Electrosecuritatea In Instalatiile DE Joasa Tensiune

CUPRINS:

INTRODUCERE

Importanța cunoștințelor de electrosecuritate

Rolul pământului în electrosecuritate .

EFECTELE CURENTULUI ELECTRIC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

Efectele benefice ale curentului electric

Efectele nocive ale curentului electric

Electrocutarea

ELECTROSECURITATEA ÎN INSTALAȚIILE ELECTRICE INDUSTRIALE

Asigurarea protecției la suprasarcină

Asigurarea protecției împotriva scurtcircuitelor

Asigurarea protecției împotriva supratensiunilor

Posibilități de contact electric accidental în instalațiile de joasă tensiune

Protecția prin legare la pământ

Protecția prin legare la nul

Protecția prin deconectare automată rapidă

Separarea de protecție

Egalizarea potențialelor

PROTECȚIA INSTALAȚIEI ELECTRICE A UNEI LOCUINȚE

Instalația electrică și consumatorii într-o locuință

Măsuri de protecție în executarea instalației

Protecția cablurilor

Siguranțe fuzibile

Siguranțe automate

Nul de protecție

Protecția prin legare la pământ

Paratrăsnetul

PROTECȚIA APARATELOR ELECTROCASNICE

Protecția aparatelor audiovizuale

=== electrosecuritate1 si 2 ===

Importanța cunoștințelor de electrosecuritate

Statisticile arată că, din păcate majoritatea accidentelor prin electrocutare nu se întâmplă în industrie , unde se lucrează cu tensiuni și curenți mari, într- adevăr periculoase , ci în gospodăriile particulare, la micii consumatori.

În ciuda fapului că proiectanții și producătorii se ocupă în mod deosebit de securitatea electrică a produselor lor, totuși în rândul consumatorilor sunt multe accidente , datorită mai ales lipsei de minime cunoștințe în domeniul electric și mai ales a necunoașterii pericolelor și a normelor de conduită corespunzătoare în utilizarea și repararea aparatelor electrocasnice .

Tot din surse statistice provine informația conform căreia referitor la accidentele din locuințe :

22% din accidente se întâmplă din cauza lipsei de intreținere a instalației interioare, din cauza unor consumatori defectați, improvizații electrice

73% din accidente se întâmplă din cauza lipsei de cunoștințe minime de electrosecuritate, și a ignorării pericolelor

5% din alte cauze vezi bibliografie (6)

Următorul tabel arată împărțirea pe grupe de vârste a accidentelor prin electrocutare.

Se poate observa ,cât de periclitată este vârsta de gimnaziu, vârsta primei pubertăți, când copiii doresc să-și încerce puterile, să dovedească lumii curajul , priceperea lor. Putem scădea acest procentaj dacă în cadrul educației tehnologice atragem atenția elevilor asupra pericolelor.

S-a constat de asemenea că în cazurile de electrocutare la care persoana nici nu s-a gândit că ar fi pericol și accidentul a fost o surpriză toatală , urmările au fost mult mai grave ,decât în cazurile în care cineva lucra cu prudență fiind conștient de pericol și a fost electrocutat.

Această lucrare își propune studiere problemei electrosecurității în instalțiile casnice și industriale de joasă tensiune, tocmai ca să ofere cunoștințe ample în acest domeniu. Lucrarea poate fi folositoare pentru oricine care îl citește, dar mai ales pentru profesorii de educație tehnologică , care prin vocația lor de dascăl au plăcerea de a-i introduce pe elevi în lumea fascinantă a științei și tehnologiei , dar au și obligația de a-i feri de pericolele care le-ar putea afecta sănătatea în cazul folosirii în necunoștință de cauză a realizărilor practice ale științei și tehnologiei.

Rolul pământului în electrosecuritate

Pământul poate fi conceput ca un conductor spațial imens, în general neomogen și neizotrop. Ca orice corp și pământul are o anumită rezistivitate electrică. În mod empiric, intuitiv putem spune : cu cât rezistivitatea unui corp este mai mare , cu atât mai greu trece curentul electric prin el. Pământul are o rezistivitate relativ mare față de conductoarele obișnuite cum sunt cuprul, aluminiul.valoarea rezistenței pământului depinde de tipul de sol : arabil , argilos , mlăștinos, nisipos… și este influențată de umiditate și de temperatură. Cu cât umiditatea și temperatura crește cu atât scade rezistivitatea solului Cu cât presiunea exercitată asupra solului crește cu atât rezistivitatea sa scade. Aceste caracteristici se referă mai ales la straturile superiore , până la adâncimea de 3 m.

În medie se poate considera rezistivitatea 100 m , valoare superioră față de conductoarele obișnuite ca aluminiul , cuprul, cu 9 ordine de mărime. Totuși valoare rezistenței solului este destul de mică , apropiată de valoarea conducoarelor metalice , datorită secțiunii sale foarte mari , prin care poate trece curentul electric.

În unele situații pământul se poate folosi chiar pentru transportul curentului electric.De exemplu în cazul tramvaielor , calea curentului este următoarea :stația de alimentare – firele aeriene de deasupra șinelor-colectorul tramvaiului- circuitul electric al tramvaiului- șinele – pământul-stația de alimentare.

În general rezistența a circuitului electric stabilit prin pământ este influențată simțitor de prezența electrozilor de intrarea –ieșire în și din pământ. Acești electrozi au construcție specială și se numesc prize de pământ. Vom vorbi detaliat despre ele în subcapitolul III.4.

După intrarea în pământ curentul se distribuie uniform , simetric în direcție radială.

Pe măsura îndepărtării de electrod, secțiunea parcursă de curent crește, densitatea de curent scade , potențialul pe suprafața pământului scade de la valoarea maximă pe electrod până la zero la o distanță foarte mare de electrod. Practic zona de influență a prizei de pământ (în care potențialul diferă încă de zero) corespunde unei emisfere cu rază de aproximativ 20m. Pe suprafața solului , liniile echipotențiale sunt cercuri concentrice cu având centrul chiar electrodul prizei de pământ. Distanța mai mare de 20m se poate considera o zonă de potențial nul.

potențialul pământului în apropi- U

erea scurgerii de curent

distanța de la priza

20m 0 m 20 m de pământ

II.1. Efectele benefice ale curentului electric

Deoarece corpul uman însuși folosește curenți electrici de mică intensitate în fucționarea sa , medicina a descoperit multe efecte benefice ale curentului electric. De exemplu:

Stopul cardiac provenit din diferite cauze (înec, infarct,…) poate fi înlăturat , folosindu-se șocuri electrice de intensitate și durată controlată de către medici.

Electromagneți de formă circulară sunt folosiți în fizioterapie pentru tratarea afecțiunilor coloanei vertebrale.

Bolnavii cu afecțiuni ale sistemului nervos , suferind de paralizie respiratorie , sau a membrelor inferioare pot din nou respira, merge , cu ajutorul unor aparate care produc stimuli electici artificiali, care înlocuiesc stimulii nervoși naturali

Electrocauterizările înseamnă arderea rănilor, tumorilor, cu ajutorul unor curenți controlați, având avantajul că se poate bine delimita țeșutul sănătos de cel bolnav,.

intervenția durează fracțiuni de secundă, nivelul de durere provocat fiind minim. La intervenții mai mici nici nu este nevoie de anestezie.

Cauterizarea din punt de vedere electric înseamnă aplicarea unei tensiuni de frecvență mare pe țesutul bolnav. Unul dintre electrozi este chiar „cuțitul” chirurgului. Curentul care trece prin țesut va avea ca efect o densitate mare de curent și o temperatură ridicată, ceea ce favorizează arderea în locul dorit și coagularea sângelui în regiunile învecinate, astfel munca chirurgului este „curată”, fără sângerări.

II.2. Efectele nocive ale curentului electric

Electrocutarea – apare la atingerea obiectelor aflate sub tensiune în mod normal, sau

în mod accidental –acestei teme îi vom acorda atenție deosebită în sub capitolul următor.

Arsuri cauzate de curentul electric – arcul electric este acela ce produce cele mai

grave arsuri. El poate deteriora țesuturile pielii, dar la intensități și durată mai mare poate produce arderea mușchilor , ale organelor interne sau chiar a nervilor sau oaselor. În astfel de cazuri , când arsura ajunge până la organele interne , accidentul este de obicei mortal.

Orbire- tot arcul electric de scurtcircuit de putere mare (sau la sudură executată fără

echipament de protecție) prin radiațiile luminoase puternice poate arde retina ducând la orbire temporară în cazuri mai ușoare și orbire definitivă în cazuri mai grave

Incendii – de multe ori auzim, vedem la știri despre incendii cauzate de defectarea

instalației electrice. Într-adevăr , deterioararea instalției electrice, a apatatelor electrice este urmată de producerea de scântei, arcuri electrice, iar în medii favorabile acestea pot produce incendii. Cuvântul cheie este “medii favorabile”. Producerea unei scântei nu trebuie neapărat să ducă la o catastrofă. Ne putem feri de incendiile produse de instalația și aparatura electrică , dacă respectăm normele de securitate și pază contra incendiilor și anume:

Folosirea de tuburi de protecție din material plastic neconductor și neinflamabil pentru instalațiile din pereții clădirii

Folosirea de carcase neinflamabile pentru tablourile de distribuiție

Folosirea de siguranțe fuzibile și automate autorizate și neutilizarea de improvizații

Evitarea supraîncărcării instalației

Folosirea de cabluri izolate și verificarea periodică a izolațiilor

Unul din cele mai importante măsuri este depozitarea , așezarea materialelor ușor inflamabile, departe de instalațiile, aparatele electrice

Alte detalii se mai găsesc în capitolul VI fiind vorba de norme de conduită în folosirea instalțiilor electrice.

Explozii – se pot produce în încăperi unde în caz accidental a ajuns gaz , sunt

depozitate materiale ușor inflamabile. Instalații și aparatură electrică poate lucra și în medii periculoase , dar pentru acestea există construcții speciale , încapsulări etanșe , de diferite grade de etanșietate , care sunt concepute și executate pentru asfel de împrejurări. În utilizările cotidiene însă instalțiile electrice trebuie ferite de asfel de medii , reprezentând pericol eminent de explozie.

II.3. Electrocutarea

II.3.1Aspectele fizice ale fenomenului

Trecerea curentului electric prin organismului uman poartă numele de electrocutare.

În continuare explicăm acest fenomen din punct de vedere al fizicii.

Pentru ca în locuință să funcționeze orice aparat electric , trebuie să-l racordăm la cele două poluri ale rețelei electrice de curent alternativ; la fază și la nul.

F 220 V potențialul fazei este VF= 220 V

O 0 V potențialul nulului este VO= 0 V

între cele două poluri există diferența de potențial , deci tensiunea

În acest caz este vorba de un circuit întrerupt, și este caracterizat numai prin tensiunea U.

Crent nu circulă deoarece cele două conductoare sunt izolate de aerul dintre ele care are rezistența aproape infinit de mare. Deci intensitatea curentului I=0 A

În cazul în care la cele două poluri (conductoare ) se conectează un consumator de rezistență echivalentă R , curentul va circulă dinspre fază ,către nul , prin intermediul consumatorului .

circuitul este caracterizat atât prin teniunea

U= 220 V

cât și prin intensitatea curentului

II.3.2.Câteva împrejurări periculoase frecvent întâlnite

Atingerea cu obiecte metalice, sau cu mâna a celor 2 poli ai prizei (picioarele sunt izolate de pământ prin covor , mușama izolatoare). Acest copil se joacă la priză. Atinge ambii poli cu câte o bucată de sârmă . Calea curentului va fi :Faza rețelei de alimentare – polul prizei- mâna dreaptă a copilului- brațul drept –inima – brațul stâng – mâna stângă -celălalt pol al prizei- nulul rețelei

Atingerea accidentală a fazei când suntem cu picioarele pe pământ . În acest caz o femeie întinde rufele pe o sârmă instalată între casă și un copac . Accidental linia aeriană s-a rupt și a căzut peste sârmă. Calea curentului va fi : conductorul de fază a liniei aeriene – sârma pentru atârnat rufe- rufele , care din cauza umezelii au devenit foarte bune conducătoare de electricitate-

mâna femeii- inima femeii- picioarele femeii- pământul care se comportă ca și un uriaș conductor putând absorbi o cantiate enormă de electricitate.

conductorul de fază F

Atingerea carcasei metalice a unui aparat electric avariat , unde conductorul de fază atinge în mod accidental carcasa. În cazul de față este vorba de o mașină de spălat , (după cum am văzut și în statistici , sursă frecventă de accidente) , al cărui motor electric s-a defectat . Calea curentului este : polul de fază al rețelei electrice de alimentare – conductorul de fază al cablului de legătură dintre mașină și priză – motorul electric-conductorul defect care atinge carcasa- carcasa metalică-mâna persoanei care atinge carcasa- inima sa- picioarele pe o pardoseală de beton – pământ

F

0

conductorul motorului

electric atinge accidental

carcasa mașinii de spălat

Căderea la pământ a unui conductor aerian de înaltă sau medie tensiune.

Din acest tabel putem vedea cât de importantă este educarea elevilor în domeniul tehnic , atrăgându-le atenția asupra pericolelor. Procentul de 40 % de accidentări în preajma firelor aeriene căzute la pământ ne arată totală ignoranță, necunoașterea realităților fizice.

În cazul de față o linie de medie tensiune este deteriorată și are un fir căzut la pământ. Precum am tratat problema în introducere curentul se răspândește în pământ , formând linii echipotențiale de formă circulară la suprafața pământului. După cum se vede și în figură valoare potențialului scade de la locul punerii la pământ , pe parcurs cum ne îndepărtăm de el. În această zonă „de influență” se întâmplă un fenomen interesant. Între două puncte ale zonei (dacă nu se află chiar pe același cerc) există o difernță de potențial. De exemplu , un om care pășește în direcție radială poate fi grav electrocutat deoarece cele două picioare se află la potențiale diferite. Cu cât pasul e mai mare, diferența de potențial numită tensiune de pas e și ea mai mare. Pericolul scade dacă persoana pășește cu pași mici, iar dacă sare cu ambele picioare deodată , aflându-se cu ambele picioare pe aceeași linie echipotențială este în afară de pericol.

A căzut la

pământ un fir de

medie tensiune Potențialul pământului în diferite puncte

de 20kV=20000V

20kV 18kV 16kV 14kV 12kV 10kV

Tensiunea

de pas 12000V

2000V curent prin corp

10000V

S-a constat că din totalitatea electrocutărilor 40% se produce în preajma liniilor aeriene.

II.3.3.Efectele curentului asupra organismului uman

U-tensiunea electrică (diferența de potențial ) dintre două puncte , măsurată în [V]

I-intensitatea curentului electric, măsurată în [A]

R-rezistența din circuit, măsurată în []

Efectul cel mai însemnat asupra organismului uman îl are I-instensitatea curentului

unde U =tensiunea la care este supus corpul uman

R= rezistența corpului uman

I = intensitatea curentului care trece prin corpul uman în mod accidental

Factorii care determină periculozitatea electrocutării sunt:

-intensitatea curentului electric

-tensiunea cu care vine în contact persoana

-rezistența electrică a corpului omenesc ,rezistența medie a corpului este de 1000 și poate avea valori mai mari pentru piele uscată și valori mai mici pentru o piele umedă

-gradul de periculozitate a mediului

-durata de acțiune a curentului -pentru un timp mai mic de 0,001 s curentul nu este periculos

-calea curentului în corpul omenesc . -starea de sănătate a persoanei accidentate

-starea de sănătate a individului

– frecvența curentului electric- curent continuu, curent alternativ de joasă, medie , sau înaltă frecvență, la o frecvență cuprinsă între 10 șii 100 Hz , curentul poate fi mortal

-atenția cu care a efectuat operația persoana accidentată- dacă știa că există pericol mare se ferește , dar dacă șocul electric este total neașteptat sistemul nervos se poate bloca,paraliza persoana neputându-se îndepărta ulterior când și-a dat seama ce se întâmplă , de sursa de tensiune

În continuare vom trata fiecare factor în parte

Factorul intensitate

Omul practic nu simte că prin corpul său trece curent. Numai dacă mai multe

minute este supus acestui curent poate simție o senzație de jenă, deranj , dar nu există pericol real de accidentare.

Omul simte furnicături, înțepături , ușoare contracții ale mușchilor,durere.

Simptomele sunt neplăcute dar nu reprezintă pericol pentu inimă sau centrul de respirație a sistemul nervos . Totuși o astfel de electrocutare poate provoca accidente grave prin elementul său de surpriză. Omul care nici nu se gândește că i se poate întâmpla ceva rău și este ectrocutat se sperie, are reacții involuntare de apărare. Dacă persoana se găsește pe o scară sau în general la înălțime, se poate dezechilibra și se accidentează grav din cauza căzăturii.

De exemplu un muncitor în construcții a vrut să execute o gaură într-un perete cu ajutorul unei dălți. Nu s-a interesat din timp despre căile de curent și a deteriorat cu dalta izolația unui conductor electric . A fost ușor electrocutat , dar din cauza șocului neașteptat a căzut de pe scară și lovindu-se la cap a murit.

Chiar pentru valori ale intensității curentului electric de peste 5mA apar stări de

contracții ale mușchilor , mai ales ale mâinii, care duc la strângerea involuntară

a obiectelor din mâna omului. Dacă în mână a avut chiar obiectul (conductor, instrument, carcasă, …)

ajuns accidental sub tensiune , îi este imposibil să se îndepărteze de sursa de tesiune .Cu cât curentul e mai mare , el va strânge cu atât mai mare putere obiectul , deci are nevoie de ajutorul celorlalți pentru a se elibera. La această intensitate a curentului , dacă durata nu este prea mare apare o stare de șoc , bătăi mai rapide ale inimii, stare de alertă a nervilor,creșterea tensiunii arteriale, dar dacă în timp util persoana este scoasă din circuitul electric ,ea își va reveni. Dacă durata e mai mare , apar aceleași fenomene , ca și la curenții mai mari fibrilația inimii, blocarea centrului nervos al respirației

Curentul care trece prin corp are efecte asupra întregului organism , dar efectul cel mai puternic major îl exercită asupra inimii și al sistemului nervos. Bătăile inimii devin neregulate , crește numărul bătăilor până la câteva sute bătăi pe minut,amplitudinea lor este foarte mică,ne mai contribuind la circulația sângelui. Acest fenomen se numește fibrilația inimii. În aceste condiții inima nu-și mai poate îndeplini sarcinile normale , de pomparea sângelui în organism și se poate instala moartea Curentul poate să producă și pareza inimii ,însă în majoritatea cazurilor se instalează fibrilația inimii.Asupra sistemului nervos , curentul electric acționează practic prin punctele cunoscute de la acupunctură , cel mai grav fiind tulburarea centrului nervos al respirației, astfel suspendându-se și această funcție vitală pentru om.Persoana accidentată ajunge în starea de moarte clinică. Moartea definitivă, ireversibilă se instalează doar peste 5-7 minute.

Trebuie să înțelegem că în timpul fibrilației inima su suferă leziuni, deteriori, este doar forțată la o activitate improprie. Din această cauză electrocutatul trebuie cât mai repede eliberat de sub influența tensiunii , apoi trebuie încercată o reanimare în sesul pornirii funcționării normale a inimii. Când inima nu funcționează cauza morții este faptul că celulele organelor vitale și mai ales a creierului nu primesc alimentele și oxigenul necesar transportat de sânge. Dacă reușim să pornim circulația sângelui în timp util (5-7 minute) și să o menținem chiar artificial , de asemenea aplicăm respirația artificială în caz de stop respiratoriu, electrocutatul se poate salva .

La astfel de intensități problema nu mai este fibrilația. La trecerea curentului de la

elementul conductor în corpul uman, se produce un arc electric , acesta producând arsuri ale pielii și țesuturilor mai adânci. S-au produs mai multe electrocutări la astfel de intensități unde electrocutatul eliberându-se chiar singur de sursa de tensiune ,nu a murit,însă a suferit arsuri grave de piele și țesuturi. Dacă durata acțiunii curentului este mare , ard căile curentului prin organism și electrocutarea poate fi mortală din cauza arsurilor suferite de organele interne.

Același efect îl întâlnim și la trăsnet însă la intensitate mult mai mare, calea curentului prin corp carbonizându-se.

Concluzii :

Din cele relatate de până acum ne putem da seama că omul este foarte sensibil la curentul electric. Am arătat efectele nocive ale curenților de 10-100mA . Aceste valori în apicațiile electroctehnice sunt extrem de mici.De exemplu printr-un bec simplu din apartament , care are valoarea de 100W , la tensiunea rețelei de alimentare de 220 V , trece un curent de intensitatea de :

Deci la schimbarea unui singur bec banal ne putem electrocuta mortal

Factorul tensiune

După cum am explicat în paragraful anterior efectele curentului depind de intensitatea curentului, iar intensitatea depinde de tensiune și de rezistența electrică a individului .Deci nu putem da valori exacte ale tensiunii periculoase sau nepericuloase.S-a întâmplat ca înalta tensiune să producă efecte mai puțin periculoase decât tensiuni foarte mici, care au devenit fatale. În mod convențional se acceptă că tensiunea devine periculoasă peste 24 V. Acest lucru nu este adevărat.

Caz real a fost accidentul unei persoane care fiind în cadă și făcând baie , s-a electrocutat mortal la tensiunea de 6 V.

În Europa este standard general folosirea tensiunii de 220 V în locuințe. La o rezistență a corpului de 1000 , rezultă o intensitate de 220 mA , care deja provoacă fibrilația inimii.În mod normal rezistența corpului este mai mare, deci chiar la o electrocutare la această tensiune persoana accidentată ar trebui să supraviețuiască. De ce s-a alea totuși această tensiune ?. Din motive economice. Folosirea unor tensiuni mai mici ar ridica foarte mult costurile transportului energiei electrice, și a apartatelor electrocasnice. Folosirea tensiunilor mai mari ,chiar dacă ar fi rentabile economic , ar fi prea periculoase pentru consumatori.

!!!! Atenție !!!! Jucăriile electronice de obicei funcționează la 3…..6V,trenulețele, mașinuțele cu telecomandă, orga electrică la 12V . Pentru a economisi bateriile se utilizează alimentarea acestora de la rețea prin intermediul unor autotransformatorare mici. Aceste aparate sunt periculoase deoarece deteriorarea izolației, arderea bobinei poate avea ca efect punerea părților metalice ale jucăriei , direct la tensiunea de 220V. Deci pentru jocul copiilor este mult mai sigur folosirea bateriilor.

Uneletele mobile care se racordează prin cablu la rețea , chiar dacă funcționează la tensiuni de 24V , sunt pericuoase deoarece izolația cablului mobil se poate deteriora .

Totuși ca și concluzie putem observa : creșterea tensiunii crește probabilitatea unei intensități mai mari, deci și gravitatea unei electrocutări.

factorul : Rezistența electrică a corpului uman

Rezistența electrică a corpului uman diferă de la individ la individ deoarece depinde de mulți factori, cum ar fi: pielea , țesuturile mușchilor, organele interne, starea sistemului nervos și chiar de procesele biofizice și biochimice din organism . S-a constatat că un corp uman neînsuflețit are rezistența electrică de 1,6 ori mai mare decât a unei persoane vii.

Din acest tabel putem vedea clar că pielea nu numai că ne separă de mediul înconjurător, ne oferă protecție termică, mecanică dar ne protejează și din punct de vedere electric .

Organele interne se comportă ca niște conductoare electrice, iar pielea ca un dielectric natural.

Dacă stratul de piele este sănătos , uscat, fără tăieturi, corpul uman poate avea rezistența echivalentă între 20.000 și 100.000 ..

La un om bolnav , cu pielea umedă , având și zgârieturi, tăieturi , rezistența echivalentă a corpului poate scădea până la 200 .

Factorii care influențează rezistența corpului sunt:

valoarea tensiunii: când tensiunea crește , rezistența corpului scade . Creșterea tensiunii are deci un dublu impact : crește tensiunea , proporțional crește și intensitatea curentului , crește tensiunea , scade rezistența corpului .Deci creșterea tensiunii este un factor foarte dăunător în cazul accidentelor de tip electrocutare

punctul de contact pe corp- avem porțiuni mai rezistente și porțiuni mai sensibile ale pielii, pe de altă parte punctul de contact va determina calea curentului prin organism

suprafața de contact: cu cât suprafața de contact e mai mare , cu atât rezistența scade. Din această cauză uneltele electrice portabile prezintă pericol mai mare decât cele fixe , deoarece lucrătorul este nevoit să aibe contact direct pe suprafață mai mare cu acestea .(să le țină în mână, să le sprijine cu picioarele , cu corpul)

presiunea de contact: cu cât crește presiunea , cu atât rezistența scade . Și în acest caz unelete portabile sunt mai periculoase

umiditatea mediului înconjurător: umiditatea în general scade rezistența electrică a oricăror obiecte, astfel cu cât umiditatea crește , scade rezistența corpului

temperatura mediului înconjurător: când este cald pielea devine transpirată, umedă și plin de săruri care cresc și ele conductivitatea pielii

durata contactului sursa de tensiune : trecerea curentului distruge țesuturile pielii , deci cu cât durata e mai mare , cu atât va scădea rezistența.Străpungerea pielii începe după 0,5 s și se termină în 5 sau 6 s. Dacă înainte de străpungere persoana a avut o rezistență echivalentă de 10000 , după străpungere acesta poate scade la 1000 . Astfel durata de contact este un factor extrem de important.

Factorul : periculozitatea mediului înconjurător

mediu foarte periculos

umiditatea aerului este peste 97%

temperatura aerului este mai mare decât 35 ℃

sunt prezente materiale corosive

sunt prezente obiecte metalice care sunt în contact direct cu pământul, mai ales dacă aceștia ocupă 60% din suprafața spațiului închis. De ex . camere pentru spălat, baia . În baie cada , prin țevile canalizării e legată direct de pământ , în momentul folosirii este plină cu apă, ocupă suprafață mare în încăpere, deci practic domină situația. Din această cauză , după cum se știe în baie nici nu se montează prize, încăperea fiind considerată un mediu foarte periculos din punct de vedere electric.

mediu periculos

umiditatea aerului este între 75-97 %

temperatura aerului este înte 30-35℃

prezența obiectelor metalice în contact cu pământul, suprafața lor fiind mai mică decât 60% din suprafața încăperii

pardoseală conductoare din punct de vedere electric , de ex. beton, podea umedă, pământ bătătorit, gresie , mozaic

prafuri conductoare , de ex . praf de grafit, pilitură de metal,

lichide care pot scădea rezistența electrică al obiectelor dinîncăpere

domeniu periculors din jurul caloriferelor , sau altor obiecte metalice în contact cu pământul, se consederă cel până la distanța de 0,8 m de la obiect

EXEMPLE DE MEDII PERICULOASE

bucătăria- deoarece conductele de apă, gaz, încălzire, canalizare fac legătură directă cu pământul, există multe obiecte metalice ca aragazul, chiuveta , caloriferul

pivnițele- deoarece pardoseala este bună conducătoare de electricitate de obicei, ca și betonul, lemn umed, pământ bătătorit umed neavând posibilitate de a se usca.

magazii cu pardoseală de beton , sau pământ

bucătării de vară

laborator foto pentru amatori, din cauza prezenței substanțelor chimice

mediu mai puțin periculos

umiditatea aerului este sub 75%

paroseala este uscată și din material izolator

temperatura între 15-30 ℃

EXEMPLE DE MEDII MAI PUȚIN PERICULOASE

camerele de locuit – deoarece au de obicei o pardoseală uscată , acoperită de covor, mochetă, umiditatea aerului e destul de mică, temperatura este sub 30℃ . Singurele obiecte periculoase sunt caloriferele , deoarece au contact direct cu pământul.

Factorul : durata de acțiune a curentului

În cazul în care durata de acțiune este foarte mic, de ordinul 0,01-,001 s oricât de mare ar fi intensitatea curentului , el nu produce fibrilația inimii. Totuși curenții de intensitate mare chiar și la o durată astfel de mică pot cauza, moartea prin distrugerea, carbonizarea țesuturilor prin care a trecut curentul .Astfel de cazuri reprezintă trăsnetele , durata lor fiind mică , intensitatea curentului foarte mare, urmările extrem de grave.

Prezentăm un tabel în care se exprimă cu relativă exactitate legătura dintre durata de acționare și curentul încă „nepericulos” din punct de vedere al fibrillației inimii.Spunem totuși că aceste date sunt relative ,deoarece sunt puternic influențate de factorul surpriză. S-a constatat că în cazurile de electrocutare la care persoana nici nu s-a gândit că ar fi pericol și accidentul a fost o surpriză toatală , urmările au fost mult mai grave ,decât în cazurile în care cineva lucra cu prudență fiind conștient de pericol și a fost electrocutat.

Totuși nu putem extrapola această costatare. Chiar cunoscând pericolul ne putem accidenta grav.

De asemenea nu este justificată acțiunea acelora care „verifică cu mâna prezența tensiunii, ei fiind obișnuiți cu tensiunea , curentul”

După cum am remarcat la rezistența electrică a corpului uman, pielea umană este un dielectric destul de bun , dar dacă este sub acțiunea tensiunii o durată mai mare, proprietățile sale dielectrice scad și va fi străpuns de curent. Dacă acțiunea tensiunii persistă în timp, locul de contact se încălzește, începe să transpire, astfel rezistența electrică a pielii scade și mai mult, deci durata mare a acțiunii curentului agravează accidentul.

=== electrosecuritate3 ===

CURSUL POSTUNIVERSITAR DE EDUCAȚIE TEHNOLOGICĂ

Factorul : calea curentului prin corpul uman

Este unul din factorii cei mai importanți care determină gravitatea electrocutării.

De exemplu

dacă trece de la un deget prin mână în celălat deget și părăsește corpul , la intensități

sub 200 mA mușchii se contractă, electrocutatul simte durere,senzație de „scuturat”, iar la intenități mai mari ale curentului poate provoca arsuri locale ale mâinii,

dacă trece de la mână la picior efectul este similar

dar dacă calea curentului trece prin inimă, de exemplu mână-mână , inima poate intra în fibrilație și persoana accidentată poate chiar muri.

Părțile corpului sensibile la curent sunt :capul, toracele,plămânii, inima, abdomenul.

Factorul sănătate

Pericolul de electrocutare este mai mare este pentru persoane obosite, bolnave sau care au consumat băuturi alcoolice (rezistența lor electrică este mai mică)De asemenea copii, femeile sunt mult mai sensibili la acțiunea curentului electric.

Factorul frecvență

S-a constatat , curentul continuu este mai puțin periculos decât cel alternativ. În literatura de specialitate se menționează cazul unui oraș unde s-a trecut treptat de la curentul continuu la curentul alternativ de 220V la 50Hz , în alimentarea locuințelor cu energie electrică. S-a comparat primul cartier care a trecut la curent alternativ , cu ultimul , timp de 6 ani. Primul cartier a fost alimentat cu curent alternativ. timp de 6 ani și s-au produs anul 6 accidente mortale pe an ,prin electrocutare. Ultimul cartier care a trecut la c.a. a avut în cei 6 ani încă curent continuu și în acest răstimp nu s-a produs nici un singur accident mortal.

Curentul continuu provoacă mai ales arsuri. Gradul arsurilor depinde de tensiunea curentului.

Din punct de vedere al efectelor s-a elaborat o ecvivalență între curentul continuu și curentul alternativ .

Multă vreme s-a crezut că pericolul crește cu creșterea tensiunii. A fost o ipoteză eronată .

Curenții de frecvență mare produc doar arsuri mai grave , dar nu pericliează viața electrocutatului.

Curenții de frecvență foarte mare sunt folosite chiar în medicină după cum s-a arătat în capitolul ,

care se ocupă de efectele benefice ale curentului.

III.1. Asigurarea protecției la suprasarcină

Prin suprasarcină înțelegem încărcarea unui circuit electric la intensități de curent mai mari decât cel pentru care a fost proiectat circuitul să funcționeze durată nelimitată.

Isuprasarcină= 1,05-3 Inominal

Deci în caz de suprasarcină nu avem intensități foarte mari ca la scurtcircuite , dar dacă suprasarcină persistă timp îndelungat poate fi la fel de periculosă prin încălzirea , topire conductoarelor , poate cauza incendii din cauza supraîncălzirii aparatelor, circuitelor.

În instalțiile industriale protecția la suprasarcină se prevede numai la circuitele în care pot apărea suprasarcini, în marea lor majoritate acestea sunt circuitele motoarelor electrice.

Nu se protejează la suprasarcină :

coloane electrice pe care exită deja protecție prin întrerupător automat sau declanșator

termic

motoare cu puteri sub1,1 kW cu regim de funcționare intermitent, sau de scurtă durată

circuitele de iluminat

circuitele cuptoarelor electrice de iluminat

Toate celelate circuite industriale trebuie protejate la suprasarcină

Aparatele de protecție la suprasarcină

Protecția la suprasarcină se realizează frecvent cu elemente bimetalice.

relee termice- se prezintă sub forma unor blocuri de relee, cu elemente bimetalice pentru cele 3 faze ale rețelei, care se asociază cu contacoarele comandând deconectarea acestora, în caz de suprasarcină, prin întreruperea circuitului bobinei de acționare.Blocul de relee se montează separt, sau în aceeași carcasă cu contactorul .

declanșatoare termice- sunt asociate de regulă cu declanșatoarele electromagnetice și fac parte integrantă din construcția întrerupătoarelor, acționând direct , mecanic, asupra dispozitivelor de declanșare ale întrerupătoarelor.

Caracteristica de protecție arată dependența timpului de declanșare în funcție de curentul de circuit. După cum se vede , cu cât curentul din circuit este mai mare față de cel nominal cu atât apartatele declanșează mai repede întreruperea alimentării circuitului.

III.2. Asigurarea protecției împotriva scurtcircuitelor

Scurtcircuitele se datorează unor defecte ale receptoarelor sau ale rețelei manifestate prin deteriorarea izolației și stabilirea unui contact direct între conductoarele fazelor , sau între acestea și pământ , și deoarece sunt limitați numai de impedanța rețelei se caracterizează prin curenți foare mari , ( de obicei de 20 ori mai mari decât curentul nominal).

Se protejează împotriva scurtcircuitelor toate liniile electrice ( coloane și circuite ) prevăzând aparate de protecție pe toate cele 3 fazele.

Aparatele de protecție se montează în rețea astfel :

la plecările din tablourile de distribuție

în toate punctele unde secțiune conductorului descrește

la ramificații spre receptoare individuale de putere mare

pe circuitele secundare de comandă , protecție , semnalizare

Aparate de protecție împotriva scurtciruitelor

Se realizează sau cu siguranțe fuzibile , sau cu întrerupătoarea automate cu declanșatoare electromagnetice. Ambele prezintă atât avantaje, cât și dezavantaje , care din ele se utilizează depinde de circumstanțele situației concrete.

Siguranțe fuzibile

Au următoarele avantaje: .

– construcție simplă și cost scăzut

au efect limitator, se topesc și întrerup curentul din circuit înainte ca acesta să atingă valoarea sa maximă

îndeplinesc și rolul de separator – prin topirea firului fuzibil circuitul din amonte și cel din aval se separă fizic

Dezavantajele siguranțelor fuzibile

la fiecare defect patronul trebuie înlocuit – patroanele fiind de unică folosință- ceea ce prezintă o cheltuială în plus și timpi de repunere în funcțiune a instalației relativ mari.

Elementul fuzibil „îmbătrânește termic”

Întrerupe o singură fază , ceea ce la motoarele trifazate poate avea ca efect funcționarea acestora în două faze la suprasarcină

Nu se poate regla curentul de acționare , deci curentul la care se topește fuzibilul este univoc determinată din fabricație

Curenții nominali maximi nu pot depăși limita de 630 A

Această soluție se recomandă la rețele cu sarcini până 630 A , curenți de scurtcircuit mari, dar suprasarcini, supratensiuni rare.

Întrerupătoare automate

Avantaje:

Îndeplinesc simultan funcția de aparat de protecție și aparat de comutație

permit repunerea rapidă în fucțiune a instalațiilor după defect

curentul de acționare se poate regla, rezultă o protecție mai exactă și mai adaptată

asigură întreruperea simultană a celor 3 faze

Dezavantaje :

construcție mai scumpă și mai complicată

nu poate limita curentul de scurtcircuit, din această cauză rețeaua va fi solicitată termic și electrodinamic la fiecare scurtcircuit

Folosirea întrerupătoarelor automate se recomandă:

pentru curenți de sarcină peste 630 A

când e necesar ca instalația să fie rapid repusă în funcțiune

când comanda trebuie executată de la distanță

când instalațiile funcționează frecvent la suprasarcină

când e importantă deconectarea simultană a tuturor fazelor

în circuitele motoarelor de mare putere

III.3. Asigurarea protecției împotriva supratensiunilor

Se face cu ajutorul releelor de tensiune. În rețelele industriale alimentarea cu tesiune se face

mai ales în sistemul trifazat. Astfel și releul de tensiune se proiectează să fie trifazat. Dacă pe una din faze apare o supratensiune releul decuplează consumatorii, sau restul rețelei pe toate cele trei fazele, altfel ar apărea dezechilibre în sistem.

III.4.Posibilități de contact electric accidental în instalațiile de joasă tensiune

III.4.1. Atingerea accidentală

Contactul electric accidental cu două puncte având potențiale diferite este denumit atingere accidentală . Atingerea accidentală poate fi :

atingere directă – când persoana atinge un obiect conductiv care este în mod normal sub tensiune. Obiectul poate fi o parte dintr-un utilaj sau o instalație , de exemplu : căi de curent, borne, bare de distribuție… Obiectul poate fi un condensator rămas încărcat capacitiv.

Acest tip de atingere se poate și trebuie evitat. Personalul muncitor trebuie instruit să cunoască locurile unde există pericol de atingrere indirectă, iar cei neavizați nu trebuie lăsați nesupravegheați în hala de lucru. Pe de altă parte aceste obiecte , care în mod normal sunt sub tensiune trebuie închise în carcase , trebuie acoperite , îngrădite cu elemente protectoare, iar în preajma lor trebuie să existe planșe, inscripții de avertizare.

atingere indirectă – când persoana atinge un obiect conductiv care în mod normal nu este sub tensiune, nu face parte din circuitele curenților de lucru. Obiectul ajunge sub tensiune în mod accidental , de obiecei datorită deteriorării izolației părților conducătoare de curent. Astfel de obiecte sunt carcasele utilajelor, toate elementele metalice dintr-o instalție electrică , sau apropierea unei instalații electrice.

Atingerea indirectă nu poate fi evitată nici chiar de personalul autorizat să lucreze cu instalațiile electrice. De aceea trebuie luate măsuri de protecție împotriva atingerii indirecte. În electrotehnică se cunosc astfel de metode , cum ar fi legarea la pământ, la nul a carcaselor …..și toate metodele tratate în continuare.

atingere simultană – cu ambele picioare a două puncte de pe sol aflate la potențiale diferite datorită unei scurgeri de curent la pământ. Poate fi considerat tot o atingere indirectă , solul nefiind în mod normal sub tensiune

III.4.2. Reprezentarea schematică a situațiilor de atingere accidentală

Convenții de reprezentare :

se reprezintă numai secundarul transformatorului de rețea

Ro- rezistența prizei de pământ

R- rezistența instalației de legare la pâmănt

Punctele de contact cu obiecte, elemente sau tensiuni se reprezintă prin săgeți

În funcție de modul în care se închide circuitul electric se deosebesc :

atingere bipolară – înseamnă contactul concomitent cu două elemente izolate față de pământ , aflate la potențiale diferite. Dacă omul este izolat față de pământ , curentul va trece prin corpul său , de la o mână la alta, deci transversal –prin inimă

atingere bipolară directă la Atingere bipolară directă

tensiunea de linie la tensiunea de fază

atingere unipolară,când neutrul transformatorului este legat la pământ

înseamnă contactul concomintent cu un element aflat sub tensiune și pământ (sau un element în contact electric cu pământul) curentul se închide prin corp :

longitudinal – mâini,inimă, picioare,

tranversal – mâini,inimă, mâini

Cazul 1 – omul atinge accidental chiar borna de fază

Cazul 2 – omul atinge carcasa utilajului la care faza face contact accidental cu carcasa

Cazul 3 – omul atinge carcasa utilajului cu carcasa sub tensiune , deși stă pe pardoseală izolatoare

corpul său va fi totuși străbătut de curent deoarece s-a ținut de o conductă de apă, despre

care știm că se comportă ca o priză de pământ, deci are legătură directă cu pământul și

rezistența sa e neglijabilă

atingere unipolară,când neutrul transformatorului este izolat față de pământ

Curentul se închide prin fază , corp ,pământ , rezistențele de izolație față de pământ, cealaltă fază , (neutrul trasformatorului este izolat față de pământ )

III.5 Protecția prin legare la pământ

Se poate întâmpla ca o instalație sau o parte din ea (în gospodăriile particulare mai ales carcasele aparatelor electrice) să ajungă accidental sub tensiune. Atingerea unei astfel de aparat care a ajuns la 220V , sau într-o hală industrială la tensiuni și mai mari , de ordinul kV-lor poate cauza accidente foarte grave ,chiar mortale.

Pentru a evita astfel de accidente se folosește metoda legării la pământ , mai ales a carcaselor , dar și a altor părți ale instalațiilor , aparatelor electrice.

III . 5. 1 . .Instalația de legare la pământ

Instalația este alcătuită din :

Electrozi

Conductoare

Alte piese necesare legării la pământ

este vorba de fapt de un ansamblu de electrozi îngropați , deci în contact direct

cu pământul și legați între ei cu conductoare de legătură , numite prize de pământ.

Clasificarea prizelor de pământ

Dpdv al elementelor conductive folosite

– prize naturale – constituite din elemente metalice ale construcțiilor care sunt în contact cu pământul (de ex. fundații și stâlpi de beton armat , conducte pentru fluide necombustibile, învelișurile și armăturile cablurilor subterane-cu excepția celor de aluminiu)

– prize artificiale- construite în mod special pentru a realiza legarea de pământ.

Pot fi de forma – electrozi din oțel zincat sub formă de țevi cu grosimea de cel

puțin 3,5 mm

– benzi cu grosimea minimă de 4 mm

– bare cu diametrul minim de 10 mm

– alte profile din oțel masiv galvanizat cu grosimea minimă de

4 mm și secțiunea minimă de 100 mm2

Dpdv al modului de îngropare a electrozilor, prizele de pământ pot fi:

-prize verticale – recomandate în cazul solurilor

la care straturile de suprafață sunt mai rezistente

decât cele de adâncime .

Astfel de teren găsim în grădini, la pământuri

argiloase , terenuri mlăștinoase.

Electrozii verticali sunt bătuți în pământ la

O adâncime mai mare de 0,5 m

-prize orizontale –sunt recomandate pentru soluri

la care straturile de suprafață sunt mai puțin

rezistive decât cele de adâncime .

Astfel de terenuri sunt cele loess , pământuri cu pietriș

balast. Electrozii se îngroapă la o adâncime de 0,6 –1 m

-prize complexe – obținute prin combinarea prizelor

orizontale și verticale

-conductoare principale care leagă instalația casei, a hălilor de producție, la priza de pământ.

Trebuie să treacă prin toate încăperile casei sau halei industriale ,unde se află aparate , utilaje

care necesită protecția prin legare la pământ. Se fabrică din oțel zincat și trebuie să aibe rezistență

cât mai mică, maximum 0,5 , îmbinările trebuie executate numai prin sudură ,pentru că această

îmbinare dă rezistența electrică cea mai mică.

-conductoare de ramificație care leagă aparatul ,utilajul de conductoarele principale

se fabrică din cupru

III.5.2.Execuția instalației de legare la pământ poate avea două soluții

priza de pământ concentrată în exteriorul clădirii – oferă posibilitatea dispunerii electrozilor în zone cu cea mai mică rezistivitate a solului, dar are dezavantajul că tensiunea de atingere e maximă în toate punctele suprafețelor încăperilor

priza de pământ distribuită pe conturul clădirii – are avantajul de a duce la egalizarea potențialelor pe suprafața încăperilor și a duce la reducerea tensiunilor de atingere și de pas.

III.6 . Protecția prin legare la nul

Această soluție înlocuiește legarea la pământ. Ea se poate aplica în instalațiile de joasă tensiune. Această metodă se aplică când ar fi prea scump , sau din punct de vedere tehnic ar fi foarte greu realizarea unei instalații de legare la pământ.

Elementele constructive care pot intra accidental sub tensiune, se leagă la conductorul de nul , care la rândul său este legat la punctul neutru al trasformatorului ultimei stații coborâtoare de tensiune. Iar acest punct neutru este legat la pământ prin prin procedeele explicate anterior.

III.6.1.Instalația de legare la nulul de protecție

Rețeaua conductoarelor de nul de protecție cuprinde:

Nl – conductorul de nul de lucru – este al patrulea conductor al unei rețele trifazate , face legătua între neutrul transformatorului până la ultimul tablou de distribuție .

Np- conductorul de nul de protecție – face legătura dintre tabloul de distribuție și receptor (în instalațiile industriale receproarele fiind de obicei mașinile unelte)

Rețeaua conductoarelor de nul se leagă la pământ la neutrul transformatorului stației de alimentare și în plus la toate tablourile de distribuție

Rezistența instalației între oricare punct al său și pământ, trebuie să fie mai mică de 4

Conductoarele de nul de protecție trebuie să fie din cupru sau oțel , aluminiul se folosește numai în mod excepțional luându-se măsuri suplimentare de protecție. Aluminiul este un foarte cu conductor, având greutate mică, însă problema majoră în aplicarea sa este faptul că rezistența sa mecanică este mică și prin procesul de îmbărânire se deteriorează mult mai repede decât celelalte două tipuri de conductoare.

priză de pământare

III.6.2.Asigurarea protecției prin legare la nul

Circuitul receptorului este în mod normal format din conductoarele de la faza transformatorului până la receptor Rconductoare , impedanța receptorului Zreceptor, conductoarele de la receptor până la nulul transformatorului Rconductoare și arată schematic astfel :

Rconductor

Zreceptor

Rconductor Ztotal = 2 Rconductoare + Zreceptor

Dacă într-o instalație în mod accidental o fază atinge carcasa utilajului se întâmplă următoarele fenomene: curentul nu mai trece prin receptor , ci prin Rconductoare de la trafo la receptor, prin carcasa utilajului , care fiind din metal are rezistență aproape nulă, și Rconductoare de la carcasă până la punctul neutru al transformatorului și pământ. Practic Zreceptor care până acum asigura stabilitatea circuitului , este șuntat de către Rcarcasă și se produce un scurtcircuit.

Rconductoare Ztotal = 2 Rconductoare + Rcarcasă < 5

Rcarcasă

Rconductoare

Din cauza scurtcircuitului se declanșează aparatele de protecție (protecția maximală de curent care poate fi siguranță fuzibilă sau întrerupător automat de scurtcircuit) și în cel mult 3 secunde circuitul este întrerupt.

În cele 3 secunde dacă carcasa nu ar fi legată la nul , ea ar fi practic la același potențial cu potențialul sursei . Atingerea carcasei chiar și în acest interval scurt ar putea provoca accidente cu urmări foarte grave. Deoarece carcasa se leagă la nul , iar nulul , prin tablou de distribuție la pământ, chiar și în acest interval scurt de timp permite reducerea valorii tensiunii de contact.

Condiția esențială pentru realizarea protecției este menținerea continuității conductorului de nul, pe tot traseul rețelei sale. Acest lucru se asigură prin :

Asigurarea rezistenței mecanice a rețelei de nul (materialul fiind din oțel sau cupru, iar secțiunea suficient de mare pentru a conferi rezistență mecanică satisfăcătoare)

Se interzice montarea pe conductorul de nul a aparatelor de comutație , siguranțelor fuzibile,

Se interzice realizarea de legături ușor demontabile

Pentru eventuala întrerupere a conductorului de nul este necesară o protecție de rezervă. Aceasta se realizează prin legarea repetată a conductorului de nul la pământ

Elementele protejate pot fi legate concomitent la nul și la pământ.

III.6.3.Aplicarea protecției prin legare la nul

Legarea la nul se folosește ca mijloc principal de potecție la utilajele fixe și mobile din rețelele de joasă tensiune legate la pământ cu tensiuni până la 250V față de pământ, precum și la utilajele portabile cu tensiunea nominală de lucru de 380V alimentate cu cabluri flexibile de cupru(conductorul de protecție face parte din cablu), dacă utilajele portabile se folosesc cu mijloace individuale de protecție.

Pe lângă protecția prin legare la nul trebuie luate și alte măsuri când

Locul de muncă este periculos sau foarte periculos

Cablul de legătură este confecționat din aluminiu

Dacă echipamentul defect nu va fi deconectat în mod sigur în 3 secunde

Măsurile suplimentare pot fi:

Legarea suplimentară la pământ a echipamentelor, prin intermediul instalației de legare la pământ la care se racordează tabloul de distribuție

Egalizarea potențialelor prin legare carcaselor metalice între ele și cu alte elemente conductoare vecine

Izolarea omului prin pardoseli și platforme electroizolante

Deconectarea automată de protecție

III.7 . Protecția prin deconectare automată rapidă

Constă în urmărirea permanentă a tensiunii de contact sau a curentului de scurgere la pământ(care apar în urma unui defect în instalație) și declanșarea instantanee a întreruptorului automat sau a contactorului din sectorul defect la depărșirea unor limite impuse.

Asigararea protecției prin deconectare automată

elimină prezența tensiunii periculoase pe elementele care pot conduce curentul în mod accidental

reduce durata acțiunii curentului electric prin corp în caz de atingere accidentală chiar în momentul producerii curentului electric. După cum știm sub 0,2 s , chiar la tensiunea rețelei de joasă tensiune 220 V sau 380 V , din cauza timpului scurt acțiunea curentului este nesemnificativă

Cea mai răspândită metodă de asigurarea protecției prin deconectare automată este:

Protecția automată contra curenților de defect – PACD

Ea se bazează pe detectarea curentului de scurgere la pământ .

Principiul de funcționare este următorul:

Aplicarea protecției prin deconectare automată

În instalațiile electrice industriale de curent alternativ , deconectarea automată este un mijloc suplimentar de protecție.

Datorită curentului mic, care este sub limita periculoasă pentru organism, ea poate servi și ca mijloc de protecție împotriva atingerilor directe

III.8.Separarea de protecție

Prin separarea de protecție se urmărește crearea locală a unui circuit izolat față de pământ.

Este o metodă mai avantajoasă din punct de vedere al protecției împotriva electrocutării decât

rețeaua legată la pământ.

În acest scop se folosește un transformator de separație la care se racordează un singur receptor .

III.9.Egalizarea potențialelor

Este un mijloc suplimentar de protecție . Toate elementele conductive susceptibile a fi atinse se leagă galvanic . De exemplu poate fi vorba de carcasele metalice ale utilajelor, elementele metalice din jurul lor. Prin acest procedeu se obține aducerea la același potențial al tuturor elementelor . Dacă legătura de protecție prin punere la pământ , sau la nul s-a deteriorat, curenții de defect nu mai trec prin organismul uman , deoarece găsesc căi inirecte , tot de rezistență foarte mică, prin celelalte elemente cu care utilajul în cauză a fost interconectat.

IV.1.Instalația electrică și consumatorii într-o locuință

Pentru ca energia electrică să ajungă în locuință avem nevoie de serviciile Intreprindrii de Rețele Electrice care aduce energia electrică de la locul „fabricării”, deci a producerii sale în centralele elecrice , prin intermediul stațiilor ridicătoare de tensiune , liniile aeriene de înaltă tensiune, stațiile coborâtoare de tensiune de la marginea orașului, prin cabluri subterane de medie tensiune, trasformator coborâtor de joasă tensiune , linii electrice aeriene până la locuința noastră.

Centrală Stație de transformare linii electrice aeriene Stație de transformare Consumator

Electrică ridicătoare de tensiune de înaltă tensiune coborâtoare de tensiune

Legătura dintre liniile electrice ale companiilor de distribuție a energiei electrice și instalația care din punct de vedere juridic deja aparține de proprietarul locuinței se face prin așanumitul

Branșament electric care se află într-o cutie numită cofret(nișă). În cofret nu poate lucra altcineva decât angajatul companiei de distribuție a energiei electrice.

Cofretul este urmat de contorul electric , apoi de tabloul de distribuție.(tabloul de siguranțe)

Instalția electrică interioară a locuinței este un termen de specialitate ce desemnează ansamblul de circuite electrice, apartate de siguranță și protecție, aparate de conectare de mică intensitate, care asigură alimentarea cu energie electrică a locuinței , a punctelor de consum de iluminat și pentru acționarea aparatelor electrocasnice.

Instalația se consideră interioară îcepând de la ieșirea conductelor din contorul electric și până la punctele de racordare ale corpurilor de iluminat, respectiv ale aparatelor electrocasnice.

Pe aceste trasee instalația cuprinde

tabloul de distribuție și siguranță

circuitele electrice de lumină

aparate de conectare

corpuri de iluminat

circuite electrice de prize

doze

semnele convenționale pentru componentele instalației

Schema de alimentare cu energie electrică într-un apartament

Fig 44pag65 foi Codruța