Elaborarea Studiului de Fezabilitate la Nivelul Unei Exploatatii Agricole
Cuprins
Introducere…………………………………………………………………..3
Capitolul 1. Studiu de fezabilitate………………………………………….4
1.1. Studiul de fezabilitate – utilitate, obiective și domenii de aplicare (concept,scop obiectiv, rol si avantaje )……………………………………………………………4
1.2. Structura studiului de fezabilitate. Metode de fundamentare…………………..9
Capitolul 2. Descrierea solicitantului……………………………………..15
2.1 Date generale…………………………………………………………………..15
2.2 Politica resurselor umane……………………………………………………….16
2.2.1 Prezentarea organigramei solicitantului…………………………………….16
2.2.2 Personalul executiv: număr salariați ………………………………………..16
2.2.3 Politica de personal………………………………………………………….17
2.3 Descrierea activității curente……………………………………………………………………18
2.3.1 Istoricul activității……………………………………………………………18
2.3.2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului: construcții, echipamente tehnologice, mijloace de transport, alte mijloace fixe………….19
2.3.3 Politica de produs. Procesul tehnologic……………………………………..21
2.3.4 Politica de aprovizionare. Furnizorii de materii prime: – furnizori privați….21
2.3.5 Politica de preț………………………………………………………………22
2.3.6 Politica de desfacere…………………………………………………………23
2.4 Diagnosticul economico-financiar…………………………………………….24
2.4.1 Principalii indicatori economico-financiari…………………………………………….24
Capitolul 3 . Analiza proiectului de investitii………………………………………38
3.1 Determinarea fluxurilor de numerar generate de firma inaintea realizarii investitiei……………………………………………………………………………………………………41
3.2 Determinarea fluxurilor de numerar generate de investitie…………………………..43
3.3 Indicatori de evaluare a investitiei in mediu cvasi-cert……………………………….45
3.4 Analiza investitiei in mediu incert…………………………………………………………….47
Capitolul 4. Concluzii și propuneri…………………………………………………….58
Bibliografie……………………………………………………………………………………….60
Introducere
Experiența țărilor dezvoltate ne arată că baza dezvoltării și creșterii economice o constituie mărimea și eficiența investițiilor. Numai prin intermediul investiției se poate realiza o economie cu structură modernă, dinamică și eficientă care să permită creșterea substanțială a productivității muncii, dezvoltarea bazei materiale și cercetării științifice. Creșterea volumului investiției este posibilă numai în cadrul anumitor limite. Aceste limite sunt date de nivelul acumulării interne și de posibilitățile de folosire a resurselor externe de finanțare a investiției. Nu este suficient să dispui de resurse noi de investiții pentru a realiza de fapt progresul dezvoltării și creșterii economice. Este necesară o preocupare deosebită și constantă pentru ca aceste eforturi să se soldeze cu efecte sporite. Necesitatea investiției trebuie apreciată pornind de la cerințele pieței, de la gradul de folosire a capacităților de producție și a mijloacelor fixe existente din aceeași categorie cu cele propuse, ținând cont de posibilitățile de creștere a capacităților existente prin lucrări de automatizare, mecanizare și robotizare sau prin modernizarea utilajelor existente, ceea ce determină în prezent retehnologizarea producției. Pentru investiția propusă în prezenta lucrare s-a pornit de la ideea că în economia de piață, care se cristalizează în România în această perioadă de tranziție spre deosebire de țările dezvoltate, se simte o lipsă acută pe piață a prestatorilor de servicii. Dacă într-o economie de piață, cum este cea a S.U.A, firmele mici din domeniul prestărilor de servicii (ateliere de service, tapițerii, spălătorii chimice, băcănii, saloane de cosmetică, croitorii etc.) produc aproximativ 50 % din produsul intern brut al țării, în România, după 1989, sfera prestărilor de servicii s-a redus drastic, de aceea revigorarea acestui sector se impune ca necesitate acută, ceea ce impulsionează investitorii spre acest domeniu.
Societatea SC AGROSARC SRL are ca domeniu principal de activitate cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase si o experienta in domeniu de 10 ani de zile. Intreprinderea are o cifra de afaceri in continua crestere si pe plan local este lider de piata. Investitia analizata consta in achizitionarea de combine, remorci, tractoare, masini si utilaje agricole, echipamente de selectare si tratare in valoare de 3.368.303 lei . In urma acesteia firma va genera un plus de calitate produselor sale si de asemenea se va realiza si o crestere a veniturilor.
Capitolul 1
Studiu de fezabilitate
1.1. Studiul de fezabilitate – utilitate, obiective și domenii de aplicare (concept,scop obiectiv, rol si avantaje )
Procesul investițional este obiectul de studiu al disciplinei Managementul investițiilor și cuprinde studiul repartizării investițiilor pe domenii de activități și categorii de obiective în funcție de cerințele pieței, evaluarea și analiza variantelor tehnologice și constructive posibile pentru edificarea proiectului, alegerea variantei optime prin determinarea eficienței financiare și economice, precum și proiectarea și executarea obiectivului. De asemenea, cursul analizează căile și metodele de creștere a eficienței investițiilor, elaborând mecanismele de folosire a pârghiilor economice în vederea fundamentării deciziilor pentru atingerea scopului la nivelul, calitatea și termenul stabilite. Totalitatea activităților utile din societate, efectuate pentru expansiunea, modernizarea, reutilarea și restructurarea activelor fixe reprezintă procesul investițional. În cadrul procesului sunt alocate resursele (I), care trec prin faza de investiții neterminate (IN), pentru ca în final să capete forma de active fixe (AF):
I→IN→AF
Structura procesului investițional este prezentată în figura 1.1 și cuprinde trei faze, care se subdivid în mai multe etape reprezentând principalele activități impuse de elaborarea și realizarea unui proiect de investiții.
a) Faza preinvestițională cuprinde activitățile ce se desfășoară în cadrul procesului, începând cu identificarea proiectelor cu rentabilitate mare și terminând cu luarea deciziei de investiție. Este de notat faptul că doar o mică parte dintre proiectele identificate ajung să treacă prin toate etapele procesului, până la realizare și funcționare. În această fază de concepție și cercetare în care se caută și se analizează posibilitățile de a investi, se definesc obiectivele proiectului și căile de materializare a acestora, se fac calcule și analize preliminare, se elaborează variante de realizare a proiectului, dintre care se va alege varianta optimă.
Fig. 1.1. Schema procesului investițional.
Identificarea domeniilor de activități în care se poate plasa eficient investiția este o etapă fundamentală pentru asigurarea valorificării superioare a investițiilor. În țările dezvoltate, identificarea acestor domenii este o acțiune a mediilor de afaceri publice și private. Organismele guvernamentale, departamentale, au obligația să-și elaboreze programe de dezvoltare pe termen mediu și lung. Aceste programe pot furniza informații detaliate pe baza cărora să fie orientate investițiile spre sectoarele prioritare, cu eficiență și viabilitate ridicate. Asemenea situații pot fi întâlnite în Japonia, Franța și alte țări care au organisme de planificare orientativă în economie. În țările cu un mecanism de piață foarte liberal, ministerele publică frecvent axele și domeniile prioritare pentru dezvoltarea națională, ori reprezintă oportunități date de conjuncturi viitoare ale piețelor, în care se pot face investiții și pentru care se pot prevede anumite măsuri stimulative.
Studiul special de oportunitate poate fi definit ca instrument prin care o idée sau ofertă de proiect pot fi transformate într-o propunere pentru o investiție de mare valoare, care să declanșeze interesul investitorilor. Tocmai de aceea studiul trebuie să conțină informații fundamentale pentru caracterizarea proiectului, astfel ca investitorul să poată aprecia dacă oferta este atrăgătoare și se poate trece la etapa următoare în elaborarea proiectului. Așadar studiile de oportunitate sunt un instrument prin care se oferă investitorilor informații, propuneri cu privire la domeniile în care își pot plasa efficient capitalul, inclusiv caracteristicile de bază ale proiectelor de investiții. În cazul în care investitorul își manifestă interesul pentru un proiect, este necesar să se elaboreze un studiu de prefezabilitate.
Studiul de prefezabilitate este instrumentul prin care ofertele de proiect analizate în studiul de oportunitate sunt detaliate inclusiv prin calcule economice. Existența acestei trepte între studiul de oportunitate și cel de fezabilitate se impune atunci când informațiile oferite de primul sunt insuficiente ca volum și nivel de fundamentare. În această etapă are loc definirea variantelor de proiect, urmată de selectarea celei optime și planificarea acesteia sub diferite aspecte cum fi amploarea, localizarea, detaliile tehnice, piețele și demersurile instituționale. Astfel, pentru un proiect din domeniul industriei alimentare, pregătirea presupune definirea și calculația de cost a procedeelor tehnice și a dotărilor necesare pentru prelucrarea materiilor prime avute în vedere (legume-fructe, lapte, carne etc.), evaluarea pieței și a veniturilor potențiale, ca și examinarea considerentelor importante de mediu și instituționale. Principalele informații cuprinse în cadrul studiului de prefezabilitate sunt:
dacă oferta de investiții este în mod cert eficientă, astfel ca decizia de investiții să se poată lua imediat fără a mai fi necesare alte studii;
dacă concluziile rezultate pe baza informațiilor culese justifică o analiză detailată printr-un studiu de fezabilitate;
dacă anumite aspecte ale proiectului de investiții, care sunt esențiale pentru fezabilitatea sa, ar trebui aprofundate prin studii funcționale sau studii suport, cum ar fi studiile de marketing, încercări de laborator, experiențe în stații pilot etc.;
dacă se poate hotărî în această fază că ideea de proiect nu este atrăgătoare, deci se impune renunțarea la aceasta și întreruperea cercetării.
Structura studiului de prefezabilitate este obligatoriu aceeași cu cea a studiului de fezabilitate.
Studiul de fezabilitate, este documentul care asigură informații fundamentate pentru luarea deciziei de investiții. În cadrul studiului sunt definite și analizate elementele esențiale ale fabricării produsului avut în vedere și diversele procedee de producție utilizate. Pentru declanșarea elaborării studiului de fezabilitate trebuie ca în prealabil să fie stabilite dimensionarea și amplasarea optimă a obiectivului, mai multe variante tehnologice, de materii prime, de costuri de investiții și de producție. Calculele economice și analiza eficienței trebuie să evidențieze clar dacă proiectul este viabil, eficient ori, dimpotrivă, neeficient, astfel încât să se poată lua decizia de admitere sau respingere a proiectului. Studiul de fezabilitate este, așadar, documentul care permite să se ajungă la o decizie de investiție.
b) Faza investițională, în care debutează negocierile și contractările, se încheie contracte cu furnizorii de utilaje și instalații de producție, conform tehnologiilor de fabricație stabilite în studiul de fezabilitate, cu proiectantul pentru executarea desenelor și a celorlalte piese de proiectare. Pentru realizarea unei eficiențe ridicate este important ca activitățile din această fază, și în special executarea lucrărilor de construcții și instalații, să fie modelate, urmărindu-se obținerea unui minim de efort investițional. Dacă analizăm conținutul activităților deuționale. Principalele informații cuprinse în cadrul studiului de prefezabilitate sunt:
dacă oferta de investiții este în mod cert eficientă, astfel ca decizia de investiții să se poată lua imediat fără a mai fi necesare alte studii;
dacă concluziile rezultate pe baza informațiilor culese justifică o analiză detailată printr-un studiu de fezabilitate;
dacă anumite aspecte ale proiectului de investiții, care sunt esențiale pentru fezabilitatea sa, ar trebui aprofundate prin studii funcționale sau studii suport, cum ar fi studiile de marketing, încercări de laborator, experiențe în stații pilot etc.;
dacă se poate hotărî în această fază că ideea de proiect nu este atrăgătoare, deci se impune renunțarea la aceasta și întreruperea cercetării.
Structura studiului de prefezabilitate este obligatoriu aceeași cu cea a studiului de fezabilitate.
Studiul de fezabilitate, este documentul care asigură informații fundamentate pentru luarea deciziei de investiții. În cadrul studiului sunt definite și analizate elementele esențiale ale fabricării produsului avut în vedere și diversele procedee de producție utilizate. Pentru declanșarea elaborării studiului de fezabilitate trebuie ca în prealabil să fie stabilite dimensionarea și amplasarea optimă a obiectivului, mai multe variante tehnologice, de materii prime, de costuri de investiții și de producție. Calculele economice și analiza eficienței trebuie să evidențieze clar dacă proiectul este viabil, eficient ori, dimpotrivă, neeficient, astfel încât să se poată lua decizia de admitere sau respingere a proiectului. Studiul de fezabilitate este, așadar, documentul care permite să se ajungă la o decizie de investiție.
b) Faza investițională, în care debutează negocierile și contractările, se încheie contracte cu furnizorii de utilaje și instalații de producție, conform tehnologiilor de fabricație stabilite în studiul de fezabilitate, cu proiectantul pentru executarea desenelor și a celorlalte piese de proiectare. Pentru realizarea unei eficiențe ridicate este important ca activitățile din această fază, și în special executarea lucrărilor de construcții și instalații, să fie modelate, urmărindu-se obținerea unui minim de efort investițional. Dacă analizăm conținutul activităților de construcții și instalații constatăm că etapa de execuție a lucrărilor pe șantier se caracterizează printr-un consum mare de resurse materiale, financiare și umane, care sunt imobilizate pe perioada cât are loc construcția obiectivului. Ca urmare trebuie acționat pentru reducerea duratei de execuție și o eșalonare a investițiilor care să genereze un minimum de imobilizări. Faza investițională se încheie cu efectuarea probelor tehnologice și dare în funcțiune a obiectivului.
c) Faza de exploatare cuprinde perioada de timp dintre momentul punerii în funcțiune a obiectivului și cel al atingerii parametrilor proiectați, când procesul investițional este încheiat. În continuare responsabilitatea pentru buna funcționare a obiectivului revine beneficiarului.
Un studiu de fezabilitate nu este un scop în sine, ci numai un mijloc de a ajunge la decizia de a investi. Acesta trebuie să ofere o bază tehnică, economică și financiară pentru o astfel de decizie. În cadrul unui astfel de studiu, se definesc și se analizează elementele critice legate de realizarea unui produs dat, împreună cu variante de abordare ale acesteia. Studiile de fezabilitate au drept scop principal fundamentarea din punct de vedere tehnic și economic a strategiilor de dezvoltare a întreprinderilor, a deciziilor majore privind evoluția în perspectivă a acestora, evidențiind implicațiile dezvoltării asupra propriei lor activități și asupra mediului general de acțiune. Un studiu de fezabilitate trebuie să se concretizeze într-un proiect privind o capacitate de producție dată, pe un amplasament deja ales, folosind o anumită tehnologie sau tehnologii corelate cu anumite materiale indigene sau din import, cu costuri de investiție și producție determinate și cu venituri care să asigure o rentabilitate a investiției (ROI = Return On Investment) corespunzătoare. Termenul de studiu de fezabilitate este adeseori înțeles greșit, deoarece furnizorii de echipament și tehnologie în mod deliberat îl folosesc greșit. Astfel, în mod frecvent, este numit studiu de fezabilitate un proiect orientat pe furnizarea de echipamente sau pe selectarea unor anumite tehnici. Câteodată, în țările industrializate, previziunile privind producția sau vânzările se bazează pe experiența acumulată. În țările în curs de dezvoltare, însă, dacă astfel de studii nu sunt raportate la condițiile locale de producție, pot fi orientate necorespunzător și pot conduce la o utilizare greșită a resurselor. Un studiu de fezabilitate trebuie să se raporteze la factorii de producție disponibili, la condițiile pieței locale și la condițiile de producție; aceasta implică o analiză ce trebuie concretizat în costuri și venituri. Un studiu de fezabilitate poate fi:
orientat spre piața de desfacere (pornește de la cererea potențială sau existent)
bazat pe intrări de materiale (materii prime, energie).
Un studiu de fezabilitate trebuie să ajungă la concluziile definitive privind toate rezultatele de bază ale proiectului, după luarea în considerare a mai multor variante. Modernizarea structurilor economice, ale producției și serviciilor și ale factorilor de producție aferenți, constituie una din problemele esențiale ale trecerii la economia de piață. Aceasta trebuie privită ca o activitate de lungă durată, ce necesită importante eforturi materiale, dar și un puternic impuls intelectual, concentrarea acțiunilor într-o concepție generală, strategică de ajustare structurală pe lunga perspectiva. Studiile de fezabilitate pe care agenții economici au obligația de a le întocmi în cel mai scurt timp conform H.G.64/1991 au scopul principal de a fundamenta deciziile tehnico-economice la nivelul acestora luând în considerare implicațiile asupra activității proprii ca și cele asupra ansamblului general în care se vor desfășura. Desigur că studiile de fezabilitate nu sunt un scop în sine ele trebuie privite ca sinteză a gândirii tehnice și economice (încheiată cu analiza economică și financiară ce face obiectul acestei lucrări), ele trebuie integrate într-un proces interactiv, deoarece vor fi reluate la câțiva ani, destinat să propună program de producție, de investiții, perfecționări tehnologice și înnoiri de echipamente cu scopul de a minimiza cheltuielile totale și în acest mod de a spori venitul net (profitul) întreprinderii, asigurându-i totodată autofinanțarea dezvoltării viitoare. Dacă la nivel macroeconomic rolul său este esențial în aplicarea unei politici de stabilizare și dezvoltare economică de creare a cadrului legislativ care să contribuie la stimularea agenților economici, în schimb la nivel microeconomic el va trebui să cedeze treptat inițiativa către agenții economici, în primul rând în agricultură, dar și în producția industrială, comerțul intern și extern, rolul său urmând să se limiteze la asigurarea echilibrului general, la lupta contra monopolurilor care încearcă să elimine libera concurență la creșterea nivelului de cultură.
1.2. Structura studiului de fezabilitate. Metode de fundamentare
Studiul de fezabilitate inclus in documentatia Phare,elaborat in conformitate cu prevederile legislatiei romanesti in domeniu, include un Deviz General estimativ al investitiei, in Euro,indicand valoarea ratei de schimb ROL/Euro utilizata in calcularea Devizului.
Cadrul general al studiului de fezabilitate.
Partile scrise ale studiului de fezabilitate includ urmatoarele capitole:
1. DATE GENERALE
a) Denumirea investiției
b) Elaborator
c) Ordonatorul principal de credite
d) Autoritatea contractantă
e) Amplasamentul (țara, regiunea, județul, localitatea)
f) Tema, cu fundamentarea necesității și oportunității avute în vedere la aprobarea studiului de prefezabilitate (dacă este cazul)
Descrierea investiției (descriere generală, stare actuală, preconizări)
2. DATE TEHNICE ALE INVESTIȚIEI
a) Date generale (zona și amplasamentul, statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat, caracteristicile geofizice ale terenului – studiu geotehnic, studii topografice, date climatice)
b) Situația existentă a utilităților și analiza acesteia
-Obiectivele studiului de fezabilitate/priorități
-Analiza și selecția alternativelor optime
-Ipoteze de lucru și evaluarea alternativelor optime selectate pe baza analizei multicriteriale (aspecte relevante privind parametrii tehnici, economici, de mediu, legalitate, riscuri)
3. DURATA DE REALIZARE ȘI ETAPE PRINCIPALE
4. COSTUL ESTIMATIV AL INVESTIȚIEI
-Componente majore ale proiectului
-Asistență tehnică și supervizare
-Publicitate
5. ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ
– Investiția de capital
– Strategia de contractare
– Ipoteze în evaluarea alternativelor (scenariilor)
– Evoluția prezumată a tarifelor (dacă este cazul)
– Evoluția prezumată a costurilor de operare (servicii existente, personal, energie, operarea noilor investiții, întreținerea de rutină și reparații)
– Evoluția prezumată a veniturilor (dacă este cazul)
-Analiza cost-beneficiu
– Riscuri asumate (tehnice, financiare, instituționale, legale)
– Analiza de sensitivitate
– Indicatori calitativi
– Indicatori cantitativi
6. FINANȚAREA INVESTIȚIEI
Din valoarea totală a investiției:
– sume nerambursabile provenite de la Comisia Europeană
– împrumuturi
– buget de stat
– buget local
7. ESTIMĂRI PRIVIND FORȚA DE MUNCĂ OCUPATĂ PRIN REALIZAREA INVESTIȚIEI
– Număr de locuri de muncă create în faza de execuție
– Număr de locuri de muncă create în faza de operare
8. AVIZE ȘI ACORDURI
– Avizele și acordurile emise de organele în drept, potrivit legislației în vigoare, privind:
– certificatul de urbanism, cu încadrarea amplasamentului în planul urbanistic, avizat și aprobat potrivit legii;
– avizul ordonatorului principal de credite privind necesitatea și oportunitatea realizării investiției;
– avizele privind asigurarea utilităților (energie termică și electrică, gaz metan, apă, canal, telecomunicații etc.);
– avizele pentru consumul de combustibil;
– acordurile și avizele pentru protecția mediului și a apelor;
– alte avize de specialitate, stabilite potrivit dispozițiilor legale.
Partile desenate includ:
– Plan de amplasare în zonă (1:25.000-1:5.000)
– Plan general (1:5.000-1:500)
– Plan de arhitectura (planurile nivelelor,fatade,vederi,sectiuni)
Întocmirea studiului de fezabilitate pentru o întreprindere trebuie să fie precedată de elaborarea unei prognoze tehnologice și a unei prognoze a produselor din domeniul de activitate specific întreprinderii respective Studiile de fezabilitate destinate să fundamenteze deciziile agenților economici trebuie să fie precedate de prognoze tehnologice și prognoze pe produse, de studii de marketing previzional. La acestea este necesar să se adauge studii privind evaluarea patrimoniului care constituie un element esențial în procesul de privatizare.
Prognoza tehnologică își dovedește utilitatea datorită impactului științei și tehnologiilor asupra eficienței producției. Introducerea noilor tehnologii este însă legată de mai multe cerințe:
formarea unei forțe de muncă superior calificată, crearea unui sistem de organizare și conducere;
edificarea unui mecanism adecvat de exploatare și întreținere a echipamentelor;
asigurarea unor materii prime cu însușiri superioare ceea ce ridică probleme întreprinderilor furnizoare din țară.
Din aceste considerente rezultă că progresul tehnologic devine un sistem ce trebuie rezolvat într-o concepție unitară. La aceasta se mai adaugă și constatarea că este necesar un timp de absorbție a noilor tehnologii cu atât mai lung cu cât acestea sunt mai sofisticate, ceea ce face deseori ca la capacități de producție modernizate, cu o tehnologie de ultima oră, eficiența să nu fie obținută decât după o perioadă de timp în care complexul de factori s-au rodat într-un sistem funcțional coerent. Pe baza acestor considerații se desprinde concluzia că în perfecționarea tehnologiilor va trebui urmărită introducerea nu a celei mai sofisticate tehnologii, ci a celei mai indicate față de condițiile existente sau care pot fi asigurate în perspectiva apropiată, scopul urmărit fiind creșterea rentabilității și accelerarea proceselor de transformare. Prognozele tehnologice destinate studiilor de fezabilitate trebuie să conțină o analiză diagnostic în care să se evidențieze dificultățile întâmpinate, modalitățile de înlăturare a acestora. Vor trebui, de asemenea, prezentate tehnologiile folosite în alte țări posibil a fi introduse în unitatea respectivă cu precizarea elementelor caracteristice precum:
consumurile specifice de energie, de materii prime, de manoperă;
gradul de automatizare;
sursele de obținere a echipamentelor;
valoarea investițiilor necesare .
Se va preciza necesitatea achiziționării de licențe, a posibilității de colaborare în producție cu firme din alte țări. Vor fi de asemenea abordate problemele privind organizarea și conducerea proceselor de producție, informatizarea acestora, precum și nivelurile cheltuielilor de producție. O atenție deosebită trebuie acordată transferului de tehnologie cuprinzând modalitățile de transfer, cheltuielile necesare cu implicațiile privind calificarea forței de muncă, materiile prime necesare, informatizarea activităților, colaborări s.a. Pe baza prognozei tehnologice se poate deci contura varianta tehnologică cea mai indicată pentru întreprindere, în funcție de care se va concepe studiul de fezabilitate și se vor determina o serie de parametri importanți în cadrul acestuia.
Prognoza produselor folosită în studiile de fezabilitate începe cu o analiză retrospectivă a caracteristicilor acestora (performanțe, sortimente, calitate), a modalității de perfecționare pentru atingerea nivelurilor produselor similare din alte țări. În acest scop este necesară analiza valorii de întrebuințare a produselor, a componentelor și caracteristicilor ce determină calitatea acestora și o corelație cu nivelul prețurilor de producție și de livrare. Această analiză privește atât trăsăturile tehnice (rezistența, fiabilitatea s.a.) cât și pe cele funcționale (durabilitate, rentabilitate, amenitate).
Pe baza acestor prognoze, studiul de fezabilitate vizează creșterea rentabilității unei întreprinderi, constituind suportul indispensabil luării unor decizii majore privind restructurarea, modernizarea și dezvoltarea acesteia, acțiuni de anvergură care definesc făgașul evoluției ei viitoare și care presupun efectuarea unor eforturi investiționale pe măsura obiectivelor fixate de sporire a rentabilității și competitivității. Politica de marketing propusa in studiul de fezabilitate va trebui sa evite grevarea viitorului viitorului societatii prin credite cu dobanzi mari ,sa urmareasca iesirea la export pe seama previziunii produselor i ceea ce priveste calitatea,performantele si pretul, in diferite ipostaze care sa tina seama de schimbarile ce pot interveni in mediul extern. Din acest motiv analiza conjuncturii economice pe pietele externe in studiile de marketing este de cea mai mare importanta.
Daca in deceniile anterioare ,eficienta intreprinderilor,cu deosebire a celor din industrie,se baza pe lipsa de concurenta ,aparitia pietei libere impune un alt tip de conducere economica bazata pe analiza concurentei si a masurilor necesare pentru contractarea acestora .Asemenea analize constituie inca ubnul din obiecctivele studiului de marketing. Ca urmare a celor prezentate mai sus se poate aprecia ca studiul de marketing destinat fundamentarii studiilor de fezabilitate va trebui sa contina propuneri privind :
Marketingul opoerati
Promovarea vanzarillor
Activizarea comertului exterior
Distributia produselor
Dezvoltarea activitatii de informare si cercetare.
Analiza Cost Beneficiu –reprezinta una din cele mai importante capitole ale studiului de fezabilitate si de restructurare.la baza ei sta conceptia cu privire la rezultatele agentilor economici si anume obtinerea de profit, precum si asigurarea unei rentabilitati care sa asigure totodata si recuperarea investitiilor efectuate.
Analiza Cost-Beneficiu (Cost-Benefit analysis): cadru conceptual aplicat oricarei evaluari cantitative, sistematice, a unui proiect public sau privat pentru a determina daca sau cat de mult, acest proiect este valoros dintr-o perspectiva publica sau sociala. Analiza cost-beneficiu difera de o estimare financiara neta prin aceea ca ea considera toate castigurile (beneficiile) si pierderile (costurile) indiferent cui apartin. In mod uzual, Analiza Cost-Beneficiu implica utilizarea preturilor de contabilitate. Rezultatele pot fi exprimate in mai multe moduri, incluzand rata rentabilitatii interne a investitiei, valoarea actuala neta si raportul beneficiu cost.
Procesul de rentabilizare ce face de obicei obiectul studiului de fezabilitate poate fi atins prin restructurarea producției, prin noi tehnologii, îmbunătățirea organizării și conducerii proceselor de producție și de luare a deciziilor, informatizarea activităților. Aceste obiective urmărite în studiul de fezabilitate sunt legate de realizarea unor investiții deoarece fiecare din ele presupun efectuarea de cheltuieli pentru fonduri fixe; asigurarea materiilor prime; introducerea sistemelor moderne de gestiune; efectuarea de cercetări științifice s.a.
Capitolul 2
Descrierea solicitantuui
2.1 Date generale
Societatea comerciala SC AGROSARC SRL., cu sediul in Cudalbi, jud.Galați, este persoana juridica romana, avand forma juridica de societate cu răspundere limitată care isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane si cu statul propriu de organizare si functionare. SC AGROSARC SRL. a fost infintata ca societate cu capital integral privat prin Hotararea nr. 1353 din 27.12.2001 .Societatea este inregistrata la Camera de Comert si Industrie – Oficiul Registrului Comertului – Galați, conform certificatului de inmatriculare nr. J17/260/2001.
Actul constitutiv al societății comerciale este legal inregistrat si reglementeaza:
Denumirea, forma juridica, sediul si durata societatii;
Obiectul de activitate al societatii;
Capitalul social;
Atributiile si competentele administratorului;
Controlul activitatii societatii;
Modificarea formei juridice, dizolvarea societatii, solutionarea litigiilor.
Statutul aduce precizari si detalieri privind toate domeniile anteroir
enumerate.
Obiectul de activitate
In conformitate cu statutul societății., obiectul de activitate cuprinde urmatoarele:
Obiect principal:
Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase
Obiecte secundare
Macinarea cerealelor, fabricarea produselor de panificatie, zaharoase si produse fainoase;
Comercializarea de produse alimentare;
Prestari servicii;
Operatiuni de import-export in domeniul industriei alimentare, bunurilor de consum si cooperarea cu firme din tara si din strainatate;
Asigurarea de serviciu de comisionare a produselor alimentare;
Intermedierea de orice fel de afaceri legate de import-export, producerea si comercializarea produselor alimentare, bauturi alcoolice si alimentare si a bunurilor de larg consum;
Realizarii de activitatii de depozitare;
Activitati de consultanta economica, juridica, tehnica de specialitate;
Activitati de proiectare, ambientare si amenajare a spatiilor comerciale;
Actvitate de tiparire si multiplicare;
Prestari servicii si proiectare in domeniul informaticii.
Capitalul social si evolutia sa
La infintare capitalul social era de 200 lei. Ca urmare a actiunii de reevaluare a mijloacelor fixe, capitolul social a fost majorat în 2009 la 161394 lei. Aceasta modificare a fost inregistrata la Oficiul Registrului Comertului cu numarul 48.802 din 03.01.2002. Capitolul social al societatii este compus din mijloace fixe si circulante, asupra carora detine drept de proprietate.
2.2 Politica resurselor umane
2.2.1 Prezentarea organigramei solicitantului
2.2.2 Personalul executiv: număr salariați
La nivelul lunii iunie 2010 numarul mediu de salariati era de 6 (comparativ cu 10 in perioada similara a anului 2008). Societatea a incheiat contractele individuale de munca, contracte inregistrat in Revisal. Salariile sunt platite conform prevederilor legale si contractuale. Contributiile la fondul de pensii, asigurari sociale si plata ajutorului de somaj sunt platite la zi. Nu s-au inregistrat conflicte de munca.
Evolutia numarului de salariati in ultimii ani se prezinta in tabelul 1.1
Tabelul 2.1
Din analiza structurii personalului se desprind urmatoarele:
numarul de muncitori raportat la totalul salariatilor reprezinta 90%;
angajatii cu studii superioare reprezinta circa 3% din totalul salariatilor:
angajatii cu studii medii reprezinta aproximativ 20% din totalul salariatilor;
Acesti indicatori conduc la urmatoarele concluzii in ceea ce priveste incadrarea cu personal a structurii organizatorice:
Personalul de conducere si functionaresc este dimensionat la limita inferioara pentru asigurarea unei bune functionari.
Stuctura personalului de management si functionaresc nu este acoperita suficient de cadre cu studii superioare, care pe intreaga societate se situeaza, procentual vorbind, la un nivel foarte redus.
Ponderea numarului de salariati cu studii medii reflecta un potential uman destul de ridicat, capabil sa se adapteze la schimbarile de tehnologii de fabricatie.
Varsta medie a personalului (36 ani) poate fi privita sub doua aspecte diferite:
Personalul are o experienta mare in domeniul specific in care actioneaza.
Starea de disciplina poate fi considerata satisfacatoare avand in vedere ca absenteismul a scazut
Masurile de securitate a muncii sunt respectate.
Climatul social este satisfacator, neexistand pana in prezent greve sau actiuni de protest sindicale.
2.2.3 Politica de personal
Managementului resurselor umane se realizează prin intermediul politicilor de personal stabilite, care se bazează pe o analiză minuțioasă a climatului organizațional. Astfel politica de personal (PP) reprezintă direcția strategică de comportament cu personalul care activează în organizație, ce-i orientează spre realizarea scopurilor strategice fără a leza din scopurile personale. Obiectul de bază în exercitarea politicii de personal îl constituie angajații companiei, de calificarea și nivelul de profesionalism al cărora depinde eficiența întregii companii. Ei sunt cei care transpun în realitate toate ideile și scopurile companiei. Ei sunt cei care promovează misiunea și filosofia organizației. Intr-un final, tot ei sunt cei care pot ruina compania sau o pot ridica la un nivel net superior de competitivitate.
2.3 Descrierea activității curente
2.3.1 Istoricul activității
SC AGROSARC SRL, si-a inceput activitatea in anul 2001. La inceput suprafata societatii a fost de 182 ha teren arabil, in anul 2006 s-a ajuns la 1.856 ha, iar in prezent suprafata este de 2.461,38 ha teren arabil. Din anul 2006, societatea detine suprafata de 1,1721 ha teren intravilan, cu drept de folosinta din care constructii 1488,46 m.p. Acest teren intravilan nu are valoare contabila deoarece este cu drept de folosinta, conform contractului de comodat nr 824 din 2006. Societatea activeaza in domeniul productiei de cereale si plante tehnice, avand drept scop satisfacerea nevoilor curente ale societatilor de morarit si panficatie, precum si a celor de producere a uleiului. De asemenea, produce samanta certificata de grau, orz si floarea-soarelui, o prelucreaza si o comercializeaza conform autorizatiilor : de producere GL156AOO; de prelucrare GL302OBO si de comercializare GL302OOC. In cadrul firmei se obtine o gama diversificata de produse imbunatatite calitativ ( grau de toamna consum; grau samanta; orz samanta; rapita consum; porumb boabe si floarea soarelui samanta), iar veniturile sunt obtinute exclusiv din activitati agricole. In anul 2010, societatea a beneficiat de fonduri nerambursabile prin programul SAPARD. Investitia a constat in achizitia de tractoare, utilaje si masini agricole performante care determina o eficienta sporita a lucrarilor mecanice. Din anul 2007, societatea este membra a Asociatiei Producatorilor Agricoli De Cereale si Plante tehnice a judetului Galați constituita conform Ordonantei de Urgenta nr.26/2000.
Prin aceasta investitie societatea urmareste maximizarea eficientei tehnologiei de cultura prin consum redus de combustibil si efectuarea lucrarilor agricole in perioada optima; cresterea venitului in cadrul sectorului de activitate si reducerea costului pe unitatea de produs; mentinerea fertilitatii solului si prevenirea degradarii acestuia prin stabilirea unei structuri a culturilor anuale adecvate; realizarea de produse de calitate in concordanta cu standardele nationale si ale Uniunii Europene in domeniul securitatii alimentare.
De asemenea, prin achizitionarea echipamentelor de selectare si tratare a semintelor se urmareste realizarea unor loturi omogene de seminte in vederea mentinerii acestora un timp indelungat in stare latenta; imbunatatirea insusirilor fizice ale semintelor; reducerea pierderilor si asigurarea de productii ridicate prin folosirea de samanta certificata si tratata.
2.3.2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului: construcții, echipamente tehnologice, mijloace de transport, alte mijloace fixe.
Fonduri fixe – capacitati de productie.
Societatea dispune de un important potential de productie si din punct de vedere material. La inceputul acestui an societatea dispunea de o capacitate de peste 85 mii tone „paine echivalent”, respectiv capacitatea de a rezolva in acest an peste 20 miliarde lei venituri.
Tabelul 2.2
In prezent societatea dispune de imobilizari corporale in valoare de 1.049.130 mii lei din care 26% din totalul mijloacelor fixe sunt concretizate in masini, utilaje,instalatii de lucru.
Din totalul activelor inregistrate la sfarsitul anului 2010, terenurile reprezentau 13,4%, cladirile 14,2%, masinile, utilajele si mijloacele de transport 10%, imobilizarile in curs (investitii la moara noua- in principal) 9%, iar activele circulante 8,6%. Efortul factorilor decizionali ai intreprinderii a fost in ultimii 10 ani, din punct de vedere al mijloacelor fixe, orientat in doua directii:
mentinerea proportiei valorii mijloacelor fixe, din categoriile 3 si 5 in totalul valorii ramase a mijloacelor fixe sau marirea acestei proportii;
mentinerea si imbunatatirea nivelului parametrilor tehnico-functionali ai principalelor categorii de masini, instalatii si agregate de lucru.
Faptul ca 50% din actualul potential al societatii (apreciat prin valoarea ramasa a mijloacelor fixe puse in functiune in ultimii ani) are o varsta medie de 8 ani conduce la ideea ca in acelasi timp s-au vizat si posibilitatile de retehnologizare a acestei intreprinderi. In ultimii 10 ani societatea a achizitionat si a ridicat nivelul parametrilor tehnico-functionali a unor mijloace fixe in valoare de peste 270 milioane lei-31,2% din totalul valorii de inventar a mijloacelor fixe.
SC AGROSARC SRL este, prin specificul activitatii, un mare consumator de energie, cu implicatiile inerente asupra costurilor de productie si, deci, a nivelului de eficienta economica. Achizitionarea unor masini cu valturi,cuptoare rotative, malaxoare, cazane si arzatoare noi, de conceptie tehnologica moderna va avea o influenta pozitiva asupra veniturilor societatii prin:
reducerea relativa a consumului de energie in comparatie cu volumul productiei;
scaderea cheltuielilor cu salarizarea;
reducerea nivelului cheltuielilor de intretinere si revizii tehnice;
imbunatatirea calitatii fainei si a produselor finite si, deci, a nivelului de competitivitate a societatii etc.
Aceasta strategie va solicita investitii in urmatorii ani.
In anul 2005 s-au pus in functiune utilaje in valoare de 361.880 lei, iar in anul 2008 pana in prezent 426.399 mii lei.
Societatea comerciala AGROSARC SRL a realizat in cursul anului 2009 o investitie in vederea eliminarii locurilor inguste in procesul tehnologic (moara), pentru a armoniza capacitatile finale cu cele de prelucrare a materiilor prime.Aceasta investitie se va finaliza si pune in functiune ceea ce va conduce la o buna utilizare a capacitatilor de productie si eliminarea discontinuitatilor care apar in conditiile utilizarii fainei de grau de la alti furnizori.
2.3.3 Politica de produs. Procesul tehnologic
Politica de produs reprezintă principala componentă a mixului de marketing al întreprinderii. Fără a avea produse competitiv, adaptate cerințelor pieței-țintă, nimeni nu are nici o șansă în competiția pentru atragerea unui cât mai mare număr de clienți. Oricât de bine ar fi fundamentate și realizate celelalte componente ale mixului de marketing, ele nu pot să suplinească o eventuală greșeală în proiectarea și realizarea produselor cu care întreprinderea dorește să fie prezentă pe piață.
Fundamentarea politicii de produs la nivelul societății reprezintă punctul de plecare în definirea mixului de marketing al întreprinderii. Acest lucru presupune precizarea clară a obiectivelor, strategiilor și tacticilor pe care întreprinderea trebuie să și le aleagă dintre variantele posibile. Politica de produs are în vedere comportamentul pe care îl adoptă o întreprindere cu privire la numărul și tipul produselor (bunuri materiale și/sau servicii) ce fac obiectul activității proprii prezente și viitoare. Comportamentul întreprinderii față de aceste elemente trebuie să aibă drept obiectiv permanent adaptarea acestora la condițiile pieței-țintă. Principalele componente ale politicii de produs sunt:
* cercetarea produsului;
* proiectarea și realizarea produselor noi;
* asigurarea legală a produsului;
* analiza portofoliului produselor.
O altă componentă a noțiunii de produs rezultă din informațiile transmise de întreprindere, referitoare la un anumit produs. Comunicația dintre întreprindere și mediul său trebuie realizată astfel încât publicul vizat de produsul întreprinderii să aibă informații referitoare la existența acestuia, la caracteristicile și avantajele produsului.
Cele trei componente – corporale, acorporale și informațiile referitoare la produs – creează o anumită „imagine” a produsului în rândul consumatorilor efectivi și potențiali.
„Imaginea” produsului reprezintă latura cea mai importantă a produsului, deoarece această componentă înseamnă raportarea acestuia la cerințele consumatorului și nu ale întreprinderii producătoare.
2.3.4 Politica de aprovizionare. Furnizorii de materii prime: – furnizori privați
Furnizorii societății sunt acei agenți economici care îi oferă firmei resursele de care are nevoie pentru a-și desfășura în bune condiții activitatea și pentru a satisface preferințele clienților la un nivel superior. Societatea are relații contractuale cu mai mulți furnizori din același domeniu, pentru a înlătura riscurile determinate de dependența de un singur furnizor.
Aprovizionarea cu materii prime și materiale se face pe bază de contracte și comenzi, din surse interne,la prețuri negociabile. In anul 2010 activitatea de aprovizionare a societății a fost influențată de creșterea semnificativă a prețurilor materiilor prime derivate: carburanți, semințe și material de plantat, piese de schimb, îngrășăminte chimice, erbicide, pesticide și alte materiale consumabile, iar la materiile prime indigene, de creșterea prețurilor de furnizare a utilizatorilor: energia electrică. O parte din influența creșterii prețurilor a fost preluată prin achiziționarea unor materiale în cantități mari, necesare procesului de producție, ceea ce se reflectă în valoarea stocurilor înregistrate la finele anului. Societatea nu are stocuri supradimensionate, acestea situându-se pentru 90 de zile.
2.3.5 Politica de preț
Pentru mentinerea clientilor fideli si pentru o “achizitionare” de noi clienti firma apeleaza la o serie de strategii ale prețului cum ar fi:
stabilirea pretului pe criterii geografice, adica determinarea pretului produselor vandute la clienti mai indepartati;
acordarea de rabaturi si bonificatii, firma putand practica rabaturi pentru plata in numerar, pentru accesarea unui pachet complet de servicii, reduceri de natura functionala, rabaturi si bonificatii propri-zise;
practicarea unor preturi promotionale, care pot lua forma practicilor unor preturi speciale, a rabaturilor pentru plata imediata a serviciilor contractate, a achizitionarii pe credite cu dobanda redusa si a reducerilor de natura psihologica;
practicarea unor preturi diferentiate, pe care firma le stabileste pentru anumite categorii de clienți;
o alta strategie ar fi corelarea pretului cu mixul de produs, firma stabilind preturi diferite pentru o serie de servicii care fac parte dintr-o linie de servicii, pentru caracteristicile suplimentare, pentru asa numitele produse “captive”, pentru produsele derivate si pentru pachetele de produse.
În procesul elaborării politicii de preț, societatea ține seama de o serie de factori:
* stabilirea obiectivului vizat prin practicarea unui anumit preț;
* determinarea mărimii cererii;
* evaluarea costurilor;
* analiza prețurilor și ofertelor concurenților;
* alegerea metodelor de calcul al prețului;
* alegerea prețului final.
Pentru stabilirea unui anumit nivel al prețului, firma poate urmări realizarea unuia din următoarele obiective:
* Supraviețuirea:
– obiectivul principal al firmei este menținerea pe piață;
– se recurge la reduceri de preț;
– profiturile devin mai puțin importante decât supraviețuirea;
– atâta timp cât prețurile acoperă costurile variabile și o parte a costurilor fixe, firma continuă să-și desfășoare activitatea.
* Maximizarea profitului actual:
– ridicarea prețurilor astfel încât să le permită creșterea profitului.
* Maximizarea venitului actual:
– unele firme își propun prețuri care să le permită maximizarea cifrei de afaceri;
– se consideră că maximizarea venitului nu contribuie la maximizarea pe terme lung a profitului și a cotei de piață.
* Maximizarea volumului vânzărilor:
– firmele stabilesc prețuri mici, cu scopul de a pătrunde pe anumite piețe;
– existența unui preț mic pe piață stimulează extinderea pieței;
– costurile de producție și de distribuție scad pe măsură ce cererea de produse crește;
– un preț mic descurajează concurența actuală și potențială.
* Fructificarea la maxim a avantajului de piață:
– multe firme preferă să folosească un preț mai mare prin care să fructifice avantajul de piață.
* Promovarea unui produs superior calitativ
– strategia de cultivare a imaginii unor produse cu performanțe ridicate a dus la o creștere substanțială a ratei profitului obținut de firmă.
În general, firma își stabilește și atinge majoritatea obiectivelor enumerate mai sus, în special: fructificarea avantajului de piață, comercializând produse superioare din punct de vedere calitativ, maximizarea profitului și a venitului actual, promovarea produselor superioare calitativ, etc.
2.3.6 Politica de desfacere.
Principalele piețe de desfacere pentru producția realizată sau serviciile prestate:
vânzări produse agricole respectiv grâu către clienți din industria morăritului și panificației;
vânzări produse agricole respectiv rapiță către clienți din industria energetică;
vânzări produse agricole respectiv floarea soarelui către clienți din industria alimentară;
vânzări porumb boabe către clienți din industria morăritului
prestări servicii – lucrări agicole către personae fizice și juridice din domeniul agriculturii
2.4 Diagnosticul economico-financiar
2.4.1 Principalii indicatori economico-financiari
În teoria și practica economică se utilizează următoarele concepte : analiză, diagnostic, audit, control, pilotaj, strategie, tactică, politică, eficiență, eficacitate, competitivitate, etc. Analiza reprezintă o metodă de cercetare statistică bazată pe descompunerea unui fenomen, rezultat sau activitate în părți simple, pe elemente componente în scopul cunoașterii esenței lor. Analiza economico-financiară utilizează un ansamblu de concepte, tehnici și instrumente, pentru studierea activităților sau fenomenelor din punct de vedere economico-financiar, respectiv din punct de vedere al consumului de resurse și al rezultatelor obținute, cu luarea în considerare a relațiilor structural-funcționale și a celor de cauză-efect. A face diagnostic, nu înseamnă a descrie o situație de fapt, ci presupune identificarea variabilelor – cheie ale unei întreprinderi, stabilirea relațiilor de condiționare dintre acestea, identificarea punctelor forte și slabe ale întreprinderii, precum și a vulnerabilităților și oportunităților de dezvoltare într-un sistem dat.
Caracteristicile analizei economico-financiare
a) Analiza economico – financiară studiază relațiile cauză – efect prin descompunerea fenomenelor pe trepte, în elemente componente și în factori de influență. Elementele sunt părți ale întregului; între elemente și fenomene există relații de sumă, diferență sau mixte. Factorii sunt forțe motrice care generează un fenomen sau care modifică un rezultat; între factori și fenomen există relații de produs, raport sau mixte. Cauzele finale sunt împrejurări care, în anumite condiții exprimă apariția unui fenomen, starea și evoluția acestuia. Analiza economico – financiară este deosebit de complexă, deoarece în economie o anumită cauză are o multitudine de efecte, iar un efect este generat de o multitudine de cauze.
1 Cauză → Σ Efecte
1 Efect ← Σ Cauze
În practică problema este mult mai complexă, deoarece fiecare fenomen poate fi în același timp și cauză și efect. Caracterul dualist al fenomenului, se reflectă în caracterul dualist al diagnosticului. În acest context, sarcina centrală a analizei, o constituie studierea factorilor, a naturii și mecanismului prin care aceștia concură la formarea, respectiv modificarea unui fenomen sau rezultat.
Factorii se grupează după o varietate de criterii :
1. După natura lor :factori economici, factori juridici, factori tehnici, factori tehnologici, factori organizatorici, factori politici, factori sociali, factori naturali, etc.
2.După complexitatea lor :factori simpli și factori complecși.
3. După modul de acțiune :factori cu acțiune directă și factori cu acțiune indirectă. Calitatea de factor direct / indirect se atribuie doar într-un context dat
4.După posibilitatea cuantificării factorilor : factori cuantificabili și factori necuantificabili.
5.După efortul întreprinderii :factori dependenți de efortul întreprinderii și factori independenți de efortul întreprinderii.
6.În funcție de izvorul acțiunilor :factori interni (endogeni) și factori externi (exogeni).
7.După durata acțiunilor : factori permanenți și factori temporari.
8.După caracterul lor într-o relație de cauzalitate :
– factori cantitativi
– factori de structură Ordinea de analiză a factorilor.
– factori calitativi
Factori cantitativi : exprimă dimensiunea fenomenului ( arată de câte ori se multiplică factorul calitativ).
Factori de structură : exprimă raporturile cantitative dintre componentele fenomenului cercetat. Factorii calitativi sunt de aceeași natură cu fenomenul analizat.
b) În analiza economico – financiară, primează latura calitativă a fenomenului, datorită imposibilității de a cuantifica diverse aspecte legate de derularea fenomenelor și proceselor economice
c). Analiza economico – financiară are un caracter participativ, în sensul că fundamentarea propunerilor de ameliorare/ redresare a activității se face de comun acord cu conducerea întreprinderii. Numai astfel există premisa concretizării propunerilor făcute.
Intreprinderea concentreaza o complexitate de operatiuni economice si financiare, care se regasesc in documentele contabile de sinteza sub forma fluxurilor si stocurilor. Fluxurile au o influenta imediata asupra rezultatului exercitiului, in timp ce stocurile prezinta un impact temporar sau de durata, asupra echilibrului financiar, nevoii de finantare a operatiunilor de gestiune si in final asupra solvabilitatii intreprinderii. Drept urmare, analiza rezultatelor firmei se va realiza pe baza contului de profit si pierdere.
Structura contului de profit si pierdere permite degajarea unor solduri de acumulari banesti potentiale, destinate sa indeplineasca o anumita functie de renumerare a factorilor de productie si de finantare a activitatii viitoare, denumite soldurile intermediare de gestiune. Aceste solduri sunt de fapt paliere succesive in formarea rezultatului final. Constructia indicatorilor porneste de la cel mai cuprinzator cifra de afaceri si se incheie cu cel mai sintetic profitul net al exercitiului.
Cei mai utilizati indicatori in practica societatilor comerciale sunt urmatorii:
Cifra de afaceri (CA) reprezinta suma vanzarilor din activitatea de baza a unei firme intr-o perioada determinata;
Valoarea adaugata (Qa) exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie (forta de munca si capital), peste valoarea bunurilor si serviciilor provenind de la terti in cadrul activitatii curente a firmei.
Valorile acestor indicatori si dinamica lor in perioada 2009-2010 sunt sintetizate in urmatorul tabel:
Tabelul 2.3
Formule de calcul:
1. Marja comerciala=Cifra de afaceri – Ch. cu marfa
Marja comercială 2009= 874.371 – 384.040 = 490.331
Marja comercială 2010= 982.837 – 384.040= 598.797
2. Valoarea adaugata=Marja comerciala – Consumurile de la terti
Valoarea adaugată2009 = 490.331 – 101.539=388.792
Valoarea adaugată2010 = 598.797 – 92.383=506.414
3. Excedent brut de exploatare = Valoarea adaugata -Ch. cu personalul -Ch. cu impozite si taxe
EBE2009 = 388.792 – 101.835 – 3.657 = 283.300
EBE2010 =506.414 – 115.139 – 4.840 = 386.435
Din tabelul de mai sus se observa ca activitatea firmei a cunoscut o amploare deosebita in 2010 fata de 2009. De asemenea, se observa o crestere extrema a cifrei de afaceri in 2010 fata de2009 . Aceasta s-a datorat in principal inrautatirii situatiei economice generale a intreprinderii si datorita scaderii activitatii de import-export. Dupa cum se observa, in decursul celor doi ani marja comerciala a crescut continuu inregistrand valori pozitive atat pentru valoarea adaugata, cat si pentru excedentul brut de exploatare, ea incheind anul financiar 2010 cu un profit brut de 253.074.
Se observa ca in anul 2010 valoarea adaugata a crescut fata de 2009 ; în acelasi ritm crescator cifra de afaceri a inregistrat in anul 2010 fata de 2009 o crestere de 107.966 lei. Comparativ, valoarea adaugata a inregistrat un ritm mai rapid de crestere fata de ritmul de crestere a cifrei de afaceri, ceea ce inseamna ca odata cu cresterea vanzarilor consumurile de la terti au scazut, datorita consolidarii relatiilor de afaceri cu partenerii straini pe de o parte, ceea ce a determinat o crestere a veniturilor si unui mai bun management al aprovizionarii pe de alta parte, ceea ce a determinat o scadere a ponderii consumurilor intermediare in valoarea adaugata. Valoarea adaugata este unul din indicatorii semnificativi ai activitatii intreprinderii datorita faptului ca furnizeaza informatii cu privire la performantele intreprinderii fata de perioadele precedente, il voi analiza in continuare mai in detaliu.
Valoarea adaugata reprezinta sursa de acumulari banesti din care se face remunerarea factorilor de productie. Acest indicator masoara gradul de integrare:
GI=VA/CA*100
GI(2009)=44,44
GI(2010)=51,53
Observam ca gradul de integrare a crescut in anul 2010 fata de 2009 de 1.16 ori.
Din punct de vedere structural, sporirea valorii adaugate se explica prin influenta semnificativa a cheltuielilor cu consumurile de la terti.
Concluzie: valoarea adaugata a crescut in 2010 fata de 2009 datorita scaderii cheltuielilor cu consumurile de la terti.
Eficienta mijloacelor fixe
Aceasta se determina cu ajutorul indicatorilor:
cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe (profit la 1000 lei mijloace fixe);
durata unei rotatii: dr=360/numar rotatii;
numar rotatii: nr=cifra de afaceri/active circulante.
NOTA:Acesti indicatori se obtin din bilantul contabil al unitatii.
Tabelul 2.4
Datorita faptului ca societatea a avut o cifra de afaceri in crestere, se poate observa ca aceasta a facut anumite investitii, atat in ceea ce priveste activele circulante cat si in ceea ce priveste activele fixe. Referitor la evolutia mijloacelor fixe, in anul 2010 fata de anul 2009 se observa ca valoarea acestora este în creștere. Ca urmare cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe a avut un trend usor descrescator in anul 2010 fata de anul 2009.
Analiza rezultatelor financiare
Activitatea de analiza a cheluielilor trebuie sa fie prin excelenta o componenta majora a managementului intern al firmei capabila sa asigure realizarea unor costuri competitive. Analiza cheltuielilor aferente veniturilor vizeaza evolutia lor si a factorilor care le determina, in vederea identificarii posibilitatilor de diminuare in scopul sporirii rentabilitatii. In acest scop se utilizeaza indicatorul “Cheltuieli la 1000 lei venituri” care se determina ca raport intre cheltuielile totale si venituri.
Tabelul 2.5
Analiza rentabilitatii
Situatia generala pe baza contului de profit si pierdere
In aceasta etapa se urmareste evolutia profitului pe categorii de activitati punandu-se in evidenta modificarile intervenite in structura lor. Informatiile furnizate de contul de profit si pierdere pot fi structurate astfel:
Analiza pe baza ratelor de rentabilitate
Exprimarea relativa a nivelului de rentabilitate completeaza diagnosticul prin capacitatea informationala a indicatorilor respectivi. Rentabilitatea e definita sintetic ca fiind capacitatea firmei de a realiza profit, necesar atat dezvoltarii, cat si remunerarii capitalurilor. Profitul (beneficiul) este indicatorul absolut al rentabilitatii si constituie premisa si consecinta unei afaceri. In continuare, voi prezenta cateva din cele mai importante rate de rentabilitate:
Tabel 2.6
Unde:
PN-profit net;
PB-profit brut;
TV-total venituri;
TA-total active;
Rexp-rezultatul exploatarii;
Cexp-total cheltuieli de exploatare;
CP-capitalul propriu;
CA-cifra de afaceri.
Ratele de rentabilitate evidentiaza caracteristicile economice si financiare ale intreprinderilor, permitand compararea performantelor industriale si comerciale ale acestora. In general, ratele de rentabilitate se determina ca raport intre efectele economice si financiare obtinute (diverse marje de acumulare) si a mijloacelor economice sau financiare.
Din analiza tabelului de mai sus se pot mentiona urmatoarele:
in fiecare dintre cei doi ani, activitatea intreprinderii a fost profitabila, in special in anul 2010;
in anul 2010 se observa o oarecare scadere a activitatii firmei, rata rentabilitatii resurselor consumate a scazut fata de anul 2009.
Analiza tendințelor și a modificărilor structurale ale veniturilor se face pe baza contului de profit și pierdere. Pe categorii de venituri de exploatare și financiare, situația în 2010, se prezintă astfel:
Tabel 2.7. Evoluția veniturilor în 2010
În ansamblu, se observă că în totalul veniturilor, ponderea cea mai însemnată o dețin veniturile din exploatare (99,79%), ceea ce este și normal, fiind o societate cu scop comercial, iar veniturile financiare dețin o pondere de 0,21% din totalul veniturilor. În totalul veniturilor din exploatare, cea mai mare contribuție a avut-o producția vândută (99,10%), celelalte categorii de venituri ocupând ponderi destul de reduse, toate situându-se sub 1%. În ceea ce privește realizarea veniturilor financiare, veniturile din dobânzi au o pondere mult mai mică față de alte venituri financiare.
Tabel 2.8 – Evoluția veniturilor totale
Evoluția și structura cheltuielilor
Analiza cheltuielilor urmează același model ca și în cazul veniturilor, dar obiectivul urmărit este acela de diminuare a acestora. În cazul cheltuielilor de exploatare se urmărește corelarea acestora cu veniturile corespondente.
Tabel 2.9. Evoluția cheltuielilor
Ritmul de creștere a cheltuielilor este ridicat în principal, datorită evoluției prețurilor produselor. O eventuală creștere, posibilă la modul în care au evoluat prețurile în 2009, impune firmei o gestionare mai atentă a cheltuielilor în special cele de exploatare care reprezintă mai mult de jumătate din total cheltuieli.
O comparare a ritmurilor de evoluție a veniturilor și cheltuielilor nu poate fi relevantă având în vedere bazele diferite de raportare. Cel mai relevant se poate aprecia ponderile cheltuielilor în venituri:
Tabel 2.10. Ponderea cheltuielilor în venituri
Evoluția și structura rezultatelor
Rezultatele, respectă natura activităților astfel că vom avea un rezultat al exploatării, un rezultat financiar și un rezultat extraordinar, a căror însumare are ca rezultat profitul înaintea impozitării, rezultat care are o deosebită importanță pentru performanțele firmei. După supunerea acestuia incidenței fiscale rezultă profitul net, care reprezintă capacitatea de remunerare a acționarilor și crearea premizelor pentru acumularea de fonduri în vederea finanțării proprii.
Tabel nr.2.11. Evoluția rezultatelor
În condițiile unor ritmuri de creștere diferită a veniturilor și cheltuielilor, favorabile firmei, rezultatele firmei cunosc o creștere față de perioada de bază.
Capitolul 3
Analiza proiectului de investitii
Date generale despre investitie
Valoarea investitiei: 3.368.303
Surse de finantare:
– 2.068.303 fonduri proprii
1.000.000 fonduri nerambursabile (programul european pentru „Cresterea competitivitatii sectorului agricol printr-o utilizare mai buna a resurselor umane si a factorilor de productie”)
300.000 credit comercial:
Suma creditata: 300.000
Rata anuala a dobânzii: 12.00%
Termen creditare (ani): 5
Nr. de rambursări/an: 12
Nr. perioadelor de grație: 6
Rata de rambursat calculata:5.380
NOTA: Dobânda simplă, rate lunare egale
Investitia consta in achizitionarea de combine, remorci, tractoare, masini si utilaje agricole, echipamente de selectare si tratare:
Firma activeaza in domeniul productiei de cereale si plante tehnice, avand drept scop satisfacerea nevoilor curente ale societatilor de morarit si panificatie, precum si a celor de producere a uleiului.
Prin aceasta investitie se urmareste maximizarea eficientei tehnologiei de cultura prin consum redus de combustibil si efectuarea lucrarilor agricole in perioada optima, cresterea venitului in cadrul sectorului de activitate si reducerea costului pe unitatea de produs, mentinerea fertilitatii solului si prevenirea degradarii acestuia prin stabilirea unei structuri a culturilor anuale adecvate, realizarea unor produse de calitate in concordanta cu standardele nationale si ale Uniunii Europene in domeniul securitatii alimentare.
De asemenea, prin achizitionarea echipamentelor de selectare si tratare seminte urmarim realizarea unor loturi omogene de seminte in vederea mentinerii acestora un timp indelungat in stare latenta, imbunatatirii insusirilor fizice ale semintelor, realizarea puritatii semintelor la standard corespunzator, reducerea pierderilor si asigurarea de productii ridicate prin folosirea de samanta certificata si tratata.
Aceasta investitie consta in achizitionarea unor combine, remorci, tractoare, masini si utilaje agricole, echipamente de selectare si tratare necesare efectuarii unor lucrari agricole conform tehnologiilor de cultura moderne. Obiectivele investitiei sunt in conformitate cu obiectivul general al statului, „Cresterea competitivitatii sectorului agricol printr-o utilizare mai buna a resurselor umane si a factorilor de productie”.
Scopul investitiei este imbunatatirea performantelor exploatatiei agricole prin achizitionarea de combune, remorci, tractoare, masini, utilaje agricole, echipamente de selectare si tratare, care determina:
Cresterea productivitatii si imbunatatirea calitatii produselor agricole obtinute in exploatatie prin aplicarea de tehnologii agricole competitive si folosirea de soiuri si hibrizi cu potential de productie ridicat.
Obtinerea unor loturi omogene de seminte in vederea mentinerii acestora un timp indelungat in stare latenta, imbunatatirii insusirilor fizice ale semintelor, realizarea puritatii la standard corespunzator, reducerea pierderilor si asigurarea de productii ridicate prin folosirea de samanta certificata si tratata.
Aplicarea unor tehnologii prietenoase cu mediul prin evitarea poluarii apei, aerului si solului
Cresterea veniturilor obtinute, atat prin valorificarea produselor agricole, cat si din comercializarea de seminte tratate si ambalate corespunzator in conformitate cu legislatia Uniunii Europene si legislatia nationala.
Obiectivul general: investitia asigura achizitionarea de combine, remorci, tractoare, masini agricole, utilaje agricole, echipamente de selectare si tratare pentru dotarea fermei, care sa duca la cresterea competitivitatii exploatatiei agricole prin efectuarea lucrarilor la timp si de calitate conform tehnologiilor de cultura, printr-o mai buna utilizare a resurselor umane si a factorilor de productie.
Obiective specifice:
Introducerea si dezvoltarea de tehnologii moderne de cultura in vederea obtinerii unor productii de calitate care sa corespunda cerintelor pietei prin: executarea lucrarilor mecanice in perioada optima ca urmare a achizitiilor si prin utilizarea de seminte din soiuri si hibrizi certificate din punct de vedere fitosanitar si al calitatii
Adaptarea societatii la standardele comunitare prin achizitia de echipamente de selectare si tratare
Cresterea veniturilor in cadrul sectorului de activitate prin obtinerea unor produse de calitate superioara si reducerea costului pe unitatea de produs.
Investitia are efecte directe asupra imbunatatirii performantei generale a exploatatiei agricole prin:
Obiective tehnice: achizitia de masini si utilaje agricole necesare executarii lucrarilor mecanizate si obtinerii de seminte de cereale si oleaginoase certificate care determina cresterea productivitatii muncii, imbunatatirea calitatii produselor agricole, introducerea de terhnologii performante si imbunatatirea conditiilor de lucru
Obiective economico – financiare: reducerea costurilor de productie si cresterea rentabilitatii economice a exploatatiei agricole
Obiective de mediu: asigurarea respectarii cerintelor fitosanitare prin:
– stabilirea unei structuri a culturilor anuale corespunzator planului de cultura
– aplicarea fertilizantilor in cantitati corespunzatoare in functie de rezerva solului in elemente nutritive, pentru a se evita poluarea solului si a apei freatice
– executarea lucrarilor solului in timp si la momentul optim, evitand aparitia fenomenelor de eroziune si tasare a solului
– aplicarea pesticidelor se face pe baza buletinelor de avertizare si conform tehnologiilor de cultura, respectandu-se dozele recomandate, perioada de aplicare si regulile de utilizare pentru a se evita poluarea solului si a apei
Necesitatea investitiei propuse
Se exploateaza o suprafata mare de teren (2067,82 ha), iar nivelul tehnic de dotare existent este insuficient si nu asigura efectuarea lucrarilor mecanice in perioadele optime prevazute de tehnologiile de cultura
Pentru obtinerea de productii ridicate si de calitate un factor hotarator este samanta care trebuie sa fie certificata oficial; pentru comercializare, samanta trebuie sa aiba o provenienta cunoscuta, sa provina din loturi suficient de omogene, tratate si ambalate corect. Pentru aceasta, se achizitioneaza echipamentele de selectare si tratare
Achizitionarea de masini si utilaje agricole duce la folosirea eficienta a fortei de munca si la marirea productivitatii
Prin aceasta achizitie sunt sustinute dezvoltarea sectorului privat si dezvoltarea zonei
Implementarea proiectului duce la o mai buna valorificare a potentialului suprafetelor agricole
Prin aceste tehnologii vor fi asigurate conditiile optime de realizare a activitatilor agricole, se va asigura evitarea poluarii. De asemenea, prin realizarea unor tehnologii moderne se va asigura mentinerea fertilitatii solului.
3.1 Determinarea fluxurilor de numerar generate de firma inaintea realizarii investitiei
Am considerat o crestere a cifrei de afaceri de 10% , intrucat am luat ca reper cresterea cifrei de afaceri a societatii AGROSEM in perioada 2008-2010 si cu o cifra de afaceri asemanatoare societatii noastre.
%CV 2006 = 109,8%
%CV 2007 = 59,03%
%CV 2008 = 69,62%
Avand in vedere diferenta foarte mare a valorii coeficientului cheltuielilor variabile dintre anul 2008 si ceilalti 2 ani, acesta nu a intrat in calculul mediei care, astfel calculata, este 64,325%. Pentru calculul cheltuielilor variabile am considerat un procent al acestora de 64%.
Cheltuielile fixe au fost considerate doar cheltuielile cu dobanzile. Consideram ca nu se contracteaza imprumuturi noi si cel deja existent are dobanda fixa pe toata perioada, in suma de 36.000 lei.
In anul 2008 activele circulante nete au fost negative, motiv pentru care nu le consideram relevante pentru previziune.
Durata ACRnete2007 = 71,03 zile
Durata ACR nete 2008 = 43 zile (ACR nete = 829.027)
Media acestora este de 57 zile, astfel incat ACR nete devin:
3.2 Determinarea fluxurilor de numerar generate de investitie
In calculul acestora am tinut cont de urmatoarele ipoteze:
Cresterea cifrei de afaceri datorata investitiei este de 5%, pentru ca:
Semintele vor avea o calitate mai buna, ceea ce va conduce la o productie mai buna calitativ, deci mai scumpa
Mediul de depozitare va fi mai bun, deci nu vor exista rebuturi de pe urma depozitarii
Pierderile vor fi mai mici la recoltare, deci productia finala va fi mai mare
Aceasta crestere va fi adaugata cresterii generale a firmei (de 10%), dar numai in primul an, intrucat se considera ca celelalte cresteri ce vor urma nu vor fi influentate de aceste conditii, ci doar vor beneficia de ele. Altfel spus, sporul de valoare viitor nu se va mai datora acestor imbunatatiri, pentru ca deja acestea au impact asupra productiei din anul 2009, iar viitoarea crestere de 10% se va aplica unei valori care deja cuprind sporul de eficienta.
Procentul cheltuielilor variabile in cifra de afaceri va scadea la 60% datorita faptului ca acestea vor inregistra cresterea ca urmare a cresterii cifrei de afaceri, in timp ce tendinta lor de crestere este inferioara celei a cifrei de afaceri. Datorita diferentelor de ritm de crestere, vom considera o valoare mai mica a procentului. Cheltuielile fixe le vor considera constante, la valoarea cheltuielilor cu dobanzi, pentru ca, pentru finantarea investitiei propuse, nu se va contracta un credit.
Amortizarea va creste pentru acesti 5 ani cu valoarea amortizarii anuale a investitiei. De precizat este faptul ca valoarea acesteia, 3.368.303 este amortizabila liniar pe 5 ani, perioada medie de amortizare a autoturismelor si utilajelor.
Datorita tehnologiei noi de tratare si selectare a semintelor, durata pentru care acestea trebuie depozitate in vederea tratarii va scadea, motiv pentru care durata ACR nete va scadea la 55 zile.
Dupa 5 ani, investitia se revinde cu 1.200.000 lei. Am considerat aceasta valoare datorita faptului ca, in prezent, conform site-ului www.agriaffaires.ro, o combina se vinde pe piata second-hand dupa 5 ani de utilizare, cu aproximativ 600.000 RON, iar un tractor John Deere cu 130000; insa avand in vedere ca preturile prezinta un trend descendent, consideram un scenariu negativ, conform caruia intreaga investitie se va revinde cu 1.200.000. Pentru calculul valorii reziduale, am luat in calcul si cheltuieli colaterale pentru demontarea utilajelor de 100.000.
De asemenea, am considerat durata de viata a investitiei de 5 ani datorita uzurii morale a echipamentelor si utilajelor achizitionate. Totodata, avand in vedere rapiditatea cu care se modifica normele europene, este posibil ca peste o perioada de 5 ani acestea sa necesite inlocuirea pentru alinierea la noile prevederi comunitare.
∆ACR nete = 1.813.133
Astfel, valoarea reziduala devine = 1.200.000*0,84 – 0,84*100.000 + 1.813.133 = 2.905.133
3.3 Indicatori de evaluare a investitiei in mediu cvasi-cert
3.3.1 Rata de actualizare
CMPC=
Investitia noastra este finantata din fonduri proprii, in suma de 2.064.303 Ron, si din fonduri nerambursabile, in valoare de 1.000.000, 300.000 credit comercial. In acest caz datoriile sunt zero, astfel ca formula devine :
CMPC=
La sfarsitul anului 2010, cand se va realiza investitia, Cp=6.282.499. Valoare investitiei este de I0= 3.064.303.
Firma care va realiza investitia este un S.R.L. astfel ca nu putem folosi pentru a calcula costul capitalurilor proprii modele ce utilizeaza rata de distribuire a dividendelor, iar modelul CAPM ar fi la fel de irelevant intrucat nu este cotata la bursa. Astfel consideram ca varianta optima o reprezinta folosirea rentabilitatii financiare a firmei (ROE) pentru a calcula costul capitalurilor proprii.
Datorita investitiilor realizate de firma in trecut rata de crestere a firmei este foarte mare, deci si ROE, astfel costul capitalurilor proprii nu ar fi apropiat de valorile normale pentru o firma din acelasi sector industrial. Pentru a determina acest cost am luat drept exemplu o firma cotata pe BVB, Comcereal SA Vaslui, avand acelasi domeniu de activitate, deci datele oferite de aceasta ar trebui sa fie relevante in stabiliea ratei de actualizare.
In anii trecuti Comcereal SA Vaslui a inregistrat urmatoarele rate de rentabilitate financiara:
Astfel un ROE mediu pentru cei 5 ani este 0.0642294.
Utilizand acesta rentabilitate si datele aferente firmei noastre rezulta ca rata de actualizare este :
K= = 13.1684%
3.3.2 Valoarea actuala neta
VAN este cel mai utilizat indicator folosit in evaluarea performantei unui proiect de investitii. Indicatorul reprezinta surplusul de capital rezultat la incheierea duratei de viata a investitiei. Este evident ca se doreste o valoare pozitiva si cat mai mare. In cazul intreprinderii noastre valoarea VAN este pozitiva ceea ce inseamna ca proiectul este rentabil.
3.3.3Rata interna de rentabilitate
RIR reprezinta rata de actualizare a fluxurilor de trezorerie pentru care VAN este 0. In cazul nostru, prin interpolare, obtinem:
3.3.4 Rata interna de rentabilitate modificata
RIRM reprezinta rentabilitatea efectiva ce se obtine stiind ca fluzurile de numerar generate de proiect se reinvestesc la o rata de 10% sau 18%.
3.3.5 Termenul de recuperare
TR exprima intervalul de timp necesar recuperarii capitalului investit prin intrarile nete de trezorerie medii anuale. Acest interval masurat in ani se poate calcula pentru fluxuri de trezorerie actualizate sau nu.
3.3.6 Indicele de profitabilitate
IP reprezinta valoarea actuala neta scontata pentru o cheltuiala initiala de investitie egala cu 1. El poate fi un indicator la fel de important ca si VAN, deoarece exprima castigul net obtinut pentru o unitate monetara investita.
Valoarea inregistrata este supraunitara, ceea ce arata faptul ca proiectul este unul profitabil.
3.4 Analiza investitiei in mediu incert
3.4.1Analiza de senzitivitate
Ipoteza 1: Datorita unei secete neprevazute, cifra de afaceri din primul an este cu 2% mai mica decat cea previzionata; pastrand o crestere de 10% a cifrei de afaceri in anii urmatori fata de cel anterior, cash-flow-urile devin:
Am luat in considerare aceeasi durata a ACR nete, de 57 zile, aplicata noii cifre de afaceri; astfel, acestea sunt:
Luand in considerare datele de mai sus, cash-flow-urile aferente investiei sunt:
Calculand VAN cu noile CF, acesta este 157309,04.
ElasticitateVAN/CA = Δ%VAN/Δ%CA = 30,71152174. Aceasta elasticitate arata ca la o modificare cu 1% a CA, VAN se va modifica in acelasi sens cu 30,7115…% caeteris paribus.
Ipoteza 2: Datorita cresterii ratei de dobanda pentru creditele deja existente, Cheltuielile fixe (Cheltuieli cu dobanzi), cresc de la 78.803 la 100.000.
ACR nete raman la fel cu cele calculate in cazul initial pentru ca nu se modifica nici cifra de afaceri si nici durata acestora. In aceste conditii, CF aferente investiei devin:
Folosind aceste valori in calculul VAN, indicatorii devin:
ElasticitateVAN/CV = Δ%VAN/Δ%CV = -0,568624383. Acest rezultat se traduce prin faptul ca la o modificare cu 1% a cheltuieilor variabile, VAN se modifica in sens invers, insa cu mai putin de 1%, respectiv cu 0,5686…%
3.4.2 Tehnica scenariilor
Estimam ca fiind posibile urmatoarele scenarii:
Scenariul pesimist: o scadere a CA cu 2%, o crestere a CF la 100.000, un procent al CV de 65% – cu o probabilitate de 20%
Scenariul optimist: o crestere a CA cu 3%, o scadere a CF la 50.000, un procent al CV de 55% – cu aceeasi probabilitate de 20%
Scenariul neutru – cu o probabilitate de 60%
Scenariul pesimist
Se poate observa ca, in cazul scenariului pesimist, datorita cash-flow-urilor generate foarte mici comparativ cu investitia initiala, VAN este negativa pentru valorile mari ale k. De aceea, am incercat aceeasi analiza cu o valoare a ratei de actualizare cuprinsa intre 0,1% si 1%. Astfel am obtinut o valoare pozitiva a VAN si s-au putut calcula ceilalti indicatori.
Daca s-ar folosi aceste date pentru analiza investitiei, aceasta ar fi respinsa. Singura posibilitate ca aceasta sa fie acceptata ar fi ca valoarea lui k sa fie stabilita la 0,1%, ceea ce nu corespunde realitatii economico-financiare; aceasta valoare a fost folosita doar pentru obtinerea unei valori pozitive, astfel incat sa poata fi calculata RIR.
Totodata, nu am calculat termenul de recuperare pentru ca nu ar avea sens avand in vedere ca investitia ar fi respinsa.
Scenariul optimist
In cadrul scenariului optimist se observa o valoare ridicata a VAN. In acelasi timp, se observa ca la valori relativ mici ale k, VAN este doar pozitiv, ceea ce duce la imposibilitatea calcularii RIR. De asemenea, se observa ca termenul de recuperare a investitiei scade, aceasta recuperandu-se mai repede decat este durata investitiei.
Astfel, valoarea medie estimata pentru VAN = VANo*po+VANp*pp+VANn*pn = 278002,1.
Capitolul 4
Concluzii și propuneri
Avand in vedere CF-urile generate de investititie, faptul ca VAN este pozitiv, in urma calculelor efectuate, putem concluziona ca investitia merita adoptata de catre firma. Aceasta ar aduce un plus de valoare, contribuind la cresterea cifrei de afaceri si astfel la realizarea unui profit mai mare in comparatie cu cel de la momentul actual. Astfel investitia isi va atinge scopul, aceasta va genera CF-uri care vor depasi valoarea ei initiala de 3.368.303 lei. In acest mod nici costurile nu vor creste deoarece nu va avea de platit dobanzi, riscul aferent acestora, in cazul de fata, fiind zero. Cu utilajele achizitionate firma isi va mari productivitatea, ele contribuind la eficientizarea recoltarii, transportului si depozitarii cerealelor. Ca atare investitia ce se doreste a fi realizata are toate premisele pentru a fi considerata una profitabila.
In continuare vom realiza previzionarea datelor din contul de profit si pierdere si din bilant.
Astfel :
CA s-a previzionat aplicandu-se o rata de crestere de 15% pentru anul 2009, ca urmare a realizarii investitiei, urmand ca in urmatorii ani sa aiba o crestere de 10%.
Cheltuielile cu materiile prime si materialele s-au prezivionat ca avand o pondere de 54% din CA, realizandu-se o medie intre ponderile ptr 2007 si 2008 =55,62% si =54,46%
Cheltuielile cu personalul s-au previzionat tot pe baza ponderii lor din CA din anii anteriori alegandu-se 3, 4% ( =4,73%, =3,41%, = 3,37%)
Alte cheltuieli de exploatare s-au previzionat la o rata de 7%
In ceea ce priveste bilantul, previziunea lui s-a realizat astfel:
stocurile s-au estimat la valorile respective in functie de durata de rotatie in CA, iar valoarea acesteia a fost de 170 de zile.
creantele s-au previzionat in functie de durata lor de rotatie in CA, iar valoarea acesteia a fost de 25 de zile.
furnizorii s-au previzionat in functie de durata de rotatie in CA, estimata la valoarea de 110 zile, in functie de datele din anii anteriori.
Egalarea datelor din bilant s-a realizat astfel:
in anul 2009, intrucat activul > pasivul, firma contracteaza un credit pe termen scurt in valoare de 1798700 lei, pe care urmeaza sa-l achite in perioada urmatoare.
in anul 2012, intrucat pasivul> activul, firma decide sa investeasca suma in imobilizari financiare, acelasi lucru intamplandu-se si in anul 2013.
In fiecare an rezultatul exercitiului este trecut in rezervele anului urmator.
Bibliografie
Gherghinescu O. ,Iliescu V., Managementul proiectelor, Editura Didactică și Pedagogică R.A ,București,2005
Maria NICULESCU – Diagnostic economic – Vol.I, Editura Economică, București, 2003
Maria NICULESCU, Cornelia NAICU, Maria TOMA – Caiet de lucrări aplicative, Editura Economică, București, 2003
Mieilă, M., Managementul investițiilor, Editura Cartea Studențească, 2009
Nicolescu O. ,Iliescu V. -Managementul proiectelor, Editura R.A, București 2005
Romanu I. ,Vasilescu I-Managementul investițiilor, Editura Mărgăritar-București, 1997
Stoian, M., Gestiunea investițiilor, Editura ASE, 2007
Stancioiu I. , Militaru GH.- Management-Elemente fundamentale, Editura Teora, București ,1999
Staicu F. ,Eficiență economică a investițiilor, Editura didactică și Pedagogică ,București
Bibliografie
Gherghinescu O. ,Iliescu V., Managementul proiectelor, Editura Didactică și Pedagogică R.A ,București,2005
Maria NICULESCU – Diagnostic economic – Vol.I, Editura Economică, București, 2003
Maria NICULESCU, Cornelia NAICU, Maria TOMA – Caiet de lucrări aplicative, Editura Economică, București, 2003
Mieilă, M., Managementul investițiilor, Editura Cartea Studențească, 2009
Nicolescu O. ,Iliescu V. -Managementul proiectelor, Editura R.A, București 2005
Romanu I. ,Vasilescu I-Managementul investițiilor, Editura Mărgăritar-București, 1997
Stoian, M., Gestiunea investițiilor, Editura ASE, 2007
Stancioiu I. , Militaru GH.- Management-Elemente fundamentale, Editura Teora, București ,1999
Staicu F. ,Eficiență economică a investițiilor, Editura didactică și Pedagogică ,București
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Elaborarea Studiului de Fezabilitate la Nivelul Unei Exploatatii Agricole (ID: 139657)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.