Elaborarea unui model conceptual pentru un sistem informatic a resurselor umane . [616898]

Universitatea Tehnică a Moldovei

ELABORAREA UNUI MODEL
CONCEPTUAL PENTRU UN SISTEM
INFORMATIC A RESURSELOR UMANE

ELABORATION OF A CONCEPTUAL
MODEL FOR A COMPUTER SYSTEM OF
HUMAN RESOURCES

Student: [anonimizat].TI-162,
Golan Eduard

Coordonator: Rusu Cristian,
Asistent universitar

Chișinău , 2020

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII
MOLDOVA
Universitatea Tehnică a Moldovei
Denumirea Facultății
Denumirea Departamentului

Admis la susținerea
Șef department:
Fiodorov I. dr., conf.univ.
______________________
,,__” mai____ 2020

ELABORAREA UNUI MODEL
CONCEPTUAL PENTRU UN SISTEM
INFORMATIC A RESURSELOR UMANE
Proiect de licență

Student: _____________ Golan Eduard , TI-162

Coordonator: _____________ Rusu Cristian , asist . univ.

Consultant: _____________ Bodoga Cristina , asist . univ.

Consultant: _____________ Marcel G îrbu, asist .univ.

Chișinău, 2020

Universitatea Tehnică a Moldovei
Facultatea Calculatoare Informatică și Microelectronică
Departamentul Ingineria Software și Automatică
Programul de studiu Tehnologii Informaționale

Aprob
șef de departament
Fiodorov Ion, dr.conf.univ.
___________________

„ 30” octombrie 2019

CAIET DE SARCINI
pentru proiectul de licență al student: [anonimizat]

1. Tema proiectului de licență Elaborarea unui model conceptual pentru un sistem
informatic a resurselor umane confirmată prin hotărârea Consiliului facultăț ii nr. 1
din „30” octombrie 2019
2. Termenul limită de prezentare a proiectului de licență 13.05.2020
3. Date inițiale pentru elaborarea proiectului de licență Sarcina pentru elaborarea
proiectului de diplomă constă în elaborarea unei aplicații web pentru optimizarea
lucrului din compania Energy Fitness.
4. Conț inutul memoriului explicativ
Introducere
1 Analiza domeniului de studi u
2 Modelarea și proiectarea sistemului
3 Realizarea sistemului
4 Documentarea produsului realizat
5 Evaluarea econo mică
Concluzii

5. Conț inutul părții grafice a proiectului
Diagramele UML a sistemului, imagini a sistemelor existente, planul de realizare a
interfeței grafice, interfața grafică a aplicației
6. Lista consultanților

Consultant

Capitol Confirmarea r ealizării
activității
Semnătura
consultantului
(data) Semnătura
consultantului
(data)
M. Girbu Argumentarea economică
C.Bodoga Standarde tehnologice,
Controlul calității
7. Data înmânării caietului de sarcini 02.09.2019
Coordonator Rusu Cristi an _______________
Semnătura
Sarcina a fost luată pentru a fi executată de către studen tul
02.09.2019
semnătura, data
PLAN CALENDARISTIC
Nr.
crt. Denumirea etapelor de proiectare Termenul de realizare a
etapelor Nota
1 Elaborarea sarcinii, primirea datelor pentru
sarcină 02.09.19 – 30.09.19 10%
2 Analiza domeniului de stud iu 01.10.19 – 30.11.19 20%
3 Proiectarea sistemului 01.12.19 – 25.12.19 20%
4 Realizarea sistemului 16.01.20 – 14.03.20 25%
5 Descrierea sistemului 15.03.20 – 10.04.20 10%
6 Testarea sistemului 11.04.20 – 20.04.20 10%
7 Finisarea proiectului 21.04.20 – 08.05.20 5%

Student Golan Eduard ( )
Coordonator de proiect de licență Rusu Cristian ( )

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI
FACULTATEA CALCULATOARE, INFORMATICĂ ȘI MICROELECTRONICĂ
DEPARTAMENTUL INGINERIA SOFTWARE ȘI AUTOMTICĂ PROGRAMUL
DE STUDII TEHNOLOGII INFORMAȚ IONALE

AVIZ
la proiectul de licență
Tema: Elaborarea unui model conceptual pentru un sistem informatic a resurselor umane .
Studentul Golan Eduard , gr. TI -162
1. Actualitatea temei este determinată de necesitatea unui sistem care să îmbunătățească
colaborarea între angajați și să optimizeze lucrul ace stora.
2. Caracteristica tezei de licență: Teza este finalizată, corespunde tuturor cerințelor înaintate și
cuprinde cinci capitole, în care succesiv sunt prezentate: informații generale despre
tehnologiile folosite și costul sistemului pentru a realiza apli cația web de colaborare între
angajați.
3. Analiza aplicației s-a realizat în corespundere cu cerințele, aplicația este funcțională și
reprezintă o aplicație web de comunicare între angajați, prin scrierea aderărilo r, dezacordurilor
și sugestiilor asupra uno r trăsături a întreprinderii.
4. Estimarea rezultatelor obținute: Aplicația web funcționează corect, îndeplinând cerințele
cerute într -un mod activ și efectiv.
5. Corectitudinea materialului expus: Teza corespunde cer ințelor înaintate, iar corectitudinea
materialului este argumentată de funcționarea corectă a aplicației web.
6. Calitatea materialului grafic: Proiectul este prezentat prin: diagrame, tabele, interfețe ale
aplicației web.
7. Valoarea practică a tezei este fun damentată de cerința co munității pentru sisteme de sporire a
calității și efectivității angajaților.
8. Observații și recomandări: Cerințele față de teza de licență au fost îndeplinite în totalitate.
Observații nu sunt.
9. Caracteristica studentului și titlul conferit: Studentul Golan Eduard a dat dovadă de
profesionalism în elaborarea lucrării, a respectat indicațiile conducătorului, a studiat diverse și
multiple resurse bibliografice, respectând termenii de realizare a fiecărei etape a tezei de
licență.
Din c ele relata te, urmează c ă lucrarea de licență poate fi admisă spre susținere cu nota _ 10___
Lucrarea în formă electronică corespunde originalului prezentat către susținerea publică.
Coordonatorul tezei de licență ___________________________ Rusu Cristian , asist.univ.
semnătura, data

Rezumat
Teza dată a fost creat ă cu scopul elaborării unui sistem informatic sub formă de aplicație, ce va fi
folosită de către angajații întreprinderii Energy Fitness, pentru sporirea accesului la baza de date a
întreprinderii p entru angajați. El poate fi accesat de pe orice dispozitv c are are acces la internet, totodată
avînd o interfață intuitivă.
Sistemul dat îndeplinește cîteva misiuni cu care se isprăveste intr -un mod activ și foarte efectiv. El
imbunătățeste colaborarea înt re angajați prin comunicarea cu chatt -ul intern al sistemul ui, prin scrierea
aderărilor,dezacordurilor și sugestiilor asupra unor trăsături al întreprinderii. La fel comunicarea devine
mai u șoară al angajaților din diferite straturi al companiei.
Concomit ent sistemul oferă ca informția esențială asupra unor schim bări sau propuneri din
companie, sa fie vizualizată și chiar audiat ă de fiecare angajat în cadrul sistemul. Datorită la aceasta ,
informați a se răspîndește foarte rapid și schimbările au loc necondi ționat , ce intensifică progresul.
Un factor important la fe l îl are sporirea concurenței între angajați. În cadrul sistemului este posibilă
vizualizarea unor grafice și tendințe de eficiență a fiecarui lucrător în parte. Fiindcă fiecare angajat va putea
vedea rezultatele colegilor săi și v a compara cu reușita sa. Astfel angajații devin concurenți în careva măsură
pentru a deveni nr.1 în departamentul său.
Aplicația dată oferă la fel o securitate mai înaltă a datelor, fiindcă nu este nevoie de accesarea unor
sisteme străine care ar putea fi sparte din motivul nivel ului slab de securitate.
Primul capitol analizează actualitatea temei, analiza sistemului existent care a activat pînă în prezent
și compararea sistemului dat cu cel existent . Care sunt scopurile , obiectivele și cerințele sisemului. În
capitolul doi se di scută modelarea și proiectarea sistemului informatic, descrierea scenariilor de utilizare a
sistemului.
În al treilea capitol sunt reprezentate tehnologiile cu care este relizat sistemul, mediul de dizvoltare și cum
se implementează aplicația. În capitolul patru este descrisă însăși aplicația, modurile ei de utilizare,
metodele de înregistrare, etc.
În capitolul cinci se descrie din punct de vedere economic necesitatea acestei aplicației. Ce scopuri
definite are pentru a satisface cerințele pieții actuale , ce succes va avea ea pe piață în caz ca va fi realizată
în masă, de ce buget este nevoie, care vor fi cheltuiele pentru realizarea fiecarei aplicații, etc. Toate acestea
calcule se vor efectua după careva formule economice care ne vor ajuta să ved em tabloul mai bine, pentru
a fi preg ătiți pentru cheltuielile care ne așteaptă , se proiectează și un plan calendaristic, ce ne reprezintă în
timp procesul de elaborare și repartizare a sarcinilor și resur selor.

Abstract
This thesis was created with the purpose of developing a computer system in the form of an
application, which will be used by the employees of the Energy Fitness company, to increase the access to
the database of the enterprise for the em ployees. It can be accessed from any device tha t has internet access,
at the same time having an intuitive interface.
The given system fulfills several missions with which it ends up in an active and very effective way.
It improves the collaboration betwe en the employees by communicating with the inte rnal chat of the system,
by writing the accessions, disagreements and suggestions on some features of the company. Likewise,
communication becomes easier for employees from different layers of the company.At t he same time, the
system offers the essential i nformation about changes or proposals within the company, to be viewed and
even heard by each employee within the system. Because of this, information spreads very quickly and
changes take place much faster, w hich intensifies progress.An important factor i s also the increase of the
competition between the employees. Within the system it is possible to view graphs and trends of efficiency
of each individual worker. Because each employee will be able to see the r esults of his colleagues and
compare you with h is success. Thus the employees become competitors to some extent to become no.1 in
his department.
The given application also offers higher data security, because there is no need to access foreign
systems th at could be broken due to the low level of secu rity.
The first chapter analyzes the actuality of the theme, the analysis of the existing system that has
been activated so far and the comparison of my system with it. What are the goals, objectives and
requirements of the system. Chapter two discusses t he modeling and design of the computer system, the
description of the scenarios of system use.
In the third chapter are represented the technologies with which the system is related, the
development environme nt and how the application is implemented. Chap ter four describes the application
itself, its modes of use, methods of registration, etc.Chapter five describes the need for this application from
an economic point of view. What defined goals it has to meet the demands of the current market. What
success will it have in the market in case it will be realized in mass, what budget is needed, which will be
the expenses for making each application, etc. All these calculations will be made according to some
econom ic formulas that will help us to see the pictur e better, to be prepared for the expenses that await us.
A calendar plan is also designed, which represents in time the process of elaboration and distribution of
tasks and resources.

CUPRIN S
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 10
1 ANALIZA DOMENIULUI DE STUDIU ………………………….. ………………………….. ……………………….. 11
1.1 Importanța temei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 12
1.2 Descrierea s istmelor existente ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 13
1.3 Elaborarea specificațiilor tehnice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 19
2 MODELAREA ȘI PROIECTAREA SISTEMULUI ………………………….. ………………………….. ……… 20
2.1 Descrierea comportamentală a sistemului ………………………….. ………………………….. …………………… 21
2.1.1 Imaginea generală asupra sistemului ………………………….. ………………………….. ……………………….. 21
2.1.2 Modelarea vizuală a fluxurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 28
2.1.3 Stările de tranzacție al sistemului ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 31
2.1.4 Descrierea scenariilor de utilizare al aplicației ………………………….. ………………………….. ………… 33
2.1.5 Fluxurile de mesaje și legăturile dintre compon entele sistemului ………………………….. ……………. 35
2.2 Relațiile de dependență între componentele sistemului ………………………….. ………………………….. … 36
2.3 Modelarea echipamentelor mediului de implementa re ………………………….. ………………………….. … 38
3 REALIZAREA SISTEMULUI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 39
3.1 Proiectarea bazei de date ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 41
3.2 Descierea la nivel de cod ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 44
3.3 Testarea sistemului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 48
4 DOCUMENTAREA PRODUSULUI REALIZAT ………………………….. ………………………….. …………. 50
5 EVALUAREA ECONOMICĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 64
5.1 Planul calendaristic în scopul optimizării volumului de timp și resurselor de muncă necesar
pentru elaborare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 65
5.2 Analiza SWOT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 68
5.3 Calcularea indicatorilor economici ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 69
CONCLUZI I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 78
BIBLIOGRAFIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 79

10

Introducere
Etapa organizării științifice a muncii, deși a schimbat conținutul funcți ei de personal, s -a
caracterizat totuși prin faptul că acordă oamenilor în întreprindere doar un loc limitat, drept urmare
serviciul de personal a avut atribuț ii exclusiv juridice și admi nistrative în încadrarea în muncă, plata
serviciilor, concedierile, disciplin a, elaborarea regulamentului de ordine interioară etc. Sursele de resurse
umane disponibile pentru ocuparea unui post pot fi în general clasificate în două modalități: surse din
interiorul organizației, surse din afară organizației. Activit ățile de recrutare trebuie să înceapă cu o
cunoaștere aprofundată a posturilor care urmează să fie ocupate astfel înc ît gama largă de angajați potențiali
să poată fi restrînsă în mod inteligent. Tehnică folosită în mod obișnuit pentru a dobândi această cunoaștere
este cun oscută sub numele de analiz a postului. În esență, analiz a postului urmărește să stabilească fișa
postului (activitățile impuse de un post) și specificațiile postului (caracteristi cile persoanelor care trebuie
să fie angajate pentru respectivul post).
Scopul tezei de licență constă în analiză și studierea metodel or și resurselor infomaționale existente
pentru crearea sistemelor informatice a resurselor umane. În baza scopului propus s-a ales pentru analiză
compania Energy Fitness, în baza căreia s -a proiectat un s istem informa țional nou, în loc de cel existent la
etapă actuală în întreprindere , pentru a ajut a angajaț ii să desemneze informația legată de activitatea de
personal într -o formă mai eficientă. Astfel, aplicarea noilor tehnici a solicitat o mână de lucru superior
calificată, în comparație cu organizarea ș tiințifică a muncii care impunea o calificare medie a fiecărui
lucrător în raport cu diviziunea muncii stabilită. Totodată ritmul rapid al schimbărilor tehnice a solicitat
lucrători care înafară de calificare superioară, trebuiau să se adaptez e la numeroa sele meserii și mai ales să –
și lărgească domeniile lor de competență. În lucrarea de față a fost făcută analiză sistemului informațional
existent și pe baza acestuia au fost depistate laturile slab dezvoltate ale acestuia, argumentând oportunitatea
elaboră rii unui nou sistem informatic ( SI) al întreprinderii Energy Fitness.
Problema studiată se referă la evidența resurselor u mane prin elaborarea unui SI, pentru a face față
cerințelor actuale, în special la operativitatea cu care va răspunde sistemul la cererea utilizatorilor,
veridicitatea datelor care evident este un factor determinant în luarea deciziilor de către conducere .
În capitolul unu este dată analiz a sistemului informațional existent al întreprinderii Energy Fitness.
Cuprinde activitatea aces tuia în conformitate cu cerințele legislative, subdiviziunile acestuia, drepturile și
atribuțiile principale care îi revin, co nducerea precum și structura organizatorică a aparatului central al
întreprinderii.
Al doilea și al treilea se include modelul co nceptual al noului SI al resurselor umane. Pentru început
sunt formulate obiectivele, entitățile acesteia, tipurile de codur i și elaborarea lor.
În capitolul patru este reprezentat fiecare pagină a aplicației web cu o descriere a fiecăruia. Astfel este
vizualizat aspectul exterior al aplicației pentru realizarea volumului al aplicației.

11

1 Analiza domeniului de studiu
În prezen t , companiile pe măsură ce se dezvoltă din companii mici sau medii în companii mari, apar
unele probleme organizatorice. Con form problemelor date companiile integreaz ă sisteme noi, pentru
sporirea eficienții lucrului. Prin urmare sistemele date se adaptea za după cerințele întreprinderii și se
oformează sub forma unei aplicații.
Sistemul dat informatic îndeplinește practic toate cerințele în cadrul întreprinderei Energy Fitness.
Avînd ca scop ușurarea meseriei a angajaților, prin oferirea unor instrumente care optimizeaz ă lucrul lor.
Astfel sistemul dat va fi realizat sub formă de aplicație web care va fi accesată de pe oricare dispozitiv care
are acces la internet, asigurînd stabilitate și comfort in construirea planului de muncă.
Din motivul neoptimizării lucrului într -o companie atît de vastă, se pierd mul ți bani. Deoarece
personalul pierde mult timp pentru efectuarea lucrului migălos, adesea apelînd la aplicații străine. Iar
îngrămădirea aplicațiilor cu toții știm că duce la micșorarea productivității lu crului, accesarea a mai mult or
aplicații adesea duce în eroare utilizatorul în formarea zilei de lucru. În prezent nici un club sportiv din
Republica Moldova nu dispune de un astfel de sistem informațional universal, care ar îndeplini atîtea funcții
și ar satisface atîtea cereri din partea utilizatorului. Cu r esursele de astăzi care dispunem, sarcina dată este
destul de realizabilă, gîndirea și mentalitatea generațiilor precedente au impus tendința dată arhaică, de
organizare a lucrului. La crearea aplicaț iei date se vor f olosi tehnologii actuale, în baza că rora s -au efectuat
multe proiecte de calitate înaltă. În sistemul meu accentul principal este făcut pe colaborarea angajaților,
sporirea concurenței între ei și evident răspîndirea informației importan te în companie, sub formă de
noutăți. Eficiența lucrăto rilor va fi reprezentată sub forma unor grafice care le vor putea vizualiza fiecare
user din acest sistem. Vor fi careva top -uri între angajații departamentelor : managerilor și antrenorilor.
Topurile d ate vor vizualiza ierarhia în colectiv în dependență de cantitatea de muncă care a realizat in
termenul pus de către administrație. Fiecare din ei va fi motivat să ajungă pe primele rînduri, deoarece
administrația va fi motivată se remunereze cîțiva angaja ți, care trezesc în ceilalți angajați ambi ția de a lucra
mai mult și mai calitativ. La realizarea aplicației date se vor folosi ultimele tehnologii de pe piață, care vor
asigura o stabilitate de nivel înalt și o siguranță. În sistemul dat va fi pus accent pe interacțiune între
utilizator și sistem , prin urmare sistemul le va oferi toată informația necesară.

12

1.1 Importanța temei
În epoca progresului, cu tehnologiile de astăzi este foarte important să te folosești la maxim de ele,
pentru a mări efieciența companiei. De altfel, companiile concurente vor înainta, prin augmentarea
produsului pe care îl promovează. În cazul nostru comp ania Energy Fitness va suporta pierderi, fiindcă
piața va fi acaparată și nu va avea posibilitate cui să vîndă serviciile sale. Astfel cu implimentarea
tehnologiilor noi, productivitatea va creste considerabil luînd în considerație că lucrul va fi mult mai
optimizat și mai imformativ pentru ramurile importante de angajați.
Putem valorifica plusurile acestui sistem prin urmatoarele exemple:
– sporirea concurenței;
– îmbunătățirea colaborării între angajați;
– optimizarea procesului de lucru ducînd statistica progr esului;
– răspîndirea sigură și rapidă a informației în cadrul companiei;
– adresarea ușoară către straturile înalte ale companiei.
În diverse companii de genul Fitness Club -uri nu apelează la astfel de sisteme, de aceea ele au
tendința de a scădea în populari tate și la rîndul său în prelucrarea unui flux mic de oameni. Pe cînd alte
companii neglijînd cu prelucrarea și structurarea unu i sistem intern integru, conteaza pe alte trăsături
încercînd să atragă oamenii. Dar adesea apelînd la idei noi necesită investi ții cu mult mai majore, pentru
implementarea lor. Astfel fluxul de oameni crește care se cumpără la oferte noi pe piața dată, da r dobînda
companiei rămîne pe loc, uneori chiar scade fiindcă iarăsi ea nu este supus unui algoritm, unei sisteme
integre.
În astfel de sistem este posibiliă implimentarea unor trend -uri, unor statistici și grafice. Va fi vizibil
pentru orice angajat stare a efortului pe care el îl depune în cadrul întreprinderei, și va mări volumul de
muncă depus pentru o anumită perioada de timp . Este posibilă integrarea unui calendar inteligent, care nu
va permite spre exemplu antrenorului să programeze un antrenament în timpul gărzii, în cadrul sistemului.
Dacă Energy Fitness va introduce un astfel de sistem inteligent, majorarea eficienții al angajaților
este garantată. Și la rîndul său fluxul de oameni va crește ce va mări dobînda întreprinderii. Cea mai bună
reclamă es te serviciul oferit de calitate superioară, iar ca serviciul oferit să fie de calitate înaltă trebuiește
optimiz at lucrul angajatului la maxim. Iar pentru optimizarea lui se va efectua proiectul dat, care va fi un
pas major pentru început pentru compania Energy Fitness, apoi pentru companiile adversare, iar ca la sfîrșit
pentru toată industria. Care va atinge înălț imi neștiute pe piața economiei și în viața tuturor cetățenilor.

13

1.2 Descrierea sistmelor existente
În prezent sunt mai multe sisteme informaț ionale pe diferite platforme care oferă ac ces la astfel de
operațiun i care s -au abordat la tema de astăzi. Care îndeplinesc o parte din operațiunele sistemului propus
de către mine. Mai departe vorm vorbi despre două sisteme, care se consideră a fi platfor me sigure.
EMPY este un sistem care oferă instrumente inteligente de management a resurselor umane. El te
ajută să te sincronizezi cu colegii tăi cu ușurință. La fel gestioneaz ă toate cererile î ntr-un singur loc. Empy
este bine venit doar pentru companii mici sau medii, deoarece baza lor de date nu permite unui flux enorm
de informație. De la 5 pînă la 100 de oameni în cadrul companiei EMPY poate prelucra informație.
Oferă o administrare ca niciodată atît de ușoară al echipelor cum spun însăși sursele pri ncipale ale
lui EMPY. Oferind ca echipele să fie cu mult mai agile. Dă posibilitate să fii într -un pas cu echipa ta 24/7,
datorită administrărei distante prin intermediul sistemului. Oferă compatibilitate cu toate dispozitivile care
au acces la internet , la discreția angajatului rămîne de pe ce platformă să acceseze aplicația.
În mare parte acest sistem operează mai mult cu cererile oferite de către angajat. Ca angajator poți
aproba sau respinge cererile ang ajaților printr -un singur click, conform figurei 1.1.

Figura 1 .1 – Pagina cu cereri

14

Angajatul poate trimite o cerere cu o careva sugestie sau propunere, la rîndul căruia trebuie să
aștepte aprobarea sau negarea cererii de către angajat. La rîndul său sistemul va notifica starea cererii astfel
cum este reprezentat conform figurii 1. Sistemul are o interfa ță prietenoasă pentru înlocuirea foilor de calcul
care s -au folosit anterior pentru administrarea personalului companiei.
Sistemul oferă informație detaliată despre starea fiecărui angajat în parte con form cererilor trimise.
Astfel este posibilă o adminis trare mai bună a angajaților, văzîn d fiecare în ce postură se află, conform
figurei 1.2.

Figura 1.2 – Pagina cu statul fiecărui angajat
Noi vedem cum se reflectă pe aplicația web statu tul angajaților . În drept cu numele angajatului se
reflectă statu tul lui, prin vizualizarea cu diferite culori ca să fie mai vizibil și mai informativ în ce stare se
află. În urma abilităților descrise al sistemului dat, putem să tragem concluzia ca angajatorul duce evi dența
mult mai eficient, fiindcă știe ce se în tîmplă cu fiecare din subordonații lui. El poate vedea cine la moment
este în cadrul muncii și ce funcție îndeplinește.

15

Plusurile majore al acestui sistem este transparența și simplitatea cu care el îndepline ște sarcinile
propuse. Și cu o astfel de interfață intuitivă va putea manevra oricare angajat, de pe orice dispozitiv.
ERPNext este o sistema ERP care este preconizată pentru planificarea resurselor, accelerarea
proceselor,care se petrec în busine ss. Cu s istemele ERP putem micșora impactul negativ al omului și
optimizarea funcționării companiei, în interiorul cărora sunt multe de partamente, cu mulți angajați, ce
putem vedea în figura 1.3.
Dacă să ne clarificăm ce sunt sistemele ERP, atunci aceasta un comp lex vast de măsuri:
– crearea unui model pentru gestionarea tuturor fluxurilor;
– furnizarea unui departament IT cu drepturi depline;
– instruirea utilizatorilor pentru tot de ce este nevoei.

Figura 1.3 – Schema ERP
ERPNext ajută la administrarea întreprinder ilor mici si medii (SMEs). Pentru a înregistra toate
acțiunele (tranzacțiile) în cadrul companiei într -un singur sistem. Cu ERPNext companiile au posibilitatea
de a lua decizii informate, bazate pe fapte la timpul potri vit pentru a fi competitive. Aceasta servește ca o
coloană vertebrală a întreprinderii care adaugă forță, transpareță și control asupra creșterii întreprinderii.

16

ERPNext te ajută să:
– urmărire șt facturil e și achităril e;
– cunoașt i cantit ățile de produs ce se află in stock;
– administr ezi salariz ările al angajaților;
– urmarire ști bugetul și cheltuielil e;
– pregăt ești cotații e;
– atribui sarcini angajaților și să le urmărește;
– mențineți o bază de date cu toți clienții, furnizorii și persoanele de contact.
În ERPNext ca unealtă de lucru poate fi folosit instrumentul ToDo, unde pot fi introduse sarcinile
sau activitățile care trebuiesc îndeplinite în viitorul apropiat. În aceasta listă ToDo noi putem vedea toate
activitățile care sunt alocate pentru angajat și de către angajat cum se vizualizeaza in figur a 1.4.

Figura 1.4 – Unealta ToDo
Totodata după crearea unui ToDo -list userul alocat va primi notificări, pentru menținerea
angajatului la curent cu starea curent ă a sarcinilor puse . Aici le va putea vizualiza și interacționa cu ele ,
pentru sporirea efici enții lucrului. Sar cinele ne vizualizate vor fi marcate cu font -ul bolt și cu un marcaj
care este denumit status, care posedă 3 stări: open, cancelled și closed. Ficare status va avea culoarea lui
preconizat ă, la fel pentru optimizarea lucrului ca să fie clar iniți al pentru angajat (user) care nu au fost
vizualizate , conform figurei 1.5

17

Figura 1.5 – Notificări de la ToDo
La fel ERPNext mai are ca unealtă Notes (Notițe), unde userul poate face notițe în scopurile
proprii. Ar fi posibilă folosirea pentru salvarea a careva liste, parole des folosite, condiții, și documente
care trebuiesc păstrate sau împărtășite cu alți useri. Aceste notițe pot fi setate ca publice sau ca private, în
dependeță de scopurile dorite. În caz că notițel e sunt setate ca publice , este posibilitatea de a le împărtăși
altor useri în contextul aplicației ERPNext,conform figurii 1.6.

Figura 1.6 – Pagina cu Notes(notițe)

18

Notes mai are ca opțiune notificări, activarea acestei proprietăți ar asigura c a, de fiecare dată când
un utilizat or se conectează la contul să u, va exista o notificare pop -up pentru notă.
Compararea sistemelor se efectuează cu sistemele propuse anterior ce au multe comun cu sistemul
dat. Cum ar fi chat t-ul în interiorul sistemului, care ofera comunicarea deplină și a ccesibilă la distanță între
angajați și chiar cu straturile ma i superioare al întreprinderii. La fel oferă Dashboards , conform căr uia putem
vedea succesele fiecarui angajat în parte, în dependeț ă cu trăsăturile prestabilite de către antreprenor . Cu
ajutoru l lor noi putem constata progresul sau regresul pentru o anumită periaodă de timp.
Toate ele la sigur optimizează lucrul companiilor minimizînd factorul umane, care poate duce la eror i
și tendin țe de regres. Opțiunele care le oferă aceste sisteme sunt vast e, și pot fi adaptate după cerințele
întreprinderii, doar în c az că ea le poate realiza.
Dar cu toate că aceste sisteme oferă atît de multe opțiune nu le pot satisface la fel cum le face sistem ul
dat. El est adaptat la maximum pentru întreprindere și ofor mat în stilul și arhitectura ei.
Sistemul dat, este cu mult mai friendly pentru un angajat nou care doar a intrat în companie și dorește
să se acomodeze. Ofera o modalitate mai intuitivă de dash bord, la fel ofera liste care sunt realizate sub
formă de top, listele acestea se schimbă live în dependeță de datele care a u introdus angajații.
Secțiunea news are importanță majoră în sistem, datorită ei se efectuează răspindirea informației cu
viteza înaltă către utilizatorii sistemului.
Scopul sistemului este o ptimizarea lucrului al întreprinderii, oferind posibilitatea de a se dezvolta în
tempouri vaste. Ca regulă la aceste sisteme ajung cei, care deja le este deficil desinestătăr să ducă contul
fluxului de informației la toate departamentele al companiei . În c adrul unei concurențe aprige este nevoie
de un avantaj semnificativ, atunci o auto matizare competentă prin sistemul dat dominația din partea la
Energy Fitness va fi clară.
Obiectivele de dezvoltare în cadrul companiei Energy Fitness sunt:
– sporirea concu renței între angajați, prin intermediul publicării rezultatului fiecăruia;
– optimizarea lucrului al angajaților prin introducerea datelor în sistem al muncii efectuate;
– colaborarea extinsă între angajați sub formă de chat t-uri ;
– afișarea noutaților în cadru l lui Energy Fitness, ce va mări viteza de răspîndirea a informației ;
– crearea unui calendar pentru fiecare angajat în parte unde poate să își noteze activitățile sale.

19

1.3 Elaborarea specificațiilor tehnice
Vor fi cinci tipuri utilizatori care vor interac ționa cu sistemul: administratorul, administratorul
superior, antrenorul, managerul, marketer . Ei toți au utilizare diferită al aplicației, toți văd informația care
este deja introdusă pe platformă, dar abilitatea de a introduce informați a este diferită . Fiecare user în
dependență de funcț ie are posibilitățile lui de introducere , careva are mai multe, careva are mai puține.
Bagajul cel mai vast de abilități în aplicația dată o are administratorul superior , care operează cu toți userii
și informația introdu să de către ei , cum ar fi cu adăuga rea/ștergerea userilor noi ,pînă la redactarea oricării
informații care deja este introdusă de către ei.
Antrenorii au acce s doar la introducerea datelor ce țin de antrenamente personale pe care le -au
efectuat pe un anum it termen stabilit (o lună) , și evi dent vizualizarea datelor care au fost introduse de către
ei sau de către alți useri .
Managerii pot să introducă suma de bani încasată pe o anumită perioada de timp (o lună) , fiind banii
calculați din abonamentele vîndut e clienților. Marketer -ul poate introduce noutațile care se vor petrece în
viitor și event -uri (sunt niște activități pentru clienți din cadrul companiei) .
Cerințele funcționale ale aceste aplicații sunt :
– aplicațtia are pagină de lo gare/înregistrare;
– aplicația are pagină cu profil proriu;
– aplicația are pagină pentru departamentul antrenorilo r;
– aplicația are pagină cu liste în care se vor conține în formă descrescatoare cei mai buni antrenori;
– aplicația are pagină pentru departamentul managerilor;
– aplicaț ia are pagină liste în care se vor conține în formă descrescatoare cei mai buni manageri;
– aplicația are pagină cu noutați;
– aplicația are pagină cu noutațile și cu festivitățile din trecut;
– aplicația are pagină cu noutățile și cu festivitățile care vor fi î n curînd;
– aplicația are pagina cu contacte;
– aplicația are pagina cu Dashboards.
Cerințele non-funcționale ale aplicației:
– aplicația trebuie să se ruleze pe orice dispozitiv cu acces la internet;
– stilul aplicației în care va fi efectuat , trebuie să corespun dă cu al lui Energy F itness;
– aplicația trebuie să aibă o interfață friendly .

20

2 Modelarea și proiectarea sistemului
Una din laturile al sistemelor de astăzi pentru estimarea deciziilor este modelarea. Pentru a dezvolta
sistem progresist este necesar percepe rea modurilor de construire și folosire al modelelor. Însăși modelarea
reprezin tă o vizualizare a problemei în anumite moduri cum ar fi cel logic și matematic. Fiecare viziune
asupr a careva sisteme pot avea aspecte atît structurale cît și comportamentale. Iar modelele realizate pe
parcursul desfășurării unui sistem sunt doar niș te vizualizări abstracte ale sistemului.
Perioada de analiză al sistemului , crează cerințe asupra lui formînd niste modele vaste și planificate.
Modelele care sunt preocupate de an liza sistemelor, redau doar o viziune extern ă asupra lor, astfel l uînd în
conținutul principal ne atins.
Cînd se ajunge la etapa de proiectare al sistemelor, modelele redau mai multe părți care pot fi folosite
și ajustate pentru viitor. Ele pot să se ocu pe redistribuirea proceselor și stărilor în s istem, oferirea cerințelor
principale care pot fi întribuițate pe viitor. Nici partea fizică al sistemului nu rămîne de o parte.
În capitolul dat vor desfășura tema diagramelor UML, ce urmăresc misiunea de red are trăsăturilor
și caracteristicelor princip ale ale sistemului. Iar la rîndul lor prin subcapitole se va desfășura tema descrierii
al sistemului din mai multe puncte de vedere, cum ar fi cel comportamental și structural.
Unified Modeling Language (UML) este un limbaj care se ocupă cu descrierea mo delelor din mai
multe puncte de vedere și al specificațiilor pentru soft -ul care a fost ales. Pentru început, UML a fost creat
pentru a crea modele de Software, dar cu parcurgerea timpului el s -a strecurs și pri n alte sfere ale proiectării.
El a evoluat di n diverse limbaje, absorbind cele mai importante tr ăsături și parametri al fiecărui sistem în
parte.
Unified Modeling Language a avut ca bază dezvoltat ,reprezentările complexității ale aplicațiilor
orientate p e obiect (abstractizarea, modularitatea și mo ștenirea). Dar defapt UML, este mai presus decît
modele orientate pe obiect: ca o latură are d iversificarea oportunităților al model ării, deschizînd accesu l la
vizualizarea uneltelor software, dar totodată pe de altă parte putem folosi pentru proiecetele care nu au nici
o legătură cu sistemele orientate pe obiect, spre exemplu ( bazele de date ).
Aplicația principală în care se pot crea diagramele UML este E nterprise Architect. Enterprise
Architect ajută să urmă rești specificații la nivel înalt către modele de anali ză, proiectare, implementare,
testare și întreținere folosind UML, SysML, BPMN și alte standarde deschise. Enterprise Architect este un
instrument grafic multifunctional , proiectat pentru a ajuta oame nii de a crea sisteme sigure și deservite.

21

Folosind rapoarte și documentații inserate de clasă înaltă, se poate ușor de imaginat un tablou general
asupra sistemului.
2.1 Descrierea comportamentală a sistemului
Diagramele de comportamente accentuiaza cel mai importat de ce este nevoie să se produc ă în
sistemul modelat, în mare parte sunt uzate pentru afișarea funcționalității sale. Iar restul diagramelor (stare,
activitate și interacțiune) se folosesc pentru modelarea sistemului.
Cu redarea obiectelor vi zualizate la o anumită perioadă de timp se ocupă diagramele de colaborare.
În cele secvențiale este mai mult marcat acumularea cărorva obiecte pe unitate anumită de timp, care este
reflectat un anumit ciclu de viață al oricărui obiect. Axele verticale sun t reprezentate ca niște cicluri de
viață, care reflecta curgerea timpul.
Diagramele de interacțiune se concen trează mai mult p ărțile dinamice ale sistemului, arătînd cu m
interacționeaz ă obiectele între ele pentru asigurarea funcționalității. Diagramele de colaborare și cele de
secven țe reprezintă interacțiunele dintre obiecte care pot fi efectuate cu ajutorul diagramelor.
Diagramele de stare ofer ă descrierea claselor și schimbare valor ilor atributelor, implicînd diferențe
de comportare a obiectelor. Spec ificarea consecutivității stării, prin care trec obiectele și interact ționează
ca răspun s la activitățile de zi cu zi, la fel raspunsul la activitățile obiectelor la aceste evenimente. D iagrama
de activitate în care este prezentată dezmbembrare c areva activități în cîteva părți mai mici. Sub activitate
se subînțtelege specificarea îndeplinirii comportamentului sub formă de consecutivitate coordonată și
paralel emisă elementelor conduse. Diagramele de activitate se folosesc mai mult pentru modelare
procesel or bussines , proceselor tehnologi ce, calculări consecutive și paralele.
Pentru a realiza un sistem software este extrem de important să se decidă în ce se va utiliza sistemul
și activitățile lui. În proiectare UML este evident, că înainte de a dezvolta u n sistem, este nevoie de stabili t
comportamentul lui .
2.1.1 Imaginea generală asupra sistemului
Activitățile dintre un sistem și un user, sau alte p ărți ale acestui sistem reprezintă unul dintre cele
mai importante aspecte în asimilarea și prestabilirea cerințelor sistemului. Cu aceste aspecte se isprăve ște
foarte bine diagramele ale cazurilor de utilizare. Diagramele al cazurilor de utilizare reflectă r elația dintre
actori și precedenții săi, oferindule acces să descrie sistema la un nivel conceptual. Pr ecedenții sunt
posibilitățile unui sistem mode lat, datorită cărora utilizatorul poate primi un rezultat concret și calcular.

22

Precedenții corespund servic iilor sistemului , care corespunde la unu din variante de folosi te , și descrie un
exemplu tipic de sin hronizare a utilizatorului cu sistema. Funcțiile de bază al diagramei descriu
funcționalitatea și comportamentul, oferind acces utilizatorului și program atorului împreună să discute
proiectul sau sistema existentă. Atunci când se modelează un sistem care u tilizează o diagramă de cazuri
de utilizare, un analist de sistem urmărește să:
– separ e clar sistemul de mediul său;
– să determine actorii, interactțiunea lor cu sistemul și functționalitatea preconizată a sistemului .
Prima diagramă caz de utilizare reprezin tă ce tipuri de utilizatori pot fi în ac est sistem. Ca utilizator
poate fi administrator superior, administrator, antrenor, manager, marketer. Totul este reprezentat in figura
2.1.

Figura 2.1 – Tipuri de utilizatori
Următoarea diagramaă arată posibilităț ile actorului (Administrator Superior ) în cadrul sistemului .
Administratorul superior are posbilitate de logare, introducînd email și parola , prin urmare el primește
notificare pentru logare pe email. Logat în sistem admin istratorul superioar accesează ge stioanarea
utilizatoril or de pe platformă: antrenori ,marketeri,manageri. Poate verif ica datele , și în urma la toate
acțiunele enumerate are posibilitate de deconectare. Funcționalitățile date le putem vedea în figura 2.2 .

23

Figura 2.2 – Funționalitățile u nui administrator sup erior

Una din funcționalitățile al Administratorului Superior cum ar fi gestionare antrenori, își manifestă
abilitățile prin următoarele funcționalități . Administratorul superior are posibilitate de adăugare a unui
antrenor nou, ș tergere a unui antrenor existent și editarea datelor int roduse de către antrenorul existent .
În momentul adăugării unui utilizator nou din departamentul antrenorilor, administratorul superior
adaugă datele personale, pentru a optimiza timpul utilizatorului : nume ,prenume, nr de telefon și poate
adăuga o poză.
Astfel cînd administratorul superior adaugă desinestătător un utilizator nou, în cazul nostru un
antrenor, el ușureaz ă lucrul pentru e l. Ca utilizatorii să se încadreze în sistem treptat, fiindcă nu to ți sunt
adaptați la sistemele de operare contempo rane, astfel le va oferi mai mult timp pentru adaptare.
Iar abilitatea de editare de către administratorul superior oferă siguranță ca datele care au fost
introduse de către utilizatori (antrenori), este ve ridică 100%. Toate acest ea funcționalități sunt reprezentate
în figura 2.3 .

24

Figura 2.3 – Gestionare antrenor

În figura următoare sunt reprezentate funcționalitățile marketeril or. Pentru început el are nevoie de
logare în aplicație, în aplicație este lo g-in cu ajutorul email și parolei, ca extinderea este accesibilă reținerea
datelor. În urma logării maketerul își acceseaza pagina personală, de unde manevrează cu toate abilitățile
de care el dispune ca user în sistem.
Pentru început marketerul poate să acceseze notes și să redacteze informațiile personale.În notes el
își poate face notițe personale și careva mențiuni.Tot ce se notează în notes rămîne privat, și nu se
vizualizeaza la alți utilizatori al sistemului.
La redactarea datelor personale el își poate schimba numele, prenumele, nr. de telefon și schimbarea
pozei principale de pe profil, care o vizualizează alți utilizatori . Redactarea datelor personale, pentru
îndeplinirea lor , nu este nevoie de acordul administratorului superios, toate datele le poate modifica singur
în caz că a greșit cu ceva administratorul superior cînd a adăugat singur pentru crearea contului .
Prin urmare el poate accesa pagina cu noutăți, unde poate manevra cu adă ugarea noutăților, ștergerea
lor, adăugarea participanților și ștergerea participanților. Funcționalitățile legate de participanți sunt la un
nivel mai înalt de importanță, fiindcă intercaționează direct cu alți utilizatori al sistemului . Participanții îi
adaugă inițial la crearea noutaților , sau pe parcurs cînd al ți useri își propun candidatura pentru a participa

25

la organiza rea festivității date. Astfel marketerul îl adaugă în sis tem și el se vizualizeaza acolo, conform
figurii 2.4.

Figura 2.4 – Funcționalitățile marketerului

Administratorul are mai puține abili tăți în sistem, dar ne cătînd la as ta el nici nu are nevoie de alte
funcționalități, el doar urmărește activitatea celorlalți angajați în cadrul companiei prin intermediul
sistemului , pentru a coordona și verifica fiecare angajat în raport cu rezultatele lui pentru luna curentă . În
sistemul dat el are posibilitatea de logare, care se efectueaza prin introducerea e -mail și a parolei , la fel
fiind generată automat de către ad min superior .
La fel poate accesa chat t-ul pentru a interacționa cu alți utilizator i din sistem .Chat t-ul fiind ca o
ramură în intercațiunea administrației cu angajații săi. Astfel colaborarea trece la un nou nivel în structur a
internă a companiei . Confor m figurei 2.5.

26

Figura 2.5 – Funcționalitățile administratorului

Antrenorul în sis temul dat deține un colaj de funcțional ități mai vast e ,care îi permit mai bine să
manevreze cu datele introduse de el personal . Pentru început el se loghează prin email și parolă, parola fiind
inițial generată de către administratorul superior iar după la discreția lui schimbată. Prin urmare el are acces
la pagina personală, de unde el poate redacta datele personale (numele, prenumele, nr.de telefon , e-mail și
poza personală), introduce numărul de antrenamente personale care au fos t petrecute de către el în cadrul
companiei și accesarea calendarului personal.
Accesî nd calendarul personal el își poate nota ce evenimente se vor petrece în viitor (antrenamente
personal e, gărzi , instructaje), pentru a le sinhroniza pe toate , ca să nu se suprapună dupa timp una peste
alta. Este o abilitate destul de utilă, fiindcă înscrierea în calendar de către antrenor evenimentelor sale se
efectua ează în carnet, iar acum va fi posibil scrierea lor în sistem, ce va optimiza considerabil timpul al
antrenorilor. Antrenorul mai are acces la cha tt-ul personal de unde poate primi și transmite mesaje la ceilalți
utilizatori ai sistemului. Chatul va apărea ca o fereastră care se suprapune asu pra paginii într -o anumită
parte a ecranului.
El la fel poate accesa pagina cu noutăți de un de își poate propune candidatura pentru creare a
evenimentului, dar în caz de respingere a candidaturii lui îi va apărea în notificări nu poate fi atriubuit
acestui eveniment, totul fiind reprezentat în figura 2.6 .

27

Figura 2.6 – Funcționalitățile antrenoru lui
Managerul efectueaza logarea prin introducerea email și a parolei. Astfel el accesează pagina
personală unde poate indica suma incasată de bani pe o anumită perioadă de timp. Evident acolo el poate
redacta datele personale, și accesa fereastra cu note s. El are chat t unde poate interacționa cu alți utilizatori
și vizualiza noutățile care se petrece în cadrul companiei , conform figurei 2.7.

Figura 2.7 – Funcționalitățile managerului

28

2.1.2 Modelarea vizuală a fluxurilor
Sub formă de activitate, înțeles ul specificației al executorului de compartament sub formă de
coordonare consecutivă și paralelă al elementelor subordonate – interconectate de fluxurile care merg de la
ieșirile unui nod la intrările altuia. Diagrama de activitate se folosește la modelare a proceselor busines s,
proceselor tehnologice și calculări consecutive și paralele . Diagramele activitățolor sunt compuse dint r-un
număr redus de figuri și legături de săgeți.
Este reprezentat procesul de logare a unui utilizator. Pentru începută este prez entată starea de logare
care este urmată de două activități în paralel: introducerea email și a parolei. În caz că logare parcurge cu
succes va urma activitatea pornire pagina inițială, în caz contrar va avea loc întoarcerea la ac tivitatea logare ,
conform figurei 2.8 .

Figura 2.8 – Logarea utilizatorului

29

Diagrama de înregistrare a unui utilizator este redată în figura 2.9. Aici este reprezentat cum are loc
înregistrarea utilizatorului și prin ce stări trece el ca ea să aibă loc reușită . Ea trece prin star ea activitatea
generarea parolei, starea activitatea introducerea email,starea activitatea atribu irii departamentului și starea
activitatea apăsarea butonului de înregistrare.
În caz că a eșuat înregistrarea unui nou uitiliza tor în sistem, sistema întoarce din nou la etapele
inițiale de înregistrare. În caz contrar , înregistrare reușită trimit e utilizatorului datele de logare pe poșta lui
personală .

Figura 2.9 – Înregistrarea utilizatorului de către admin superior

În figura următoare, are loc adăugarea angajatului la un eveniment în cadrul companiei, pentru
clienți . Aici sunt partajate 3 partiții: angajat, server, marketer. Un angajat , cum ar fi un antrenor , apasă
butonul pentru participare la festivitate, mai departe serverul verifică angajatul și datel e lui personal e,
efectuînd transmiterea cerer ii către marketer.
Aici deja marketerul confirmă c ă a primit cererea de la angajat în push notification și decide dacă
permite accesul lui la evenimentul preconizat, prin acord sau dezacord. Rezultatul deciziei al marketerului,
angajatul vede deja la el în push -notification dacă a fost respins sau acceptat la participarea pentru
evenime ntul curent, conform figurei 2.10.

30

Figura 2. 10 – Colaborarea angajatului la eveniment

Mai departe este reprezentat cum trec s tările de activitate pentru adăugarea unei noutăți sau
eveniment pe pagina news. Paginea news reprezintă screen -ul unde au loc vizualizarea tuturor noutăților și
evenimentilor curente din cadrul companiei, care poate fi accesată de oricare utilizator al s istemului.
Pentru a posta un astfel de eveniment sau noutate este nevoie ca m arketerul să acceseaz e pagina
personală, de unde are acces la adăugarea unei eventualitați noi pe pagina news.
Aici el acceseaza starea (activitatea apasă butonul crează noută ți), care îi oferă posibilitatea de a
introduce textul pentru eventualitatea curentă (unde va fi desig ur un număr limitat de simboluri ca textul să
nu fie prea vast și greu de citit pentru alți utilizatori), introduce imaginea (aici utilizatorul va avea
posibilitatea de a introduce imagini de format jpg pentru o vizualizare mai completă a evenimentului cum
el se va reprezenta) și adăugarea angajaților la organizarea evenimentului dat (principiul dat a fost descris
mai sus cum are loc adăugarea sau declinare a cererii).
După ce au fost întreprinse toate măsurile pentru publicarea unei noutăți are loc publica rea
evenimentu lui sau noutății, care va fi afișat în format standart care este impus de către sistem. Totul este
prezentat în figur a 2.11.

31

Figura 2.11 – Adăugarea

2.1.3 Stările de tranzacție al sistemului
Diagramele de stare distrubie varietate modelărilor a stărilor în care se poate afla un obiect.
Diagramele de stare sunt preconizate să reflecte stările diferite al obiectelor în care se pot afla ele. Acestea
diagrame se folosesc pentru a descrie ce dinamică are sistemul dat . Diagramele de stare esențial sunt
formate din două concepte importante: starea ei care caracterizează semnificația obiectelor, și evenimentele
care sunt formate din stimulatori exte rni, care acționează asupra obiecte și aplică tr ecerea lor.
Mai departe e ste reprezentat procesul de logare a unui utilizator. Procesul dat este format din patru
stări de bază: folosirea aplicației în urm căruia urmeaza starea de logare care este formată d in dou ă sub-
stări, apoi are loc starea conectare și închiderea sesiunii. Toate acțiunele duc la stare finală, dar în caz
contrar cîn utilizatorul refuză să se logheze , pe el îl aruncă direc t la starea închiderea sesiunii, conform
figurii 2. 12.

32

Figura 2. 12 – Logare
Diagrama de stări care ne reprezină adăugarea unui angajat este compusă d in: starea inițială ,starea
simplă de logare, administrare angajat în urma accesului la profil , adăugarea angajat, editarea datelor
angajat și ștergerea angajat. În caz că are loc o logare eronată, sistemul întoarce utilizatorul la logare repetată
pentru a introduce datele corecte.
Din operarea datelor la adaugarea angajat fac parte 2 stări simple și una compusă : de editarea datelor
personale al angajaților, de ștergerea datelor personale al angajaților în caz că au fost introduse greșite și o
stare compusă de adăugare a unui angajat cu substări (care se regăsește a fi una din cele mai importante din
sistemul dat). Starea compusă de adă ugarea angajat este compusă din urmă toarele subs tări: stare inițială,
generare parolă, adăugare parolă, adăugare contact și s tarea finală care închide procesul procedurilor din
cadru sistemului .
Starea de finisare a sesiunii are loc în urma deconectării utilizatorului de la sistem și baza de date ,
după care urmează starea finală . Toate activitățile care au fost descrire mai sus, sunt reprezentat e în
continuare în figura 2.13.

33

Figura 2. 13 – Adăugare angajat

2.1.4 Descrierea scenariilor de utilizare al aplicației
Diagrama de secvență se folosește pentru concret izarea diagremelor de caz, mai detaliat descriu
logica scenariilor de folosire. Acestea sunt benefic e pentru măsurile de documentare al proiectului din punct
de vedere al scenariilor d e folosire. Diagramele de secvență ca regulă con țin obiecte care interactioneaz ă in
limetele scenariului mesajelor, cu care ele se schimbă și întorc rezultate legate de mesaje.
Adesea întorcîndune la rezultate , ele au valoare doar în cazul cînd ele nu sunt evidente în context.
Obiectele se se marcheaza cu drepturnghiuri, cu nume accentuate, ca să le diferențiem de la clase.
În figura 2.14 este descris prin intermediul diagramei de secvență cum are loc logarea antrenorului.
În diagrama dată este doar un actor care se numește antrenor și două obiecte pagi na de înregistrare și
serverul. Antrenorul complete ază datele pentru logare , acestea date se transmit către server în urma căruia
el le verifică, iar apoi returneaza răspuns către antrenor, prin intermedi ul paginei de logare .

34

Figura 2.14 – Logarea antre norului
Conform figurii 2. 15, la noi este desfășurat adăugare angajat sub formă de diagramă de secvență.
Aici avem doar un singur actor admin superior, si 4 obiecte ( pagina profilului personal, fereastra
adăugare angajat, fereastra adăugare poză, server). Actor acceseaz ă obiectul fe reastra adăugarea angajat,
în urma cărora el introduce date personale al angajatului, apoi el acceseaz ă fereastr a adăugă poza pentru a
adăuga poza angajatului.
În diagramă se observă următoarele interacțiuni:
– apăsarea butonul c u liste angajat() ;
– afișare angajat() ;
– crează() ;
– introducere nume() ;
– introducere prenume() ;
– introducere număr de telefon() ;
– introducere departament() ;
– introducere filială() ;
– adăugare poză() ;
– adăugare() ;
– adăugare poză() ;

35

– poză adăugată() ;
– aplicarea cererii() ;
– adăugare angajat() ;
– verificare date() ;
– adăugare angajat() ;
– adăugare angajat() ;
– adăugare angajat().

Figura 2. 15 – Adăugare angajat
2.1.5 Fluxurile de mesaje și legăturile dintre componentele sistemului
Diagrama de cooperare are menirea de descriere al comportamentului a sistemului la nivel de
obiecte independente, care se schimbă între ele cu mesaje, pentru a atinge scopul principal sau de a realiza

36

careva variante de exploatare. Specificare la multiple obiecte în diferite clase, împreun ă colaborînd cu
scopul de realizare unor variante private pentru folosire in context general al sistemei de modelare.
Este reprezentat sub formă de diagramă de colaborare cum inregistreaz ă banii adunați pe o anumită
perioadă de timp, de către manager. Pentru început acces ează butonul de încasare, unde el introduce suma
cîștigată, apoi introduce perioada de care a avut nevoie ca să adune acești bani , și salvează date pe pagina
de încasare. Datele sunt transmise către server, serverul verifică și întoarce răspuns afermativ sau negativ ,
conform figurei 2.16 .

Figura 2. 16 – Adaugarea banilor în sistem de către manager
2.2 Relațiile de dependență între componentele sistemului
Diagrama de componente este un element al limbajului de modelare UML, o structură statică de
diagram e care arată dezbinarea sistemei de programare în structure de componente si rețele între
componente. În calitate de componente fizice pot fi fișiere, bibli oteci, modele,etc.
Cu ajutorul diagramelor de componente reprezentăm încapsularea claselor împreun ă cu interfața
superfecială , porturile și structurile interne. Componentele se leagă prin dependențe, cînd se leag ă
interfața necesară unui singur component cu deja interfața altuia component existent. Astfel se ilustrează
relațiiile client -source între dou ă componente.
În diagrama de componente dată reprezentată sub figura 2.17, arată dependența aplicației de
router, care face legătura direct cu rețeaua noast ră. Odată ce avem acces la rețea noi putem vizualiza o
parte din opțiunele noastre (Profile page, Co ntact page, Dashboards).

37

Figura 2. 17 – Accesarea rețelei
În figura 2. 18 este reprezentată o diagramă de componente , care arată în ce modalitate se accesează
baza de date Fauna DB. FaunaDB a fost aleaasă ca o bază de date sigură și free.

Figura 2. 18 – Accesarea bazei de date

38

2.3 Modelarea echipamentelor mediului de implementare
Simularea desfășurată fizic a artefactelor pe noduri se denume ște diagrama de plasare. Cum ar fi
pentru a descrie un web -site, diagrama de plasare trebuie să ne arate care apar ate există( web -browser,
server bazei de date, serverul aplicatiei) , care componente al aplicației (artefacte) lucrează în fiecare nod
și cum diferite bu cle al acestui complex se leag ă unul cu altul.
Nodurile reprezintă paralelipipede dreptunghiulare cu ar tefacte, situate în ele, vizualizate sub
form ă de pătrate. Nodurle po t avea subnoduri, care reprezintă paralelipipede dreptunghiulare găzduite. Un
singur nod al diagramei de plasare poate conceptual s ă reprezinte multiple noduri fizice, așa cum ar fi un
grup de servere de baze de date. Există două tipuri de noduri:
– nodul dispozitivului;
– nodul mediului de îndeplinire.
Nodul dispozitivului reprezintă resurse fizice de calcul cu memorie și servicii propr ii. În
continuare e ste reprezentată o diagramă de plasa re, care conține un canal fizic ce po ate schimba
informația între nodurile serverului, monitorului, tastaturei, laptopului,etc ., conform figurei 2.19.

Figura 2. 19 – Canalul fizic pentru schimbul de informație al aplicației

39

3 Realizarea sistemului
Sistem ul informatic pentru evidență a resurselor umane în cadrul întreprinderii Energy Fitness se
dezvoltă sub formă de aplicație web. O aplicație web este un client -serve r în care un client interacționează
cu un server web folosind internetul. Logo -ul aplicație i web este distribuit între server și client, schimbul
de date se efectuează prin rețea. Ac easta înseamnă că aplicațiile web oferă servicii pe mai multe platforme.
Există un avantaj semnificativ al construirii aplicațiilor pe bază de web pentru a sprijini funcțiile
standarte ale browserului, este c a funcțiile trebuie să fie îndeplinite indiferent de sistemul de operare al
clientului. În loc să se scrie diferite versiu ni pentru Microsoft Windows, Mac OS X, GNU / Linux și alte
sisteme de operare, aplicația es te creată o singură dată pentru o platformă arbitrară și dislocată la ea. Cu
toate acestea, diverse implementări de HTML, CSS, DOM și alte specificații , în browsere pot cauza
probleme în dezvoltarea aplicațiilor web și a suportului ulterior. În plus, capac itatea utilizatorului de a
configura multe setări ale browserului (de exemplu, dimensiunea fontului, culorile, dezactivarea suportului
de script) poate interfera cu funcționarea corectă a aplicației. Conform figurei 3.1 este reprezentat modul
de lucru unui web server.

Figura 3.1 – Structura de lucru al web aplicațiilor
Elementele necesare pentru ca utilizatorul să opereze cu aplicația web sunt un browser, un server
web (partea serverului), un protocol de interacțiune client -server (HTTP) și limbajul de ma rcare pentru
crearea de documente (HTML). În continuare ca aplicația să devină accesibilă , este nevoie ca ea să fie
plasată pe serverul web . După ace asta, aplicația va primi adresa sa unică în cadrul protocolului HTTP.
Operînd cu această adresă, utilizato rul poate accesa aplicația . Pentru a face acest lucru, el trebuie să
acceseze un browser (aplicația client) și să introducă adresa aplicației web. În cazul da t, browserul va genera
o solicitare către server și o va trimite utilizând protocolul HTTP.
Pentru realizarea apicației noastre, care este de tip web, se utilizează următoarele tehnologii și
servicii: node.js , react, htmll, css, Javascript, FaunaDB și zeito. Node.js este o platformă de programare

40

bazată pe tehnologia V8 (care transformă Javascript în cod mașină) , transformînd Node.js dintr -un limbaj
de spectru îngust, în unul cu uz general. Datorită la Node.js, Javascr ipt are posibilitatea de a interacționa cu
dispozitive input/output print API său (scris în C++), conectarea bibliotecilor externe scrise în diferite
limbaje, asigurînd chemarea lor prin JavaScript -code. Node.js se folostește predominant pe servere,
îndepl inind rolul web-serverului, dar mai este posibilitatea de dezvoltarea a Node.js și ca versiune desktop
(cu ajutorul NW.js, AppJs sau Electron de la Linux , Windows și MacOS).
Node.js este proiectat pentru construcția aplicațiilor de rețea scalabile. În pre zent aceasta se află în
contrast cu modelele de concurență, în care se folosesc OS thread. Thread networking este relativ ineficient
și greu de folosit. Cu atît mai mult utilizatorii al Node.js, nu au grijă de blocarea procesului , deoarece nu
există bloca je. Aproape nici o func ție al Node.js nu execută direct I/O, astfel proceseul niciodata nu se
blochează. Ca prin urmare, sistemele scalabile sunt bine venite pentru dezvoltarea lor in Node.js. El este
influențat de așa sistem cum sunt Ruby’s Event Machine și Pythno Twisted. Numai că Node.js duce
modelul de eveniment ceva mai departe. Prezintă o buclă de evenimente ca o construcție de execuție în
loc de biblioteci.
În cazul dat, Node.js s -a folosit pentru rularea librăriei WebPack care oferă un p roces de
transformare, pentru ca aplicația să poată deschidă fișierele direct din Browser .
Javascript s -a folosit ca un limbaj standartizat pentru web -browser, cu care s -au construit interfetile
dinamice pentru web -pagini. El susține stilu l orientat pe obiect, im perativ și funcțional. Ca regulă Javascript
este folosit ca un limbaj care poate fi introdus pentru accesul la obiectile aplicației. Ascupra la Javascript
au avut influență mai multe limbaje, care au avut ca scop să îl facă asemănăto r cu Java, dar totodată să fie
ușor de folosit pentru neprogramatori.
Aplicațiile pe limbajul dat se numesc script -uri. Ele pot fi introduse în HTML, ca să fie automat
rulate la accesarea web -paginii. Scripturi -le se răspîndesc și se îndeplinesc ca un tex t simplu, ele nu au
nevoie de o anumită pregătire, sau de o anumită compilare. Aceasta și îl diferă în mare parte de Java. Astăzi
Javascript poate fi accesat nu numai in browser, dar și pe servere , sau pe oricare alt dispozitiv care deține
aplicație speci ală pentru prelucrarea JavaScript. Exemple de așa aplicații sunt:
– V8 ( Chrome și Opera );
– SpiderMonkey ( FireFox );
– Trident și Chakra pentru diferite versiunei de Internet Explorer.
HTML l -am folosit ca un limbaj pentru marcarea fișierelor. Limbajul dat se f olosește de majoritatea
paginilor -web pentru descrierea marcajelor . HTML se interpretează de către browser, iar rezultatul primit
în urma intrpretării formatării textului , se afișează pe ecranul monitorului sau oricărui device. Ca principiu

41

de bază HTML este format din teg -uri pentru marcare documentului. El este format dintr -un set de elemente
, în urma cărora începutul și sfîrșitul fiecărui element este notat printr -un anumit t ag.
Iar CSS s -a folosit ca un limbaj formal pentru descrierea aspectului al documentului, scris cu ajutoru
limbajului de marcare. Predominant el se folosește ca un mod de descriere, oformării aspectului al web –
paginii, scrise cu ajutorul limbajelor HTML sau XHTML.
În lucrarea dată React s -a folosit ca o librărie pent ru afișarea datelor în aplicație. Rea ct este o
biblioteca care permite programatorului să dezvolte în cadrul aplicației interfața web -paginii. La fel React
se dezvoltă , se susține de către așa companii ca Facebook , Instagram și alte companii/programatori. Scopul
principal al lui, este asigura rea unei vitezi înalte, simplități și scalabilitate.
El inițial a fost proiectat în așa mod, ca să fie posibilă introducerea lui treptată. Cu alte cuvinte se
poate de început cu ceva simplu și de introdus doar acelea fu ncții de care aveți nevoie.
La dezvo ltarea aplicației -web este folosit arhitectura JamStack. Cînd merge vorba despre JamStack,
nu se referă la o anumită tehnologie, este o nouă cale de creare a web -paginilor și aplicațiilor care pot oferi
o performanță ma i bună , o securitate mai înaltă, un preț mai mic la volum și o experiență mai bun ă la
dezvoltarea ei. Paginile pre -rendered pot fi mărite cu JavaScript, mărite capacitățile browser -ului și
majorate serviciile accesibele prin API.
Unu din servicii care s -au folosit a fost Zeit .co, îndeplinind funcția de hosting. Zeit.co este o
platformă pentru pagini -web statice și Funcții Serverless. Aceasta oferă programatorilor host pentru
JAMstack web -pagini și web -servicii pentru implimentare continuă, scalare automată, nu necesită
supraveghere și toate nu au nevoie de configurare.
În caz că ești abonat la ZEIT, tu poți folosit integrările Git cu GitHub, GitLab sau Bitbucket pentru
implementarea unor proiecte existente, atunci cînd implimentezi la fiecare accesare pentru selectarea
repozitoriului de pe G it profilul tău.

3.1 Proiectarea bazei de date
Pentru dezvoltarea aplicației s -a folosit baza de date FaunaDB. În linii generale ,bază de date
reprezintă o sutructură organizată, care are ca scopul păstrarea, modificarea, și prelucrarea informațiilor
strîns legate una de alta , predominant în cantități majore. Bazele de date ca regulă se utilizeaza pentru site –
uri dinamici cu volume mari de informație, ca regulă acestea sunt: internet magazinuri, site -uri corporative,
portaluri.

42

FaunaDB este o bază de d ate serverless de nivel mondial care oferă acces permanent, cu rețineri
minimale la accesarea datelor și fără sacrificări de volum al lor. Aceasta elimină straturi de cod din aplicație
pentru prelucrare manuală al erorilor de date, securitate, creării a u nei experiențe prieteno ase de utilizare
de către dezvoltatori și utilizatori.
FaunaDB folosește API gen cum sunt GraphQL ce face lucrul mai productiv, modele de date
relaționale, documente și grafuri de care ai nevoie, operațiuni livrate gratis , conform figurei 3.2.

Figura 3.2 – Pagina de pornire FaunaDB

FaunaDB transformă tradiționalul DMBS intr -un Data API, ce oferă toate capa citățile un ei baze de
date de tip vechi, fără sacrificare în flexibilitate,scalare și performanță. FaunaDB și -a inspirat funcț iile de
bază din Calvin. Principalele elemente din ea includ:
– multiple modele de manipulare cu datele personale (relațional, document și graf);
– multiple API pentru accesarea datelor, ce includ GraphQL nativ și DSL -cum ar fi un limbaj de
interogare funcțion al, pentru mai multă productivitate în dezvoltare;
– o puternică ierarhizare in date, cu izolare pe nivele de ranguri de la snapshot la strictă serializare ;
– crearea cu incorporări multiple cu QoS dinamic.

43

Pentru conectare la bază de date operăm cu următoare a funcție.
import { Client } from 'faunadb'
let client = new Client({ secret: process.env.FAUNADB_SECRET })

Pentru executarea cerințelor către baze de date, se folosește limbajul FQL. Fauna Query Language
este un API nativ pentru cereri din FaunaDB. Ace astă secțiune susține referințe sub formă de documentații
pentru date si funcții de tip FQL. Deși nu este un limbaj de programare cu scop general, acesta oferă o mare
parte din funcționalitatea preconizată de la unul. Permite o manipulare complexă și prec isă și regăsirea
datelor stocate în FaunaDB.
import { Client, query as q } from "faunadb"

let res = await client.query(q.Map(
q.Paginate(q.Match(q.Index("branches"))),
q.Lambda("X", q.Get(q.Var("X"))),
))

Ca model de siguranță pentru bază de date s -a folosit ABAC(Attribute -based acces control), este un
model alternativ de securitate bazat pe principiul (totul sau nimic). El este deobicei folosit în aplicații
pentru restricționarea accesului la anumite date bazate pe rolul utilizatorului. Ab ac este o extensie anumită
la RBAC( Role -based acces control), unde utilizatorul are roluri atribuite care îi oferă anumite privelegii.
Plusurile ABAC constă în privilegiile date , care pot fi dinamic diterminate bazate pe atributile
utilizatorului, docume ntele pot fi accesate sau modificate sau contextul în timpul tranzacției. Conform
figurei 3. 3 noi putem vedea cum funcționează modelul ABAC în contextul aplicației.

Figura 3. 3 – ABAC în aplicație

44

Utilizatorul încercînd sa citeasca sau să scrie careva d ocumente în aplicație, ABAC la fiecare apelare
a bazei de date verifică ca utilizatorul să aibă acces la obiectele din ea.

3.2 Descierea la nivel de cod
React folosește limbajul de programare așa numit JSX, care se aseamănă cu HTML, dar lucrează în
JavaScript ce îl difernțiază de HTML. React reese din principiul că, logica la rendering este strîns legată
cu logica la UI: cum se prelucrează evenimentele, cum starea se modifică în timp și cum datele se pregătesc
pentru afișare.
În loc să divizăm forța t tehnologiile, punînd marcajele și tehnologiile în fișiere diferite, React
divizează responsabilitatea cu ajutorul unităților care sunt slab legate, numite (componente), care conțin U
marcaj și U logică.
Pentru logarea securizată a utilizatorului în sis tem se folosește Serverless Function ( funcția scrisă
în JavaScript și executată pe host -ingul zeit.co). Funcțiile ne permit să implementăm logica care nu p oate
fi executată în browserului utilizatorului din motive de securitate .
În secvența următoare d e cod putem vedea cum are loc conectarea la bază de date folosind cheia
stocată a fișierului .env
let client = new Client({ secret: process.env.FAUNADB_SECRET })

Verificarea corectitudinei a parolei introduse de către utilizator este reprezentată în sec vența
următoare de cod.
let data = await client.query(
q.Login(q.Match(q.Index("unique_User_username"), req.body.username), {
password: req.body.password,
}),
)
let accessKey = data && data.secret
res.status(200).json({ accessKe y })

În caz că parola este introdusă greșit sau util izatorul dat este deactivat de administratorul superior ,
retunrează o eroare, astfel cum este prezentat în secvența următoare de cod.
if (err.requestResult && err.requestResult.statusCode === 400) {
return err.message === "authentication failed"
? res.status(401).json({ error: "incorrect username or password" })
: res.status(400).json({ error: err.message })
}

45

Pentru navigare între screen -urile aplicației, cum ar fi pagina pe rsonală sau lista de angajați, folosim
librăria react -router. Următoarea secvență de cod determină că pentru URL “/profile/<identificatorul
angajatului>” să se deschidă componenta profile.
<Routes>
<Route path="profile/:userId" element={<Profile />} />
</Routes>

Librăria React manipulează cu fișiere scrise în format special de developer -ului aplicației, aceste
fișiere se numesc componente. În exemplul următor de cod este reprezentat componentu care afișează poza
de profil a utilizatorului, sau dacă poza l ipsește o figură generică cu inițialele utilizatorului.

import React from "react"
import clsx from "clsx"

export default function Avatar({ user, className }) {
let abbr = user.fullName
.split(" ")
.map(x => x[0].toUpperCase())
.join("")

return user.profilePhoto ? (
<img
className={clsx("rounded -full", className)}
src={user.profilePhoto}
alt={user.fullName}
/>
) : (
<div
className={clsx(
"rounded -full text -gray-100 bg-orange-600 flex",
className,
)}
>
<div className="m -auto">{abbr}</div>
</div>
)
}

Pentru afișarea pe ecran a graficelor este folosită librăria (recharts). În următoarea secvență
de cod este redat un exemplu de grafic folosit pentru afișarea antren amentelor efectuate de antrenor. În
acest exemplu construim un grafic dinamic care conține 2 tipuri de vizualizare , de tip AREA și de tip
LINE.
<ResponsiveContainer>
<ComposedChart
data={data}
margin={{
top: 5,
right: 30,
left: 20,
bottom: 5,
}}
>

46

<CartesianGrid strokeDasharray="3 3" />
<XAxis dataKey="date" />
<YAxis allowDecimals={false} />
<Tooltip />
<Legend />
<Area
name="Confirmed"
type="monoton e"
dataKey="confirmedCount"
stroke="#dd6b20"
fill="#dd6b20"
activeDot={{ r: 8 }}
/>
<Line
name="Total"
type="monotone"
dataKey="totalC ount"
stroke="#8884d8"
activeDot={{ r: 8 }}
/>
</ComposedChart>
</ResponsiveContainer>
În se cvența următoare de cod este reprezentat validarea și prelucrarea datelor introduse de utilizator
ce folosește librăria react -hook -for.
function ProfileName({ identity, nextStep }) {
let { register, handleSubmit, getValues } = useForm()

let onSubmit = values => {
nextStep(values)
}

return (
<div className="flex flex -col justify -center items -center">
<h1 className="text -4xl text -gray-500 mb-8">Who you are?</h1>

<form className="w -full max -w-lg" onSubmit={handleSubmit(onSubmit)} >
<div className="md:flex md:items -center mb-6">
<div className="md:w -1/3">
<label
className="block text -gray-500 font -bold md:text -right mb -1 md:mb-0 pr-4"
htmlFor="inline -full-name"
>
Full name
</label>
</div>
<div className="md:w -2/3">
<input
className="bg -gray-200 appearance -none border -2 border -gray-200 rounded w -full p
y-2 px-4 text-gray-700 leading -tight focus:o utline-none focus:bg -white focus:border -orange-500
"
id="inline -full-name"
type="text"
placeholder="Ion Cebanu"
name="fullName"
defaultValue={identity?.fullName}
ref={regist er({
required: "Required",
})}
/>
</div>
</div>
<div className="md:flex md:items -center mb -6">
<div className="md:w -1/3">
<label
className="block text -gray-500 font-bold md:text -right mb -1 md:mb-0 pr-4"
htmlFor="inline -new-password"

47

>
Password
</label>
</div>
<div className="md:w -2/3">
<input
className="bg -gray-200 appearance -none border -2 border -gray-200 rounded w -full p
y-2 px-4 text-gray-700 leading -tight focus:outline -none focus:bg -white focus:border -orange-500
"
id="inline -new-password"
type="passwor d"
autoComplete= "new-password"
placeholder="******************"
name="password"
defaultValue={identity?.password}
ref={register({
required: "Required",
})}
/>
</div>
</div>

<div className="md:flex md:items -center mb -6">
<div className="md:w -1/3">
<label
className="block text -gray-500 font -bold md:text -right mb -1 md:mb-0 pr-4"
htmlFor="inline -confirm-password"
>
Confirm password
</label>
</div>
<div className="md:w -2/3">
<input
className="bg -gray-200 appearance -none border -2 border -gray-200 rounded w -full p
y-2 px-4 text-gray-700 leading -tight focus:outline -none focus:bg -white focus:border -orange-500
"
id="inline -confirm-password"
type="pas sword"
autoComplete="new -password"
placeholder="******************"
name="confirmPassword"
defaultValue={identity?.confirmPassword}
ref={register({
required: "Required",
validate: val => val === getValues().password,
})}
/>
</div>
</div>

<div className="md:flex md:items -center">
<div className="md:w -1/3"></div>
<div className="md:w -2/3">
<button
className="shadow bg -orange-500 hover:bg -orange-400 focus:shadow -outline focus:o
utline-none text -white font -bold py-2 px-4 rounded disabled:op acity-75 disabled:pointer -events
-none"
type="submit"
>
Continue
</button>
</div>
</div>
</form>
</div>
)
}

48

3.3 Testarea sistemului
Testarea în domeniul dezvoltării aplicațiilor web, este un proces care inlcude în sine o verificare ,
dacă toate componentele aplicației se comportă astfel cum este preconizat de către dezvoltator. În scenariile
de testare se verifică cerințele și parament rii unei anumite funcționalități.
La efectuarea unei logări corecte în aplicația dată , utilizatorul dobîndește acces, în caz contrar pe
pagina de logare se evidențiază cu roșu unde au fost introduse date greșite, și ajustate cu un text . Textul cu
alertă este fixat deasupra cîmpului username într -un format standart, tipic aplicației web, prezentate in
figura 3. 4.

Figura 3. 4 – Eroare la introducerea datelor greșite pe pagina de logare

La fel ,în dependeță de ce tip de utili zator s -a logat în aplicație (administrator superior sau antrenor),
se afișează sau se ascunde cum ar fi butonul “new user “ care oferă posibilitatea doar administratorului
superior de a adăuga users noi , aceasta este bine demonstrat în figura 3. 5 și în fi gura 3. 6.

49

Figura 3. 5- Afișarea butonului New User

Figura 3. 6 – Lipsa butonul New user

50

4 Documentarea produsului realizat
Aplicația informatică pentru evidență a resurselor umane în cadrul întreprinderii Energy Fitness din
Republica Moldova este o a plicație web, care poate fi accesată de pe orice dispozitiv cu orice sistem de
operare. La fel ea poate fi accesată și de pe dispozitive mobile, fiind adaptată complet pentru un comfort
sporit. Aplicația dată are ca scop optimizar ea lucrului muncitorilor din cadrul companiei Energy Fitness,
și sporirea concurenței între angajați pentru a ridica eficiența lor. Fiind o aplicație web ea are necesitate
doar de îndeplinirea următoarelor condiții:
– un dispozitiv mobil sau staționar cu si stem de operare instalat;
– acces la internet;
– o cameră web pentru efectuarea unei fotografii pentru profil;
– web-browser pentru accesarea paginii.
Aplcația web îndeplinește următoarele funcționalități:
– înregistrarea de către admin superior a noi utilizatori (antrenor, marketer, manag er, administrator);
– logarea (admin superior, marketer, manager, antrenor, administrator);
– salvarea datelor în baza de date;
– ștergerea utilizatorilo r din cadrul sistemului;
– redactarea datelor proprii de către user;
– adăugare nr. de antrenamente efectuate de către antrenor;
– adăugarea sumei încasate de către manager;
– adăugarea unei noutăți sau unui eveniment de către marketer;
– adăugarea evenimentelor în calendarul personal;
– transmiterea mesajaleor către alți utilizatori al sistemului;
– accesarea informației pers onale al oricărui utilizator din cadrul întreprinderii;
– adăugarea de către marketer a altor utilizatori la evenimente;
– optarea pentru participare la oricare eveniment propus.

Reeșind din faptul că este o aplicație web, nu necesită descărcarea c ărorva aplicații din afară, poate
fi utilizat web -browserul nativ din cadrul sistemului de operare. Prin urmare după ce va fi accesată pagina
de logare a aplicației web, se vor afișa doar 2 c împuri și un buton pentru logare.
Pe pagina dată va avea posibilitatea să s e logheze orice tip de utilizator din cadrul sistemului, începînd
cu administratorul superior și terminînd cu marketerul , conform figurei 4.1.

51

4.1 – Pagina de logare
După apăsarea butonului de logare se vor accesa p agini diferite în dependență ce tip de user va intra
în sistem: administrator superior, administrator, antrenor, manager sau marketer. În caz că se loghează
administratorul superior în sistem, prin urmare se afișează pagina cu contacte, de unde administrat orul poate
adăuga/șterge sau redacta i nformația oricărui utilizator de pe sistem , conform figurei 4.2 .

Figura 4.2 – Pagina cu contacte (administrator)

52

În caz că se loghează oricare alt utilizator al sistemului în afara de administratorul superior, lor se
va afișa pagina principală a profil ului, cu cu date personale ce țin de profilul lor: poza utilizatorului, date
personale și activitatea angajatului pe parcursul unei luni/săptămîini , conform figurei 4.3, 4.4.

Figura 4.3 – Pagina person ală a profilului

Figura 4. 4 – Graficul de pe pagin a personală
În pagina următoare este redat cum are loc înregistrarea unui utilizator nou în cadrul al aplicației –
web. Administratorul superior setează : filiala de la care se află angajatul, loghinul și parola. Prin urmare
utilizatorul se va putea loga cu datele curente pentru a intra în profil, care îi vor fi transmise pe poștă ,
conforn figurei 4.5 , 4.6.

53

Figura 4. 5 – Crearea unui utilizator nou

Figura 4.6 – Confirmare că utilizatorul a fost crea t
Cu datele care au fost transmise noului angajat prin i ntermediul poștei electronice sau transmise prin
alte căi posibil e, angajatul se logheaza în aplicația web. După ce sa logat i se afișează pagina care necesită
introducerea datelor personale pentru completare profilului, datele se introduc în trei etape , conform figurei
4.7, 4.8, 4.9 :
– num/prenume, parola;
– date de contact , filial ă;
– adăugarea pozei.

54

Figura 4. 7 – Prima etapă a logării

Figura 4. 8 – A doua etapă a logării
Etapa a treia pe lîngă ca oferă posibilitatea de a crea o poză pentru profil, dar mai este și pentru
verificarea datelor introduse pe parcursul înregistrării lor, conform figurei 4. 9.

55

Figura 4.9 – Etapa trei de logare
Pentru setarea pozei pe profil, utilizatorul va apăsa pe butonul (change photo), în urma căreia va
apărea o fereastră din care va trebui de ales o poză din librăria locală, și va fi încărcată pe platformă. Iar
imaginea de pe pagina unde se setează datele p ersonale, va fi schimbată cu imaginea încarcată anterior,
conform figurei 4.10.

Figura 4.10 – Încărcarea pozei pe platfo rmă
Deja la exploatarea aplicației -web utilizatorul pentru desfășurarea meniul va putea apasă pe butonul
specializat, pentru a vizualiza funcționalitățile lui. În caz contrar utilizatorul va putea vedea doar imagini
simple ce reprezintă funcționalitatea fă ră descriere, conform figurei 4.11.

56

Figura 4.11 – Meniul desfășurat
Un punct important pentru fiecare utilizator al aplicației este pagina principală sau dashboards. Aici
la fel în dependență de ce tip de utilizator s -a logat, se afișează dashboard -ul corespunzător. În caz că
acceseaza pagina un antrenor, el poate înscrie evenimente in calendar cum ar fi antrenamentele personale
și gărzile .
La fel în cadrul calendarului vor fi afișate evenimentele la care antrenorul va participa, sau la care
a partic ipat. Îi vor apărea deodată în calendar evenimentu, și în notificări va apărea ca să fie sigur că
utilizatorul a văzut ca este adăugat la evenim ent.
Astfel el va vizualiza ce antrenamente a efectuat și ce antrenamente vor fi necesare să le petreacă.
Și er orile în înscrieri vor fi minimizate la zero, suprapuneri în antrenamente sau uitări de a veni la
antrenamtul cu care s -a înțeles antrenorul pe viitor. El va putea seta filiala, începutul antrenamentului și
sfîrșitul lui. La fel va putea efectua și careva notițe, car îl vor ajuta în procesul antrenamentului.
Iar gărzile vor apărea la fel în calendar în urma căreia le va adăuga administratorul la s fîrșitul
săptămîinii, pentru săptăîna viitoare. Toate activitățile care au fost descrise mai sus vor avea anumit e culori
ce va permite utilizatorului să le disocieze și să nu se încurce:
– antrenamentele cu portocaliu;
– gărzile cu verde;
– evenimentele cu albas tru.
Toate expuse mai sus se reprez intă în figura 4.12, 4.13.

57

Figura 4.12 – Calendarul antrenorului

Figura 4.13 – Adăugarea unui antrenament

Ca funcționalitate suplimentară, antrenorul va putea modifica sau șterge antrenamentul viitor,
conform figurei 4.14.

58

Figura 4.14 – Redactare/ștergerea antrenamentului viitor

După ce a fost adăugat un antrenament, su b calendar va apărea un nou segment care se va numi
“ confirm pasti entries” . În segmentul dat antrenor confirmă sau decli nă dacă antrenamentul sa petrecut,
segmentul dat apare strict dupa ce sa finisat antrenamentul.
După ce sa declinat sau sa c onfirmat antrenamentul dispare din segmentul dat, în caz că nu mai sunt
antrenamente de confirmat dispare și segmentul, conform fig urei 4.15.

Figura 4.15 – Segmentul (Confirm past entries)

59

Toate antrenamente care au fost realizate se vor reflecat sub fo rmă de grafic în format live, conform
figurei 4.16.

Figura 4.16 – Graficul antrenament elor
În caz că în aplicație se va loga un utilizator din departamentul managerilor, se va afișa un calendar
asemănător în care managerul va putea introduce cum ar fi în tilnire cu clienții existenți sau cu viitorii. El
va mai avea două segmente în care va putea introduce la sfîrșitul săptămînii ban ii adunați de la noii clienți
pe care el ia închis la un abonament nou în clubul Energy Fitness. În dependență de sumele încas ate, în
graficul de mai jos se vor afișa 2 curbe, una cu banii încasați pe săptămînă iar a doua cu banii încasați total,
totul est e reprezentat în imaginea 4.17.

Figura 4.17 – Dashboard manager

60

În caz că se loghează marketer , va fi redirecționat pe pagin a dashboard. Acolo se va afișa un calendar
ca la toți utilizatorii, numai că la accesarea lui el va putea adăuga eventuri sau noutăți. C înd va dori sa pună
vreun eveniment va fi redirecționat pa pagina următ oare, unde va putea seta toate datele necesare, conform
figure 4.18.

Figura 4.18 – Crearea unui event nou de către marketer
Și dac ă se loghează un administrator, se vor afișa alte abilități pe pagina dashboard. Cum știm
administratorii trebuie să fie la curent cu toate datele ce se află în interiour l companiei, astfel el are acolo 2
grafice cu statistica la banii colectați de pe vinde rea abonamentelor și numărul de antrenamente care sau
efectuat. Și totodată administratorul reglează numarul de ore de gardă la angajați, la sfîrșitul saptămîinii le
indică cine și la ce oră va fi, prin urmare la agnajați se va arăta pe calendarul lor , con form figurei 4.19.

Figura 4.19 – Dashboard Administrator

61

Pe pagina News and Events se afișează toate noutățile și toate event -urile care se întimplă în cadrul
companiei, pagina o coordonează marketerul. Are switch la events sau news,unde utilizator ul poate alege ,
conform figurei 4.20.

Figura 4.20 – Pagina News and events
În caz că u tilizatorul intră la un event, el poate vedea cine deja participă la crearea lui și cine
organizează. Totodată poate oferi cererea lui prin apăsarea butonului apply for participation, în urma căreia
îi va veni notificare dacă a fost acceptat sau nu, și va fi asișat e vident la eveniment ca participant în caz că
este acceptat ,conform figurei 4.2 1.

Figura 4.21 – Un event deschis

62

Pe pagina Top Trainers, este afișat numărul de antrenamente care le -au efectuat antrenorii, pe
parcursul lunei care a fost setată să se vizualizeze, evident este reprezentat un top cu cei mai buni, marcîndui
cu culori pronunțate . Numărul de antrenamente este reprezentată în drept cu fiecare nume al antrenorului
din cadrul întreprindereri Energy Fitness, conform figurei 4.22.

Figura 4.22 – Pagina Top Trainers
Pe pagina Top managers, este afișat cantitatea de ban i încasați de către manageri, pe parcursul lunei
care a fost setată să se vizualizeze, evident este reprez entat un top cu cei mai buni, marcîndui cu culori
pronunțate . Suma de bani este reprezentată în drept cu fiecare nume al managerilor din cadrul
întrep rindereri Energy Fitness, conform figurei 4.23.

Figura 4.23 – Pagina Top Managers

63

În cadrul sistemului d ispunem și de un chatt intern, de care se pot folosi utilizatorii sistemului.
Pentru a spori interacțiunea angajaților în cadrul companiei. Chattul po ate apărea ca un push -up windows
în colțul drept, sau accesa chiar pagina chat tul-ui. Este posbilă și tra nsmiterea mesajele prin chat t, accesînd
imaginea cu chat t în drept cu fiecare nume din contact, sau de pe pagina profilului, conform figurei 4.24.

Figura 4.24 – Pagina chatului
Și spre sfîrșit notificările care apar în colțul drept sus. În fereastra dată apar notificările cele mai
importante de care poate avea nevoie un angajat (gardă, event, noutate de nivel major,etc), conform figurei
4.25

Figura 4.25 – Notification

64

5 Evalu area economică

Evaluarea economică a proiectului, presupune analiza și dezvoltarea idei cum s -ar desfășura
proiectul dat în cadrul pieții Republicei Moldova. Scopul inițial al aplicației presupune optimizarea lucrului
al angaja ților din compania Energy Fitness, care prestează servicii de calitate superioa ră pentru dezvoltarea
și menținerea corpului în stare fizică bună. Funcționalitățile ei permite ca angajaților să fie mai organizați
și mai productiv, oferindule diferite posibi lități de a înscrie și a analiza fiecare a lor acțiune. De a spori
eficiența an gajaților, prin trezirea spiritului de concurență care oferă topurile și charturile din sistem, și
desigur menținerea unui nivel sporit de interacțiune prin chatt -uri și noutăți care se află în el.
La moment nici o întreprindere din domeniului fintess -ului nu dispune de un astfel de sistem
optimizat și adoptat după cerințele companiei, evident din Republica Moldova. El va ajusta la un nivel
ridicat pentru desfășurarea pieții, deo arece optimizarea lucrului a tuturor companiilor din domeniul dat, o
vor ridic a în întregime. Astfel concurența între ele va fi mai aspră, dinc are consumatorul numai are de
cîștigat .
Sunt sisteme existente pe piața globală dar nu oferă o adaptare atît d e minuțioasă a aplicației -web la
întreprindere cum oferă sistemul dat. În sistemele existente sunt niște funcționalități de bază, care totodată
necesită o adaptare mai îndelungată, pentru ce nu au timp angajații din zilele de astăzi. Plu s la toate,
sistem ele existente sunt lunare, ne oferind posibilitatea de a le procura pe o p erioadă nelimitată, ce din nou
subînțelege cheltuile majore.
Potențialii cumpărători al acestui produs vor fi toate întreprindele ce prestează servicii din categoria
fitness -ului, de nivel mediu și înalt. Iar toate cluburile mari și medii sunt localizare î n Chișinău. Conform
datelor preluate din accesul public de pe google, în raza Chișinăului se localizeaza 15 companii care
prestează servicii fitness:
– energy fitness;
– xtz fitness;
– fitness & wellness club Alexia;
– fitness Chișinău;
– aquaterra wellness & spa;
– target fitness;
– jungle fitness;
– fitnessOne;
– heracles ;
– fitness Doza;

65

– niagara fitness;
– city fitness;
– max fitness;
– yelle fitness;
– zsport fitness.
Odată cu sporirea fluxului de clienți î n cadrul fiecărui Fitness Club, ei vor avea nevoie de o ieșire
din situați e pentru optimizare lucrului, ca să poată prelucra calitativ și efiecient.

5.1 Planul calendaristic în scopul optimizării volumului de timp și resurselor de muncă
necesar pentru elaborare
Planul calendaristic al proiectului repezintă distribuirea în timp a procesului de elaborare și
repartizare a sarcinilor și resurselor. În funcție de durata proiectului , planul poate fi divizat în luni,
săptămîni, zile, ore [13]. Etapel e de planificare a timpului preconizat pentru proiect sînt relatate în figura
5.1.

Figura 5.1 – Etapele de planificare
În cadrul proiectului dat se dezvoltă un sistem informatic de evidență a resurselor umane în baza
întreprinderii Energy Fitness din Rep ublica Moldova , pentru ca proiectul să fie realizat sau stabilit
următoarele obiective:
– analizarea domeniului de studiu și a sistemelor care deja persistă pe piață;
– analiza funcționalităților concrete unui astfel de sistem;
– stabilirea cerințelor funcțional e a sistemului;
– proiectarea sistemului printr -un limaj de modelare;
– implimentarea domain modelului;
– implimentarea indicelor FaunaDB;
– implimentarea cerințelor către baza de date;
– crearea unui design al interfeței grafice al aplicației;
– dezvoltarea interfețe i grafice al apli cației;

66

– testarea aplicației -web.
În fucție de condițiile tehnice ale proiectului sau divizat toate acțiunele în trei etape mari: etapa de
pregătire, de elabora și de finisare. Pentru prima etapă, de pregătire sa stabilit perioada de la 03 .09.2019 –
20.11. 2019 și corespunzător următoarele acțiuni:
– analiza domeniului de studiu ;
– stabilirea cerințelor funcționale a sistemului ;
– documentarea cu măsurile luate la etapa de pregătire.

La etapa a doua se divizează următoarul interval de timp 21.11. 2019 – 24.12.2019. Pentru etapa
corespunzătoare au fost întreprinse următoarele acțiuni:
– stabilirea cerințelor funcționale ale sistemului;
– proiectarea sistemului;
– analiza și selectarea tehnologiilor cu care se vor lucra;
– documentarea cu măsurile luate la e tapa de realizare .

La etapa a treia se hotărăsc acțiunele îndeplinite la implimentarea sistemului. Pentru etapa dat ă s-a
alocat de la 25.12.2019 – 21.05.2020. Lista cu acțiuni:
– dezvoltarea și modelarea aplicației;
– implimentarea indicelor FaunaDB;
– implimen tarea cerințelor către baza de date;
– crearea unui design al interfeței grafice al aplicației;
– dezvoltarea interfeței grafice al aplicației;
– testarea aplicației -web;
– crearea unui design al interfeței grafice al aplicației;
– dezvoltarea interfeței gra fice al aplicației;
– testarea aplicației -web;
– documentarea cu acțiunele efectuate la etapa a treia.
Conform acțiunilor descrise mai sus , se va calcula timpul necesar pentru efectuarea fiecărei acțiuni
în parte după formula corespunzătoare:
Durata acțiuni i = data începerii – data finisării + rezerva de timp (zile) (1)
Se va scrie volumul de timp care este necesar pentru efectuarea proiectului, în raport cu fiecae etapă
în parte. Evident va fi scris și cine se va ocupa de fiec are etapă, de cît timp a avut nevoie și de ce platformă

67

(sursă) s -a folosit pentru a îndeplini sarcina dată. Toate datele vor fi scrise și aranjate conform standartelor
în tabelului 1.
Tabelul 1 – Fondul de timp necesar elaborării proiectului
Nr.
d/o Denum irea acțiunii Perioada Durata
acțiunii
(zile) Executant Resurse
utilizate începerea finisarea
1 Analiza domeniului de studiu 01.10.2019 06.10.2019 6 AS PC/Web
2 Stabilirea cerințelor
funcționale a sistemului 07.10.2019 18.10.2019 11 AS PC/Web
3 Documentarea cu măsurile
luate la etapa de pregătire 19.10.2019 29.10.2019 10 AS PC/M.W.
2019
4 Stabilirea cerințelor
funcționale ale sistemului 22.11.2019 02.12.2019 10 AS PC/M.W.
2019
5 Proiectarea sistemului 03.12.2019 18.12.2019 15 AS PC/Enterprise
Architect
6 Analiza și selectarea
tehnologiilor cu care se vor
lucra 20.12.2019 22.12.2019 2 P PC/Web
7 Documentarea cu măsurile
luate la etapa de realizare 23.12.2019 24.12.2019 1 AS PC/M.W.
2019
8 Dezvoltarea și modelarea
aplicației 26.12.2019 20.01.202 0 25 AS PC/Visual
Studio Code
9 Implimentarea indicelor
FaunaDB 22.01.2020 19.02.2020 28 P PC/Visual
Studio Code

68

Continuare Tabel 1
10 Implimentarea cerințelor către
baza de date 25.02.2020 10.03.2020 14 P PC/Visual
Studio Code
11 Crearea unui design a l
interfeței grafice al aplicației 20.03.2020 25.04.2020 36 D PC/Web
12 Dezvoltarea interfeței grafice
al aplicației 26.04.2020 15.05.2020 19 P PC/Visual
Studio Code
13 Testarea aplicației -web 16.05.2020 18.05.2020 2 T PC/Visual
Studio
Code/WEB
14 Docum entarea cu acțiunele
efectuate la etapa a treia 18.05.2020 20.05.2020 2 AS PC/M.W.
2019
Total 181

Conform datelor din Tabelul 1 sa identificat că timpul necesar pentru elaborarea unui astfel de sistem
este nevoie de 181 de zile. La fiecare participant din proiectul dat îi revin un anumit număr de zile:
– arhitect de sistem ( 80 );
– programator ( 63 );
– designer ( 36 ) ;
– tester ( 2 ).

5.2 Analiza SWOT
Analizînd mediul intern și extern al mediului proiectului , se identifică raționalitatea sa. Metoda
genera lă pentru îndeplinirea analize este SWOT. Pentru aceste acțiuni se propune o metodă generala
SWOT, care constă în analiza și studierea punctelor tari și slabe ale mediilor externe și interne a proiectului.

69

În tabelul 2 este analiza SWOT.
Tabelul 2 – Anali za SWOT
MEDIU INTERN
Puncte forte
1. Permite monitorizarea ușoră a cantității
lucrului efectuat de către angajat;
2. Design -ul are o interfață friendly; Puncte slabe
1. Resurse de bani insuficiente pentru
dezvoltarea aplicației;
2. Restrîngere în timă;

3. Oferă răspîn direa informație în cadrul
companiei foarte rapid;
4. Aplicația poate fi accesată atît de pe PC cît și
de pe dispozitiv mobil;
5. Nu necesită resurse majore pentru
dezvoltarea ei. 3. Unele funcționalități nu au o concepție finită;
4. Dependență totală de sursă de internet.
MEDIU EXTERN
Oportunități
1. Concurență slabă pe piață;
2. Tendința societății va motiva întreprindere
să apeleze la astfel de sisteme;
3. Dezvoltare tehnologică. Riscuri
1. Neinteresul altor compania în procurarea
produsului;
2. Lipsa finanțării din partea între prinderilor;
3. Concurența din partea sistemelor existente.

Cu toate că este posibil dezinteresul întreprinder ilor la apelarea unui astfel de sistem, tendința
populației de a frecventa astfel de cluburi crește și ei nu se vor putea isprăvi cu fluxul de oam eni. Astfel
sistemul dat în perspectivă promite rezolvarea problemei date ce va motiva cluburile.
5.3 Calcularea i ndicatorilor economici
Inițial s -a prestabilit ca proiectul dat va fi de tip comercial, astfel trebuiesc de efectuat careva calculi
pentru a a vea tabloul deplin, cum se poate dezvolta comercializarea sistemului dat.
Imbobilizări corporale care iau formă na turală, au un termen de folosire de un an și mai mult, se
folosesc pentru activitățile întreprinderilor sau se află în proces de creare care n u sunt destinate vînzării (
calculator, componente suplimentare obligatorii pentru lucru – HDD, RAM, scaner, print er). Ca regulă
valoarea de intrare este de 6000 de lei. Imobilizările necorporale reprezintă, active care nu sunt reprezentate
prin sume băne ști , care nu iau formă materială, se controlează de către companie și se folosesc pe durata
unui an de exploatare compercială sau oricare alta. Software reprezintă aplicații și programe necesare
pentru realizarea proiectului . Ca regulă cu suma de intrar e 6000 lei.

70

În Tabelul 3 sunt enumerate imobilizările corporale .
Tabelul 3 – Imobilizări corporale
Nr.
d/o Denumirea/ tipul
activului Un. de
măsură Preț achiziție pe
unitate, MDL Cantitatea Valoarea de
intrare, MDL
1 Lenovo V330 -15IKB Unitate 12570 1 12570
2 DELL Vostro 15 3000 Unitate 11869 2 23738
Total X X X 36308
Sursa: www.smart.md
Totalurile a datelor din tabelul dat reprezintă valoarea generală a investițiilor, efectuatea pentru
procurarea imobilizărilor cor porale . Recuperarea investițiilor date se va efectua prin calea includerii în
prețul dezvoltării proiectului cotelor de amorti zare calculate.
Consumuri directe de materiale
Consumuri directe de materiale pot fi identificate pentru un produs anumit. Consum ul direct de
materiale includ prețul materialelor de irosire , accesate în timpul dezvoltării proiectului și incluse în prețul
final: hîrtie, stilouri, cărți, etc.
În calculele date sunt incluse toate consumările legate de materiale: materie primă, materi ale
ajustătoate și de bază. Consumul direct de materiale include în sine prezența nemijlocită a materie în
produsul final.

În Tabelul 4 se dau consumurile directe de materiale.
Tabelul 4 – Consumuri directe de materiale
Denumirea Un. de măsură Preț pe uni tate,
MDL Cantitatea Valoarea totală,
MDL
Pix Unitate 5 10 50

71

Continuare Tabel 4
Hârtie A4 Pachet 70 3 210
Usb flash drive Unitate 160 2 320
Creion Unitate 2 10 20
Visual Studio
Code Unitate Gratuit 1 0
Enterprise
Architect Unitate 3989,18 1 3989,1 8
Microsoft Office
365 Unitate 2550 1 2550
Chrome Unitate Gratuit 1 0
Total X X X 7139,18
Sursa: www.enter.md , www.librarius.md , www.goog le.com

Consumuri directe privind retribuirea muncii
Consumurile directe privind retribuirea muncii reprezintă cheltuielile pentru achitarea muncii al
lucrătorilor, care se include nemijlocite în prețul final al produsului. În companiile care prestează servicii
se folosește concepția în planul consumului privind retribuirea muncii.
Persoana care efectuează proiectul dat nu se definește a fi rezidentul la IT -park, de aceea impozitarea
lucrătorilor se va efectua în mod normal. Achitarea angajatului se efe ctuează direct proportional cu orele
de lucru care le îndeplinise. În cazul nostrum proiectu necesită 4 specialiști: architect de system, designer,
programator și tester.
Arhitectul de system ca fiind unul din cei mai importanți membri al echipei trebuie s ă aibă abilități
nîndoielnice în programare, indifferent dacă el are sau nu universi tate finisată. Trebuie să posede cunoștințe
de proiectare în UML și Enterprise Architect, să aibă o gindire progresistă, analitcă și o logistică dezvoltată.
Evident are nev oie de cunoștințe medii în limba engleză.
Un designer bun la fel are nevoie de cunoș tințe bune în programare , pentru realizarea grafică a
proiectului. Evident are nevoie de cunoștințe vaste ce ține de Frontend (HTML, CSS, JavaScript), abilități
de dezvol tare în photoshop.
Programatorul trebuie să fie deja cu experiență, cu minim un an. Are nevoie de cunoștințe în
dezvoltarea web aplicații Node.js, să cunoască limbajul SQL și ramurile SQL server. Persoana data la fel

72

trebuie să posede cunoștințe în HTML, C SS, JavaScript. Scopul lui principal în echipa dată este să elaboreze
aplicația, în regim de birou.
Testeru fiind ca finalul trebuie preferabil sa posede de studii superioare în domeniului IT , abilități
de crearea unor scenarii de lucru în aplicație de an alizare a obiecților aplicației, descrierea erorilor care pot
apărea pe parcursul de zvoltării aplicației , sa deține cunoștințe în SQ L și să lucreze în regim de birou.
Costurile de retribuire a muncii sunt reprezentate în Tabelul 5, se include și FSB (Fond ul Salariului
de bază) și FRM (Fondul de retribuire a muncii).
Tabelul 5 – Consumur i directe privin d retribuirea muncii
Nr.
d/o Funcția
angajatului Volumul de
lucru, zile Salariul
contractual
pe zi, lei FSB, lei Prime și
adaosuri, % FRM, lei
1 Arhitect d e sistem 80 300 24000 20 28800
2 Designer 36 240 8640 10 9504
3 Programator 63 500 31500 5 33075
4 Tester 2 200 400 100 800
Total X X 97040 X 101892

Contribuția la fondul de asigurări sociale se calculează după formula:
FAS = FRM × Cfs(%) (2)

unde:
– FAS – contribuția la fondul de asigurări sociale;
– Cfs – cota contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii care se aprobă în fiecare an prin
Legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Conform
legii asigurărilor sociale de stat, contribuția de asigurări sociale din contul angajatorului constituie
18%.

Fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală se calculează după formula :
FAM = FRM × Cam(%) (3)
unde:

73

FAM – fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală;
Cam – cota primei de asigurare obligatorie de asistență medicală care se aprobă în fiecare an prin
Legea Republicii Moldova p rivind fonduril e asigurării obligatorii de asistență medicală.
(pentru anul 2020 constituie 4,5%).
Conform formulelor ( 2) și (3), obținem următoarele valori:
– FAS = 101892 × 18% = 18340,56 lei;
– FAM = 101892 × 4,5% = 4585,14 lei .
Se calculează venitul , contribuții indiv iduale de la asigurarea socială, contribuții ind ividuale
asigurării medicale și impozitul pe venit al Arhitectului de Sistem. Conform impozitelor din anul 2020 din
Republica Moldova, cota impozitului pe venit constituie 12% din venitul anual impozabil, fon dul asociației
de 6% din venit , fondul asigurăr ii medicale 4,5% din venit și eliberări personale constituie 2000 de lei.
Salariul arhitectului de sistem pentru 80 de zile (ziua – 300 lei) este de 28800 de lei. Reținerele în
fondul social (FS) și contribuț iile la asigurarea medicală (FAS) sunt:

– FP = 28800 × 6% = 1728 lei ;
– FAM = 28800 × 4,5% = 1296 lei .

Venitul impozabil se calculează conform formulei:
VI = VB – FP – FAM – SP – SiP – SM (4)
unde:
– VI, venitul impozabil;
– VB, venitul brut;
– FP, fondul de asigurări sociale;
– SP, scutirea personală;
– SiP, scutirea pentru persoana întreținută;
– SM, scutirea personală majoră.

Scutirea personală constituie:
SP = 2000 × 3 = 6000 lei

74

Conform formulei ( 4) venitul impozabil constituie:
VI = 28800 – 1440 – 1080 – 6000 = 20280 lei.
Se calculează suma venitului net (VN), aplicînd cotele de impozitare în vigo are:
VN = VB – IV – FP – FAM (5)
unde:
– IV – impozitul pe venit.
Suma impozitului pe venit constituie:
IV = 20280 x 12% = 2433,6 lei.
Conform formulei ( 5) se obține:
VN = 28800 – 2433,6 – 1440 – 1080 = 23486,4 lei.
Se constată c ă arhitectorul de sistem, pentru 80 zile lucrătoare va obține un venit net de 23486,4 lei,
iar impozitul pe venit va constitui 2433,6 lei.

Cheltuieli Indirec te
Cheltuielile indirecte reprezintă volumul de consum, care depinde sau considerabil nu depinde d e
volumul lucrărilor efectuate, așa cum ar fi: consumul energiei pentru eluminare, consumul căldurii pentru
încalzire, consumul pentru pază , arenda, etc.
În Tabelul 6 vor fi arătate toate cheltuielile la producerea aplicației.
Tabelul 6 – Cheltuielile in directe
Denumirea
articolului Unitate de
măsură Cantitatea Tarif/un, lei Valoarea totală
Energie electrică kw/h 800 1,99 1592
Servicii internet lună 5 200 1000
Amortizarea activelor
nemateriale lună 2 332,44 664,88
Lenovo V330 -15IKB lună 4 261,875 1047 ,5
DELL Vostro 15 3000 lună 4 247,270 989,08

75

Cont inuare Tabel 6
Obiecte de mică
valoare și scurtă durată suma obiectelor
implicate direct 1 6380 6380
Total X X X 11673,46

Fondul de amortizare imobilizări corporale
O parte din cheltuielile indirect e reprezintă calcularea fondului de amortizare. Amortizarea
reprezinta distribuirea sistematica a valorii uzurabile a mijloacelor fixe pe durata funcțională a activului.
Fondul de amortizare se calculează după următoarea formulă;
FA = 𝑀𝐹 𝑖
𝐷𝐹𝑈 × 𝑇1, (6)
unde:
– FA, fondul amortizării, lei;
– MFi, valoare de intrare;
– 𝑇1 , durata proiectului, zile;
– DFU, durata de funcționare utilă.
Conform formulei ( 6) se obține:
FA = 36308 : 1825 × 181 = 3600,95 lei
În urma calculelor efectuate mai sus, am depistat că amortizarea imobilizărilor corporale vor fi în
valoare de 3600,95 lei.
Costul de elaborare al proiectului
Costul de elabor are al proiectului reprezintă totalitatea cheltuielilor corespunzătoare consumului de
factori de producție, pe care agenții economici le efectuează pentru producerea și vînzarea de bunuri
materiale sau prestarea de servicii. Prețul de cost se calculează pe o unitate [ 13].
În tabelul 7 se reprezintă costul de producție a proiectului.
Tabelul 7 – Costul de elaborae al producției
Articole de calculare Valoare, lei Ponderea, %
Consumuri directe de materiale 7139,18 4,84

76

Continuare Tabel 7
Consumuri directe privind retribuirea muncii 101892 69,17
Contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii (FAS) 18385,2 12,48
Prima de asigurare obligatorie de asistență medicală
(FAM) 4596,3 3,12
Cheltuieli indirecte 11673,46 7,92
Fondul de amortizare i mobilizări lor corporale 3600,95 2,44
TOTAL 147287,09 100

Calculul indicatorilor economici financiari
Calculul indicatorilor economici financiari are loc prin calcularea prețului de realizare (Prz). Astfel
cunoscînd prețul de cost al unei copii de produs , este posibil identificarea prețului de realizare pe piață a
produsului elaborat prin metoda up -down. Se presupune ca piața în ziua de astăzi este gata sa cumpere
produsul dat cu 35000 lei.
Prz = Plv+ TVA (7)
unde:
– Prz – prețul de realizare;
– Plv – prețul de livrare;
– TVA – taxa pe valoarea adăugată.
Taxa pe valoarea adăugată constituie:
TVA = 35000 × 20% = 7000 lei
Conform formulei (7) prețul de comercializare este:
Prz = 35000 + 7000 =42000 lei.
Se calculează venitul brut din vînzări:
VVB = q × Prz , lei (incl. TVA) (8)

77

q – numărul de copii planificate spre vînz are.
Se planifică 6 copii în primul an , luînd în considerație căte cluburi sunt de nivel mediu și înalt în
Republica Moldova.
Astfel, conform formulei ( 8):
VVB = 6 × 42000 = 252000 lei.
Profitul brut la realizarea proiectului:
Pb=VVN – CT ( 9)
unde:
– VVN – suma netă a venitului din vî nzări fără TVA;
– CT – costul total de realizare a proiectului.
Suma netă a venitului din vînzăr i fără TVA constituie:
VVN = 252000 – 20% = 201600 lei.
Conform formulei ( 9) se obține:
Pb = 201600 – 147287,09 = 54312,91 lei.
Profitul net se calculează prin deducerea taxelor și impozitelor în vigoare din suma impozabilă:
Pn = Pb – Iv (10)
unde:
Iv – impozitul pe venit.
Impozitul pe venit constituie:
Iv = 54312,91 × 12% = 6517,54 lei.
Conform formulei (10) se obține:
Pn = 54312,91 – 6517,54 = 47795,37 lei.

78

Concluzi i
În documentul dat s -a accentuat toate trăsăturile forte și slabe ale sistemului informatic de evidență
a resurselor umane din compania Energy fitness. Au fost trase tangențe cu alte sisteme existente deja pe
piața mondială din domeniului IT, prin ce sistemul domină asupra lor și ce a perfecționat din
funcționalitățile deja existente.
Abilitățile și funcționalitățile sistemului în cuplu cu serviciile care le prestează compania, vor forma
o simbioză de optimiz are și calitate. Toată întreprinderea va crește ca un mecanism integru.
Înainte de a proiec ta aplicația , a fo st făcută o investig ație informaționa lă în cadrul pieții, ce
funcț ionalit ăți sunt bine venite și care nu. Cum funcționează însăși întreprinderea , pentru a ad ăpta dupa ea
toate trăsăturile sistemului , cum are loc ierarhiz area pentru a diviza funcționalitățile principale pentru
difer iți users.
Au fost de puse eforturi majore ce ține de folosirea unor tehnologii contemporane în crearea
aplicației : react, node.js , fauna .db, etc. S-a făcut o s tudiere aprofundată , ca să f ie clar cum de folosit mai
eficient tehnologia .
În urma calculelor efectuate, s -a determinat c ă proiectul poate avea succes, și destul de considerabil.
În caz că calculele au fost efectuat e corect și toate vor corespunde cu realitatea, în primul an va fi un profit
de 47681 de lei.
Luînd în considerație că în următorii 2 ani vor fi prelucrate toate cererile posibile de la
întreprinderele mari din Republica Moldova, va fi posibilă ieșirea pe platformă mondială, acolo deja sunt
cu totul noi venit uri și noi posibilități de realizare ce va oferi un progres considerabil al produ sului.
Necătînd la aceasta pot apărea careva problemea cu producerea lui. Accentul principal va fi pus pe
calitate și pe viteza lucrului, iar pentru aceasta este nevoie de angajați cu un bagaj mare de cunoștințe, cu
abilități bune de lucru în echipă și cu un temperament rezistent la stres, dar stres va fi mult cînd vor năvăli
numărul de comenzi. Astfel pentru găsirea unor c andidați la posturile acestea de muncă va fi destul de
dificil, în mare parte va fi nevoie de entuziaști care să lucreze pentru ideie și pentru viitor.

79

Bibliografie
1. Energy fitness: Be strong.Disponibil: https:/ /be-strong.now.sh/
2. JamStack: Fast and secure sites and apps delivered. Pull requests welcome! © [citat 10. 12.2019].
Disponibil: https://jamstack.org/? fbclid=IwAR3x9NYIKBti9qU7mYu5VZgTHjNzKRdj1HsgAAZ
pcAL0bFu3_9fHIfk0eoQ
3. Reactjs : A JavaScript library for building user interfaces.C opyright © 2020 Facebook Innc.
[citat 01.02.2020]. Disponibil : https://ru.reactjs.org/docs/getting -started.html
4. Nodejs : Is a JavaScript runtime built on Chrome’s v8 Javascript engine. © Ope nJs Foundation
[ citat 05.08.2019]. Disponibil: https://nodejs.org/en/about/
5. Zeito: Develop.Preview.Ship. Copyright © 2020 ZEIT, Inc [ citat 15.03.2020]. Disponibil:
https://zeit.co/
6. Javascritp : From Wikipedia, the free encyclopedia . Wikipedia© [citat 02.02.2020]. Disponibil:
https://ru.wikipedia.org/wiki/JavaScript
7. HTML : From Wikipedia, the free encyclopedia . Wikipedia© [citat 20.01.2020]. Disponibil:
https://ru.wikipedia.org/wiki/HTML
8. CSS: From Wikipedia, the free encyclopedia . Wikipedia© [citat 17.11.2020]. Disponibil:
https://ru.wikipedia.org/wiki/CSS
9. FaunaDB : The database built for serverless. ©Fauna, INC[ citat 25.01.2020].Disponibil:
https://docs.fauna.com/fauna/current/
10. Alecu I. Prognoza vînzărilor. ©Bănci, Împ rumuturi, Ipoteci [citat 02.03.2020].Disponibil:
https://bankfs.ru/ro/ratings/prognozirovanie -obemov -prodazh -metody -prognozirovaniya –
obema.html
11. Cluburile Fitness din Chisin ău [online]. ©2020 Googl e [citat 03.04.2020]. Disponibil:
https://www.google. com/search?rlz=1C1SQJL_enMD894MD894&q=fitness+club+chisinau&npsi
c=0&rflfq=1& rlha=0&rllag=47018961,28837432,1858&tbm=lcl&ved=2ahUKEwjixJjOutvoAhU
HURUIHXBYAacQjGp6BAgLED4&tbs=lrf:!1m4!1u3!2m2!3m1!1e1!1m4!1u2!2m2!2m1!1e1!2
m1!1e2!2m1!1e3!3sIAE,lf:1,lf_ui:2&rld oc=1#rlfi=hd:;si:;mv:[[47.0621923,28.896820400000003
],[46.9675799,28.7559616 00000003]];tbs:lrf:!1m4!1u3!2m2!3m1!1e1!1m4!1u2!2m2!2m1!1e1!2
m1!1e2!3sIAE,lf:1,lf_ui:2
12. Voiaj E. Rata de rentabilitate. ©Analiza Economică financiară [citat 19.03.2020].Disponibil:
http://www.oeconomica.uab.ro/upload/lucrari/820062/8.pdf
13. Dodu A., Gîrbu M . Indicații metodice privind compartimentul economic .Chișinău: Editura
“Tehnica -UTM”, 2016. 21p. ISBN 978 – 2342-21-323-1.