Elaborarea Tehnologiei de Realizare a Unui Arbore de Fixare Pentru Un Dispozitiv de Prelucrat Prin Eroziune Electrică

Rezumat

Lucrarea este structurată pe două părți: o parte economică în care se prezintă evoluția nivelului dobânzii bancare pentru producție în România pentru perioada 2007-2013.

Partea a doua reprezintă partea mecanică în care se prezintă elaborarea tehnologiei de realizare a unui arbore de fixare pentru un dispozitiv de prelucrat prin eroziune electrică.

Lucrarea este structurată pe 4 capitole și bibliografie:

Capitolul 1 Considerații privind evoluția economiei naționale

în perioada crizei economice

Capitolul 2 Evoluția industriei românești în perioada 2008-2013

Capitolul 3 Evoluția activității de creditare pentru sectorul privat din Romania

Capitolul 4 Tehnologia de realizare a unui arbore de fixare a unui dispozitiv

de prelucrat prin eroziune electrică

La baza elaborării acestei lucrări stă experiența acumulată în cei 4 ani de facultate precum și literatura de specialitate în domeniu. De un real folos a fost utilizarea internetului pentru informarea și finalizarea acestei lucrări.

CUPRINS

pagina

Rezumat

Introducere 3

CAPITOLUL 1 CONSIDERAȚII PRIVIND EVOLUȚIA ECONOMIEI

NAȚIONALE IN PERIOADA CRIZEI ECONOMICE…………………5

1.1 Evoluția creditelor neperformante pentru sectorul privat din Romania………………………….6

CAPITOLUL 2 EVOLUȚIA INDUSTRIEI ROMÂNEȘTI ÎN PERIOADA 2008-2013..12

CAPITOLUL 3 EVOLUTIA ACTIVITĂȚII DE CREDITARE PENTRU

SECTORUL PRIVAT DIN ROMANIA ……………………………… .20

3.1 Evolutia întreprinderilor din industrie pentru perioada 2008-2012 …….

3.2 Dobanziile la credite pentru IMM-Uri pentru perioada 2008-2013………………………26

CAPITOLUL 4 TEHNOLOGIA DE REALIZARE A UNUI ARBORE DE FIXARE A UNUI DISPOZITIV DE PRELUCRAT PRIN EROZIUNE ELECTRICA ……

4.1 Elaborarea tehnologiei de realizare a arborelui de fixare în capul de lucru

al mașinii Eler …………………………………………………………………………….36

4.2 Alegerea semifabricatului pentru realizarea arborelui…………………………………….37

Concluzii 61

Bibliografie 62

Introducere

În anul 2013, România s-a situat pe antepenultima poziție la nivelul Uniunii Europene, cu privire la indicele de acces a IMM – urilor la finanțare manifestând o tendință descrescătoare comparativ cu anul 2007.

Chiar dacă IMM ­ urile din România au recurs la creditele bancare, doar 43 % dintre acestea consideră că împrumuturile bancare au relevanță pentru funcționarea lor.

La nivelul Uniunii Europene 57% dintre IMM – uri consideră că împrumuturile bancare au relevanță pentru funcționarea lor în schimb în state precum Bulgaria procentul este de 54%, iar în Letonia, Polonia și Republica Cehă procentul este de 54%.

La nivelul Uniunii Europene rata medie a dobânzii pentru împrumuturi mai mici sau egale cu 1 milion EUR este cea mai mare din acesta cauza creditele bancare sunt înlocuite cu alte surse de credit, cum ar fi: liniile de credit, descoperire de cont și cel asociat cardului de credit.

IMM – urile când contractează împrumuturi bancare sunt afectate de: cerințele în materie de garanții, gradul scăzut de transparență și birocrație.

În anul 2014 a fost lansată o inițiativă finanțată de autoritățile publice care își propunea introducerea unor standarde minime de transparență care viza condițiile de acordare a împrumuturilor dar nu a obținut acceptul Asociației Române a Băncilor.

Sectorul financiar din România la fel ca și în alte țări din Europa Centrală și de Est, este puternic bazat pe bănci.

În anul 2010 majoritatea activelor din sistemul financiar românesc erau deținute de către instituțiile de credit în proporție de aproximativ 73 %, după care urmează instituțiile financiare nebancare și fondurile de investiții.

Începand cu anul 2010 până în prezent fondurile de investiții cât și fondurile de pensii private ocupă o pondere tot mai ridicată în sistemul financiar din România.

La sfârșitul anului 2013 totalul activelor din sistemul financiar ca proporție din PIB a scăzut ajungând la 81,5 % .

În anul 2014, creditele aveau o pondere de 70 % din totalul activelor din sectorul bancar. Creditele private aveau o pondere 47 % destinate către gospodării și o pondere de 53 % destinată către întreprinderi .

CAPITOLUL 1 CONSIDERAȚII PRIVIND EVOLUȚIA ECONOMIEI NAȚIONALE IN PERIOADA CRIZEI ECONOMICE

După o perioadă de 3 ani de criză profundă între anii 2008 -2011, economia românească a suferit transformări structurale semnificative ceea ce au dus la schimbarea ponderii sectoarelor economice la formarea PIB- ului, ca și exemplu se poate evidenția creșterea ponderii industriei de la 22,8% în 2008, ajungând la 26,5% în 2011 precum și reducerea ratei inflației până la valori minime istorice, datorită consumului intern și a deprecierii semnificative a monedei naționale.

Criza economică din anul 2008 a condus la eliminarea a numeroase firme din piață în special întreprinderi mici și mijlocii, în timp ce corporațiile multinaționale și-au restrâns activitatea.

În figura 1.1 se reprezintă o analiză comparativă a sectoarelor care au ponderea cea mai mare în constituirea PIB-ului.

După cum se obsevă în figură agricultura a avut parte de o creștere în 2011 de 0.2 % comparativ cu anul 2008, în același timp celelalte sectoare au avut parte de scăderi.

Figura 1.1 Evoluția ponderii sectoarelor din componența PIB-ului pentru anul 2008 și 2013 [19]

1.1 Evoluția creditelor neperformante pentru sectorul privat din Romania

Activitatea din sectorul bancar românesc a fost profund afectată de criza financiară din 2008 când ratele de profit au avut parte de o scădere de 37.7%.

Datorită crizei financiare din 2008 evoluția indicatorului cu privire la renatbilitatea financiară ROE, care se încadrează la valori de 15-20% care sunt considerate normale pentru sectorul bancar în condiții de piață normale, a scăzut la zero și a intrat în teritoriu negativ, în anumite intervale de timp.

În anul 2011 numărul sucursalelor băncilor străine s-a diminuat cu o unitate comparativ cu anul 2010, ajungând la 8 unități, iar numărul băncilor autohtone au rămas neschimbate la 33 de unități.

În figura 1.2 se observă o creștere accentuată a ponderii și a volulmului creditelor restante din portofoliile băncilor, fenomen cauzat de evoluțiile economice din ultimii ani.

Figura 1.2 Evoluția creditelor neperformante din sistemul bancar pentru perioada 2008-2012 [19]

Datorită crizei economice ponderea creditelor neperformante care au ajuns în prezent la 16% din totalul creditelor acordate au afectat atât populația și profitabilitatea băncilor. [19]

Sistemul bancar a fost afectat de tendința de creștere a ponderii creditelor neperformante, pentru băncile de talie mare ponderea creditelor restante de peste 90 zile s-a menținut sub valoarea de 16% în timp ce ponderea creditelor restante de peste 90 zile pentru bancile mijloci are o valoare de 18% iar în cazul băncilor mici ponderea a fost de 16.5 %.

Datorită activității de reglementare și supraveghere a Băncii Naționale, țara noastră a reușit să mențină o stabilitate a sistemului bancar, nu a fost necesară o asistență financiară din partea statului pentru salvarea băncilor ca și în alte state membre a Uniunii Europene. [19]

Evoluția creditelor restante în funcție de mărimea activelor pentru perioada 2009 – 2012 se reprezintă în figura 1.3.

Figura 1.3 Evoluția creditelor restante în funcție de mărimea activelor pentru

perioada 2009 -2012 [19]

Instituțiile financiare nebancare (IFN), chiar dacă au fost puternic afectate de criza economică dețin ponderi importante pe piața creditului de consum.[19]

Piața creditului comercial este reprezentată de 4 jucători care dețin 50% din cota de piață, gradul de concentrare a avut parte de o creștere rapidă valoarea indicatorului HHI a avut o valoare apropiată de nivelul atins în anul 2000 din cauza crizei economice datorită acestui fapt mai multe bănci și-au restrâns activitatea de creditare către sectorul comercial.[19]

Figura 1.4 Evoluția gradului de concentrare pentru piața creditului comercial [19]

Începând cu anul 2012 numărul creditelor care au fost acordate gospodăriilor și societăților nefinanciare au scăzut dotorită crizei economice ceea ce au dus la scăderea creditelor de consum conform figurii 1.5. [24]

În anul 2014 creditele acordate întreprinderilor au continuat să scadă conform figurii 1.6 chiar dacă stocul de credite denominate în moneda locală a avut parte de o creștere anuală de 5 % în luna noiembrie 2014. [24]

Datorită condițiilor de creditare mai stricte, de creșterea nivelului de credite neperformante precum și de politicile cu privire la reducerea gradului de îndatorare a băncilor-mamă străine, oferta de credite este afectată. [24]

Din cauza unui nivel scăzut al încrederii consumatorilor și a investitorilor, în economie cererea de credite este una moderată, iar gradul de îndatorare a gospodăriilor a scăzut în anul 2014 la 68,4 % în comparație cu anul 2011 de la 76,4 % .

Figura 1.5 Evoluția creditelor în procente acordate societăților nefinaciare și gospodriilor în euro și lei pentru perioada 2004-2013 [24]

Figura 1.6 Evoluția creditelor pentru sectorul privat în milioane euro pentru

perioada 2007-2014 [24]

În vederea redresării activității de creditare politica monetară a Băncii Naționale a României a fost focalizată pe reducerea ratei dobânzii de referință care fost redusă antingând un nivel record de 2,25 % în luna februarie 2015 față de o valoare de 6 % care s-a înregistrat în decembrie 2012.

Acestă reducere a ratei dobânzii de referință a fost posibilă datorită evoluției prețurilor și a unei rate a inflației scăzute.

Ca și măsuri în vederea redresării creditării, BNR a redus rezervele minime obligatorii pentru pasive în RON de la o valoare de 15 % la 10 % în 2014 iar rezervele minime obligatorii pentru pasivele în valută au fost reduse de la 20 % în anul 2013 la 14 % în noiembrie 2014. [22], [24]

Înainte de criza din anul 2008 rata creditelor neperformante a avut o valoare inițială de 2,8%. Datorită crizei economice din 2008 se observă în figura de mai jos că rata creditelor neperformante a avut un trend crescător până în anul 2014 ajungând la un procent de 22,23% urmând ca din anul 2015 să scadă aceste credite neperformante la un nivel de 12,8% în prezent din totalul de credite care s-au acordat. [22], [24].

Figura 1.7 Evoluția ratei dobânzii pentru creditele neperformante în perioada 2010 -2015 [20]

Băncile din România au un caracter universal deoarece se adresează clienților persoane fizice, precum clienților persoane juridice.

Din acest motiv, concurența se realizează la nivelul mai multor categorii de produse. [22]

Principalele surse de finanțare pentru companiile industriale din piață în funcție de serviciile oferite, se pot clasifica astfel:

reinvestirea profitului prin vânzarea de active;

credit comercial;

descoperire de cont;

leasing financiar;

credit bancar pentru investiție de capital ;

finanțare sub formă de credit de la acționari sau majorări de capital;

credit bancar de trezorerie;

programe de finanțare de la stat;

finanțare de pe piața de capital prin omiterea de obligațiuni ;

linii de credit ;

credite având garanție fondurile de garantare.

În figura 1.8 se reprezintă principalele surse de finanțare pentru IMM-uri și corporații pentru anul 2014.

Figura 1.8 Principalele surse de finanțare pentru IMM-uri și corporații pentru anul 2014 [16]

CAPITOLUL 2 EVOLUȚIA INDUSTRIEI ROMÂNEȘTI ÎN PERIOADA 2008-2013

În anul 2012, industria românească avea o pondere de 11,4% ca număr de întreprinderi din sectoarele de activitate, conform Insitutului Național de Statistică care au o pondere de 35,8% din forța de muncă totală și realizează o cifră de afaceri de 36,3% din total.

România se clasează pe locul 102 în Raportul Global al Competitivității pentru perioada 2013-2014 în ceea ce privește gradul de sofisticare al procesului de producție.

La nivelul industriei românești Comisia Europeană a identificat 3 mari probleme cu care se confruntă:

capacitatea de inovare redusă;

consum mare de resurse și de energie în industrie;

la nivelul produselor industriale high-tech există o pondere scazută .

În cazul României industria a fost motorul de creștere economică în perioada de criză economică.În perioada crizei economice, producția industrială a avut o tendință de creștere mai mare decât PIB-ul în perioada 2008- 2011 cu o excepție în 2009, când a avut parte de o scădere de 5.5% în același an PIB-ul a avut parte de o scădere de 6,6% comparativ cu anul precedent.

În figura 2.1 se reprezintă evoluția produției industriale comparativ cu evoluția PIB-ului pentru perioada 2008-2013.

Figura 2.1 Evoluția producției industriale în comparație cu evoluția PIB-ului pentru perioada

2008-2013 [27]

România se confruntă cu un proces de dezindustrializare îar potențialul industriei nu este valorificat prin inexistența unei strategii pe termen lung față de statele europene care în perioada de criză au avut ca preocupare modul în care se poate reînnoi îndustria prin inovare și competitivitate.[27]

În anul 2009 guvernul din Polonia a avut o preocupare legată de importanța promovării dezvoltării, inovării și competitivității în industrie.[27]

La debutul crizei economice în anul 2008 ponderea industriei în PIB a avut parte de o scădere cu 1.4% atingând o valoare de 22.9% comparativ cu anul 2007 când valoarea a fost de 24.3% urmând ca în anul 2009 să aibă parte de o creștere de 0.9% atingând valoarea de 23.8%.

În anul 2010 pondere industriei în PIB a avut cea mai mare creștere de 2.6% ajungând la o valoare de 26.4% urmând ca acest trend să se mențină ajungând la o valoare de 30% din PIB în anul 2013.[27]

În perioada crizei economice în anul 2009 producția industrială a avut un trend descedent de 5,5% comparativ cu anul 2008. În anul 2010 producția industrială a crescut cu 5,5% față de 2009. În luna februarie 2014 producția industrială are parte de o scădere de 1.3% în comparație cu anul 2013. [27]

În figura2.2 se reprezintă ponderea industriei în PIB pentru perioada 2007-2013. [25]

Figura 2.2 Evoluția ponderii industriei în procente din PIB pentru perioada 2007-2013 [25]

Cifra de afaceri din industrie în perioada crizei a avut parte de o creștere constantă începând din anul 2010 până în 2012 după cum se observă în figura 2.3 cifra de afaceri a suferit o scădere 36.4 milioane lei în anul 2009 atingând o valoare de 284.3 milioane comparativ cu anul 2008 când a atins o valoare de 320.7 milioane, urmând ca în anul 2014 să atingă o valoare 384.9 milioane ajungând la un procent de creștere de aproximativ 20%.

Figura 2.3 Evoluția cifrei de afaceri pentru perioada 2008-2012 [27]

Cifra de afaceri din industria românească depinde de conjunctura internațională și tinde să aibă o valoare mai ridicată pe piața externă față de cea internă pentru unități diferite.[27]

Industriile din România în proportie de 90% sunt controlate de companii care au capital majoritar străin și care dețin 21 din 25 de piețe industriale. [27]

În România companiile cu capital majoritar autohton se regăsesc în cadrul a cinci industrii: cea a cărbunelui unde ponderea este de 100%, companii românești în industria alimentară cu o pondere de 65%, industria construcțiilor metalice cu o pondere de 53% iar activitățile extractive cu o pondere de 86%, urmate de activități anexe extracției cu o pondere de 58%.[27],

În anii 90 industria românească a utilajelor agricole avea 30 de firme de producție, în prezent mai există doar 8 firme în domeniu. [27]

În prezent se produc la nivel local utilaje de dimensiuni mici în comparație cu 25 de ani în urmă când se se produceau utilaje de la semănători la tractoare. [27]

În industria berii existau 125 de firme de producție funcționale în anul 1990 din care în prezent au mai rămas doar 20 de firme producatoare. [27]

În anul 2008 producția internă de ciocolată era asigurată în proporție de 80% de firme românești urmând ca în prezent consumul de ciocolată să fie în proporție de 80% asigurat de către firme din import iar în cadrul acestei industrii numărul de fabrici din domeniu este de 3 .

În cadrul produselor lacatate chiar dacă piața este dezvoltată nu există producători de materiale pentru ambalaje.

În figura 2.4 se reprezintă cifra de afaceri de pe piața internă și cea externă din cadrul industriei alimentare, a mobilei, pentru fabricarea produselor de îmbrăcăminte și fabicarea autovehiculelor de transport rutier.

Figura 2.4 Cifra de afaceri de pe piața internă și externă pentru diferite ramuri ale industriei [27]

În anul 2008 în sectorul industriei existau 1,6 milioane angajați care reprezentau 37,2% din total, din cauza crizei economice care a afectat puternic acest sector ponderea salariaților a cazut ajungând la o valoare de 35,8% în anul 2012 iar numarul de salariați a fost cu 16% mai mic comparativ cu anul 2008 atingând o valoare de 1.3 milioane de angajați.

În figura 2.5 se reprezintă evoluția numărului de salariați din industrie pentru perioada 2008-2013

Figura 2.5 Evoluția numărului de salariați din industrie pentru perioada 2008-2013 [25]

În anul 2008 un angajat din industrie avea un salar de 1030 lei care era cu aproximativ 200 lei mai mic decat salariul mediu net pe economie.

Tendința de creștere a salarului în industrie se menține ajungând în prezent la o valoare de 1620 lei care este similară cu salariul net pe economie.

Chiar dacă valorile salariilale din industrie per total sunt similare cu cel net pe eonomie între ramurile industriei există discrepanțe la nivel salarial cum ar fi industria extractivă, unde acesta este de 1,9 ori mai mare decât salariul mediu din industrie iar în cadrul industriei prelucrătoare, salariul are o pondere de 92% din salariul mediu din industrie.

În cadrul ramurei industriale de fabricare a articolelor din îmbrăcăminte și cea alimentară salariile sunt cele mai scazute având o pondere de 64% și de 66.5% din totalul salariului mediu din industrie.

În figura 2.6 se reprezintă evoluția salariului mediu net pe economie, a salarului din industrie total și pe ramuri ale industriei pentru perioada 2008-2013.

Figura 2.6 Evoluția salariului mediu net pe economie a salarului din industrie total și pe ramuri ale industriei pentru perioada 2008-2013 [25]

În prezent costul relativ scăzut al forței de muncă constituie un avantaj competitiv al României.

În vederea creșterii salariale a angajaților din industrie România are două opțiuni:

Creșterea productivității: prin tehnologizare, calitate, creșterea eficienței resurselor umane, metode moderne de management și privatizare;

Realocarea companiilor în zonele în care se creează mai multă valoare a lanțului valorii produsului prin angajarea unei forțe de muncă specializate în domeniu.

În anul 2012 investițiile din industrie au scăzut cu 35% și au distribuție inechitabilă la nivel de regiuni.

Valoare investițiilor brute din industrie a crescut constant până în anul 2011 atingând o valoare maximă de 83,8 mld. lei, după care a avut loc o scădere a investițiilor ajungând în anul 2012 la o valoare de 54.4 mld cu 1,2 mld lei mai ridicată comparativ cu valoarea care a fost în anul 2008 de 53.2 mld.

În figura 2.7 se reprezintă evoluția investițiilor brute din industrie pentru perioada 2008-2012.

Figura 2.7 Evoluția investițiilor brute din industrie pentru perioada 2008-2012 [25]

La nivel de regiuni în Romania se observă în figura 2.8 că există discrepanțe la nivel de investiții cea mai slab dezvoltată este regiunea Nord-Est care beneficiază de cele mai mici investiții brute chiar dacă se clasifică ca a patra regiune din țara privind numărul de salariați dn industrie.

De cele mai mari investiții au avut parte în anii 2008 – 2012 regiunile din Vest, Nord-Vest, Centru, datorită infrastructurii existente si a forței de muncă calificate din industrie.

În figura 2.8 se reprezintă investițiile în milioane lei care au avut loc la nivel de regiuni în România pentru perioada 2008-2012.

Figura 2.8 Investițiile brute la nivel de regiuni în România pentru perioada 2008-2012 [27]

CAPITOLUL 3 EVOLUȚIA ACTIVITĂȚII DE CREDITARE PENTRU SECTORUL PRIVAT DIN ROMÂNIA

În vederea stabilirii nivelului dobânzilor variabile, cei mai utilizați indici financiari utilizați de către bănci sunt ROBOR 3M la 3 luni și ROBOR 6M la 6 luni.

ROBOR este o rată medie a dobânzii la care bancile românești se împrumută între ele care se stabilește în fiecare zi.

În vederea stabilirii nivelului dobânzilor variabile în euro ale creditelor cei mai utilizați indici sunt Euribor 3M și Euribor 6M.

Indicele Euribor este stabilit pe baza unui sondaj realizat în cadrul a 39 de bănci, care prezintă estimări cu privire la costul de finanțare în euro pentru intervale de la o zi la un an.

În figură se reprezintă evoluția dobanzii de referință a Bancii Naționale a României pentru perioada 2008-2015.

După cum reiese din figura 3.1 dobanda cheie în perioada 2008-2015 are o tendință de scădere ajungând la o valoare istorică de 2% care a fost atinsă în luna ianuarie 2015, față de valoarea maximă de 10,25% care a fost atinsă în luna septembrie 2008. [20]

Figura 3.1 Evoluția dobanzii de referință a Bancii Naționale a României pentru perioada 2008-2015 [20]

Datorită incertitudinilor macro-economice și a percepției prudente a consumatorilor și investitorilor asupra mediului economic scăderea costurilor creditării datorită evoluției indicelui Robor nu s-a reflectat asupra relansării creditării.

Datorită reducerii de către Banca Națională a României a dobânzii de referință, în anul 2015 indicele ROBOR 3m la 3 luni a înregistrat o valoare minimă de 1%, iar indicele Robor 6m la 6 luni a de 1.48%. atins o valoare

În figura 3.2 se reprezintă evoluția indicilor ROBOR la 3 luni și 6 luni pentru perioada 2011-2015.

Figura 3.2 Evoluția indicilor ROBOR la 3 luni și 6 luni pentru perioada 2011-2015 [20]

Dobânzile la creditele acordate persoanelor juridice au avut parte de o scădere comparativ cu anul 2009 când au atins o valoare de 16.24% ajungând în 2014 la o valoare de 7.07 % datorită scăderii ratei inflației care a ajuns în 2014 la o valoare de 1,06% comparativ cu anul 2013 când rata inflației era de 5,97%.

În figura 3.3 se reprezintă evoluția dobânzilor la creditele noi care s-au acordat societăților nefinaciare în perioada 2009 – 2014.

Figura 3.3 Evoluția dobânzilor la creditele noi care s-au acordat societăților nefinaciare în perioada 2009- 2014 [23]

În figura 3.3 prezentată se observă că la creditele cu o valoare de sub 1 milion de euro luate de firme în anul 2009 dobanda la creditele în lei a fost de 16,24% urmând să scadă atingând o valoare de 7,07% la începutul anului 2014, iar la creditele în euro dobanda a avut o valoare de 6,74% în anul 2009 urmând să scadă până la o valoare de 5,01% în anul 2014.

La creditele de peste 1 milion de euro, în anul 2010 dobanda în lei a fost de 13,71% urmând să scadă până la valoarea de 6,20% la începutul anului 2014, iar la creditele în euro dobanda s-a menținut constantă în anul 2009 având o valoare de 5,67% urmând să scadă în 2014 la 5,03%.

Relansarea activității economice a fost afectată din cauza păstrării dobânziilor la valori ridicate și reducerea lor în raport cu scăderea inflației și de reticiența băncilor de a acorda credite noi datorită necesității de îmbunătățire a indicatorilor de preformanță care au fost afectați în anii de criză.

În perioada 2002 – 2008 numărul IMM-urilor a crescut constant în procent de 70 % de la 326.443 de întreprinderi în 2002 la 553.089 de întreprinderi în 2008.

Datorită crizei economice în perioada 2008-2010 numărul de IMM-uri a scăzut cu 102.688 întreprinderi, urmând ca în anul 2011 soldul cu privire la numarul înmatriculărilor de persoane fizice și juridice și cel al firmelor care au intrat în insolvență, suspendate, dizolvate sau radiate a fost unul pozitiv atingând o valoare de 6428 urmând să redevină negativ în anul 2012 când a atins o valoare de – 19528, iar în anul 2013 să ajungă la o valoare de -30.844.

Tabelul 3.1 Evoluția numărului de persoane fizice și juridice pentru perioada 2010-2013 [23]

Din tabelul prezentat se observă că în anul 2010 un numar de 281 764 de firme și-au suspendat activitatea în timp ce 119.048 de firme s-au înmatriculat urmând ca în anii 2011 – 2013 numărul firmelor care și-au suspendat activitatea să scadă atingând o valoare în anul 2011de

125 641de firme după care în anul 2013 să ajungă la o valoare de 155 660 de firme.

Majoritatea firmelor care au contractat credite în lei pentru producție în anul 2014 au o rată medie a dobânzii situate de la 9 % până la 11% iar cele care au contractat credite în euro au o rată a dobânzii de la 5% la 7%.

În cazul corporațiilor care au contractat credite în euro aproximativ 46% dintre acestea au o rată a dobânzii situată între 3 și 5 %.

Figura 3.4 Rata medie a dobânzii pentru companii nefinanciare [16]

3.1 Evoluția întreprinderilor din industrie pentru perioada 2008-2012

Pe parcursul crizei economice numărul de întreprinderi din industrie au scăzut cu 17% în 2012 comparativ cu anul 2008 și au o pondere de 11,4% din totalul întreprinderilor .

Evoluția numărului de firme din industrie se reprezintă în figura de mai jos după cum se observă în 2008 existau 61.260 de firme iar datorită crizei economice numarul de firme din industrie au ajuns la o valoare minimă de 49.715 de firme urmând ca în anul 2012 să ajungă la o valoare de 50.896 de firme.

Figura 3.5 Evoluția numărului de firme din industrie pentru perioada 2008 -2012 [21]

În industrie numărul de firme care au intrat în insolvență a crescut de la 66 de firme în 2010 ajungând la 90 firme în anul 2013 din industria extractivă atingând un procent de 36% iar în industria prelucrătoare de la o valoare de 1648 de firme în anul 2010 a ajuns la o valoare de 2362 de firme atingând un procent de 43%.

După cum reiese din figura 3.6 dobanda cheie în perioada 2008-2013 are o tendință de scădere ajungând de la o valoare de 5 % care a fost atinsă în luna ajugust 2008, la o valoare de 4.5 % în august 2013, iar rata dobânzii la facilitatea de credit Lombard a coborat de la valoarea de 24% atinsă în luna august 2008 conform figurii la o valoare de 9,25% în 2013.

Figura 3.6 Evoluția numărului de firme intrate în insolvență din industria extractivă și prelucrătoare pentru perioada 2010 -2013 [21]

În figura 3.7 se reprezintă în procente evoluția ratei de politică monetară și rata dobânzii de facilitare de credite Lombard pentru perioada 2008 – 2013.

Figura 3.7 Evoluția ratei de politica monetară și rata dobânzii de facilitare de credite Lombard pentru perioada 2008 – 2013 [19]

3.2 Dobânziile la credite pentru IMM-uri pentru perioada 2008-2013

În perioada analizată dobânziile la credite noi acordate IMM-urilor au avut un trend descendent, la începutul anului 2009 dobânda la creditele în lei era de 21,19% urmând sa ajungă în prezent la o valoare de 6.01% ceea ce înseamnă o scădere de 15.18 % , dobânda la creditele în euro a fost de 9.65% în anul 2008 urmând ca în prezent să fie de aproximativ de 2 ori mai mică atingând o valoare procentuală de 4,37%, iar în zona euro dobânda la credite în prezent este de 2.75%. [28]

Diferența de dobândă dintre creditele noi în lei și cele în euro a ajuns în prezent la 1.63% cumparativ cu anul 2008 când aceasta era de 11.54%.

Diminuarea diferenței de dobândă dintre creditele în euro din Romania și cele din zona euro duce la reducerea decalajului de competivitate a întrprinderilor existente în țară și cele din zona euro prin acordarea încrederii în economie și prin relansarea de investiții autohtone și străine. [28]

În figura 3.8 se reprezintă evoluția dobânziilor la credite în lei, euro din Romania și cele din zona euro pentru perioada 2007-2014.

Figura 3.8 Evoluția dobânziilor la credite în lei, euro din Romania și cele din zona euro pentru perioada 2007-2014 [28]

Creditele acordate de către bănci IMM-urilor sunt sub formă de împrumuturi pentru capital circulant în cazul acesta avem oferta de tip:

overdraft ;

linia de credit ;

creditul de afacere.

În cazul creditelor utilizate pentru echipamente, automobile sau imobil utilizat pentru sediu, în cazul acesta avem oferta de tip:

– creditul pentru echipament;

– leasing;

– creditul imobiliar pentru sediu.

În cazul creditelelor utilizate pentru capital circulant de tip linia de credit, perioada de rambursare este de până la 1 an, iar în cadrul creditului de afacere perioada de rambursare este de

până la 5 ani .

În cazul creditului utilizat pentru echipament sau de tip leasing perioada de rambursare este corelată cu durata de viață a utilajului de până la 7 ani.

În cazul creditului imobiliar utilizat pentru sediu perioada de rambursare a acestuia este de până la 10 ani.

În Romania oferta băncilor pentru acrodarea de împrumuturi către IMM-uri este una redusă, printre băncile care se orintează către finanțarea IMM-urilor se numară Raiffeisen, Piraeus, OTP, Intesa, Garanti, CEC Bank, BRD, BCR, Bank Post, Transilvania care acoră credite la rate a dobânzii care se încadrează între 4,5% și 10% în funcție de tipul de credit acordat și de perioada de rambursare care este începând de la 12 luni și poate fi extisă până la o durată de 10 ani .

Banca Raiffeisen vine cu oferte către IMM-uri cum ar fi:

– linia de credit la care suma maximă care poate fi acordată este de până la 10 milioane lei la o dobandă de 5.75% iar costul total (DAE) ajunge la o dobandă de 6.11%

– creditul de investiții ;

– flexi IMM;

– creditul imobiliar pentru IMM;

– creditul de investiții pentru eficiența energetică care poate ajunge la o valoare maximă de 1.5 mil euro .

Perioada de ramursare a creditelor în cadrul bancii Raiffeisen începe de la 2 ani și se poate extinde până la 10 ani. Dobânda pentru aceste tipuri de credite începe de la 4% și ajunge până la 9, 29%.

Banca Millennium Bank vine cu o ofertă către IMM-uri de capital de lucru, investitii, care constă într-un împrumut la o valoare maximă de 250 000 de euro pe o perioadă de maxim 5 ani la o dobândă variabilă de 9% la care se precepe și un comison de administrare anual de 0.75% din suma împrumutată.

Banca Leumi vine cu o ofertă către IMM- uri care constă dintr-o linie de credit la o dobandă fixă de 8.9% pentru toata durata de contractare care poate fi de la minim 6 luni până la 12 luni.

Banca Transilvania vine cu o oferte către IMM-uri care constau în:

– credit pentru IMM-urile care investesc în produse și servicii românești la o dobândă anuală de 3,54% pe an iar perioada de rambursare este de până la 2 ani.

– creditul rapid fără garanții materiale care constă într-un împrumut la o valoare maximă de 60 000 lei la o dobândă anuală de 12% pe an iar perioada de rambursare este de până la 2 ani, iar pentru acceași sumă echivalentă în euro dobanda este de 9.5% pe an.

CEC Bank vine cu o ofertă către IMM-uri care constă în:

linie de credit pentru IMM-uri care constă într-un împrumut la o valoare maximă de 5 000 000 lei  la o dobândă anuală de 3.5% pe an iar perioada de rambursare este de până la 2 ani.

În tabelul 3.2 se prezintă dobânziile acordate de către cele mai importante bănci din piață care se îndreaptă cu oferte de creditare către IMM-uri cum ar fi linia de credit.

Dobânziile acordate pentru un astfel de serviciu oferit de către bănci pornesc de la o valoare de 2.50% acordată de CEC Bank și ajung la o valoare maximă de 10.92%, dobândă acordată la o sumă maximă de 10 000 000 ron de către Bank Post.

Tabelul 3.2 Dobânzile acordate de principalele bănci pentru linia de credit

În tabelul 3.3 se prezintă dobânziile acordate de către cele mai importante bănci din piață care se îndreaptă cu oferte de creditare către IMM-uri cum ar fi creditul de afaceri.

Dobânziile acordate pentru un astfel de serviciu oferit de către bănci pornesc de la o valoare de 2.50% acordată de CEC Bank și ajung la o valoare maximă de 10.92%, dobandă acordată la o sumă maximă de 10 000 000 ron de către Bank Post.

Tabelul 3.3 Dobânzile acordate de principalele bănci pentru creditul de afacere

Tabelul 3.4 Evoluția dobânzii creditelor în lei pentru producție pentru perioada 2013 – 2016 http://www.bnr.ro/Raport-statistic-606.aspx

În iunie 2013 rata dobânzii pentru creditele existente în sold în cadrul societăților nefinanciare a avut o valoare de 9.01% urmând o tendință descendentă de 49.38% ajungând la o valoare de 4.45% în luna martie a anului curent prezentate în tabelul 3.4

Rata dobânzii pentru credite acordate societăților nefinanciare având o scadență inițială mai mică sau egală cu 1 an a avut o valoare de 8,92% în anul 2013 urmând să scadă cu 46.74% atingând o valoare 4,17% în martie 2016 conform tabelului 3.4

Pentru creditele acordate societăților nefinanciare având scadența inițială între 1 și 5 ani inclusive, rata dobânzii a avut o valoare de 8.83% în anul 2013 urmând o tendință descendentă de 51.52 % ajungând la o valoare de 4.55% .

Figura. 3.9 Evoluția dobânzii creditelor în lei pentru producție în perioada 2013 – 2016 cu o scandență de peste 5 ani

Pentru creditele acordate societăților nefinanciare având o scadență inițial de peste 5 ani rata dobânzii a avut o valoare de 9.48% în anul 2013 urmând o tendință descendentă de 50.73 % ajungând la o valoare de 4.81%.

Tabelul 3.5 Evoluția dobânzii creditelor în lei pentru producție cu valoarea peste 1 milion euro pentru perioada 2013 – 2016 cu perioada inițială fixă a ratei dobânzii mai mare de 5 ani

În decembrie 2013 rata dobânzii aferente creditelor acordate pentru descoperit de cont pentru societăți nefinanciare a avut o valoare de 8.5 % urmând o tendință descendentă de 47.88% ajungând la o valoare de 4.07 % în luna martie a anului curent reprezentată în tabelul 3.5

Rata dobânzii pentru credite noi pentru societăți nefinanciare a avut o valoare de 9.21 % în anul 2013 urmând să scadă cu 44.81% atingând o valoare 4,22% în martie 2016.

Pentru creditele noi acordate societăților nefinanciare cu valoarea până la 1 milion echivalent euro inclusiv, cu perioada inițială fixă a ratei dobânzii mai mare de 1 an și mai mică de 5 ani inclusiv, rata dobânzii a avut o valoare de 13.86 % în anul 2013 urmând o tendință descendentă de 62.04 % ajungând la o valoare de 8.6% .

Pentru creditele noi acordate societăților nefinanciare cu valoarea până la 1 milion echivalent euro inclusiv cu perioada inițială fixă a ratei dobânzii mai mare de 5 ani rata dobânzii a avut o valoare de 10.05 % în decembrie 2013 urmând o tendință de creștere de 0.009% ajungând la o valoare de 10.24% în martie 2016.

Pentru creditele noi acordate societăților nefinanciare cu valoarea peste 1 milion echivalent euro cu rata dobânzii variabilă sau cu perioada inițială fixă a ratei dobânzii mai mică sau egală cu 1 an rata dobânzii a avut o valoare de 8.6 % în decembrie 2013 urmând o tendință descendentă de 41.04 % ajungând la o valoare de 3.58 % .

Figura 3.10 Evoluția dobânzii creditelor în lei pentru producție în perioada 2013 – 2016 cu o scandență de peste 5 ani cu valoarea de peste 1 milion euro

4. Tehnologia de realizare a unui arbore de fixare a unui dispozitiv de prelucrat prin eroziune electrica

Prelucrarea dimensională prin eroziune electrică a materialelor dure, utilizate la realizarea unor matrițe și ștanțe, cu ajutorul unor mașini de prelucrat prin eroziune electrică cu electrod masiv a impus realizarea unor dispozitive care să contribuie la creșterea posibilităților tehnologice, în vederea obținerii unor suprafețe complexe, care pot fi prelucrate prin copierea formei, cât și a suprafețelor care necesită folosirea unor dispozitive specializate.

În fig.4.1 este prezentat arbore de fixare a unui dispozitiv de prelucrare prin eroziune electrică, cu posibilitatea de rotire a electrodului, proiectat pentru a fi utilizat pe o mașină de prelucrat prin eroziune electrică din dotarea Laboratorului de Tehnologii Neconvenționale de la Facultatea de Inginerie Managerială și Tehnologică.

4.1. ELABORAREA TEHNOLOGIEI DE REALIZARE A ARBORELUI DE FIXARE ÎN CAPUL DE LUCRU AL MAȘINII ELER

În figura 4.1 este prezentat în 2D și 3D arborele de fixare în capul de lucru vertical al mașinii ELER din dotarea Laboratorului de Tehnologii Neconvenționale.

Figura 4.1 Arborele de fixare în capul de lucru al mașinii ELER.

Desenul de execuție constituie cel mai important document pentru elaborarea procesului tehnologic de fabricație a unui reper. Verificarea desenului de execuție a unui reper prezintă următoarele două aspecte: respectarea prescripțiilor standardelor în vigoare, respectiv verificarea tehnologicității piesei. Aceste verificări prevăd următoarele: construcția reperului, forma, dimensiunile, toleranțele, gradul de finisare și materialul.

În urma verificării desenului de execuție, din acest punct de vedere, s-au constatat:

numărul de cote este minim, dar suficient pentru execuția și verificarea piesei;

prin modul de cotare nu rezultă lanțuri de cote închise;

pentru cotele de precizie sunt înscrise abaterile limită;

în spațiul liber al desenului sunt înscrise condițiile tehnice corespunzătoare;

toleranțele la cotele libere sunt în conformitate cu SREN 22768-2.

Tehnologicitatea, ca noțiune, se referă la două aspecte:

tehnologicitatea de exploatare;

tehnologicitatea de fabricație.

În urma analizei reperului din punct de vedere al tehnologicitatii, rezultă următoarele:

este posibilă asimilarea fabricației acestui reper în scurt timp;

se pot folosi procedee tehnologice moderne, de mare productivitate, pentru obținerea reperului;

este necesar un consum mic de material;

materialul prescris este suficient de prelucrabil, nemainecesitând nici un fel de măsuri în acest sens;

reperul prezintă suprafețe simple ce permit accesul ușor al sculelor și verificatoarelor;

reperul prezintă suprafețe ce pot fi folosite drept baze de cotare, baze de așezare și baze de fixare.

4.2. ALEGEREA SEMIFABRICATULUI PENTRU REALIZAREA ARBORELUI

Arborele este executat din otel marca OLC 45 după (STAS 880-88) și C 45 după (DIN 17200 – 1652) cu următoarele caracteristici:

limita de curgere: σc = 480 N/mm2

rezistența la rupere: σc = 690 ÷ 840 N/mm2

alungirea: A = 14%

reziliența: KCU/2 = 60 J/cm2

duritate maxima: – normalizat – 230 HB

recopt – 207 HB

Compoziția chimică a materialului

Conform DIN 17200 – 1652, compoziția chimică a oțelului C45 este indicată în tabelul următor

Tabelul 4.1. Compoziția chimică a C 45

Caracteristici mecanice și tehnologice (conform DIN 17200 – 1652)

Tabelul.4.2 Caracteristici mecanice și tehnologice a C 45

Pentru realizarea arborelui am realizat următorul itinerariu tehnologic și mașini unelte.

Debitarea se realizează cu un ferăstrău alternativ sau ferăstrău circular, semifabricatul utilizat fiind obținut dintr-o bară laminată Ø65. Se va debita cu un adaos de prelucrare de 2 – față de lungimea totală a arborelui, respectiv lungimea va fi de 80mm.

Strunjirea se realizează pe un strung normal SN 400×750 utilizând cuțite de exterior și interior din carburi metalice P10 și burghiu Ø14.

Găurirea se va realiza pe o freză FUS22, cu un burghiu Ø4.5, respectiv Ø2.5 sau pe o mașina de gaurit tip GR600.

Lamarea se va realiza tot pe freza FUS22, cu o freză cilindro-frontală Ø8.

Alezarea se va realiza cu un alezor Ø3.

Rectificarea se va realiza pe o mașină de rectificat rotund cu o piatră de rectificat Ø250×40.

Controlul final; se vor verifica cotele de pe desenul de execuție, planeitatea și rugozitatea suprafeței, utilizând ca instrumente de măsură șubler, micrometru, comparator cu cadran cu precizie 0.01mm, calibru pentru verificarea găurilor alezate.

În continuare se prezintă calculul regimului de așchiere și al normei de timp pentru realizarea arborelui de prindere între dispozitiv și mașina de prelucrat ELER [16, 17, 25].

1.Debitare Ø65×80

t=0,2mm

s=0,5mm/cursa

[min];

=2,5[min], tab.7.2.,pag. 339[17]

=13,33[min], tab.7.36.,pag. 370[17]

n = 2 piese ;

=9,1 [min]

2.Strunjire frontala de degrosare la 75mm

t=2mm

s=0,5mm/rot

n= 230rot/min

= 86,7 [m/min],

[min];

= 0,91 [min] tab.7.1.,pag. 337[17]

=13,33[min] tab.7.36.,pag. 370[17]

n = 2 piese ;

= 7,57 [min]

3. Strunjire ext. de degrosare la Ø60.5

t=2,75mm

s=0,5mm/rot

n= 230rot/min

= 82,7 [m/min],

[min];

=0,71 [min] tab.7.1.,pag. 337[17]

=0[min]

n = 2 piese ;

=0,71 [min]

4. Strunjire ext. de degrosare la Ø30.5

t=19.25mm

i=5

s=0,5mm/rot

n= 230rot/min

= 54.9 [m/min],

[min];

=0,6×5=1,2(5 treceri) [min] tab.7.1.,pag. 337[17]

=0[min]

n = 2 piese ;

= 3 [min]

5.Gaurire Ø4.5

t=2.25mm

s=0,2mm/rot

n= 200rot/min

= 7,5 [m/min],

[min];

=2,6 [min] tab.7.13.,pag. 348[17]

=0[min]

n = 2 piese ;

= 2,6 [min]

6. Strunjire int. de degrosare la Ø15.5

t=1mm

i=3

s=0,5mm/rot

n= 200rot/min

= 15.9 [m/min],

[min];

=0,6×3=1,8 [min] (3 treceri) tab.7.1.,pag. 337[17]

=0[min]

n = 2 piese ;

= 1,8 [min]

7. Strunjire ext. de finisare la Ø60

t=0.25mm

i=5

s=0,2mm/rot

n= 600rot/min

= 214.8[m/min],

[min];

=1,07×5 [min] tab.7.1.,pag. 337[17]

=0[min]

n = 2 piese ;

= 5.35 [min]

8. Strunjire int. de finisare la Ø16

t=0.15mm

i=3

s=0,2mm/rot

n= 600rot/min

= 47[m/min],

[min];

=0,8×3=2.4 [min] (3 treceri) tab.7.1.,pag. 337[17]

=0[min]

n = 2 piese ;

= 2.4 [min]

9.Gaurire 4xØ4.5

t=4mm

s=0,2mm/rot

n= 200rot/min

= 5 [m/min],

[min];

=2,9 [min] tab.7.13.,pag. 348[17]

=0[min]

n = 2 piese ;

= 3×2,9=8,7 [min]

10.Lamare 4xØ8

t=9mm

s=0,5mm/rot

n= 200rot/min

= 11.3 [m/min],

[min];

=1×3=3 [min] (3 treceri) tab.7.1.,pag. 337[17]

=0[min]

n = 2 piese ;

= 3 [min]

11.Rectificare plana

t=0.15mm

i=20

s=0,2mm/rot

n= 1200rot/min

= 429.7 [m/min],

[min];

=2 [min] tab.7.13.,pag. 348[17]

=0[min]

n = 2 piese ;

= 20×2=40 [min]

În continuare se prezintă planul de operații.

În continuare se prezintă mașinile unelte, sculele, aparate de măsură și control utilizate pentru realizarea arborelui pinion

Debitare

Figura 4.2 Ferăstrău cu bandă semi-automat tip pivot [13]

Tabelul 4.3 Caracteristici tehnice ale ferăstrăului cu bandă semi-automat tip pivot [13]

Strunjire

Figura 4.3 Strung normal model Profimach [13]

Tabelul 4.4 Caracteristici tehnice ale strungului Profimach [13]

Figura 4.4 Cuțite de strung utilizate [13]

Frezare

Se realizeaza pe o masina de frezat universala

Figura 4.5 Mașina de frezat universală model Profimach [13]

Tabelul 4.5 Caracteristici tehnice ale masinii de frezat universala model Profimach [13]

Cursa axa X (mm) 

Figura 4.6 Freze cilindro frontale [29]

Figura 4.7 Burghiu pentru centrare [29]

Figura 4.8 Freză pentru lamare a celor 4 găuri de prindere a dispozitivului [29]

Rectificare

Figura 4.9 Mașini universale pentru rectificare cilindrică [13]

Caracteristici tehnice ale mașinii universale pentru rectificare cilindrică [13]

Seria NC:

– diametru peste masa: 320mm

– sarcina maxima intre centre: 150KGS

– viteza periferica roata: 33m/sec

– diametru maxim al piesei de lucru: 280mm

Figura 4.10 Piatra de rectificat

Figura 4.11 Mașina de rectificat plană [13]

Tabelul 4.6 Caracteristici tehnice ale mașinii de rectificat plană [13]

Instrumente de masură și control

Figura 4.12 Șubler și micrometru [26]

Determinarea erorilor de formă și poziție

Figura 4.13 Ceasuri comparatoare [26]

Măsurarea durității

Figura 4.14 Durimetre pentru măsurarea durității [26]

Măsurarea rugozității

Figura 4.15 Rugozimetru digital pentru măsurarea rugozității [26]

Concluzii

Având în vedere faptul că 41,52% din IMM-urile din România își propun extinderea afacerii în următorii 2 ani iar 54,11% urmăresc menținerea afacerii la dimensiunile actuale[10], precum și faptul că există un potențial ridicat al inițiativei intreprenoriale – în acest sens, un studiu recent evidențiază că în perioada 2007 – 2012 rata activității intreprenoriale în stadiu incipient a crescut de cca. 2,5 ori[11], diminuarea creditării agenților economici de către bănci își are cauzele principale pe latura ofertei de finanțare. Creșterea accelerată a datoriei publice a generat o concurență asimetrică între stat și economia reală – efectul de evicțiune, intensitatea deosebită a acestui factor fiind susținută și de faptul că majorarea dimensiunii creditului guvernamental s-a făcut aproape în totalitate pe baza diminuării expunerii pe componenta extra-guvernamentală (agenți economici și populație).

În acest context, creșterea de 1,42 ori (+ 27,10 p.p.) a ponderii IMM-urilor care se autofinanțează evidențiază faptul că întreprinderile mici și mijlocii au ajuns într-o zonă care le pune în pericol potențialul concurențial,sustenabilitatea afacerii și capacitatea de supraviețuire (în special în cazul microîntreprinderilor). Efectele crizei economico-financiare și tergiversarea adoptării rapide a unor măsuri putenice de sprijinire a sectorului de IMM-uri și de relansare a investițiilor au condus la erodarea capacității întreprinzătorilor de a-și finanța afacerile (în special nevoile curente) din resurse proprii.

Cu toate că dobânzile la creditele noi sunt la nivele minimale, lipsa apetenței instituțiilor bancare de a se adapta noului context post-criză și de finanța economia reală se înscrie în logica comportamentelor prociclice și este de natură să amplifice o serie de probleme structurale ale economiei României precum: (1) numărul redus al salariaților din sectorul privat[12], (2) deficitul de cerere internă, (3) competitivitatea redusă a întreprinderilor autohtone, (4) deficitul de abilități, aptitudini și cunoștințe în domeniile intreprenorial și managerial11, (5) capitalizarea redusă a întreprinderilor autohtone, (6) decalaje economico-sociale majore între regiuni etc. Astfel, este nevoie de adoptarea rapidă și coerentă a unui set de măsuri pe termen scurt, mediu și lung care să sprijine demersul de accelerare al procesului de creditare a economiei reale în vederearelansării investițiilor și asigurării reintrării economiei românești pe un nou ciclu de creștere.

Ca o concluzie în anii 1980, România avea 13 fabrici producătoare de mașini – unelte care produceau mașini în valoare de 500 milioane dolari, aproximativ 400 milioane euro, 60-70% din producție se exporta. În 1981, exportul de mașini – unelte a atins valoarea de 200 milioane dolari (aprox. 160 milioane euro).

După revoluție multe fabrici producătoare de mașini – unelte au fost închise, în prezent funcționează doar patru.

Falimentul acestor fabrici a fost cauzat de scăderea cererii de mașini – unelte din fostele țări socialiste unde se practica înainte de revoluția din 1989 exportul de mașini – unelte ca și contrabalansare pentru importul României de produse industriale.

Anul 2011 este cel mai bun an pentru exportul de mașini – unelte. România exportă mașini – unelte în valoare aproximativă de 85 milioane de dolari în 2011. Valorile cele mai ridicate de mașini – unelte pentu export au fost obținute de mașinile de debitat cu suma de 21.7 milioane de dolari din totalul de 85 milioane de dolari.

BIBLIOGRAFIE

Amza Gh. ș.a, „Tratat de tehnologia materialelor”, Editura Academiei Române, București 2002;

Buidoș T., „Echipamente și tehnologii pentru prelucrări neconvenționale”, Editura Universității din Oradea, 2006;

Bungău C., „ Ingineria sistemelor de producție”, Editura Universității din Oradea, Oradea, 230 pg, 2005.

Ceaușescu N., Popescu I., „Tehnologii neconvenționale”, Editura „Scrisul românesc” Craiova 1982;

Gavrilaș I., Marinescu N.I., „Prelucrări neconvenționale în construcția de mașini”, vol.I, Ed. Tehnică București 1991;

Mudura P., “Introducere în teoria tratamentelor termice”, Editura Universității din Oradea 2008;

Nanu A., „Tratat de tehnologii neconvenționale”, vol.I, Editura Augusta 2003;

Niculescu N.G., Adumitrăcesei I.D., România pe calea integrării economice europene. Premise. Procese. Politici, Editura Economică, 2001.

Picoș C. ș.a., “Calculul adaosurilor de prelucrare și al regimurilor de așchiere”, Editura Tehnică, București 1974;

Pop M.T., „Elemente de proiectare asistată de calculator a sculelor combinate utilizate în sistemele flexibile de fabricație”, Editura Universității din Oradea, 2001;

Vlase A. ș.a., “Regimuri de așchiere, adaosuri de prelucrare și norme tehnice de timp”, Editura Tehnică, București 1983

*** Anuarul Statistic al României

http://www.alfametalmachinery.com/ro/

http://bancherul.ro/dobanzile-la-creditele-in-lei-au-ajuns-la-minime-istorice,-bancile-scazandu_le-intr_un-ritm-mai-mare-decat-pe-cele-la-depozite–11730

http://www.bnr.ro/Raport-statistic-606.aspx

http://www.bnr.ro/files/d/Pubs_ro/SondajFinantare/FCNEF_iun2014.pdf

http://www.business24.ro/finantare/finantare-afaceri/credite-pentru-imm-care-sunt-cele-mai-bune-oferte-ale-bancilor-1525399

http://www.creditconsilier.ro/stiri/evolutia-dobanzilor.html

http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/id8081/consiliul_concurentei_raport.pdf

http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/id10686/raport_2015-evolutia_concurentei_in_sectoare_cheie.pdf

Creditarea companiilor: evoluția în criză a dobânzilor și a numărului întreprinderilor

Sistemul bancar și redresarea lui în 2015

http://cursdeguvernare.ro/wp-content/uploads/2014/03/tabel23.png

ec.europa.eu/europe2020/pdf/csr2015/cr2015_romania_ro.pdf

www.insse.ro *** Institutul Național de Statistică   

www.microtop.ro

http://www.stiripesurse.ro/romania-prospera-prin-industrie_570252.html

http://www.amosnews.ro/autofinantarea-principala-modalitate-de-asigurare-finantarii-activitatii-imm-urilor-si-2014-2014-0-0#_ftn9

Catalog sandik