Elemente algebrice construibile cu rigla s i [605120]
Ministerul Educat ¸iei Nat ¸ionale
Universitatea ”OVIDIUS” din Constant ¸a
Facultatea de Matematic ˘a s ¸i Informatic ˘a
Specializarea Matematic ˘a – Informatic ˘a
Elemente algebrice construibile cu rigla s ¸i
compasul
Lucrare de licent ¸ ˘a
Coordonator s ¸tiint ¸ific:
Lect. univ. dr. Iorgulescu Gabriel
Absolvent: [anonimizat] ¸ Andreea M ˘ad˘alina
Constant ¸a
2019
Cuprins
Cuprins i
Lista Figurilor 1
1 Extinderi de corpuri 1
1.1 Preliminarii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1
1.1.1 Caracteristica unui inel(corp) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1
1.1.2 Inele de polinoame . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1
1.1.3 Inele de fract ¸ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
1.1.4 Element prime s ¸i elemente ireductibile . . . . . . . . . . . . . . . . 5
1.1.5 Inele factoriale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
1.1.6 Factorialitatea inelelor de polinoame . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
1.2 Polinoame ireductibile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
1.2.1 Criterii de ireductibilitate pentru polinoame . . . . . . . . . . . . . 9
1.2.2 Criteriul de ireductibilitate al lui Eisenstein . . . . . . . . . . . . . 10
1.3 Extinderi de corpuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
1.3.1 Extinderi de corpuri algebrice s ¸i transcendente . . . . . . . . . . . 11
1.3.2 Extinderi de corpuri finite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
1.3.3 Extinderi de corpuri separabile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
i
Cuprins Cuprins
1.3.4 Extinderi de corpuri normale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
1.3.5 Extinderi de corpuri Galois . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
2 Teoria lui Galois 18
2.1 Teorema fundamental ˘a a teoriei Galois . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
2.2 Grupul Galois al unui polinom . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
2.3 Extinderi radicale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
2.3.1 R ˘ad˘acinile unit ˘at ¸ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
2.3.2 Ecuat ¸ii binome . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
2.3.3 Aplicat ¸ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
3 Construct ¸ii cu rigla s ¸i compasul 38
Referint ¸e bibliografice 47
ii
Lista Figurilor
1
Introducere
Teoria lui Galois reprezint ˘a un capitol spectaculos de algebr ˘a, extrem de important pentru
aplicat ¸iile sale ˆın matematic ˘a s ¸i informatic ˘a.ˆIn matematica abstract ˘a, ofer ˘a o leg ˘atur˘aˆıntre
teoria corpurilor s ¸i cea a grupurilor. Folosint teoria lui Galois, unele probleme care fac
referire la corpuri , pot fi reduse la grupuri, care sunt mai us ¸or de studiat. Evariste Galois
a folosit grupuri de polinoame pentru a ar ˘ata cum r ˘ad˘acinile unei ecuat ¸ii polinoame au o
leg˘atur˘a.
Scopul principal al algebrei a fost g ˘asirea formulelor de rezolvare a ecuat ¸iilor algebrice,
mai exact a exprimarea solut ¸iilor ˆın funt ¸ie de coeficient ¸i, folosind expresii cu radicali. Paolo
Ruffini s ¸i Niels Henrik Abel au demonstrat c ˘a ecuat ¸ia general ˘a de grad mai mare sau egal
cu 5 nu e rezolvabil ˘a cu radicali. Teoria lui Galois, care asociaz ˘a fiec ˘arei ecuat ¸ii un grup s ¸i
trage concluzii asupra ecuat ¸iei cu ajutorul studiului grupului, a rezolvat aceast ˘a problema.
ˆIn prima parte din primul capitol al lucr ˘arii vom fixa terminologia s ¸i notat ¸iile, vom
prezenta unele definit ¸ii s ¸i rezultate care ne vor fi necesare pentru a studia extinderile de
corpuri abeliene.
V om presupune c ˘a structurile algebrice,de baz ˘a, precum grupul, inelul sau corpul, sunt
s ¸tiute,s ¸i vom trece doar prin prin caracteristica unui corp, inel de polinoame, inel de frat ¸ii, el-
emente prime s ¸i elemente ireductibile, inele factoriale, factorialitatea inelelor ale polinoame,
polinoame ireductibile ˆımpreuna cu criteriile de ireductibilitate. ˆIn continuare vom prezenta
conceptul de extindere ale corpurilor comutative ˆımpreuna cu propriet ˘at ¸ile generale. V om
ˆıncepe cu extinderile simple, s ¸i anume extinderile algebrice s ¸i cele transcendente, ˆıntruc ˆat
cele algebrice intervin ˆın teoria lui Galois. ˆIn capitolul al doilea, vom studia teoria lui Ga-
lois. V om studia prima oar ˘a num ˘arul de elemente, izomorfismul s ˘au cu un grup de permut ˘ari.
Apoi vom da cateva exemple de grupuri Galois, vom prezenta grupul Galois al unui polinom,
grupul Galois al corpului de descompunere al acestul polinom.
Iar apoi, ˆın ultimul capitol, intr ˘amˆın studiul numerelor algebrice ”construibile” cu rigla
s ¸i compasul. Galois a dat cateva condit ¸ii necesare s ¸i suficiente pentru ca o ecuat ¸ie s ˘a fie
rezolvabil ˘a prin radicali. V om prezenta imposibilitatea rezolv ˘arii c ˆatorva probleme clasice
de constructibilitate cu rigla s ¸i compasul.
Capitolul 1
Extinderi de corpuri
1.1 Preliminarii
1.1.1 Caracteristica unui inel(corp)
FieRun inel cu unitate.
Definit ¸ie 1.1.1.1. Caracteristica lui Reste:
.ordinul lui 1 ˆın grupul (R;+),dac˘a este un num ˘a natural nenul,
sau
.zero,dac ˘a 1 nu are ordin finit.
Caracteristica lui Rse noteaz ˘a cucharR .
Fixˆand mult ¸imea A=fn2N;n1 = 0g, definit ¸ia devine :
charA =(
infA=f0gdac˘aA6=f0g
0 dac˘aA=f0g
Exemple 1.1.1.1. charR=charZ= 0,charZn=n
1.1.2 Inele de polinoame
Inelul polinoamelor de nedeterminat ˘aXpesteR, notat cuR[X],reprezint ˘a un polinom nenul
g2R[X],notat pring=Pn
i=0biXi,bi2R,i= 0;1;:::;n ,bn6= 0,n0.
Elementele bisunt coeficient ¸ii lui g, undeb0este termenul liber, bneste coeficientul domi-
nant, iarnfiind gradul lui g(n=deg(b)).
Dac˘a coeficientul dominant al lui geste 1, atunci polinomul se numes ¸te unitar sau monic.
Polinoamele constante sau, constantele lui R[X]sunt acele elemente ale lui Rcare sunt
”asimilate” cu polinoamele de grad 0 sau cu 0. Aceast ˘a ”asimilare” reprezint ˘a scufundarea
1
Extinderi de corpuri Preliminarii
luiRˆınR[X]via omomorfismului injectiv unitar de inele :R!R[X],'(b) =b,b2R.
R[X]este inel comutativ unitar, dar s ¸i R-modul(adic ˘a oR-algebr ˘a), av ˆand operat ¸iile:
Fieg=Pn
i=0biXis ¸ih=Pm
j=0cjXj, atuncig+h=Pp
k=0ekXk,undeek=bi+cj,k=
0;1;:::;p s ¸ipmax(n;m), iargh=g=Pq
l=0slXl,undesl=P
i+j=lbicj,
sm+n,rg=Pn0
i=0(rbi)Xi,unden0ns ¸in=n0dac˘abn6= 0.
Dac˘aReste corp comutativ, R[X]nu este,U(R[X])fiindR.
Putem construi inelul polinoamelor de n nedeterminate X1;:::;XnpesteR(n2) astfel:R[X1;:::;Xn] =
(R[X1;:::;Xn 1][Xn],elementele sale put ˘and fi scrise sub forma : f=P
(i1;:::;in)ai1:::in
Xin
1:::Xinn, undeai1:::in2R,(i1;:::;in)2Nn, iar suma av ˆand un num ˘ar finit de termeni,
numit ¸i monoame.
Din construct ¸ie, f poate fi scris s ¸i sub forma g=Pn
j=0gjXj
n, cufj2R[X1;:::;Xn 1],
j= 0;1;:::;n .
Un polinom se poate descompune unic, ˆın sum ˘a de polinoame.
Exemplu 1.1.2.1. Pentruf2Z[X1;X2],g= 1 +X1 4X2+ 2X1X2 X4
1+X6
2:
g1= 1;g2=X1 4X2;g3= 0;g4= 2X1X2 X4
1+X6
2
ˆIn teoria polinoamelor se foloses ¸te not ¸iunea de funct ¸ie asociat ˘a polinomului f, sau
funct ¸ia polinomial ˘a. FieRun subinel al inelului Ks ¸i asociind polinomul g=Pn
i=0biXi2
R[X],avem funt ¸ia eg:K!K;eg(x) =Pn
i=0bixi2K;8z2K.
Funt ¸iaegs ¸i polinomul gse pot nota la fel, iar eg(x)se numes ¸te valoarea lui gˆınx2K.Se
observ ˘a c˘a]g+h=eg+ehs ¸i]gh=egeh. Astfel, suma s ¸i produsul funt ¸iilor reprezint ˘a suma
s ¸i produsul punctuale.
Dac˘ag=h,atunci s ¸i eg=eh,dar sunt cazuri ˆın careeg=ehf˘ar˘a cags˘a fie egal cu h.
Exemplu 1.1.2.2. g;h2Z3[X],g=X+e1s ¸ih=X3+e1are funct ¸iile asociate egale
ˆIi putem asocia polinomului g2R[X1;:::;Xn]funct ¸iaeg:Kn!K,eg(x1;:::;xn) =P
(i1;:::;in)bi1:::inxi1
1:::xinn, undeg=P
(i1;:::;in)bi1:::inXi1
1:::Xinn, iar(x1;:::;xn)2Kn.
Aceast ˘a funct ¸ie permite introducerea not ¸iunii de r ˘ad˘acin˘a a polinomului g2R[X]
aflat˘aˆın suprainelul Kal luiR.Aceast concept ar reprezenta un element 2K, pentru care
eg(
) = 0 , mai precis un zero al funct ¸iei polinomiale asociate lui g.V om notag(
) = 0 .
Din egalitatea eg(x) = 0 , undexar putea fi o necunoscut ˘a , se obt ¸ine o ecuat ¸ie polinomial ˘a
asociat ˘a luiginR [X],cunoscut ˘a s ¸i ca ecuat ¸ie algebric ˘a:
bnxn+bn 1xn 1+:::+b1x+b0= 0;i= 0;1;:::;n:
Elementul
2K,pentru care eg() = 0 este numit soluc tie pentru ecuat ¸ia polinomial ˘a
eg() = 0 , zero pentru funt ¸ia polinomial ˘aegs ¸i r˘ad˘acin˘a pentru polinomul g.
2
Extinderi de corpuri Preliminarii
Teorem ˘a 1.1.2.1. (Proprietatea de universalitate a inelului de polinoame. ) FieRs ¸iK
inele,t2Kelement fixat , iar :R!Komomorfism unitar de inele. Atunci exist ˘a un
onmomorfism unitar de inele unic e :R[X]!K, astfel ˆıncˆate jRs ¸ie (X) =t.
Dac˘a exist ˘a, atunci, pentru orice g=Pn
i=0biXi2R[X],avem (g) =Pn
i=0e (bi)(e (x))i=Pn
i=0 (bi)vi. Ar˘at˘a c˘a aceste este omomorfism de inele prin verificarea propriet ˘at ¸ilor
din definit ¸ie.
Construct ¸ia inelului de polinoame av ˆand coeficient ¸i ˆınR, de oric ˆate nedeterminate (mai
precis,de nedeterminatele Xvjv2V, undeVeste o mult ¸ime nevid ˘a),se bazeaz ˘a pe situat ¸ia
cunoscut ˘a din cazul finit,s ¸i anume:
R[Xvjv2V] =WV;WfinitaR [Xwjw2W];
iar operat ¸iile de inel sunt definite utiliz ˆand faptul c ˘a, dac ˘aW1s ¸iW2sunt submult ¸imi fi-
nite dinV,W1[W2este tot o submult ¸ime finit ˘a dinV, iarR[Xvjv2Wi]R[Xvjv2T1[T2];8i=
1;2.
1.1.3 Inele de fract ¸ii
FieRinel comutativ unitar,iar Sun submonoid al monoidului <R;;1>,cu12Ss ¸i pentru
8m;n2S,produsulmn2S.Acest submonoid se va numi sistem multiplicativ ˆınRs ¸i
vom presupune c ˘a0=2S.
Exemple 1.1.3.1. 1.1;m;m2;:::,undem2Reste element nilpotent;
2.Mult ¸imea nondivizorilor lui 0dinR;
3.U(R) =x2Rj9x 12R;xx 1=x 1x= 1;
Pe mult ¸imea RSputem defini o relat ¸ie de echivalent ¸ ˘a:
(a;b) (a0;b0),exist ˘at2Sastfel ˆıncˆatt(ab0 a0b) = 0 .
Not˘am mult ¸imea claselor de echivalent ¸ ˘a cuS 1R=RS=, o clas ˘a^(a;b) = (a0;b0)2RS=(a0;b0)
care se noteaz ˘a cua
b, numit ˘a fract ¸ia cu numitor in S.
PeS 1Rintroducem operat ¸iile algebrice:
a1
b1+a2
b2=a1b2+a2b1
a1b2;a1
b1a2
b2=a1a2
b1b2
3
Extinderi de corpuri Preliminarii
Aceste dou ˘a operat ¸ii sunt bine definite s ¸i satisfac axiomele de inel comutativ cu unitate
ˆın care :
.elementul zero este0
1= (a;b)2RSj9v2S;va = 0
.opusul luia
beste a
b
.elementul unitate este1
1= (a;b)j9v2S;va =vb
.fract ¸iile de formab
1sunt inversabile
S 1Reste inelul de fract ¸ii al lui Rrelativ laS.
Aplicat ¸ia S:R!S 1R, S(a) =a
1este un omomorfism unitar de inele, av ˆand propri-
etatea c ˘a S(S)U(S 1R)s ¸iKer =a2Rj9v2S;va = 0.
Dac˘aSeste format din nondivizori ai lui 0:
1.(a;b) (a0;b0)def$ab0=a0b
2.0
1= (0;b)jb2S;1
1= (b;b)jb2S
3.Ker = 0, fiind un omomorfism de scufundare a lui RˆınS 1R
Astfel,are loc urm ˘atoarea proprietate de universalitate:
Teorem ˘a 1.1.3.1. FieRun inel comutativ unitar s ¸i Sun sistem multiplicativ al s ˘au,0=2
S.Atunci:
1.S 1Re un inel unitar comutativ,s ¸i S:R!S 1R, S(a) =a
1un omomorfism unitar
de inele, av ˆand proprietatea c ˘a S(S)U(S 1R);
2.Exis˘a un unic omomorfism unitar de inele :S 1R!R0pentru orice inel unitar
comutativR0s ¸i pentru orice omomorfism unitar de inele :R!R0cu(S)
U(R0), astfel ˆıncˆat S=;
3.Inelul comutativ unitar Vs ¸iS 1Rsunt inele unitare izomorfe dac ˘a perechea (V; 0
S)
s ¸i 0
S:R!V,care este omomorfism unitar de inele astfel ˆıncˆat 0
S(S)U(V),
satisfac condit ¸ia 2.
Dac˘aSreprezint ˘a totalitatea nondivizorilor lui zero ai inelului R,se obt ¸ine inelul total
de fract ¸ii al lui R,notat cuQ(R).Dac ˘aReste integru, Q(R)este un corp,numit corpul de
fract ¸ii al lui R.
4
Extinderi de corpuri Preliminarii
1.1.4 Element prime s ¸i elemente ireductibile
FieRdomeniu de integritate.
Definit ¸ie 1.1.4.1. Fiep2R.pse numes ¸te element prim ˆınRdac˘ap6= 0,p =2U(R)s ¸i dac ˘a
pjmn,cum;n2Ratuncipjmsaupjn.
Definit ¸ie 1.1.4.2. Fieq2R.qse numes ¸te element ireductibil ˆınRdac˘aq6= 0,q =2U(R)s ¸i
dac˘aq=mn, cum;n2Ratuncim2U(R)saun2U(R).
Teorem ˘a 1.1.4.1. FieRdomeniu de integritate, p;q2R. Atunci:
1.peste element prim,(p)este ideal prim ;
2.qeste element ireductibil ,(q)este ideal maximal ˆın mult ¸imea tuturor idealelor prin-
cipale;
3.Orice element prim este element ireductibil;
4.Dac˘a inelulRare proprietatea c ˘a oricare dou ˘a elemente din Rau un cel mai mare
divizor comun,atunci orice element ireductibil este prim.
Definit ¸ie 1.1.4.3. FiePun ideal ˆınR,P6=R.IdealulPse numes ¸te ideal prim, dac ˘a satisface
una din condit ¸iile echivalente :
1.Dac˘amn2P,pentrum;n2R,atuncim2Psaun2P;
2.Pentru orice ideale I;Jale luiR,dac˘aIJP, atunciIPsauJP;
3.R=P este domeniu de integritate.
Definit ¸ie 1.1.4.4. Un idealPal ineluluiR,P6=R,este numit ideal maximal, dac ˘a din
incluziunile PMR, pentru idealul Mal luiR,rezul ˘aP=MsauM=R.
1.1.5 Inele factoriale
Definit ¸ie 1.1.5.1. Fie(R;+;)domeniu de integritate. Rse numes ¸te inel factorial dac ˘a
orice element nenul s ¸i neinversabil al lui Reste produs de elemente prime ale lui R.
Exemplu 1.1.5.1. (Z;+;)este inel factorial.
5
Extinderi de corpuri Preliminarii
Teorem ˘a 1.1.5.1. Teorema de caracterizare a inelelor factoriale FieRdomeniu de integri-
tate. Urm ˘atoarele afirmat ¸ii sunt echivalente :
1.Reste inel factorial;
2.Orice element din Rnenul s ¸i neinversabil se scrie ca un produs unic de elemente
ireductibile din R;
3.Orice element din Rnenul s ¸i neinversabil se scrie ca un produs unic de elemente
ireductibile din Rs ¸i orice element ireductibil este prim;
4.Orice element din Rnenul s ¸i neinversabil se scrie ca un produs unic de elemente
ireductibile din Rs ¸i pentru orice doua elemente exist ˘a un cel mai mare divior comun
al lor, respectiv cel mai mic multiplu comun ;
5.Orice ideal prim nenul al lui Rcont ¸ine un element prim;
6.Orice lant ¸ ascendent de ideale principale din Reste stat ¸ionar: Rb1Rb2:::
Rbn:::atunci9n02Nastfel ˆıncˆatRbn0=Rbn0+1=:::;
7.intersect ¸ia a dou ˘a ideale principale este tot un ideal principal.
Definit ¸ie 1.1.5.2. Cel mai mare divizor comun d2Rs ¸i cel mai mic multiplu comun m2R
pentru perechea de elemente s;t2Rse definesc astfel :
d= (s;t), dac ˘a :
(i)d=ss ¸id=t;
(ii)d1=ss ¸id1=t)d1=d.
m= [s;t], dac ˘a :
(i)s=m s ¸it=m ;
(ii)s=m 1s ¸it=m 1)m=m 1.
Definit ¸ie 1.1.5.3. Rse numes ¸te ideal principal dac ˘a s ¸i numai dac ˘a orice ideal al s ˘au este
ideal principal.
1))2)Rezult ˘a din definit ¸ia inelului factorial s ¸i din propozit ¸ia :
Propozit ¸ie 1.1.5.1. Fiep1;p2;:::;pn2Relemente prime s ¸i fie q1;q2;:::;qm2Relemente
ireductibile astfel ˆıncˆatp1p2:::pn=q1q2:::qm. Atuncin=ms ¸i renumerot ˆand eventual
elementele avem c ˘apiqi,8i=1;n.
6
Extinderi de corpuri Preliminarii
2))3)Ar˘at˘am doar c ˘a dac ˘aqeste element ireductibil atunci este element prim.
Fieq2Rireductibil s ¸i presupunem c ˘aq=mn)mn=qo;o2R.
Darm=q1q2:::qs;n=q0
1q0
2:::q0
r;o=q"1q"2:::q"t, undeq1;q2;:::;qs;q0
1;q0
2;:::;q0
r;q"1;q"2;:::;q "t
sunt elemente ireductibile ˆınR
)q1q2:::qsq0
1q0
2:::q0
r=q"1q"2:::q"t
Cum conform lui 2)scrierea este unic ˘a, deducem c ˘aqqi;i=1;ssauqq0
j;j=1;r
qqi)q=m sauq=n
Astfel deducem c ˘aqeste element prim.
3))1)Este evident
1))4)Rezult ˘a din propozit ¸ia:
Propozit ¸ie 1.1.5.2. FieRinel factorial s ¸i P= (pi)i2Iun sistem de reprezentant ¸i de elemente
prime ˆınR.
Fies;t2R)s=aQ
i2Ipmi
i;t=bQ
i2Ipni
i;a;b2U(R).Atunci:
c:m:m:d:c:s;t =Q
i2Ipminmi;ni
i =d= (s;t)
c:m:m:m:cs;t =Q
i2Ipmaxmi;ni
i =m= [s;t].
4))3)Rezult ˘a din teorema de la Elemente prime s ¸i elemente ireductibile
1))5)FiePERideal prim al lui R.
CumP6= (0) atunci9a2P;s6= 0;s =2U(R).
DeoareceRinel factorial)s=p1p2:::pn,pielemente prime , i=1;n
Cump1p2:::pn2P)9k21;2;:::;n astfel ˆıncˆatpk2P.
5))1)FieS=fs2Rjs6= 0,s =2U(R),sse scrie ca un produs de elemente prime g
R.
Este evident c ˘uSeste sistem multiplicativ ˆınchis (adic ˘as;t2Satuncist2S).
Este suficient s ˘a ar˘at˘am c ˘a dac ˘as2R;s6= 0s ¸is =2U(R)atuncis2S.
Presupunem prin reducere la absurd c ˘as =2S.
Avem (s)\S=;.
ˆInseamn ˘a c˘a aplic ˆand Lema lui Zosn, exist ˘aPERideal maximal astfel ˆıncˆatP\S;s ¸i
(s)P.
Dovedim c ˘aPeste ideal prim.
Fie2P.Presupunem c ˘a =2Ps ¸i =2P,atunci2Ss ¸i2S.
Atunci9a1de formaa1=s1+0.Analog,9a2de formaa2=s2+0.
a1a2= (s1+0)(s2+0).
a1a2=s1s2+s10+s20+00
)a1a22P\S=;contradict ¸ie.
As ¸adar2Psau2P,adic ˘aPeste ideal prim. Deoarece este ideal prim,afirmat ¸ia 5)
7
Extinderi de corpuri Preliminarii
spune c ˘a exist ˘a un element prim ˆınP.
CumScont ¸ine toate elementele prime din R)contract ¸ie.
1))6)Consider ˘am s ¸irul ascendent de ideale principale Rb1Rb2:::Rbn:::
Deducem c ˘abn=b1.
CumReste inel factorial, atunci b1este un produs finit de elemente prime, deci b1are un
num˘a finit de divizori,atunci bnbn+1:::)Rbn=Rbn+1=:::.
6))1)Dovedim c ˘a orice element nenul s ¸i neinversabil este un produs finit de elemente
ireductibile.
Presupunem prin reducere la absurd c ˘a9bcare nu se poate scrie ca un produs de elemente
ireductibile.
FieX=fb2R/b =20,b =2U(R),a nu se poate scrie ca un produs de elemente ireductibile g;
X6=;
b2X,bnu este ireductibil)b=b1c1;b1c1=2U(R))b1=2Xsauc1=2X
Presupunem b1=2X)b1=b2c2;b2c2=2U(R)
Rb1Rb2:::Rbn:::
Astfel am obt ¸inut un lant ¸ strict cresc ˘ator de ideale principale.Contradict ¸ie.
7))4)Rezult ˘a din teorema :
Teorem ˘a 1.1.5.2. FieRdomeniu de integritate.Atunci urm ˘atoarele afirmat ¸ii sunt echivalente
:
1.pentru8s;t2R;9(s;t)2R;
2.pentru8s;t2R;9[s;t]2R;
3.pentru8s;t2R;Rs\Rt=Ru;u2R.
1.1.6 Factorialitatea inelelor de polinoame
Teorem ˘a 1.1.6.1. FieRun inel factorial. Atunci R[X]este inel factorial.
Pentru a demonstra aceast ˘a teorem ˘a vom avea nevoie de urm ˘atoarele rezultate.
Lem ˘a 1.1.6.1. Fies2Rs ¸ig2R[X],g=m0+s1x+:::+snxn, undesi2R,i=1;n.Dac ˘a
s=g, atuncis=si, pentru8i=1;n.
Lem ˘a 1.1.6.2. FieRinel factorial (domeniu de integritate).Atunci dac ˘ap2Reste element
prim, r ˘amˆane element prim s ¸i ˆınR[X].
8
Extinderi de corpuri Polinoame ireductibile
Lem ˘a 1.1.6.3. Lema lui Gauss FieRinel factorial s ¸i g;h2R[X]. Atuncic(hh) =
c(g)c(h).
Lem ˘a 1.1.6.4. FieRinel factorial s ¸i g;h2R[X],hpolinom primitiv, s2R.Dac ˘ahj
sg,atuncihjg.
Lem ˘a 1.1.6.5. FieRinel factorial s ¸i K=Q(R)corpul s ˘au de fract ¸ii.Fie g;h2R[X]
polinoame primitive.Atunci gs ¸ihasociate ˆın divizibilitate ˆınR[X],gs ¸ihasociate ˆın
divizibilitate ˆınK[X].
Lem ˘a 1.1.6.6. FieRinel factorial s ¸i Kcorpul s ˘au de fract ¸ii.Fie g2R[X]polinom primi-
tiv.Atuncigpolinom ireductibil ˆınR[X],gpolinom ireductibil ˆınK[X].
Demonstrat ¸ia teoremei. Fieg2R[X]polinom)g=t(g)g0;g02R[X]polinom primi-
tiv.
g02R[X]K[X], undeK=Q(R)corpul s ˘au de fract ¸ii.
DeoareceKeste corp)K[X]este inel euclidian )K[X]inel factorial)g0=g1g2
:::gn, undegi2K[X]polinoame ireductibile, 8i=1;n.
gi=si
tihi, unde (si;ti) = 1 s ¸ihi2R[X],8i=1;n
Avemgipolinoame primitive pentru 8i=1;n)hisunt polinoame primitive, 8i=1;n.
g0=s
th1h2:::hn)g0h1h2:::hnˆınK[X]Lema 1:5:5)g0h1h2:::hn
ˆınR[X],9a2U(R)astfel ˆıncˆatg0=ah1h2:::hn.
Cumt(f)este un produs de elemente prime ˆınR)aceste elemente sunt prime s ¸i ˆınR[X].
As ¸adar,feste un produs finit de elemente ireductibile ˆınR[X].
1.2 Polinoame ireductibile
1.2.1 Criterii de ireductibilitate pentru polinoame
Teorem ˘a 1.2.1.1. FieRinel factorial s ¸i fie f2R[X],g=b0+b1x+b2x2+:::+bnxn,bi2R,
8i=1;n.Presupusem c ˘a exist ˘ap2Relement prim s ¸i i20;1;:::;n astfel ˆıncˆat :
1.pjb0;pjb1;:::;pjbi 1
2.p6jbi
3.p26jb0
Atuncigareˆın descompunerea sa cel put ¸in un polinom de grad i.
Demonstrat ¸ie 1.2.1.1. Cumg2R[X]s ¸iR[X]inel factorial)g=g1g2:::gt, unde
gk2R[X]polinoame ireductibile.
Presupunem prin reducere la absurd c ˘a gradul lui gki;8k=1;n.
ConsideramR
(p)=domeniu de integritate(deoarece peste element prim).
9
Extinderi de corpuri Extinderi de corpuri
Fie :R!R
(p)surject ¸ia canonic ˘b : (b) =^b;8b2R. induce un morfism de inele
:R[X]!R
(p)[X]; (f) =^b0+^b1x+^b2x2+:::+^bnxn.
este morfism de inele de polinoame .
Din condit ¸ia 1))^b0=^0;^b1=^0;:::; ^bi 1=^0:
=^bixi+:::+^bnxn=xi(^bi+:::+^bnxn i)
= (g1) (g2)::: (gt)
Decixij (g))xij (g1) (g2)::: (gt).
Cumxeste element prim ˆınR
(p)[X])xij (g1))xj (g1)!xij (g1)
(g1) =^b01+^b11x+:::
(g2) =^b02+^b12x+:::
)^b01=^0;^b02=^0)pjb01;pjb02
b0=b01b02:::b0t)p2jb0contradict ¸ie.
Deci,xij (g1) =xih)grad (g1)k
Deoarecere am presupus c ˘agradg 1i;8k=1;t)gradgii)grad (g1)i)
(g1) = 0)^bi=^0)pjbicontradict ¸ie . Rezult ˘a c˘agradg 1i.
1.2.2 Criteriul de ireductibilitate al lui Eisenstein
Corolar 1.2.2.1. FieRinel factorial s ¸i g2R[X].Presupunem c ˘a9p2Relement prim
astfel ˆıncˆat :
1.pjb0;pjb1;:::;pjbn 1
2.p6jbn
3.p26jb0
Atuncigeste polinom ireductibil ˆınK[X].
Demonstrat ¸ie: Aplic ˆand rezultatul precedent deducem c ˘agare un factor ireductibil de grad
n.
Deci,g=bh;b2R.Cumheste ireductibil ˆınR[X]Lema 1:6:7:)heste ireductibil s ¸i ˆın
K[X].Atuncigeste ireductibil ˆınK[X].
1.3 Extinderi de corpuri
Definit ¸ie 1.3.0.1. Fieks ¸iLdou˘a corpuri comutative, astfel ˆıncˆatLs˘a cont ¸in ˘akˆın calitate
de subcorp. Spunem c ˘aLeste o extindere de a lui k, ¸ notˆand acest lucru cu kL.
Fie extinderea kL.Utiliz ˆand operat ¸iile existente ˆınL, acesta poate fi considerat un
k-spat ¸iu vectorial,sau chiar o k-algebr ˘a.Dimensiunea lui Lpesteksau gradul lui Lpestek
este un num ˘ar natural sau un cardinal infinit, not ˆandu-se cu [L:k].
10
Extinderi de corpuri Extinderi de corpuri
1.3.1 Extinderi de corpuri algebrice s ¸i transcendente
Definit ¸ie 1.3.1.1. FiekLo extindere de c ˆampuri. Un element s2Leste definit ca
element algebric peste kdac˘a exist ˘a un polinom nenul ˆınk[X]astfel ˆıncˆat s˘a-l admit ˘a pes
ca r˘ad˘acin˘a,iar dac ˘a nu-l admite ca r ˘ad˘acin˘a atunci se numes ¸te element transcendent.
Propozit ¸ie 1.3.1.1. FiekLo extindere de corpuri.Pentru s2Lurm˘atoarele afirmat ¸ii
sunt echivalente:
i)seste algebric peste k
ii)seste o r ˘ad˘acin˘a a polinomului ireductibil din k[X]
iii)k[s]este un corp
iv)k(s) =k[s]
v)[k[s] :k]<1
Corolar 1.3.1.1. FiekLo extindere de c ˆampuri,s2Lelement algebric peste k.Pentru
un polinom f2k[X]afirmat ¸iile urm ˘atoare sunt echivalente :
(i)feste un polinom ireductibil,o r ˘ad˘acin˘a a sa fiinds
(ii)fdivide orice polinom din k[X]ce admite ca r ˘ad˘acin˘a pes
(iii) Idealul generat de fcoincide cu idealul generat de polinoamele din k[X]cu r˘ad˘acina
s
(iv)feste polinom de grad minim din k[X]nenul ce admite pe sca r˘ad˘acin˘a
Demonstrat ¸ie 1.3.1.1. (i))(ii): fieg2k[X]cug(s) = 0 .Cumfs ¸igau pesca r˘ad˘acin˘a
comun ˘a, s ¸i cumfeste ireductibil ,deducem c ˘afjg.
(ii))(iii): fieIun ideal ˆınk[X],I=g2k[X] :g(s) = 0 , deciIideal principal,
I=hk[X].Dar cumfjhs ¸if2Ideducem c ˘ahjf,de undefhs ¸iI=fk[X].
(iii))(iv): cumfjg,8g2I,deducem c ˘afeste de grad minim nenul ˆınI
(iv))(i): presupunem prin absurd c ˘afnu este ireductibil)un factor al s ˘a propriu l-ar
avea pesca r˘ad˘acin˘a)contradict ¸ie cu ipoteza.
Pentru elementul s2Lputem alege un polinom din k[X]care s ˘a aib ˘a urm ˘atoarele
propriet ˘at ¸i:
1) este ireductibil;
2) are coeficientul dominant 1;
3) s este r ˘ad˘acin˘a a acestui polinom.
Acest polinom se numes ¸te polinomul minimal al lui spestek,fiind unic determinat, notat cu
Irr(s;k).
11
Extinderi de corpuri Extinderi de corpuri
Observat ¸ie 1.3.1.1. Fie extinderile de c ˆampurikFL.
i)seste algebric peste Fs ¸iIrr(s;F)divideIrr(s;k)dac˘as2Leste element algebric
pestek
ii) dac ˘as2Leste element algebric peste F,s-ar putea s ˘a nu fie algebric peste k
Corolar 1.3.1.2. Dac˘as2Leste un element algebric al extinderii Lpestek, atunci :
k(s) =fn 1X
i=0aisijai2k;i= 0;1;:::;n 1g;
unden=deIrr (s;k)s ¸i[k(s) :k] =n, gradul luispestek.
Corolar 1.3.1.3. FiekLo extindere de c ˆampuri,s2Lalgebric peste k.Atunci exist ˘a un
izomorfism de c ˆampuri :
k[X]
(Irr(s;k))!k(s)
Propozit ¸ie 1.3.1.2. FiekLo extindere de corpuri comutative s ¸i x2Lun element
transcendent peste k.Atunci exist ˘a un izomorfism de corpuri
:k(X)!k(x);
undek[X]este corpul funct ¸iilor rat ¸ionale ˆın nedeterminata Xpestek, astfel ˆıncˆat
=k= 1k
Definit ¸ie 1.3.1.2. FiekLo extindere de c ˆampuri. Dac ˘aLnu este algebric ˘a pestek,
atunciLeste transcendenta peste k.
Exemple de extinderi transcendente :
1.k[X]pestek;
2.k(X1;:::;Xn)pestek;
3.RsauCpesteQ.
Definit ¸ie 1.3.1.3. FiekLo extindere de c ˆampuri s ¸iMLo mult ¸ime nevid ˘a. Elementele
mult ¸imiiMse vor numi elemente algebric independente dac ˘a pentru orice n elemente dis-
tinctex1;:::;xndinMs ¸i oricen2Nnu exist ˘a un polinom nenul f2k[X1;:::;Xn]astfel
ˆıncˆatf(x1;:::;xn) = 0 .
Definit ¸ie 1.3.1.4. O extindere La cˆampuluik, s ¸i dac ˘a exist ˘a oML,Mformat ˘a din
elemente independente algebric peste kastfel ˆıncˆatL=k(M)se numes ¸te extindere pur
transcendent ˘a pestek.
12
Extinderi de corpuri Extinderi de corpuri
1.3.2 Extinderi de corpuri finite
Definit ¸ie 1.3.2.1. O extindere de c ˆampurikLeste o extindere finit ˘a, dac ˘a gradul lui L
pestekeste finit.
Propozit ¸ie 1.3.2.1. Orice extindere finit ˘aLa luikeste extindere algebric ˘a a luik.
Demonstrat ¸ie 1.3.2.1. Dac˘adimkL=n,8x2L, sistemul de n+1elementef1;x;x2;:::;xng
este liniar independent. Deci exist ˘aai2k;8i=1;n, nu tot ¸i egali cu zero, astfel ˆıncˆatPn
i=0aixi= 0.Deci exist ˘af=Pn
i=0aixi2k[X]=f0gastfel ˆıncˆatf(x) = 0 ,adic ˘axeste
algebric peste k.
Propozit ¸ie 1.3.2.2. Fie extinderile de corpuri comutative kLF.[F:k] =mndac˘a
[F:L] =ns ¸i[L:k] =m.Reciproc, dac ˘a[F:L]<1s ¸i[L:k]<1, atunci [F:k]<1.
Prin aceast ˘a propozit ¸ie s ¸tim dac ˘a o extindere Lde grad prim peste Knu are subcorpuri
intermediare.
Corolar 1.3.2.1. Fie lant ¸ul de extinderi de c ˆampuri:
()k=L0L1L2:::Ln=L
[L:k]<1dac˘a[Li:Li 1]<1;8i=1;n
Corolar 1.3.2.2. FiekLo extindere finit ˘a de c ˆampuri, [L:k] =n,x2L.Atunci
deg(Irr(x;k))dividen.
Demonstrat ¸ie 1.3.2.2. kk(x)L, iar[k(x) :k] =deg(Irr(x;k))divide [L:k].
Propozit ¸ie 1.3.2.3. Fie extinderea de c ˆampurikL. Mult ¸imeaA,care reprezint ˘a mult ¸imea
elementelor lui Lalgebrice peste k, este un subcorp al lui Lce includek. Acest corp Ase
numes ¸te inchiderea algebirc ˘a a luikˆınL. Se noteaz ˘ak0
L.
Propozit ¸ie 1.3.2.4. Tranzitivitatea algebricit ˘at ¸ii.Fie extinderile de corpuri kLF.F
este o extindere algebric ˘a a luikdac˘aFeste o extindere algebric ˘a pesteLs ¸iLeste extindere
algebric ˘a pestek.
Demonstrat ¸ie 1.3.2.3. Fiex2F.xeste algebric peste Li.
Consider ˘amIrr(x;L) =Pn
i=0biXi, cubi2L,80;n.
Fie extensiile kk(b0;b1;:::;bn)k(b0;b1;:::;bn;x).
Deoarecebisunt algebrice peste kavem [k(b0;b1;:::;bn) :k]<1.
xfiind algebric peste k(b0;b1;:::;bn),[k(b0;b1;:::;bn;x) :k(b0;b1;:::;bn)<1, atunci
[k(b0;b1;:::;bn;x) :k]<1, de undexeste algebric peste k.
13
Extinderi de corpuri Extinderi de corpuri
1.3.3 Extinderi de corpuri separabile
Definit ¸ie 1.3.3.1. FiekLo extindere de corpuri comutative. Un element 2Lse
numes ¸te separabil peste kdac˘aeste algebric peste ks ¸iIrr(;k)este separabil peste k.
ExtindereaLeste separabil ˘a pestekdac˘a toate elementele sale sunt separabile peste k.
Corolar 1.3.3.1. Orice extindere algebric ˘a a unui c ˆamp de caracteristic ˘a zero este separa-
bil˘a.
Definit ¸ie 1.3.3.2. Un c ˆamp ale c ˘arui extinderi algebrice sunt separabile se numes ¸te c ˆamp
perfect.
Teorem ˘a 1.3.3.1. Orice c ˆamp de caracteristic ˘a zero este perfect.Fie kun cˆamp de caracter-
isitc˘ap>0. Atuncikeste un c ˆamp perfect dac ˘a s ¸i numai dac ˘akp=k.
Observat ¸ie 1.3.3.1. Fie
:k!k,
(x) =xp;8x2kendomorfismul lui Frobenius,injectiv,
k=kp=
(k)ˆınsemn ˆand c ˘a
este un automorfism al lui k.
Teorema de mai sus mai poate fi exprimat ˘a s ¸i : Un c ˆamp de caracteristic ˘ap>0este perfect
dac˘a s ¸i numai dac ˘a endomorfismul lui Frobenius este un automorfism al s ˘au.
Propriet ˘at ¸i ale elementelor s ¸i extinderilor separabile peste un c ˆampk:
1.Fie2Fs ¸i extinderile de c ˆampurikLF.este separabil peste Ldac˘a este
separabil peste k;
2.O extinddere algebric ˘a a unui c ˆamp perfect este c ˆamp perfect;
3.Orice c ˆamp prim este perfect;
4.Orice c ˆamp algebric ˆınchis este c ˆamp perfect;
5.Fie extinderile de c ˆampurikLF.Leste separabil ˘a pestekdac˘aFeste separa-
bil˘a pestek;
Teorem ˘a 1.3.3.2. FiekLo extindere de c ˆampuri ,chark =p:
(i)L=k(Lp)dac˘aLeste separabil ˘a pestek;
(ii)Leste separabil ˘a pestekdac˘a[L:k]<+1s ¸iL=k(Lp).
Corolar 1.3.3.2. FiekLFo extindere de c ˆampuri.Feste extindere separabil ˘a a lui
kdac˘aLeste o extindere separabil ˘a cˆampuluiks ¸iFeste o extindere separabil ˘a a c ˆampului
L.
14
Extinderi de corpuri Extinderi de corpuri
1.3.4 Extinderi de corpuri normale
Definit ¸ie 1.3.4.1. Se numes ¸te extindere normal ˘a a luiko extindereLa cˆampuluikdaca este
algebric ˘a pesteks ¸i dac ˘a pentru orice 2L,Irr(;k)are corpul de descompunere peste
kinclus ˆınL.
Definit ¸ie 1.3.4.2. Fie un corp comutativ f2k[X]cudeg(f). O extindere a corpului
kˆın carefse descompune ˆın factori liniari s ¸i anume f=anQn
i=1(X xi), undef=Pn
i=0aiXi, extinderea fiind minimal ˘a pestekavˆand aceast ˘a proprietate, se numes ¸te corp
de descompunere al polinomului fpestek.
Teorem ˘a 1.3.4.1. (de caracterizare a extinderilor normale). Fie kLo extindere algebric ˘a
de cˆampuri. Urm ˘atoarele afirmat ¸ii sunt echivalente:
(i)Leste extindere normal ˘a pestek;
(ii)Lreprezint ˘a corpul de descompunere comun al unei familii de polinoame din k[X];
(iii) FiekLk, undekesteˆınchiderea algebric ˘a a luikincluz ˆand extinderea L.Orice
k-monomorfism de c ˆampuriu:L!kreprezin ˘a unk-automorfism al lui L, mai exact
u(L) =L.
Corolar 1.3.4.1. Orice corp de descompunere peste kal unui polinom cu coeficient ¸i ˆın
cˆampulkreprezint ˘a o extindere normal ˘a a luik.
Corolar 1.3.4.2. FiekLkextinderi de corpuri , unde Leste o extindere normal ˘a
pestek, iarkesteˆınchiderea algebric ˘a a luik.Dac ˘a are loc aceast ˘a proprietate, orice k-
automorfism al lui kse restr ˆange la unk-automorfism al lui Ls ¸i reciproc, atunci extinderea
Leste normal ˘a pestek.
Corolar 1.3.4.3. Orice ˆınchidere algebric ˘a a luikreprezint ˘a o extindere normal ˘a a luik.
Teorem ˘a 1.3.4.2. 1.FiekLo extindere algebric ˘a de c ˆampuri. Atunci exist ˘a s ¸i e unic ˘a
pˆan˘a lak-izomorfisme o extindere Fa luiLce are urm ˘atoarele propriet ˘at ¸ii:
(i)Fe normal ˘a pestek;
(ii)Freprezint ˘a o extindere minim ˘a ce indeplines ¸te proprietatea (i);
2.Freprezin ˘a extinderea separabil ˘a a luikdac˘aLeste separabil ˘a pestek;
3.Feste o extindere finit ˘a a luikdac˘aLeste finit ˘a pestek.
Teorem ˘a 1.3.4.3. FiekL1Lo extindere de c ˆampuri.Leste o extindere normal ˘a peste
L1dac˘aLeste normal ˘a pestek.
Demonstrat ¸ie 1.3.4.1. Consider ˆandu-l peLca fiind un corp de descompunere al poli-
noamelor din familia Sk[X], dink[X]L1[X]reiese c ˘aLeste corpul de descompunere
al luiSpesteL1, deci extindere normal ˘a pesteL1.
15
Extinderi de corpuri Extinderi de corpuri
Sunt posibile urm ˘atoarele situat ¸ii pentru extinderile algebrice de c ˆampurikL1L:
a)Lextindere normal ˘a pestek, darL1nu este extindere normal ˘a pestek;
b)L1extindere normal ˘a pestek,Lextindere normal ˘a pesteL1,darLnu este extindere nor-
mal˘a pestek;
c)Lextindere normal ˘a pesteks ¸i pesteL1,L1extindere normal ˘a pestek.
Exemple :
a)QQ(3p
2)Q(3p
2;);
b)QQ(2p
2)Q(4p
2);
c)QQ(2p
2)Q(4p
2;i).
1.3.5 Extinderi de corpuri Galois
Definit ¸ie 1.3.5.1. Fie extinderea de corpuri kL.Mult ¸imea :
G(L=k) :=fu2Aut(L)jujk= 1kg
se numes ¸te grupul Galois al lui Lpestek
Propozit ¸ie 1.3.5.1. Fie o extindere simpl ˘a normal ˘a a c ˆampuluik L=k()k. Atunci
grupulG(L=k)este finit, av ˆand tot at ˆatea elemente c ˆat ¸i conjugat ¸i are pestek(adic ˘a
num˘arul r ˘ad˘acinilor distincte ale polinomului Irr(;k)). Va avea loc urm ˘atoarea inegali-
tate :
jG(L=k)j[L:k];
iar egalitatea are loc doar dac ˘aLeste o extindere separabil ˘a al lui.
Demonstrat ¸ie 1.3.5.1. Fieu2G(L=k)s ¸i polinomul minimal al lui pestekf=Irr(;k)2
k[X]. Pentru c ˘a :
f(u()) =u(f()) =u(0) = 0
s ¸i
u()2L=k()
rezult ˘a c˘a o r ˘ad˘acina a polinomului festeu(). Observ ˆand c ˘a imaginea u()determin ˘a
perfectu, deducem c ˘a elementele lui usunt ˆın num ˘ar mai mic sau chiar egal cu num ˘arul
r˘ad˘acinilor distincte ale lui f. Puem determina un k-automorfism al lui Lpentru orice
r˘ad˘acin˘a, avˆandv() =s ¸iv(a) =a,8a2k. Pentru c ˘aLeste o extindere normal ˘a
rezult ˘a c˘av(L) =L. Deci
jG(L=k)jgradf = [L:k];
iar egalitatea are loc c ˆandeste separabil peste k.
16
Extinderi de corpuri Extinderi de corpuri
Propozit ¸ie 1.3.5.2. jG(L=k)j= [L:k]dac˘aLeste o extindere finit ˘a normal ˘a s ¸i separabil ˘a
a luik.
Definit ¸ie 1.3.5.2. Spunem c ˘a o extindere este Galois, sau extindere galoisian ˘a a luik, dac ˘a
este o extindere finit ˘a, normal ˘a s ¸i separabi ˘a cˆampuluik.
Teorem ˘a 1.3.5.1. Fie un corp comutativ k, o extindere Galois(fini ˘a)L1ks ¸i o extindere
algebric ˘aL2k. AtunciL1L2=k(L1;L2)L2va fi o extindere Galois, tot finit ˘a, iar
aplicat ¸ia :
:G(L1L2jL1)!G(L1=k);
care este definit ˘a prin(u) =ujL1,8u2G(L1L2jL2), este un morfism injectiv de grupuri.
Demonstrat ¸ie 1.3.5.2. AvemL1=k(), undeeste element primitiv , fiindc ˘a[L1:k]<1
s ¸iL1este separabil ˘a.L1L2=k(L2)(L1) =k(L2)()s ¸i cumeste algebric s ¸i separabil
pestek,deci va fi s ¸i peste L2. Rezult ˘a c˘aL1L2va fi separabil ˘a s ¸i finit ˘a pesteL2. Din nor-
malitatea lui L1avem c ˘aL1este corpul de descompunere peste kal polinomului Irr(;k).
Putem spune acelas ¸i lucru s ¸i despre L1L2,ˆın leg ˘atur˘a cu polinomul Irr(;L2)care este un
factor al polinomului minimal al lui pestek. Consider ˘am acumu2G(L1L2=L2), unde
ujk= 1k. Din normalitatea lui L1avemujk:L1!L1. Deci aplicat ¸ia este injectiv ˘a
deoareceueste caracterizat de imaginea lui prinus ¸i aceasta este una dintre r ˘ad˘acinile
luiIrr(;L2), deci s ¸i ale lui Irr(;k).este omorfism de grupuri pentru c ˘a :
(uv) = (uv)jL1=ujL1vjL1=(u)(v)
17
Capitolul 2
Teoria lui Galois
2.1 Teorema fundamental ˘a a teoriei Galois
Fie extinderea Galois kL. V om nota mult ¸imea extinderilor intermediare dintre ks ¸iLcu
K(L;k) :=fL1jkL1L;L 1subcorp ınLg, iar laticea subgrupurilor grupului Galois al
luiLpesteko vom nota cuL(G(L=k)).
Corespondent ¸a bijectiv ˘a dintre cele doua mult ¸imi este stabilit ˘a cu ajutorul teoremei funda-
mentale a lui Galois, s ¸i anume aplicat ¸ia s ¸i inversa ei sunt antimonotone relativ la incluziune
s ¸i se comport ˘a specific ˆın cazul extinderilor intermediare normale peste k.
Aplicat ¸ia ce d ˘a corespondent ¸a Galois:
:L(G(L=k))!K (L;k);
unde(H) :=LH=f2Lju() =;8u2Hg,HG(L=k)s ¸i
:K(L;k)!L(G(L=k));
unde (L1) =G(L=L 1),L12K(L;k).
s ¸i sunt bine definite ˆıntruc ˆatLHeste un corp intermediar ˆıntreLs ¸ik, s ¸i , pentru c ˘a
Leste extindere Galois a oric ˘arui corp intermediar L12K(L;k)exist ˘a grpulG(L=L 1), mai
exact subgrupul lui G(L=k). Au loc s ¸i urm ˘atoarele implicat ¸ii:
H1H2)LH1LH2
L1L2)G(L=L 1)G(L=L 2);
De aici rezult ˘a antimonotonia aplicat ¸iilor de mai sus.
Lem ˘a 2.1.0.1. Fie extinderea Galois finit ˘aKLs ¸iH2L(L=k). Atunci
G(LjLH) =H:
18
Teoria lui Galois Teorema fundamental ˘a a teoriei Galois
Demonstrat ¸ie 2.1.0.1. Fie2Hs ¸ix2LH. Cum(x) =x, avem c ˘a2G(LjLH),
deciHG(LjLK). Conform teoremei elementului primitiv , exista 2Lastfel ˆıncˆat
L=LH().
Vom considera 1;:::;r2Hˆın num ˘ar maxim astfel ˆıncˆat mult ¸imea care se creeaz ˘a s˘a
cont ¸in ˘a doar elemente distincte. Vom presupune c ˘a1= 1jL. Fie :
f(X) := (X 1()):::(X r())
s ¸i fie2Harbitrar. Vom ar ˘ata c ˘a :
f1();:::;r()g=f1();:::;r()g
Elementele mult ¸imii f1();:::;r()gsunt distincte ˆıntruc ˆateste injectiv ˘a. Con-
sider ˘am unicare s ˘a nu apart ¸in ˘a mult ¸imii precizate mai sus. De aici rezult ˘a c˘af1();:::;r()g
cont ¸ine strict mult ¸imea f1();:::;r()g, doar c ˘a aceasta contrazice maximalitatea mult ¸imii
f1();:::;r()g. Avem:
f(X) =Xr a1Xr 1+:::+ ( 1)rar:
Atunci:
a1=1() +:::+r();
:::
ar=1():::r()
Deci(ai) =a1;82H.Avemai2LH;8i2f1;rg, decif2LH[X]s ¸ieste o r ˘ad˘acin˘a
a sa. Dar :
ord(G(LjLH)) = [L:LH] =deg(g)deg(f) =r;
deciord(G(LjLH))ord(H). CumHG(LjLH)s ¸i ambele sunt mult ¸imi finite, rezult ˘a
c˘aH=G(LjLK).
Lem ˘a 2.1.0.2. Fie o extindere Galois finit ˘akLs ¸iF2E(Ljk);H:=G(Ljk). Atunci
LH=F.
Demonstrat ¸ie 2.1.0.2. Observ ˘am c ˘aord(H) = [L:F]. Din lema precedent ˘a rezult ˘a c˘a
[L:LH] =ord(H), deci [L:F] = [L:LH]. Dar cumFLH, avem c ˘a[LH:F] = 1 ,
deciLH=F.
Lem ˘a 2.1.0.3. Fie extinderea Galois finit ˘akLs ¸iF2E(Ljk). Urm ˘atoarele afirmat ¸ii
sunt echivalente:
i) extinderea kFeste normal ˘a;
ii)H:=G(LjF)este subgrup normal al lui G:=G(Ljk), adic ˘aG(Fjk)'GjH
Demonstrat ¸ie 2.1.0.3. i))ii) rezult ˘a din urm ˘atoarea teorem ˘a :
19
Teoria lui Galois Teorema fundamental ˘a a teoriei Galois
Teorem ˘a 2.1.0.1. Fie extinderea de corpuri kLM, astfel ˆıncˆatLs˘a fie corpul de
descompunere peste Kal unui polinom f2K[X].
a)G(MjL)este un subgrup normal ˆınG(Mjk), iarG(Mjk)
G(MjL)este izomorf cu un subgrup al
luiG(Ljk);
b) dac ˘aMeste corpul de descompunere peste kal unui polinom g2K[X], atunciG(Mjk)
G(MjL)'
G(Ljk).
ii))i) Vom presupune c ˘aHeste un subgrup normal ˆınGs ¸i fiex2LH. Va fi suficient
s˘a demonstr ˘am c ˘a tot ¸i conjugat ¸ii lui xsunt ˆınLH. Fieyconjugatul lui x, atunci va exista
unu2G(Ljk)astfel ˆıncˆatu(x) =y. Deci8v2Havemuvu 1(y) =uv(x) =u(x) =y,
s ¸i cumuHu 1=H, obt ¸inemy2LH.
Teorem ˘a 2.1.0.2. (Teorema fundamental ˘a a teoriei lui Galois) Fie extinderea Galois finit ˘a
kLs ¸iG=G(Ljk),
:L(Ljk)!E(Ljk);(H) =LH;
:E(Ljk)!L(Ljk); (E) =G(LjE):
Atunci:
a) = 1L(Ljk); = 1E(Ljk); deci aplicat ¸iile precedente sunt antimonotone,bijective s ¸i
inverse una celeilalte;
b)ord(G(LjF)) = [L:F];8F2E(L;k);
c)ord(H) = [L:LH];8H2L(L:k);
d) consider ˘amF2E(L;k);H:= (F). Atunci extinderea kFeste o extindere normal ˘a
,Heste subgrup normal al lui G, adic ˘aG(Fjk)'GjH.
Observat ¸ie 2.1.0.1. O extindere Galois finit ˘a a luikeste reprezentat ˘a de corpul de descom-
punere peste kal unui polinom f2k[X]de grad mai mare sau egal cu 1. Grupul Galois
al acestei extinderi este numit grupul Galois al lui fpesteksau grupul Galois al ecuat ¸iei
polinomiale asociate lui fpestek.
Exemple de grupuri Galois
1)G(Q(p
2)=Q) = 1L;v, undeL=Q(p
2);v(p
2) = p
2;vQ= 1Q;
2) Consider ˘amL=Q(3p
2;). V om ˆıncerca s ˘a construim G=G(L=Q). FieQ=Q()
L,Irr(;Q) =X2+X+ 1,Q()este normal ˘a pesteQ. DeciG(Q()=Q) =f1Q();ug,
cuu() =2= 1. Extinz ˆand elementele lui G(Q()=Q)laLil obt ¸inem pe G, mai
exact preciz ˆand imaginea lui3p
2, care va fi aleasa din conjugat ¸ii lui, adic ˘a3p
2,3p
2,23p
2.
DeciGva fi construit din 6 elemente :
20
Teoria lui Galois Teorema fundamental ˘a a teoriei Galois
Geste generat de mult ¸imea v2;v4s ¸i izomorf cu S3.
G=f1L;v2;v2
2;v4;v2v4;v2
2v4gs ¸i are urm ˘atoarea latice a subgrupurilor:
undeH=<v2>;H 1=<v4>;H 2=<v2v4>;H 3=<v2
2v4>s ¸iHEG.
Extinderile intermediare sunt :
LH=Q();LH1=Q(3p
2);LH2=Q(23p
2);LH4=Q(3p
2)
3) FieQQ(4p
2;i) =F,care este corpul de descompunere pentru f=X4 2, s ¸i
G=G(F=Q).Geste izomorf cu grupul dihedral al p ˘atratuluiD4.ˆIl vom construi
utiliz ˆand s ¸irul de extinderi normale:
QQ(i)F;[F:Q] = 8:
Geste generat de us ¸iv, undeu(i) =i;u(4p
2) =i4p
2s ¸iv(i) = i;v(4p
2) =4p
2.
G=f1F;u;u2;u3;v;uv;u2v;u3vg.
Laticea subgrupurilor este:
21
Teoria lui Galois Teorema fundamental ˘a a teoriei Galois
undeHiEG;8i= 1;2;3;4.
Subcorpurile intermediare din corespondent ¸a Galois sunt urm ˘atoarele:
LH1=Q(p
2);LH2=Q(i);LH3=Q(ip
2);LH4=Q(p
2;i);LH5=Q(4p
2);LH6=
Q(i4p
2);LH7=Q((1 +i);4p
2);LH8=Q((1 i)4p
2)
LH1;LH2;LH3s ¸iLH4sunt extinderi normale peste Q.
4) Aln- lea corp ciclotomic se defines ¸te ca fiind o extindere a lui Qprintr- o r ˘ad˘acin˘a
primitiv ˘ade gradnal lui 1, QQ(). S ¸tim c ˘a[Q() :Q] ='(n), decijQ()=Qj=
'(n). Se demonstreaz ˘a us ¸or c ˘a:
G(Q()=Q)'U(Zn);
As ¸adar grupul Galois este grup abelian. Dac ˘an=peste num ˘ar prim,'(p) =p 1, iar
U(Zp) =Z
peste grup ciclic .
Corpuln-ciclotomic este la fel ca cel 2n-ciclotomic pentru nimpar. Dac ˘a=e2i
2n,
atuncin= 1,= n+12Q(2), iar2este o r ˘ad˘acin˘a primitiv ˘a a lui 1 de grad n,
Q(2)fiind defapt corpul n-ciclotomic.
Avem c ˘aQ()Q(2), s ¸i cum'(2n) ='(n);[Q(2) :Q] = [Q() :Q], aa ¸dar
Q(2) =Q().
Are loc urm ˘atoarea afirmat ¸ie general ˘a :
”Orice extindere Galois finit ˘a a luiQcu grupul Galois abelian(extindere abelian ˘a) este
cont ¸inut ˘aˆıntr-o extindere ciclotomic ˘a.”
5) O ecuat ¸ie polinomial ˘a al c ˘arei corp de descompunere peste corpul de baz ˘a se obt ¸ine
ad˘augˆand o singur ˘a r˘ad˘acin˘a a acesteia se numes ¸te normal ˘a.
Ecuat ¸ia normal ˘a se obt ¸ine astfel:
Polinoamele de forma Xn 12Q[X]s ¸i cele ciclotomice sunt normale peste Q.
Polinoamele de forma Xpn X2Zp[X]s ¸i orice polinom ireductibil peste Zpsunt nor-
male peste Zp.
Polinomulf=X3 3X 12Q[X]are ecuat ¸ia algebric ˘a asociat ˘a normal ˘a ,fiindc ˘aF=
Cf=Q=Q(), unde; 1
+1; 1; 1
sunt r ˘ad˘acinile polinomului s ¸i G(F=Q)'Z3.
Orice extindere galoisian ˘a finit ˘a va admite cel put ¸in o ecuat ¸ie normal ˘a ,adic ˘a ecuat ¸ia aso-
ciat˘a polinomului minimal al elementului s ˘au primitiv.
22
Teoria lui Galois Grupul Galois al unui polinom
2.2 Grupul Galois al unui polinom
Fief2k[X]cu gradul pozitiv, unde keste un corp de caracteristic ˘a 0. Consider ˘amF=
C(F=k), atunci avem c ˘akFeste o extindere Galois finit ˘a.G(F=k)reprezint ˘a grupul
Galois al polinomului fpestek, notat cuG. Observ ˘am c ˘a :
i) grupulGeste izomorf cu un subgrup al grupului simestric Sn, undeneste num ˘arul
r˘ad˘acinilor distincte ale lui f;
ii) dacafeste ireductibil de grad n, atuncinva divine ordinul lui G, iarGeste izomorf cu
un subgrup tranzitiv al lui Sn;
iii) dacafeste ireductibil s ¸i separabil, atunci G'Z2;
iv) ecuat ¸ia general ˘a de gradnpeste un corp are grupul Galois izomorf cu Sn.
Definit ¸ie 2.2.0.1. Fie un corp de caracteristic ˘a6= 2s ¸i un polinom de grad ncunr˘ad˘acini
distincte1;:::;nˆın corpul de descompunere. Fie =Q
1i<jn(i j)2F.D= 2
se nume ste discriminantul lui f.
Corolar 2.2.0.1. Pentru orice element udin grupul Galois al unui polinom , permutarea
asociat ˘a este par ˘a, respectiv impar ˘a,u() = , respectivu() = .
Demonstrat ¸ie 2.2.0.1. u(2) = 2)(u())2= 2)u()2f; g.
Dar2An,u() = ;2SnjAn,u() = .
Teorem ˘a 2.2.0.1. Fiekun corp,char(k)6= 2,f2k[X],deg(f) =n,2discriminantul
luifs ¸iFcorpul de descompunere al lui fpestek.
a)2= 0,fare r ˘ad˘acini multiple;
b) dac ˘a26= 2s ¸iX2 2are o r ˘ad˘acin˘aˆınk, atunciG(F=k)An;
c) dac ˘a26= 2s ¸iX2 2nu are nicio r ˘ad˘acin˘aˆınk, atunciX2 2are o r ˘ad˘acin˘a
ˆınFs ¸ik()este corpul fixat de G(F=k)\An.
Definit ¸ie 2.2.0.2. a)Evident.
b)dac˘aX2 2are o r ˘ad˘acin˘aˆınk)() = ;82G(F=k))G(F=k)An;
c)dac˘aX2 2nu are o r ˘ad˘acin˘aˆınk, atunciX2 2este ireductibil peste ks ¸i deci
[k() :k] = 2 .
G(F=k)\Aneste subgrup de indice 2al luiG(F=k))G(F=k[)) =G(F=k)\An.
ˆIn cazul particular n= 3, vom obt ¸ine descrierea precis ˘a a grupului Galois al unui poli-
nom de grad 3.
23
Teoria lui Galois Grupul Galois al unui polinom
Corolar 2.2.0.2. Dac˘a polinomul f, de gradul 3, este ireductibil s ¸i separabil, atunci G'S3
sauG'A3.
DeciG'A3(chark6= 2),2k.
Propozit ¸ie 2.2.0.1. Fiekun corp s ¸i polinomul f(X) =Xn+an 1Xn 1+:::+a02k[X].
Presupunem c ˘achar(k)>nsauchar(k) = 0 . Fieg(X) :=f(X an 1
n. Atunci 2
f= 2
g.
Demonstrat ¸ie 2.2.0.2. dac˘a1;:::;nsunt r ˘ad˘acinile luif)i:=i+an 1
n;8i2
f1;:::;ngsunt r ˘ad˘acinile luig. Avem c ˘a:
2
g=Y
1i<jn(i j)2=Y
1i<jn(i+an 1
n j an 1
n)2=Y
1i<jn(i j)2= 2
f:
Corolar 2.2.0.3. Consider ˘am peG1subgrupul lui Sncorespunz ˘ator grupului G. Atunci :
(i)G1\Aneste grupul corespunz ˘ator subgrupului lui Gce invariaz ˘a element cu element
k().
(ii)G1\An,2k.
Corolar 2.2.0.4. Fiekun corp cuchar(k)6= 2;3. Fie :
f=X3+aX2+bX+c2k[X];g=X3+qX+r=f(X a
3)2k[X] =
Atunci :
2
f= 4q3 27r2=a2b2 4b3 4a3c 27c2+ 18abc
Demonstrat ¸ie 2.2.0.3. Oberv ˘am c ˘a :
g(X) =f(X a
3) = (X a
3)3+a(X a
3)2+b(X a
3)+c=X3+(b a2
3)X+(2a3
27 ab
3+c):
)g(X) =X3+qX+r;q=b a2
3;r=2a3
27 ab
3+c:
Consider ˘am pec1;c2;c3r˘ad˘acinile luig. Atunci:
g(X) =X3+qX+r= (X c1)(X c2)(X c3):
Avem urm ˘atoarele relat ¸ii:
c1+c2+c3= 0;
c1c2+c1c3+c2c3=q;
c1c2c3= r;
c3
i= qci r:
Observ ˘am s ¸i c ˘a :
(ci cj)2= (ci+cj)2 4cicj:
)2
f= (c1 c2)2(c1 c3)2(c2 c3)2:
24
Teoria lui Galois Grupul Galois al unui polinom
Exemple
1)f=X3 3X+ 12Q[X]are2= 4( 3)3 2712= 81 = 92, deciG(f=Q)'A3.
2)f=X3+ 3X2 X 12Q[X]areg=f(X 1) =X3 4X 2ireductibil peste Q.
Deci 2= 4( 4)3 2722= 256 108 = 148 s ¸iG'S3.
Propozit ¸ie 2.2.0.2. Fie polinomul f(X) =X3+qX+r2C[X]. Fie r ˘ad˘acinile luif ;
s ¸i
2C,F:=Q(q;r). AtunciF(;q
2
f)este corpul de descompunere al lui fpesteF.
Demonstrat ¸ie 2.2.0.4. Vom nota corpul de descompunere al lui fpesteFcuL:=F(;;
).
Consider ˘amK:=F(;q
2
f). Pentru c ˘aq
2
f=( )(
)(
)2L)KL.
Reciproc va trebuii s ˘a ar˘at˘am c ˘a;
2K. Avem c ˘af() = 0 s ¸i2K, deci :
f(X) = (X )g(X);g2K[X];deg(g) = 2;
iar;
fiind r ˘ad˘acinile luig:
g(X) = (X )(X
) =X2 (+
)X+
:
Dar s ¸tim c ˘ag2K[X];2K)g() = ( )(
)2K. Deci :
=( )(
)(
)
( )(
)=q
2
f
( )(
)2K:
Dar+
2Kdeoarece este un coeficient al lui g. As ¸adar;
2K.
Ne vom aminti pe scurt modul de rezolvare a ecuat ¸iei X3+qX+r= 0. Not ˘am cu
A:=r2+4q3
27.p
Aare un rol decisiv ˆın calculul solut ¸iilor ecuat ¸iei. Este evident c ˘ap
A2C
atunci c ˆandA < 0. Discriminantul ecuat ¸iei va fi egal cu 27A > 0, deci toate r ˘ad˘acinile
sunt reale. Pentru a calcula r ˘ad˘acinile am apelat la numere complexe. Suntem indemnat ¸i s ˘a
ˆıncerc ˘am s ˘a rezolv ˘am un caz simplu, ca de exemplu:
X3 17X2+ 87X 135 = (X 3)(X 5)(X 9) = 0
Ce se ascunde defapt ˆın spatele acestui fenomen? De ce avem nevoie de numere complexe
pentru a calcula r ˘ad˘acinile unei ecuat ¸ii reale?Nu cumva este prea complicat ˘a formula de
rezolvare? Nu ar trebuii s ˘aˆıncerc ˘am s ˘a g˘asim o alt ˘a formul ˘a? Urm ˘atoarea teorem ˘a ne va
ar˘ata c ˘a acest lucru este imposibil.
Teorem ˘a 2.2.0.2. (Casus irreducibilis) Fie polinomul ireductibil peste Q(q;r)f(X) =
X3+qX+r2R[X]cu r˘ad˘acinileu;v;w2R. FieF:=Q(q;r);E:=F(u;v;w )
un corp de descompunere al lui fpesteFs ¸iF=K0K1:::Kto extindere radical ˘a
a luiFcuEKt. AtunciKtnu poate fi subcorpul lui R.
25
Teoria lui Galois Grupul Galois al unui polinom
Pentru a calcula grupul Galois a unui polinom de grad 4, vom considera urm ˘atoatea
situat ¸ie: fie kun corp, un polinom f2k[X]cudeg(f) = 4 , cu r ˘ad˘acinile1;2;3;4,
L:=k[1;2;3;4]corpul de descompunere al lui fpestek,G:=G(F=k) =G(Ljk).
V om presupune c ˘af(X) =X4+qX2+rX+s.
i) dac ˘afare o r ˘ad˘acina12k, atuncif[X] = (X )f1(X),deg(f1) = 3 , iarG(F=k) =
G(f1=k);
ii) dac ˘afse descompune ˆın produsul a doua polinoame ireductibile de grad 2,f=gh, fie
1o r˘ad˘acin˘a a luigs ¸i3o r˘ad˘acin˘a a luih.
Dac˘ak(1)\k(3) =k, atunci:
G'G(h=k)G(h=k)'Z2Z2:
Dac˘ak(1)\k(3)k, obt ¸inem32k(1) =k(1;3) =L, iarord(G) = 2 , deci :
G(f=k)'Z2:
V om presupune acum c ˘a1;2;3;4sunt distincte.
Observat ¸ie 2.2.0.1. Fie extinderea galoisian ˘akL;
i)Geste izomorf cu un subgrup al lui S4;
ii) FieV:=fe;(12)(34);(13)(24);(14)(23)gS4. AtunciVeste subgrup normal al lui
S4, izomorf cu Z2Z2, iarV\Geste subgrup normal al lui G.
V om face urm ˘atoarele notat ¸ii:
u:= (1+2)(3+4);
v:= (1+3)(2+4);
w:= (1+4)(2+3):
Lem ˘a 2.2.0.1. Fiek(u;v;w )corpul fixat de V\G;
i)kk(u;v;w )este extindere Galois;
ii)G(k(u;v;w )jk)'GjG\V.
Demonstrat ¸ie 2.2.0.5. Fie2V\G. Deci(u) =u;(v) =v;(w) =w. Dac ˘a verific ˘am
toate permut ˘arile dinS4, observ ˘am c ˘a dac ˘a((i+j)(k l)) = (i+j)(k+l),
atunci2V[f(ij);(ijkl);(kl);(iljk)g. As ¸adar2Gfixeaz ˘a peu;v;w,2V\G.
Definit ¸ie 2.2.0.3. Cubica rezolvent ˘a a luifse defines ¸te ca fiind polinomul cf(X) = (X
u)(X v)(X w).
26
Teoria lui Galois Grupul Galois al unui polinom
Observat ¸ie 2.2.0.2. i)cf2k[u;v;w )[X];
ii) o alta form ˘a pentru cubica rezolvent ˘a este :
cf(X) = (X (12+34))(X (13+24))(X (14+23)):
Propozit ¸ie 2.2.0.3. Fie polinomul: f(X) =X4+qX2+rX+s. Atunci :
cf(X) =X3 2qX2+ (q2 4s)X+r2:
Demonstrat ¸ie 2.2.0.6. Polinomul se poate scrie ca o descompunere :
f(X) = (X2+kX+l)(X2 kX+m)
undek2este o r ˘ad˘acina a polinomului h(X) =X3+ 2qX2+ (q2 4s)X r2.
este o r ˘ad˘acin˘a a luih, este r ˘ad˘acin˘a pentru cubica rezolvent ˘a.
Presupunem c ˘afare r ˘ad˘acinile1;2;3;4astfel ˆıncˆat1;2s˘a fie r ˘ad˘acinile luiX2+
kX+ls ¸i3;4s˘a fie r ˘ad˘acinile luiX2 kX+m.
ˆInseamn ˘a c˘ak= (1+2), iar k= (3+4).
Avemu= (1+2)(3+4) = k2, iar ueste o r ˘ad˘acin˘a a luihpentru c ˘ah(k2) = 0 .
f(X) = (X2+k1X+l1)(X2 k1X+m1)
unde r ˘ad˘acinile primei paranteze sunt 1;2, iar3;4sunt r ˘ad˘acinile pentru a doua.
Obt ¸inemv= (1+3)(2+4) = k2
1, deci s ¸iveste o r ˘ad˘acin˘a a luih.
La fel, w= (1+4)(2+3)este o r ˘ad˘acin˘a a polinomului h.
)h(X) = (X+u)(X+v)(X+w), deci obt ¸inem cf(X) = (X u)(X v)(X w)prin
schimbarea semnelor termenilor de grad 2 s ¸i 0.
Observat ¸ie 2.2.0.3. i) Fief(X) =X4+qX2+rX+s.Geste subgrup tranzitiv al lui
S4s ¸i4jord(G)pentru c ˘afeste ireductibil. Deci ord(G) =f4;8;12;24g:
ii) Subgrupurile tranzitive de ordin 4,12 s ¸i 24 ale lui S4suntS4;A4;Vs ¸i subgrupurile
ciclice generate de cicluri de lungime 4.
iii) FieD4sugrupul generat de f(1234),(24)gal luiS4. DeciD4este sugrup tranzitiv de
oridin 8.S4are exact 3 subgrupuri de ordin 8, toate izomorfe cu D4, care sunt defapt
2-subgrupuri Sylow.
iv) FieHun subgrup al lui S4. AtunciH\Vva fi sugrup normal ˆınHs ¸i
HjH\V'HVjVS4jV'S3:
As ¸adar,ord(HjH\V)j6 =ord(S3).
Propozit ¸ie 2.2.0.4. FieHun subgrup al lui S4astfel ˆıncˆat4jord(H)s ¸i fiem=ord(HjH\
V).
a) dac ˘am= 6)H=S4,
b) dac ˘am= 3)H=A4,
c) dac ˘am= 1)H=V,
d) dac ˘am= 2)H'D4;H'VsauH'Z2.
27
Teoria lui Galois Grupul Galois al unui polinom
Demonstrat ¸ie 2.2.0.7. a);b)dac˘am= 6saum= 3, cumord(H)este divizibil cu 3 s ¸i cu
4, avemord(H)12.
DarA4Hs ¸iVA4.
Deci, dac ˘a6, atunciH=S4, iar dac ˘am= 3,avemH=A4.
c)dac˘am= 1, avem c ˘aH=H\Vs ¸iHV. Cum 4jord(H))H=V.
d)dac˘am= 2, avemord(H) = 2(H\V).
Observ ˘am c ˘aord(V) = 4)ord(H\V) = 1;2;4
Dac˘aord(H\V) = 1)ord(H) = 2 , deci 46jord(H).
Dac˘aord(H\V) = 4)ord(H) = 8 , deciH'Z4sauH'V.
Propozit ¸ia de mai sus a fost pasul principal pentru a putea calcula grupul Galois al
unui polinom de gradul 4.
Teorem ˘a 2.2.0.3. Fiekun corp s ¸if2k[X]un polinom ireductibil separabil, cu deg(f) =
4;G:=Gk(f);ord(Gk(cf)) =mordinul grupului Galois al cubicii rezolvente. Atunci:
i) Dac ˘am= 6)G'S4;
ii) Dac ˘am= 3)G'A4;
iii) Dac ˘am= 1)G=V;
iv) Dac ˘am= 2)G'D4sauG'Z4;
v) Dac ˘am= 2s ¸ifeste ireductibil peste k(u;v;w ))G'D4;
vi) Dac ˘am= 2s ¸ifeste reductibil peste k(u;v;w ))G'Z4.
Demonstrat ¸ie 2.2.0.8. Primele 3 afirmat ¸ii rezult ˘a dintr-un rezultat precedent.
iv)Din rezultatul anterior )G'D4;G'VsauG'Z4.
Cumm= 2,ord(G) = 2ord(G\V), deci putem avea G'V,ord(G\V) = 2 , adic ˘a
ord(G) = 4 .
Cumfeste ireductibil , Geste tranzitiv.
S4are peVsi pe subgrupurile ciclice generate de cicluri de lungime 4 ca subgrupuri tranz-
itive, deci nu putem avea G'V.
v)Diniv))G'D4sauG'Z4.
Vom presupune c ˘afeste ireductibil peste k(u;v;w )s ¸i c˘aG'Z4.
Deci,G[V=G(Ljk(u;v;w ))are ordinul 2 s ¸i nu este tranzitiv.
Exist ˘ai6=j, care are proprietatea c ˘a nu exist ˘a2G[Vatfel ˆıncˆat(i) =j.
Leste corp de descompunere al lui fpestek(u;v;w )(i), dar s ¸i peste k(u;v;w )(j).
Dac˘a ar exista un izomorfism
varphi :k(u;v;w )(i)!k(u;v;w )(j)
astfel ˆıncˆat'jk(u;v;w )= 1k(u;v;w )s ¸i'(i) =j, atunci's-ar prelungi la un 2G(Ljk(u;v;w )) =
G[V, ceea ce e absurd.
Deci nu exist ˘a un astfel de izomorfism )is ¸ijnu pot fi r ˘ad˘acini ale aceluias ¸ polinom
ireductibil peste k(u;v;w ))fnu este ireductibil peste k(u;v;w ):
28
Teoria lui Galois Extinderi radicale
vi)Vom presupune c ˘afeste reductibil peste k(u;v;w )s ¸i c˘aG'D4.
Avem c ˘aG[V=V.
CumVeste tranzitiv s ¸i G[V=G(Ljk(u;v;w ));8i2f1;2;3;4g,i6=j92G[V
care induce un izomorfism k(u;v;w )(i)'k(u;v;w )(2)astfel ˆıncˆat(i) =j, iar
jk(u;v;w )= 1k(u;v;w ))feste ireductibil peste k(u;v;w ).
Exemple
1)f(X) =X4 10X2+ 12Q[X]ireductibil;
cf(X) =X3+ 20X2+ 96X=X(X+ 8)(X+ 12) – cubica rezolvent ˘a;
Q(u;v;w ) =Q;m= 1;G=V'Z2Z2.
2)f(X) =X4 22Q[X]ireductibil;
cf(X) =X3+ 8X=X(X2+ 8) =X(X+ 2ip
2)(X 2ip
2)- cubica rezolvent ˘a;
Q(u;v;w ) =Q(ip
2);[Q(u;v;w ) :Q] = 2 ;
fireductibil peste Q(ip
2))G'D4.
3)f(X) =X4+ 4X2+ 22Q[X]ireductibil;
cf(X) =X3 8X2+ 8X=X(X2 8X+ 8) =X(X 4 +p
8)(X 4 p
8)- cubica
rezolvent ˘a;
Q(u;v;w ) =Q(p
2))G'Z4sauG'D4;
fireductibil peste Q(p
2))G'Z4.
4)f(X) =X4 4X+ 22Q[X]ireductibil;
cf(X) =X3 8X+ 16 – cubica rezolvent ˘a ireductibil;
Dcf= 8960)GQ(cf)'S3)GQ(f)'S4.
2.3 Extinderi radicale
Fiekun corp de caracteristic ˘a 0 s ¸ikLo extindere algebric ˘a finit ˘a.2Lse numes ¸te
radical de indice mpestek(m2N;m2), dac ˘a9a2kastfel ˆıncˆatm=a.
Not˘am=mpa. Dac ˘a=mpa;a2k, atunci=mtp
at8t2N, pentru c ˘aamt=at2k.
Definit ¸ie 2.3.0.1. Leste o extindere radical ˘a a luik,91;2;:::;n2L, cun2N
astfel ˆıncˆat :
a)L=k(1;2;:::;n);
b)1este un radical de indice m1pestek;
c)Li=Li 1(i)extindere radical ˘a a luik;8i=f1;2;:::;ng,ieste un radical de indice
mi2NpesteLi 1.
29
Teoria lui Galois Extinderi radicale
Exemple de extinderi radicale
1)QQ(), unde=p
12C;=e2i
n.
2)QQ(p
2).
3)QQ(3p
2;), unde3= 1;2CnR
4)QQ(1 +p
2)este o extindere radical ˘a, pentru c ˘aQ(1 +p
2) =Q(p
2).
Definit ¸ie 2.3.0.2. O ecuat ¸ie algebric ˘a pestek, a c˘arei r ˘ad˘acini se afl ˘aˆıntr-o extindere rad-
ical˘a a luik, sau care are corpul de descompunere peste kal polinomului asociat este o
extindere radical ˘a pestekse numes ¸te ecuat ¸ie rezolvabil ˘a prin radicali peste k.
Exemplu: ecuat ¸ia x7= 2×4 3×3+6 = 0 este rezolvabil ˘a prin radicali peste Q, pentru
c˘a3p
2,3p
2,23p
2,4p
3, 4p
3,i4p
3, i4p
3-r˘ad˘acinile sale sunt cont ¸inute ˆınQ(3p
2;4p
3;i),
care este o extindere radical ˘a a luiQ.
Definit ¸ie 2.3.0.3. O extindere radical ˘a normal ˘a simpl ˘a a luikeste extinderea de tipul:
k(mpa;). Nu orice extindere radical ˘a pestekeste s ¸i normal ˘a pestek.
Exemplu: QQ(3p
2).
2.3.1 R ˘ad˘acinile unit ˘at ¸ii
Fiekun corp s ¸i polinomul f(X) =Xm 12k[X]. Presupunem c ˘achar(k) = 0 sau
char(k) =p>0, cup6jm.
FieLun corp de descompunere al polinomului peste k.
fnu are r ˘ad˘acini multiple ,deci Leste extindere Galois finit ˘a.
Not˘am mult ¸imea r ˘ad˘acinilor luifcuR=f2Ljm= 1g.
Un element al mult ¸imii de mai sus se numes ¸te r ˘ad˘acin˘a a unit ˘at ¸ii pestek.
Observat ¸ie 2.3.1.1. Reste subgrup multiplicativ finit al lui L, iar(R;)este grup ciclic de
ordinm.
Definit ¸ie 2.3.1.1. Un generator al grupului ciclic multiplicativ se numes ¸te r ˘ad˘acin˘a primi-
tiv˘a de ordinma unit ˘at ¸ii.
Definit ¸ie 2.3.1.2. FieS=f2Rjr˘ad˘acin˘a primitiv ˘a de ordinma unit ˘at ¸iig. Atunci
m(X) =Y
2S(X )
este alm-lea polinom ciclotomic.
Observat ¸ie 2.3.1.2. m2L
30
Teoria lui Galois Extinderi radicale
Lem ˘a 2.3.1.1. Fie extinderea de corpuri kLs ¸iq2L[X]astfel ˆıncˆat9f;g2k[X];f;g6=
0astfel ˆıncˆatf=gq. Atunciq2k[X].
Demonstrat ¸ie 2.3.1.1. Fie
q(X) =a0+a1X+:::+amXm;am6= 0;
g(X) =b0+b1X+:::+bnXn;bn6= 0;
f(X) =c0+c1X+:::+cm+nXm+n;cm+n6= 0;
Observ ˘am c ˘aambn=cm+n)am2k.
Presupunem c ˘a am ar ˘atat c ˘aai2k;i>j .
Deci
ajbn+aj+1bn 1+:::+ambn+j m=cn+j;
adic˘aaj2k.
Propozit ¸ie 2.3.1.1. Dac˘akLeste o extindere radical ˘a a luik, iarNesteˆınchiderea
normal ˘a a luiLpestek, atunciNeste o extindere radical ˘a a luik.
Demonstrat ¸ie 2.3.1.2. FiekL0L1:::Ln=L;Li=Li 1(i), cusi
i2
Li 1;8i=f1;2;:::;ng.
Vom face induct ¸ie dupa n.
Pentrun= 1;L=L1=k(1);N1=L1(1), unde1este r ˘ad˘acina primitiv ˘a de ordins1a
lui 1 pestek.
N1este extindere radical ˘a(normal ˘a simpl ˘a),ˆınchiderea normal ˘a a luiL1pestek, pentru c ˘a
N1este corpul de descompunere peste kal luiXs1 s1
12k[X].
Cu ajutorul ipotezei, avem c ˘aˆınchiderea normal ˘aN0a luiLn 1pestekeste extindere radi-
cal˘a a luik.
Consider ˘amsnn=2Ln 1;g=Irr(;k)cu r˘ad˘acinile=1;2;:::;rˆınN0.
Pentru fiecare polinom de tipul
Xsn j2Ln 1[X]N0[X];8j=f1;2;:::;rg
fie
jo r˘ad˘acin˘a a sa din ˆınchiderea algebric ˘a a luikincluz ˆandN0s ¸iLn.
1=n:
Consider ˘am peno r˘ad˘acin˘a primitiv ˘a de gradsna lui 1 peste k. Avem c ˘a
N=N0(n;
1;:::;
r)
este o extindere radical ˘a a luiks ¸i normal ˘a pestek, pentru c ˘a este corp de descompunere
pentru polinomul
f=rY
j=1(Xsn j)2k[X]:
Definit ¸ie 2.3.1.3. Un grupGeste rezolubil dac ˘a exist ˘a un s ¸ir descendent de sbgrupuri G=
G0G1:::Gn=fegastfel ˆıncˆat:
i)Gi+1subgrup normal ˆınGi8i= 0;1;:::;n 1;
ii)Gi
Gi+1grup abelian ,8i= 0;1;:::;n 1.
31
Teoria lui Galois Extinderi radicale
Lem ˘a 2.3.1.2. FiekLo extindere galoisian ˘a . Dac ˘aLeste cont ¸inut ˘aˆıntr-o extindere
radical ˘a a luik, atunciG(L=k)este grup rezolubil.
Lem ˘a 2.3.1.3. FiekLo extindere galoisian ˘a,[L:k] =n. Dac ˘aˆınkexist ˘a o r ˘ad˘acin˘a
primitiv ˘a a lui 1 de grad n, iar grupul G=G(L=k)este ciclic, atunci92L, astfel ˆıncˆat
L=k(), iarIrr(;k) =Xn a2k[X].
Lem ˘a 2.3.1.4. FiekLo extindere galoisian ˘a,[L:k] =n. Dac ˘aG=G(L=k)este grup
ciclic, atunci Leste inclus ˘aˆıntr-o extindere radical ˘a a luik.
Demonstrat ¸ie 2.3.1.3. Consider ˘amjGj=ns ¸io r˘ad˘acin˘a primitiv ˘a de grad n pentru 1
pestek.
Avem c ˘aF=L() =L:k()este o extindere normal ˘a s ¸i finit ˘a pestek()s ¸i c˘aG1=
G(F=k())este izomorf cu un subgrup din G.
S ¸tim c ˘aGeste grup ciclic)G1este grup ciclic , iar k()F.
As ¸adarFeste extindere radical ˘a a luik(), deci a luik,iarFL.
Lem ˘a 2.3.1.5. FiekLo extindere galoisian ˘a,[L:k] =n. Dac ˘aG=G(L=k)este grup
rezolubil, atunci Leste inclus ˘aˆıntr-o extindere radical ˘a a luik.
Cu ajutorul lemelor de mai sus obt ¸inem demonstrat ¸ia urm ˘atoarei teoreme:
Teorem ˘a 2.3.1.1. FiekLo extindere galoisian ˘a finit ˘a.Leste cont ¸inut ˘aˆıntr-o extindere
radical ˘a a luik,G=G(L=k)este grup rezolubil.
Corolar 2.3.1.1. Orice ecuat ¸ie polinomial ˘a de grad inferior sau egal cu 4 peste keste re-
zolvabil ˘a prin radicali.
Demonstrat ¸ie 2.3.1.4. Fie extinderea galoisian ˘akL,Lcorpul de descompunere pentru
polinomul din care provine ecuat ¸ia s ¸i G=G(L=k)'GSn;8n4.
Snfiind rezolubil,8n4,Gtot rezolubil)G(L=k)este rezolubil.
As ¸adar, corolarul este adev ˘arat.
Corolar 2.3.1.2. (Teorema lui Ruffini-Abel) Ecuat ¸ia general ˘a care nu se rezolv ˘a prin radi-
cali este cea cu gradul mai mare sau egal cu 5.
Demonstrat ¸ie 2.3.1.5. Conform corolarului precedent, Snnu este rezolubil pentru nmai
mare de 4.
2.3.2 Ecuat ¸ii binome
O ecuat ¸ie de forma Xn a= 0;a2kse numes ¸te ecuat ¸ie binom ˘a.
Fiekun corp , ¸n2Nastfel ˆıncˆatchar(k)6jn,a2k,Lun corp de descompunere al
polinomului Xn a2k[X]pestek.
Cumchar(k)6jn, ecuat ¸ia are nr˘ad˘acini :,,2,:::,n 1, undeeste o r ˘ad˘acin˘a
particular ˘a a luiXn a, iarprimitiv ˘a de ordinna unit ˘at ¸ii. DeciL=k(;).
Lem ˘a 2.3.2.1. FiekLo extindere radical ˘a normal ˘a simpl ˘a. Atunci grupul Galois al lui
Lpestekeste rezolubil s ¸i grupul Galois al lui Lpestek()este ciclic.
32
Teoria lui Galois Extinderi radicale
Exemplu:k=Q(i);L=k(;8p
2, unde=p
2
2(1 +i)este o r ˘ad˘acin˘a primitiv ˘a de
grad 8 a lui 1 peste Q.
Irr(;k) =X2 i,p
22k[])gradul lui8p
2pestek()este 4.
Deci [L:k] = 8;Irr(8p
2;k()) =X4 p
2;[L:Q] = 16 .
G1=G(L=k()) = [u]4;u(8p
2) =28p
2.
8p
2,28p
2 =i8p
2,48p
2 = 8p
2,68p
2 = i8p
2sunt conjugat ¸ii lui8p
2pestek().
G1'[^2]4,[^2]4subgrup ˆın<Z8;+>.
Corolar 2.3.2.1. Fiepun num ˘ar prim s ¸ikun corp care cont ¸ine o r ˘ad˘acin˘a primitiv ˘a de
ordinpa unit ˘at ¸ii. Polinomul Xp a;a2kse descompune ˆın factori liniari ˆınksau este
ireductibil peste k.
Definit ¸ie 2.3.2.1. Fiekun corp abelian s ¸i Gun grup. Un morfism de grupuri de la Gla
(k;)se numes ¸te caracter pe Gcu valori ˆınk.
Observat ¸ie 2.3.2.1. Un morfism de grupuri de la Gla(k;)este o funct ¸ie de la Glak.
Mult ¸imea acestor funct ¸ii formeaz ˘a unk- spat ¸iu vectorial.
Teorem ˘a 2.3.2.1. (Dedekind) Fiekun corp abelian, Gun grup s ¸iSo mult ¸ime de caractere
peGcu valori ˆınk. AtunciSeste liniar independent peste k.
Demonstrat ¸ie 2.3.2.1. Vom presupune c ˘aSnu este liniar independent peste ks ¸i consider ˘am
o mult ¸ime de caractere din S,f
1;:::;
ng, liniar dependent ˘a, minimal ˘a. Atunci91;:::;n2
k, tot ¸i nenuli, cu proprietatea c ˘a :
1
1(g) +:::+n
n(g) = 0;8g2G
1(e) = 1)
16= 0)n2.
16=
n)9h2Gcu proprietatea c ˘a
1(h)6=
n(h). Dar
1
1(hg) +:::+n
n(hg) = 0;8g2G
deci
1
1(h)
1(g) +:::+n
n(h)
n(g) = 0;8g2G
Dac u a ˆınmult ¸im prima relat ¸ie cu
n(h)s ¸i o scadem din a treia )
1(
1(h) n(h))
1(g) +:::+n 1(
n 1(h) n(h))
n 1(g) = 0;8g2G
Cum
1(h)
n(h)6= 0)f
1;:::;
ngsunt liniar dependente peste k, ceea ce contrazice
minimalitatea luif
1;:::;
ng.
Teorem ˘a 2.3.2.2. Fiekun corp , iar Lo extindere Galois al lui k,[L:k] =n. Avem :
i)G=G(L;k)grup ciclic;
ii)char(k)6jn;
iii)92kr˘ad˘acin˘a primitiv ˘a de ordinn;
33
Teoria lui Galois Extinderi radicale
Teorem ˘a 2.3.2.3. FiekMo extindere Galois, n= [M:k];G=G(M=k)grup ciclic s ¸i
un generator al lui G. Fie 2M. Urm ˘atoarele afirmat ¸ii sunt echivalente:
a)Pn 1
i=0i( ) = 0 ;
b)92Mcu proprietatea c ˘a = ().
Demonstrat ¸ie 2.3.2.2. G=f1M;;2;:::;n 1g.b))a)Pn 1
i=0i( ) =Pn 1
i=0i(
()) =Pn 1
i=0(i() i+1()) = 0 .
a))b)9w2Mcu proprietatea
u=w+(w) +:::+n 1(w)6= 0:
i(u) =u;8i2f0;1;:::;n 1g, deciu2k
(u 1w) =u 1(w).
Consider ˘amt=u 1w. Deci
n 1X
i=0i(t) =u 1w+u 1(w) +:::+u 1n 1(w) =u 1(n 1X
i=0i(w)) =u 1u= 1:
Consider ˘am acum
= t+ ( +( ))(t) + ( +( ))2(t) +:::+ ( +( ) +:::+n 2( ))n 2t
Pentru c ˘aPn 1
i=0i( ) = 0 , avem
= (( ) +2( ) +:::+n 1( ))
deci
() = t+ (t) + 2(t) +:::+ n 2(t) + n 1(t) =
Teorem ˘a 2.3.2.4. Fiekun corp cu char(h) =p > 0s ¸i o extindere finit ˘akM.
Urm ˘atoarele afirmat ¸ii sunt echivalente:
a)kMeste extindere Galois, G=G(M=k)grup ciclic s ¸i [M:k] =p;
b)Meste corpul de descompunere peste kal unui polinom ireductibil de forma Xp X a,
a2k.
Corolar 2.3.2.2. Fiekun corp cuchar(h) =p>0s ¸i un polinom f(X) =Xp X a2
k[X]. Atuncifeste ireductibil ˆınk[X]sau se descompune ˆın factori liniari ˆınk[X].
Demonstrat ¸ie 2.3.2.3. Consider ˘amF= corpul de descompunere peste kal luif, s ¸iG=
G(F=k).
Este suficient s ˘a ar˘at˘am c ˘a dac ˘aG'Im() =Fp, atuncifeste ireductibil.
Consider ˘am r ˘ad˘acinile luif:a;b,b=a+i,i2Fp.
92G;(a) =b)este izomorfism al lui k(a)pek(b))a;bau acelas ¸i polinom
minimal peste k.
barbitrar)feste ireductibil.
34
Teoria lui Galois Extinderi radicale
Teorem ˘a 2.3.2.5. (Irat ¸ionale auxiliare) Fiekun corp, un polinom f2k[X],Mun corp de
descompunere al lui fpesteks ¸iG=G(Mjk). FiekNo extindere a lui ks ¸iMun
corp de descompunere al lui fpesteN,MM. Atunci
:G(MjN)!G(Mjk);() =jM
este un morfism injectiv de grupuri.
Demonstrat ¸ie 2.3.2.4. FieA=f1;2;:::;ngmult ¸imea r ˘ad˘acinilor luif,M=k(1;2;:::;n),
M=N(1;2;:::;n).
Fie2G(MjN).
jN= 1Ns ¸i(i)2A;8i= 1;:::;n:)jM2G(M=k).
este morfism de grupuri.
() = 1M, atunci(1) =1;8i= 1;:::;n:)= 1M.
2.3.3 Aplicat ¸ii
Pentru a g ˘asi ecuat ¸i nerezolvabile prin radicali este suficient s ˘a g˘asim polinoame al c ˘aror
grup Galois s ˘a nu fie rezolubil.
Teorem ˘a 2.3.3.1. Fie un num ˘ar primp, un subcorp kal luiRs ¸i un polinom ireductibil
f2k[X]cudeg(f) =p. Dac ˘afare exact doua r ˘ad˘acini nereale, atunci Gk(f)'Sp.
Demonstrat ¸ie 2.3.3.1. FieA=f
1;
2;:::;
pgmult ¸imea r ˘ad˘acinilor lui f, cu
1;
22
CnR,
1=
2;
3;:::;
p2Rs ¸iG=Gk(f) =G(Ajk). Aplicat ¸ia
:G!SA'Sp;() =jA
este un morfism injectiv de grupuri.
FieB=Im()'GSp. Se s ¸tie c ˘aBeste tranzitiv. Fie
':C!C;'(a) = a:
Avem'(
1) =
2,'(
2) =
1,'(
i) =
i;8i= 3;:::;p:
Se observ ˘a c˘a'jBcorespunde unei transpozit ¸ii ˆınA)A=Sp.
Exemplu:X5 4X+ 2 = 0 este o ecuat ¸ie care nu este rezolvabil ˘a prin radicali.
Teorem ˘a 2.3.3.2. Fie un num ˘arˆıntreg par,p52Z. Atunci9g2Q[X]ireductibil cu
propriet ˘ac tiledeg(g) =ps ¸iGQ(g)'Sp.
Corolar 2.3.3.1. (Abel) Fien5. Exist ˘a un polinom de grad npesteQcare nu este
rezolvabil prin radicali.
Demonstrat ¸ie 2.3.3.2. Fiepnun num ˘ar prim s ¸igun polinom de grad pavˆand pro-
priet ˘at ¸ile din teorema de mai sus. Fie k=n p.
f(X) =Xkg(X)are propriet ˘at ¸ile cerute.
35
Teoria lui Galois Extinderi radicale
Definit ¸ie 2.3.3.1. Fiekun corp,n2Ns ¸ik(a1;:::;an)corpul fract ¸iilor rat ¸ionale ˆın nede-
terminatele a1;:::;an. Polinomul Pn2k(a1;:::;an)[X],
Pn(X) =Xn a1Xn 1+a2Xn 2+:::+ ( 1)n 1an 1X+ ( 1)nan
se numes ¸te polinomul general de grad npestek.
Ecuat ¸iaPn= 0se numes ¸te ecuat ¸ia general ˘a de gradnpestek.
Observat ¸ie 2.3.3.1. 1) orice polinom monic de grad n,f(X) =Xn+b1Xn 1+:::+bn2
k[X]se poate obt ¸ine din polinomul general f ˘acˆandai= ( 1)ibi.
2) dac ˘a ecuat ¸iaPn= 0este rezolvabil ˘a prin radicali relativ la k(a1;:::;an), atunci r ˘ad˘acinile
oric˘ariu polinom monic de grad npestekpot fi g ˘asite din formulele pentru Pn= 0.
Teorem ˘a 2.3.3.3. Fiekun corp cuchar(k) = 0 . Ecuat ¸ia general ˘a de gradneste rezolvabil ˘a
prin radicali peste k(a1;:::;an),n4.
Demonstrat ¸ie 2.3.3.3. Este suficient s ˘a demonstr ˘am c ˘aGk(a1;:::;an)(Pn) =Sn.
Pentru aceast ˘a fiey1;:::;ynr˘ad˘acinile luiPnˆıntr-un corp de descompunere
A=k(a1;:::;an)(y1;:::;yn)al luiPn. Atunci
a1=nX
i=1yi;
a2=X
1i<jnyiyj;
…
an=y1yn:
ai=gi(y1;:::;yn), undeg1;:::;gnsunt polinoamele simetrice fundamentale ˆınnnedeter-
minate.
A=k(y1;:::;yn).
Fie acumfZ1;:::;Zngnedeterminate, Bsubcorpul fract ¸iilor simetrice din k(Z1;:::;Zn).
AtunciB=k(g1;:::;gn).
Exist ˘a o aplicat ¸ie
:k(a1;:::;an)!k(g1;:::;gn);
(ai) =gi;8i= 1;:::;n:
care este morfism surjectiv de inele.
Dac˘a
(h) = 0 , avemh(g1;:::;gn) = 02k[g1;:::;gn]k[Z1;:::;Zn]. Dar
gj(Z1;:::;Zn) =X
1i1<:::<ijnZi1:::Zij
s ¸i deci
0 =h(g1;:::;gn) =h(g1(Z1;:::;Zn);:::;gn(Z1;:::;Zn)):
SubstituimZi=yis ¸i obt ¸inem
0 =h(g1(y1;:::;yn);:::;gn(y1;:::;yn)) =h(g1;:::;gn) =h(g1(Z1;:::;Zn);:::;gn(Z1;:::;Zn)):
36
Teoria lui Galois Extinderi radicale
Rezult ˘a c˘a
este injectiv, deci izomorfism s ¸i atunci
se extinde la un izomorfism al cor-
purilor de fract ¸ii
:k(a1;:::;an)!k(g1;:::;gn) =B:
Avem c ˘aA=k(y1;:::;yn)este corp de descompunere peste k(a1;:::;an)al luiPns ¸i
Z(Pn) =Zn g1Zn 1+:::+ ( 1)ngn= (Z Z1):::(Z Zn):
Cumk(Z1;:::;Zn)este corp de descompunere al lui
Z(Pn)pestek(g1;:::;gn) =B,
se
extinde la un izomorfism A'k(Z1;:::;Zn)care ducek(a1;:::;an)peB. Atunci
Gk(a1;:::;an)(Pn) =G(Ajk(a1;:::;an))'G(k(Z1:::;Zn)jB)'Sn:
Teorem ˘a 2.3.3.4. Fien0. Exist ˘a un subcorp kal luiRs ¸i un polinom f2k[X]cu
deg(f) =ncu proprietatea c ˘aGk(f)'Sn.
Demonstrat ¸ie 2.3.3.4. Este suficient s ˘a demonstr ˘am c ˘aRcont ¸ine un subinel cu Q[A1;:::;An].
Pentrun= 0este evident.
Vom presupune c ˘a exist ˘a aplicat ¸ia
:Q[A1;:::;An]!R:
este un morfism injectiv.
Fieui= (Ai);8i= 1;:::;n s ¸i fieu2R. Atunci
u:Q[A1;:::;An+1]!R
astfel ˆıncˆat
ujQ[A1;:::;An]=
u(An+1) =u:
Fieg2Q[A1;:::;An],
g=g0+g1An+1+:::+gmXm
n+1;g0;:::;gm2Q[A1;:::;An]:
Rezult ˘a c˘a:
u(g) = (g0) + (g1)u+:::+ (gm)um
s ¸i
(gj)2Q[u1;:::;un]Q[A1;:::;An]:
Dac˘a unu este injectiv, ueste algebric peste Q[u1;:::;un]. Dar extinderea Q[u1;:::;un]
Rnu este algebric ˘a, pentru c ˘aRnu este mult ¸ime num ˘arabil ˘a, deci exist ˘a m˘acar un element
u2Rcu proprietatea c ˘a us˘a fie injectiv.
37
Capitolul 3
Construct ¸ii cu rigla s ¸i compasul
Fie un plans ¸i dou ˘a puncteA;B2.
Not˘am cuL(A;B)dreapta determinat ˘a de punctele A;B ,ABsegmentul determinat de
As ¸iB, iar lungimea sa cu jABj.CuC(A;B)vom nota cercul de centru As ¸i razajABj.Cu
ajutorul riglei putem trasa dreapta L(A;B), iar cu ajutorul compasului putem construi cercul
C(A;B).
Deci, cu ajutorul riglei s ¸i a compasului, putem construi puncte care apar ca intersect ¸i de
drepte s ¸i cercuri construite cu ajutorul unor puncte init ¸iale.
ˆIn planulfix˘am un sistem de coordonate.
V om alegere doua puncte, Ms ¸iN, dreapta determinat ˘a de eleL(M;N )va reprezenta
axax.V om construi cu compasul cercurile C(M;N )s ¸iC(N;M ))C(M;N )\C(N;M ) =
fS;Tg. Deci axayva fi reprezentat ˘a de dreapta L(S;T).
Cele doua axe se intersecteaza ˆın origine, notat ˘a cuOs ¸i sunt perpendiculare.
DefinimjOMj= 1.
Astfel am introdus coordonatele ˆın plan.
Cu ajutorul num ˘arului complex zA=x+iyvom determina punctul A(x;y).
Definit ¸ie 3.0.0.1. FieA;B;S;T patru puncte din planul . Un punct P2se numes ¸te
constructibil din A;B;S;T dac˘a are loc cel put ¸in una din situat ¸iile de mai jos:
i)P2L(A;B)\L(S;T)s ¸iL(A;B)6=L(S;T);
ii)P2L(A;B)\C(S;T);
iii)P2C(A;B)\C(S;T)siC(A;B)6=C(S;T).
38
Construct ¸ii cu rigla s ¸i compasul Construct ¸ii cu rigla s ¸i compasul
Un punctP2se numes ¸te constructibil dac ˘aP=M,P=Nsau dac ˘a ex-
ist˘aA1;:::;An2,P=Ans ¸i8i1;Ai+1este constructibil din puncte apart ¸in ˆand
fM;N;A 1;:::;Aig.
Un num ˘ar complexzA=x+iyeste constructibil dac ˘aA(x;y)este constructibil.
Observat ¸ie 3.0.0.1. (i) Nu toate punctele unei drepte sau unui cerc sunt constructibile
chiar dac ˘a le putem construi.
(ii)ˆIn continuare vom presupune c ˘a sunt cunoscute construct ¸iile geometrice din geometria
elementar ˘a, de exemplu construirea bisectoarei unui unghi, perpendiculara dintr-un
punct pe o dreapt ˘a etc.
Observat ¸ie 3.0.0.2. Amintim c ˆateva construct ¸ii de baz ˘a :
a) Ridicarea unei perpendiculare pe o dreapt ˘addintr-un punct al ei , M
Cu compasul g ˘asim cercul de raz ˘arde centruM, puncteleN;P2d. DinNs ¸iPse
traseaz ˘a doua cercuri de raze egale r1> r, ce intersecteaz ˘a puncteleSs ¸iT. Dreapta
obt ¸inut ˘a prin unirea celor doua puncte trece prin Ms ¸i este perpendicular ˘a ped.
b) Determinarea mijlocului Ual unui segment [NP]
39
Construct ¸ii cu rigla s ¸i compasul Construct ¸ii cu rigla s ¸i compasul
Se face ca la punctul precedent, ”uit ˆand deM” , ce se obt ¸ine la intersect ¸ia perpendicu-
lareiSTcu dreaptad, ce trece prin Ns ¸iP.
c) Cobor ˆarea unei perpendiculare pe o dreapt u a dat ˘ad, dinM =2d
Se duce un cerc cu centru Ms ¸i raz ˘arcare taiedˆınNs ¸iP. Construim doua cercuri
de raze egale din Ns ¸iP,MP, cercuri ce se taie ˆınMˆınMs ¸iQ. DreaptaMQ este
perpendicular ˘a ped.
d) Construirea dreptei paralele la dreapta dat ˘adprin punctul dat M =2d
40
Construct ¸ii cu rigla s ¸i compasul Construct ¸ii cu rigla s ¸i compasul
Se traseaz ˘a perpendiculara din MS ped. Se construies ¸te d0perpendicular ˘a pe dreapta
MS ˆınM)d0jjd.
e) Date segmentele de lungime ms ¸in, s˘a se construiasc ˘amn
Se iau doua semidrepte ds ¸id0de origine comun ˘a, segmentele OM ped, de lungime m,
[OS]s ¸i[SN]ped0de lungimi 1. Se unes ¸te McuS, iar prinNducem paralel ˘a la dreapta
MS.MS taiedˆınTs ¸iMT are lungimea x=mn.
f) Date segmentele de lungime ms ¸in, s˘a se construiasc ˘am
n
41
Construct ¸ii cu rigla s ¸i compasul Construct ¸ii cu rigla s ¸i compasul
Se iau doua semidrepte ds ¸id0de origine comun ˘a, segmentele OM ped, de lungime
m,[ON]de lungime ns ¸i[NS]de lungime 1. Se unes ¸te McuN, iar prinMducem
paralel ˘a la dreapta MN .MN taiedˆınTs ¸iMT are lungimea egal ˘a cuy. Avemm
n=y
1,
de undey=m
n.
g) Construct ¸ia unui segment de lungimepm, dac ˘a se s ¸tie segmentul de lungime m
Lem ˘a 3.0.0.1. Fiekmult ¸imea numerelor complexe constructibile.
i)ksubcorp al lui C,k\Rsubcorp al lui R;
ii) dac ˘ak\Reste corp ˆın care toate elementele pozitive au r ˘ad˘acin˘a p˘atrat ˘a, atunci s ¸i
elementele din kvor avea r ˘ad˘acin˘a p˘atrat ˘a.
Demonstrat ¸ie 3.0.0.1. i) Trebuie s ˘a ar˘at˘a dec ˆat implacat ¸ia invers ˘a, deoarece cea direct ˘a
este evident ˘a.
Vom presupune c ˘ak\Re un subcorp al lui R.
Fiex=m+ni;y =s+ti;x;y2k;x6= 0)m;n;s;t2k\R.
Darx+y= (m+s) +i(n+t);m+s;n+t2k\R)x+y2k.
Analog se demonstreaz ˘a c˘ayx;x 12k.
ii) Fiex=abi2k)q2=a2+b22k\R)q2k\R.
Darx=qei;pq2k\R;eieste constructibil)px=p
qei2k.
Teorem ˘a 3.0.0.1. Fiekmult ¸imea numerelor complexe constructibile. Atunci keste subcorp
al luiCˆınchis la conjugarea complex ˘a s ¸i la extragerea r ˘ad˘acinii p ˘atrate.
Demonstrat ¸ie 3.0.0.2. Aplic ˆand lema precendent ˘a va trebuii s ˘a demonstr ˘am doar c ˘ak\R
este un subcorp al lui Rˆınchis la extragerea r ˘ad˘acinii p ˘atrate s ¸i c ˘akesteˆınchis la conju-
garea complex ˘a.
42
Construct ¸ii cu rigla s ¸i compasul Construct ¸ii cu rigla s ¸i compasul
m+neste construibil
mneste construibil
m 1este construibil
43
Construct ¸ii cu rigla s ¸i compasul Construct ¸ii cu rigla s ¸i compasul
pmeste construibil
Fiem;n2Rconstructibile.
i) meste constructibil.
A(m;0)este constructibil, deci B( m;0)este cealalt ˘a intersect ¸ie a axei xcuC(O;A).
ii)m+neste constructibil.
FieI(0;1);A(m;0);B(n;1).Beste intesect ¸ia paralelei la axa xprinIcu perpendiculara
la axaxprinB1(n;0)care este constructibl )B(n;1)este constructibil.
Dreapta care trece prin Bparalel ˘a cuIAintersecteaz ˘a axaxˆın punctulD(m+n;0).
Deci,m+neste constructibil.
iii)mneste constructibil.
FieM(1;0);N(1 +m;0);P(0;n), iarQintersect ¸ia axei ycu paralela prin NlaMP.
Avem OMP'ONQ , decijONj
jOMj=jOQj
jOPj)m+1
1=n+jPQj
n)jPQj=mn.
As ¸adarn+mneste constructibil)mn=n+mn neste constructibil.
iv) dac ˘am6= 0, atuncim 1este constructibil.
FieM(1;0);U(0;m);V(0;1 +m). Dac ˘aNeste intersect ¸ia axei xcu paralela prin
VlaMU, atunciN(1 +q;0);q2R. Dar OUM'OVN , decijOVj
jOUj=jONj
jOMj
)1+m
m=1+q
1)q=m 1.
As ¸adar 1 +m 1este constructibil s ¸i m 1=q 1este constructibil.
v) dac ˘am0, atuncipmeste constructibil.
FieM(1;0);N(1+m;0), iarPmijlocul lui ON,Pfiind constructibil. Fie Sintersect ¸ia
perpendicularei ˆınMpe axaxcuC(P;0). Cum MOS'MSN , decijOMj
jMSj=jMSj
jMNj
)jMSj=pm.
44
Construct ¸ii cu rigla s ¸i compasul Construct ¸ii cu rigla s ¸i compasul
V om da o interpretare analitic ˘a a intersect ¸iilor de cercuri s ¸i drepte, pentru un plan determinat
de un subcorp al corpului numerelor reale M,QMR:
Consider ˘planul determinat de M,=MM.
Dreptele din sunt mult ¸imi de puncte :
f(a;b)2MMjma+nb+p= 0g;
undem;n;p2Ms ¸im;n nu sunt simultan 0.
Fie punctele A1(a1;b1),A2(a2;b2)2,A16=A2. Ele determin ˘a o dreapt ˘a unic ˘a dat ˘a
prin ecuat ¸ia:
b b1= (b2 b1)(a2 a1) 1(a a1);(a;b)2;
dac˘aa26=a1, iar prin ecuat ¸ia
a a1= 0
dac˘aa2=a1.
Un cerc de centru A(m;n)s ¸i de raz ˘ar2Meste mult ¸imea :
f(a;b)2j(a m)2+ (b n)2 r2= 0g:
Doua drepte:
(d1)ma+nb+p= 0;(a;b)2
(d2)m0a+n0b+p0= 0;(a;b)2
pot fi :
i) dac ˘am
m0=n
n06=p
p0sunt drepte paralele,
ii) dac ˘am
m06=n
n0sunt drepte concurente,
iii) dac ˘am
m0=n
n0=p
p0sunt drepte coincidente.
Un cerc s ¸i o dreapt ˘a:
(C)a2+b2+sa+tb+u= 0;
(d)ma+nb+p= 0;
45
Construct ¸ii cu rigla s ¸i compasul Construct ¸ii cu rigla s ¸i compasul
pot avea ˆın comun:
i) doua puncte,
ii) un punct (dreapta este tangent ˘a),
iii) nici un punct.
Iar despre doua cercuri:
(C1)a2+b2+sa+tb+u= 0;
(C2)a2+b2+s0a+t0b+u0= 0;
intersect ¸ia lor este aceeas ¸i cu cea a lui C1cu dreapta (axa radical ˘a):
(s s0)a+ (t t0)b+ (u u0) = 0:
Observat ¸ie 3.0.0.3. Dac˘aa2Reste construibil cu rigla s ¸i compasul ,peste Q, atunciava
fi algebric peste Qde grad 2v,v2N. Rezult ˘a c˘a :
1.Nu este posibil ˘a duplicarea cubului, as ¸adar construct ¸ia cu rigla s ¸i compasul a laturii
unui cub de volum dublu fat ¸ ˘a de volumul unui cub dat.
2.Cuadratura cercului nu este posibil ˘a, adic ˘a obt ¸inerea cu rigla s ¸i compasul a laturii l
a unui p ˘atrat cu aria egal ˘a cu aria unui cerc de raz ˘ar, deoareceeste transcendent
pesteQ.
3.ˆIn general, ˆımp˘art ¸irea unui unghi ˆın trei p ˘art ¸i congruente este imposibil ˘a.
4.Problema celor trei bisectoare are r ˘aspuns negativ ˆın general. Problema cere constru-
irea triunghiului c ˘aruia i se cunosc bisectoarele.
5.Lunulele lui Hippocrate sunt figuri m ˘arginite de dou ˘a arce echivalente de cerc, cu un
p˘atrat dat. ˆIn particular, s ˘a se construiasc ˘a un cerc echivalent cu un p ˘atrat.
46
Referint ¸e bibliografice
[1] E. Arghiriade, Curs de algebr ˘a superioar ˘a, vol. I, Editura Didactic ˘a s ¸i Pedagogic ˘a,
Bucures ¸ti, 1963
[2] D. Barbilian, Teoria aritmetic ˘a a idealelor, Editura Academiei, Bucures ¸ti, 1956
[3] D. Barbilian, Algebra, Editura Didactic ˘a s ¸i Pedagogic ˘a, Bucures ¸ti, 1985
[4] I. Creang ˘a, M. S ¸tef ˘anescu, Probleme de algebr ˘a, Editura Universit ˘at ¸ii Ias ¸i, 1979
[5] G. Galbur ˘a, Algebr ˘a, Editura Didactic ˘a s ¸i Pedagogic ˘a, Bucures ¸ti, 1972
[6] I.D. Ion, C. Nit ¸ ˘a, D. Popescu, N. Radu, Probleme de algebr ˘a, Editura Didactic ˘a s ¸i
Pedagogic ˘a, Bucures ¸ti, 1981
[7] I.D. Ion, N. Radu, Algebra, ed a III-a, Editura Didactic ˘a s ¸i Pedagogic ˘a, Bucures ¸ti, 1992
[8] C. Ionescu, Ecuat ¸ii algebrice, Editura Ovidius University Press, Constant ¸a, 2005
[9] A.T. Lascu, Exercit ¸ii de algebr ˘a, Editura Tehnic ˘a, Bucures ¸ti, 1967
[10] T. Luchian, Algebr ˘a abstract ˘a, Editura Didactic ˘a s ¸i Pedagogic ˘a, Bucures ¸ti, 1975
[11] C. N ˘ast˘asescu, C. Nit ¸ ˘a, C. Vraciu, Bazele algebrei, vol. I, Editura Academiei, Bucures ¸ti
[12] N. Radu, Inele locale, vol. I,II, Editura Academiei, Bucures ¸ti
[13] G. S ˆamboan, Teoria lui Galois, Editura Tehnic ˘a, Bucures ¸ti, 1968
[14] M. S ¸tef ˘anescu, Teoria lui Galois, Editura Ex Ponto, Constant ¸a, 2002
47
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Elemente algebrice construibile cu rigla s i [605120] (ID: 605120)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
