Elaborarea Unui Proiect Pentru Finantarea Instalarii Tanar Fermier

ELABORAREA UNUI PROIECT PENTRU FINANȚAREA INSTALĂRII TÂNĂR FERMIER

CAPITOLUL I

INSTALAREA TINERILOR FERMIERI – ACTIUNE PRIORITARĂ DE POLITICĂ AGRICOLĂ

OBIECTIVELE

MOTIVAȚIILE

PROCEDURI DE FINANȚAREA

CRITERII DE FINANȚARE

CAPITOLUL II

2. STUDIU ECONOMICO-SOCIAL PRIVITOR LA OPORTUNITATEA DE DEZVOLTARE A ACTIVITĂȚILOR AGRICOLE ÎN COMUNA OSICA DE SUS, JUDETUL OLT

2.1. MONOGRAFIA COMUNEI OSICA DE SUS

2.2. SUPRAFAȚA AGRICOLĂ

2.3. CULTURI

2.4. EFECTIVUL DE ANIMALE

2.5. STUDIU ECONOMICO-SOCIAL PRIVIND DEZVOLTAREA

CAPITOLUL III

PLAN DE AFACERI INSTALARE TÂNAR FERMIER, DUMITRA CONSTANTIN BOGDAN COMUNA OSICA DE SUS, JUDETUL OLT

DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOCIETATE

DESCRIEREA SITUAȚIEI CURENTE

OBIECTIVELE RESTRUCTURARII ȘI DETALIEREA INVESTITIILOR PROPUSE PENTRU ATINGEREA ACESTORA

SCHIMBĂRI DE MANAGEMENT ȘI PREGĂTIRE PROFESIONALĂ SOLICITATĂ

TIPUL ȘI CANTITATEA PRODUSELOR OBȚINUTE ÎN TIMPUL ȘI DUPĂ RESTRUCTURARE, INCLUSIV OPORTUNITĂȚILE DE PIAȚĂ

CALCULUL UNITĂȚII DE DIMENSIUNE ECONOMICĂ (UDE)

ELEMENTE REFERITOARE LA MEDIU

CAPITOLUL I

INSTALAREA TINERILOR FERMIERI – ACTIUNE PRIORITARĂ DE POLITICĂ AGRICOLĂ

Pe teritoriul [NUME_REDACTAT] zonele rurale reprezintă un procent de peste 77 %, din care 47% terenuri agricole și 30 % păduri. Agricultura și industria agroalimentară (care este foarte dependentă de sectorul agricol pentru aprovizionare) reprezintă 6 % din PIB-ul [NUME_REDACTAT] , aproximativ 15 milioane de întreprinderi și 46 de milioane de locuri de muncă din care 12 milioane sunt ocupate de agricultori pentru care agricultura reprezintă o ocupație permanentă.

[NUME_REDACTAT] cuprinde variate forme ale exploatațiilor agricole ce includ agricultura intensivă, clasică și biologică. Această diversitate a căpătat amploare odată cu integrarea în [NUME_REDACTAT] a țărilor din [NUME_REDACTAT] și de Est.

Putem spune ca [NUME_REDACTAT] susține un anumit model de agrigultură, acesta fiind definită de [NUME_REDACTAT] Comună ce își propune să sprijine o agricultură care să garanteze siguranța alimentară și să asigure dezvoltarea durabilă și echilibrată a tuturor teritoriilor rurale europene, inclusiv în zonele defavorizate.

[NUME_REDACTAT] Comună este un set de reguli și mecanisme care reglementeaza producerea, procesarea si comercializarea produselor agricole in [NUME_REDACTAT] si care acordă o mare atenție dezvoltarii rurale. [NUME_REDACTAT] Comună urmarește luarea unor măsuri care să asigure raspunsuri eficace față de diferitele riscuri cu care se confruntă agricultura europeană, consolidarea mijloacelor manageriale de abordare a riscurilor, asigurarea calitatii superioare a produselor agroalimentare, modalități de interventie a guvernelor, dezvoltarea durabilă a mediului rural etc.

[NUME_REDACTAT] Comună este socotită ca un element constituent esențial în realizarea unei economii europene integrate și competitive pe plan mondial în raport cu hotărârile întâlnirii de la Lisabona 2000 care a stabilit urmatorul sau scop strategic pentru viitoarea decadă: „ a deveni cea mai competitivă și dinamică economie bazată pe cunoastere din lume, capabilă de o crește economică durabilă cu mai multe și mai bune locuri de muncă și o mai mare coeziune socială” ([NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Council, punctul 5).

[NUME_REDACTAT] Comună implică o strategie specifică menită a genera un management orientat spre acțiunea în condițiile de risc și incertitudini proprii agriculturii ([NUME_REDACTAT]: 4)

Obiectivele de bază ale [NUME_REDACTAT] Comune sunt „încurajarea unui sector de ferme competitive care respecta mediul, oferă consumatorilor produse agricole sănătoase, de calitate superioară și garantează fermierilor un venit echilibrat și un nivel de prosperitate satisfăcător în mediul rural” ( [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]: 25).

În mod concret, obiectivele sunt:

Cresterea medie a productivității și specializarea regională.

Asigurarea unui venit echilibrat al fermierilor si un nivel de prosperitate satisfăcător în mediul rural. Accentuăm importanța acestui obiectiv care rezultă direct din modelul social promovat de [NUME_REDACTAT] și pe care „[NUME_REDACTAT] 2000” l-a format astfel: „Oamenii sunt bunul principal al Europei și trebuie sa reprezinte punctul central al politicilor uniunii. Investiția în oameni și dezvoltarea unui stat al bunăstării activ și dinamic vor fi de importanță crucială atât pentru a clasa Europa în economia cunoasterii, cât și pentru a asigura că apariția noii economii nu va ascuți problemele sociale existente ale șomajului, excluziunii sociale și sărăciei” ([NUME_REDACTAT]: 24).

Stabilizarea piețelor

Securitatea ofertei

Prețuri rezonabile pentru consumator (Pelkmans: 215-216).

[NUME_REDACTAT] Comună este coordonată de [NUME_REDACTAT] ce colaborează cu toate părțile interesate in vederea elaborări de propuneri pentru dezvoltare. Atunci când este vorba de acte legislative, propunerile Comisiei sunt transmise pentru decizie Consiliului de miniștri ai agriculturii ai celor 27 de state membre și [NUME_REDACTAT]. Gestionarea curentă a [NUME_REDACTAT] Comune face parte din responsabilitatea statelor membre. Curtea de Conturi a UE joacă, de asemenea, un rol important, asigurând monitorizarea cheltuielilor.

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] acoperă trei tipuri de cheltuieli:

Ajutorul destinat venitului agricultorilor și respectării unor practici agricole durabile: efectuarea unor plăți directe, condiționate de respectarea standardelor europene stricte în ceea ce privește siguranța alimentară, protecția mediului precum și sănătatea și bunăstarea animalelor. Aceste plăți sunt finanțate integral de UE și reprezintă aproximativ 70% din bugetul PAC. Reforma din iunie 2013 prevede ca 30% din plățile directe să fie legate de respectarea, de către agricultorii europeni, a practicilor agricole durabile, favorabile calității solurilor, biodiversității și mediului în general, precum, de exemplu, diversificarea culturilor, menținerea pășunilor permanente sau conservarea unor zone ecologice în cadrul exploatațiilor.

Măsurile de sprijinire a pieței: activate, de exemplu, atunci când proastele condiții climatice destabilizează piețele. Aceste plăți reprezintă mai puțin de 10% din bugetul PAC.

Măsurile de dezvoltare rurală: măsuri menite să ajute agricultorii să își modernizeze exploatațiile agricole și să devină mai competitivi, asigurând totodată protecția mediului și contribuind la diversificarea activităților agricole și neagricole și la vitalitatea comunităților rurale. Aceste plăți sunt finanțate parțial de statele membre, sunt, în general, multianuale și reprezintă aproximativ 20% din bugetul PAC.

[NUME_REDACTAT] pentru a sprijini țările membre în implementarea [NUME_REDACTAT] Comune a creat un instrument de finantare numit [NUME_REDACTAT] pentru Agricultura si [NUME_REDACTAT] (FEADR).

FEADR reprezinta o oportunitate de finantare pentru spatiul rural romanesc, in valoare de aproximativ 7,5 miliarde de euro, incepand cu 2007 si pana in 2013. FEADR se bazeaza pe principiul cofinantarii proiectelor de investitii private.

Fondurile europene vor putea fi accesate în baza a două documente-cheie: [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] 2007-2013 și [NUME_REDACTAT] Strategic pentru [NUME_REDACTAT].

Principalele instituții implicate în implementarea [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] 2007-2013 sunt:

ƒ MAPDR – [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] care îndeplinește funcția de Autoritate de Management pentru [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] 2007-2013 (PNDR) și asigură gestionarea corespunzătoare a fondurilor comunitare, stabilind prioritățile și măsurile concrete de acțiune;

Agenția de Plăți pentru [NUME_REDACTAT] și Pescuit (APDRP), ca organism de plată, pentru toate măsurile din PNDR, cu excepția celor destinate zonelor defavorizate;

Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură, de asemenea ca organism de plată, pentru zonele defavorizate.

În anul 2005, a fost definit un nou cadru financiar, prin Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] (FEADER)  și anumite direcții strategice pentru dezvoltarea rurală, pentru perioada de programare 2007‐2013 –Rezoluția 2006/144/CE. Aceste directive stabilesc patru noi axe. Pentru fiecare axă, se propun acțiuni ale statelor membre pentru programele lor de dezvoltare rurală  2007‐2013, care au fost aprobate de Comisie în anul 2008.

Programul de investiții se genereaza în urma unor priorități ce se concretizează în patru domenii (Axe) după cum urmează:

Axa I “Creșterea competitivității sectorului agricol și silvic”- 45% din totalul fondurilor UE, reprezentând suma de 3.246.064.583 euro;

Axa II “Îmbunătățirea mediului și a zonelor rurale” 25% din fondurile UE, în sumă de 1.805.375.185 euro;

Axa III “Calitatea vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale” – 30% din fondurile europene, totalizând suma de 2.046.598.320 euro;

Axa IV „LEADER” va primi 2,5% din sumele alocate celorlalte domenii, adică 123.462.653 euro.

Fondurile nerambursabile europene vor fi acordate pentru următoarele tipuri de investiții private:

AXA 1: Creșterea competitivității sectorului agricol și silvic
1.1. Masuri menite sa imbunatateasca cunostintele si sa consolideze potentialul Uman
1.1.1. Formare profesionala (training), informare si difuzare de cunostinte
1.1.2. Instalarea tinerilor fermieri

1.2. Masuri menite sa restructureze si sa dezvolte capitalul fizic si sa promoveze Inovatia
1.2.1. Modernizarea exploatatiilor agricole 

1.2.2. Imbunatatirea valorii economice a padurii

1.2.3. Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere

1.2.5. Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea agriculturii si silviculturii 

1.4. Masuri de tranzitie pentru Romania
1.4.1. Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta 

1.4.2. Infiintarea grupurilor de producatori 

1.4.3. Furnizarea de servicii de consiliere si consultanta pentru agricultori

AXA 2: Îmbunătățirea mediului și a zonelor rurale
2.1. Masuri privind utilizarea durabila a terenurilor agricole
2.1.1. Sprijin pentru [NUME_REDACTAT] Defavorizata
2.1.2. Sprijin pentru zone defavorizate – altele decat zona montana
2.1.4. Plati de Agro-mediu
2.1.5. Plati in favoarea bunastarii animalelor
2.2. Masuri privind utilizarea durabila a terenurilor forestiere
2.2.1. Prima impadurire a terenurilor agricole

AXA 3: Calitatea vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale
3.1. Masuri privind diversificarea economiei rurale
3.1.2. Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi 

3.1.3. Incurajarea activitatilor turistice

3.2. Masura privind imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale
3.2.2. Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru
economia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale

AXA 4: LEADER
4.1. Implementarea strategiilor de dezvoltare locala
4.1.1. Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier
4.1.2. Imbunatatirea mediului si spatiului rural
4.1.3. Calitatea vietii si diversificarea economiei rurale
4.2.1. Implementarea proiectelor de cooperare

4.3.1 [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT], dobandirea de competente si animarea teritoriului
4.3.1.1 Constructie parteneriate public-private

4.3.1.2 [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT], dobandirea de competente si animarea teritoriului

1.1. OBIECTIVELE

Măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri” se încadrează în Axa I – „Creșterea competitivității sectoarelor agricol și forestier” și are ca obiective generale:

Îmbunătățirea și creșterea competitivității sectorului agricol prin promovarea instalării tinerilor fermieri și sprijinirea procesului de modernizare și conformitate cu cerințele pentru protecția mediului, igiena și bunăstarea animalelor, siguranța la locul de muncă;

Îmbunătățirea managementului exploatațiilor agricole prin reînnoirea generației șefilor acestora, fără creșterea populației active ocupate în agricultură.

Obiectivele specifice al măsurii se referă la creșterea veniturilor exploatațiilor conduse de tinerii fermieri in vederea creșterii bunăstări.

Obiectivele operaționale se referă la creșterea numărului de tineri agricultori care încep pentru prima oară o activitate agricolă ca șefi de exploatații și încurajarea tinerilor fermieri de a realiza investiții.

Sprijinul acordat în cadrul măsurii are ca scop dezvoltarea exploatațiilor agricole, care produc în principal produse agricole vegetale și animale (materie primă) pentru consum uman și hrana animalelor.

Contribuția publică aferentă Măsurii 112 este de: 337.221.484 Euro din care:

20% – contribuția [NUME_REDACTAT];

80% – contribuția [NUME_REDACTAT].

La nivelul UE, numai 6% dintre fermieri au vârsta sub 35 de ani  și numărul acestora este în scădere.    Prin urmare, [NUME_REDACTAT] propune acordarea către fermieri a unor ajutoare din ce în ce mai substanțiale, cu ajutorul cărora aceștia să  investească  în modernizarea fermelor, în procesarea  și comercializarea produselor agricole, precum  și în investiții neproductive legate de obiectivele de mediu.    Ajutorul de instalare acordat tinerilor fermieri pentru începerea unei afaceri a fost  și el propus  și [NUME_REDACTAT] pot – dacă doresc – să  introducă  un program special pentru tinerii fermieri prin care să  ofere un pachet de măsuri integrate în contextul unui ajutor mai semnificativ.  În plus față de măsurile deja menționate mai sus, acest subprogram mai poate include și acțiuni necesare pentru transferul de cunoștințe și informații, servicii de consultanță și acțiuni de cooperare. 

Sprijinul acordat în cadrul masurii, are ca scop:

a) Îmbunatatirea managementului exploatatiei agricole;

b) Îmbunatatirea performantelor generale ale exploatatiei agricole;

c) Adaptarea productiei la cerintele pietei;

d) Respectarea normelor comunitare, în special, cerintele de eco-conditionalitate, de protectie a muncii,protectia mediului si sanitar-veterinare.

Prevederile acestei masuri se aplica la nivelul întregului teritoriu al României.

Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor va contribui la prevenirea abandonului terenurilor agricole prin sprijinirea tinerilor fermieri, inclusiv în vederea îndeplinirii statutului de fermieri activ, a cerințelor privind eco-condiționalitatea și măsurile de înverzire, conducând la o activitate agricolă sustenabilă. De asemenea, măsura promovează investițiile pentru producerea și utilizarea energiei regenerabile, prelucrarea deșeurilor, a reziduurilor precum și a celor pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de amoniac în agricultură. Sprijinul vizează de asemenea, adaptarea fermelor mici la schimbările climatice și reducerea vulnerabilității acestora prin adoptarea de culturi rezistente și minima intervenție asupra solului, economisirea apei în agricultură, adoptarea de surse de încălzire bazate pe biomasă, reducerea emisiilor de amoniac prin investiții în fermă.

MOTIVAȚIILE FINANȚĂRII

Datele statistice prezentate în PNS cât si în [NUME_REDACTAT] de Reforma pun în evidență faptul că un procent relativ mare de tineri, cu vârsta cuprinsă între 24 si 44 de ani, sunt ocupați în agricultura. Aceasta situație este cauzata de faptul ca, neavând alte surse de venit, tinerii din mediul rural ramân în comunitatile din care fac parte pentru a ajuta la efectuarea unor activitati agricole.

Un aspect foarte important este acela că, în totalul fortei de munca ocupate în agricultura ponderea salariatilor este foarte mica, de aprox. 6%. Ponderea cea mai mare este deținută de lucrătorii pe cont propriu (51,6%) și de lucrătorii familiali neremunerați (42,0%). Aceste doua categorii cuprind în mare masura “alti membri de familie”, respectiv și tineri cu vârsta sub 35 de ani. (INS, 2005).

Analizând structura de vârsta a managementului în cadrul exploatatiilor agricole individuale mai mari de 1 UDE, se constată că o pondere foarte mare de 71% o reprezintă sefii de exploatatii cu vârsta de 55 de ani și peste, comparativ cu ponderea celor cu vârsta între 35 si 55 de ani de 25% si a tinerilor sub 35 de ani de numai 4%. (EUROSTAT, 2005)

Tendinta de îmbatrânire a șefilor de exploatatii se observa și în cadrul exploatatiilor cu personalitate juridica (sub 35 de ani doar 11%, iar peste 45 de ani 66%) (INS, 2005). Ponderea exploatatiilor agricole conduse de tinerii fermieri sub 35 de ani a înregistrat un trend descendent în perioada 2003-2005, de la 9% la 7%, reflectând si un grad scazut de ocupare a acestora în exploatatiile agricole, de aprox. 4,5% în tara noastra, fata de 8,3% cât s-a înregistrat la nivelul UE-27 (EUROSTAT, 2005). Spre deosebire de situatia la nivel comunitar, în România suprafata agricola utilizata de tinerii sub 35 de ani este mult mai mica fata de cea utilizata de celelalte categorii de vârsta. (EUROSTAT, 2005)

Agricultorii tineri (sub 40 de ani) reprezinta numai 10% din populatia totala de fermieri, exploatând un procent de 10% din SAU. La cealalta extrema, agricultorii care au depasit vârsta pensionarii (peste 65 de ani) reprezinta 43% din numarul total de fermieri si exploateaza 31% din SAU. Agricultorii care vor depasi vârsta pensionarii la sfârsitul perioadei de programare (încadrându-se în categoria de vârsta 55-64 ani în 2005) reprezinta un procent suplimentar de 22% din totalul fermierilor si de 24% din SAU. Jumatate din suprafetele detinute de exploatatiile de subzistenta sunt conduse de persoane care au depasit vârsta pensionarii, în timp ce 20% sunt detinute de agricultori care, la sfârsitul acestei perioade de programare, vor fi aproape sau vor fi depasit pragul de pensionare. Împreuna, aceste doua categorii de vârsta exploateaza 32% din SAU a României. Aproape jumatate din cei care conduc exploatatiile de semi-subzistenta au depasit vârsta pensionarii si practica agricultura pe 40% din suprafata aflata în acest segment. Numai 1% din acestia au sub 34 de ani, în timp ce 7% se afla în categoria 35-39 de ani. Problema vârstei înaintate este mult mai putin pronuntata în exploatatiile comerciale mai mari.

Având în vedere ca segmentul de vârsta cuprins între 40 si 55 de ani detine în prezent o pondere foarte mare, fara a lua masuri de întinerire, ponderea sefilor de exploatatie cu vârsta de peste 65 de ani va creste semnificativ în perioada urmatoare. Aceasta tendinta, care se manifesta la nivelul întregului spatiu rural, riscă să puna în pericol activitatea agricola viitoare, cu efecte asupra economiei, culturii, peisajului și traditiilor satului românesc. În ceea ce priveste nivelul de instruire al tinerilor, acesta este superior fata de cel al vârstnicilor, numarul de absolventi ai învatamântului superior în domeniul agricol înregistrând o evolutie pozitiva în perioada 2000- 2005, cu o crestere de peste 5 ori.

Reînnoirea generatiei șefilor de exploatatii agricole devine o necesitate a sectorului agricol, având ca efect atât îmbunatatirea competitivitatii acestuia, cât si îmbunatatirea vietii sociale a comunitatilor rurale. Generatia tânara de fermieri poate sa îndeplineasca mai usor cerintele pe care societatea le solicita profesiei de agricultor si totodata si pe cele cerute prin regulamentele [NUME_REDACTAT] Comune: securitate alimentara, igiena si bunastare a animalelor, diversificare, obtinere de produse locale de calitate superioara, constientizare a rolului pe care îl joaca agricultura în combaterea schimbarilor de clima (utilizarea energiei regenerabile, biodiversitate, reducerea emisiilor de dioxid de carbon), creare de locuri de munca si crestere economica în mediul rural, constientizare a efectelor negative determinate de abandonul terenurilor agricole.

Tinerii fermieri promoveaza, de asemenea, o gama larga de activitati (turism rural, conservarea tradițiilor și moștenirii culturale), participa la asocierile locale.

Tinerii fermieri au o mare importanță  în elaborarea următoarei perioade a PAC. Sprijinul acordat tinerilor fermieri este inclus în cei doi Piloni ai PAC Pilon I ‐ politica de piață și Pilon II ‐ dezvoltare rurală; pe de o parte, există o schemă de plăți pentru tinerii fermieri care se încadrează în plățile directe ale Pilonului I, iar pe de altă parte, un subprogram tematic adresat tinerilor fermieri, inclus în măsurile specifice pentru PDR din cadrul Pilonului II.

Încurajarea instalării tinerilor fermieri ca manageri de exploatații agricole va facilita procesele inovative în sectorul agro-alimentar, tinerii fiind mai deschiși în direcția aplicării tehnologiilor și proceselor noi. De asemenea, tinerii au un rol important în diseminarea de bune practici, idei și concepte noi, deoarece au acces mai facil la informații noi, inovatoare. Sprijinul acordat exploatațiilor agricole de mici dimensiuni va facilita accesul acestora pe piață, și adoptarea de noi tehnici și metode și tehnologii inovatoare, etc. Diversificarea activităților economice în zonele rurale va deschide noi oportunități și posibilități pentru adoptarea de metode noi și utilizarea de tehnologii inovative, sporind astfel atractivitatea satelor românești.

PROCEDURI DE FINANȚAREA

Sprijinul financiar nerambursabil prevăzut pentru Măsura 112, se acorda fermierilor care îndeplinesc la momentul solicitarii sprijinului urmatoarele conditii:

a) Au vârsta sub 40 de ani si se instaleaza pentru prima data în exploatatiile agricole, ca si conducatori (sefi) ai exploatatiei;

b) Detin sau se angajeaza sa dobândeasca 1 competente si calificari profesionale în raport cu activitatea pe care urmeaza sa o desfasoare.

c) Prezinta un Plan de afaceri pentru dezvoltarea activitatilor agricole din cadrul exploatatiei.

d) Sunt membri ai familiei de fermier, care au lucrat mai mult de 50% din timpul lor de lucru în cadrul fermei (nu neaparat în ferma familiei de fermier) cu cel putin 12 luni înaintea instalarii sale pe cont propriu.

e) Se angajează să urmeze, în primii trei ani de la primirea sprijinului, cursuri de formare profesională prin Măsura 111 „Formare profesională, informare și difuzare de cunoștințe” în cel puțin unul din domeniile: managementul exploatației agricole, contabilitatea fermei, protecția mediului, agricultură ecologică etc.

Tânărul solicitant poate fi absolvent de liceu cu sau fără examen de bacalaureat. Atenție! Sunt eligibili solicitanții (cu vârsta minimă de 18 ani) care au terminat 10 clase, cu profil agricol.Solicitanții trebuie să facă dovada studiilor cu diplome de absolvire a zece clase cu profil agricol, zootehnic, economic cu profil agricol și veterinar însoțită de „Certificat de calificare profesională (competențe), documente recunoscute de [NUME_REDACTAT], Cercetării, Tineretului și Sportului.

Beneficiarii eligibili pentru sprijinul financiar nerambursabil acordat prin Măsura 112 pot fii persoane fizice sau juridice care practică în principal activități agricole și a căror exploatație agricolă:

are o dimensiune economică cuprinsă între 6 și 40 UDE;

este situată pe teritoriul țării;

este înregistrată în Registrul unic de identificare – APIA și Registrul agricol.

Unitatea de dimensiune economica (UDE) reprezinta unitatea prin care se exprima dimensiunea economica a unei exploatatii agricole determinata pe baza marjei brute standard a exploatatiei ([NUME_REDACTAT] nr. 85/377/CEE). Valoarea unei unitati de dimensiune economica este de 1.200 Euro.

Instalarea tinerilor fermieri reprezintă activitatea de înființare și/sau preluare prin transfer de proprietate și/sau arendă/concesionare a unei exploatații agricole între 6-40 UDE, care peoduce in principal produse agricole vegetale și animale (materie primă) pentru consum uman și hrana animalelor, pentru prima dată în calitate de conducător (șef) de exploatație.

Contractele de arendare trebuie sa fie încheiate pe termen de minim 5 ani.

Categoriile de beneficiari eligibili care pot solicita sprijin nerambursabil prin Măsura 112, sunt:

Persoana fizică

Persoana fizică înregistrată și autorizată în conformitate cu prevederile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare:

individual și independent, ca persoane fizice autorizate;

ca întreprinzători titulari ai unei întreprinderi individuale;

Asociat și administrator unic al unei Societăți cu răspundere limitată – SRL,

înființată în baza Legii 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Persoanele fizice vor fi acceptate ca potențiali beneficiari dacă se angajează să se autorizeze ca persoane fizice autorizate sau întreprinderi individuale conform OG 44/2008, în termen de 30 zile lucrătoare de la data primirii notificării privind selectarea Cererii de finanțare. Angajamentul se atașează Cererii de finanțare și va preciza că în termen de 30 zile lucrătoare de la data primirii notificării, solicitantul va prezenta certificatul de înregistrare la [NUME_REDACTAT] Comerțului. În caz de neprezentare în termen a acestor documente contractul de finanțare nu se va încheia.

În cazul societăților comerciale cu răspundere limitată, la calculul UDE-lor, PATRIMONIUL SOCIETĂȚII NU SE VA CONFUNDA CU PATRIMONIUL ASOCIATULUI ADMINISTRATOR UNIC, întrucât potrivit Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare DOAR BUNURILE CONSTITUITE CA APORT ÎN SOCIETATE DEVIN PROPRIETATEA ACESTEIA.

Finanțarea în cadrul Măsurii 112 derulata prin PNDR este restricționată pentru următoarele categorii de beneficiari:

– beneficiarii înregistrați în lista APDRP a debitorilor pentru Programul SAPARD și pentru FEADR, până la achitarea integrală a datoriei față de APDRP, inclusiv a majorărilor de întârziere;

– beneficiarii care au contracte de finanțare reziliate pentru FEADR, din inițiativa APDRP, din cauza nerespectării clauzelor contractuale și rezilierea are o vechime mai mică de un an;

– beneficiarii, precum și soții/soțiile acestora care au aplicat și au obținut sprijin pe Măsura 141 „Sprijinirea fermelor de semi-subzistență” nu pot beneficia de sprijin pe această măsură.

– beneficiarii care se află în situații litigioase cu APDRP, până la finalizarea litigiului.

Exploatația agricolă trebuie să fie înregistrată de solicitant, în nume propriu, în Registrul unic de identificare înainte de solicitarea sprijinului pentru instalarea tinerilor fermieri.

Exploatația agricolă este o unitate tehnico-economică ce își desfășoară activitatea sub o gestiune unică, are ca obiect de activitate exploatarea terenurilor agricole și/sau activitatea zootehnică.

Exploatația agricolă reprezintă ansamblul unităților de producție gestionate de agricultor și situate pe teritoriul aceluiași stat membru.

Solicitanții care doresc să acceseze și Măsura 121 trebuie să completeze Cererea de Finanțare conform Măsurii 121, și să prezinte toate documentele menționate în Ghidul solicitantului pentru această măsură.

Planul de afaceri trebuie să cuprindă detalii privind:

descrierea situației inițiale a exploatației agricole preluate, precum și a etapelor și obiectivelor stabilite în vederea dezvoltării acesteia;

descrierea detaliata a investițiilor, programelor de formare profesională, serviciilor și a altor acțiuni în vederea dezvoltării activităților exploatațiilor agricole;

elemente referitoare la mediu și evaluarea principalelor riscuri;

descrierea modului de utilizare a întregului sprijin financiar nerambursabil solicitat.

demonstrarea viitoarei viabilități economice a exploatației agricole: costuri, venituri și cheltuielile realizate respectând standardele comunitare, în condiții de piață și concurență.

Planul de afaceri va menționa obligatoriu: titlul proiectului, data întocmirii acestuia și cursul de schimb euro/ lei al [NUME_REDACTAT] Europene valabil la data elaborării acestuia.

Prima etapă de verificare a îndeplinirii activităților prevăzute în Planul de afaceri va începe înainte de împlinirea a 3 ani de la data aprobării deciziei individuale de acordare a sprijinului de instalare a tânărului fermier, iar următoarea etapă (conformitatea completă) nu mai târziu de 5 ani.

Îndeplinirea obiectivelor exploatației agricole și a investițiilor propuse pentru atingerea acestora, stabilite de beneficiar în planul de afaceri, constituie condiție de eligibilitate pentru cea de-a doua tranșă de plată.

Dacă la verificare, se constată neîndeplinirea activităților prevăzute în Planul de afaceri, APDRP va proceda la recuperarea sprijinului acordat.

În situația când neconformitatea cu Planul de afaceri a fost determinată de cauze independente de voința solicitantului, definite ca fiind cauze de forță majoră, prima tranșă nu se va recupera, dar nu va mai fi plătită a doua tranșă.

La verificarea conformității Planului de afaceri, solicitantul sprijinului trebuie să demonstreze, că dimensiunea fermei este de peste 10 UDE și a crescut cu minim 4 UDE de la data aprobării deciziei individuale de acordare a acestuia.

Creșterea exploatației agricole cu minim 4 UDE se verifică la cea de-a doua tranșa de plată de către experții de la APDRP, cu situația existentă în Registrul unic de identificare de la APIA, ce conține suprafețele utilizate de fermieri începând cu cel deal doilea an din Planul de afaceri. Beneficiarii acestei măsuri au obligația de a-și înscrie toate suprafețele agricole deținute în Registrul unic de identificare la APIA, în perioada 01.03 15.05, o dată cu depunerea cererii unice de plată pe suprafață. Beneficiarii care dețin ferme cu profil zootehnic vor depune la cea de-a doua tranșă de plată extras de la DSVSA/ circumscripția veterinară și Registrul unic de identificare de la APIA pe baza căruia se va calcula Unitatea de [NUME_REDACTAT] (UDE).

Tinerii fermieri trebuie să restituie întreaga sumă primită dacă își încetează activitatea agricolă mai devreme de trei ani de la data depunerii solicitării de plată pentru cea de a doua tranșă.

Tinerii fermieri beneficiază de o perioadă de grație, de până la 36 de luni calculată de la data instalării, pentru realizarea de investiții în vederea conformării exploatațiilor agricole la standardele comunitare în vigoare și prin accesarea Măsurii 121 „Modernizarea exploatațiilor agricole”. Se detaliază în Planul de afaceri investițiile care implementează standarde comunitare și cu care vor veni pe Măsura 121 pentru modernizarea exploatației.

Data instalării tânărului fermier = data ultimei înregistrări operată pentru sectorul vegetal în Registrul unic de identificare de la Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură sau pentru sectorul zootehnic din [NUME_REDACTAT] al ANSVSA prin care se dovedește că dimensiunea exploatației agricole este cuprinsă între 6 – 40 UDE.

Pentru stabilirea corectă a datei instalării tânărului fermier și a dimensiunii exploatației agricole a acestuia la momentul instalării se va face o verificare și cu copia din [NUME_REDACTAT].

Solicitantul trebuie sa depună cererea de finanțare pentru solicitarea sprijinului de instalere în maxim 12 luni de la data instalarii.

O exploatație agricolă nu poate primi sprijin prin această măsură decât o singură dată.

CRITERII DE FINANȚARE

Proiectele se depun în cadrul mai multor sesiuni de depunere anuale. În situația în care valoarea totală a proiectelor eligibile depuse în cadrul unei sesiuni, se situează peste valoarea totală alocată acesteia, atunci proiectele prin care se solicită sprijin financiar pentru instalarea tinerilor fermieri sunt supuse unui sistem de selecție, în baza căruia fiecare proiect este punctat, conform următoarelor criterii de selecție:

Toate activitățile pe care solicitantul se angajează să le efectueze în cadrul Planului de afaceri și pentru care a primit punctaj la selecție, devin condiții obligatorii pentru obținerea sprijinului.

Pentru acordarea sprijinului prin aceasta masura Planul de afaceri trebuie sa cuprinda:

• O scurta descriere a situatiei curente;

• Obiectivele restructurarii;

• Detalierea investitiilor necesare pentru atingerea obiectivelor, inclusiv date tehnice, parte desenata, dovada ca a facut demersurile pentru a obtine toate avizele si autorizatiile, în conformitate cu legislatia în vigoare;

• Schimbarile de management solicitate;

• Pregatirea profesionala solicitata;

• Tipul si cantitatea produselor obtinute în timpul si dupa restructurare, inclusiv oportunitatile de piata;

• Demonstrarea viitoarei viabilitati economice: costuri, venituri si cheltuieli realizate;

• Elemente referitoare la mediu;

• Evaluarea principalelor riscuri;

• Graficul de timp pentru restructurare, inclusiv obiective si etape.

Planul de afaceri trebuie sa includa detalii privind investitiile care se realizeaza demonstrând ca cel putin 30% din sprijinul acordat va fi investit pentru realizarea conformitatii cu standardele comunitare, modernizarea si dezvoltarea exploatatiei, astfel:

– construirea si/sau modernizarea cladirilor utilizate pentru productia agricola la nivel de ferma, incluzându-le si pe cele pentru protectia mediului;

– achizitionarea sau achizitionarea în leasing de tractoare noi, combine de recoltat, masini, utilaje, instalatii, echipamente si accesorii, echipamente si software specializate;

– achizitionarea de animale si dupa caz a cotei de productie;

– plantarea si replantarea plantelor perene;

– achizitionarea de teren pentru activitati agricole.

Planul de afaceri trebuie sa includa toate detaliile privind investitiile care se realizeaza atât din sprijinul acordat prin masura cât si/sau prin accesarea masurii 121 „Modernizarea exploatatiilor agricole”. [NUME_REDACTAT] de afaceri va putea fi sprijinita prin masura 143 „Furnizarea de servicii de consiliere si consultanta pentru agricultori” si constituie document justificativ pentru accesarea masurii 121 „Modernizarea exploatatiilor agricole”.

Beneficiarul va prezenta în planul de afaceri detalii despre sprijinul pe care doreste sa-l obtina si prin accesarea altor masuri din cadrul [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT].

Conformitatea primei etape cu Planul de afaceri va fi evaluata de catre Agentia de Plati pentru [NUME_REDACTAT] si Pescuit, nu mai târziu de 3 ani de la data adoptarii deciziei individuale de acordare a sprijinului de instalare a tânarului fermier, iar conformitatea completa nu mai târziu de 5 ani de la data adoptarii deciziei individuale de acordare a sprijinului de instalare a tânarului fermier. Daca solicitantul nu s-a conformat Planului de afaceri în momentul evaluarii acestuia, cu exceptia situatiei când neconformitatea a fost determinata de cauze independente de vointa sa, definite ca fiind cauze de forta majora: inundatii, seceta prelungita, furtuni etc., pentru care se întocmesc dosare de catre comisiile locale de specialitate, constituite în acest scop, Agentia de Plati pentru [NUME_REDACTAT] si Pescuit va proceda la recuperarea sprijinului, în conditiile pe care le va defini ulterior.

Planul de afaceri trebuie sa prevada investitii, inclusiv prin masura 121 “Modernizarea exploatatiilor agricole”, pentru respectarea standardelor comunitare în vigoare, astfel încât la expirarea perioadei de gratie de 36 de luni de la data instalarii, exploatatia sa îndeplineasca aceste standarde.

Decizia individuala de acordare a sprijinului se adopta în termen de maxim 18 luni de la data instalarii (data la care a preluat/înfiintat expoatatia).

CAPITOLUL II

2. STUDIU ECONOMICO-SOCIAL PRIVITOR LA OPORTUNITATEA DE DEZVOLTARE A ACTIVITĂȚILOR AGRICOLE ÎN COMUNA OSICA DE SUS, JUDETUL OLT

[NUME_REDACTAT] aparține regiunii Sud-Vest, fiind amplasat pe cursul inferior al râului Olt și având o suprafață de 5.498 kmp, el reprezintă 2,3% din teritoriul României. Din punct de vedere al populației, județul deține un efectiv de 489.274 locuitori, distribuiti în 2 municipii, 6 orașe și 104 comune ce administrează 388 de sate.

Din punct de verete al condițiilor naturale, relief, climă si sol, [NUME_REDACTAT] asigură oportunități pentru dezvoltarea tuturor ramurilor agriculturii precum cultivarea cerealelor, horticultură și creșterea animalelor.

Datorita reliefului format predominant din campii și dealuri joase și a climei temperat-continentale, [NUME_REDACTAT] în momentul actual deține un fond funciar de 549828 hectare, din care 389994ha teren arabil, 32529ha pașuni, 707ha fînețe, 7581ha vii și pepiniere viticole și 5132 ha livezi si pepiniere pomicole, ce promite posibilități semnificative de dezvoltare a economiei rurale prin practicarea unei agriculturi diversificate si moderne.

Fondului funciar trebuie sa i se acorde o atentie sporita deoarece acesta exercita un rol considerabil în dezvoltarea economiei rurale si activitatilor agricole, fiind unul din cele mai importante mijloace de producție. Aceste terenuri se pot valorifica eficient având la bază o concepție unitară ce trebuie sa vizeze protecția și îmbunătățirea capacității de producție, dar și aplicarea măsurilor referitoare la prevenirea și combaterea surselor de degradare sau de folosire nerațională a acestora.

Analiza resurselor funciare, a repartizării lor teritoriale, prezintă o importanță deosebită, deoarece structura de întrebuințare a terenurilor agricole, caracterizează potențialul agricol de producție, direcțiile de specializare și intensificare ale agriculturii și profilul general de producție. Cunoașterea structurii de întrebuințare a terenurilor agricole poate asigura, pentru factorii de decizie, un instrument important în acțiunea de implementare a unor măsuri economico-sociale care să conducă la utilizarea completă și eficientă a acestor resurse.

În ultimul timp, există preocupări constante pentru a efectua o dezvoltare economică și socială echilibrată. Această tendință s-a impus datorită rolului important pe care îl are dezvoltarea economică la nivel local în utilizarea eficientă a resurselor disponibile.

În cele ce urmează voi efectua un studiu economico-social privitor la oportunitatea de dezvoltare a activităților agricole în comuna Osica de Sus, [NUME_REDACTAT]

2.1. MONOGRAFIA COMUNEI OSICA DE SUS

[NUME_REDACTAT] de Sus este situată aproximativ în centrul [NUME_REDACTAT], la o distanță de 15 km de orașul Caracal și la 26 km de orașul Slatina. Comună este așezată pe șoseaua națională Slatina-Caracal, și pe magistrala feroviara [NUME_REDACTAT]-Caracal.

Osica de Sus are o suprafață de 50 km² și se învecinează cu comunele: Brebenei, Coteana, Fălcoi, Dobrun, Pîrșcoveni și Brîncoveni. 

[NUME_REDACTAT] de Sus are un efectiv de 5.456 locuitori ce ocupă cele 5 sate componente:

Vlăduleni cu 158 gospodării,

Greci cu 367 gospodării,

Osica de Sus cu 1017 gospodării,

Ostrov cu 55 gospodării,

Tomeni cu 104 gospodării. 

Datorită poziționării geografice, relieful este alcătuit din câmpuri înalte, ce fac parte din [NUME_REDACTAT] Olt și din interfluviul Olt-Olteț, iar solurile se caracterizează printr-un conținut ridicat de humus și mai mic de argilă, cu fertilitate ridicată. Figura 1: Localizarea comunei

Osica de Sus în [NUME_REDACTAT]

Teritoriul comunei Osica de Sus este plasat într-o zonă a silvostepei și a vegetației de luncă. La limita estică a comunei întâlnim pădurea Bercica formată din stejar pedunculat, stejar brumăriu, stejar pufos, ulm,frasin, păr și măr sălbatic, arțar și jugastru. Arbuștii din această pădure sunt:  păducelul,  gheorghinarul,  lemnul câinesc, cornul, sângerul. Stratul ierbos este alcătuit din:  firuță, trifoi,  colilie,  păiuș,  pir,  coada șoricelului,  volbură,  măturică,  pelin,  laptele cucului,  ceapa ciorii. La marginea pădurii Bercica, cresc porumbarul, măceșul șimărăcinișuri. Datorită condițiilor de umiditate ridicată a solului, naturii aluvionare a acestuia, lunca Oltețului ocupă albia majoră a acestuia. Vegetația arborescentă este alcătuită din plopi, anini negrii, sălcii, răchite numite zăvoaie. Aici arbuștii sunt alcătuiți din sânger, soc, gheorghinari, măceși, iar stratul ierbos este alcătuit din mur, laptele cucului, coada vulpii, firuța și pirul. De asemenea aici crește o vegetație agățătoare alcătuită din curpen și iederă.

2.2. SUPRAFAȚA AGRICOLĂ

Din totalul suprafeței comunei Osica de Sus de 50 km², suprafața fondului funciar este costituit de 4929 hectare teren agricol, din care 3761 hectare sunt administrate în forma de proprietate privată.

Tabelul 1: Suprafața agricolă a comunei Osica de Sus UM: [NUME_REDACTAT]: Prelucrare după INS; Baza de date „[NUME_REDACTAT]-Line”.

Conform datelor statistice furnizate de [NUME_REDACTAT] de Statistica, suprafața agricolă administrată în regim privat a avut un trend crescător în ultimul an extinzându-se cu 37 hectare.

Agricultura, ca activitate importantă în spațiului rural românesc a cunoscut în perioada tranziției o serie de transformări ca urmare a schimbării regimului de proprietate și a adaptării exploatațiilor agricole și gospodăriilor țărănești la noile cerințe ale sistemului. Ponderea suprafeței arabile în totalul suprafaței agricole indică potențialul dezvoltării activităților agricole în zona respectivă. Există areale rurale în care valorea suprafeței arabile este deosebit de ridicată semnificând o posibilă dezvoltare agricolă.

Dupa cum se poate observa in figura alăturată, comuna Osica de Sus face parte din localitățile [NUME_REDACTAT], cu o pondere a suprafetei agricole foarte ridicate, aceasta fiind reprezentată de un procent de aproximativ 98%.

Figura 2: Distribuția comunelor în [NUME_REDACTAT] după ponderea suprafeței

arabile în totalul suprafeței agricole

Tabelul 2: Utilizarea suprafeței agricole, Osica de Sus UM: [NUME_REDACTAT]: Prelucrare după INS; Baza de date „[NUME_REDACTAT]-Line”.

2.3. CULTURI

Datorită factorilor pedologici, climatici dar și de relief, cea mai mare parte a suprafeței agricole din comuna Osica de Sus este utilizată ca teren arabil, pentru cultivarea cerealelor cât și a legumelor, principalele culturi fiind porumbul, grâul, floarea soarelui, cartofii și legumele.

Tabelul 3: Suprafata cultivata cu principalele culturi, Osica de Sus UM: [NUME_REDACTAT]: Prelucrare după INS; Baza de date „[NUME_REDACTAT]-Line”. Figura 3: [NUME_REDACTAT], ponderea cerealelor

în total teren arabil

Din suprafața totală cultivată, cerealele dețin cea mai mare pondere. Suprafețele cultivate în special cu grâu si porumb depășesc procentul de 50% suprafață cultivată cu cereale în totalul terenului arabile.

Tabelul 4: Producția vegetală UM: [NUME_REDACTAT]: Prelucrare după INS; Baza de date „[NUME_REDACTAT]-Line”.

Producția medie la majoritatea culturilor a înregistrat

valori în raport cu potențialul natural existent. Această situație a fost determinată în principal de condițiile climaterice, insuficiența investițiilor în agricultură, calitatea semințelor și respectarea tehnologiilor de cultură.

Producția vegetală obținută în sectorul agricol vegetal poate fii caracterizată prin variații cantitative de la an la an, variații care sunt, pe de o parte consecința influenței factorilor de mediu, iar pe de altă parte, consecința lipsei factorilor moderni de producție și tehnologiilor performante.

2.4. EFECTIVUL DE ANIMALE

Efectivele de animale poate fii definit ca totalitatea animalelor domestice crescute pentru producție, reproductie și tractiune.

În mediul rural creșterea animalelor, constituie o ramură destul de importantă a economiei. Cu toate acestea, din cauza lipsei de cooperare a activităților dintre sectorul agricol (vegetal și animal) cu sectoarele de procesare și comercializare, zootehnia a devenit o afacere neprofitabilă pentru mulți crescători de animale.

După cum se poate observa din figura alaturată, comuna Osic de

Figura 4: Încărcătura de animale la 100 hectare teren agricol.

Sus este cotată ca fiind sub media de creștere a animalelor din județul Olt. Cu toate că este o zonă favorabilă creșterii animalelor, lipsa investitiilor duce la un sector zootehnic ușor nedezvoltat.

Tabelul 5: Efectivul de animale, pe principalele categorii de animale UM: [NUME_REDACTAT]: Prelucrare după INS; Baza de date „[NUME_REDACTAT]-Line”.

Conform datelor statistice producția animală a inregistrat o usoară scadere și ilustrează starea de subdezvoltare a acestui sector, de aceea in ajutorul economiei de piață vine [NUME_REDACTAT] pentru Agricultura și [NUME_REDACTAT],ce promite sprijinul necesar pentru dezvoltarea sectorul agricol, dar si cel zootehnic.

2.5. STUDIU ECONOMICO-SOCIAL PRIVIND DEZVOLTAREA

[NUME_REDACTAT] de Sus deține un potențial de dezvoltare destul de ridicat deși insuficient exploatat. Datorită poziției geografice, comuna se bucură de o bună înzestrare in ceea ce priveste resursele de teren dar si de apă. Cu toate acestea, avantajul nu a dus la generarea unei dezvoltări semnificative în ceea ce priveste agricultura.

Populația deține un rol important în dezvoltarea activităților rurale, dar din cauza procesului de îmbătrânire, a problemelor cauzate de ocuparea forței de munca, a somajului, a migrării populatiei în strainatate datorita neajunsurilor, dezvoltarea mediului rural a stagnat.

Comparând datele statistice furnizate de [NUME_REDACTAT] de Statistica putem observa o scadere a populatiei comunei Osica de Sus de la an la an.

Tabelul 6: Populatia dupa domiciliu Osica de Sus, la 1 ianuarie pe grupe de varsta, sexe

U.M.: Numar persoane

Sursa: Prelucrare după INS; Baza de date „[NUME_REDACTAT]-Line”.

Această scădere a populației este în principal determinată de mutarea temporară a reședinței într-o altă localitate, sau plecarea în strainătate, în medie în jur de 50 de persoane pe an părăsesc localitatea, iar alte 10 persoane își schimbă reședinta permanent. Numărul nașterilor s-a diminuat din cauza condițiilor precare oferite de mediul rural pentru creșterea copiilor.

Forța de munca se diminuează constant deoarece în structura calitativă a acesteia intervin modificari atat din punctul de vedere al vârstei dar și al educației. Rata șomajului deține un procent destul de ridicat iar categoria cea mai afectată este cea a tinerilor. Referitor la calitatea forței de muncă, aceasta poate fii cotată ca având un nivel scazut deoarece sistemul educațional nu s-a adaptat cerințelor din mediul rural, iar activitățile economice nu pot fi susținute de persoane calificate sau cu experiență specifică diverselor meserii corespunzătoare activității rurale. Această lipsa de pregatire se datorează în special lipsei de materiale tehnice si didactice din instituțiile de invațamânt din mediul rural dar si insuficienta persoanelor calificate pentru a sustine cursuri. Toate aceste inconveniente au dus la scaderea locurilor de munca salarizate și înlocuirea lor cu cele nesalarizate, oamenii fiind nevoiti sa muceasca pamantul propriu sau ca zilieri.

În vederea îmbunătățirii și creșterii activității în agricultură, dar și a diversificarii economiei și a calității vietii, este nevoie de investiție in educație și formare profesională, deoarece acesta este un aspect important pentru creșterea capacității de adaptare a forței de munca, dar totodată este necesar și un nivel de pregatire tehnică, economica și inclusiv experiență în tehnologiile noi ale informației pentru a corespunde cerințelor comunitare.

Putem spune ca nivelul scazut de educație dar și îmbătrânirea sunt probleme majore ale forței de muncă în agricultură. Prin urmare, sunt indispensabile activitățile de informare și formare profesională chiar și pentru persoanele adulte care sunt implicate în domenii precum agricultura, silvicultura și industria alimentară.

În opinia mea, pentru o cat mai eficientă utilizare a resurselor, o importanță tot mai mare în creșterea productivității agricole o are cercetarea și transferul de cunoaștere. În încercarea de a ajunge la standardele [NUME_REDACTAT] trebuie conștientizat faptul ca implementarea unor peoiecte de cercetare, trensfer de cunoastere dar și dezvoltarea întreprinderilor competitive ar reprezenta un pas înainte pentru agricultura noastra.

[NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] pentru Agricultura si [NUME_REDACTAT] (FEADR), reprezintă o oportunitate în dezvoltarea spatiului rural. Bazându-se pe principiul cofinantarii proiectelor de investitii private, FEADR urmarește creștera numărului de tineri agricultori prin încurajarea acestora de a realiza investiții ce au ca scop creșterea veniturilor exploatațiilor deținute.

Din punctul meu de vedera pentru îmbunătățirii și dezvoltării comunei Osica de Sus este nevoie de masuri în ceea ce privește ceșterea competitivității sectorului agricol dar și a calității vieții și nu în cele din urma, a diversificării economiei rurale.

CAPITOLUL III

PLAN DE AFACERI

INSTALARE TÂNAR FERMIER

DUMITRA CONSTANTIN-BOGDAN

COMUNA OSICA DE SUS, JUDETUL OLT

Curs euro: 4,4470/27.06.2012

DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOCIETATE

Denumirea/ Numele solicitantului

DENUMIRE SOLICITANT: DUMITRA CONSTANTIN-BOGDAN

ADRESA: SEDIUL SOCIAL: COMUNA OSICA DE SUS,SAT VLĂDULENI, STR. REPUBLICII, NR.65, JUDETUL OLT

Datele de identificare ale acestuia

DUMITRA CONSTANTIN-BOGDAN

C.I.: seria OT, nr. 551816, CNP 1840701280861

Domiciliul: COMUNA OSICA DE SUS,SAT VLĂDULENI, STR. REPUBLICII, NR.65, JUDETUL OLT

Obiectul de activitate*

Activitatea solicitantului DUMITRA CONSTANTIN-BOGDAN se desfășoară pe raza comunei OSICA DE SUS, judetul Olt, unde acesta deține în proprietate animale (porcine).

Obiectul de activitate este cresterea animalelor.

Forma juridică a solicitantului

DUMITRA CONSTANTIN-BOGDAN persoana fizică, urmând a se autoriza pâna la semnarea contractului de finantare, ca PFA sau II, cu codul CAEN al activității princilale 0150- Activități în ferme mixte (cultura vegetală combinată cu creșterea animalelor) conform Declaratiei pe proprie răspundere.

[NUME_REDACTAT] de Afaceri (coordonator de identificare)

CAMERA AGRICOLĂ JUDEȚEANĂ OLT

SLATINA, STR. T. VLADIMIRESCU, NR. 165.

Cod CAEN 7420- management de proiecte și activități tehnice conform Certificat constatator nr. 0029.

DESCRIEREA SITUAȚIEI CURENTE

Istoricul activității

Solicitantul DUMITRA CONSTANTIN-BOGDAN a absolvit în anul 2003 [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] din Caracal, [NUME_REDACTAT], dupa care s-a înscris la cursul de calificare în meseria de „Lucrător în creșterea animalelor”, urmând să obțină Certificatul de absolvire, pâna la semnarea Contractului de finanțare, conform declaratiei pe proprie răspundere.

După ce în ultimele 12 luni a lucrat cu familia în ferma mixtă, fermierul a decis să se instaleze ca șef de exploatație și să crească animale.

În anul 2012, exploatația este înscrisă în Registrul exploatațiilor la DSVSA Olt, din data de 25.05.2012 cu RO1279920088 conform extrasului din Registrul exploatațiilor.

În anul 0- 2012 exploatația are urmatorul efectiv de animale: 40 capete porcine.

Calculul UDE-urilor pentru anul 0, s-a facut conform Extrasului din [NUME_REDACTAT] emise de DSVSA Olt și copie din Registrul agricol emis de Primăria OSICA DE SUS, JUD. Olt.

Prin proiect se restructurează exploatația agricola cu profil zootehnic, prin cresterea dimensiunii economice a acestuia cu 5,21 UDE-uri de la 7,63 UDE la 12,84 UDE. Creșterea dimensiunii econimice se va realiza prin creșterea suprafeței cultivate a exploatației și creșterea numarului de animale.

Zona în care este amplasată exploatația este o zona cu posibilități de dezvoltare a agriculturii care va contribui la ridicarea sandardului de viață. Forța de minca disponibilizată nu beneficiază de șanse de angajare permanentă în alte domenii ale economiei din cauza lipsei unor posibilități de calificare – recalificare, decât in domeniul agricol prin cursuri de calificare și perfectionare în meserii specifice domeniului agricol.

Dezvoltarea exploatației oferă oportunități de muncă pentru persoanele din mediul rural, facilitandu-le posibilitatea de a obține venituri alternative.

Exploatația agricolă în perioada de implementare a proiectului vizează:

– creșterea exploatației cu 4,0 ha teren arabil (anul 2);

– achiziție teren arabil 4,0 ha (anul 1)

– creștere numar porcine (anul 1)

Bazele de productie ale solicitantului.

Teren agricol (ha) în anul 0

Animale, pasari și familii de albine în anul 0

Dotarile fermei (se vor menționa cele mai importante clădiri, mașini și utileje agricole) în anul 0

În anul 0 fermierul deține o magazie în suprafață de 71 mp, hală de porci (grajd) în suprafața de 107 mp, construit din cărămida acoperită cu plăci de azbociment, anexa- remiză în suprafața de 520 mp construita din cărămidă acoperită cu tiglă, conform Contractului de vânzare 720/20.06.2012.

OBIECTIVELE RESTRUCTURARII ȘI DETALIEREA INVESTITIILOR PROPUSE PENTRU ATINGEREA ACESTORA

Exploatația agricolă DUMITRA CONSTANTIN-BOGDAN, care în anul 2012 utilizează o ferma zootehnică are ca obiectie:

– îmbunătățirea și creșterea competitivității sectorului agricol prin promovarea instalarii tinerilor fermieri și sprijinirea procesului de modernizare și conformitate cu cerintele pentru protecția mediului, siguranța la locul de muncă;

– îmbunătătirea managementului exploatatiei agricole;

– creșterea veniturilor exploatatiei.

Sprijinul acordat exploatatiei are ca scop:

Îmbunătățirea managementului exploatației agricole,

Îmbunătățirea performanțelor generale ale familiei,

Adaptarea producției la cerintele pieței,

Respectarea normelor comunitare de eco – condiționalitate,de protecție a muncii, protectia mediului.

Exploatația agricolă DUMITRA CONSTANTIN-BOGDAN preconizează că pe perioada de implementare a proiectului să-și mărească dimensiunea economică a fermei și veniturile fermei prin:

– folosirea de soiuri și hibrizi corespunzătoare zonei de cultură,

– respectarea și aplicarea tehnologiilor corespunzătoare fiecărei culturi și în perioadele optime,

– respectarea tehologiilor de creștere a animalelor.

Adaptarea productiei in functie de cerințele pietei se va realiza prin:

– obținerea de produse agricole și de origine animlă de calitate superioară și care vor răspunde exigențelor de calitate la cerințele de pe piață;

– crearea condițiilor pentru recoltarea produselor agricole în perioada optimă;

– asigurarea unei rotații imbunătățite a culturilor vegetale și executarea în condiții superioare a lucrărilor solului;

– optimizarea soiurilor si hibrizilor prevazuți a se cultiva cât și diversificarea lor, contribuind astfel la eliminarea sau reducerea riscurilor legate de cerințele pieții;

– reducerea costurilor de productie.

Respectarea normelor comunitare de eco – condiționalitate, de protecție a muncii prin:

– identificarea animalelor în conformitate cu normele comunitare în materie de sănatate animală;

– identificarea animalelor prin crotaliere sau pașaport (înființarea și mentinerea registrului exploatației) cu înregistrarea numarului de crotalie deținut de fiecare animal pentru identificare;

– amenajarea pe platforme pentru depozitarea gunoiului de grajd;

– o mai bună gestionare a deșeurilor rezultate din exploatatia agricolă;

– respectarea distanțelor de protectie sanitară;

– purtarea dehalate și echipamente speciale;

– interzicerea acesului persoanelor straine în fermă;

– amplasarea la intrare în adăpost de dezinfectare;

Toate aceste se vor realiza cu aportul propriu, întrucât se vor solicita autorizațiile sanitare, sanitar-veterinare și de mediu la autorizare, conforme cu legislația in vigoare, pentru exploatații zootehnice în sistem gospodăresc, valorificarea efectivului urmând a se face ca animale vii.

Cresterea veniturilor exploatatiei agricole se va realiza prin:

– reducerea pierderilor de producție;

– crearea condițiilor optime de executare a verigilor tehnologice;

– valorificarea integrală a productiilor abținute;

– introducerea în asolament a culturilor solicitate pe piață;

– valorificarea la maxim a terenului agricol.

Din anul 1 se va cumpăra suprafața de 4,0 ha teren arabil

Producțiile medii/ha sunt cele conform potențialului de producție a zonei respective.

Venituri totale

Nota: Valoarea subvenției în anum 2012 este de 672 lei/ha, valoare care va rămâne constantă pe toți cei 5 ani de previziuni. Suprafața pentru care se va solicita subvenție din 2014 va fi de 4,0 ha.

Venituri si cheltuieli în sectorul zootehnic

Creșterea porcilor în sistem gospodaresc în exploatațiile mici (50 – 100 capete) dar si la efective mai mici duce la cantități mari de furaje ce trebuie produse zilnic la un consum mediu de 2 -2,5 kg zi/cap. Din cheltuielile cu obtinerea unui kg de spor, 70-75% în sitemm gospodăresc le repreyinta cheltuielie cu furajul. Se pune problema producerii acestuia în bune condiții calitative și la un pret care sa faca eficienta cresterea porcilor. Folosirea cerealelor (grâu, porumb) măcinate in amestec, combinate cu ștroturi de foarea-soarelui și tarâțe de grâu duc la un consum de7-8 kg amestec/ 1kg spor.

Pentru a putea asigura cerealele din ferma proprie, pentru ferma zootehnica solicitantul isi propune să achiziționeze teren arabil pentru a face rentabilă această activitate.

Detalierea investițiilor necesare pentru atingerea obiectivelor, inclusiv date tehnice, parti desenate, anexate.

Prin investiția pe care o va efectua, solicitantul face dovada că cel puțin 30% din sprijinul acordat va fi investit pentru dezvoltarea exploatației.

Utilzarea întregului sprijin financiar pe tranșe.

SCHIMBĂRI DE MANAGEMENT ȘI PREGĂTIRE PROFESIONALĂ SOLICITATĂ

Importanța managementului este cruciala, fiind considerat de buna dreptate un al 4-lea factor de producție, alaturi de pământ, muncă și capital și nu ultimul dintre aceștia. În fermele mici și mijlocii, fermierul poate fi proprietar și întreprizator sau doar proprietar care arendează pământul, acesta devine nu numai autonom, ci și inovator și creator.

Agricultura a devenit din ce in ce mai actuală și mai importantă, prin funcțiile sale principale – furnizoare de produse agroalimentare, gestionară a resurselor de pămant si apă, piață de desfacere pentru produsele și serviciile furnizate de ramurile industriale. De aceea integrarea agriculturii la nivel macroeconomic în deyvoltarea globală a economiei naționale ale țatilor din [NUME_REDACTAT] constituie o problemă majoră a strategiei și politicii dezvoltarii economico-sociale a [NUME_REDACTAT]. O agricultură performantă se poate face tocmai prin promovarea tinerilor fermieri ca șefi de exploatații pentru prima dată și încurajarea acestora pentru a realiza investiții și îmbunătătirea managementului exploatatiilor prin:

Îmbunătățirea abilităților organizatorice ale responsabilului exploatației agricole pentru creșterea productivității muncii și scăderea cheltuielilor.

Responsabilul exploatației agricole prin măsurile pe care le ia în desfasurarea proceselor de producție poate influența mărimea profitului brut prin modul în care sunt combinați factorii de poducție și prin strategia de cumpărare a factorilor și de vânzare a producției. Desfașurarea eficienta a activităților în fermele agricole necesită ca asigurarea cu resurse de productie, combinarea și alocarea lor săfie astfel făcute incat sa duca la:

Valorificarea integrală a capacității de producție a exploatației;

Obținerea unor catități sporite de produse, cu cheltuieli cat mai reduse pe unitatea de produs;

Se va schimba tehnologia aplicată pentru toate culturile prin achiziționarea de semințe de calitate, certificate, de ingrășăminte chimice, pesticide;

Cresterea continua a randamentului resurselor utilizate prin aplicarea tehnologiilor moderne, a mijloacelor tehnologice perfecționate și a nepoluarii mediului prin reziduri.

Îmbunătățirea sistemului de marketing și evidență economică, printr-o evidență clară a veniturilor și cheltuielilor, urmărirea consumurilor de materiale, executarea contractelor și comenzilor privind aprovizionarea cu materiale și desfacerea produselor, utilizarea tractoarelor, mașinilor și utilajelor agricole etc.

Pregătirea profesională vizează:

Urmarea unui curs de pregătire referitor la bunele practici agricole, curs ce va fi urmat prin accesarea masurii 111 formare profesionala, informare si difuzare de cunoștințe în domeniul managementului exploatației agricole , care va duce la dobândirea de catre fermier a unor cunostințe complexe de gestiune, administrație care le asigură competențe în relațiile cu furnizorii și clienții, în folosirea facilităților create de politicile agricole guvernamentale.

TIPUL ȘI CANTITATEA PRODUSELOR OBȚINUTE ÎN TIMPUL ȘI DUPĂ RESTRUCTURARE, INCLUSIV OPORTUNITĂȚILE DE PIAȚĂ

În cadrul exploatației agricole de 40 capete animale, porcinele detin urmatoarea pondere, conform tabelului de mai jos:

Produse obținute în fermă în timpul și după restructurare:

Pentru exploatațiile agricole vegetale

Planul de cultură inclusiv pentru suprafețele cultivate cu furaje.

Pentru exploatațiile zootehnice și mixte

Planul de producție al fermei zootehnice

Din evoluția efectivelor se observă ca din anul 1,numărul va creste.

Furnizorii de materii prime asigură exploatației agricole resursele necesare producției de cereale și produse alimentare, constând din: semințe, materii si materiale, îngrășăminte, insectofungicide, pesticide, erbicide, combustibil, furaje, medicamente.

Selecția furnizorilor pentru a obține cele mai bune prețuri și marfă de calitate este efectuată în funcție de reputația și competența în domeniu, amplasarea în teritoriu, punctualitatea livrărilor, existența unei game adecvate de produse. Apovizionarea se efectueazăde la producători interni, societăți private. Aprovizionarea este realizată direct de catre fermier, în coordonanță cu necesarul cantitativ, calitativ și sortimentul de mărfuri.

Piața de aprovizionare/ desfacere

CALCULUL UNITĂȚII DE DIMENSIUNE ECONOMICĂ (UDE)

Față de anul 0 când dimensiunea economică a exploatației agricole este de 7,63 UDE-uri în anul 3 dimensiunea economică a exploatației va creste cu 5,21 UDE-uri, ajungând la 12,84 UDE-uri.

Pornind de la calcularea dimensiunii economice a exploatațiilor agrocole se calculează valoarea sprijinului în lei.

Total UDE: N ( N reprezintă numărul de UDE, fără zecimale, fără rotunjire)

Dacă: V > 40.000 Euro – valoarea sprijin este maxim 40.000 Euro

V< = 40.000 Euro – valoarea sprijin este V ( valoarea calculată).

V = 16.000 Euro V = 71.152 [NUME_REDACTAT] costurile vor fi exprimate in lei.

1 Euro = 4,4470 Lei/27/01/2012

ELEMENTE REFERITOARE LA MEDIU

Mediul înconjurător ce trebuie protejat, este constituit din totalitatea factorilor naturali și a celor creați prin activități umane care, în stransă interacțiune, influențează echilibrul ecologic, determină condițiile de viață pentru om, de dezvoltare a societății, iar echilibrul ecologic reprezintă raportul relativ stabilit creat în decursul vremii între diferitele grupe de plante, animale și micoorganisme, precum și interacțiunea acestora cu condițiile mediului în care traiesc. Ruperea echilibrului ecologic poate apărea fie printr-o poluare necontrolată într-o anumită zonă, fie prin folosirea unor produse chimice aparte, inofensive, ale caror efecte se pot manifesta printr-o manifestare în timp.

Creșterea animalelor generează o serie de factori cu efecteputernice care pot influența echilibrul ecologic, cum sunt: gunoiul și purinul, mirosurile emanate, concentrațiile de gaze, podusele folosite in dezinfecții și deratizări. Prin dejecțiile rezultate, zootehnia este o importantă sursă de poluare a apelor, în situația în care nu sunt folosite rațional ca îngrășământ natural.

Prevenirea poluarii mediului se poate realiza prin:

Alegerea corespunzătoare a amplasamentului fermelor zootehnice ținând cont de distanța față de centrele populate și față de râuri și lacuri, de permeabilitatea solului, adâncimea apei freatice;

Alegerea corespunzătoare a amplasamentului platformelor de gunoi in raport cu așezările populației, adâncimea apei freatice;

Etanșarea instalațiilor de evacuare sau a mijloacelor de transport a dejecțiilor pentru eliminarea pierderilor, etc.

În politica agrară, așa cum prevad de altfel și directivele UE, este foarte important și necesar ca utilizarea terenurilor și activităților din cadrul fiecărei exploatații agricole, să se desfașoare într-o manieră compatibilă cu protejarea și conservarea ecosistemelor naturale și implicit a biodiversității. Pentru asigurarea biodiversității și protecția ecosistemelor fermierul trebuie să respecte o serie de măsuri și anume:

Folosința diversificată a terenurilor agricole. Aceasta înseamnă că este necesar ca solul să fie acoperit ce vegetație diferită, care-i asigură regenerarea și refacerea și îl protejează de acțiunea de eroziune hidrică, mai ales pe terenurile situate în pantă, apariția proceselor de crustificare, compactare de suprafață, eroziune eoliană cu efecte grave asupra germinației și răsăririi culturilor agricole și a dezvoltării lor, mai ales în primele stagii de vegetație. Aceste efecte pot fi reduse printr-o rotație adecvată a culturilor corelată cu specificul local. Terenurile agricole cultivate constituie un mediu specific unde speciile de plante dominante sunt înlocuite cu regularitate. Numărul speciilor este limitat. Din punct de vedere al biodiversității, se consideră că au o mare importanță asa numitele practici agricole „prietenoase”, de aceea fermierul trebuie sa aplice și să respecte următoarele reguli:

evitarea efectuarii arăturilor timpurii (iarna – primăvara) pe solul prea umed, care duce la compactare,

folosirea cat mai redusă a mașinilor agricole agresive ( freze, grape, cultivatoare ) pentru afânarea și mărunțirea solului, care pot afecta și ucide organismele din sol,

apovizionarea solului cu materiale organice reziduale, stimulând activitatea benefică a diferitelor organisme care trăiesc în sol, mai ales a râmelor, și evitarea arderii miristilor,

efectuarea lucrărilor solului pe terenul arabil cu plantă mai mare de 12%, cultivat cu plante prășitoare se va efectua de-a lungul curbelor de nivel.

EVALUAREA PRINCIPALELOR RISCURI

Buna desfașurare a activității une ferme agricole presupune asigurarea cu materii prime ( sămânță ), animale la populare, materiale, consumabile ( îngrășăminte, furaje , erbicide, insecticide, etc.), piese de schimb, apă pentru irigații, energie, sevicii ( transport, tratamente tehnologice).

Pentreu fiecare din aceste elemente intereseză cantitățile, caliatea, termenele de procurare, prețurile cât mai scăzute, având în vedere posibilitățile financiare ale fermierului. Ponderea cheltuielilor pentru arovizionare variază între 28 și 42%. Având în vedere ponderea acestor cheltuieli, apovizionarea este o problemă deosebit de importantă în activitatea unei ferme. În alegerea furnizorilor de la care se vor cumpăra materiile consumabile și materialele, fermierul trebuie să aibă în vedere și formele de risc care pot afecta eficiența acțiunilor de apovizionare. Unul din riscurile care pot influența cheltuielile fermei este riscul financiar datorat instabilității prețurilor, scumpirii produselor.

Procesul de aprovizionare:

scumpirea input-urilor,

transfer de valoare nou creată din agricultură spre alte sectoare pe seama prețurilor artificial stabilite la input-urile agricole provenite din industriile din amonte,

situația fianciară dificilă a industriilor din amonte si aval de agricultură cu efect deosebit de grave asupra producției agricole.

Piața de desfacere:

fluctuația prețurilor și ale altor factori de natură economică (supraproducție, inflație)

interes și ptețuri scăzute pe piață pentru anumite produse obținute în fermă,

lipsa unor contracte de valorificare a producției, etc.

o piață suprasaturată, prin intrarea de produse agricole și zootehnice din alte țări la prețuri de vânzare mai mici față de produsele autohtone

Calitatea managementului: neadaptarea managementului la cerințele și oportunitățile de pe piață, ( lucrări agro- fitotehnice necorespunzătoare, folosirea de sămânță de slabă calitate, nivel scăzut de folosire a factorilor de producție, depozitarea necorespunzătoare a produselor, etc.).

GRAFICUL DE TIMP PENTRU RESTRUCTURARE, INCLUSIV OBIECTIVE ȘI ETAPE

SINTEZA VENITURILOR, CHELTUIELILOR, REZULTATELOR FINANCIARE LA NIVEL DE EXPLOATAȚIE