Elemente ale Strategiei Energetice a Romaniei

Cuprins

Introducere

Elemente ale strategiei energetice a României

Situația actuală în sectorul energiei electrice din România

Obiectivele prioritare ale dezvoltării sectorului energetic românesc

Măsuri pentru îndeplinirea obiectivelor prioritare

Surse regenerabile de energie

Soarele

Vântul

Apa

Pământul

Potențialul surselor regenerabile în România

Potențial solar

Potențial eolian

Potențial biomasă

Potențial microhidroenergetic

Potențial energetic geotermal

Evaluarea potențialului SRE în zona Baia Mare

Evaluare pe baza datelor disponibile on-line

Photovoltaic Geographical Information System (PVGIS)

RETScreen International Clean Energy Decision Support Centre

Alte surse

Stația Meteo a UNBM

Sistemul hibrid, fotovoltaic și eolian, de producere a energiei electrice, al Universității de Nord Baia Mare

Rezultate. Concluzii

Bibliografie

Anexe 1 -12. Rapoarte Meteo, lunile Ianuarie – Decembrie 2010 de la Stația Meteo a Universității de Nord Baia Mare

Anexa 13. Rapoar Meteo extins, luna Aprilie 2011 de la Stația Meteo a Universității de Nord Baia Mare

Instalatii electrice la consumator

Instalatia electrica reprezinta un ansamblu de echipamente electrice, interconectate intr-un spatiu dat sau intr-o zona specificata, destinate utilizarii energiei electrice pentru forta, iluminat si alte scopuri industrial sau casnice.

Instalatiile electrice de utilizare sunt cele amplasate in aval de punctual de delimitare dintre furnizor si consummator, in cadrul sistemului electroenergetic.

Componentele de baza ale unei instalatii electrice sunt:

echipamentul electric – care cuprinde elementele sau unitatile functionale complexece intervin in fluxul de energie electrica:

elementele indispensabile din lantul de transfer;

elementele auxiliare, care asigura functionarea corecta, la parametrii si secventele precizate, a elementelor de baza si protectia adecvata, in cazul aparitiei unor disfunctionalitati, fiind destinate asigurarii alimentarii consumatorilor cu energie electrica si compuse din dispositive pentru producerea, transformarea, transportul, distributia, stocarea, conversia, masurarea si utilizarea energiei electrice

masini electrice (motoare si generatoare);

transformatoare (de putere si de masura);

convertoare (statice sau electromecanice);

aparate electrice (de masura, de comutatie, de protective);

diverse dispositive (de semnalizare, de actionare electromagneti);

elemente de conexiune (tablouri de distributie, doze de ramificare, prize);

canalele conductoare sau liniile electrice – care servesc pentru dirijarea energiei electrice si interconectarea echipamentelor, si includ:

reteaua electrica – contine echipamentele electrice interconectate, in amonte fata de ultimul receptorsau de la ultima unitate functionala, si serveste pentru alimentarea cu energie electrica a receptorului sau unitatii respective;

linii de conexiune – in interiorul echipamentelor sau unitatilor functionale.

Consumatorul electric este format din totalitatea receptoarelor electrice dintr-un spatiu dat, legate intre ele printr-un scop tehnologic functional.

Receptoarele electrice sunt dispositivele care transforma energia electrica in alte forme de energie utila, cum ar fi:

receptoare electrice de iluminat;

receptoare electrice de forta:

electromecanice;

electrotermice;

electrochimice.

Categoriile de receptoare sunt stabilite in raport de conditiile privind continuitatea alimentarii, pentru fiecare din ele fiind precizate durata maxima a timpului de intrerupere a alimentarii si modalitatile de asigurare a unei reserve de alimentare tinand cont de consecintele intreruperii alimentarii lor cu energie:

categoria 0 – declansarea de incendii sau explozii, distrugerea utilajelor, pericol pentru viata oamenilor;

categoria I – pagube economice importante, rebuturi, imposibilitatea e recuperare a productiei nerealizate;

categoria II – nerealizari de productie recuperabile;

categoria III – consecinte nesemnificative.

Clasificarea instalatiilor electrice se realizeaza in functie de diverse criteria, dintre care cele mai importante sunt:

destinatia – instalatii pentru:

producerea energiei electrice;

transportul energiei electrice;

distributia energiei electrice;

utilizarea energiei electrice;

pozitia in raport cu procesul energetic – instalatii pentru:

curenti tari – care cuprind echipamente implicate in circuitul energetic principal si pot fi:

de utilizare

de protective;

curenti slabi – care sunt instalatii conexe, utilizate la realizarea proceselor principale;

special – care asigura functionarea instalatiilor cu destinatii specifice;

locul de amplasare – instalatii:

interioare – la care conductoarele, cu toate accesoriile de montaj, record, intrerupere protectie s.a. sunt montate in interiorul cladirilor de orice fel:

de iluminat;

de forta;

de iluminat si forta;

de utilaj;

special;

exterioare – la care elementele componente sunt montate in afara cladirilor;

modul de executie – instalatii realizate:

aparent – la care conductoarele electrice, prizele, intreruptoarele, dozele s.a. sunt montate in mod vizibil si care sunt utilizate mai ales in hale industriale, prevazute cu grinzi metalice;

ingropat – la care conductoarele electrice nu se vad , fiind ingropate in tencuiala zidariei, iar cirpurile prizelor, intreruptoarelor, dezelor s.a. sunt introduce in locasuri special, fiind vizibile numai capacele;

modul de protective – instalatii de tip:

deschis – protejate numai contra atingerilor accidentale;

inchis – protejate contra atingerilor, a patrunderii corpurilor straine cu diametrul de 1 mm, a picaturilor de ploaie si a deteriorarilor mecanice;

capsulat – protejate contra patrunderii corpurilor straine , a stropilor de apa, atingerilor si deteriorarilor mecanice s.a.

nivelul tensiunii – cu functionare la:

joasa tensiune;

medie tensiune;

inalta tensiune;

foarte inalta tensiune;

frecventa tensiunii de alimentare – cu functionare in:

current continuu;

current alternativ – de frecventa:

joasa;

industrial;

medie;

inalta.

Proiectarea instalatiilor de iluminat

CALCULUL FLUXULUI NECESAR A FI INSTALAT. CALCULUL NIVELULUI

DE ILUMINARE ÎN PLAN ORIZONTAL

Sistemul de iluminat (artificial) aferent unui obiectiv trebuie să asigure anumiți parametrii cantitativi și calitativi pentru microclimatul luminos interior din fiecare incintă a

respectivului obiectiv.

Calcul se efectuează în două etape, respectiv una cantitativă globală (de predimensionare) și cealaltă calitativă de verificare.

Mărimea de bază ce face obiectul calculului luminotehnic al sistemului de iluminat normal (SIN) este nivelul de iluminare mediu și suplimentar luminanța medie admisă pe

planul util și pe suprafețele reflectante.

ETAPA DE PREDIMENSIONARE

Una dintre metodele globale de predimensionare a unui SIN interior este metoda factorului de utilizare.

2.1. Date de intrare

Metoda factorului de utilizare (MFU).

Metoda pornește de la condiția de a asigura pe planul util, cu suprafața utilă (Su), un nivel de luminare mediu recomandat (Emed), în funcție de natura activității ce se desfășoară la nivelul planului util conform figura 1.1. Pe lângă geometria încăperii, alte mărimi care intervin sunt degajările de praf, coeficienții de reflexie a pereților și mobilierului.

Fig. 1 Geometria încăperii

Calculul suprafeței utile:

Su=L·l (2.1)

unde:

– Su este suprafața utilă în m2;

– L este lungimea încăperii în m;

– l este lățimea încăperii în m.

Pentru cazuri justificate, planul util poate avea dimensiuni mai reduse decât suprafața

încăperii, în funcție de dispunerea mobilierului sau de activitățile desfășurate.

Calculul înălțimii de la aparatul de iluminat la planul util la care este necesară

iluminarea:

h=ht-hu-hs (2.2)

unde:

– h este distanța în plan vertical de la aparatul de iluminat la suprafața utilă în m;

– ht este înălțimea totală a camerei în m;

– hu este înălțimea planului util în m, față de pardoseală ;

– hs este înălțimea de suspendare a aparatului de iluminat de tavan în m.

Geometria incintei se caracterizează prin intermediul indicelui încăperii, care se calculează în funcție de dimensiunile încăperii: lungimea, lățimea și înălțimea acesteia și se

calculează cu:

Factorul de menținere a SIL (notat Δ sau Mf) este un parametru care depinde de degajările de praf frecvența curățării aparatelor de iluminat, inclusiv cu clasa de protecție IP. Orientativ, poate fi considerat în funcție de destinația încăperii:

– acolo unde impune păstrarea curățeniei datorită specificului activității desfășurate cum ar fi în spitale, în dispensare sau în farmacii Δ este ales între 0,88 și 0,9

– pentru încăperi de locuit, hoteluri, moteluri sau locuri de odihnă cât și pentru clădirile administrative Δ este ales între 0,8 si 0,77

– pentru încăperi unde nu este necesară o păstrare a curățeniei obligatorie cât și pentru camere de depozitare, magazii pentru alte camere unde se desfășoară alte activități Δ are valoarea 0,7.

Coeficientul de reflexie ρ este ales în funcție de finisajul pereților și a tavanului.

Orientativ, tavanul alb are cu un factor de reflexie 0,7 , pereții finisați cu o culoare deschisă

pot avea un factor de reflexie de 0,5. Orientativ, alte valori sunt disponibile în tabelul 2.1:

După consultarea proiectului de arhitectură, se va calcula influența mobilierului sau a vitrajului, prin media ponderată a tuturor coeficienților de reflexie care intervin:

Factorul de utilizare u se detemină din tabelele furnizate în general de producătorul corpului de iluminat, prin interpolare liniară multiplă între valorile coeficienților de reflexive (tavan / pereți) pentru care sunt date tabelele.

Fluxul necesar într-o încăpere se va determina cu formula:

unde Su este suprafața utilă a încăperii în m2.

Fluxul instalat se alege mai mare decât fluxul necesar, luând în considerare numărul de aparate posibil de montat în mod real (cu consulatarea arhitectului) și a fluxului instalat în

fiecare corp.

Puterea instalată va fi suma puterilor tuturor lămpilor ce sunt folosite pentru iluminatul respectivei încăperi, plus puterile absorbite de balasturile aferente (acolo unde este cazul).

II. 1. PROTECȚIA ANSAMBLUL CONSTRUIT

1.1 Premize

Prin Ansamblu construit, fig.1., se definește, în această lucrare, coexistența dintre:

1.Anvelopa unei clădiri cu:

1.1. o anumită forma (proiect de arhitectură);

1.2. o anumită structură de rezistență (proiect de structură);

2. Instalațiile funcționale (proiecte de instalații);

3. Instalațiile tehnologice ( proiecte tehnologice);

4. Rețele de utilități-servicii (proiecte de branșament);

5. Ocupanți (persoane vii care interacționează cu fiecare dintre componentele de mai sus).

Primele patru componente ale Ansamblului construit:

a). au aptitudinea (fiabilitatea) de ași îndeplini rolul funcțional, cu o anumită intensitate de defectare (λ), în condiții prestabilite;

b). sunt expuse riscului de avarie din partea unor fenomene perturbatoare tehnice (supratensiuni de comutație) sau naturale (descărcări atmosferice);

c). sunt expuse riscului determinat de interacțiunea cu persoane vii sau cu faună;

Ca urmare, la proiectarea Ansamblului construit colectivul de elaborare a

documentației trebuie să:

– conceapă forma anvelopei astfel încât aceasta să satisfacă cerințele funcționale de confort și de asigurare a protecției ocupanților;

– asigure stabilitatea statică și dinamică a structurii;

– o doteze cu instalații funcționale pentru a asigura cerințele de confort;

– asigure protecția ansamblului construit la sursele de avarii la care este expus.

Cadrului instituțional pentru asigurarea calității Ansamblului construit, în România, este impus prin Legea 10/95, a calității în construcții, în care conform art. 30. – “Inspecția de stat in construcții, … precum si celelalte organisme similare cu atribuții stabilite prin dispoziții legale răspund de exercitarea controlului statului cu privire la aplicarea unitara a prevederilor legale in

b). sunt expuse riscului de avarie din partea unor fenomene perturbatoare tehnice (supratensiuni de comutație) sau naturale (descărcări atmosferice);

c). sunt expuse riscului determinat de interacțiunea cu persoane vii sau cu faună;

Ca urmare, la proiectarea Ansamblului construit colectivul de elaborare a

documentației trebuie să:

– conceapă forma anvelopei astfel încât aceasta să satisfacă cerințele funcționale de confort și de asigurare a protecției ocupanților;

– asigure stabilitatea statică și dinamică a structurii;

– o doteze cu instalații funcționale pentru a asigura cerințele de confort;

– asigure protecția ansamblului construit la sursele de avarii la care este expus.

Cadrului instituțional pentru asigurarea calității Ansamblului construit, în România, este impus prin Legea 10/95, a calității în construcții, în care conform art. 30. – “Inspecția de stat in construcții, … precum si celelalte organisme similare cu atribuții stabilite prin dispoziții legale răspund de exercitarea controlului statului cu privire la aplicarea unitara a prevederilor legale in domeniul calității construcțiilor, in toate etapele si componentele sistemului calității in construcții,….”

1.2.Rolul instalațiilor electrice de protecție în clădiri

Limitarea, pe de o parte a riscului de producere a unei avarii, iar pe de altă parte a consecințelor unei avarii se poate realiza și prin prevederea de mijloace și măsuri de protecție electrică.

1.2.1.Surse de avarii

Acestea pot fi determinate de:

a). conceperea și dimensionarea necorespunzătoare a instalațiilor electrice, respectiv:

– dimensionarea necorespunzătoare a secțiunii căilor de curent, care vor determina supraîncălzirea suprafețelor acestora care reprezintă risc de aprindere a eventualei atmosfere de

praf combustibil;

– dimensionarea necorespunzătoare a aparatelor de conectare/deconectare, care nu vor avea capacitatea de rupere adecvată, care reprezintă risc de aprindere a eventualei atmosfere explozive sau a materialelor depozitate;

– dotarea necorespunzătoare cu mijloace și măsuri de protecție;

b). exploatarea necorespunzătoare a instalațiilor electrice funcționale și a instalațiilor funcționale și tehnologice care au și echipamente electrice ale ansamblului construit, respectiv;

– personalul de exploatare cu pregătire neadecvată complexității categoriilor de instalații

pe care le deservesc;

– inexistența, sau aplicarea neadecvată a programelor de mentenanță preventivă;

c). efectele unor fenomene tehnice sau naturale, respectiv:

– regimuri tranzitorii în sistemele electrice care pot genera supratensiuni de comutație;

– descărcări atmosferice care pot determina efecte mecanice (asupra structurii), termice (asupra căilor de curent) și electromagnetice ( supratensiuni electromotoare induse).

1.2.2. Masuri și mijloace de protecție

1.2.2.1. Prevederi normative – Sistemul calității în construcții

Sursele de avarii menționate impun cadrul normativ de prevenire, limitare și eliminare a efectelor lor.

În condițiile în care Legea 10/95 a stabilit Sistemul calității în construcții, acesta trebuie implementat prin contribuția tuturor celor implicați.

Conform: Art. 9. – Sistemul calității în construcții se compune din:

a) reglementările tehnice în construcții;

b) calitatea produselor folosite la realizarea construcțiilor;

c) agrementele tehnice pentru noi produse și procedee;

d) verificarea proiectelor, a execuției lucrărilor și expertizarea proiectelor și a construcțiilor;

e) conducerea și asigurarea calității în construcții;

f) autorizarea și acreditarea laboratoarelor de analize și încercări în activitatea de construcții;

g) activitatea metrologică în construcții;

h) recepția construcțiilor;

i) comportarea în exploatare și intervenții în timp;

j) postutilizarea construcțiilor;

k) controlul de stat al calității în construcții.

Ca urmare:

a). reglementările tehnice în construcții sunt continuu adaptate la nivelul civilizației tehnice.

Această lucrare își propune o bună practică în aplicarea reglementărilor tehnice în specialitatea Instalații electrice, în special a noii ediții a NP-I7/2011;

a.1. Ediția NP-I7/2011, a adoptat și armonizat, ca standarde naționale, standard europene și ale CEI;

Principalele prevederi revizuite se referă la :

– introducerea NP I-20 în NP I7/2011, justificată de abordarea sistematizată a ansamblului de instalații electrice cu care se impune a fi prevăzut Ansamblul construit. Preluarea standardului CEI 62305-2 în SR EN 62305-2-Protecția împotriva trăsnetului evaluarea riscului, impune abordarea sistemică a mijloacelor ce se impun pentru limitarea riscului global, determinat de descărcările atmosferice, la valorile impuse.

– abordarea sistemică a ansamblului de mijloace și măsuri de protecție pentru limitarea riscului producerii unui șoc electric, respectiv, definirea sistemului de legare la pământ,

propriu rețelei TN. Acesta prevede realizarea barei principale de protecție și echipotențializare, lângă tabloul general, ca nod central a unei rețele de conductoare de

protecție pentru legarea suplimentară la pământ a carcaselor (maselor) și pentru echipotențializarea acestora dar ș a elementelor metalice din sau care acced în ansamblul

construit.

– abordarea sistemică a soluțiilor de pozare prin introducerea conceptului de sistem de pozare, care permite calculul simplificat al curentului admisibil a secțiunii unui conductor;

– preluarea prevederilor SR EN 61386- Sisteme de tuburi de protecție pentru instalații

electrice/ standard pe părți, care impune o marcare a tuburilor în funcție de un număr sporit (13) de caracteristici, dintre care primele patru sunt obligatorii;

a.2.s-au revizuit normativele în domeniul calcului curenților de scurtcircuit, al liniilor

electrice în cablu, etc.;

a.3. s-a elaborat Legea 319/2006- a sănătății și securității muncii;

b). în domeniul calității produselor folosite la realizarea construcțiilor și agrementelor

tehnice pentru noi produse si procedee, s-a elaborat Legea 608/2001 care stabilește cadrul legal

unitar pentru elaborarea reglementarilor tehnice, evaluarea conformității și supravegherea pieței

pentru produsele introduse pe piață și/sau utilizate în România, din domeniile reglementate;

c) în domeniul conducerii si asigurarea calității în construcții, semnalăm:

– Hotărârea nr. 28/2008 privind aprobarea conținutului-cadru al documentației tehnicoeconomice aferente investițiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții, precum și

– Ordin nr. 863/2008-pentru aprobarea "Instrucțiunilor de aplicare a unor prevederi din Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conținutului-cadru al documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții", care impun o structurare adecvată a respectivelor documentații.

– asociațiile profesionale acționează pentru continua perfecționare profesională a specialiștilor care proiectează, realizează, exploatează și postutilizează un Ansamblu construit.

1.2.2.2.Sisteme de protecție

a).Sistemul de protecție împotriva trăsnetului

Conform NP-I7/2011, cap.6, paragraf 6.2.1., lovitura de trăsnet poate provoca avarii datorate:

S1. – căderii trăsnetului pe o structură;

S2. – căderii trăsnetului lângă o structură;

S3. – căderii trăsnetului pe un serviciu;

S4. – căderii trăsnetului lângă un serviciu,

iar pierderile se pot grupa astfel:

– care pot să apară într-o structură:

L1: pierderea de vieți omenești;

L2: pierderea unui serviciu public;

L3: pierderea unui element de patrimoniu cultural;

L4: pierdere economică (structura și conținutul acesteia).

– care pot să apară într-un serviciu:

L′2: pierderea serviciului public;

L′4: pierdere economică (serviciu și activitatea lui).

Ca urmare, sistemul de protecție împotriva trăsnetului are următoarele componente:

– instalația exterioară de captare și neutralizare a energiei prin dirijarea în pământ;

– instalația interioară de protecție la trăsnet, prin rețea de echipotențializare;

– LMPS sistem de protecție împotriva efectelor trăsnetului care se bazează pe:

1). acțiunea SPD- dispozitive de protecție la supratensiuni și supracurenți, determinate de

lovitura de trăsnet;

2). serviciile/sistemele de securitate care intervin și în cazul în care lovitura de trăsnet

determină un incendiu sau o explozie și care pot fi:

– iluminat de securitate (intervenții în zonele de risc; evacuarea din clădire;

– marcarea hidranților; circulație; împotriva panicii; veghe; portabil) ;

– pompe electrice de incendiu;

– ascensoare pentru pompieri;

– sisteme de alarmă, cum ar fi alarme în caz de incendiu, de fum, CO,;

– sisteme de evacuare (lifturi);

– sisteme de extragere a fumului (desfumare);

– echipament medical de primă necesitate;

– sistem de alimentare cu energie electrică pentru servicii de securitate.

3). sistemele de protecție pentru asigurarea siguranța în exploatare care intervin și pentru a limita efectele unei lovituri de trăsnet și care pot fi:

– pentru asigurarea protecției la șoc electric;

– pentru iluminat pentru continuarea lucrului;

– pentru asigurarea alimentării de rezervă cu energie electrică;

– pentru legarea la pământ de protecție.

4). ansamblul aparatelor care asigură protecția automată a rețelei la efectele supracurenților de defect și de scurtcircuit PACD, care pot fi determinați de lovitura de trăsnet pe

structură sau un serviciu.

Algoritmul configurării sistemului de protecție la trăsnet, prezentat în NP-I7, cap.6.,

fig. 6.1÷6.4, impune prevederea parțială sau totală a componentelor evidențiate.

b). Sisteme/servicii de protecție impuse de cerința esențială Securitatea la incendiu, pentru protecția la incendiu determinat de alte surse de avarii decât lovitura de trăsnet, care sunt

cele menționate la pct.a.2;

c). sistemele de protecție pentru asigurarea cerinței esențiale Siguranța în exploatare,

care intervin pentru a asigura protecția Ansamblului construit împotriva altor surse de avarii decât lovitura de trăsnet.

La sistemele menționate la pct.a.3, se adaugă: sisteme de alarmă anti efracție și ansamblul aparatelor care asigură protecția automată a rețelei la efectele supracurenților de defect și de scurtcircuit, PACD, care pot fi determinați și de alte cauze decât lovitura de trăsnet pe structură sau un serviciu.

1.3. Buna practică – o necesitate

Toate aceste sisteme de protecție cu care trebuie să fie prevăzut Ansamblul construit, au

cadrul legislativ și tehnic pentru a fi proiectate, realizate și exploatate.

Amploarea reglementărilor tehnice, ritmul alert cu care sunt armonizate reglementările

naționale cu cele europene și practica europeană de a elabora documentații pentru buna aplicare a

reglementărilor, au determinat autoritatea de resort să inițieze elaborarea acestui ghid pentru o mai bună asimilare și aplicare/practică, de către specialiști, a reglementărilor tehnice existente și mai ales reeditate în ultima perioadă.

Evidențierea prevederilor normative noi introduse și o abordare, pe de o parte sistemică, iar pe de altă parte urmărind o mai bună practică în aplicarea lor este dezideratul pe care autorii și l-au propus.

Capitolul II

2.1. Descrierea MFD-TITAN

2.1.1. Prezentare generală

MFD este un aparat programabil de afișare, operare, comutare, reglaj și comandă și este utilizat în locul comenzilor pentru relee și contactori, precum și ca bloc de operare și afișare. Aparatul MFD prezintă un Display LCD iluminat, rezoluție 132×64 Pixeli. De asemenea, panoul frontal dispun de doua LED-uri liber programabile si de nouă taste de comandă. Semnificația LED-urilor roșii si verzi de pe panoul frontale diferă în funcție de modul de funcționare a aparatului MFD:

– In modul de funcționare terminal, acestea servesc la indicarea stărilor de funcționare a aparatului telecomandat.

– La funcționarea ca aparat de comandă sau vizualizare, LED-urile pot fi comandate de program direct ca ieșiri. În acest mod de funcționare, acestea servesc ca operanzi LE la semnalizarea vizuală a stărilor procesului

Toate comenzile referitoare la schema de comandă se realizează în releul inteligent MFD.

Blocul de afișare și operare a aparatului MFD are gradul de protecție IP 20 și nu necesită în mod normal o protecție specială a carcasei. Aparatele MFD cu echipare în partea din spate sunt încastrate și trebuie montate în carcasă, tablou repartitor sau cofret. Cablurile de alimentare și conexiunile de semnalizare trebuie trasate fără posibilitate de contact și acoperite.Conectarea MFD trebuie să nu permită apariția pericolelor din partea aparatelor comandate, ca de exemplu o demarare neprevăzută a motorului sau conectări nedorite de tensiuni. MFD nu poate fi utilizat ca suplinitor pentru comenzi relevante de protecție, cum sunt comenzile de siguranță ale arzătoarelor, macaralei, de întrerupere de avarie sau a celor cu dublu circuit.

MFD-Titan este un aparat electronic de afișare și operare, precum și releu de comandă care poate îndeplini următoarele funcții:

– Funcții logice,

– Funcții de măsurare a timpului și de numărare,

– Funcții ale ceasului de contact,

– Funcții aritmetice,

– Reglaje PID,

Funcții de operare și de afișare MFD-Titan este un aparat integrat pentru afișare, operare, comandă și introducere valori. Cu MFD Titan se rezolvă probleme ale tehnologiei construcțiilor și construcțiilor de mașini și de aparate. MFD-Titan este un aparat flexibil, construit modular.

Cu releul inteligent MFD se poate:

– Cabla în serie și în paralel contactorul și întreruptorul,

– Conecta releul de ieșire și releul auxiliar

– Stabili ieșiri ca bobină, comutator cu impulsuri, sesizor de flancuri pozitive, negative sau releu cu funcție de menținere automată

– Selecta relee de timp cu funcții diverse:

-reacție temporizată

-reacție temporizată și comutare aleatorie

-revenire temporizată

-revenire temporizată și comutare aleatorie

-temporizare la reacție și la revenire,

-temporizare la reacție și la revenire și comutare aleatorie

-generare de impuls

-semnalizare sincron

-semnalizare asincronă

– Utiliza contor numărare directă și inversă

– Număra semnale rapide

– Contor cu numărare directă și inversă cu limită superioară și inferioară

– Presetare

– Contor de frecvență,

– Contor rapid

– Contorizare traductor valori incrementale.

– Comparare valori

Afișare grafică, texte, variabile, introducere valori de referință, semnalizare valori și grafică, modificare sau înlocuire grafică sau texte prin apăsarea tastelor sau prin apariția unor evenimente

– Prelucra intrări și ieșiri analogice

– Utiliza ceas de comutare săptămânal și anual

– Contoriza ore de funcționare

– Comunica punct la punct prin interfață serială

– Regla prin regulatoare P, PI și PID

Scala valori aritmetice

Edita valori de referință ca semnal modulat pe lățimea impulsului

Executa funcții aritmetice:

– Adunare

– Scădere

– Înmulțire

– Împărțire

2.1.2. Tipuri de aplicatii MFD

Tipurile de aplicații ale unui aparat MFD pot fi clasificate in trei categorii principale:

Aplicație ca aparat de vizualizare, cu modul Display

Aplicație ca terminal, cu modul Display care indică tastele

Aplicație fără vizualizare, fără modul Display

2.1.2.1. Aplicația ca aparat de vizualizare

In acest caz prin utilizarea aparatului MFD pot fi preluate sarcini simple, fără interferențe de proces, cum ar fi afișarea unui text pentru indicarea mesajelor text simple sau a unui display numeric cu șapte segmente pentru afișarea a maxim patru cifre. Pe de altă parte, aparatul MFD poate prelua si alte sarcini, cum ar fi cea a unui panou de operare integral grafic monocrom, pentru operarea și monitorizarea utilajelor, alături de activitati de comandă.
În acest caz, pe aparatul MFD ruleaza o aplicație de vizualizare, ce îmbină examinarea stărilor variabilelor cu acțiunile. Acțiunile pot fi reprezentate de exemplu de probleme de afisare, semnalizarea intermitentă a LED-urilor, schimbarea luminii de fundal a display-ului sau schimbarea starii variabilelor. Pentru astfel de probleme complexe utilizăm aparatul MFD ca participant la NET, în conexiune cu alte aparate.

Afișarea este comandată exclusiv utilizând aplicația de vizualizare. La fiecare utilizare pot fi configurate mai multe șabloane afișaj, ce pot conține la randul lor mai multe elemente de ecran suprapuse. Funcționalitatea tastelor aparatului MFD poate fi schimbată prin activarea aplicației de vizualizare asupra elementelor tastaturii. Funcționalitatea tastelor aparatului MFD poate fi modificată prin intermediul elementelor de tastatură din cadrul aplicației de vizualizare.

Funcția de aparat de vizualizare poate fi indeplinita de către aparatul MFD in urmatoarele

configurații:

în mod de lucru individual,

ca participant la o conexiune Punct-cu-Punct prin interfață (Interfață -PC),

ca participant la o conexiune NET.

2.1.2.2. Aplicația ca terminal

În acest caz, aparatul MFD poate fi folosit ca echipament de programare si parametrizare pentru aparatele easy800 sau MFD inferioare. Aici are loc manevrarea aparatului MFD și nu manevrarea directă a aparatului telecomandat.

2.1.2.3. Aplicația ca aparat de comandă fară vizualizare

În acest caz, programul constă, la fel ca și la easy800, dintr-o schemă de conexiuni și schemă de componente. Astfel, programul easy800 poate fi rulat pe aparatul MFD

2.1.2.4. Valorile limită ale unui aparat MFD(Tabel.1)

Tabel.1 Valori limita ale unui aparat MFD

2.1.3 Bloc de afișare și operare (fig.1 )

1-tasta DEL

2-afișaj grafic

3-tasta ALT

4-diode luminescente (LED) pentru semnalizări

5-tasta Regim de lucru

6-taste cursor la dreapta, în jos

7-tasta OK

8-taste cursor la stânga, în sus

Fig.1 Ecran MFD 9-tasta ESC

2.1.3.1. Alimentarea electrică și unitatea centrală CPU

1-conexiune de alimentare

2-conexiuni easy-NET

3-conexiuni easy-LINK

4-Interfață pentru placa de memorie, PC și legăturile punct la punct

5-Led tensiune de alimentare/regim de lucru

6-Led easy- NET

Fig.2 Alimentarea electrica si conexiuni

2.1.3.2. Intrări/Ieșiri

1-intrări

2-ieșire analogică

3-ieșiri

Fig. 3 Intrai si iesiri

2.1.3.3. Tastatura

DEL-anulare în schema de conexiuni

ALT-funcții speciale în schema de conexiuni

Tastele ale cursorului:

Deplasare cursor

Selectare funcții meniu

Setare numere, contacte și valori

OK: comutare mai departe, memorare

ESC: comutare înapoi, întrerupere

*: Trecere de la vizualizare la afișare regim de lucru

și invers

Încheiere regim de lucru terminal

Consultarea meniului și introducerea valorilor

Apelare meniu special

Trecerea la următorul nivel de meniu

Apelare funcție de intrare meniu

Anularea tuturor intrărilor după ultimul OK

Fig.4. Tastatura

2.1.3.4. Funcțiile tastelor P:

2.1.4. Conectarea MFD si a Aparatelor de extensie(fig.5,fig6,fig.7)

MFD se găsește pe piață in două variante în ceea ce privește tensiunea de alimentare:

alimentare la 115-230Vc.a.

alimentare la 24 Vc.c (cea folosită în proiect)

Alimentarea MFD/CPU asigură alimentarea afișajului, a blocului de intrare/ieșire, a easy-LINK, opțional a easy-NET precum și propria alimentare.

MFD este protejat la schimbarea polarității tensiunii de alimentare. Dacă este inversată polaritatea tensiunii de alimenatre MFD nu funcționează.

Fig. 5 Alimentarea MFD

Aparatele de extensie se gasesc pe piata si ele la fel ca MFD in doua variante in privinta tensiunii de alimentare: – alimentare la 115-230Vc.a.

– alimentare la 24 Vc.c. (cea folosită în proiect Fig.6)

Fig.6 Tensiunea de alimentare la Fig.7 Tensiunea de alimentare la

aparatul de extensie de c.c aparatul de extensie c.a

2.1.5. Conectarea intrărilor MFD și a aparatului de extensie(fig. 8,fig.9)

Conectarea intrărilor MFD și a aparatului de extensie se face electronic, astfel un contact o dată stabilit se poate folosi de câte ori se dorește.

Fig.8 Conectarea intrărilor MFD

Fig.9 Conectare intrarilor la extensie

2.1.5.1. Domeniul de tensiune la semnalele de intrare

• I1 la I6, I9, I10,R1…R12

– semnal OPRIT: 0 la 5 V

– semnal PORNIT: 15 la 28,8 V

• I7,I8, I11, I12

– semnal OPRIT: < 8 V

– semnal PORNIT: >8 V

2.1.5.2. Curent de intrare

• I1 la I6, I9, I10, R1 la R12; 3,3 mA la 24 V

• I7, I8, I11, I12: 2,2 mA la 24 V

Intrările digitale se alimentează la aceeași tensiune de alimentare ca și alimentarea MFD.

2.1.5.3. Conectarea intrărilor analogice

Prin intrările I7, I8, I11 și I12 puteți conecta și tensiuni analogice între 0 și 10 V.

Există corespondența:

• I7 = IA01

• I8 = IA02

• I11 = IA03

• I12 = IA04

Rezoluția este10 Bit = 0 la 1023.

– Pentru conectarea intrărilor analogice se folosesc cabluri ecranate răsucite câte două pentru evitarea perturbațiilor reactive asupra semnalelor analogice.

– În cazul conductoarelor de lungime scurte se face împământarea la ambele capete și pe suprafață plină.

– În cazul conductoarelor cu lungimi de cca 30m pământarea se face la un singur capăt, deoarece dacă s-ar face la ambele capete ar apărea curenți de compensare.

2.1.5.4. Conectarea ieșirilor: (Fig.10)

Ieșirile(Q) MFD funcționează ca și contacte fără potențial.

Fig.10 Conectarea ieșirilor

Bobinele de relee aferente sunt comandate în schema de conexiuni MFD prin releele de ieșire Q01 la Q04 respectiv S01 la S06 (S08). Stările de semnalizare ale releelor de ieșire pot fi utilizate în schema de conexiuni MFD ca și contacte de închidere sau de deschidere pentru următoarele comutări. Prin ieșirile de releu sau de tranzistor se pot comuta sarcini, ca de exemplu tuburi fluorescente, becuri, contactoare, relee sau motoare.

2.1.6. Extindere intrari/ieșiri (Fig.11)

Pentru a crește numărul intrărilor/ieșirilor, putem conecta aparate de extensie la toate tipurile de MFD, printr-un conector easy-LINK.

Intrările extensiilor se prelucrează în schema MFD ca și intrările din aparatul de bază. Contactele de intrare sunt denumite R1 la R12. R15 și R16 sunt semnalizatoare de perturbație ale extensiei de tranzistor.

Ieșirile sunt tratate ca bobine de releu sau contacte, ca și ieșirile din aparatul de bază. Releele de ieșire sunt denumite S1 la S8.

Fig.11 Conectarea extensiiei

Tipuri de extensii:

EASY 618-AC-RE – 12 intrari c.a. (varianta folosita in proiect)

– 6 iesiri pe releu

EASY 618-DC-RE – 12 intrari c.c.

– 6 ieșiri pe releu

EASY 620-DC-TE – 12 intrari de c.c

– 6 ieșiri pe tranzistor

EASY202-RE – 2 ieșiri releu ramificate

2.1.6.1. Monitorizarea funcționalității extensiei

Dacă extensia nu este alimentată cu tensiune, nu există conexiune între aparatul de bază și extensie. Intrările de extensie R1 la R12, R15, R16 sunt prelucrate cu starea „0” în aparatul de bază. Nu este asigurat transferul ieșirilor S1 la S8 la echipamentul de extensie.

Starea intrării interne I14 a aparatului de bază semnalizează starea echipamentului de extensie: • I14 = „0”: echipamentul de extensie este funcțional.

• I14 = „1”: echipamentul de extensie nu este funcțional.

2.1.6.2. Extensie locală

Pentru extinderea locală, aparatul de extensie se află direct lângă alimentarea/CPU cu conector easy-LINK(Fig.11).

Conectarea extinderii easy se face prin ștecherul conector Easy LINK-DS.

Alimentarea MFD/CPU și aparatul de extensie pot fi alimentate cu tensiuni diferite c.c.

2.1.7. Caracteristicile automatului MFD-80-B+CP8-NT+RA17

Intrari I:………………………. 12

Intrari Bit via NET:……………… 32

Intrari analogice:……………….. 4 (0 – 10V, 10 bit)

Avertizor diagnoza:………………. 32

Iesiri Q:……………………….. 4

Dioda:………………………….. 3

Iesiri Bit via NET:………………. 32

Iesiri analogice:………………… 1 (0 – 10V, 10 bit)

Marker:…………………………. 96

Marker Byte:…………………….. 96

Marker Word:…………………….. 96

Marker DWord:……………………. 96

Taste-P:………………………… 4 (CP8) / 9 (CP10)

Salturi conditionate (»:«):……….. 32

Cai curent:……………………… 256

Câmp contact:……………………. 4

Capabil de conexiune în retea:…….. Da

A – Comparator valori analogice/Comutator valori indice: 32

AR – Modul aritmetic:…………….. 32

BC – Bloc comparare:……………… 32

BT – Bloc Transfer:………………. 32

BV – Combinare cu logică booleană:…. 32

C – Releu de contorizare:…………. 32

CF – Contor frecventa:……………. 4

CH – Contor rapid:……………….. 4

CI – Contor incremental:………….. 2

CP – Comparator:…………………. 32

DB – Modul date:…………………. 32

DC – Regulator PID:………………. 32

FT – PT1-Filtru netezire semnal:…… 32

GT – Obtinere valoare de pe NET:…… 32

Capitolul III

3.1. Prezentarea program EASY-SOFT

EASY-SOFT este un program de PC, cu care se pot realiza, memora, simula, documenta scheme de conexiuni-easy ce pot fi transferate ulterior intr-un aparat easy pregătit de funcționare. De asemenea, sunt posibile indicarea stării on-line a schemei de conexiuni curente, precum și indicarea funcției asociate parametrilor releului. Altfel exprimat, schema de conexiuni reprezintă programul în care setam modul de funcționare a releului. MFD nu poate schimba date cu PC atunci când este afișată schema. Cu EASY-SOFT transferăm schema de pe PC în MFD și invers. Conectăm MFD de la PC în regimul de funcționare RUN, pentru a testa programul cu cablaj real. Dacă are loc o întrerupere a tensiunii de lucru în timpul comunicării cu PC, repetăm ultima etapă.Există posibilitatea ca între PC și MFD să nu se fi transmis toate datele.

Programele finite sunt transmise prin cablul de legătură între PC și MFD-Titan. După un transfer de program putem porni MFD-Titan direct de pe PC.

3.2. Realizarea unui proiect cu EASY-SOFT

Pentru a realiza o schemă de conexiuni cu EASY-SOFT pentru un aparat MFD, trebuie mai întâi să configuram un proiect. Proiectul reprezintă o combinație între aparat MFD CP8-ME și schema de conexiuni aferentă. Schema de conexiuni este partea de program în care contactele și bobinele sunt cablate între ele. În modul de funcționare RUN este conectată sau deconectată o bobină în funcție de circuitul de curent și de funcția bobinei. Un program MFD-Titan se compune din setările necesare pentru aparat, easy-NET, COM-LINK, parolă, setări de sistem, o schemă de conexiuni și/sau module funcționale și/sau ecrane de vizualizare.

Începem un nou proiect, făcând click stânga în meniul Fișier, Nou.

Interfața EASY-SOFT este împărțită în trei secțiuni. Următoarea imagine vă înfățișează interfața în Mod de afișare-Proiect.

3.2.1Fereastra interfeței

Fig.12 Interfata soft

Interfața programului EASY-SOFT este constituită din trei ferestre:

1 – Casetă de instrumente,

2 – Câmp de attribute,

3 – Banc de lucru (Fereastră – Schemă conexiuni)

În funcție de aplicații, putem comuta conținutul acestor trei ferestre intre cele cinci moduri de afișare: proiect, schemă de conexiuni, simulare, comunicare, afișare.

Înainte de a putea începe cablarea schemei de conexiuni, trebuie să selectăm un aparat din caseta de instrumente [1] și să îl plasăm pe bancul de lucru[3] prin tehnica Drag & Drop. În câmpul de atribute [2] primim și o listare cu privire la caracteristicile aparatelor.

In proiect am folosit : – Modul CPU „MFD -CP8-ME„

– Modul de afișare „MFD 80-B„

– Intrări și ieșiri „MFD -R16„

– Extensie „Easy 618-DC-RE„

3.2.2.Caseta de instrumente

1.Modul de afișare proiect

În acest mod caseta de instrumente ne pune la dispoziție toate aparatele easy și MFD pentru transferul în proiect. Prin funcția Drag & Drop, transferați pur și simplu elementele fizice ale proiectului nostru, din caseta de instrumente pe Bancul de lucru.

2.Modul de afișare schemă de conexiuni

În acest mod caseta de instrumente ne pune la dispoziție toate elementele logice, cum ar fi contacte și bobine (operanzii Bit), cât și relee funcționale pentru transferul în schema de conexiuni. Pentru aparatele easy800 și MFD sunt disponibile suplimentar componente funcționale (operanzi-cuvânt). Chiar și aceste elemente logice pot fi transferate prin funcția Drag & Drop din caseta de instrumente în fereastra Schemă de conexiuni.

3.Modul de afișare simulare

În acest mod putem, după apăsarea suprafeței de comutare corespunzătoare a casetei de instrumente, să simulați condiții, să propunem intrări și să stabiliți punctele critice.

Descrierea suprafețelor de comutare:

»Mod de lucruI/R« – setează modul de lucru al elementelor de comutare I1 până la I16, respectiv R1 până la R16,

»Intrările I« – schimbă stările de semnal ale intrărilor maxime 16 I ,

»Intrările R« – schimbă stările de semnal ale intrărilor maxime 16R,

»Intrările analogice« – intrările valorilor analogice au loc peste valorile analogice de la IA1 până la maxim IA4,

»Tastele-P« – schimbă starea de semnal a celor patru comutatori P, cunoscuți de la aparatele easy ca taste cursor

»Ciclu-Simulare« – schimbă ciclul de timp

»Punct critic« – stabilește punctele critice, la care executarea programului este oprită atât timp cât nu este comandată continuarea acesteia prin suprafața de comutare »Continuare«.

»Indicare« – alege operanzii, ce sunt indicați în câmpul de atribute. Ca operanzi putem alege intrările fizice cu valorile simulate în caseta de instrumente sau ieșrile fizice, pe care ulterior le putem impune în câmpul de atribute.

4.Modul de afișare comunicare

»Conexiune« – activarea sau dezactivarea unei conexiuni la aparat

»Program« – descărcarea (Download) unei scheme de conexiuni pe aparat, încărcarea (Upload) pe PC sau compararea schemelor de conexiuni între aparat și PC. Pentru aceasta

trebuie oprit de fiecare dată indicatorul online flux curent. Procesarea schemei de conexiuni în aparat este pornită prin comanda Run și se oprește prin comanda Stop

»Setările sistemului« – Setările sistemului, de exemplu accesul pe tastele P la aparat, ce propun comportamentul de rulare sau limba de afișare

»Ceas« – setarea ceasului aparatului

»Indicator« – alegerea operanzilor din fereastra câmp de atribute

5.Modul de afișare vizualizare

În acest mod, caseta de instrumente ne pune la dispoziție toate elementele de șablon pentru realizarea șabloanelor, atunci când am ales în fereastra Banc de lucru cartela de indexare editor de șablon. Atunci când ați ales cartela de indexare editor tastatură, caseta de instrumente vă va indica toate elementele tastaturii, ce ne pot atribui toate tastele aparatului MFD. Cu aceasta atribuim tastelor aparatului MFD noi funcții.

3.2.3. Bancul de lucru

Bancul de lucru este afișat în funcție de context, atât pentru Modul de afișare schemă de conexiuni, simulare, comunicare, cât și pentru fereastra schemă de conexiuni 1.Modul de afișare proiect
Prin folosirea aparatelor MFD putem transfera în acest proiect până la opt aparate de bază. In proiect am folsit doar un aparat MFD.Aceste aparate de bază sunt prevăzute cu NET-ID-uri (număr participant) diferite, atașate automat pe rețeua »NET« intr-un grup de comandă. Pentru aparatele easy500-/600-/700 și MFD putem transfera suplimentar aparate de prelungire.Puteți șterge un aparat din proiectul actual prin meniul corespunzător cu » Ștergere aparat « sau cu ajutorul radierei.

2.Modul de afișare schemă de conexiuni

Pentru aparatele MFD putem comuta de la schema de conexiuni, cu contactele și bobinele cablate, la planul de componente, cu componentele funcționale repartizate. Prin intermediul suprafeței de comutare sau a afișajului Meniu, puteți comuta componentele între cele două moduri de afișare.
  3.Modul de afișare simulare

Pentru aparatele MFD intrările și ieșirile binare cablate (bobine și contacte) din componentele funcționale vor fi indicate la reprezentare planului de componente printr-un cerc plin de culoare cenușie. Bobinele și contactele ce au starea »1« vor fi marcate printr-un cerc plin de culoare roșie.Conținutul operanzilor cuvânt vor fiindicați pe un funsal de culoare roșie.

4.Modul de afișare comunicare

După ce ați descărcat programul pe aparat, după ce ați adus aparatul în starea Run și ați activat butonul de transmitere, va fi afișat indicatorul flux de curent (Powerflow) online.
  5.Modul de afișare vizualizare

În acest mod puteți comuta conținutul băncii de lucru peste cartela de indexare cu același nume, între modul de afișare a șabloanelor, editorul de șabloane și editorul de tastatură. De aceea modul de afișare Vizualizare este activat numai la utilizarea aparatelor MFD.  
Modul de afișare a șabloanelor indică toate șabloanele deja editate. La prima deschidere a modului de afișare Vizualizare banca de lucru conține un șablon gol numit »Șablon 1 «.
Cu editorul de șabloane realizați un șablon prin mutarea elementelor de șablon din caseta de instrumente. Prin intermediul editorului de tastatură atribuiți tastelor aparatului MFD funcții predefinite. Astfel, marcați mai întâi tastele dorite și trageți tastele funcționale corespunzătoare din caseta de instrumente în lista din interiorul băncii de lucru.

 3.2.4. Câmpul de atribute

1.Modul de afișare proiect

După marcarea unui aparat în caseta de instrumente, vor fi reprezentate în câmpul de atribute imaginile corespunzătoare și tabelul » Date tehnice « .
După transferarea unui aparat pe bancul de lucru, vor fi indicate în câmpul de atribute proprietățile aparatului respectiv și dialogul de parametrizare pentru configurarea aparatului.
Aparatele cu dialoguri de parametrizare vaste sunt grupate tematic. Prin intermediul cartelelor de indexare puteți comuta intre dialogurile de parametrizare ale grupurilor individuale.

2.Modul de afișare schemă de conexiuni

Prin intermediul cartelei de indexare putem comuta între indicatorul informațiilor privind proiectul, programul sau vizualizarea.După apăsarea unui element din schema de conexiuni, câmpurile parametru corespunzătoare vor deveni vizibile în câmpul de atribute, pentru a putea fi modificate. Ulterior putem atribui componentei un număr sau un comentariu în interiorul câmpului de atribute, ce stabilește caracteristica contactului și ordonează ambele intrări »I1«/»I2« ale operanzilor componentei.

3.Modul de afișare simulare

Apăsarea unui contact în schema de conexiuni, de exemplu intrarea »I1«, va face vizibile în câmpul de atribute toate elementele acestei grupe cu starea simulată, adică toate intrările disponibile ale aparatului.

4.Modul de afișare comunicare

Aici pot fi controlate toate valorile reale ale operanzilor ce ne interesează, atunci când indicatorul flux de curent online este pornit. Operanzii pe care i-am alesprin butinul Afișarevor fi citiți în sens invers de către aparat.

5.Modul de afișare vizualizare

În acest mod conținutul câmpului de atribute depinde de alegerea cartelei de indexare, a modului de afișare a șabloanelor, a editorului de șabloane și a editorului de tastatură în bancul de lucru.În modul de afișare a șabloanelor puteți completa șabloane noi, puteți să le schimbam atributele sau să realizam o privire de ansamblu a șabloanelor deja existente.
În editorul de șabloane putem parametriza elementele de șablon inserate.

În editorul de tastatură putem parametriza elementele tastaturii, pe care le-amtransferat în lista de taste funcționale.

3.3. Modul de afișare Proiect(fig.13)

Pentru crearea unui program (schemă de conexiuni) cu ajutorul EASY-SOFT, trebuie să deschidem un proiect și să transferam un aparat pe Bancul de lucru. De aceea EASY-SOFT se deschide standard în Modul de afișare Proiect.

Fig.13 Afisare in modul proiect

În Casetă de instrumente, selectam aparatul dorit și anume modulul CPU,modulul de afișare, intrari, ieșiri și extensiile adecvate aplicației proiectului prin metoda drag & drop în bancul de lucru[3]. Dintr-un alt mod de afișare putem comuta prin interfața de comutare Proiect situat jos în Caseta de instrumente sau opțiunea Mod de afișare-Meniu.Un proiect reprezintă o combinație între un aparat și schema de conexiuni corespunzătoare. În fereastra Câmp de atribute [2] sunt afișate informațiile aferente despre aparate. Aici sunt incluse de exemplu numărul de intrări și ieșiri aparatului de bază și ale aparatului de extindere conectat prin EASY-LINK, alături de numarul de markeri, componente de timp și contorizare.

3.3.1Ștergere aparat din proiect

Puteți înlătura un aparat selectat din proiectul actual, deschizând în fereastra Banc de lucru meniul contextual al unui aparat și selectând Ștergere aparat sau ștergându-l cu radiera.

3.3.2Înlocuire aparat

Un aparat se inlocuieste după cum urmează:

În fereastra Bnac de lucru, deschideți printr-un click dreapta meniul contextual

Selectați Înlocuire aparat.Tipul de aparat este acum afișat cu roșu, iar înlocuirea este deblocată.

Trageți noul aparat în proiectSchema de conexiuni alocată aparatului se deschide

simplu prin dublu click pe aparat în ferestra Banc de lucru.

3.4. Modul de afișare- Schemă de conexiuni(fig.14)

În Modul de afișare-Schemă de conexiuni cablați în cel mai simplu mod posibil schema de conexiuni, la care folosiți operanzii Bit »Contacte de comutare« și »Bobine«.

Fig.14 Schema conexiuni.Mod de afisare

Pentru cablarea schemei de conexiuni, avem nevoie de operanzi (de ex. Intrări I, ieșiri Q, markere M ș.a.m.d.). Operanzii disponibili sunt afișați în caseta de intrumente [1] și pot fi conectați logic între ei în fereastra Schemă de conexiuni [3]. Caracteristicile operanzilor se stabilesc în Câmpul de atribute [2].În fereastra Casetă de instrumente[1] sunt vizibili în acest Mod de afișare toți operanzii disponibili pentru aparatul ales.

Apăsam în Caseta de instrumente cu tasta stângă a mouse-ului, de exemplu pe operandul inscripția »M – Indicator«. În câmpul de atribute[2] vă sunt indicați acum parametrii acestui operand.

Ținem tasta stângă a mouse-ului apăsată pe operandul ales și trageți cursorul mouse-ului (ce conține acum simbolul operandului intrare I) dreapta sus pe Bancul de lucru[3] (în fereastra schemă de conexiuni).

În fereastra schemă de conexiuni [3] operandul rămâne selectat, recunoscut la încadrarea pătratică, și poate fi acum parametrizat în fereastra câmp de atribute. Analog construim și să conectam toți ceilalți operanzi.

Fig.15 Schema de conexiuni

Numărul căilor curent și al câmpurilor contact depinde de aparat.

Tab.2 Numărul căilor curent și al câmpurilor contact al diferitelor aparate

Numărul maxim de căi curent este determinat în final de capacitatea de memorare disponibilă. Acesta poate fi redus, în funcție de numărul operanzilor folosiți și al componentelor funcționale, astfel încât numarul de 256 de căi curent să nu poată fi atins de fiecare dată.

Schema de conexiuni este situată pe bancul de lucru . Suprafața ei este dezvoltată intr-o tabelă Rânduri/Coloane și constă din câmpuri contact, câmpuri bobină și câmpuri conexiuni.
Prima coloană din stânga conține întotdeauna câmpuri contact. A doua coloană conține câmpuri conexiune. Ultima coloană din dreapta conține întotdeauna câmpuri bobină.

Fiecare rând este o cale curent.
Primul contact al fiecărei coloane este întotdeauna conectat logic la tensiune.
Putem insera operanzii și conexiunile numai în câmpul adecvat. Un câmp neadecvat este marcat prin semnul interzis la tragerea unui operand pe bancul de lucru. Câmpurile sunt delimitate prin grile de asistență, ce apar și dispar pe Schema de conexiuni sau Modul de afișare Punct meniu Grilă. EASY-SOFT adaugă conexiunile automat, de fiecare dată când acest lucru este posibil. După adăugarea conexiunilor manual sub conexiuni este scris realizare /ștergere.

3.4.1 Utilizarea notițelor,radierei,creonului si evidentiera campului

Pentru a atașa comentarii schemei de conexiuni, EASY-SOFT ne oferă posibilitatea de a prevedea căile de curent individuale cu notițe. Pentru a aloca aceste comentarii libere, comutăm în Mod de afișare- Schemă de conexiuni.

Daca dorim să adăugăm o notiță schemei noastre de conexiuni o sa procedam in felul urmator:

Facem click cu butonul din stânga al mouse-lui pe butonul Notiță din bara de.

instrumente. Cursorulmouse-lui se modifică, preia un simbol de notiță

Plasați cursorul mouse-lui între două căi de curent (de ex. 1-2,2-3 fig.16) și

poziționați o notiță cu un click stânga. Întregul câmp de scriere are un fundal colorat.

Fereastra câmpului de atribute are un câmp de editare text, în care putem scrie

comentariul.

Pentru a șterge notița, vă rugăm să plasați cursorul mouse-lui pe câmpul de notițe, să

selectați meniul contextual și de acolo Ștergere notiță.

Fig.16. Notite in proiect.

În bara de instrumente, lângă butonul Notiță găsiți încă două instrumente pentru prelucrarea schemei de conexiuni:

· Evidențierea câmpului, pentru a marca elementele schemei de conexiuni în vederea ștergerii sau copierii .

· Creionul, pentru a trasa linii de legătură între contacte, bobine, relee funcționale și module

funcționale .

· Radieră, pentru ștergerea liniilor de legătură, a contactelor, a bobinelor, a releelor funcționale și a modulelor funcționale.

3.4.2 Utilizați lista de referințe încrucișate

Cu ajutorul listei de referințe încrucișate este posibilă crearea unei viziuni de ansamblu rapide asupra operanzilor utilizați în schema de conexiuni.

Fig.17. Lista referințe incrucișate

3.5. Modul de afișare-Simulare(fig.17)

Pentru a testa schema de conexiuni cablate până acum, trebuie să comutam în Modul de afișare-Simulare. Ajungem la acest Mod de afișare prin meniul Mod de afișare, Simulare sau prin butonul Simulare din caseta de instrumente.

Fig.18. Modul de afișare simulare in easy-soft

Împărțirea în trei secțiuni a interfeței EASY-SOFT se continuă în Modul de afișare-Vizualizare. Aici, caseta de instrumente [1] include simulatorii pentru intrări cât și diverse ferestre de dialog pentru setarea parametrilor de simulare. Câmpul de atribute [2] preia rolul display-ului, prin intermediul căruia pot fi observate de ex. intrările, ieșirile și markerele. Domeniul Schemă de conexiuni [3] servește acum la afișarea căilor de curent încărcate în timpul simulării.

Pentru a putea testa schema de conexiuni, urmăm etapele:

· Faceți click cu butonul din stânga al mouse-lui pe Activare-display în bara de instrumente, pentru a inițializa simularea .

· Faceți click în caseta de instrumente pe butonul Intrări I. Este afișată o fereastră de dialog, cu ajutorul căreia puteți reface intrările fizice ale aparatului.

· Închideți întreruptoarele intrărilor 1 și 2 în caseta de instrumente [1] și observați fluxul de curent în schema de conexiuni [3]. Căile de curent încărcate sunt reprezentate cu roșu.

· De exemplu, pentru a se afișa starea unui marker în fereastra Câmp de atribute, faceți dublu-click pe markerul respectiv, pe care doriți să îl observați.

· Faceți click pe butonul Stop pentru a opri simularea.

Suplimentar conexiunilor, contactelor și bobinelor putem controla prin utilizarea aparatului MFD chiar și stările și valorile existente ale operanzilor componente funcționale. La aceasta trebuie să comutăm afișajul în fereastra Schemă de conexiuni prin suprafața de conexiuni sau prin Modul de afișare Meniu, Componente, schema de conexiuni – planul componentelor.

3.5.1 Moduri de acționare a simulatoarelor de intrare

Schema de conexiuni se poate testa comod, adaptând modul de acționare a întreruptorului de intrare la cerințele sarcinii. I1 și I3 trebuie să fie apelate prin contactul normal deschis, I2 prin contactul normal închis. Modul de acționare a simulatoarelor de intrare individuale poate fi determinat în Modul de afișare-Simulare.

Pentru aceasta comutam în Modul de afișare-Simulare și faceți click pe butonul Mod de acționare I/R. Se deschide fereastra de dialog Mod de acționare I/R, în care puteți efectua adaptările necesare.

Fig.20. Simulator de intrari

Fig.19. Acționarea simulatoarelor de intrare in easy-soft

Modificările din fereastra de dialog »Moduri de acționare I/R« schimbă caracteristicile de comutare ale simulatoarelor de intare I. respectiv R.

1: Mod de acționare »contact normal deschis«

2: Mod de acționare »contact normal închis«

Dupa adaptarea facuta la simulator in proiect putem inițializa acum simularea.

3.6. Modul de afișare Comnicare

Apeland Modul de afișare Comunicare prin intermediul interfeței de comutare – jos în Caseta de instrumente sau Opțiunea Meniu – Comunicare. La schimbarea modului de afișare Comunicare a unui proiect EASY-SOFT se stabilește o conexiune internă cu interfața COM

aleasă. La schimbarea modului de afișare Comunicare a unui proiect existent EASY-SOFT se încearcă stabilirea imediată a unei conexiuni cu aparatul. La aceasta EASY-SOFT ia în considerare parametrii interfață dați.

O conexiune este dezvoltată atunci când suprafețele de comutare sunt disponibile în fereastra caseta de instrumente.

In proiect nu am folosit modul de afișare v-om simula pe calcularor nu v-om transfera pe automatul MFD.

Se face posibilă realizarea unei conexiuni logice exclusive între PC și aparat, prin portul acestuia care se conectează prin EASY-PC-CAB

3.7. Modul de afișare-Vizualizare

În Modul de afișare-Vizualizare puteți realiza șabloanele. Șabloanele servesc la distribuirea elementelor text și grafice, la introducerea și distribuirea valorilor pentru și din procesul controlat. Șabloanele sunt reprezentate în Modul de afișare Vizualizare, așa cum ar trebui să apară în funcționarea aparatului MFD pe afișajul acestuia.
Șabloanele noi pot fi deschise întotdeauna din prezentarea șabloanelor, prin introducerea unui nume în tabelul de parametrizare.

Fig21. Modul de afișare-Vizualizare in easy-soft

Șabloanele sunt realizate cu ajutorul editorului de șabloane. Editorul de șabloane deschis vă pune la dispoziție elemente de șablon în fereastra stângă Caseta de instrumente, pe

care le puteți trage prin funcția Drag & Drop în șablonul deschis în fereastra banc de lucru.
În legătură cu un șablon pot fi setate cu funcții predefinite tastele aparatului MFD . Pentru aceasta folosim editorul de tastatură . Aceasta ne pune la dispoziție în fereastra stângă Caseta de instrumente elemente ale tastaturii, pe care le puteți trage prin funcția Drag & Drop în lista Funcții Taste în fereastra banc de lucru.

3.8. Contacte și bobine

3.8.1. Contacte

Prin contacte se modifică circuitul de curent în schema de conexiuni MFD-Titan. Contactele, de exemplu contactorii, au nivelul de semnal 1 dacă sunt închise, și 0, dacă sunt deschise. În schema de conexiuni MFDTitan contactele se cablează ca și contacte normal deschise sau contacte normal închise.

MFD-Titan lucrează cu diferite contacte, care se pot utiliza în ordine aleatorie în zonele de contacte ale schemei de conexiuni.

Tabel 3: Contacte utilizabile

Un contact de intrare poate fi selectat în MFD-Titan prin nume de contact și număr de contact.

Exemplu: I 02 contact intrare unde: I-nume contact (adică intrare)

02-numarul contactului

Un contact al releului funcțional are numele, numărul și funcția de contact a modulului.

Ex. CP 01 GT – contact modul funcțional comparator

CP – număr contact

01-număr contact

GT – funcția contactului(mai mare)

3.8.1.1. I – Intrare aparat de bază

I1 – I12 (cleme de intrare)

Aparatele de prelungire easy și MFD au în funcție de tip 8, respectiv 12 ieșiri. Puteți include stările semnalate ale clemelor de intrare în schema de conexiuni cu contactele de intrare »I1« până la »I12.

I13 afișează permanent starea »0«.

I14 (aparat de prelungire pentru stare)

Starea intrării interne I14 a aparatului de bază semmnalizează starea aparatului de prelungire:

I14 = »0«: Aparatul de prelungire este funcțional

I14 = »1«: Aparatul de prelungire nu este funcțional

I15 – I16 (scurtcircuit/ suprasarcină)

Interogarea dacă a avut loc un scurtcircuit sau o suprasarcină la o ieșire se poate realiza prin intrările interne I15 și I16

3.8.1.2. LE – Ieșire iluminare display MFD/ panou de comandă

Aceste ieșiri servesc la semnalarea optică a stărilor aparatului MFD.

3.8.1.3. LE1

Cu ajutorul operandului de ieșire »LE1« se comută în starea de funcționare RUN a iluminării de fundal a display-ului MFD și a tastelor panoului de comandă.

3.8.1.4..LE2/LE3

Aparatele MFD dispun și de alte ieșiri pentru controlul LED-urilor panoului de comandă. Aceste ieșiri sunt introduse în schema de conexiuni cu operandul de ieșire »LE2« și »LE3«.

LE2 = LED roșu

LE3 = LED verde

3.8.1.5. Markere M și Markere N

Markerele »M« și »N« sunt denumite și markere-bit sau relee auxiliare. Aceste markere-bit se utilizează pentru memorarea stărilor booleene 0 sau 1.

Conectați markerele-bit la câmpul schemei de conexiuni, prescurtate și identificate pe schema de conexiuni. Pe schema de conexiuni, putem utiliza markerele-bit fie drept bobine, cu diferite funcții diferite, fie drept contacte (normal deschis sau normal închis).

3.8.1.6. Markerele aparatelor MFD

La un aparat sau MFD, ne stau la dispoziție câte 96 markere-bit (booleene), markere-byte, markere cuvânt și markere-cuvânt dublu, care totuși se suprapun .Așadar, pe lângă markerele-bit individuale, puteți memora și prelucra valori de 8, 16 sau 32 biți. Markerele-bit de conectează la schema de conexiuni sau la o aplicație de vizualizare a aparatului MFD. Markerele-byte, cuvânt sau cuvânt dublu se utilizează în câmpul Planului modulului (în planul modulului) unui MFD, pentru preluarea prin NET și suplimentar în cadrul aplicației de vizualizare a unui aparat MFD.

Pentru a adresa valori sau intrări/ieșiri, ne folosim de anumiti markeri

Tabe.l 4 Tipuri marker

Următorul tabel tab.5 cu markere disponibile vă indică modul în care puteți utiliza direcționat markerele-bit și punctele unde există suprapuneri de markere-cuvânt dublu (MD), markere-cuvânt (MW), markere-byte (MB) și markere-bit.

În stânga se găsesc markerele-bit, byte, cuvânt și cuvânt dublu cu valorile cele mai mari, iar în

dreapta cele cu valorile cele mai mici.

Pentru a putea utiliza de la markerii MD, MW, MB operatorii binari (contacte), sunt valabile următoarele reguli: (tabel 5)

Tabel.5. Regula markerilor

3.8.1.7. Taste P

Aparatul MFD oferă posibilitatea utilizării a patru taste cursor suplimentar drept intrări conectate la schema de conexiuni. Tastele sunt conectate la schema de conexiuni drept contacte »P1« până la »P4«. Tastele P pot fi activate și dezactivate din câmpul de atribute al aparatului.

Tastele P pot fi utilizate pentru testările circuitelor sau pentru operarea manuală. Pentru service sau punerea în funcțiune, funcția tastelor este doar o completare inutilă.

3.8.1.8 Q – Ieșire aparat de bază Q1 – Q8

Aparatele easy și MFD au în funcție de tip 4, 6 respectiv 8 ieșiri. Ieșirile sunt introduse în schema de conexiuni cu operandul de ieșire »Q1« până la »Q8«.In proiect am folosit cu 4 iesiri. Dispunem de posibilitatea de a utiliza operanzii Q drept bobină cu diferite funcții specifice. În mod suplimentar, puteți prelucra starea actuală a ieșirii drept contact (normal deschis sau normal închis) în mod logic în schema de conexiuni.

3.8.1.9. R – Intrare aparat de prelungire R1 – R12

Aparatele de prelungire easy și MFD au 12 cleme de intrare. Puteți include stările semnalate ale clemelor de intrare în schema de conexiuni cu contactele de intrare »R1« până la »R12.

3.8.1.10. S – Ieșire aparat de prelungire S1 – S8

Aparatele de prelungire easy și MFD au în funcție de tip 6, respectiv 8 ieșiri. Ieșirile sunt introduse în schema de conexiuni cu operandul de ieșire »S1« până la »S8«.

Dispuneți de posibilitatea de a utiliza operanzii S drept bobină cu diferite funcții specifice. În mod suplimentar, puteți prelucra starea actuală a ieșirii drept contact (normal deschis sau normal închis) în mod logic în schema de conexiuni.

Operandul »S« poate fi utilizat drept ieșire a unei prelungiri sau drept marker auxiliar, dacă nu este disponibilă nici o prelungire. Acesta se deosebește de operandul »Q« numai prin faptul că nu are cleme de ieșire.

3.8.2. Bobine

Bobinele sunt acționările releelor. Bobinele primesc în modul de funcționare RUN rezultatele cablării și comută sau decuplează în funcție de semnalul primit. Bobinele pot avea șapte funcții diferite.

Relee

Releele sunt dispozitive de comutare, reprezentate electronic în MFD-Titan, care acționează contactele corespunzător funcției lor. Un releu se compune cel puțin dintr-o bobină și un contact.

3.8.2.1. Relee utilizabile și module funcționale (bobine) (tabel 6)

MFD-Titan pune la dispoziție diferite tipuri de relee și module funcționale și bobinele lor pentru cablare în schema de conexiuni.

Tabel.6 Relee si module functionale

Reacția de comutare a releului se reglează prin funcțiile bobinelor și prin parametri. Posibilitățile de reglaj pentru releul de ieșire și pentru cel auxiliar sunt descrise prin funcțiile bobinelor. Funcțiile bobinelor și parametrii modulelor funcționale vor fi prezentate la descrierea modulelor respective.

Prin Conexiuni se realizează legătura electrică între contacte și bobine. Conexiunile pot fi realizate peste mai multe circuite. Fiecare nod este o conexiune.

Pentru a identifica memoria liberă rămasă disponibiă pentru schemă și pentru module, este afișat numărul de Bytes liberi.

Indicatorul schemei de conexiuni are o funcție dublă:

În regim STOP prelucrarea schemei.

În regim RUN controlarea schemei prin indicatorul circuitului de curent.

Activitatea cu contacte și relee

Întrerupătoarele, manipulatoarele și releele din schemele obișnuite sunt cablate în schema MFD-Titan prin contacte de intrare și bobine de relee.

Stabilim mai întâi bornele de intrare și de ieșire pe care le utilizam în montaj.

Semnalele de la bornele de intrare le „prindem” în schemă prin contactele de intrare I, sau R. Ieșirile se conectează în schemă cu releul de ieșire Q, sau S

Introducerea contactului și bobinei modulului funcțional releu și modificarea contactelor

Bobina.La bobina unui releu din schema de conexiuni MFD se setează funcția bobinei, numele bobinei sau modulului, numărul bobinei sau modulului

Ex: RQ4 S-resetează funcția bobinei

Q-numele bobinei

4-numărul bobinei

3.8.2.2 Funcțiile bobinelor

Reacția de comutare a bobinelor releelor este determinată de funcția bobinelor. Pentru toate bobinele sunt valabile următoarele funcții ale bobinelor: (tabel 5)

Tabel 7 Functiile bobinei .

Funcțiile bobinelor de memorare, precum pot fi utilizate în mod repetat.

Pentru funcțiile bobinelor care nu sunt de memorare, ca -[ (contactor), ] (contactor negat), .., (evaluare a flancului pozitiv -i negativ), sunt valabile următoarele:

Fiecare bobină poate fi utilizată o singură dată. Ultima bobină din schemă stabilește starea releului, exceptând cazul în care se lucrează cu salturi când este posibilă folosirea dublă a aceleiași bobine.

Bobină cu funcție de contactor (fig.22)

Semnalul de ieșire urmează direct semnalul de intrare, releul acționează ca un contactor.

Fig. 22. Diagrama funcției de contactor

Releu cu impuls de curent (fig.23)

Bobina releului comută nivelul la fiecare trecere a semnalului de intrare de la „0” la „1”. Releul acționează ca un circuit basculant astabil.

Fig23. Diagrama releului cu impuls de curent

O bobină este deconectată automat în cazul unei căderi de tensiune și în modul de lucru STOP. Excepție: Bobinele remanente rămân în starea „1”.

Funcția bobinei „ Setare” S și „ Resetare” R (fig. 24)

Funcția bobinei „ Setare” S și „ Resetare” R sunt folosite în mod normal împreună.

Dacă este setată bobina (A), releul anclanșează și rămâne în această poziție, până când este resetat cu funcția „Resetare” (B).

Tensiunea de alimentare este întreruptă, bobina nu acționează remanent.

Fig. 24. Diagrama functiei set si reset

Dacă sunt comandate simultan ambele bobine, așa cum se poate vedea în diagramă la (B), are prioritate bobina care are în schema de conexiuni numărul de circuit cel mai mare.

În figura 25 prezentată mai jos este prezentată comanda simultană a bobinei de setare cu cea de resetare, în acest caz bobina de resetare are prioritate deoarece are numărul de circuit cel mai mare.

Fig.25 Comandarea simultană a lui Q 01

Negarea unei bobine (funcție inversată a contactorului) (fig. 26)

Semnalul de ieșire urmează inversat semnalul de intrare, releul acționează ca un contactor cu contactele negate.

Dacă bobina este comandată cu nivelul „1”, bobina comută contactele sale de închidere pe nivelul „0”.

Fig. 26 Diagrama funcției de contactor inversat

Evaluarea flancului pozitiv (impuls de ciclu) (fig. 27)

Dacă bobina trebuie să comute numai la flancuri pozitive, se utilizează această funcție. La o creștere a nivelului bobinei de la „0” la „1”, bobina comută pentru durata unui ciclu contactele sale de închidere pe nivelul „1”.

Fig. .27 Diagrama impuls de ciclu pe flanc pozitiv

Evaluarea flancului negativ (impuls de ciclu) (fig. 28)

Dacă bobina trebuie să comute numai la flancuri negative, se utilizează această funcție. La o scădere a nivelului bobinei de la „1” la „0”, bobina comută, pentru durata unui ciclu, contactele sale de închidere pe nivelul „1”.

Fig. 28. Diagrama impuls de ciclu pe flanc negativ

O bobină setată este deconectată automat în cazul unei căderi de tensiune și în modul de lucru STOP. Excepție: Bobinele remanente rămân în starea „1” .

3.9. Cablarea contactelor și a bobinelor

Operanzii bit, ca și contactele sau bobinele releului, se cablează pe bancul de lucru (în fereastra Schemă de conexiuni) de la stânga la dreapta, de la contact la bobină. Acestea trebuie să se găsească în Mod de afișare-Schemă de conexiuni, iar bancul de lucru trebuie să reprezinte câmpul schemei de conexiuni. Acesta din urmă este reprezentat conform

standardelor. Prin câmpul de conectare, comutați între reprezentarea câmpului schemei de conexiuni și câmpul modulului.

Un contact de comutare, de exemplu intrarea I a aparatului de bază, pe care îl trageți din caseta de instrumente pe bancul de lucru, îl puteți lipi acolo oriunde cursorul mouse-lui preia simbolul acestui operand. Aceste domenii sunt numite »Câmp de contact«. Primul câmp simbolizat prin »A« pe orice rând al schemei de conexiuni este un câmp de contact, acesta este conectat automat la tensiune. Într-un rând al schemei de conexiuni se schimbă, începând din partea stângă, câmpurile de conatct și de conexiune până la câmpul de bobine plasat în extremitatea dreaptă.

Fig 29.Intrarea aparatului de baza

O bobină de releu, de exemplu ieșirea Q1 a aparatului de bază, poate fi introdusă pe rândurile schemei de conexiuni numai în extremitatea dreaptă, în câmpul de bobine. Numai la introducerea în acest câmp este disponibilă lista funcțiile bobinelor în fereastra »Câmp de atribute«.

Fig.30. Schema de conexiuni a lui Q1

Din listă, selectam funcția acestei bobine de releu (de ex. contact). În acest caz, putem selecta tipul de contact (normal închis/ normal deschis, in cazul nostru normal deschis), în timp ce lista Funcțiile bobinelor rămâne inaccesibilă.
Operanzii bit, pe care îi trageți unul lângă celălalt în câmpuri învecinate pe un rând al schemei de conexiuni, sunt conectați automat

Poziționați un operand bit pe un rând al schemei de conexiuni.

Noului operand îi este atribuit din fabrică numărul » 1 «.
Dacă doriți să modificați parametrizarea unui operand deja disponibil, este suficient un click

stânga pentru a activa reprezentarea parametrilor acestuia în fereastra »Câmp de atribute«. Efectuam parametrizarea ulterioară în această fereastră.

Dacă este cazul, selectați un alt număr de operand. Pentru acest lucru utilizați lista cu denumirea prestabilită a operandului (de ex. Q).

La utilizarea drept contact, selectați tipul de contact normal deschis sau normal închis.
La utilizarea drept bobină, stabiliți prin lista funcțiile bobinelor funcția acestora (de ex. funcția de protecție). Opțional, puteți atribui operandului bit încă un comentariu.

Fig.31. Parametrizarea bobinelor în câmpul de atribute

Acum poziționad următorul operand bit pe un rând al schemei de conexiuni. În cazul în care pe același rând se găsește primul operand și nu mai există alți operanzi la mijloc, ambii operanzii bit sunt conectați automat. Se realizează prima cablare

3.10. Module funcționale

Modulele funcționale sunt module cu funcții speciale.

Exemplu: Relee de întârziere, Ceas de comutare, Comparator analogic.

În modul de funcționare RUN sunt parcurse modulele funcționale conform schemei de conexiuni și rezultatele sunt actualizate corespunzător.

Exemple:

Releu de timp = modul funcțional cu contacte și bobine

Ceas de comutare = modul funcțional cu contact

Cu ajutorul modulelor funcționale se pot realiza în schemă diferite echipamente cunoscute din tehnologia de reglare și control.

Valorile efective sunt anulate dacă se întrerupe tensiunea de alimentare sau dacă trecem MFD-Titan în modul de funcționare STOP.

Pentru funcționarea RUN sunt valabile următoarele: MFD-Titan procesează modulele funcționale după parcurgerea schemei. Se ia în considerare ultima stare a bobinelor.

Modulele funcționale sunt astfel construite, ca o valoare de ieșire a unui modul să poată fi conectată direct pe intrarea unui alt modul. Aceasta vă permite să observați mereu ce valoare este transferată.

Clasificarea moduleleor functionale

1.Comparator de valori aritmetice si analogice

1.1. A – Comparator analogic/comutator al valorii de prag MFD

1.2. AR – Aritmetic

1.3. LS – Scalarea valorilor

2.Module de date

2.1. BC – Comparator blocuri de date

2.2. BT – Bloc Transfer

2.3. DB – Modul de date

3.Module de comunicare

3.1. Ieșire serială SP

4.Master reset și intervalul de ciclu

4.1. MR – Reset master

4.2. ST – Durata ciclului de referință

5.Module de reglare

5.1. DC – Regulator PID

5.2. FT – PT1-filtru de netezire a semnalului

5.3. PO – Generare impuls

5.4. PW – Modularea lățimii impulsului

5.5. VC – Limitator de valori

6.Module pentru afișarea text și de salt

6.1. JC – Salt conditionat

6.2. LB – Reper salt

7.Module convertoare numerice și de înregistrare

7.1. BV – Combinații logice

7.2. NC – Convertor de numere

7.3. SR – Registru de deplasare

7.4. TB – Functie tabel

8.Module de contorizare

8.1. C – Releu contorizare /MFD

8.2. CF – Contor de frecvență

8.3. CH – Contor de mare viteză

8.4. CI – Contor de valori incrementale

9.Module de ceas și contoare pentru orele de funcționare

9.1. HW – Ceas de conectare săptămânal

9.2. HY – Ceas de conectare anual MFD

9.3. OT – Contor al orelor de funcționare

10.Module de timp și de comparare

10.1. CP – Comparator

10.2. T – Releu de temporizare easyMFD

In cadrul proiectului am folosit următoarele module funcționale si anume comparator analogic, ceas de conectare anual si releu de temporizare pe care le-am tratat in continuare.

3.10.1. A – Comparator analogic/comutator al valorii de prag MFD

3.10.1.1. Date generale

Aparatele dispun de 32 comparatoare de valori analogice / comutatoare de prag A01 – A32 .Cu un comparator de valori analogice, respectiv comutatoare de prag putem să comparam mărimile de intrare analogice cu o valoare de referință. Toate variantele DC ale aparatului respectiv posedă intrări analogice.

Sunt posibile următoarele comparații:

Intrare modul I1 mai mare, egală sau mai mică decâi intrarea modul I2.

Prin factorii F1 și F2 ca intrări puteți amplifica și adapta intrările modulului.

Intrarea modulului OS poate fi utilizată ca offset al intrării I1.

Intrarea modulului HY are funcția de histereză pozitivă și negativă de conectare a intrării I2.

Contactul comută în funcție de modul de funcționare a comparației.

Fig.32 Simbol în EASY-SOFT Pro (schemă modul)

3.10.1.2.Parametrii modulului :

Tabel.8 Parametrii modului

Tabel 9 Selectarea operanzilor pentru intrările I1,I2, F1, F2, OS și HY

3.10.2. HY – Ceas de conectare anual MFD

3.10.2.1. Date generale

Aparatele dispun de 32 ceasuri de conectare anuală HY01 – HY32 , pentru în total 128 zimpi de conectare

Pentru fiecare ceas de conectare (timer) există câte patru canale, canal A, B, C și D.
Aceste canale acționează în comun asupra contactului Q1 al ceasului de conectare anual, pe care îl conectam în schemă

Fig.33. Simbol în EASY-SOFT Pro (schema modulului)

3.10.2.2. Mod de funcționare

Ceasul de conectare anuală poate conecta pe intervale, zile, luni, ani separați sau combinații între toate acestea.

Introducerea anilor

ON: 2006, OFF: 207 semnifică:

La 01.01.2006 ora 00:00 conectare, iar după derularea anului OFF la 01.01.2007ora 00:00 deconectare.

Introducerea lunilor

ON: 11, OFF: 03 semnifică:

Conectare la 1 noiembrie ora 00:00 și după expirarea lunii OFF deconectare la 01martie ora 00:00 .

Introducerea zilelor

ON: 01, OFF: 15 semnifică:

în ziua de 1 la ora 00:00 conectare, iar după derularea zilei OFF în ziua de 15 la ora 00:00 deconectare.

Contactul conectează în anii (de la »ON« la »OFF«), în lunile specificate (de la »ON« la »OFF«) și în zilele înregistrate (de la »ON« la »OFF«) .

Orar iarnă-vară (in cazul nostru) Ceasul de conectare anuală HY01 canal A orar iarna conectează centrala pe data de 1 la ora 00:00 în lunile 11, 12, 1, 2, 3 și rămâne conectat până pe 15 ora 23:59 a fiecărei luni indicate. Ceasul de conectare anuală HY01 canal B orar vara conectează aerul conditionat pe data de 16 la ora 00:00 în lunile 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, și rămîne conectat până pe 31 ora 23:59 a fiecărei luni indicate.

Ceasul de conectare anuală HY este parametrizat în EASY-SOFT astfel:

Fig.34. Parametru Canal A-B în EASY-SOFT

Tabel 10 Modulul și parametrii acestuia

Consum de memorie

Modulul de funcții Ceas de conectare anuală are nevoie de o capacitate de memorie de 68 Byte + 4 Byte pentru fiecare canal alocat

3.10.3. T – Releu de temporizare MFD

3.10.3.1. Date generale

Aparatele dispun de 32 relee de timp T01 la T32.

Prin intermediul unui releu de timp modificați durata conectării și momentul de conectare și de deconectare al unui contact.
Duratele de temporizare admise se situează între 5 ms și 99 h 59 min.

Fig.35. Simbol în EASY-SOFT Pro (schema modulului)

3.10.3.2. Cablarea unui releu de timp

Un releu de timp este integrat în schemă ca bobină și contact.

Prin indicatorul de parametri se stabilește funcția releului

Releul este pornit prin bobina trigger T..EN și poate fi resetat definit cu bobina de resetare T..RE. Prin a treia bobină T..ST poate fi oprită derularea perioadei măsurate.

Trebuie evitate orice stări de comutare nedeterminate. Fiecare bobină a unui releu se utilizează o singură dată în schemă.

Fig 36. Schema MFD-Titan cu releu de timp

Tabel.11Modulul și parametrii acestuia

Pe indicatorul de parametri al unui releu de timp se modifică funcția de comutare, baza de timp, durata de referință, respectiv duratele de referință și deblocarea indicatorului de parametri.

Tabel.13 Interval de timp a releului

Reglare durată minimă 0,005 s (5 ms)

Dacă o durată este mai mică decât durata ciclului MFD, scurgerea perioadei este identificată abia în următorul ciclu.

3.10.3.3. Moduri de funcționare ale modulului „Releu de timp”

Fig.37. Modurile de functionare a releului in Easy-Soft

Relee de timp, cu declansare temporizata

Relee de timp, cu declansare temporizata si durata aleatorie

Relee de timp, cu revenire temporizata

Relee de timp, cu revenire temporizata si durata aleatoare

Relee de timp, cu declansare-\revenire temporizata

Relee de timp, cu declansare-\revenire temporizata si durata aleatoare

Relee de timp, cu impuls

Relee de timp, cu semnalizare intermitenta

Relee de timp, cu revenire temporizata cu reanclansare

Relee de timp, cu revenire temporizata cu reanclansare si durata aleatoare

In proiect am folosit: – Releu de timp, cu declansare temporizata,

– Releu de timp, cu impuls.

Releu de timp, cu declansare temporizata

Contactul releelor de temporizare comută aleatoriu în intervalul de referință.

Fig. 38. Diagrama de funcționare releu de timp cu declansare temporizată

1.Bobină de declanșare T..EN

2.Bobină de oprire T..ST

3.Bobină de resetare T..RE

4.Contact de comutare ( contactor) T..Q1

ts:durată de referință

Intervalul A:

Durata de referință setată se desfășoară normal.

Intervalul B:

Durata de referință setată nu este parcursă deoarece bobina de declanșare eliberează prea devreme.

Intervalul C:

Bobina de oprire întrerupe desfășurarea perioadei.

Fig. 39. Diagrama de funcționare releu de timp cu comutare temporizată

Intervalul D:

Bobina de oprire nu este funcțională după desfășurarea perioadei

Intervalul E:

Bobina reset aduce în poziția de bază releul și contactul.

Intervalul F:

Bobina reset resetează durata în timpul desfășurării. După eliberarea bobinei reset, durata se desfășoară normal.

Releu de timp cu generare de impulsuri

1. Bobină de declanșare T..EN

2. Bobină de oprire T..ST

3. Bobină de resetare T..RE

4. Contact de comutare (contactor)

T..Q1

Fig. 40. Diagrama de funcționare releu de timp cu generare de impulsuri 1

Intervalul A:

Impulsul de declanșare este scurt și se prelunge-te.

Intervalul B:

Impulsul de declanșare este mai lung decât durata de referință.

Intervalul C:

Bobina de oprire întrerupe desfășurarea duratei.

Fig. 41. Diagrama de funcționare releu de timp cu generare de impulsuri 2

Intervalul D:

Bobina de reset resetează releul de timp.

Intervalul E:

Bobina de reset resetează releul de timp. Bobina de declanșare este încă activă după deconectarea bobinei de resetare și durata se încheie.

I. INTRODUCERE

Citiți tot documentul înainte de a începe editarea lucrării dvs.

Utilizați acest template, înlocuind în el textele voastre prin Copy – paste special/unformated text, sau scriind direct în acesta.

Lucrarea se redactează în limba română (cu diactritice). Aceasta trebuie să conțină cel puțin următoarele capitole: Introducere, Capitolele aferente lucrării propriu zise, Rezultate și Concluzii, Bibliografie. Prima parte conține o scurtă introducere în problematica lucrării, importanța și actualitatea temei abordate și descrierea structurii lucrării. Capitolele efective ale proiectului conțin o prezentare teoretică și stadiul actual ale problematicii cercetate, metode, algoritmi, etc. utilizați, fiind axate pe contribuțiile proprii (ce ați calculat, proiectat, analizat, optimizat, conceput, realizat, măsurat, experimentat, etc.).

Rezultatele obținute sunt prezentate și interpretate (de ex. am realizat montajul experimental X, am determinat variația mărimii A în funcție de B, rezultând graficul A(B), din care rezultă următoarele interpretări, ….).

Concluziile recapitulează realizările proprii (de ex. am studiat materialul bibliografic, sintetizând foarte concis tema abordată, am structurat metoda, algoritmul, metodologia, etc ce am aplicat-o la…, apoi am, vezi mai sus contribuțiile proprii).

Pe baza Rezumatului și a Introducerii, cine citeste lucrarea trebuie să știe, ce și de ce va citi, iar la rezultate și concluzii, ce a citit și ce ați făcut voi din ce a citit.

Prezentarea situației actuale (teorie, descriere metode, etc) să nu depășească 40%, astfel încât prezentarea contribuției proprii să ocupe minim 60% din lucrare.

Formatul paginii este DIN A4 (297 x ) MSWord. Marginile sunt: sus 3 cm, jos, stânga 2 cm, dreapta 1,5 cm. Header 1,25 cm și footer la 1,25 cm. Fontul utilizat este de Times New Roman, spațiere la 1 rând.

Formatul copertei, primei pagini, a celei de a doua și a treia, precum și a declarației sunt tipizate și disponibile în folderul de față.

După pagina cu rezumatele în limbile română și engleză, urmează cuprinsul care se întocmește conform template-ului cuprins.doc.

I.1 Subcapitol

Titlurile de capitol (nu utilizați numerotarea automată): 14 pt bold, litere mari, aliniat centrat; titlurile subcapitolelor: bold litere mici, aliniat la stânga; textul lucrării . regular.

Capitolul nou începe pe pagină nouă, titlul de capitol are în față 4 rânfduri goale și două după.

Subcapitolul are două rânduri goale înainte de titlu și unul după.

II.1.1. Sub-subcapitol

Sub-subcapitolul are un rând gol înainte și nu are rând gol după. Titlul sub-subcapitolului italic litere mici.

Notarea figurilor (după figură) și a tabelelor (înainte de tabel) se face cu 11 pt. italic; considerând numărul capitolului (nu și al subcapitolului) în notare (ex. Fig. II.1, Tabelul IV.1).

Bibliografia se scrie astfel: autor 12 pt. bold, titlu (cărții sau articolului din revistă sau conferință) 12 pt. italic, editura (sau dupa caz numele revistei, numărul și paginile), anul, cu litere regular.

Lucrarea se recomandă a se printa față-verso (situație în care lucrarea este mai redusă, numărul de file este jumătate). Calitatea lucrării nu este legată de cantitate și în plus hârtia presupune copaci tăiați. Dacă imprimanta utilizată nu are opțiunea de printare față-verso, procesul este mai dificil, deci se poate printa și numai pe o față.

Prima filă a lucrării este foaia de gardă, apoi urmează fișa decanului, fișa candidatului, declarația si apoi rezumatul în română și engleză. Aceste pagini nu se numerotează, dar se ține cont de ele la numerotarea restului lucrării.

Atenție la numerotarea paginilor, modificați numărul de pornire al primei pagini:

La printare pe o față: Cuprinsul începe de la 6 și se termină la n. Lucrarea va începe de la n+1. În acest template lucrarea începe de la pagina 7 fiindcă cuprinsul are doar o pagină (6), deci pentru un cuprins ce ocupă două pagini (6 și 7), lucrarea trebuie să înceapă cu pagina 8.

La printare față-verso: Cuprinsul începe de la 11 și se termină la n (foaia de gardă este 1, verso-ul ei, pagină albă, este 2, etc.). Lucrarea va începe de la n+1, cu mențiunea că toate capitolele încep pe pagină impară. Pentru o lucrare redactată pe acest template aceasta începe de la pagina 13 fiindcă cuprinsul are doar o pagină (11) și capitolul nu poate începe pe pagină pară, deci pentru un cuprins ce ocupă două pagini (11 și 12), lucrarea trebuie să înceapă cu tot cu pagina 13, dar pt. trei pagini cuprins lucrarea începe nu de la 14 ci de la 15. Utilizați ”Insert/page break” pt. a trece capitolul de pe o pagina pară pe una impară.

Sinteza proiectului nu se leagă, se atașează doar la lucrare.

II. FIGURI ȘI TABELE

Figurile trebuie să fie de bună calitate. Figurile și tabelele se centrează și se plasează în imediata vecinătate a textului care face referire la acestea. Atenție cu încadrarea în text: un rând gol înainte și un rând gol după descrierea figurii. Nu lăsați spații ample înainte sau după figuri și tabele. Figurile trebuie să fie explicite: notați axele, puneți unități de măsură, legendă dacă e cazul, etc. La fel și cu tabelele, să fie mărimi, unități de măsură, nu doar numere.

Fig.II.1. Magnetic flux density at above the ground

Tabelul II.1. Transposing principle

III. ECUAȚIILE

Ecuațiile se centrează în pagină și se numerotează la dreapta între paranteze rotunde de la 1 la , considerând numărul capitolului (nu și al subcapitolului, ex. III.1, III.2, …). Toate mărimile ce apar în text notate cu litere, se scriu italic. Exemplu pentru inducția magnetică B. Referințele bibliografice se fac prin [1]. Ex: ecranarea electromagnetică este de tip feromagnetic în cazul câmpurilor magnetostatice, [3], sau conform [1], ecuația devine:

(III.1)

Ecuațiile se redactează în Editorul de ecuații al Word (insert/object/Microsoft Equation 3.0). Vedeți modul de scriere și aranjare, utilizând tasta ¶ (se setează tab-urile, primul centrat si al doilea la dreapta).

III.1 Subcapitol

Ecuația următoare se notează (III.2) și nu (III.1.1):

(III.2)

Aceeași regulă se aplică și la numerotarea figurilor și tabelelor.

BIBLIOGRAFIE

[1] International Commission on Non-ionizing Radiation Protection, Guidelines for limiting exposure to time-varying electric, magnetic and electromagnetic fields (Up to 300 GHz), Health Physics, nr. 74, pag. 494-522, 1998.

[2] A. Marincu, M. Greconici, The electromagnetic field around a high voltage 110 KV electrical overhead lines and the influence on the biological sistems, Proceedings of the 5th International Power Systems Conference – Timișoara, pag. 357-362, 2003.

[3] Gh. Hortopan, Compatibilitate electromagnetică, Ed. Tehnică, București, 2005.

BIBLIOGRAFIE

[1] International Commission on Non-ionizing Radiation Protection, Guidelines for limiting exposure to time-varying electric, magnetic and electromagnetic fields (Up to 300 GHz), Health Physics, nr. 74, pag. 494-522, 1998.

[2] A. Marincu, M. Greconici, The electromagnetic field around a high voltage 110 KV electrical overhead lines and the influence on the biological sistems, Proceedings of the 5th International Power Systems Conference – Timișoara, pag. 357-362, 2003.

[3] Gh. Hortopan, Compatibilitate electromagnetică, Ed. Tehnică, București, 2005.