ELECTROTEHNICA, ELECTRONICA, AUTOMATICA, 55 (2007), Nr. 1 25 [615689]

ELECTROTEHNICA, ELECTRONICA, AUTOMATICA, 55 (2007), Nr. 1 25
1. Introducere
Ce este un PLC? Este un dispozitiv de tip
calculator, folosit pentru a controla echipamentele unei
instala ții industriale, ale unei scheme electrice. Exist ă
mai multe tipuri de PLC-uri, de unde rezult ă o mare
varietate de aplica ții tehnice. Pe lâng ă func țiile de
comand ă propriu-zise, acestea dispun de conexiuni la
magistrale de câmp, func ții de operare și monitorizare,
o importan ță tot mai mare revenind conexiunii prin
Ethernet
Automatele programabile apar în anul 1969, în
S.U.A., odat ă cu dezvoltarea microprocesoarelor și a
circuitelor integrate. Au fost introduse de c ătre inginerii
de la General Motors, pentru a satisface nevoile
industriei de automobile.
Din 1979, programarea PLC a fost standardizat ă,
folosindu-se standardul IEC 61131.
Toate acestea au condus la apari ția a ceea ce se
nume ște logic ă programat ă, adic ă înlocuirea tehnicii
de cablare cu tehnica de programare, aparatul
numindu-se Automat Programabil Logic (APL). Ca
dimensiuni, aparatul programabil poate atinge ast ăzi
dimensiunile unui releu, cu toate c ă este echivalent cu
zeci sau sute de astfel de dispozitive.
În ceea ce prive ște software-ul, produc ătorii de
automate au realizat un limbaj de programare bazat
pe scheme cu relee si contacte. Intr ările sunt
reprezentate prin contacte de releu, iar ie șirile prin
bobine de relee. Acest mod de programare se
numeste Ladder Diagram . Prin anii ’90, existau mai
mult de o mie de produc ători de APL-uri, fiecare dintre
ei având implementat limbajul Ladder Diagram.
Cele mai cunoscute firme produc ătoare de
automate programabile sunt Siemens, Moeller,
Schneider, Telemecanique, Omron, General Electric.
2. Liftul de marf ă
Schema de comand ă a unui lift de marf ă realizat ă
cu un Controler Logic Programabil (PLC) este
realizat ă cu ajutorul dispozitivului EASY 719-DC-RC.
Acesta func ționeaz ă la tensiunea de 24V c.c., iar
ie șirile sale sunt realizate cu relee. Aplica ția de
programare este EASY-SOFT Pro, versiunea 6.20. În

∗ Prof.dr.ing. N ăvr ăpescu Valentin, as.drd.ing. Chiril ă Aurel, student: [anonimizat] 1, este prezentat modelul unui lift de marf ă pentru
dou ă etaje plus parter.

Fig. 1. Lift de marf ă – machet ă de laborator.
La fiecare etaj, sunt montate:
– butoane de comand ă (buton parter, buton etaj
1, buton etaj 2);
– indicatoare vizuale pentru direc ția de mers
(bec-sus, bec-jos);
– indicatoare oprire-alarm ă (bec-roșu).
În plus, pentru u șurin ța utiliz ării, exist ă un dispozitiv
de afi șare a nivelului etajului la care se afl ă liftul,
având un afi șor cu un singur digit. Liftul este ac ționat
de un motor de curent continuu, alimentat la tensiu nea
de 24 V c.c.
3. Descriere func ționare
Apelul poate veni din exteriorul liftului, respecti v de
la butoanele de comand ă montate la fiecare etaj.
Aceste butoane sunt, de fapt, ni ște contacte normal PLC-URI
CONTROLERE
AUTOMATIZ ĂRI INDUSTRIALE
Automatizarea unui lift de marf ă
VALENTIN N ĂVR ĂPESCU, AUREL CHIRIL Ă, GEORGIAN PU ȘCA ȘU∗
Goods elevator automatization
In this paper authors presents the way of realizing the control for a goods elevator by using Programm able Logic
Controllers (PLCs). It is presented also a laborator y model which was used for application program deve lopment
together with a part of the working program.

26 ELECTROTEHNICA, ELECTRONICA, AUTOMATICA, 55 (20 07), Nr. 1
deschise, cu revenire. Dac ă se apas ă, de exemplu,
butonul etaj 2, liftul va urca, deoarece el se afl ă la
parter sau la etajul 1.

Fig. 2. Panoul de comand ă.
Detectorul etaj 2 va sesiza momentul când liftul va
ajunge în dreptul s ău și va da comanda de oprire a
motorului de ac ționare al liftului. La fiecare etaj, este
montat câte un astfel de detector. Aceste detectoar e
de etaje sunt ni ște relee reed, care au pozi ția de
func ționare normal închis. În momentul când liftul se
afl ă la unul dintre etaje, releul respectiv va fi decup lat,
contactul s ău fiind deschis. Deci, în stare ini țial ă, unu
dintre cele 3 detectoare va fi ac ționat (respectiv
contactul deschis), deoarece liftul se afl ă la unul dintre
etaje.

Fig. 3. Detector cap ăt curs ă.
În schem ă, exist ă, de asemenea, montate dou ă
microîntrerup ătoare având func țiile de detector cap ăt
curs ă-sus, respectiv detector cap ăt curs ă-jos . Ele sunt
în pozi ția normal deschis. Aceste detectoare au rolul
de protec ție suplimentar ă. În cazul nedorit, în care
putem să presupunem c ă detectorul etaj 2 nu mai
func ționeaz ă, și liftul nu se opre ște la etajul 2, atunci
contactul detectorului se va inchide și va comanda
oprirea liftului la nivelul cap ăt curs ă-sus.
O alt ă metod ă de protec ție împotriva unor incidente
care pot s ă apar ă o reprezint ă folosirea, în diagrama
de circuit, a releelor de timp, pe modul de func ționare
declan șare temporizat ă. Ele decupleaz ă alimentarea
motorului de a ționare al liftului, dac ă acesta nu ajunge
într-un timp prestabilit la unul dintre etaje, astf el:
– parter → etaj 1 = 7 secunde;
– parter → etaj 2 = 14 secunde; – etaj 1 → etaj 2 = 7 secunde.
Liftul va intra in starea de alarm ă și se a șteapt ă
interven ția din exterior. Se iese din aceast ă stare prin
reap ăsarea butonului corespunz ător etajului dorit,
secven ța de num ărare pornind iar ăși.
4. Necesar de intr ări/ie șiri
Comanda liftului este realizat ă cu dispozitivul
EASY 719-DC-RC.

Fig. 4. Dispozitiv EASY 719-DC-RC cu surs ă de alimentare
auxiliar ă.
Intr ări:
I 1 Detector Etaj 0 – Parter DET0
I 2 Detector Etaj 1 DET1
I 3 Detector Etaj 2 DET2
I 4 Buton Oprit BuO
I 5 Buton Parter BuP
I 6 Buton Etaj 1 Bu1
I 7 Buton Etaj 2 Bu2
Ie șiri:
Q 1 Comand ă Lift Sus CLS
Q 2 Comand ă Lift Jos CLJ
Q 3 Bec Sus BeS
Q 4 Bec Jos BeJ
Q 5 Bec Ro șu –
Stop/Ocupat/Avarie BeR
5. Schema
În Fig. 5, este prezentat ă o por țiune din programul
aplica ției, scris ă în limbaj Ladder-Diagram.

Fig. 5. Secven ță a programului aplica ției.

ELECTROTEHNICA, ELECTRONICA, AUTOMATICA, 55 (2007), Nr. 1 27
6. Program
Programul care se folose ște este EASY-SOFT Pro,
versiunea 6.20.

Fig. 6. Mediul de programare EASY-Soft:
1 = caseta de instruc țiuni; 2 = câmpul de atribuire;
3 = bancul de lucru (fereastr ă-schem ă de conexiuni).
Acest mediu de programare are avantajul unei
tehnici perfec ționate, al unei manevr ări simple și
prietenoase a diferitelor simboluri, dar și al unei largi
răspândiri, datorit ă standardului acceptat din domeniul
controlerelor logic programabile.
Caracteristici de proiectare :
– declararea automat ă a variabilelor;
– formarea automat ă și eviden țierea cromatic ă
a codurilor și textelor cu declara ții;
– compararea simpl ă a proiectului.
Limbajul de programare acceptat de standardul
interna țional :
– lista de instruc țiuni (IL);
– text structurat (ST);
– schema-bloc func țional ă (FBD);
– schema func țional ă complet grafic ă (CFC);
– schema de contacte (LD);
– schema func țional ă secven țial ă (SFC).
EASY-soft ofer ă utilizatorilor o diversitate de func ții
importante pentru a depana , testa și pune in func țiune
rapid și eficient aplica țiile implicând comenzi. Toate
aceste caracteristici sunt disponibile imediat dup ă
cuplarea la automat (mod on-line).
În modul de vizualizare Proiect selectat , avem puse
la dispozi ție toate releele de comand ă și aparatele de
vizualizare. Componentele fizice ale proiectului se
transfer ă pe bancul de lucru prin func ția Drag & Drop.
În modul de afi șare schema de conexiuni , avem la
dispozi ție toate elementele logice, cum ar fi contacte și
bobine (operanzii Bit), cât și relee func ționale pentru
transferul în schema de conexiuni. Programul are, de asemenea, avantajul utiliz ării în
mai multe programe proprii (Multitasking), ceea ce
optimizeaz ă resursele sistemului și simplific ă
satisfacerea cerin țelor critice de timp.
7. Simulare
Programul de aplica ție se poate testa chiar dac ă nu
suntem conecta ți la automatul programabil. EASY-soft
prezint ă, pentru acesta, o simulare on-line integrat ă.
Nu trebuie s ă ie șim din interfa ța curent ă și nici nu se
modific ă operarea fa ță de modul on-line cu comanda
conectat ă.

Fig. 7. Programul aplica ției scris cu ajutorul lui EASY-Soft.
Prin comutarea programului în modul de afi șare
Simulare , se pot alege intr ări, ie șiri, se pot stabili
puncte critice, se pot simula diverse condi ții.
8. Concluzii
Datorit ă rapidit ății cu care se face procesarea
programului, ciclul unui program este foarte scurt
(maximum zeci de milisecunde). Designul releului
inteligent este unul compact, iar spa țiul ocupat în
tablou este mult mai mic decât un sistem de
automatizare bazat pe releistic ă. Comunica ția IT
faciliteaz ă transmiterea de semnale, comenzi și
achizi ția de date la distan ță . Este permis ă simularea,
iar depanarea unei erori se face rapid, f ără a mai fi
nevoie de schimbarea firelor de leg ătur ă. Pentru
întreaga aplica ție, s-a folosit un singur dispozitiv de tip
PLC.
Bibliografie
[1] Năvr ăpescu Valentin , Relee Inteligente, Editura Electra, 2006.
[2] Mărgineanu Ioan , Automate Programabile, Editura Albastr ă,,
2005.
[3] ***Catalog Moeller, "Automatiz ări industriale".
[4] ***www.moeller.ro
[5] ***www.plc.pub.ro