici (fenol-formaldehidici, ureo-formaldehidici cu întăritori, poliacetat de vinil) trebuie să fie aleși în funcție de solicitarea la care va fi supusă mobila și de mediul în care va fi utilizată (uscat, umed, temperaturi scăzute sau ridicate), fără a suferi deformări sau deteriorări neadmisibile;

Materiale pentru tapiserie cuprind materialele pentru căptușirea interioară și tapisarea exterioară a scaunelor, fotoliilor, canapelelor etc. Pentru tapiserie se folosesc brocarturi, goblenuri, țesături, rips, jaqard, piele, înlocuitori de piele;

2.2. Realizarea schiței mobilierului

Schița se realizează împreună cu clientul după dorințele acestuia. Se vor realiza mai multe variante. Varianta finala trebuie să corespundă dorințelor clientului și dimensiunilor necesare. Astfel pentru un corp suspendat si unul fix, o variată poate fi schița din figura 2.1.

Figura 2.1. Schita mobilier bucatarie (corp fix, corp suspendat)

2.3. Descrierea procesului industrial de fabricație al mobilei

Fabricarea mobilei

Procesul de fabricație al mobilei cuprinde următoarele procese:

– uscarea cherestelei

– debitarea lemnului masiv și a semifabricatelor superioare (PAL,PFL,PAF).

Prelucrarea mecanică a acestora, asamblarea, furniruirea pe fețe și condiționarea, prelucrarea mecanică a panourilor și furniruirea pe cant, pregătirea pentru finisare și finisarea și montarea. În astfel de procese de fabricație, mașinile sunt amplasate în flux, prelucrările se execută pe mașini simple, agregate, sau linii de prelucrare mecanică, furneruire și finisare. Procesul de fabricație începe deci cu primirea materiilor prime și semifabricatelor și se încheie cu expedierea produselor de mobilă.

Succesiunea tehnologiilor de prelucrare formează fluxul tehnologic al materiilor prime și al materialelor. Acesta este determinat de succesiunea operațiilor, în vederea transformărilor necesare pentru a se obține calitatea și dimensiunile produselor finite.

Standardele referitoare la marcarea ecologică sunt proiectate pentru a fi utilizate în scopul demonstrării de către furnizor a caracteristicilor ecologice ale produselor de mobilier. Ca instrument de evaluare a acestor caracteristici, va servi analiză ciclului de viață al produselor, considerând efectele posibile asupra mediului, în fiecare din etapele acestui ciclu:

Schema fluxului tehnologic într-o fabrică de mobile.

DEBITAREA – reprezintă grupul de operații prin care se obțin piese (repere), cu contur rectilinu sau curbilinu, prevăzute cu adaos de prelucrare necesar prelucrărilor ulterioare ;debitarea cherestelei constă în însemnarea, secționarea ,tăierea și decuparea materialului se execută cu ferăstraie de forme diferite tipuri.

PRELUCRAREA MECANICĂ – a reperelor din lemn masiv constă într-un șir de operartii,prin care, reperelor debitate li se conferă forma, dimensiunile și calitatea corespunzătoare a suprafețelor; operațiile se execută cu mașini de diferite tipuri (de îndreptat ,de rindeluit, de găurit sau freze).

PRELUCRAREA PRIN ASAMBLARE – asamblarea elementelor prin încleiere, (datorită prorietatilor lor adezive vor îmbina supafetele dintre două piese).

ȘLEFUIRE – este operația prin care se elimina asperitățile de la operațiile anterioare ; operația folosește granule abrazive.

COLORARE – operația care realizează pictarea diferitelor elemente decorative sau acoperiră în întregime materialul lemnos.

LĂCUIREA – are rol estetic și de potejare a mobilei față de căldură și de apă. Adezivii naturali (cei de oase,de piele) și sinteici(poliacetat de vinil)trebuie să fie aleși în funcție de solicitarea la care va fi supusă mobila și de mediul în care va fi utilizată(uscat umed temperaturi scăzute ,ridicate)fără a suferi deformări sau deteriorări mari.

FINISAREA – conduce la acoperirea suprafeței cu pelicule de lacuri, vopsele sau folii de materiale plastice.

MONTAREA MOBILEI – constă în asamblarea părților componente în produse (se poate realiza prin încleiere fixare cu șuruburi și cu cuie ,montare cu acesorii).

Mobila este unul dintre produsele cu nivel diferit de calitate, ( mobilă cu preț scăzut, prelucrată mecanic, la piese lucrate manual).

Procesul tehnologic de fabricare își pune decisiv amprenta asupra calității produselor finite de mobilier, alături de calitatea materiilor prime și a materialelor,. Procesul de muncă este principala componentă a unui proces de producție.

Distingem:

a) procesele de muncă de baza reprezinta procesele care au ca scop transformarea diferitelor materii prime și materiale în produse, lucrări sau servicii care constituie obiectul activității de baza a întreprinderii;

b) procesele auxiliare sunt procesele de muncă care asigură obținerea de produse sau lucrări care nu constituie obiectul activității de baza a întreprinderii, dar care asigură și condiționează buna desfășurare a proceselor de muncă de bază;

c) procesele de muncă de servire au ca scop executarea unor servicii productive care nu constituie obiectul activității de baza sau activității auxiliare dar care prin condiționează buna desfășurare atât a activității de bază, cât și a celor auxiliare.

Principalele etape ale procesului tehnologic de fabricare a mobilei, sunt: obținerea elementelor masive, finisarea și montarea.

Obținerea elementelor masive, cuprinde următoarele operații:

Uscarea cherestelei . Umiditatea este unul dintre indicii de calitate ai cherestelei, care inflenteaza proprietățile fizico-mecanice ale lemnului neprelucrat și pe cele ale produselor finite. Lemnul recent tăiat conține o cantitate apreciabilă de apă, cuprinsă între 33 și peste 50% din masa totală. La fabricarea mobilei, uscarea lemnului trebuie să se facă până la obținerea unei umidități de 8%. Uscarea se poate face atât pe cale naturală, prin expunere la aer (este un proces îndelungat care durează câteva luni) cât și în cuptoare de uscare (proces care durează numai câteva zile). În ambele cazuri, uscarea trebuie controlată pentru a se ajunge la umiditatea optimă și pentru a se preveni apariția deformațiilor;

Croirea brută (debitarea) cherestelei, a furnirului și a celorlalte semifabricate (panel, placaj, PAL, PFL etc), este tăierea în piese cu forme geometrice regulate și fără defecte naturale (noduri, crăpături etc) sau de fabricație. Debitarea semifabricatelor se poate face în forme independente sau în pachet. Nerespectarea strictă a dimensiunilor conduce la apariția defectelor de asamblare sau la imposibilitatea asamblării lor;

Tivirea, retezarea și frezarea au ca scop: obținerea unor grosimi cerute, tăierea capetelor, înlăturarea marginilor, efectuarea profilurilor de îmbinare (găuri și cep, cozi de rândunică etc) sau a diferitelor profiluri decorative. Eroziunea mecanică (prin așchieri controlate ale suprafeței lemnului, cu ajutorul unor particule abrazive) obține ornamente în relief. Independent, se pot executa o serie de elemente decorative în relief, care vor fi aplicate ulterior pe suprafața mobilei. Aceste elemente se pot obține prin dăltuirea mecanică sau prin deformarea lemnului într-o formă sau într-o matrița metalică, la cald (prin presare) în condiții de umiditate ridicată;

Furniruirea panourilor. Furnirurile sunt sortate după textură, nuanță și desen, în vederea obținerii prin îmbinare a efectelor dorite, iar suprafețele pe care vor fi dispuse sunt șlefuite, pentru o mai bună aderența. Plăcile de furnir se îmbină între ele cu hârtie adezivă și sunt lipite pe suprafața dorită prin intermediul unor cleiuri cu nuanță similară furnirului respectiv;

Consolidarea canturilor și asamblarea ramelor cuprinde operațiile de formare a ramelor sau a panourilor, aplicarea bordurilor pe conturul plăcilor și îmbinarea prin încleiere. Aceste operații se execută prin presare, la o temperatura cuprinsă între 30-350 ̊ C.

Operațiile de finisare, sunt urmatoarele:

Șlefuirea, chituirea, băițuirea și colorarea operațiilor lemnoase. Șlefuirea și chituirea se efectuează pentru corectarea denivelărilor și a asperităților existente, cu absorbția uniformă a baițului (în cazul unor suprafețe necorectate, baițul este absorbit neuniform, fapt ce conduce la apariția unor pete). Băițuirea se realizează cu soluții proaspete de baițuri organice în apă distilată (cu o vechime de maxim trei zile din momentul preparării lor). Baițurile mai vechi conduc la apariția de pete pe suprafețele lemnoase. Colorarea sau pictarea se poate face prin pulverizare (totală, a întregii suprafețe sau a anumitor zone, prin utilizarea de șabloane) prin serigrafe, prin pictură manuală, prin tehnica tipografiei etc;

Încleierea trebuie efectuată cu respectarea regimului de condiționare impus de natură adezivului, pentru a se evita curbarea panourilor. Încleierea trebuie făcută îngrijit fără prelingeri de adeziv, cu o presiune corespunzătoare tipului adezivului și structurii lemnului astfel încât, la desprinderea forțată, suprafețele încleiate să prezinte urme de rupere a fibrelor lemnului. Adezivul trebuie aplicat uniform. Nu se admit zone neincleiate, pete de la pătrunderea adezivului la suprafață, suprapuneri sau rosturi la îmbinarea foilor de furnir.

Lăcuirea necesită o pregătire anterioară a suprafețelor, prin îndepărtarea prafului. Lăcuirea propriu-zisă se execută cu lacuri pe baza de nitroceluloză, poliesterice sau cu lacuri mate. În funcție de tipul de lac utilizat, suprafețele vor deveni: lucioase, transparente, semimate, mate, cu luciu înalt, opac etc;

Lustruirea se realizează cu paste și cu lichide speciale de lustruire (suspensii de material abraziv în emulsii de substanțe uleioase în apă) sau cu materiale abrazive.

Montarea și asamblarea mobilei este ultima operație a procesului tehnologic, care constă în îmbinarea elementelor constructive, a ansamblurilor și subansamblurilor împreună cu accesoriile de mobilier ( balamale, glisiere pentru sertare, mânere și alte accesorii) pentru obținerea unor corpuri rezistente și cu dimensiuni stabile. Montarea se realizează cu cepuri rotunde, cu șuruburi, cu nituri sau prin încleiere (ex. Fig. 2.2.)

Fig. 2.2. Exemplu de montare cu suruburi

2.4. Accesorii pentru mobilier

Accesorile trebuie să respecte designul și stilul mobilierului, să se integreze perfect și să scoată în evidență frumusețea mobilei. Prin urmare, este indicat să se respecte stilul fiecărei piese, iar culoriile accesoriilor pentru mobilă să fie complementare nuanței pieselor de mobilier, fie că este vorba de mânere, glisiere, balamale sau picioare pentru mobilier.

Dintre accesoriile folosite, balamalele sunt de mai multe tipuri:

– Balamalele clasice tip bandă sau cu tijă, care nu permit ajustări ulterioare, singura soluție este demontarea lor și ajustarea găurilor, dacă este posibil, deși în majoritatea situațiilor este vorba de o ajustare de câțiva milimetrii care nu face decât să distrugă suprafața de prindere.

– Balamalele aruncătoare sunt montate în interiorul mobilierului nu sunt vizibile în exterior, ajută ușile să nu se lovească una de cealaltă când sunt deschise, reprezentând cea mai bună varianta pentru ușile grele. Balamalele aruncătoare au un reglaj lateral, unul pe înălțime și unul pe adâncime care permite ajustarea ușilor chiar și după ce acestea sunt montate. Balamalele aruncătoare cu piston ajută la închiderea automată a ușilor dulapului fără a se trânti, protejând astfel integritatea balamalei și a lemnului. Acestea țin ușile închise fără a mai fi nevoie de opritor cu magnet sau bilă, prin urmare nu trebuie să existe două produse pentru a menține ușile închise.

Balamale aruncătoare permit trei tipuri de reglaje (figura 2.2.), în funcție de complexitatea modelului.

a) Reglajul lateral – reglează poziția stânga-dreapta a ușilor și se realizează prin ajustarea poziției șurubului de fixare din partea interioară a brațului de balama.

b) Reglajul pe înălțime – reglează în plan vertical poziția ușilor de dulap, în așa fel încât una din uși să nu fie mai sus decât cealaltă. Reglajul se poate face în intervalul de 2-3 mm.

c) Reglajul pe adâncime – modifică distanța ușii când este închisă față de corpul de mobilier. Poziția ușii față de șifonier poate fi ajustată de la -0,5 mm la +2,8 mm prin ajustarea șurubului de fixare din capătul brațului de balama.

Aceste sunt suficiente pentru a ajusta linia dulapului și pentru a corecta poziția defectuoasă a ușilor.

Figura 2.3. Reglarea balamalei aruncatoare

In figura 2.3. se observa modul in care se face reglarea pe înaltime a balamalei aruncatoare, împreuna cu dimensiunile admise.

După modul de deschidere a ușilor mobilierului, tipurile principale de balamale sunt: balamale aplicate, balamalele semiaplicate și balamalele încadrate.

-Balamalele aplicate se pretează pentru ușile ce acoperă marginile dulapului.

-Balamalele semiaplicate sunt destinate ușilor ce acoperă doar jumătate din grosimea lateralelor.

-Balamalele încadrate se pretează pentru ușile ce se încadrează perfect în interiorul ramei dulapului.

Deschiderea maximă permisă a balamalelor, variază de la un model la altul, de obicei 85° , 100° sau 120°, însă unghiul de deschidere poate ajunge chiar și la 180°. (figura 2.3.)

Figura 2.5. Exemple de balamale in funcție de unghiul de deschidere

În figura 2.4. sunt reprezentate doua tipuri de balamale: cea cu dechiderea de 85 ̊ si ce de 120 ̊. Acestea au forme diferite. Cu cat deschiderea este mai mare cu atat forma este mai complexă.

Sisteme de ridicare a ușilor

Mecanismul permite deschiderea pivotantă a ușii, astfel încât ridicarea se face automat și se oprește lent în punctul de deschidere maxim. Închiderea este automatizată, iar datorită mecanismului de amortizare automată și lentă, ușa nu se trântește. Spre deosebire de pistonul cu gaz, acesta nu deschide brusc ușa, ci are o mișcare lentă, naturală.

Figura 2.6. Sistem automatizat de ridicare a ușii

Instalarea sistemului de ridicare a ușii este deosebit de ușoară. Corpul mecanismului se aliniază pe marginea de sus a dulapului și se prinde în holsuruburi. În funcție de forță cu care este strânsă plăcuța de montaj de tijA mecanismului, se ajustează viteza de deschidere a ușii. Se folsește pentru dulapuri mici și medii, la care înălțimea ușii este între 320 și 600 mm.

Figura 2.7. Pașii ce trebuie urmați pentru montarea sistemului de ridicare a ușii

Glisierele pentru sertare

Sertarele sunt absolut indispensabile pentru mobila de bucătărie sau pentru mobila de dormitor pentru organizarea eficientă a spațiului și a obiectelor

Într-o zi normală, se deschid și se închid de mai multe ori sertarele. De aceea este deosebit de important ca acestea să funcționeze perfect, fără zgomot și să aibă o alunecare perfectă care să nu creeze eforturi suplimentare.

Mecanismele de alunecare ale sertarelor trebuie să fie impecabile, să faciliteze alunecarea acestora silențioasă și să nu permită trântirea sertarului într-o clipă de neatenție. Glisiera cu bile, la ora actuală întrunește cele mai multe dintre calitățile cerute.

Glisiera cu bile rezolvă problema sertarelor zgomotoase care nu se închid perfect. Aceasta este deosebit de stabilă și nu permite sertarului să oscileze în timpul deschiderii. Datorită pistonului de amortizare inclus, închiderea sertarului este automată, lentă nu permite trântirea, indiferent de forță cu care este împins.

Un alt aspect deosebit la glisiera cu bile este montajul. Glisierele pot fi montate în interiorul mobilierului, pe părțile laterale ale sertarului (fig. 2.6), sau dedesubtul sertarului (fig. 2.7). Astfel ea nu este vizibilă atunci când sertarul este deschis. Din acest motiv, o asemenea glisieră este ideală pentru mobilierul clasic, din lemn masiv, dar poate fi folosită cu succes și în cazul mobilei moderne, din pal.

Acestea se găsesc în mărimi diverse, de la 250 la 700 de mm astfel încât să acopere o plajă mai mare de dimensiuni ale sertarelor. Capacitatea maximă pe care o pereche de glisiere o poate suporta este de 45 de kilograme, suficientă atât pentru uz casnic sau profesional.

Ajustarea înălțimii și scoaterea sertarului nu necesită unelte speciale. Pentru a preveni orice mici greșeli de montaj, glisieră permite ajustarea înălțimii, a lățimii și a înălțimii sertarului.

Figura 2.7. Exemplu de glisiere montate in partile laterale ale sertarului

Figura 2.8. Exemplu de glisiere montate dedesubtul serarului

Sertarele pot fi de două tipuri:

Clasice (cu mâner sau fără mâner), sau cele care funcționează cu ajutorul sistemului ,,push-to-open”, care facilitează deschiderea și închiderea sertarului, cu o garanție de până la 50.000 de utilizări.

b)

Figura 2.9. a) deschidere ,,push-to-open”; b) deschidere clasică, cu maner

Calitatea corespunzătoare a pieselor de mobilier este determinată de calitatea materiilor prime și a materialelor auxiliare, și de respectarea condițiilor de calitate impuse la nivelul fiecărei faze a procesului tehnologic de fabricație. Aceste condiții se referă la: prescripții constructive, prelucrări mecanice, asamblare, încleiere, finisare, tapiserie și planeitate a panourilor libere sau montate în mobilă.

Prescripțiile constructive impuse produsului finit de mobilier sunt următoarele:

– părțile frontale perechi (uși, sertare) la piesele de mobilă luate separat trebuie să prezinte aceeași textura și culoare de furnir, iar restul panourilor să prezinte texturi asemănătoare ;

– canturile vizibile ale panourilor din lemn masiv trebuie să prezinte culori apropiate de culoarea suprafețelor exterioare, iar la cele protejate cu furnir, furnirul trebuie să fie din aceeași specie ca cel folosit pentru suprafețele exterioare ;

– în zonele de montare a accesoriilor supuse la solicitări mecanice mari (balamale, limitatori) trebuie prevăzute adaosuri de lemn masiv;- pe suprafetele frontale trebuie evitate denivelarile pronuntate sau unghiurile ascutite pentru a se preintampina agatarea hainelor sau eventualele raniri ale utilizatorilor ( pentru facilitarea transportului si a montajului final); – piesele de mobilă cu dimensiuni de gabarit mare (dulapuri cu trei uși, etc.) vor fi executate, de preferință demontabile.

Prelucrările mecanice trebuie să se facă îngrijit, să se respecte condițiile de formă a pieselor, toleranțele și ajustajele prevăzute în standarde. Ele trebuie să fie executate după formă și dimensiunile accesoriilor. Ușile și sertarele trebuie să fie bine ajustate și asamblate pentru a rezista la solicitările repetate de deschidere și închidere și pentru a asigura o funcționare ușoară.

Verificarea calității subansamblelor și ansamblelor

Verificarea calității se realizează pe parcursul și după fiecare faza a procesului tehnologic. Înainte de demararea prelucrării mecanice, semifabricatele se sortează și se înlătură elementele cu defecte de structură sau dimensionale. La introducerea semifabricatelor în secție, controlul se face vizual pentru depistarea eventualelor crăpături, carii, putregaiuri. Verificarea dimensiunilor se face cu ruleta. Semifabricatele trebuie să prezinte adaosuri de prelucrare conform documentației tehnice.

Pentru operațiile mecanice verificarea tehnică de calitate se face cu ajutorul următoarelor instrumente:

• ruleta, pentru operațiile de scurtare la dimensiunile din proiectul de execuție, pentru găuriri, cepuiri, etc.;

• șublerul, la strunjiri, la măsurarea cepurilor și a scobiturilor;

• verificatoare, pentru găuriri, cepuiri.

La montaj, verificarea calității presupune înlăturarea scurgerilor de adeziv și șlefuirea manuală cu hârtie de șlefuit.

Controlul tehnic de calitate la operația de colorare descoperă existența următoarelor defecte:

• fisuri

• găuri de carii

• pete de adeziv

• desprinderi de fibre

• urme ale sculelor de la prelucrările mecanice

• pete de culoare

În timpul și după operația de finisare, se urmărește depistarea și înlăturarea următoarelor defecte:

• neslefuiri între suprafețele de lac

• scurgeri de lac

• “coajă de portocală” ( apariția unor cratere în stratul de lac)

• bule de aer în stratul de lac

• peliculă încrețită

• peliculă cu rupturi  

• peliculă cu imprimări

• peliculă albită

• peliculă exfolită 

Asamblarea trebuie să îndeplinescă următoarele condiții :

– să fie executată fără joc, pentru a se asigura soliditatea ansamblului și pentru a se evita apariția de zgomote în timpul exploatării;

– mânerele, glisierele, opritorii și limitatorii de la uși trebuie fixate solid prin cepuri rotunde sau prin șuruburi;

– balamalele și broaștele trebuie fixate solid prin șuruburi pentru lemn ;

– ușile trebuie montate astfel ca, la deschidere sau închidere, să nu se producă smulgerea balamalelor din șuruburi și să rămână închise fără intervenția broaștei sau a opritorului ;

– capetele șuruburilor, în special a celor aparente și a celor decorative, nu trebuie să prezinte urme de șurubelniță, iar crestăturile capetelor trebuie orientate într-un singur sens;

– capetele șuruburilor sau ale altor organe de asamblare, care rămân vizibile și care prezintă pericol de accidentare, trebuie acoperite corespunzător.

CAPITOLUL 3.

ASPECTE ECOLOGICE IN DOMENIUL FABRICARII MOBILIERULUI

3.1. Protecția mediului- legislație și modul de implementare al acesteia în industria mobilei

În industria mobilei calitatea aerului este asigurată prin limitarea emisiilor compușilor organici volatili (COV), înlocuirea substanțelor chimice periculoase cu substanțe chimice permise și dotarea cu instalații și utilaje performante de aplicare a materialelor de acoperire.

Responsabilii activităților și instalațiilor care utilizează solvenți organici cu conținut de COV au obligația:

– să înlocuiască substanțele sau preparatele clasificate ca fiind cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere;

– să respecte valoarea limită de emisie a compușilor organici volatili sau să se aplice o schemă de reducere în conformitate cu legislația în vigoare, calculându-se valoarea emisiei țintă;

– să desfășoare măsurători continue sau discontinue;

– să furnizeze autorității competente datele necesare emiterii autorizației de mediu pentru fiecare instalație la cererea acesteia.

Evaluarea riscului privind praful de lemn este reglementată prin Directiva 90/394. Textul acestei directive se concentrează asupra prafului de lemn, dar și a altor substanțe care ar putea fi utilizate în industria mobilei. Concentrațiile mari de praf, peste limitele admise în amestec cu gaze sau vapori de substanțe inflamabile pot genera amestecuri explozive.

Deșeurile sunt reglementate prin [NUME_REDACTAT] 94/62. Implementarea acestei directive în domeniul gestionării deșeurilor și în mod deosebit a deșeurilor din ambalaje constituie o problemă de importanță majoră. Modul de abordare a acesteia este bazat pe sistemul integrat de gestionare pe termen lung.

Sistemul integrat de gestionare a deșeurilor are următoarele principii în ordinea priorităților:

– prevenire (o responsabilitate a tuturor producătorilor și consumatorilor de bunuri);

– reutilizare/reciclare;

– valorificare energetică;

– depozitare.

Din activitatea de producție în industria mobilei rezultă următoarele tipuri de deșeuri:

– deșeuri de producție ( rumeguș, resturi de lemn rezultate de la prelucrările mecanice etc);

– deșeuri de ambalaje;

– deșeuri menajere.

Fiecare tip de deșeu este sortat separat și urmează un regim special pentru eliminare. În general se insistă pe reciclare /reutilizare, apoi se merge pe valorificare energetică și în ultimul rând pe depozitare. Depozitarea este în general indicată de UE să fie evitată, întrucât are efecte negative asupra mediului, prin poluarea apelor de suprafață și a apelor subterane.

În ceea ce privește deșeurile periculoase, cum sunt substanțele chimice deșeurile inflamabile etc., acestea sunt identificate, înregistrate, ambalate și etichetate corespunzător, având o altă raportare și eliminare.

3.2. Reducerea poluarii mediului prin valorificarea superioara a deșeurilor de lemn

Materialele lignocelulozice, a căror producție reprezintă anual 172 miliarde de tone. Dintre acestea 82% îl reprezintă lemnul, care constituie o sursă importantă de energie naturală, în continuă reinoire prin procesul de fotosinteză. De exemplu, în timp ce producția de mase plastice consumă 30-90 miliarde kwat/tonă, prelucrarea produselor de lemn solid necesită doar 5-10 milioane de kwat/tonă.

Materialele lignocelulozice reprezintă un produs natural de origine biologică, caracterizate printr-un înalt grad de diversitate și variabilitate a proprietăților chimice, fizice și mecanice.

Dintre aceste materiale cu structură lignocelulozica cel mai utilizat material tehnologic este lemnul, datorită prețului de cost redus, accesibilității sale și consumului redus de energie necesară pentru prelucrarea sa. În plus, o serie de alte materiale lignocelulozice cum ar fi: coaja arborilor, bambusul, paiele de orez sau cereale pot fi utilizate la obținerea unor compozite prin modificarea lor chimică.

Procesele de valorificare chimică a materialelor lignocelulozice oferă oportunități pentru producerea unei noi generații de materiale de înalta performanță utilizate pentru obținerea de produși de înalta calitate. Materialele lignocelulozice conțin celuloză, hemiceluloză și lignină, polimeri care conțin în structura lor și numeroase grupe funcționale, susceptibile de a putea participa la reacții chimice.

În ideea valorificării unor deșeuri lemnoase, extracte apoase din coaja arborilor: pin și salcâm au fost utilizate ca parteneri în reacțiile de policondensare a monomerilor fenol cu uree și respectiv, fenol cu formaldehidă. Procesul a fost efectuat în vederea sintezei unor noi tipuri de rășini ureo-formaldehidice și fenol-formaldehidice, utilizate ca adezivi în industria lemnului.

Posibilitatea sintezei de noi tipuri de adezivi pentru lemn prin valorificarea unor deșeuri lignocelulozice este de mare interes pentru viitor. Se ia în considerare atât necesitatea reutilizării acestor deșeuri ca materii prime, respectiv reactanții chimici în sintezele organice, cât și necesitatea protecției mediului și asigurarea dezvoltării durabile.

3.3. Soluții pentru monitorizarea depozitelor de material lemnos utilizand tehnologiile IT& C

Pe baza cercetarilor indelungi s-a stabilit ca solutia cea mai avantajoasa este crearea unui sistem telematic pentru managementul si monitorizarea on-line a zonelor intravilane degradate prin depozitarea necontrolata a deseurilor care propune o solutie originala de monitorizare on-line a starii depozitelor de material lemnos, din punct de vedere al perimetrului si valorilor parametrilor de mediu.

Prin solutiile propuse se promoveaza conceptele de „productii curate”, eficiente din punct de vedere economic si, in acelasi timp, sanatoase pentru mediu. Acestea asigura conservarea si protectia zonelor cu depozite de material lemnos in consens cu cerintele dezvoltarii durabile.

Se determina punctele critice din punctul de vedere al poluarii datorate depozitarii necontrolate a materialului lemnos si se identifică particularitatile zonale privind necesitatile de monitorizare.

Sistemul de monitorizare este conceput ca o serie de actiuni si activitati corelate in vederea imbunatatirii conditiilor de viata a locuitorilor si a starii mediului. Acesta consta in dezvoltarea unei mentalitati adecvate a comunitatii privind identificarea, evaluarea cu realism a problemelor de mediu, precum si educarea populatiei in sensul schimbarii atitudinii si comportamentului fata de mediu si resursele naturale (in principal, cele neregenerabile). Se vizeaza protejarea si conservarea fondului funciar, ca premisa a dezvoltarii durabile si pastrarii echilibrului intre protectia mediului, cresterea economica locala si accesul echitabil la resurse inter-generatii.

Prin monitorizarea starii parametrilor de mediu in amplasamentele identificate ca zone monitorizate, se pot evidentia:

depozitarea necontrolata de material lemnos pe terenuri cu destinatie rezidentiala sau agricola;

depozitarea necontrolata de material lemnos pe malul unor rauri si a paraielor afluente;

efectele asupra calitatii apelor de suprafata si solului, produse de depozitarea neautorizata a materialului lemnos.

Monitorizarea unui amplasament presupune pozitionarea geografica a perimetrelor depozitelor de material lemnos (autorizate si ilegale), pentru care se recurge la tehnici de pozitionare GPS. Investigatiile in teren pot stabili drept puncte de monitorizare: zonele unor depozite autorizate de deseuri de material lemnos si perimetrele unor depozite ilegale (amplasate preponderent langa albiile unor ape curgatoare).

Monitorizarea on-line a calitatii solului in zonele imediat invecinate depozitelor de material lemnos, poate reda efectele induse de aceste depozite, prin inregistrarea in arhivele digitale (sistem telematic) a valorilor unor indicatori de calitate. O serie de indicatori de calitate importanti pot fi determinati prin prelevare de probe si analize de laborator.

Analiza rezultatelor investigatiilor poate releva:

nivelul de afectare calitativa a apelor de suprafata prin prezenta in vecinatate a unui depozit de material lemnos;

efectele de crestere in aval de depozit a valorilor indicatorilor de calitate pH, turbiditate, cloruri, azot amoniacal, azotati si azot total, incarcare organica, sulfati etc.

In functie de complexitatea si numarul de parametrii achizitionati din fiecare punct de masura, in cadrul sistemului se definesc urmatoarele tipuri de statii:

– statii de achizitie hidrometrice (achizitioneaza nivelul in apele de suprafata, temperatura atmosferica, calitatea apelor de suprafata si din panza freatica),

– statii pluviometrice (achizitioneaza parametrii in functie de configuratia statiei: (temperatura, precipitatii),

– statii de achizitie din puturile de foraj (achizitioneaza date referitoare la variatia nivelului panzei freatice in forajele de urmarire si de exploatare, precum si calitatea apelor),

– statii portabile pentru achizitia datelor de la puturile de foraj si transferul lor in baza de date la dispecerul zonal.

Pe baza cercetărilor îndelungi s-a stabilit că soluția cea mai avantajoasă este crearea unui sistem telematic pentru managementul și monitorizarea on-line a zonelor intravilane degradate prin depozitarea necontrolată a deșeurilor care propune o soluție originală de monitorizare on-line a stării depozitelor de material lemnos, din punct de vedere al perimetrului și valorilor parametrilor de mediu.

Prin soluțiile propuse se promovează conceptele de „producții curate”, eficiente din punct de vedere economic și, în același timp, sănătoase pentru mediu. Acestea asigură conservarea și protecția zonelor cu depozite de material lemnos în consens cu cerințele dezvoltării durabile.

Se determină punctele critice din punctul de vedere al poluării datorate depozitării necontrolate a materialului lemnos și se identifică particularitățile zonale privind necesitățile de monitorizare.

Sistemul de monitorizare este conceput ca o serie de acțiuni și activități corelate în vederea îmbunătățirii condițiilor de viață a locuitorilor și a stării mediului. Acesta constă în dezvoltarea unei mentalități adecvate a comunității privind identificarea, evaluarea cu realism a problemelor de mediu, precum și educarea populației în sensul schimbării atitudinii și comportamentului față de mediu și resursele naturale (în principal, cele neregenerabile). Se vizează protejarea și conservarea fondului funciar, ca premisă a dezvoltării durabile și păstrării echilibrului între protecția mediului, creșterea economică locală și accesul echitabil la resurse inter-generații.

Prin monitorizarea stării parametrilor de mediu în amplasamentele identificate ca zone monitorizate, se pot evidenția:

• depozitarea necontrolată de material lemnos pe terenuri cu destinație rezidențială sau agricolă;

• depozitarea necontrolată de material lemnos pe malul unor râuri și a păraielor afluente;

• efectele asupra calității apelor de suprafață și solului, produse de depozitarea neautorizată a materialului lemnos.

Monitorizarea unui amplasament presupune poziționarea geografică a perimetrelor depozitelor de material lemnos (autorizate și ilegale), pentru care se recurge la tehnici de poziționare GPS. Investigațiile în teren pot stabili drept puncte de monitorizare: zonele unor depozite autorizate de deșeuri de material lemnos și perimetrele unor depozite ilegale (amplasate preponderent lângă albiile unor ape curgătoare).

Monitorizarea on-line a calității solului în zonele imediat învecinate depozitelor de material lemnos, poate reda efectele induse de aceste depozite, prin înregistrarea în arhivele digitale (sistem telematic) a valorilor unor indicatori de calitate. O serie de indicatori de calitate importanți pot fi determinați prin prelevare de probe și analize de laborator.

Analiza rezultatelor investigațiilor poate releva:

• nivelul de afectare calitativă a apelor de suprafață prin prezența în vecinătate a unui depozit de material lemnos;

• efectele de creștere în aval de depozit a valorilor indicatorilor de calitate pH, turbiditate, cloruri, azot amoniacal, azotați și azot total, încărcare organică, sulfați etc.

În funcție de complexitatea și numărul de parametrii achiziționați din fiecare punct de măsură, în cadrul sistemului se definesc următoarele tipuri de stații:

– stații de achiziție hidrometrice (achiziționează nivelul în apele de suprafață, temperatura atmosferică, calitatea apelor de suprafață și din pânză freatică),

– stații pluviometrice (achiziționează parametrii în funcție de configurația stației: (temperatura, precipitații),

– stații de achiziție din puțurile de foraj (achiziționează date referitoare la variația nivelului pânzei freatice în forajele de urmărire și de exploatare, precum și calitatea apelor),

– stații portabile pentru achiziția datelor de la puțurile de foraj și transferul lor în baza de date la dispecerul zonal.

3.4. Reducerea consumurilor energetice și a emisiilor poluante la fabricile de mobilă

Reducerea consumurilor energetice și a emisiilor poluante la fabricile de mobilă constă în:

• transportul pneumatic de la utilajele tehnologice de prelucrarea lemnului, filtrarea aerului și recircularea pe perioada de iarnă a aerului cald rezultând economie de energie termică pe perioada de încălzire spațială;

• sistemul nou propus de eco – flow cu convertizoare de frecvență – asigură funcționarea ventilatoarelor la debitul necesar numai pentru utilajele ce lucrează simultan;

• filtrele “negative” permit funcționarea unor ventilatoare cu randament ridicat fiind pentru aer curat;

• ultimele măsuri (eco – flow, filtre negative) asigura economie de energie electrică instalată și absorbită față de instalațiile de transport pneumatic, clasice cu filtre, care asigură numai economie de energie termică și parametrii de protecția mediului.

Un sector al acestor investiții de protecția mediului este rumegușul și praful rezultat pe fluxul tehnologic al prelucrării lemnului în fabricile de mobilă.

Acesta a cunoscut diverse sisteme de evacuare, care pentru perioadele respective rezolvau problema cu avantaje și dezavantaje, dar cu consumuri energetice mari. De când instalațiile de filtrare au început să înlocuiască cicloanele utilizate pentru separarea materialului de aerul care îl transporta, principala preocupare a devenit eficientizarea investițiilor prin reducerea costurilor de exploatare a echipamentelor de filtrare.

Aspectele de microclimat din interiorul halelor de producție, cât și cele de protecție a mediului din exterior au un rol foarte important. Reducerea consumurilor energetice în exploatarea zilnică a instalațiilor a devenit un factor predominant în alegerea tipului de instalație de filtrare și colectare a prafului și rumegușului din fluxul de fabricație.

Din acest punct de vedere, flexibilitatea în utilizări variază, readaptarea instalațiilor pentru utilaje existente sau pentru cele noi constituie o importantă deosebită. O instalație convențională de tip arborescent sau cu conuri colectoare în hala de producție, va oferi o rezolvare necorespunzătoare în cele mai multe cazuri, ducând la dezechilibrări în instalații și insuficientă în exhaustare, atunci când în flux se înlocuiesc utilaje cu alte debite de exhaustare sau se adaugă utilaje noi.

În prezent s-a dezvoltat conceptul denumit ,,eco-flow” care a plecat de la ideea reducerii distanțelor de transport a particulelor de lemn în fluxul de aer și completarea traseului cu transport mecanic.

Instalațiile de tip arborescent concepute ulterior, înlocuiau conurile colectoare cu o succesiune de ramificații care aveau consum energetic (respectiv pierderi de presiune) mai mici, dar aveau dezavantajul construcțiilor fixe, nu permiteau schimbări decât cu refacere integrală. Instalațiile cu ,,eco-flow au înlocuit conurile colectoare clasice cu un canal rectangular etanș, format din module tip adaptabile la diferite situații, care se montează în lungul halei. Conductele de exhaustare de la utilajele tehnologice se racordează în acest canal pe drumul cel mai scurt, cu o mică schimbare de direcție pentru a pătrunde în canal la cca. 45 grade.

Aerul refulat din ventilatoare se întoarce curat în hala prin canale de recirculare și difuzoare de dispersie. La acest sistem se adaugă o instalație de transfer, rețea formată din ventilator, ciclon cu căciulă de recirculare conducta tur și conducta retur. Instalația transferă materialul concentrat la siloz, de regulă pentru ardere, iar surplusul pentru brichetare.

Gradul de filtrare al aerului este în strictă concordanță cu standardele europene pentru aerul recirculat în spațiile de producție având un conținut de sub 0,5 mg/m3 de particule față de normă sanitară de interior de 1,5 mg/m3.

Echipamentele performanțe asigura și condițiile impuse de normele de protecția muncii și PSI. O problemă neglijată de mulți producători de mobilă sau alte produse finite din lemn este stocarea rumegușului, în special cel uscat, care constituie un combustibil de valoare în condițiile actuale de criză energetică.

În final, instalațiile de exhaustare și transport pneumatic trebuie să realizeze trei lucruri:

– evacuarea rumegușului de la utilaje;

– transportul în condiții de maximă eficiență economică;

– stocarea pentru utilizare rațională și eficientă și conservarea calităților combustibile.

Materialul colectat de instalațiile de transport pneumatic, se stochează în silozuri care se dimensionează diferit în funcție de amplasament și de obiectivul la care se implementează conceptul.

3.5. Concluzii:

• instalațiile sunt indispensabile și trebuie considerate conjugat cu orice flux de producție din domeniu;

• lipsa performanțelor din sistemul de exhaustare poate produce pierderi financiare ,,invizibile” pentru majoritatea utilizatorilor, și din nefericire și ,,vizibile” la incendii sau accidente. Cei mai buni manegeri nu vor sesiza de ex. indicele kw/mc aer… .;

• complexitatea aspectelor tehnice din sistemele de exhaustare nu este suficient înțeleasă de utilizatori și se constată în multe cazuri o întreținere și o exploatare necorespunzătoare a instalațiilor indiferent de gradul de complexitate sau modernizare; investițiile nu sunt asociate cu instruirea personalului de întreținere;

• fiecare situație trebuie studiată individual pentru a se alege soluția optimă, nu există tipuri de echipamente, toate sunt concepute din module (sistem Lego) pentru a satisface orice beneficiar, pentru a se face ușor adaptări în caz de extindere, retehnologizare sau reprofilare. Această modulare și fiabilitate a echipamentelor permit vânzarea acestora la preț bun în caz de faliment, deoarece se adaptează ușor la alte condiții sau pot fi uneori divizate pentru mai mulți cumpărători de capacitate mică;

• pentru orice acțiune de implantare a acestor sisteme se recomandă consultarea specialiștilor și elaborarea de studii de fezabilitate pe specialități multiple.

CAPITOLUL IV

TEHNOLOGIA DE FABRICAȚIE A CORPULUI DE MOBILIER

PENTRU  BUCĂTĂRIE ,,BRL1PRE 70*90”

4.1. Fluxul de fabricație

Dulapul de bucătărie face parte din grupa mobilierului de bucătărie, de uz cazic. Din punct de vedere constructiv face parte din grupa mobilei corp, iar funcțional este un produs pentru depozitare și păstrare (fig. 4.1).

Fig. 4.1. Desenul 3D al corpului de bucatarie ,,BRL1PRE 70*90”

Panourile dulapului sunt executate din P.A.L melaminat, motiv pentru care procesul tehnologic pentru fabricarea produsului este unul simplificat, eliminându-se operații de furniruire și finisare și dând posibilitatea uitilizarii liniilor de prelucrare pe agregat.

La stabilirea dimensiunilor s-a ținut cont atât de destinația ce i-a fost conferită cât și de spațiul pentru care a fost creat.

Descrierea produsului:

Corpul de mobilier este un dulap inferior, de colț cu două uși. Acesta are următoarele dimensiuni: lățime 90 cm, 70 cm înălțime și 50 cm adâncime.

Dulapul este format din : placa inferioară și pereți laterali, executate din P.A.L melaminat de 19 mm, alb; placa superioară din granit; 6 picioare din PVC.

În interior are doi suporți din oțel, două platforme rotitoare din aluminiu, ce suportă o sarcină de 27,5 kg fiecare, și patru balamale din aliaj de aluminiu-nichel (schița figura 4.1.).

Figura 4.1. Schița dulapului de bucatarie

Procesul tehnologic

Produsul este executat din panouri de P.A.L melaminat. Astfel procesul tehnologic este mult simplificat în raport cu panourile furniruite. Plăcile înnobilate au suprafețe finisate, fiind exluse din fluxul tehnologic operațiile de furniruire, șlefuire și finisare. Ținând cont de aceste considerente, procesul tehnologic pentru fabricarea dulapului de bucătărie cuprinde următoarele grupe de operații :

1. Debitarea panourilor din P.A.L. melaminat

2. Prelucrarea mecanică a panourilor

3. Asamblarea produsului

Debitarea panourilor din P.A.L melaminat, are drept scop croirea din panouri standardizate, a panourilor pentru produsul de mobilier la dimensiuni brute. Operația se execută la fierăstraie circulante care folosesc ca scule tăietoare, discuri circulante cu dinți placați, cu carburi metalice. Pentru obținerea unui rând ridicat se întocmesc în prealabil scheme de debitare. (figura 4.2.)

Figura 4.2. Utilaj pentru debitare, cu fierastrau circulant

Prelucrarea mecanică a panourilor se face în linii de prelucrare unde operațiile se execută în flux continuu.

Aceste linii cuprind următoarele agregate:

1. agregate de prelucare a panourilor

2. agregate de aplicat borduri din H.D.S

Panourile sunt prelucrate mai întâi la agregatul de formatizat la lățime folosindu-se două discuri circulare, din care, unul execută o pretaiere pe suprafața inferioară a panoului, iar următorul execută formatizarea propriu-zisă.

Pentru acestea se vor folosi discuri circulante, cu număr mare de dinți și unghiuri de atac mici. Prin transportul de legătură panourile sunt conduse la agregatul de aplicat borduri pe canturile transversale.

Bordurile din H.D.S au fost debitate în prealabil la lungimi și lățimi brute. Tot la acest agregat se execută operațiile de retezare a supradimensiuni,la lungimea bordurilor cu discuri circulante și frezarea adaosului de prelucrare la grosime. De pe transportorul cu role acționate panourile își schimbă direcția de avans cu 90° printr-o instalație de transfer.

Apoi panourile sunt introdu-se în agregatul de formatizat la lungime unde se execută aceleași operații că și la primul agregat (figura 4.3.). În continuare se aplică bordurile din H.D.S pe canturile longitudinale (figura 4.4.).

Figura 4.3. Agregat pentru prelucrarea mechanică

Figura 4.4. Agregat pentru aplicarea bordurilor din H.D.S. pe canturile longitudinale

Asamblarea produsului, se face în următoarele faze :

1. Aplicarea celor doi suporți cu șuruburi pentru lemn ; 

2. Asamblarea panourilor sub formă de cuțite cu ajutorul unui adeziv special și păstrarea acestuia în utilajul pentru presare ( figura 4.5.);

3. Crearea locașurilor pentru partea balamalei ce vine fixată pe ușă (figura 4.6.);

4. Aplicarea ușilor și asamblarea balamalelor;

5. Asamblarea polițelor rotitoare și fixarea lor în corpul de bucătărie;

6. Ambalarea produsului (figura 4.7.);

7. Livrarea produsului (figura 4.8.).

Figura 4.5. Utilaj pentru presare

Figura 4.6. Masina de executat gauri pentru balamale

Figura 4.7. Utilaj pentru ambalarea produselor

Figura 4.8. Autovehicul dedicat transportului produselor

O importantă deosebită in construcția unei piese de mobilier de bucătărie, o are feroneria. Aceasta trebuie sa ofere o foarte bună calitate a mișcării. Pentru construcția dulapului ,,BRL1PRE 70*90” au fost necesare patru balamele, pentru a asigura sustinerea si funcționarea perfectă a ușilor.

Pentru a putea atinge cele mai inalte standarde, fabrica TEMPTA MOBLES folosește balamale importate din Germania de la firma GRASS.

……………….calcul tensiuni BALAMALE ??

,,GRASS’’ este o companie dinamică cu un brand de renume mondial. De mai bine de șaizeci de ani, aceasta, este unul dintre cei mai importanți producători internaționali de accesorii și echipamente de mobilier.

[NUME_REDACTAT] sunt confecționate integral din metal, functioneaza fara zgomot si rezistă in timp. Rezistența acestora este verificată si certificată pentru 80.000 de cicluri deschis/inchis.

4.2. Măsuri de protecția muncii la executarea produsului

Pentru fierăstraie circulare: cuțitul divizor se montează în spatele discului circular, la o distanță de 5- 10 mm de acesta. Fiecare disc va fi protejat cu capete de protecție, pentru a împiedică pătrunderea mâinilor în zona de tăiere. La prelucrarea pieselor scurte se vor folosi împingătoare. Este interzisă folosirea discurilor fisurate, crăpate sau cu mai mult de trei dinți lipsă, ori cu doi dinți consecutivi rupți.

Este interzis ca muncitorul să stea în planul de tăiere al discului circular; el va sta în poziție laterală. Pentru prelucrarea mecanică agregatele sunt prevăzute cu capote de protecție și cu hote de absorbție a așchiilor pentru toate capetele de lucru. Toate organele în mișcare vor fi prevăzute cu apărători de protecție.

La montarea produsului manevrarea uneltelor și în special a mașinilor portative se va face cu atenție, cu legături făcute curent. Produsul care se montează va fi fixat rigid pe masă, pentru a nu se deplasa ori răsturna.

4.3. [NUME_REDACTAT] este un aspect foarte inmortant în orice tip de fabrică. În societatea ,,Tempta mobles” reciclarea constă în reutilizarea materialelor rămase în urma procesului de debitare al panourilor. Acestea sunt tăiate și utilizate în crearea cataloagelor cu mostre ce urmează a fi înmânate viitorilor clienti (ex. Fig 4.9.).

Deșeurile tip rumeguș, sunt colectate de firme specializate.

Figura 4.9. Exemple de cataloage cu mostre de material

4.4. Imbunătățirea designului si functionalității corpului de bucătărie ,,BRL1PRE 70*90”

Într-o bucătărie mică, și nu numai, este bine să profiți la maxim de spațiul pe care îl ai la dispoziție și să alegi mobilă de bucătărie versatilă, multifuncțională, care să servească dublu rol.

Mobilierul de bucătărie pe care îl propun se înscrie în cele mai noi tendințe de design, având la bază două principii vitale: aspectul și funcționalitatea. Mai ales dacă spațiul este limitat, mobila trebuie să devină un element care să ajute la organizarea optimă a obiectelor .

Mobilierul de bucătărie modern, îmbină armonios lemnul cu metalul sau sticla.

In prima faza, s-a căutat introducerea unei noi funcții corpului de mobilier ,,BRL1PRE 70*90” și s-a ajuns la crearea unui nou element ,și anume: un suport metalic din aluminiu cu roți, care, prin asamblarea cu cele două platforme ce compun dulapul, să formeze o masuță de cafea. (fig. 4.10.).

Fig.(4.10). Suportul si masuța asamblată

Urmatoarea problema a fost depozitarea suportului cu dimensiunile: 78 cm diametru, 75 cm inaltime. Am gasit ca solutie optimă, depozitarea acestuia in corpul de mobilier, intrucat nu impiedică funcționarea sistemului pentru rotirea celor două platforme si nici depozitarea in interiorul dulapului, a alimentelor sau obiectelor necesare in bucătărie.

Fig. (4.11.) Soluția propusă: dulapul cu scheletul măsuței depozitat in interior

Soluția propusă, vine in ajutorul persoanelor care dispun de spații restranse in bucătărie și nu numai. Astfel un corp simplu de bucătărie, care pana acum avea doar rolul de depozitare, se transformă in unul multifuncțional. Această soluție aduce doua elemente de mobilier intr-unul singur. Avem aici dulapul pentru bucătărie destinat depozitării alimentelor sau altor obiecte necesare in bucătărie dar și o măsuță care se poate scoate si asambla foarte simplu si rapid.

Cel mai important aspect al acestei soluții, este fapul ca nu este necesar un spațiu in plus de depozitare a suportului măsuței, deoarece acesta este ascuns in interiorul dulapului si nu impiedica funcțiile acestuia.

S-a urmarit ca utilizatorul să poată profita in totalitate de spațiul disponibil. Astfel, odată asamblat suportul si cele două platforme metalice in scopul folosirii acestora pe post de măsuță, in interiorul dulapului ramane un spațiu foarte mare disponibil in continuare depozitării.

Aceste posibilitați diverse de folosire a spațiului si a componentelor corpului de mobilier, sunt la alegerea utilizatorului, modificarea și asamblarea componentelor fiind una facilă și rapidă, nefiind necesare instrumente speciale.

Accesoriile încorporabile din aluminiu folosite la construcția corpului de mobilier ,,BRL1PRE 70*90”, sunt potrivite pentru a aduce un design deosebit mobilei de bucătărie acestea imbinandu-se armonios cu lemnul.

4.4. Variante de fabricație ale corpului de mobilier ,,BRL1PRE 70*90”

Societatea ,, TEMPTA MOBLES’’ folosește ca material de baza pentru toate corpurile de mobilier (cu exceptia celor din lemn masiv), PAL-ul melaminat de 19 mm. Astfel, in cele mai multe cazuri, prețul mobilei diferă in funcție de materialul folosit la fabricarea ușilor, tipul blatului, in cazul corpurilor inferioare, și accesoriile folosite. Prețul creste direct proporțional cu calitatea materialelor și a accesoriilor..

Pentru a putea observa diferențele se va face o comparație intre trei variante ale aceluiași corp de mobilier.

VARIANTA 1

Pentru a obține o variantă economică a piesei de mobilier am folosit ca material de bază, pentru interior și pentru uși PAL-ul melaminat, blat din granit și balamale fără frână. Pe langă aceste materiale și accesorii, avem și componentele standard pentru acest tip de corp de mobilier: pachetul format din suporții și platformele interioare, picioarele impreună cu bazele de prindere pentru acestea si bordurile pentru cant. Această variantă nu prezintă mânere, forma in care este decupată ușa ajutand la deschiderea cu ușurință a acesteia. (fig. 4.11).

Fig. 4.11. Exemplu de ușă fără mâner

In tabelul de mai jos sunt prezentate piesele din care este alcătuit corpul de mobilier, impreună cu dimensiunile și prețurile fiecăreia.

VARIANTA 2

Pentru a da un plus de valoare și a imbunătăți aspectul mobilierului, am ales un material de o calitate mai înalta la fabricarea ușilor. De asemenea, pentru a crește comfortul, sunt necesare balamalele cu frână, evitand astfel neplăcerile provocate de trântirea ușilor. Ca și blat, am ales Silestone, unul din cele mai căutate materiale, atat pentru aspectul său cat și pentru proprietățile foarte bune.

Silestone este un material de suprafață care este utilizat în principal în bucătării și băi, dar, își găsește utilizarea și în laboratoare sau spitale.

Materialul este fabricat exclusiv de către compania spaniolă Cosentino.

Materialul este format din umpluturi de minerale anorganice (85-95%), ca de exemplu, siliciu, cuarț, cristobalit, sticlă, poliester (5-15%), pigmenți și aditivi (<5% ), printre altele.

Suprafața este rezistentă la zgârieturi și pete, iar absorbția de lichid este foarte scăzută. La rândul său, blatul oferă protecție antibacteriană.

[NUME_REDACTAT] este prezent în peste 50 de țări și este unul dintre cele mai cunoscute [NUME_REDACTAT].

VARIANTA 3

Dacă dorim o mobilă de cea mai bună calitate, ce se inscrie in categoria mobilierului de lux, vom alege cu siguranță lemnul masiv pentru fabricarea acesteia, blatul de marmură și cele mai bune accesorii. Pentru un plus de comfort, avem posibilitatea montării in interiorul dulapului, a unei lampe LED cu senzor pentru dechiderea ușii.

BIBLIOGRAFIE

1. Byers M. – [NUME_REDACTAT] Enciclopedia,Ed. MOMA,2004

2. Col.autori – Bauhaus, Ed. Könemann, Köln, 2000

3. Col.autori – Dictionar de artă, vol.I,II,Ed. Meridiane, Bucuresti,1995,1998

4. Duncan A. – [NUME_REDACTAT]', Ed. Thames & Hudson, Londra,1977

5. [NUME_REDACTAT].,Fiell P. – [NUME_REDACTAT], Ed. Taschen, Köln, 2002

6. Smith E.L.- Histoire du mobilier , Ed. Thames & Hudson,Paris,1990

7. Montenegro R. – Les meubles, Ed. Solar, Paris,1992

8. Reviste de specialitate din domeniul Design-ului de produs și al [NUME_REDACTAT]

9.[NUME_REDACTAT] , Univ. „Al.I.Cuza” – Industria mobilei din România în perspectiva integrării în [NUME_REDACTAT], Iași

10. [NUME_REDACTAT] de Mobilă din România -Simpozionul „Cooperarea industriala si de afaceri [NUME_REDACTAT] – România”, București, 6-7 sept. 1999

11. [NUME_REDACTAT] tale- articol Succesiunea trenduriilor

12. INDUSTRIA MOBILEI DIN ROMANIA – scurta prezentare- [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] -http://www.apmr.org/industry/industri.html

13. Cod CAEN 2008 – http://www.coduri-caen.com/

14. http://www.artline.ro/1_613_Stiluri_de_mobilier_10424.html

15. [NUME_REDACTAT] – [NUME_REDACTAT]

16. Comerț electronic, [NUME_REDACTAT]. http://ro.wikipedia.org/wiki/Comer%C5%A3_electronic

17. http://www.bodnar.eu/category/tehnologii/

18. Informații specializate din mediul Internet