Elemente de cristalografie [616952]

Elemente de cristalografie

3
CAPITOLUL 1
ELEMENTE DE CRISTALOGRAFIE

Materia se poate g ăsi în natur ă în diferite st ări: solid ă, lichid ă, gazoas ă și plasm ă. În starea
solid ă atomii care compun materialul interac /uni0163ioneaz ă relativ puternic fa /uni0163ă de celelalte st ări
astfel încât se ob /uni0163in aranjamente de atomi periodice sau nu, dar cu o consisten /uni0163ă mult mai
mare. Propriet ă/uni0163ile fizice ale materialului sunt direct legate de a cest tip de aranjament. Un
exemplu este denistatea materialului care depinde d e volumul celulei elementare și de
num ărul atomilor care exist ă în celula elementar ă. Cristalografia este știin /uni0163a care se ocup ă cu
studiul aranjamentului atomilor dintr-un material. Studiul se face pornind de la identificarea
elementelor de baz ă, adic ă asocierea unei re /uni0163ele cristaline materialului studiat urmat ă de
identificarea atomilor din celula elementar ă a re /uni0163elei respective.
Starea solid ă poate fi împ ăr/uni0163it ă în dou ă categorii importante: starea cristalin ă și starea amorf ă.
În starea cristalin ă atomii din material formeaz ă un ansamblu denumit baz ă care se repet ă
periodic, conform re /uni0163elei asociate materialului respectiv formând astfel re /uni0163eaua cristalin ă.
Astfel, o re /uni0163ea cristalin ă este compus ă din dou ă elemente: baza și re /uni0163eaua. Pentru a construi un
cristal avem nevoie de informa /uni0163iile care descriu cele dou ă elemente, baza și re /uni0163eaua.
Re /uni0163eaua se poate defini cu ajutorul unui vector, care descrie pozi /uni0163ia nodurilor re /uni0163elei, adic ă,
z p y n xmRrrrr
+ + = (1)
Unde m,n, p sunt numere întregi care tind la infinit, iar xr, yr, zr versorii axelor de coordonate.
Pentru a completa re /uni0163eaua cristalin ă ad ăug ăm la acest vector, vectorii care descriu baza, și
astfel se ob /uni0163ine re /uni0163eaua cristalin ă, adic ă pozi /uni0163ia atomilor din cristal, prin simpla transla /uni0163ie a
bazei pe dou ă sau trei direc /uni0163ii independente. Aceast ă defini /uni0163ie a cristalului este valabil ă în
cazul unui cristal ideal. Valorile coeficien /uni0163ilor m,n, p sunt finite în cazul unui cristal real,
astfel c ă num ărul atomilor din cristal este finit. Acest lucru pe rmite realizarea de simul ări prin
construirea unor modele teoretice cu ajutorul calcu latorului.

Elemente de cristalografie

4
Forma celulei elementare se define ște folosind trei vectori și unghiurile dintre ace știa. În
func /uni0163ie de aceast ă form ă, cristalul studiat poate fi încadrat întrunul din cele 7 sisteme
cristalografice, și anume: triclinic, monoclinic, orthorombic, trigon al, tetragonal, hexagonal,
cubic. Continuând clasificarea prin introducerea g rupurilor de simetrie în care poate fi
încadrat cristalul avem 32 grupuri de simetrie puct ual ă, prezentate în tabelul I.
Tabel I. Grupurile punctuale
Sistem cristalin Grup punctual
Triclinic 1, 1
Monoclinic 2, m, 2/m
Orthorombic 222, mm2, mmm
Tetragonal 4, 4 ,4/m, 422, 4mm, 4 m2, 4/mmm
Trigonal 3, 3 , 32, 3m, 3 m
Hexagonal 6, 6 , 6/m, 622, 6mm, 6 m2, 6/mmm
Cubic 23, m3 , 432, 4 3m, m3 m

La aceste elemente se adaug ă și clasificarea Bravais, care con /uni0163ine 14 tipuri de re /uni0163ele, conform
tabelului II.

Elemente de cristalografie

5
Tabel II. Re /uni0163ele Bravais
Sistem cristalin P
Primitiva C(A,B)
Baza
centrata I
Volum
centrat F
Fete centrate R
Romboedric
Triclinic X
Monoclinic X X
Orthorombic X X X X
Tetragonal X X
Hexagonal/ Trigonal X X
Cubic X X X

Combinarea re /uni0163elelor Bravais cu grupurile punctuale conduc la un num ăr de 230 grupuri
spa /uni0163iale sau clase cristalografice.

Elemente de cristalografie

6
1.1. ELEMENTE DE SIMETRIE

Simetria geometric ă a structurii cristaline este proprietatea spa /uni0163iului cristalin de a coincide cu
el însu și prin aplicarea unor transform ări smetrice. Opera /uni0163iile sau transform ările de simetrie
sunt reflexia, rota /uni0163ia, transla /uni0163ia, în urma c ărora spa /uni0163iul poate fi adus s ă coincid ă cu ele însu și.
Elementele de simetrie sunt concepte ajut ătoare care simplific ă descrierea trasform ării de
simetrie. Astfel de elemente sunt punctul, linia, d reapta, planul. În urma transform ărilor
distan /uni0163ele dintre punctele care compun figura r ămân neschimbate. Opera /uni0163iile de simetrie pot fi
împ ăr/uni0163ite în dou ă grupe:
– finite sau punctuale, în care un singur punct al fi gurii r ămâne neschimbat și
– infinite sau spa /uni0163iale în care nu r ămâne pe loc nici un punct.
Opera /uni0163iile de simetrie finite, simple sunt reflexia și rota /uni0163ia, ele fiind definite de urm ătoarele
elemente de simetrie: planul de simetrie, notat cu m ( mirror), axa de simetrie, notat ă cu n
(unde n = 2, 3, 4, 6) și centrul de simetrie 1 .
Planul de sime trie este planul care divide figura în dou ă p ăr/uni0163i identice una inversat ă fa /uni0163ă de
cealalt ă, ca și imaginea din oglind ă. Un triunghi echilateral are trei astfel de plane,
perpendiculare pe planul triunghiului.
Axa de simetrie este linia dreapt ă în jurul c ăreia, prin rota /uni0163ie, se ob /uni0163in aceea și figur ă. Num ărul
n, denumit și ordin al axei, ne indic ă de cîte ori se suprapune figura cu ea îns ăș i la o rota /uni0163ie
complet ă. Unghiul de rota /uni0163ie elementar este un submultiplu al lui 2 π, și este unghiul cel mai
mic cu care trebuie rotit ă figura pentru a se suprapune cu ea îns ăș i.
Centrul de simetrie , sau centru de inversie este un punct din interior ul figurii care are
proprietatea c ă orice dreapt ă care trece prin el întâlne ște puncte analoage ale figurii de ambele
păr/uni0163i la distan /uni0163e egale.
Prin combinarea acestor elemente de simetrie se ob /uni0163in cele 32 de grupuri spa /uni0163iale (Tabel I) de
simetrie în care se poate încadra un cristal.

Elemente de cristalografie

7
Opera /uni0163ia de simetrie infinit ă este transla /uni0163ia, care ad ăugat ă la transform ările de simetrie finite
definesc structura cristilin ă. Transla /uni0163ia este o opera /uni0163ie de deplasare care se repet ă la infinit de-
a lungul unei drepte, cu acea și distan /uni0163ă denumit ă perioada transla /uni0163iei. Combinarea elementelor
de simetrie finite cu transla /uni0163ia d ă na ștere unor opera /uni0163ii de simterie comlexe. Un exemplu este
combinarea transla /uni0163iei cu opera /uni0163ia de oglindire fa /uni0163ă de planul de simetrie, care are ca rezultat
transformarea cu ajutorul planului de reflexie prin alunecare. Planul de reflexie cu alunecare
este un ansamblu format din aplicarea simultan ă a planului de simetrie și a unei deplas ări
paralele cu acesta, pe o distan /uni0163ă egal ă cu jum ătatea perioadei transla /uni0163iei din plan.
Axa de simetrie elicoidal ă este de asemenea un exemplu de combinare între ope ra /uni0163iile de
simetrie finite și infinite. Aceasta este rezultatul produsului dint re o ax ă de simetrie și
transla /uni0163ie aplicate simultan.

Elemente de cristalografie

8
1.2. RE /uni0162EAUA RECIPROC Ă

Pe lâng ă re /uni0163eaua care ajut ă la definirea structurii cristaline este foarte uti l ă introducerea re /uni0163elei
reciproce. Aceast ă re /uni0163ea se define ște cu ajutorul a trei vectori * * *,,cbarrr care sunt solu /uni0163ia
sistemului de ecua /uni0163ii:
, 1 , 0 , 0, 0 , 1 , 0, 0 , 0 , 1
* * ** * ** * *
=⋅ =⋅ =⋅=⋅ =⋅ =⋅=⋅ =⋅ =⋅
cc cb cabc bb baac ab aa
rr rr rrrrrr rrrrrrrr
(2)
Rezolvând acest sistem ob /uni0163inem:
vcbarr
r ×=*, vacbrrr ×=*, vbacrrr ×=* (3)
Unde v este volumul celulei elementare definit prin:
()cbavrrv×⋅= (4)
Folosind propriet ă/uni0163ile produsului vectorial a vectorilor ob /uni0163inem
( )vcba1* * *= ×⋅rrv (5)
Un vector din re /uni0163eaua reciproc ă, asociat unui plan cristalin este descris de,
* * *c l b k ahgrrrr+ + = (6)
Unde h,k,l sunt indicii Miller asocia /uni0163i planului respectiv.
În continuare sunt descrise cele 7 sisteme cristali ne.

Elemente de cristalografie

9
Sistemul triclinic
Este definit prin vectorii cbarrr,, cu c barrr≠ ≠ și unghiurile dintre ace știa o90 ≠≠≠ γβα .
Grupurile punctuale asociate acestui sistem sunt 1 și -1, și permite doar re /uni0163eaua primitiv ă din
clasificarea Bravais. Pentru a rezolva problema unu i cristal cu structura monoclinic ă trebuie
găsite valorile c barrr≠ ≠ și o90 ≠≠≠ γβα .
Pentru exemplificare am ales turcoazul caracterizat prin grup spa /uni0163ial P-1 și parametrii
re /uni0163elei :7.4240; 7.6290; 9.9100; 68.610; 69.710; 65.080;

Fig. 1. Cristal de turcoaz vizualizat pe diferite direc /uni0163ii (ansamblu, pe directia axei a, b și c)
Exist ă 2 reguli pentru selectarea celulei elementare:
– unghiurile dintre axele cristalografice trebuie s ă fie apropiate de 90 o, mai mari sau
egale cu 90 o
– unghiurile s ă fie mai mici sau egale cu 90 o

Elemente de cristalografie

10
Distan /uni0163ele interplanare hkl d sunt date de:
( )
( )
( )
γ β α γ β αγ β α
γγ β α γ β αβ γ α
βγ β α γ β αα γ β
α
cos cos cos 2 cos cos cos 1cos cos cos 2
cos cos cos cos 2 cos cos cos 1cos cos cos 2
cos cos cos cos 2 cos cos cos 1cos cos cos 2
cos 1
2 2 22 222 2 22 222 2 22 22
2
+ − − −
− ++
+ − − −
− +
++
+ − − −
− +
=
ab hk
clac hl
bkbc kl
ah
d
(7)

Sistemul monoclinic
Este definit prin vectorii cbarrr,, cu c barrr≠ ≠ și unghiurile dintre ace știa o90 ==γα
o90 ≠β .
Grupurile punctuale asociate acestui sistem sunt 2, m, 2/m, și permite re /uni0163eaua primitiv ă și
re /uni0163eaua cu baze centrate din clasificarea Bravais. Pen tru a rezolva problema unui cristal cu
structura monoclinic ă trebuie g ăsite valorile c barrr≠ ≠ și o90 ≠≠≠ γβα .
Pentru exemplificare am ales biotite caracterizat p rin grup spa /uni0163ial C 1 2/m 1 și parametrii
re /uni0163elei : 5.3204; 9.2100; 10.1040; 90.000; 100.102; 90.000;

Elemente de cristalografie

11

Fig. 2. Cristal de biotite vizualizat pe diferite direc /uni0163ii (ansamblu, pe directia axei a, b și c)
Exist ă 2 reguli pentru selectarea celulei elementare:
– axa y este aleasa ca fiind paralel ă cu axa unic ă de rota /uni0163ie (sau perpendicular ă pe planul
de oglindire) și ungiul β trebuie s ă fie mai mare dar apropiat de 90 o.
– analog cu prima regul ă, dar în loc de y se alege z și în loc de unghiul β se alege
unghiul γ.
Distan /uni0163ele interplanare hkl d sunt date de:
ββ
β β2 2 22
22
2 22
2sin cos 2
sin sin 1
ac hl
cl
bk
ah
d+ + + = (8)

Elemente de cristalografie

12
Sistemul ortorombic
Este definit prin vectorii cbarrr,, cu c barrr≠ ≠ și unghiurile dintre ace știa o90 === γβα
Grupurile punctuale aasociate acestui sistem sunt 2 22, mm2, mmm, și permite re /uni0163eaua
primitiv ă (P), cu baze centrate (C), cu volum centrat (I) și cu fe /uni0163e centrate (F) din clasificarea
Bravais. Pentru a rezolva problema unui cristal cu structura orthorombic ă trebuie g ăsite
valorile c barrr≠ ≠ .
Pentru exemplificare am ales un cristal de topaz ca racterizat prin grup spa /uni0163ial P b n m și
parametrii re /uni0163elei : 4.7238; 8.9473; 8.3900; 90.000; 90.000; 90.000;

Fig. 3. Cristal de topaz vizualizat pe diferite direc /uni0163ii (ansamblu, pe directia axei a, b și c)

Exist ă o singur ă regul ă pentur selec /uni0163ia celulei elementare și anume, axele cristalografice se
aleg paralel cu axele de rota /uni0163ie (sau perpendiculare pe planele de oglindire).

Elemente de cristalografie

13
Distan /uni0163ele interplanare hkl d sunt date de:
22
22
22
21
cl
bk
ah
d+ + = (9)

Sistemul tetragonal
Este definit prin vectorii cbarrr,, cu c barrr≠ = și unghiurile dintre ace știa o90 === γβα
Grupurile punctuale asociate acestui sistem sunt 4, 4,4/m, 422, 4mm, 4 m2, 4/mmm, și permite
re /uni0163eaua primitiv ă și re /uni0163eaua cu volum centrat din clasificarea Bravais. Pen tru a rezolva
problema unui cristal cu structura tetragonal ă trebuie g ăsite valorile carr≠.
Pentru exemplificare am ales un cristal de anatase caracterizat prin grup spa /uni0163ial I 41/a m d și
parametrii re /uni0163elei : 3.7850; 3.7850; 9.5140; 90.000; 90.000; 90.000;

Fig. 4. Cristal de anatase vizualizat pe diferite direc /uni0163ii (ansamblu, pe directia axei a, b și c)

Elemente de cristalografie

14
Exist ă o singur ă regul ă pentru selectarea celulei elementare, și anume, axa z este întotdeauna
paralel ă cu axa de rota /uni0163ie de ordin 4.
Distan /uni0163ele interplanare hkl d sunt date de:
22
22 2
21
cl
ak h
d++= (10)

Sistemul trigonal
Este definit prin vectorii cbarrr,, cu c barrr≠ = și unghiurile dintre ace știa
o o120 ,90 = == γ βα .
Grupurile punctuale aasociate acestui sistem sunt 3 , 3, 32, 3m, 3 m, și permite re /uni0163eaua
primitiv ă și re /uni0163eaua rombic ă din clasificarea Bravais. Pentru a rezolva problem a unui cristal
cu structura monoclinic ă trebuie g ăsite valorile carr≠.
Exist ă dou ă reguli pentru selec /uni0163ia celulei elementare, și anume:
– axa z este paralel ă cu axa de rota /uni0163ie de ordin 3, iar axele x și y formeaz ă un unghi de
90 de grade cu axa z
– în simetria trigonal ă axa de rota /uni0163ie este aleas ă de-a lungul diagonalei celulei primitive
astfel c ă avem c barrr= = și o90 ≠== γβα
Pentru exemplificare am ales un cristal de anatase caracterizat prin grup spa /uni0163ial R -3 m și
parametrii re /uni0163elei : 6.9600; 6.9600; 17.3500; 90.000; 90.000; 120.000;

Elemente de cristalografie

15

Fig.5. Cristal de alunite vizualizat pe diferite direc /uni0163ii (ansamblu, pe directia axei a, b și c)
Distan /uni0163ele interplanare hkl d sunt date de:
22
22 2
234 1
cl
ak hk h
d++ += (11)

Sistemul hexagonal
Este definit prin vectorii cbarrr,, cu cbarrr≠= și unghiurile dintre ace știa
o o120 ,90 = == γ βα .
Grupurile punctuale aasociate acestui sistem sunt 6 , 6, 6/m, 622, 6mm, 6 m2, 6/mmm, și
permite re /uni0163eaua primitiv ă și re /uni0163eaua rombic ă din clasificarea Bravais. Pentru a rezolva
problema unui cristal cu structura monoclinic ă trebuie g ăsite valorile carr≠.

Elemente de cristalografie

16
Pentru exemplificare am ales grafitul caracterizat prin grup spa /uni0163ial P63mc și parametrii re /uni0163elei :
2.4560; 2.4560; 6.6960; 90.000; 90.000; 120.000;

Fig. 6. Cristal de grafit vizualizat pe diferite direc /uni0163ii (ansamblu, pe directia axei a, b și c)
Exist ă dou ă reguli pentru selec /uni0163ia celulei elementare, și anume:
– axa z este paralel ă cu axa de rota /uni0163ie de ordin 3, iar axele x și y formeaz ă un unghi de
90 de grade cu axa z
– în simetria hexagoanl ă axa de rota /uni0163ie este aleas ă de-a lungul diagonalei celulei
primitive astfel c ă avem c barrr= = și o90 ≠== γβα
Distan /uni0163ele interplanare hkl d sunt date de:
22
22 2
234 1
cl
ak hk h
d++ += (12)

Elemente de cristalografie

17
Sistemul cubic
Este definit prin vectorii cbarrr,, cu cbarrr== și unghiurile dintre ace știa o90 === γβα
Grupurile punctuale aasociate acestui sistem sunt 2 3, m3 , 432, 4 3m, m3 m, , și permite re /uni0163eaua
primitiv ă (P), cu volum centrat (I) și cu fe /uni0163e centrate (F) din clasificarea Bravais. Pentru a
rezolva problema unui cristal cu structura cubic ă trebuie g ăsit ă valoarea ar.
Pentru exemplificare am ales grafitul caracterizat prin grup spa /uni0163ial Fd3m și parametrii re /uni0163elei :
3.5668; 3.5668; 3.5668; 90.000; 90.000; 90.000;

Fig.7. Cristal de diamant vizualizat pe diferite direc /uni0163ii (ansamblu, pe directia axei a, b și c)
Exist ă o singir ă regul ă pentru selec /uni0163ia celulei elementare, și anume: axele cristalografice sunt
întotdeauna paralele cu axele de rota /uni0163ie de ordin 2 sau 4, și axele de rota /uni0163ie de ordin 3 sunt
întotdeauna paralele cu diagonalele cubului.
Distan /uni0163ele interplanare hkl d sunt date de:
22 2 2
21
al k h
d+ += (13)

Elemente de cristalografie

18

1.3. DETERMINAREA PARAMETRILOR CELULEI ELEMENTARE.
INDEXAREA ȘI AUTOINDEXAREA

Primul pas important în rezolvarea structurii crist aline a unui material este achizi /uni0163ia datelor
despre acest material. Acurate /uni0163ea datelor achizi /uni0163ionate este unul din factorii care conduc la
reu șita identific ării corecte a celulei elementare a cristalului stud iat. Pentru determinarea
parametrilor re /uni021Belei este necesar ca pozi /uni0163iile vârfurilor din profilul ob /uni0163inut la difrac /uni0163ia pe
pulberea materialului s ă fie determinate exact. Valoarea intensit ă/uni0163ilor este un element folosit,
dup ă identificarea grupului spa /uni021Bial și al clasei cristalului, pentru a determina pozi /uni0163iile atomilor
din celula elementar ă. În prezent exist ă trei aplica /uni0163ii software larg r ăspândite, pentru
autoindexarea datelor ob /uni021Binute prin difrac /uni021Bie pe materialului studiat folosind difrac /uni0163ia pe
pulbere. Aceste aplica /uni021Bii sunt: TREOR, DICVOL și ITO. Fiecare dintre ele aplic ă metoda
încerc ării și a minimiz ării erorilor, dar în alt context. De exemplu, TREOR construie ște o
structur ă ini /uni0163ial ă și încearc ă s ă suprapun ă valorile calculate peste valorile m ăsurate. Dac ă
diferen /uni0163ele dintre cele dou ă seturi de valori sunt în limitele impuse de operat or algoritmul se
opre ște. DICVOL se bazeaz ă în principal pe modificarea volumului celulei elem entare.
Unul dintre cele mai complexe sisteme software pent ru determinarea structurii cristaline este
Crysfire care combina un set de 7 programe de index are automata. Determinarea structurii
este structurata in 8 pasi și anume:
1. Folosind TAUP și DICVOL (utilizând op /uni0163iunea de c ăutare 1, ) se caut ă sau se elimin ă
structurile cu simetrie ridicat ă de exemplu sistemult tetragonal sau mai sus. De no tat
faptul ca DICVOL este foarte sensibil la liniile pr ovenite de la impurit ă/uni0163i astfel c ă
rezultatul poate fi afectat serios de prezen /uni0163a acestor linii.
2. În pasul doi se încearc ă dou ă aplica /uni0163ii cu indexare rapid ă a zonei și anume ITO și
FJYN6. Cele dou ă aplica /uni0163ii permit prezen /uni0163a unor linii de impurit ă/uni0163i.
3. În pasul trei se utilizeaz ă TREOR și KOHL. Cele dou ă aplica /uni0163ii permit prezen /uni0163a
liniilor de imputrit ă/uni0163i, intr-o oarecare m ăsur ă, iar KOHL permite și prezen /uni0163a erorilor
întâmpl ătoare care pot apare într-un profil de difrac /uni0163ie.
4. Din nou se revine la DICVOL schimbând op /uni0163iunea de c ăutare, pentru a c ăuta
sistematic posibilitatea existentei structurilor or torombice și monoclinice.

Elemente de cristalografie

19
5. Se utilizeaz ă LZON pentru a identifica solu /uni0163iile cu simetrie sc ăzut ă. Setul de solu /uni0163ii
rezultat poate fi un punct de plecare pentru MMAP
6. Se utilizeaz ă MMAP entru vizualizarea solu /uni0163iilor op /uni0163inute cu LZON
7. Selectarea a 3-4 solu /uni0163ii din MMAP pentru a verifica solu /uni0163ia fizic ă corect ă.
8. Se utilizeaz ă CHECKCELL pentru verificarea grafic ă a solu /uni0163iilor ob /uni0163inute cu MMAP
și de asemenea testarea solu /uni0163iilor pentru verificarea mai riguroas ă a simetriei.
Printre aplica /uni0163iile software utilizate pentru indexarea profilelor ob /uni0163inute la difrac /uni0163ie se num ără
și McMaille. Metoda LeBeil aplicat ă de McMaille pentru indexare este o metoda matemati c ă
de c ăutare construit ă folosind metoda probabilistic ă Monte Carlo.
Alte aplica /uni021Bii dezvoltate pentru prelucrarea datelor ob /uni0163inute prin difrac /uni0163ie de raze X sunt
FullProf, GSAS, Rietan, BGMN și FOX.
În cazul difrac /uni0163iei de electroni exist ă relativ pu /uni0163ine aplica /uni0163ii care permit indexarea automat ă a
imaginilor de difrac /uni0163ie ob /uni021Binute pe materiale policristaline. Rezultatele sunt acceptabile în
cazul imaginilor ob /uni0163inute pe cristale pure în care distan /uni0163ele interplanare și intesit ă/uni0163ile asociate
sunt apropiate de valorile teoretice. Aplica /uni0163ia Analysis 5 din sistemul de achizitie și prelucare
de imagine iTEM permite cu ajutorul modulului de di frac /uni0163ie calibrarea imaginilor și de
asemenea m ăsurarea și indexarea imaginilor de difrac /uni0163ie în cazul în care parametrii re /uni021Belei
studiate sunt cunoscu /uni021Bi. În capitolul 5 este prezentat ă opera /uni021Bia de calibrare și indexare în cazul
unei distribu /uni021Bii uniforme de nanoparticule de aur, ob /uni021Binute prin evaporare în vid pe un film de
carbon amorf. De asemenea, aplica /uni021Bia CRISP2 este una din aplica /uni0163iile utilizate în prelucrarea
imaginilor de microscopie electronic ă, imagini de difrac /uni021Bie ob /uni021Binute pe monocristal sau
policristal sau imagini de înalt ă rezolu /uni021Bie. In func /uni0163ie de tipul de difrac /uni0163ie avem posibilitatea de
a selecta modul de lucru si respectiv forma rezulta telor. In cazul difrac /uni0163iei pe monocristale
lista rezultat ă este indexat ă automat în func /uni0163ie de parametrii de calibrare. Dac ă se cunoa ște
axa de zon ă, indexarea este complet ă. Pasul urm ător este utilizarea programului TRIPLE care
adun ă datele colectate pe acela și cristal la orient ări diferite. Astfel, se ob /uni0163ine un fisier de date
care poate fi utilizat în continuare la rafinare st ructurii cristaline folosind aplica /uni0163ia SIR pentru
rafinarea structurii cristaline.