Elaborarea Strategiei DE Dezvoltare A Judetului Ialomita In Perioada 2009 2013

ELABORAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE A JUDEȚULUI IALOMIȚA ÎN PERIOADA 2009-2013

CUPRINS:

Capitolul 1. Contextul elaborării strategiei de dezvoltare a județului Ialomița

Capitolul 2. Analiza situației actuale a județului ialomița

2.1 Județul Ialomița în context regional și european

2.2 Resurse umane

2.3 Competitivitatea economică

2.4 Agricultura județului Ialomița

2.5 Transporturile și infrastructura tehnică

2.6 Turismul și agrementul în județul Ialomița

2.7 Cadrul instituțional – capacitate administrativă

Capitolul 3. Priorități strategice de dezvoltare ale județului Ialomița în perioada 2009-2013

3.1 Profilul strategic al județului Ialomița

3.2 Priorități strategice de dezvoltare

Capitolul 4. Rezultatele previzionate ale priorităților de dezvoltare

4.1 Identificarea publicului țintă și a beneficiarilor

4.2 Monitorizare și evaluare

4.3 Evaluarea capacității de intervenție publică și identificarea solutiilor necesare

4.4 Corelarea și consistența priorităților cu strategiile regionale și naționale

Bibliografie

ANEXA – Plan de acțiune pentru dezvoltarea județului Ialomița în perioada 2009-2013

Capitolul 1. Contextul elaborării strategiei de dezvoltare a județului Ialomița

Premisa de la care s-a plecat pentru a iniția proiectul de elaborare a Strategiei de Dezvoltare a Județului Ialomița a fost aceea de a se crea un document care să răspundă obiectivului central de îmbunătățire a calității vieții cetățenilor din județul Ialomița, beneficiarii finali ai Strategiei de Dezvoltare a județului Ialomița.

Elaborarea strategiei de dezvoltare a urmărit integrarea și corelarea soluțiilor propuse pentru domeniile identificate ca fiind prioritare pentru dezvoltarea socio-economică a județului. Acest lucru este reflectat în faptul că obiectivele strategice propuse pentru fiecare domeniu de dezvoltare nu sunt în contradicție unele cu altele, și mai mult, se sprijină reciproc și contribuie la realizarea viziunii comune privind viitorul localităților de pe teritoriul județului: realizarea de schimbări pozitive, economice și sociale, integrate în efortul de protejare a mediului înconjurător.

Dezvoltarea locală a fost abordată ca proces prin care se urmărește identificarea, mobilizarea și coordonarea folosirii resurselor locale, adesea sub-evaluate și nefolosite la întregul lor potențial. Promovarea unicității și a specificului local a fost urmărită simultan cu stimularea capacității de inovare și adaptare la contextul și oportunitățile prezente, cu diversificarea ofertei de produse și servicii, și cu creșterea valorii adăugate a produselor și serviciilor produse local și destinate consumatorilor din afara județului. Valorificarea potențialului local are în vedere administrarea eficientă, transparentă și responsabilă a bunurilor publice: infrastructură și echipamente, spații publice inclusiv patrimoniului natural și cultural care trebuie pus în valoare, dar, în același timp protejat și păstrat pentru generațiile viitoare. Valorificarea resurselor înseamnă utilizarea acesora sub formă de capital pentru dezvoltarea economică și socială.

Analiza socio-economică a județului Ialomița a avut drept scop evaluarea nevoilor de dezvoltare strategică a județului Ialomița pe sectoare prioritare. Rezultatele acestei etape vor constitui fundamentul pe care se vor clădi acțiunile de urmat din viitoarea Strategie. Această analiză s-a dorit a fi o evaluare obiectivă a situației actuale și a potențialului de dezvoltare a județului Ialomița. Provocarea centrală a fost aceea de a identifica câteva pârghii de dezvoltare care să continue și să valorifice prin adăugarea unui plus de valoare, resurse și aspecte specifice, identitare, deja existente în județul Ialomița dar și de a îmbina tradiționalul cu inovarea.

În elaborarea strategiei s-a urmărit coordonarea progamelor și politicilor sectoriale (servicii sociale, educație, sănătate) în funcție de problemele teritoriale, în vederea eliminării disparităților de dezvoltare prezente în zonele urbane sau rurale sărace, și a incluziunii grupurilor defavorizate sau expuse riscului.

În procesul de definire a problemelor prioritare s-a avut în vedere analizarea situațiilor discriminatorii și promovarea șanselor egale între bărbați și femei, tineri și vârsnici, majoritari și minorități etnice, nevoilor persoanelor cu dizabilități și promovarea integrării lor în viața socială și economică. Acest lucru a fost realizat prin implicarea directă în procesul de elaborare a strategiei a reprezentanților organizațiilor neguvernamentale din județul Ialomița care promovează interesele comunității roma, pe cele ale tinerilor, cât și a organizațiilor neguvernamentale active în domeniul social, care se ocupă de vârsnici și copii cu nevoi speciale, familii nevoiașe etc. Mai mult, în cadrul procesului de colectare date în comunități, în localitățile

unde comunitatea roma reprezintă un procent semnificativ, întâlnirile au fost facilitate de către organizațiile neguvernamentale care reprezintă comunitatea roma.

Pentru a avea creștere economică într-o comunitate trebuie să existe resurse umane care să producă această creștere. In județul Ialomița însă, analiza a relevat indicatorul privind speranța de viață, la cea mai scăzută valoare la nivel național. Misiunea noastră în continuare a fost să descoperim care sunt cauzele acestei stări de fapt, ce le lipsește Ialomițenilor pentru a merge mai departe, ce îi împiedică să spere că le va fi mai bine în viitor, rămânând în județul lor? Starea de fapt, adică populația acut îmbătrânită, cea mai ridicată valoare a raportului salariați/pensionari la nivel național, servicii de sănătate de slabă calitate sau inexistente în mediul rural și chiar lipsa infrastructurii de formare a resurselor umane pentru viitor (cea mai mică valoare a ratei de cuprindere școlară la toate nivelurile de învățământ) constituie deja motive suficiente pentru percepția generală a locuitorilor județului Ialomița, pentru lipsa încrederii într-un trai mai prosper. Este credibil în acest sens faptul că peste 60% dintre locuitorii județului nu se identifică cu județul Ialomița ci cu localitatea natală. Pe de altă parte, locuitorii care nu vor să părăsească județul, ar rămâne cu condiția să aibă acces la locuri de muncă mai bine plătite și condiții mai bune de viață.

Județul înregistrează o evoluție negativă a dinamicii ofertei forței de muncă. Astfel, activitatea economică principală, agricultura, este practicată în procent de peste 50% în regim de subzistență, de populația îmbătrânită. In prezent, județul Ialomița a pierdut din statutul de unul dintre cele mai prospere județe agricole ale României astfel că se impune găsirea de soluții de revigorare a principalului domeniu economic. „Moștenirea” educațională din perioada dinainte de 1989 îl împiedică pe micul fermier să accepte noi metode de practicare a agriculturii prin asociere sau, în cazuri extreme, vânzarea terenului atunci când nu-l mai poate lucra. De aici apare nevoia de programe educaționale și de informare în mediul rural.

Una dintre cele mai importante pârghii de dezvoltare pe care poate miza județul Ialomița este exploatarea avantajului de a se intersecta pe teritoriul județului a unei rețele complexe de transport, constituită din drumuri naționale și internaționale. Investițiile în infrastructura de transport, pe cale rutieră, navală, aeriană și feroviară constituie premise fundamentale pentru fructificarea statutului de județ de tranzit în sud-estul României. Tranzitul prin Ialomița trebuie să aducă prosperitate locuitorilor săi prin activități de comerț, productive și de servicii suport pentru zona sudică a României. Situația din teritoriu arată însă o stare precară a infrastructurii, care în prezent stopează atragerea investitorilor în județ.

Unul dintre obiectivele viitoarei Strategii este de a reconfirma identitatea județului Ialomița pe fundamentele tradiționale și de a recâștiga încrederea populației într-un trai mai bun (pentru că mulți Ialomițenii se simt încă atașați de județul natal). Fundația pentru aceste investiții există. Rămâne de văzut prin ce modalitate vor putea fi folosite aceste avantaje în mod armonios pentru promovarea unui județ mai atrăgător și mai prosper.

Capitolul 2. SITUAȚIA ACTUALĂ A JUDEȚULUI IALOMIȚA

2.1 Județul Ialomița în context regional și național

Urmând criteriile de clasificare a regiunilor, dimensiunea regională permite doar o înțelegere limitată a tendințelor de dezvoltare de-a lungul țării, aceste tendințe fiind influențate de numeroși factori externi: dimensiunea urbană, unde creșterea se concentrează îndeosebi în orașele mari, municipiul București reprezentând cel mai vizibil exemplu al acestui fenomen; accesul la piață (în special cea vestică) – atragerea Investițiilor Străine Directe (ISD) și creșterea economică fiind influențate favorabil de existența porturilor internaționale (Constanța) sau accesul facil la piețele vestice. Pe de altă parte, se consideră că proximitatea barierelor naturale pentru comerț (fluviul Dunărea) sau a piețelor subdezvoltate din est (Ucraina și Republica Moldova), de regulă au împiedicat dezvoltarea. Dacă folosim indicatorul Produsul Intern Brut (PIB) pe locuitor observăm că zonele țării cu cele mai ridicate valori ale venitului pe cap de locuitor sunt, în majoritate, județele din Regiunile din centru și din zona de V a țării.

Pe de altă parte, lipsa creșterii economice – evidențiată de rate de creștere situate cu mult sub media națională și reflectată într-o substanțială înrăutățire a situației economice – s-a constatat și confirmat pentru toate județele riverane Dunării (Teleorman, Giurgiu, Olt, Călărași), cu extindere în Ialomița și Mehedinți și parțial pentru cele situate la granița cu Ucraina (Maramureș, dar mai puțin Suceava) și Republica Moldova (Botoșani).

Județul Ialomița aparține Regiunii Sud-Muntenia, dezvoltată sub semnul sectorului auto, a industriei petroliere și, din ce în ce mai actual, comerțul.

Creșterea accelerată a economiei Regiunii Sud-Muntenia în următorii ani, într-un ritm mediu anual de 6%, va tripla produsul intern brut pe cap de locuitor în 2010, comparativ cu anul 2003, dar nu va șterge decalajele față de celelalte zone ale Europei. Regiunea se află acum la un nivel apropiat de cel din Polonia din anul 2004. Prognozele indică un produs intern brut pe cap de locuitor al Regiunii Sud-Muntenia în 2010 de 6.485 Euro, de trei ori mai mic decât media Uniunii Europene în 2004. Motorul creșterii economice a regiunii este industria, care generează 29% din produsul intern brut regional și urcă la 13% din contribuția zonei la PIB-regional.

Vechea structură a economiei regiunii, care a cunoscut o dezvoltare industrială masivă în anii `70 și-a pus amprenta pe profilul regiunii, încă dominat de industrie și agricultură și cu servicii mai puțin dezvoltate

O falie invizibilă separă în regiune două grupuri de județe, trei dintre ele fiind specializate în producția industrială – Argeș, Dâmbovița și Prahova – , iar celelalte patru – Călărași, Giurgiu, Ialomița și Teleorman depind în continuare de agricultură. Specificul industrial este dat și de cele două județe dezvoltate, Argeș și Prahova, lideri ai produsului intern brut pe cap de locuitor.

Eșecul dezvoltării industriale, așa cum a fost proiectată în anii `70, a implicat restructurări și a impus concedieri masive, ceea ce face ca șomajul să rămână în 2007 peste media națională. A cincea parte din șomerii țării sunt localizați în regiune, cu o pondere de 17,3% din totalul șomerilor, fiind depășită la acest capitol doar de Regiunea Nord-Est. De altfel, județele Călărași, Giurgiu, Ialomița și Teleorman, dominate de agricultură, sunt județe tradițional sub-dezvoltate, reprezentând împreună ceea ce analizele oficiale numesc „al doilea buzunar mare de sărăcie în România”.

Regiunea a cumulat, până la sfârșitul anului 2007, un portofoliu total de investiții străine directe de 1,52 miliarde de Euro, situându-se pe locul doi într-oate în producția industrială – Argeș, Dâmbovița și Prahova – , iar celelalte patru – Călărași, Giurgiu, Ialomița și Teleorman depind în continuare de agricultură. Specificul industrial este dat și de cele două județe dezvoltate, Argeș și Prahova, lideri ai produsului intern brut pe cap de locuitor.

Eșecul dezvoltării industriale, așa cum a fost proiectată în anii `70, a implicat restructurări și a impus concedieri masive, ceea ce face ca șomajul să rămână în 2007 peste media națională. A cincea parte din șomerii țării sunt localizați în regiune, cu o pondere de 17,3% din totalul șomerilor, fiind depășită la acest capitol doar de Regiunea Nord-Est. De altfel, județele Călărași, Giurgiu, Ialomița și Teleorman, dominate de agricultură, sunt județe tradițional sub-dezvoltate, reprezentând împreună ceea ce analizele oficiale numesc „al doilea buzunar mare de sărăcie în România”.

Regiunea a cumulat, până la sfârșitul anului 2007, un portofoliu total de investiții străine directe de 1,52 miliarde de Euro, situându-se pe locul doi într-o ierarhie a investițiilor străine, după București. Nucleele investiționale masive sunt centrate în jurul orașelor Pitești (Renault), Câmpulung Muscel (Holcim), Târgoviște (Samsung și COS) și Ploiești. Pe viitor se preconizează ca în Regiunea Sud-Muntenia sectorul auto, industria petrolieră și comerțul vor rămâne zonele care vor menține tendințele de dezvoltare actuale. Nici agricultura, nici industria alimentară și nici industria prelucrătoare nu vor reuși să detroneze această dominație, chiar dacă unele societăți comerciale individuale se vor impune.

Situat în partea de sud a României, în cadrul marii unități geografice numită Câmpia Română, pe cursul inferior al Ialomiței, la confluența acesteia cu Dunărea, județul Ialomița se încadrează la nivelul regional în jumătatea nedezvoltată, mai săracă a Regiunii Sud-Muntenia. Județul Ialomița nu aduce contribuții relevante la nivel regional din punct de vedere al investițiilor, nivelul scăzut de atragere a investițiilor străine directe în județ constituind una dintre problemele majore ale județului. Mai mult, Ialomița este un județ cu un caracter profund agricol, dar aflat sub umbra realizării efective a unei agriculturi de subzistență în procent de peste 50% și cu activități industriale și servicii cu o pondere relativ scăzută în PIB regional. Pe viitor, proximitatea și creșterea economică a municipiului București pare să se extindă și în ariile aflate în aria vecină, cuprinzând și vestul județului Ialomița. Se poate astfel estima formarea unei conurbații complexe în jurul capitalei cu importante fluxuri de deplasării zilnice care ar putea constitui un punct-cheie pentru dezvoltarea economică pentru județul Ialomița dar și o amenințare pentru identitatea județului Ialomița, prin atragerea locuitorilor pentru locuri de muncă mai avantajoase în București.

Intr-o regiune plasată sub semnul dezvoltării industriale prin sectorul auto și petrolier și cu sectorul de comerț în plină expansiune, județul Ialomița nu poate contrabalansa decât cu principalul sector economic, agricultura. Pe de altă parte, deși agricultura constituie în continuare cea mai mare contribuție ca Valoare Adăugată Brută (VAB) la PIB regional, în realitate județul Ialomița se confruntă cu o agricultură practicată în proporție de peste 50% în regim de subzistență, fără soluții pentru revigorare clar trasate.

2.2 Resurse umane

Premisele dezvoltării unei comunități sunt determinate de contextul socio-economic în care sunt inițiate măsurile menite a conduce la creșterea bunăstării membrilor acesteia. În analiza dezvoltată în această secțiune am avut ca scop identificarea și interpretarea tendințelor sociale în vederea stabilirii contextului în care dezvoltarea poate fi posibilă în județul Ialomița. În acest demers am avut în vedere principiul conform căruia o dezvoltare durabilă nu poate fi asigurată fără existența unei strânse legături între caracterul politicilor socio-economice inițiate și tendințele sociale, calitatea vieții populației, nivelul și profilul pregătirii resurselor umane precum și gradul de încadrare al acestora pe piața muncii. Din acest punct de vedere, analiza dezvoltată nu are în vedere doar trecerea în revistă a valorilor unor indicatori sau a unor date statistice oficiale ci oferă interpretări ale evoluției sociale în sensul identificării problemelor a căror rezolvare stă la baza dezvoltării socio-economice a județului Ialomița.

Obiectivele analizei iau în considerare aceste aspecte legate de asigurarea unui cadru propice dezvoltării durabile a județului Ialomița. Aceste obiective sunt următoarele:

Prezentarea și interpretarea evoluției unor indicatori precum și a tendințelor sociale specifice dezvoltării umane pe diferite domenii de politici publice în județul Ialomița – sănătate, educație, protecție socială, piața muncii;

Stabilirea unui cadru de referință a problemelor cu care se confruntă pe plan social județul Ialomița;

Evaluarea potențialului de dezvoltare prin realizarea unei analize SWOT a contextului social al județului Ialomița

2.2.1 Dezvoltarea demografică

Un element esențial care contribuie la creșterea nivelului general de dezvoltare este reprezentat de dezvoltarea umană. O dezvoltare susținută nu poate fi asigurată fără o evaluare prealabilă a potențialului uman implicat și afectat de un set de politici de dezvoltare. Elementele care influențează dezvoltarea pe diferite paliere în regiune, respectiv în județul Ialomița trebuie corelate cu tendințele sociale locale în vederea asigurării unei creșteri a competitivității resurselor umane. Cu alte cuvinte, dezvoltarea economică nu poate fi asigurată fără analizarea condițiilor în care se dezvoltă potențialul uman în regiune.

În continuare este analizat un set de indicatori relevanți pentru gradul de dezvoltare umană. Valorile și evoluția acestor indicatori permit conturarea unei imagini a tendințelor constatate la nivelul județului Ialomița.

În vederea identificării tendințelor la nivel local, un prim pas îl constituie urmărirea evoluției indicatorilor standard ai dezvoltării umane. Principalii indicatorii analizați precum și derivații acestora sunt: natalitatea, mortalitatea, sporul natural, numărul de căsătorii și divorțuri.

În județul Ialomița populația stabilă la 1 iulie 2007 a fost de 290163 persoane, în scădere cu 1015 persoane (-0,4%) față de 1 iulie 2006. Din acest total, 54,1 % locuiește în mediul rural în timp ce 45,9% în mediul urban.

Figura nr. 1 – Populatia stabila, pe total si pe sexe, la 1 iulie 2007 comparativ cu 1 iulie 2006

Tabelul nr. 1 – Indicatori ai dezvoltării umane în județul Ialomița în anul 2007

* Notă: la 1000 născuți vii

Din analiza evoluției principalilor indicatori de dezvoltare umană prezentați poate fi observată o tendința generală negativă care denotă o îmbătrânire acută a populației județului Ialomița. În ciuda valorilor pozitive înregistrate în cazul unor indicatori precum mortalitatea sau mortalitatea infantilă, tendința generală relevată de un indicator cum este sporul natural, denotă, comparativ cu valori ale aceluiași indicator din alte județe ale României, o evoluție care se menține sub media pe țară. Cu toate acestea, pe termen lung este posibil ca această tendință să fie atenuată de rezultatele dezvoltării pozitive a unor indicatori precum nupțialitatea sau divorțialitatea.

2.2.2 Sănătate și servicii sociale

a) Servicii de sănătate

O evoluție pozitivă a indicatorilor economici la nivelul unei comunități nu indică automat o îmbunătățire a stării de sănătate a populației. Aceasta este determinată de o serie de factori precum infrastructura, mijloacele de furnizare a serviciilor de sănătate precum și calitatea și aria de cuprindere a acestora. Analiza acestor factori este utilă pentru a identifica evoluția stării generale de sănătate a populației precum și natura problemelor a căror rezolvare conduc la obținerea unei tendințe pozitive la nivelul județului Ialomița. Investițiile inițiate, proiectele de dezvoltare realizate, sau secvențialitatea implementării unor măsuri cu efecte sociale concrete se pot dovedi ineficiente dacă nu corespund unor obiective coerente orientate către îmbunătățirea stării generale de sănătate a populației.

În analiza prezentată am urmărit o serie de indicatori utili în identificarea problemelor legate de furnizarea serviciilor de sănătate în Județul Ialomița.

Acești indicatori se referă la:

Accesul populației la serviciile de sănătate (infrastructura unităților medicale cu accent pe mediile urban/rural);

Situația personalului medical și distribuția acestora pe mediile urban/rural;

Direcțiile de investiții inițiate și gradul de corelare a acestora cu nevoile de servicii de sănătate ale populației în funcție de distribuția pe medii de rezidență.

Ca apreciere generală, în județului Ialomița se constată o tendință de diminuare a calității furnizării serviciilor de sănătate relevată prin indicatorul speranța de viață care în acest județ este de 70,50 ani comparativ cu 71,76 cât se înregistrează la nivelul întregii țări. Aflându-se sub media pe țară, județul Ialomița se numără printre județele cu speranța de viață cea mai scăzută, fapt care poate fi determinat de evoluția unei serii de factori sociali și economici. În cele ce urmează, sunt analizate valorile unor indicatori în raport cu direcțiile de analiză menționate.

Accesul la serviciile de sănătate – infrastructura furnizării serviciilor de sănătate

Accesul la serviciile de sănătate reprezintă unul dintre cei mai importanți factori care influențează starea de sănătate a populației. Este insuficient a analiza din punct de vedere calitativ serviciul de sănătate (gradul de dotare a unităților medicale, pregătirea personalului etc.) fără a lua în considerare măsura în care acest serviciu este accesibil populației, indiferent de mediul de rezidență. Profilul infrastructurii furnizării acestor servicii este decisiv în stabilirea unor direcții în elaborarea proiectelor de dezvoltare în domeniu precum și a nivelului și distribuției investițiilor.

Începând cu 1990, an care marchează începutul unei schimbări a cadrului instituțional social și economic la nivelul întregii țări, furnizarea serviciilor de sănătate a cunoscut în județul Ialomița o scădere considerabilă determinată preponderent de o deteriorare a infrastructurii medico-sanitare. Această tendință negativă este totuși atenuată de dezvoltarea furnizării private a serviciilor de sănătate prin care se asigură o alternativă la furnizarea publică a acestora. În ciuda acestor evoluții, accesul la aceste servicii, indiferent de tipul de furnizare, este centrat preponderent în zonele urbane, în ciuda faptului că majoritatea populației județului este situată în mediul rural (54,1% din totalul populației județului). În anul 2007 la nivelul județului funcționau 4 spitale, o policlinică și 13 dispensare medicale.

Personalul medical

Accesul disproporționat la serviciile de sănătate în județul Ialomița determinat de orientarea infrastructurii centrilor de furnizare reiese și din datele referitoare la distribuția în funcție de mediul de rezidență a personalul medical care își desfășoară activitatea în aceste centre, fie ele private sau publice.

În județul Ialomița se înregistrează o scădere generală a numărului de personal calificat, majoritatea specializărilor, indiferent de nivelul de pregătire, fiind concentrate în mediul urban, în detrimentul celui rural. În primul semestru al anului 2008 se înregistra un număr de 274 de cadre medicale cu studii superioare, comparativ cu anul 2006 când numărul acestora se ridica la 280. O scădere evidentă se înregistrează în ceea ce privește numărul cadrelor medicale cu studii medii, acesta situându-se la valoarea de de 1315, față de 1328 în 2006.

Investițiile în sănătate

Nivelul investițiilor în amenajarea unităților de furnizare a serviciilor de sănătate precum și pentru achiziționarea de tehnică medicală specifică cunoaște în județul Ialomița o creștere considerabilă în ultimii ani. Această tendință este benefică pentru nivelul calității serviciilor de sănătate, fiind însoțită însă de existența unei disproporționalități evidente între mediul de rezidență urban/rural. Datorită inițierii unui proces amplu de descentralizare a serviciilor de sănătate, investițiile au fost realizate în special cu scopul îmbunătățiri dotării spitalelor județene, la nivelul comunităților locale ponderea redusă a alocărilor bugetare afectând calitatea serviciilor de sănătate furnizate la nivelul centrelor medicale locale.

La nivel județean, în anul 2006 au fost alocate sume în valoare de 470 mii RON destinate modernizării unor secții ale Spitalului județean de urgență Slobozia, care au fost aduse la standarde moderne și asigură oferirea de servicii medicale de calitate tuturor pacienților. În anul 2007 valoarea investițiilor a crescut la 1290 mii RON, cea mai mare pondere a investițiilor fiind destinată reabilitării termice a clădiriii Spitalului Județean de Urgență Slobozia. În anul 2008, ponderea investițiilor în infrastructura serviciilor de sănătate a fost, de asemenea, net în favoarea spitalelor județene.

Tot în contextul sprijinirii infrastructurii destinate sănătății se înscrie și inaugurarea secției de Psihiatrie a Spitalului Orășenesc Țăndărei, investiție cu o valoare de 176.777 lei, ale cărei resurse de finanțare au fost asigurate de bugetele proprii ale Consiliului Județean Ialomița și Consiliului Local Țăndărei.

b) Pensii și servicii sociale

În ceea ce privește situația pensionarilor, județul Ialomița se află pe ultimul loc ca număr de persoane în Regiunea Sud Muntenia. Județul deține un număr mic de pensionari cu un procent 7,8% din numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat din regiunea Sud-Muntenia. Cu toate acestea, comparativ cu 2006, se înregistrează o scădere cu 213 persoane a numărului pensionarilor, fapt datorat și evoluției indicatorului mortalitate.

Dat fiind profilul preponderent agricol al economiei județului, o mare parte a pensionarilor este reprezentată de pensionarii de asigurări sociale agricultori. Numărul mediu al acestora a fost în anul 2007 de 24057 persoane, cu 1706 mai mic fa de anul 2006 (-6,6%). Scăderea se datorează în principal evoluției demografice în județul Ialomița, caracterizată printr-un număr mare al deceselor.

Numărul mare de pensionari care confirmă tendința de îmbătrânire a populației județului Ialomița analizată în capitolul precedent are un impact financiar important, fapt indicat și de evoluția valorii pensiilor cuvenite. Astfel, în cazul pensionarii de asigurri sociale agricultori, majoritari în județul Ialomița, sumele cuvenite drept pensii acestora au fost în anul 2007 de 49.281.781 lei, cu 10.330.612 lei mai mari față de anul 2006 (+26,5%).

O categorie aparte este reprezentată de pensionarii de asigurri sociale de stat de invaliditate. În anul 2007, numrul mediu al pensionarilor de invaliditate din judeul Ialomița a fost de 10011 persoane, cu 260 mai mare față de anul precedent. Din totalul pensionarilor de invaliditate, 541 (reprezentând 5,4%) erau pensionari de invaliditate de gradul I, 6163 (61,6%) erau pensionari de invaliditate de gradul II și 3307 (33,0%) erau pensionari de invaliditate de gradul III.

Din analiza realizată în acest capitol referitor la furnizarea serviciilor de sănătate și a situației pensionarilor pot fi constatate următoarele aspecte problematice:

Distribuția disproporționată (calitativ și cantitativ) a furnizării a serviciilor de sănătate în funcție de mediile de rezidență;

Distribuția disproporționată a ariilor de acoperire a personalului medical în funcție de mediile de rezidență;

Raportul între numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat și numărul mediu al salariaților are valoaremai mare decât media pe țară (15 la 10).

c) Educație și Cercetare – Dezvoltare

Succesul implementării unor politici de dezvoltare depinde de nivelul de pregătire a populației comunității în care acestea sunt inițiate. Din acest punct de vedere oportunitățile de dezvoltare în diverse domenii pot fi puse în valoare numai atunci când nivelul de pregătire al membrilor comunității respective poate răspunde provocărilor pe care le oferă respectivele oportunități. Nivelul de pregătire și natura specializărilor influențează pe termen lung disponibilitatea resurselor umane de a se adapta cererilor formulate pe piața muncii conform gradului de dezvoltare a diferitelor ramuri ale economiei. Analiza evoluției indicatorilor referitori la serviciile de educație trebuie să cuprindă și în cazul județului Ialomița nu atât tendințele în orientarea profesională, pe specializări, a resurselor umane dar și modul în care oferta de educație răspunde prognozelor economice referitoare la evoluțiile unor ramuri economice în cadrul județului.

Identificarea potențialului de dezvoltare a județului poate fi realizată prin analiza nivelului actual de educație precum și a tendințelor viitoare în ceea ce privește gradul și calitatea furnizării acestui serviciu. În demersul propus de această strategie, vor fi abordate următoarele aspecte legate de domeniul educației:

Infrastructura la nivelul județului Ialomița a furnizării serviciilor de educație;

Caracteristicile populației școlare (nivelul înscrierilor și gradul de absolvire) și a personalului din învățământ;

Cercetare și dezvoltare (numărul salariaților în diferite domenii de cercetare)

Infrastructura serviciilor de educație

Unul din factorii determinanți în stabilirea nivelului de educație al populației este reprezentat de gradul de accesabilitate la serviciile de învățământ. Acesta este dat de gradul de acoperire al unităților de învățământ în raport cu mediul de rezidență a populației școlare.

În cazul județului Ialomița, în anul școlar 2007-2008, rețeaua de învățământ cuprindea 120 unități școlare dintre care 21 de grădinițe independente, 81 școli generale, 5 licee teoretice și vocaționale, 10 grupuri școlare, o școală de muzică, clubul sportiv școlar, o școală postliceală.

În ceea ce privește distribuția pe medii a numărului de unități școlare se poate constata existența unei disproporții între mediile urban și rural. Astfel, în ciuda faptului că populația școlară în mediul rural este cu aproape 10% mai mare decât în mediul urban, numărul de unități școlare care se găsește în acest mediu de rezidență este mai mare comparativ cu cel din mediul rural. Aceste diferențe se regăsesc și în distribuția pe medii de rezidență a personalului didactic.

Populația școlară

Începând cu 2000, populația școlară totală a scăzut în județul Ialomița de la 53.639 cât se înregistra în acest an, la 48.195 în 2007. Cu această valoare, județul Ialomița se află pe penultimul loc în Regiunea Sud Muntenia, fiind urmat de județul Giurgiu cu 41.430 în 2007

Datele privind evoluția preferințelor pentru diferitele forme de învățământ și specializări nu este însoțită însă de o pondere corespunzătoare a numărului cadrelor didactice care revin elevilor înscriși în unitățile de învățământ de profil. Astfel, în timp ce în cazul nivelului de învățământ preșcolar, primar, gimnazial și postliceal raportul între numărul de elevi și numărul de cadre didactice se menține în jurul unei valori care permite un nivel al educației corespunzător (până în 25 de elevi), nu aceeași situație se constată în cazul învățământului profesional. Numărul de elevi care revine unui cadru didactic este cu mult mai mare decât în cazul celorlalte niveluri de învățământ (peste 300).

Datele indică orientarea constantă a preferințelor absolvenților de învățământ liceal, în special cei din mediul de rezidență rural, către tipurile de învățământ profesional și postliceal de maiștri, comparativ cu alte tipuri de învățământ.

Activitatea de cercetare-dezvoltare

Cercetarea reprezintă unul din domeniile care contribuie direct la dezvoltarea unei comunități. Competitivitatea acesteia poate fi măsurată și în funcție de numărul de transferuri tehnologice realizată în diferite domenii de activitate. Datorită lipsei unui centru universitar, precum și incapacității economiei locale de a absoarbe noi tehnologii, activitatea de cercetare și dezvoltare nu este foarte dezvoltată în județul Ialomița. Numărul salariaților din cercetare era în județul Ialomița cel mai mic din regiunea Sud Muntenia, în anul 2006 fiind înregistrate doar 5 persoane ce aveau ca ocupație activitatea de cercetare.

Din analiza situației educației la nivelul județului Ialomița se desprind câteva aspecte problematice care necesită intervenții.

Acoperire disproporționată a unităților școlare în funcție de mediul de rezidență a populației școlare;

Numărul insuficient de cadre didactice raportat la număr de elevi pentru învățământul profesional;

Activitatea de cercetare-dezvoltare este slab reprezentată în județ

d) Piața forței de muncă, șomaj și formarea continuă

Unul din domeniile de impact asupra dezvoltării economice este reprezentat de piața forței de muncă. Evoluțiile de pe piața muncii atât în ceea ce privește oferta cât și cererea pot oferi o imagine asupra posibilităților de dezvoltare a județului Ialomița. Nivelul de pregătire al resurselor umane, necesarul de specializări precum și calitatea formării în vederea reconversiei profesionale constituie elemente esențiale în formularea unor direcții de dezvoltare socio-economică a județului. În ceea ce privește aceste evoluții și tendințe, în județul Ialomița analiza referitoare la caracteristicile pieței muncii desfășurată în acest capitol va urmări date referitoare la următoare aspecte:

Resursele de muncă în județul Ialomița – situația populației active, populația ocupată, distribuția resurselor umane pe diferite domenii de activitate;

Migrația forței de muncă în județul Ialomița;

Situația șomajului – cererea și oferta de pe piața muncii, domenii solicitate pe piața muncii;

Formarea continuă – măsură de reducere a șomajului și creștere a gradului de reconversie pe piața muncii a populației active.

Resursele de muncă în județul Ialomița

În județul Ialomița populația ocupată civilă a fost la 1 ianuarie 2007 de 86,1 mii persoane, din care femeile au deținut o pondere de 49,1%. Rata de ocupare a resurselor de muncă (proporția persoanelor ocupate în resursele de muncă) a fost de 50,5%. Rata ocupării la persoanele de sex feminin a fost de 52,2%, mai mare cu 3,3 puncte procentuale, comparativ cu rata ocupării la bărbați.

Trendul descrescător al populației civile ocupate s-a menținut în perioada 2002-2007, deși tendința generală este de scădere a populației ocupate, înregistrându-se și sectoare de activitate care cunosc ușoare creșteri în anul 2007, comparativ cu anul 2002: industria prelucrătoare, comerț, construcții, tranzacții imobiliare, administrație publică și apărare, educație. Creșterea numărului de persoane ocupate în aceste domenii apare în special în perioada 2005-2007.

Repartizarea populației ocupate civile pe sectoare de activitate evidențiază că ponderea cea mai mare o dețineau activitățile agricole (45,1%), fiind urmate de industria prelucătoare (15,1%) și comerț (11,5%).

Migrația forței de muncă

Un factor deosebit de important pentru structura populației active este reprezentat de situația migrației externe și interne pe piața muncii. În ceea ce privește migrația internă, fluxul migratoriu este îndreptat preponderent înspre municipiul București în a cărui proximitate se află județul Ialomița. Migrația externă în acest județ cunoaște aceeași tendință de creștere înregistrată la nivelul întregii țări. Schimbările din sistemul politico-social românesc survenite după 1990 au făcut ca populația din regiune să se poată îndrepta atât spre țările membre ale Uniunii Europene, cât și spre SUA și Canada. După anul 1995, Regiunea Sud Muntenia cunoaște o emigrare a populației (în special a celei tinere, fără ocupație) către Italia, Spania și alte țări europene.

Luând în considerare tendințele demografice ale populației la nivel regional și considerând constante ratele de participare la activitatea economică precum și rata de migrare a populației, în special celei active, oferta de forță de muncă în orizontul 2005-2013 se va reduce în regiunea Sud Muntenia în medie cu 5,2%. Județele în care oferta de forță de muncă se va reduce cel mai semnificativ sunt: Teleorman(11,3%) și Giurgiu (6,2%).

Figura nr. 3

Șomajul și situația locurilor de muncă vacante

Numărul șomerilor înregistrați în județul Ialomița la sfârșitul anului 2007 era de 7135 persoane (3217 femei), în scădere față de anul precedent cu 2360 de persoane pe total (427 femei). Rata șomajului înregistrat la nivel județean era de 6,9%, cu 2,8 puncte procentuale mai mare decât rata șomajului la nivel național.

În ceea ce privește structura șomajului după durată, la sfârșitul anului 2007, numărul șomerilor aflați în șomaj de cel mult 6 luni este cel mai mare și reprezintă 40,9% din totalul șomerilor înregistrați; urmează categoria șomerilor aflați în șomaj peste 12 luni (35,4%), și cea a șomerilor aflați în șomaj între 6 și 12 luni (23,7%).

Din analiza situației locurilor de muncă vacante înregistrate în anul 2007, în funcție de distribuția lor pe sectoare de activitate, situația se prezintă astfel: Cele mai multe locuri de muncă vacante s-au înregistrat în domeniul construcțiilor de clădiri și a lucrărilor de geniu civil, 12,4% din totalul de locuri de muncă vacante, 11,7% servicii de administrație generală, 4,9% în comerț, 2,7% în agricultură, 2,2% fabricarea altor articole de îmbrăcăminte, 2,1 % activități de investigație și protecție a bunurilor și persoanelor, 1,8% construcții și reparații nave, 1,6% în domeniul fabricării pâinii și a produselor proaspete de patiserie, în restul sectoarelor de activitate locurile de muncă situându-se sub un procent.

Formarea continuă

Formarea profesională continuă, ca parte a ofertei educaționale, reprezintă unul din instrumentele care contribuie la creșterea gradului de ocupare a forței de muncă, persoanele care urmează un program de formare profesională dobândind competențele necesare pentru a fi încadrate în muncă în meserii deficitare pe piața forței de muncă dezvoltându-și, în același timp, aptitudinile care să le permită găsirea cu ușurință a unui loc de muncă corespunzător pregătirii deținute.

Formarea continuă are, din acest punct de vedere, un impact direct asupra gradului de absorbție pe piața muncii. În ceea ce privește situația din județul Ialomița, în anul 2007, au fost cuprinse în programe de formare profesională gratuite 697 persoane, dintre aceștia 651 persoane au fost șomeri. Cea mai mare deschidere către participarea la o formă de instruire a avut-o categoria de persoane cuprinse între 35 și 45 de ani (34,4% din total șomeri participanți la cursuri). Se observă că tinerii și persoanele peste 45 de ani acceptă mai greu o nouă calificare, dovedind o flexibilitate scăzută

După nivelul de instruire cei mai mulți participanți au fost din categoria absolvenților de școală generală (45%). Sectoarele de activitate pentru care s-au organizat cursuri și la care a fost cuprins un număr mare de persoane sunt: agricultură (lucrător în cultura plantelor, lucrător în creșterea animalelor), construcții (lucrător în structuri pentru construcții, mozaicar – faianțar), informatică/tehnologia informațiilor (operator introducere, validare și prelucrare date), comerț (comerciant vânzător mărfuri alimentare), industrie alimentară, a băuturilor și a tutunului (ospătar, bucătar, patiser), servicii (frizer, coafor, manichiurist, agent vânzări, administrator imobil, contabil).

În urma analizei datelor se constată o tendință pozitivă de creștere a locurilor de muncă în paralel cu scăderea numărului de șomeri. Balanța locuri de muncă-șomeri are o tendință de echilibrare, cel mai mare deficit de forță de muncă manifestându-se în domeniile: economic, servicii și turism.

În ceea ce privește caracteristicile pieței muncii în județul Ialomița se pot constata, din analiza realizată, o serie de evoluții importante pentru dezvoltarea strategică a județului. Astfel, în timp ce populația activă majoritară este angajată în special în desfășurarea de activități cu caracter agricol, există totuși o puternică tendință de dezvoltare a altor sectoare ale economiei cum ar fi serviciile sau industria construcțiilor. Un alt aspect este legat de evoluția populației active în județ. Așa cum a fost semnalat în capitolul destinat serviciilor de sănătate și sociale, raportul între numărul persoanelor ocupate și cel al pensionarilor era cel mai ridicat din țară. Din datele analizate în capitolul destinat pieței muncii se poate constata faptul că valoarea acestui raport este cu atât mai alarmantă cu cât tendința populației civile active este descrescătoare. Un alt element important este legat de fenomenul migrației forței de muncă. Acesta, deși destul de dificil de evaluat datorită lipsei datelor, cunoaște în județul Ialomița, ca și în întreaga regiune Sud Muntenia, o creștere semnificativă. În continuare sunt rezumate principalele aspecte considerate prioritară pentru dezvoltarea pieței muncii în județul Ialomița:

Tendință descrescătoare a populației civile ocupate;

Fenomenul migrației externe și interne ia amploare (evoluție negativă a dinamicii ofertei forței de muncă în județ);

Cele mai multe locuri vacante se semnalează în domeniul construcțiilor;

Oferta de specializări din programele de formare continuă trebuie compatibilizată, conform și cu opțiunile absolvenților de învățământ gimnazial și liceal pentru învățământul profesional, cu cererea de pe piața forței de muncă;

În acest context analiza SWOT a domeniului social la nivelul județului ialomița prezintă următoarea situație:

2.3 Competitivitatea economică

Dezvoltarea și competitivitatea în cadrul „economiei bazate pe cunoaștere” presupune identificarea unor noi oportunități și a unor noi modalități de a răspunde nevoilor existente. Existența unor noi oportunități pentru populație, în special pentru tineri, și pentru mediul de afaceri, va crea un cerc virtuos care va atrage atât forță de muncă de calitate cât și investiții economice cu valoare adăugată mare.

Din fericire, nu este nevoie ca întreaga comunitate să se reinventeze și să uite de avantajele competitive tradiționale pentru a avea succes. Utilizând un mix de factori și îmbinând cu grijă tradiția și inovația, se pot crea premisele pentru transformare.

La modul general, competitivitatea unui județ se referă la capacitatea acestuia de a produce și vinde/oferi o serie de bunuri (produse și servicii) care sunt mai viabile sub raport calitate-preț față de alte bunuri similare, produse de alte orașe. Această definiție este valabilă fie că ne referim la capacitatea unui județ de a produce un anumit tip de bunuri, fie la capacitatea sa de a asigura bunuri publice și servicii de calitate, astfel încât să mențină și să atragă locuitori.

Sintetic, am împărțit factorii determinanți ai competitivității, analizând fiecare categorie în parte din prisma potențialului pe care îl prezintă pentru evoluția viitoare a județului Ialomița:

Teritoriul (cadrul natural, poziționarea geografică și resursele),

Structura economică (sectoare economice, structura și stabilitatea firmelor etc.),

Resursele umane (populație și piața muncii),

Cadrul instituțional (administrația publică și capacitatea administrativă).

Avantajele unui județ constau într-o combinație de factori și se bazează pe interacțiunea dintre aceștia. Fiind un proces dinamic, progresiv, factorii determinanți ai competitivității unei unități administrativ teritoriale se modifică în timp, fiind astfel necesară ajustarea și adaptarea permanentă la condițiile pieței.

2.3.1 Situația economică a județului în contextul Regiunii Sud Muntenia

În economia Regiunii Muntenia Sud, sectorul privat ocupă un loc extrem de important, rezultat al tradiției industriale a regiunii în sectoare precum industria constructoare de mașini și metalurgie. De asemenea, Regiunea are o tradiție importantă în ceea ce privește livrarea serviciilor turistice sau serviciilor conexe turismului. Tradiția regională nu este comună tuturor județelor regiunii, județul Ialomița fiind un județ unde tradiția industrială nu este una structurală. În economia județului, agricultura este principalul angajator și generator de venituri județene. De asemenea, ca efect al tradiției agrare, veniturile județului sunt în partea de jos a topului regiunii ADR Sud Muntenia.

Indicatorii structurali situează PIB-ul la nivel județean la un nivel scăzut în regiune, fiind urmat de județele Călărași și Giurgiu, județe comparabile din punct de vedere al structurii economice și a veniturilor.

Tabelul nr. 2 – PIB-ul județean în perioada 2001-2004 în regiunea Sud Muntenia

Din punctul de vedere al aportului fiecărui județ la realizarea PIB-ului regional, situația nu este fundamental diferită, județul Ialomița contribuind cu numai 9,5% la totalul regional. Diferența este majoră atunci când comparăm județul Ialomița cu județele fruntașe ale regiunii, Prahova și Argeș fiind „responsabile” cu un aport de 50% în produsul intern brut al regiunii.

2.3.2. Competitivitatea companiilor din județul Ialomița

Numărul mic de companii existente în județul Ialomița este generat atât de o slabă cultură antreprenorială cât și de migrația companiilor către București. La ora actuală se constată o migrație către polul economic București, situat în imediata proximitate a județului. Societățile comerciale „migratoare” au ales destinația București fiind atrase și de controalele rare – datorate numărului important de societăți comerciale implantate în Municipiul București și implicit de slaba posibilitate de a face obiectul controlului autorităților financiare.

De asemenea, structura firmelor la nivelul județului Ialomița este în principal orientată în zone de comerț și logistică, elemente favorizate de localizarea județului Ialomița ca punct nodal de transport la nivel regional și național.

Cifra de afaceri a companiilor din județul Ialomița, pe de altă parte, este un indicator important al investițiilor realizate în ultimii ani. Proximitatea față de București nu generează doar un fenomen de concentrare al afacerilor în capitală, zonă unde companiile pot deveni mai competitive datorită gradului ridicat de competitivitate al indicatorilor structurali, ci și o tendință de relocare a unor mari companii importante care și-au creat în județ baza logistică.

Figura nr.3 – Cifra de afaceri a companiilor din județele Regiunii Muntenia Sud

Cu toate că cifra de afaceri a companiilor din județul Ialomița a crescut în ultimii ani, investițiile brute ale companiilor situează unitățile locale active între ultimele locuri în Regiunea Sud Muntenia. Investițiile totale brute în anul 2004 au atins suma de 3031 milioane de RON pentru județul Ialomița.

Se poate ușor constata că nu există o specializare economică foarte clară în județul Ialomița și că județul s-a adaptat statutului său. Moștenirea agricolă a județului acoperă aproximativ 50% din totalul forței de muncă. Din punct de vedere al specializărilor industriale, AJOFM menționează existența lucrătorilor calificați în industrie. Economia tradițională a județului Ialomița s-a adaptat cerințelor pieței actuale, generând o serie de investiții în sectoare variate de activitate, de la activitatea de construcții la energie și activitate comercială.

Un alt element important al competitivității economice a județului este generat de prezența și interesul companiilor internaționale de a investi la nivel local. În cursul anului 2007 au fost înmatriculate 7 societăți comerciale cu participare străină, cu un capital social subscris de 399, 7 mii lei. Numărul de investiții noi realizate în județul Ialomița este totuși în creștere constantă, orientat din ce în ce mai mult către activități industrial productive. Motivația de a investi în județul Ialomița se bazează într-o mare măsură și pe creșterea competitivității zonei București, fapt ce generează nevoia unor societăți de identificare a unor zone cu factori de producție mai ieftini, zonă care este conectată la traseele comerciale și care va beneficia în următorii ani de investiții majore în infrastructură, investiții care vor fi suportate în principal prin intermediul Fondurilor Structurale.

2.3.3. Specializarea sectorială a economiei județului Ialomița

Economia județului Ialomița este comparabilă ca structură de activități cu cea a județelor din partea sudică a Regiunii Muntenia Sud. Ca și în Giurgiu sau Teleorman, principalele activități ca pondere în totalul economiei se referă la chimie si fibre sintetice și artificiale (textile), industria alimentară și băuturi dar și la alte ramuri ale industriei prelucrătoare. Un procent de 12,4% se referă la colectarea și managementul deșeurilor, această specializare fiind generată de nevoia de operatori pentru deservirea orașului București.

Sectoarele industriale productive suferă în prezent în Ialomița de un deficit major de forță de muncă calificată. La nivel regional, cifrele județului Ialomița raportează un deficit major de forță de muncă calificată în meseriile cerute la nivel de județ. Problema se agravează din cauza lipsei de atractivitate a salariilor oferite de către angajatorii județului.

În general, datorită slabei competitivități a industriei și preponderenței agricole, resursa umană din județul Ialomița este deficitară. Grupa de județe, formată din Călărași, Giurgiu, Ialomița, prezintă o ocupare în agricultură în scădere in ultimii ani, dar foarte ridicată ca nivel (toate depășind pragul de 50 %). Analizând comparativ cu anul 2001, se constată o scădere a populației ocupate din agricultură în toate județele din regiunea Sud Muntenia. Tendința este asemănătoare și în cazul județului Ialomița, forța de muncă rămânând preponderent ocupată în agricultură. Atractivitatea economică a județului pentru angajați este generată în primul rând de salariile oferite. Atractivitatea acestora nu este una extrem de ridicată.

Analiza SWOT a competitivității economice la nivelul județului Ialomița se prezintă astfel:

2.4 Agricultura județului Ialomița

Județul Ialomița, asemănător cu județele din Partea de Sud a Regiunii Sud-Muntenia (Teleorman, Călărași și Giurgiu) este localizat în Câmpia Română și este mai puțin dezvoltat, agricultura fiind sectorul dominant în economia județului. Slaba dezvoltare din această zonă se datorează în principal faptului că întreaga zonă a suferit în timp consecințele unei dezvoltări industriale artificială. Prin urmare, începând cu anul 1990, aceasta a fost afectată de procesul de tranziție la economia de piață, prin închiderea sau restrângerea activității întreprinderilor de stat. Din punct de vedere teritorial-administrativ, numărul localităților rurale domină împărțirea județului, existând 57 comune. În 2006, 54 % populația județului Ialomița trăia în localitățile rurale având drept principal mijloc de existență agricultura și doar 46 % din populație locuia în orașe.

2.4.1. Resurse agricole

Județul Ialomița a dispus dintotdeauna de premisele favorabile pentru realizarea unei agriculturii productive. Conform unei clasificări a Agenției Naționale de Consultanță Agricolă județul Ialomița se încadrează în Zona 1, considerată zonă favorabilă pentru cultivarea de cereale și de plante tehnice, culturi care sunt într-adevăr cele mai răspândite în județul Ialomița. Cu toate acestea, schimbările climatice actuale impun schimbări în tipul produselor cultivate. Produsele tradiționale nu fac față secetei. Agricultura din județul Ialomița trebuie să își adapteze tehnicile noilor schimbări. Un exemplu recent îl constituie seceta din vara anului 2007, care a afectat 8 județe printre care și județul Ialomița.

În suprafața cultivată în 2007 (358.935 ha) ponderea principalelor culturi avea următoarele valori: cereale (în această ordine: grâu și secară, porumb, floarea-soarelui, orz și orzică, ovăz,) 66%, leguminoase pentru boabe (mazăre, fasole) 0,22%, plante uleioase floarea-soarelui, rapiță, soia) 22%, cartofi 0,49%, alte legume 2,77%. Dintre plantele energetice, producția de rapiță este bine reprezentată, cu observația că, seceta severă din acest a afectat și această cultură.

Se înregistrează o evoluție și pe segmentul agriculturii ecologice, mai ales că autoritățile care pot juca un rol important în educare fermierilor pentru noi metode de realizare a agriculturii (dintre acestea, Oficiul Județean de Consultanță Agricolă Ialomița, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, etc.) realizează numeroase campanii de informare a populației ocupate în agricultură.

Apicultura este de asemenea una dintre ramurile dezvoltate în județul Ialomița, beneficiind de numeroase resurse.

Anul 2004 a fost un an productiv pentru toate județele din regiunea Sud-Muntenia dar și la nivel național. După acest an însă, în 2005 și 2006, producția agricolă de bunuri și servicii agricole din județul Ialomița a înregistrat un nivel mai mic față de celelalte județe din regiune, cu excepția județului Giurgiu.

Tabelul nr. 3– producția agricolă de bunuri și servicii agricole în Regiunea Sud-Muntenia

– milioane de lei prețuri curente –

Din producția agricolă la nivelul județului Ialomița în 2006 producția vegetală a reprezentat 55%, producția animală a reprezentat 44% și serviciile agricole au fost doar cca. 1%, date care nu se diferențiază mult de media națională, unde producția vegetală a fost de 60%, producția animală de 39% și serviciile agricole asemănător cu valoarea înregistrată în județul Giurgiu, de cca. 1%.

Principala problemă, atât pentru producția vegetală cât și pentru producția animală rămâne lipsa unei rețele articulate și funcționale de colectare a produselor agricole. Din această cauză, populația din așezările rurale găsește singura soluție în comercializarea produselor la prețuri derizorii către cumpărători neautorizați de genul „samsarilor”. Aici intervine problema lipsei unui preț de referință, instrument de politică publică națională, ce i-ar proteja pe fermierii care nu au spațiu pentru depozitarea cerealelor și vând la prețul scăzut pe care îl impun cumpărătorii. La nivelul societăților mari, cu exploatații agricole de mari suprafețe, s-a început amenajarea de depozite pentru evitarea acestor constrângeri. Pentru majoritatea producătorilor de lapte problema rămâne actuală.

Cauzele performanțelor slabe ale agriculturii în județul Ialomița sunt numeroase: slaba mecanizare, diminuarea calității solurilor datorită alocării unui număr reduse de îngrășăminte chimice, schimbările climatice, lipsa forței de muncă specializate în agricultură și totodată îmbătrânirea forței de muncă actuale, fărâmițarea excesivă a terenurilor, sistemul de irigații nefuncțional.

Costurile pentru toate lucrările pe care în mod normal trebuie să le primească terenul agricol (arare, semănare, etc.) sunt foarte ridicate comparativ cu veniturile populației ocupate în populației (în special populație îmbătrânită, care beneficiază doar de pensie) ceea ce duce la imposibilitatea alocării îngrijirilor necesare pentru o producție agricolă calitativă. Mergând mai departe, aceste producții neconforme ale unui segment din micii fermieri riscă să strice întreaga cantitate de produse agricole. Schimbările climatice, în special seceta, impun orientarea producției agricole tradiționale de cereale din județul Ialomița spre alte tipuri de recolte, adaptate pentru astfel de condiții de climă.

Unul dintre impedimentele actuale pentru funcționarea agriculturii din județul Ialomița este situația forței de muncă active în agricultură. Două aspecte sunt importante aici: îmbătrânirea populației încă active în agricultură și lipsă formării profesionale a forței de muncă în domeniile actuale: piscicultură, cultivare legume și fructe. Pentru formarea profesională a forței de muncă ocupate în agricultură se înregistrează un progres în județul Ialomița, autoritățile publice în domeniu mijlocind diverse cursuri de pregătire, de ex. pentru apicultură, cultura legumelor, etc

Sistemul de irigații nefuncțional reprezintă un alt impediment în calea dezvoltării agriculturii. La nivelul județului Ialomița există stații de pompare dar prezintă două probleme majore: pe de o parte consumă multă energie iar autoritățile nu reușesc să acopere acest consum; pe de altă parte din rețeaua întinsă la nivelul întregului județ filtrele și alte componente (tot ceea ce constituie infrastructura slabă, exceptând infrastructura tare) trebuie înlocuite. O altă categorie de producători care au acces la sistemul de irigații sunt societățile agricole care au contracte cu Agenția Națională „Îmbunătățiri Funciare” pentru furnizarea de sisteme irigare. Acestea reprezintă societăți suficient de profitabile pentru a putea să își întrețină din fonduri proprii reparațiile pentru segmentului din sistemului de irigații pe care îl utilizează. Majoritatea populației active în agricultură practică o agricultură de semi-subzistență și de subzistență. Datele despre organizarea teritoriului prezintă o evoluție din anul 2003-2007, o creștere continuă a numărului exploatațiilor agricole de tip familial și procentul de peste 50% a suprafeței agricole aflate în posesia gospodăriilor individuale.

Tendința actuală este de fărâmițare excesivă a parcelelor întregii suprafețe agricole din județul Ialomița, ceea ce împiedică realizarea unor exploatații agricole eficiente. Aproximativ jumătate din agricultura județului Ialomița se realizează prin asociații, cooperative, grupuri de producători iar 52,3%% e reprezentată prin exploatații cuprinse între 0,1 – 5 ha de teren agricol ( în acest caz, ponderea cea mai mare o dețin exploatațiile agricole cuprinse între 2-5 ha, în valoare de 25%). Suprafața agricolă ce revine în medie pe o exploatație agricolă individuală este de 2-2,5 ha, valoarea comparabilă cu media națională, de 2,2 ha pe exploatație agricolă individuală.

In prezent, marea majoritate a micilor fermieri, populație îmbătrânită, pensionară, nu au resurse suficiente pentru a lucra pământul și aleg fie să-l dea în arendă pentru suma de 50 euro/ha, fie chiar să îl vândă, pe un preț foarte scăzut primind o sumă fixă de 100 euro/ha, renta viageră, pe o perioadă determinată de timp.

La nivelul județului Ialomița agențiile de intervenție pentru reglementarea agriculturii duc o activitate intensă de informare și de conștientizare a populației active în agricultură asupra metodelor eficiente de practicare a agriculturii, asupra unor noi tipuri de culturi ce trebuie cultivate, pași de urmat, posibilități actuale de finanțare, etc.

Instituțiile responsabile (OJCA, APIA) nu reușesc să acopere numărul de informații care li se cer, deși există puncte de informare în mai multe comune din județ. Materialele informative, întâlnirile cu micii fermieri sunt menite a informa populația asupra metodelor de eficientizare a practicării agriculturii.

Una dintre problemele majore care a existat în pregătirea proiectelor a fost faptul că majoritatea populației active în agricultură este îmbătrânită, insuficient pregătită a pregăti proiecte de finanțare. După experiența SAPARD, pentru programul PNDR s-au depus mult mai multe proiecte. Din primele sesiuni de depunere s-au câștigat 10 proiecte (în cazul fondurilor pentru modernizarea fermelor prin PNDR fondurile au fost deja alocate).

In ceea ce privește acordarea de subvenții în județul Ialomița, instituțiile responsabile asigură modalitatea de accesare a sprijinului sub forma plăților directe, informarea realizându-se printr-un ghid al fermierilor Informații generale pentru fermieri privind plățile directe pe suprafață, pus la dispoziția agricultorilor, în mod gratuit, de către APIA.

Ialomița nu se diferențiază de alte județe agricole ale țării în ceea ce privește tipul de subvenții acordate, subvenția cea mai accesată fiind aceea privind sprijinul pe suprafața de teren, pentru care există câteva reguli stricte de urmat (fermierul trebuie să dețină minimum 1 ha de teren agricol, să-l cultive, să-l păstreze în bune condiții de mediu, etc.).

Analiza SWOT a sectorului agricol la nivelul județului se prezintă în felul următor:

2.5 Transporturile și infrastructura tehnică

2.5.1 Transportul rutier

In prezent, sistemul rutier din județul Ialomița este insuficient reabilitat ceea ce poate duce la pierderea avantajelor oferite de poziția geografică și de accesul la punctele strategice de transport de pe suprafața județului, dacă nu se acționează asupra lărgirii gradului de accesabilitate fie în diverse zone rurale cu activitate semnificativă în agricultură sau în zone de agrement ale județului.

Lungimea totală a drumurilor publice la nivelul județului Ialomița în anul 2007 era de 1138 Km din care 654 km modernizate.

Reabilitarea infrastructurii rutiere va genera pe termen lung un impact economic și social pozitiv prin atragerea de investitori și crearea de noi locuri de muncă care vor duce la creșterea veniturilor locuitorilor județului Ialomița și implicit la îmbunătățirea nivelului de trai. Pentru a îndeplini această componentă de infrastructură pentru dezvoltarea județului, prioritățile autorităților județene acționează complementar pentru evitarea degradării accentuată a stării tehnice a drumurilor și realizarea de lucrări de reabilitare.

Starea generală a drumurilor județene este precară, din datele oficiale rezultând necesitatea reabilitării a minimum 330 Km, adică în proporție de 63%. In ceea ce privește lucrările de reabilitare recente asupra drumurilor județene, cifrele indică un nivel foarte scăzut. În ultimii 3 ani au fost în derulare proiecte de reabilitare de drumuri județene având ca sursă de finanțare principală creditele bancare interne.

2.5.2 Alimentarea cu apă și canalizare. Stații de epurare

Infrastructura de bază în județul Ialomița are un grad scăzut de acoperire, constituind o piedică atât pentru asigurarea unui nivel de trai mai bun pentru populație cât și pentru crearea condițiilor favorabile pentru atragerea de investitori.

În mediul rural alimentarea cu apă se realizează în sistem centralizat: din totalul de 57 de comune în 12 există alimentare cu apă în sistem centralizat (nu toate satele componente au fost racordate la sistemul centralizat). O pondere de 90% din rețeaua de alimentare cu apă din mediul rural are o vechime mai mare de 30 de ani. Comunele din județul Ialomița au beneficiat în majoritatea lor de programului guvernamental de alimentare cu apă la sate aprobat prin H.G. nr. 577/1997.

Cu privire la situația stațiilor de epurare din județul Ialomița se poate preciza faptul că stațiile de epurare aflate în patrimoniul public sunt incluse într-un program de reabilitare. Pe teritoriul Județului Ialomița sunt înregistrați în plus 8 agenți economici care dețin stații de epurare private.

2.5.3 Deșeuri

Realizarea unui management integrat al deșeurilor constituie o problemă de actualitate și pentru județul Ialomița, acest proces nefiind încă finalizat. S-au înregistrat însă progrese, numeroase elemente ale unui viitor sistem integrat fiind deja realizate, iar altele aflându-se în curs de implementare.

În prezent însă nu se poate indica existența unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor la nivelul județului Ialomița. Sistemul de management al deșeurilor în județ se caracterizează prin colectare și depozitare tradițională, ceea ce înseamnă în cazul localităților rurale depozitarea deșeurilor se realizează în locuri neamenajate fie la periferia localității fie, de cele mai multe ori, chiar în interiorul localității în zone neamenajate.

La nivel județean a fost definitivat un Master Plan, a cărui valoare se ridică la 35 de milioane de Euro. Acest Master Plan cuprinde un depozit central ecologic de depozitare și 4 puncte de colectare.

Un element aparte de gestionare necontrolată a deșeurilor îl reprezintă identificarea a numeroase depozite de deșeuri pe teritoriul județului. Toate depozitele, atât acelea din mediul rural cât și din mediul urban sunt neconforme. Depozitele din zonele rurale sunt relativ mici, variind de la câțiva m3 la câteva mii de m3. Aceste depozite sunt situate mai ales la marginea satelor, în apropierea cursurilor de apă, sau pe terenul public în vecinătatea localităților. În prezent se derulează proiectul Asistența Tehnică pentru pregătirea de proiecte în domeniul managementului deșeurilor în România – Măsura ISPA 2003/RO/16/P/PA/013-6, prin care se urmărește implementare unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor la nivel județean, prin care se vor desfășura componentele de colectare, reciclare și valorificare în mod eficient din punct de vedere a economisirii materiilor prime (hârtie, mase plastice, etc.) și conform cu normele de protecție a mediului.

Rețeaua de distribuție a gazului metan alimentează localitățile Slobozia, Urziceni, Gîrbovi și Grindu, iar prin implementarea programului PHARE 2000 PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ ȘI COEZIUNE SOCIALĂ – COMPONENTA INFRASTRUCTURĂ se va realiza alimentarea cu gaz metan și a localităților Țăndărei, Amara, Slobozia Nouă, Gheorghe Lazăr, Bucu, Scânteia, Valea Ciorii, Săveni, Mihail Kogălniceanu, Giurgeni.

Sistemul de comunicații în județul Ialomița include 52.000 de linii în centrale telefonice de telefonie fixă, din care 38.708 linii digitale, 12.700 linii analogice și 600 manuale și un număr de 50.030 de abonați la sistemul de telefonie fixă.

Analiza SWOT a infrastructurii județene pune în evidență următoarele aspecte:

2.6 Turismul și agrementul în Județul Ialomița

Județul Ialomița se află în partea de sud-est a țării, în Câmpia Bărăganului, diviziune estică a Câmpiei Române, pe cursul inferior al Ialomiței și la interferența unor vechi și importante drumuri comerciale, prin care capitala țării este legată cu Moldova și cu litoralul Mării Negre.

Relieful județului Ialomița poartă amprenta situării sale în diviziunea estică a Câmpiei Române – Bărăganul, fiind dominat de câmpuri tabulare întinse și lunci. Circa 65% din suprafața județului aparține Câmpiei Bărăganului, 15% Luncii Dunării, 9% Câmpiei Vlăsiei și 11% luncii Ialomiței și câmpiei de divagare Argeș – Buzău.

Din punct de vedere geologic, zona Ialomiței este un bazin de sedimentare maritimă lacustră.

Altitudinal, relieful în județ se desfășoară în trepte de la nord la sud și de la vest spre est. Zona cea mai înaltă – 91 m se află pe Platoul Hagienilor, lângă satul Platonești, ei alăturându-i-se Piscul Crăsani – 81 m și Câmpul Grindu – 71 m. Altitudinea minimă este de 8 m, în nordul incintei îndiguite a Brațului Borcea.

Clima județului Ialomița este temperat-continentală caracterizându-se prin veri foarte calde și ierni foarte reci, printr-o amplitudine termică anuală, diurnă relativ mare și prin precipitații în cantități reduse. Durata medie anuală de strălucire a Soarelui este cuprinsă între 2.100 și 2300 ore, numărul anual de zile cu cer senin este de 110; cu cer noros de 123, iar cu cer acoperit 130 de zile.

Temperatura medie anuală a aerului crește de la Nord-Vest (10,40 C la Armășești), către Sud-Est (11,10 C la Fetești). Minima absolută a ajuns până la – 32,50C la Armășești (25 ian.1942), iar maxima absolută până la +440 C la Amara (august 1951), fapt ce determină o amplitudine termică maximă de 76,50C.

Precipitațiile atmosferice, variază între 400 și 520 mm/an, cele mai mici fiind repartizate în Lunca Dunării, iar cele mai mari fiind în restul județului. Vânturile au ca direcții dominante nord-est, nord, sud-vest și sud, dominante fiind crivățul, austrul, băltărețul și suhoveiul.

Umezeala relativă a cerului variază între 74 și 76%. Dintre fenomenele climatice caracteristice se remarcă înghețul, bruma și viscolul, în perioada rece, seceta, roua și grindina, în perioadele calde ale anului.

Rețeaua hidrografică a județului Ialomița cuprinde :

• ape curgătoare : Dunărea veche (75 km.), Brațul Borcea (48 km.), Ialomița (175 km.), Prahova (30 km.), Cricovu Sărat, Livezile (7 km.), Bisericii (10 km.);

• limane fluviatile : Strachina (5,75 km2), Fundata (3,91 km2), Iezerul (2,16 km2), Șcheauca (1,07 km2), Cotorca (0,72 km2), Jilavele (0,59 km2), Sărățuica (0,52 km2), Comana (0,43 km2), Maia (0,29 km2), Rogozu (0,26 km2), Ratca, Murgeanca, Valea Ciorii, Cătrunești, Hagiești, și altele.

• lacuri de luncă : Piersica, Bentu, Bataluri, Marsilieni, Bărbătescu ;

• lacuri de albie : Amara (1,68 km2) ;

• lacuri artificiale : Dridu (9,69 km2).

Rețeaua hidrologică este formată din ape freatice potabile, aflate la adâncimi de 2 – 7 m în lunci și 5 – 30 m în cea mai mare parte a județului.

Au fost identificate resurse de apă termală în zonele Amara și Giurgeni, cu o temperatură de 400C.

2.6.1 Scurt inventar turistic

•        Mănăstirea „Sf. Voievozi” sec. XVII – XIX, Biserica „Sf. Voievozi” – zidul din incintă (ruine);

•        Școala Agricolă „Iordache Zossima” (1887);

•        Ansamblul conacului și cavoului familiei Zappa – 1857 – Primăria Ion Roată ;

•        Conacul Bolomey (1898) – Primăria Cosîmbești ;

•        Schitul Balaciu Piteșteanu ( 1821- 1841 ) – Mănăstirea Balaciu ;

•        Podurile dintre Fetești și Cernavodă ( 1890 – 1895 ) – inginer Saligny Anghel ;

•        Conacul Marghiloman ( 1869 – 1874 );

•        Conacul Bizu Cantacuzino ( jumătatea sec XIX);

•        Cavoul lui Barbu Catargiu, sat Malu, comuna Sf. Gheorghe ;

•        Conacul Hagianoff ( 1899) , comuna Manasia ;

•        Casa memorială Ionel Perlea, sat Ograda, comuna Bucu ;

•        Monumentul și Cimitirul Eroilor în municipiul Slobozia ;

•        Bustul lui Matei Basarab ( 1932 ), municipiul Slobozia.

Sub autoritatea Consiliului Județean Ialomița sunt organizate și funcționează 5 importante instituții de cultură: Biblioteca Județeană „Ștefan Bănulescu”, Centrul Cultural UNESCO „Ionel Perlea”, Muzeul Național al Agriculturii, Muzeul Județean Ialomița, Centrul Județean de Conservare și Valorificare a Tradițiilor și Creațiilor Populare Ialomița

2.6.2. Principalele obiective turistice

Deși o regiune tipic de câmpie, care s-ar părea că nu este înzestrată din punct de vedere turistic, județul Ialomița dispune totuși de un potențial turistic important și variat.

Cel mai important obiectiv turistic al județului este stațiunea balneoclimaterică AMARA, situată la 7 km de Slobozia și 126 km de București, vestită prin nămolul sapropelic și apele minerale sulfaterte, clorurale și bromurate folosite în tratamentul bolilor reumatismale cronice, ale sistemului nervos periferic, în afecțiuni posttraumatice ale aparatului locomotor și în boli ginecologice.

Lacul Fundata este situat la cca. 20 km de municipiul Slobozia, accesul in zona realizandu-se pe DN2A pana la intersectia cu drumul DC 51, dupa care pe DC 51, cca 1km. Valoarea terapeutica a lacului, cat si efectele tamaduitoare ale namolului terapeutic din lac sunt cunoscute de localnici de multa vreme. Fara sa fie amenajate stabilimente necesare, in special inainte de anul 1989, pe perioada verii lacul era frecventat de populatia din zona pentru bai si onctiuni cu namol. Totusi, pana in prezent nu s-a facut o exploatare rationala, controlata a namolului din lac.

Lacul Strachina, amplasat pe Valea Ciorii, pe partea stanga a drumului DN 2A Bucuresti Constanta, in apropierea popasului Strachina, lacul natural in suprafata totala de cca.1000 ha, in lungime de 8000 m si latime de 220 m este impartit prin doua baraje construite pentru exploatarea in scop piscicol,in lacurile Strachina I, Strachina II si Valea Ciorii. Este un liman fluviatil situat in cursul inferior al vaii, aluvionata in zona de confluenta prin ridicarea nivelului de baza, ceea ce i-a intrerupt legatura cu colectorul principal. Este frecventat mai ales în perioada verii de turisti din întreaga pentru pescuit.

Popina Bordușani este situată în Balta Ialomiței, o zonă cu aspect insular din lunca Dunării, ce este periodic inundată prezentând o complexitate geomorfologică importantă ce constă dintr-o serie de depuneri aluviale, caracterizată prin prezența a numeroase canale, lacuri și bălți, separate de grinduri de nisip. În actualul centru al satului Bordușani, au fost descoperite vase și oase umane care certifică existența aici a unei necropole din sec. IV e.n. Semnificativ aceste vestigii au fost descoperite, la o adâncime de peste 2 m. ceea ce sugerează existenta unor modificări ample și mai ales rapide, a reliefului, datorate în primul rând schimbării cursului brațului Borcea al Dunării și inundațiilor provocate de către acesta. Pe malul estic al acestuia, vara când cursul apei scade, au fost descoperite vestigii arheologice atribuite culturii Dridu, din perioada secolelor X – XII.

2.6.3. Analiza situației actuale a sectorului

Numărul turiștilor sosiți în județul Ialomița în anul 2007 a fost de 54.200, cu 12.600 mai mare față de anul precedent, înregistrând o creștere de +30,3%.

Capacitatea de cazare a judetului se ridica la 2432 locuri în structurile de cazare din județ organizate ca în tabelul nr. 4.

Tabelul nr. 4 Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, la 31 iulie 2007

În anul 2007, numărul înnoptărilor a fost de 332.000, mai mare cu 43.000 față de anul precedent (+14,9%). În ceea ce privește indicele de utilizare a capacității de cazare turistică în funcțiune, acesta a fost în anul 2007 de 57,2% pe total structuri de primire turistică, față de 43,3% cât a fost în anul precedent. Această creștere de 13,9 procente este datorată în mare parte evoluției pozitive a utilizării locurilor de cazare din hotelurile din stațiunea Amara.

2.6.4. Activitatea culturală

În prezent, activitatea culturală a județului Ialomița se desfășoară în următoarele instituții culturale:

• Biblioteca Județeană „Ștefan Bănulescu”,

• Centrul Cultural UNESCO „Ionel Perlea”,

• Muzeul Național al Agriculturii,

• Muzeul Județean Ialomița,

• Centrul Județean de Conservare și Valorificare a Tradițiilor și Creațiilor Populare Ialomița

• 5 case de cultură,

• 81 cămine culturale,

• 190 biblioteci,

• 3 puncte muzeistice

Numărul vizitatorilor de muzee în anul 2007 a fost de 4803 persoane, în creștere cu 706 persoane față de anul 2006. Numărul expozițiilor de bază organizate în muzeele județului Ialomița în anul 2007 a fost de 5, iar numărul expozițiilor temporare organizate la sediu a fost de 8. Au fost itinerare 9 expoziții în țară și una în străinătate. De asemenea au mai fost 3 expoziții găzduite de muzeu și una organizată de un alt muzeu din țară.

Analiza SWOT a sectorului turistic arată următoarea situație:

2.7 Cadrul instituțional – capacitate administrativă

Capacitatea administrativă a autorităților locale este apreciată în funcție de eficiența cu care reușesc să organizeze și să execute în concret hotărârile și actele normative, să identifice și să promoveze interesele locale. Lipsa infrastructurii și a utilităților este conștientizată de către administrațiile locale ca factor inhibator al dezvoltării. Acest lucru se observă și din ponderea mare pe care o au proiectele de acest fel în agendele de lucru ale Consiliilor locale.

Județul Ialomița are în componența sa 3 municipii încadrate, potrivit legii, ca localități de rengul II: Slobozia, Urziceni și Fetești, 4 orașe: Țăndărei, Amara, Căzănești, Fierbinți-Tîrg care au rangul III și 57 de comune, cu un total de 121 de sate (57 de sate – cele reședință de comună – având gradul IV, iar restul de sate având rangul V). Reședința județului Ialomița este municipiul Slobozia.

Din punct de vedere administrativ, Consiliul Județean Ialomița este instituția responsabilă cu realizarea politicilor publice majore la nivel județean. Bugetul județean este destinat atât cheltuielilor investiționale ale Consiliului Județean cât și transferurilor financiare destinate autorităților locale din județ.

Pentru a putea evalua profesionist capacitatea administrativă a unităților administrativ-teritoriale din județul Ialomița, o anchetă a fost derulată la nivelul Primăriilor din județ. Studiile individuale de caz s-au bazat pe completarea unui chestionar de dezvoltare, constituirea unei baze de date și analiza rezultatelor respectivului studiu. Relevanța studiului este una importantă datorită numărului de studii de caz, care reprezintă aproximativ 85% dintre toate Primăriile din Județul Ialomița.

Obiectivul general care stă la baza realizării întregului demers strategic în județul Ialomița este de a analiza și diagnostica capacitatea autorităților administrației publice de a atrage proiecte de investiții majore și a asista dezvoltarea generală a comunităților proprii. Un al obiectiv specific al analizei administrative este de a observa gradul de autonomie al autorităților locale bazat pe indicatori relevanți precum: specializare tehnica a aparatelor proprii, relația cu mediul de afaceri, existența consultanței specializate pentru proiecte, asociativitatea, performanța administrativă locală. În general, autoritățile județului Ialomița depind în mare măsură de expertiza aparatului de specialitate a Consiliului Județean Ialomița pentru a pregăti investiții. Cu câteva excepții, capacitatea de planificare și expertiza tehnică la nivel de administrația locală sunt la un nivel destul de scăzut.

Prioritățile de dezvoltare a localităților sunt reflectate de un număr mediu de 3-4 proiecte identificate de către fiecare unitate administrativ teritorială. Acestea sunt, în viziunea autorităților locale, necesitățile de investiții pe care le-au identificat pentru perioada de timp în care se pot accesa fonduri structurale. Cele mai multe proiecte au în vedere lucrări de extindere sau reabilitare la rețeaua de drumuri comunale și ulițe sătești, la rețeaua de distribuire a apei potabile și construirea de canalizări. Existența programelor guvernamentale privind infrastructura de săli de sport, plasează proiectele de infrastructură sportivă pe locul 4 cu 23 de proiecte care se derulează în prezent

Demersul de a construi o Strategie de dezvoltare pentru întreg județul Ialomița se bazează extensiv pe capacitatea primăriilor de a sprijini această inițiativă la nivel de implementare. Un element important în acest sens pe care l-am urmărit la nivel de analiză îl reprezintă resursele de planificare a politicilor publice la nivel local. 20 de comune, reprezentând 45 % din comunele respondente comunică existența unei strategii de dezvoltare locală, o statistică comparabilă cu realitățile existente și în alte județe la momentul actual. Existența unei bune practici este încurajatoare la nivel local, nu trebuie însă uitat că o mare majoritate a localităților nu au realizat un document strategic iar 5% nu au știut să răspundă la această întrebare.

Evaluând motivele din cauza cărora autoritățile nu pot susține dezvoltarea locală, concluziile indică o varietate de probleme, majoritatea structurale și dificil de rezolvat. Cele mai importante dintre acestea sunt “lipsa banilor la bugetul local”, identificate la 41% din Primării și “lipsa specializării personalului intern”, problemă identificată de 19% dintre primării. Un aspect care completează imaginea privind capacitatea de a realiza dezvoltare locală privește modul în care Primăriile județene pot susține pe cont propriu un proiect finanțat din fondurile structurale sau alte surse, proiecte pe care vor trebui să le cofinanțeze și să le deruleze.

Principiul rambursării poate afecta majoritatea acestor comune din cauza slabei capacități financiare existente la nivel local. Astfel, 66% dintre comune nu au datorii financiare, 11% sunt îndatorate sub 11% iar 16% dintre primării nu au răspuns deloc la întrebare. O problemă este lipsa de expertiză financiară, o parte consistentă dintre primării nereușind să răspundă la această întrebare. În general însă, primăriile pot sprijini financiar implementare proiectului, cu condiția să primească sprijin din parte autorităților centrale ale județului. Capacitatea financiară a localităților este generată și de nivelul de colectare a taxelor locale. Sursa proprie a bugetului local, taxele locale, este o sursă potențială în condițiile absenței unui sistem eficient de colectare. Al doilea instrument important este nivelul taxelor locale și baza de impozitare, decizii de politici locale care sunt în general greu de realizat în condițiile unei comunități sărace, fără instrumente care să permită generarea unui nivel important de venituri proprii. Nivelul de colectare se situează în medie între 51 și 65% din totalul taxelor inventariate, un nivel destul de scăzut care accentuează dependența localităților de sprijinul autorităților centrale sau județene și nu permit realizarea unei predicții strategice pe termen mediu și lung bazată pe nivelul resurselor locale.

O a doua componentă responsabilă de capacitatea administrației locale județene de a se dezvolta este strâns legată de viața economică a comunității. Pentru a putea sprijini importante proiecte de investiții, localitățile trebuie să îmbunătățească atractivitatea mediului economic și relația cu IMM-urile locale. Pentru a atrage investiții, localitățile din Ialomița nu au o pregătire sau o strategie dedicată, factorii contextuali fiind în mare măsură responsabili de nivelul antreprenorial al unităților administrativ-teritoriale.

Capacitatea primăriilor de a se dezvolta depinde în mare măsură de nivelul instruirii resursei umane dar și planificării dezvoltării corelată cu potențialul local. Mai mult de jumătate dintre localitățile chestionate nu au putut spune dacă au realizat un plan de dezvoltare locală care să cuprindă mai multe proiecte interconectate. La acest nivel, este greu de observat componenta strategică a propunerilor de proiecte, existând riscul ca, pe termen lung, localitățile să nu poată accesa și apoi implementa adecvat proiectele. Cu excepția câtorva primării care au dezvoltat un departament de proiecte cu finanțare internațională, localitățile județului nu au dezvoltat încă o bază de capital uman care să poată administra acest proces. Acestea depind în mare măsură de Consiliul Județean Ialomița, care la rândul său are experiență în redactarea și managementul de proiect.

Un alt indiciu important pentru dezvoltarea proiectelor majore de infrastructură locală este gradul de adecvare al Planurilor de Urbanism General la realitățile generate de noile investiții. Aproximativ 51% dintre comunele respondente au raportat o lipsă de adecvare a PUG-ului la noile realități, acest lucru fiind extreme de relevant în perspective imposibilității de a realiza noi proiecte. Pregătirea PUG-ului este esențială în procesul de atragere a proiectelor cu ajutorul fondurilor structurale datorită derulării apelului de proiecte și nevoii de a planifica multianual toate investițiile

O prioritate pentru localități este accesarea finanțărilor pentru îmbunătățirea capacității administrative la nivel de primării, cu ajutorul Programului Operațional de Creștere a Capacității Administrative. Proiectele îi pot asista în realizarea investițiilor în echipamente IT, instruirea resurselor umane, creșterea capacității de planificare strategică

Comunicarea instituțională și gestionarea sarcinilor zilnice ale Primăriilor din județul Ialomița sunt indicatori principali în evaluarea capacității lor instituționale. Gestiunea documentelor în cadrul acestor instituții este un prim semn de modernizare și de eficiență în activitatea administrativă. În acest sens, mai mult de 76% din primăriile chestionate au raportat inexistența unui sistem informatic integrat la nivel local. Doar 13 primării sunt dotate cu un sistem informatic al documentelor

Un alt indicator de capacitate este importanța pe care primăriile o acordă procesului de informare și consultare a publicului. Din punct de vedere legal, acestea sunt obligate să dea publicității o serie de rapoarte de activitate și de transparență prin intermediul cărora va fi informat atât publicul cât și agențiile centrale responsabile cu reforma administrației publice. De asemenea, capacitatea de a raporta reprezintă un atu pentru procesul de implementare al proiectelor europene, proiecte unde gradul de vizibilitate și obligațiile de raportare și transparență sunt extrem de ridicate. În prezent, 25 de primării furnizează un Raport Anual al Primarului, 22 un raport pe baza legii 544/2001 privind accesul la informații și 19 un Raport privind legea 52/2003 privind transparența publică. Nivelul de transparență este grevat aici în principal de probleme de cunoaștere a legii și capacității de raportare, dar faptul că aceste rapoarte sunt cerute de lege indică faptul că aceste probleme trebuie rezolvate prioritar.

Gradul ridicat de asistență oferit de Consiliul Județean este reflectat în evaluarea autorităților locale față de relația cu această instituție. În general, relatia Primăriilor cu instituțiile regionale și județene este una bună și foarte bună ceea ce indică un grad de coeziune județeană ridicat. Acest fenomen este reflectat și în existența deja a două Asociații de Dezvoltare Intercomunitară, active, care pregătesc proiecte integrate de infrastructură pentru localitățile componente. Coeziunea localităților este un element foarte important care în opinia noastră trebuie cultivat pentru ca județul să poată realiza proiectele majore de care are nevoie.

Din punct de vedere al relației cu Consiliul Județean Ialomița și cu Instituția Prefectului, se constată că un procent de aproape 90% de Primării care au afirmat că relația cu instituția județeană este bună și foarte bună.

Analiza SWOT a administratiei publice locale la nivel județean pune în evidență următoarele aspecte:

Capitolul 3. Priorități strategice de dezvoltare ale județului Ialomița în perioada 2009-2013

Strategia de dezvoltare a județului Ialomița este un document important pentru dezvoltarea ulterioară a acestui areal geografic. Potențialul economico-social al județului Ialomița va asigura o dezvoltare complementară a regiunii prin încurajarea sectoarelor prioritare identificate în cadrul diagnozei.

Elaborarea unei Strategii de Dezvoltare este mai mult decât o obligație dictată de alinierea la recomandările europene sau naționale sau de cerințele conjuncturale ale întocmirii unei documentații de finanțare; nu e modă de moment în managementul administrației publice și nici o „bifă” în programul politic al actorilor județeni.

Strategia de Dezvoltare este un document întocmit cu ajutorul cetățenilor, pentru cetățeni, menit să sprijine autoritățile locale în misiunea lor de a sluji comunitatea. Strategia de Dezvoltare este așadar un instrument de politică publică ce permite canalizarea eforturilor administrației către satisfacerea nevoilor cetățenilor, către creșterea calității vieții, păstrarea identității locale, dar și pregătirea comunității pentru generațiile viitoare.

Strategia de Dezvoltare este utilă autorităților publice locale din mai multe perspective:

permite o mai bună cunoaștere a problemelor existente, a nevoilor și dorințelor cetățenilor, fiind așadar mai bine informați pentru a putea dezvolta programe și proiecte adecvate;

permite utilizarea mai eficientă a resurselor prin canalizarea către nevoile identificate și prioritizate ale comunității;

propune rezolvarea cauzelor problemelor și nu alocarea resurselor pentru „atenuarea simptomelor”

crește rapiditatea reacției vizavi de problemele apărute prin întocmirea unor planuri și proiecte realiste, în funcție de resursele existente și de prioritățile stabilite;

contribuie la atragerea de fonduri/resurse suplimentare;

contribuie la creșterea transparenței decizionale, la reformarea și la responsabilizarea administrației, dar și la creșterea legitimității acțiunilor acesteia, odată ce Strategia a fost acceptată de comunitate;

contribuie la dezvoltarea economică;

promovează incluziunea socială;

creează punți de comunicare între administrație și cetățeni și crește gradul de coordonare între actorii decizionali în plan local, regional și chiar național.

3.1 Profilul strategic al județului Ialomița

Îmbunătățirea indicatorilor socio – economici și trasarea unui cadru de dezvoltare a județului Ialomița constituie țintele principale ale demersului strategic. Analiza socio-economică a relevat aspectele negative care împietează asupra dezvoltării județului Ialomița. Pe de altă parte, această analiză a reliefat sectoarele care ar trebui să facă obiectul intervenției publice pentru a crea premisele unei dezvoltări armonioase. Strategia de dezvoltare a județului Ialomița ia în considerare acele elemente structurale identificate în cadrul analizei, elemente care reflectă atât punctele tari ale județului cât și oportunitățile care pot fi fructificate în perioada următoare.

Dezvoltarea strategică, așa cum este aceasta definită de către documentele programatice ale dezvoltării durabile constituie fundamentul pentru îmbunătățirea vieții locuitorilor și pentru creșterea sustenabilă a economiei.

Pentru a avea creștere economică într-o comunitate trebuie să existe resurse umane care să producă această creștere. În prezent, Ialomița are o populație îmbătrânită, servicii de sănătate de slabă calitate în mediul rural și o slabă infrastructură de formare a resurselor umane. Județul înregistrează o evoluție negativă a dinamicii ofertei forței de muncă. Astfel, activitatea economică principală, agricultura, este practicată în procent de peste 50% în regim de subzistență, de populația îmbătrânită. In prezent, județul Ialomița nu mai poate susține statutul de județ agricol prosper al României, identificarea de modalități sustenabile de dezvoltare economică și socială fiind imperios necesară. Dezvoltarea strategică se bazează pe acele instrumente care sunt la îndemâna județului. Printre acestea se pot menționa: situarea județului într-un nod de transport regional și național, o bogată zestre agrară, proximitatea față de un centru universitar major, infrastructură de afaceri dezvoltată. Toate aceste instrumente constituie baza pentru dezvoltarea ulterioară a județului Ialomița și localităților componente, în contextul mai larg al dezvoltării naționale și regionale.

Profilul strategic al județului Ialomița se bazează pe punctele tari și oportunitățile identificate. Un element pozitiv al județului Ialomița este potențialul de exploatare a resurselor agricole, în special în componenta de procesare a produselor alimentare. Odată ce agricultura va fi modernizată, procesarea produselor generate va constitui un element de valoare adăugată pentru fermierii județeni. Produsele procesate vor putea fi comercializate în interiorul Uniunii Europene, fapt ce va duce la îmbunătățirea balanției comerciale și a nivelului de trai al locuitorilor.

Județul Ialomița își va întări și mai mult relația de vecinătate și cooperare județele învecinate, un parteneriat strategic care se bazează pe realizarea de proiecte importante care au dus la crearea unei vecinătăți puternice, în toate domeniile de activitate. Județul Ialomița este un județ cu potențial major de a prelua anumite servicii sociale și a dezvolta o bază pentru furnizarea acestora. Situația demografică a Regiunii Sud-Muntenia precum și a Municipiului București este deosebit de sensibilă, populația dependentă crescând constant. Județul Ialomița are șansa de a dezvolta servicii sociale care să asigure necesarul unei populații îmbătrânite și a oferi o șansă la un nivel de trai mai bun acestui segment al populației.

O primă etapă în demersul de modernizare a județului Ialomița este reprezentată de procesul de modernizare a serviciilor publice, de sănătate, transport, edilitare, de siguranța cetățeanului, pentru a crea un mediu stabil și de încredere pentru populația județului.

Dezvoltarea și profesionalizarea resurselor umane este o țintă importantă pentru județ, corelată cu nevoia de a atrage noi investiții economice care pot asigura o dezvoltare strategică sustenabilă. Prin instruire și crearea de noi locuri de muncă, dezvoltarea economică a județul Ialomița poate fi corelată cu obiectivele Agendei Lisabona pentru crearea unei „societăți bazate pe cunoaștere”. Educația antreprenorială, încă de la nivelul școlii și formării inițiale, este un factor important pentru realizarea țintelor de tip Agenda Lisabona. Pentru economia județeană, forța de muncă profesionalizată și infrastructura modernă sunt elemente care pot genera o valoare adăugată și o creștere economică reală. Localizarea în Ialomița a unor investiții noi constituie un obiectiv principal al autorităților județene și o nevoie evidentă, identificată la nivelul percepției publice.

Dezvoltarea județului Ialomița va ține cont de situația identificată la nivel județean și de nevoile percepute la nivelul populației. Opiniile cetățenilor au o relevanță deosebită datorită faptului că reușesc să surpindă toate zonele importante ale județului și dinamici diferite de dezvoltare.

Analiza socio-economică la nivelul județului conduce la articularea următoarelor elemente esențiale, elemente ce evidențiază punctele tari, slabe, oportunitățile și amenințările identificate în județ.

Elemente cheie pentru dezvoltare :

Județul este o zonă cheie pentru transporturi naționale sau transeuropene, în ceea ce privește infrastructura rutieră.

Județul Ialomița dispune de importante resurse agricole, din păcate nesusținute încă de o dezvoltare rurală adecvată. Modernizarea infrastructurii agricole prin asociere și prin practicarea eficientă a agriculturii pot crea bazele dezvoltării județului.

Identitatea județeană articulată este un fapt care a reieșit din anchetele realizate. O mare parte dintre locuitorii județului Ialomița nu s-au gândit niciodată să plece din județul Ialomița

Obstacole în calea dezvoltării:

Un prim obstacol este reprezentat de faptul că în județul Ialomița nu se poate vorbi despre o „comunitate de afaceri” în adevăratul sens al cuvântului. În prezent nu există un cadru formal de dialog între administrația publică, unitățile administrative și comunitatea de afaceri care să poată genera proiecte parteneriale public – private.

A doua problemă majoră a județului Ialomița este generată de insuficienta pregătire a resursei umane. Este necesară corelarea ofertei educaționale cu piața muncii la nivel județean pentru a compatibiliza programele de formare continuă, programele absolvenților de învățământ gimnazial și liceal pentru învățământul profesional și învățământul universitar pe de altă parte.

Un al treilea obstacol identificat este nivelul de trai din județ. Doar 24% din populație este mulțumită de nivelul de trai actual și doar 49,1% din populație are încredere într-o evoluție viitoare pozitivă a județului Ialomița. Aceste elemente sunt de natură să ofere fundamentele de acțiune pentru intervenția de dezvoltare în județul Ialomița.

Obiectivul general al Strategiei de dezvoltare a județului Ialomița în perioada 2009 – 2013 este reducerea decalajelor de dezvoltare dintre judetul Ialomița si celelalte judete ale regiunii Sud Muntenia, precum si a decalajelor intrajudetene dintre mediul rural si urban. Ialomița va fi un județ atractiv prin crearea unui mediu social incluziv, creșterea calității vieții printr-o transformare economică de succes, consolidarea mediului antreprenorial, fructificarea zestrei rurale, prin diversificare și relansarea sistemului agricol cu ajutorul unei administrații publice eficiente

3.2 Priorități strategice de dezvoltare

Prioritate 1 Dezvoltarea infrastructurii

Obiectivele politicii europene în domeniul transporturilor, fundamentate prin Carta Albă, sunt corelate cu unul dintre principiile de dezvoltare spațială durabilă pentru continentul european care prevede asigurarea unor condiții de accesibilitate mai echilibrate. Mobilitatea și accesibilitatea sunt elemente esențiale care pot constitui baza dezvoltării economice într-un județ și la nivel intra și inter-regional.

Pe teritoriul județului Ialomița se intersectează importante căi de transport internațional care îi asigură conectivitatea cu rețelele de transport european. La nivel regional Ialomița poate deveni principalul punct de conexiune pe axele: București – Constanța și zona Moldovei – Marea Neagră.

Strategia de Dezvoltare a județului Ialomița își propune drept primă prioritate pentru dezvoltarea pe termen lung a județului dezvoltarea integrată și durabilă a sistemelor intermodale de transport, cu efecte benefice durabile atât pentru pasageri cât și pentru mărfuri. Crearea unei infrastructuri de transport echilibrate, la standarde europene, constituie o prioritate pentru județul Ialomița, indiferent de arealele de locuire teritorială. Conectarea întregului județ la obiective moderne de infrastructură va conduce la creșterea accesibilității, creșterea oportunităților de dezvoltare a afacerilor dar va duce și la îmbunătățirea calității, eficienței și vitezei serviciilor de transport, la creșterea volumului de marfă și pasageri în condiții de protecție a mediului.

D.I. 1.1 Intensificarea investițiilor în eficientizarea coridoarelor de transport pan-europene, incluzând infrastructura conexă

Pentru a funcționa în parametrii sistemului european de accesiblitate fizică, județul Ialomița trebuie să valorifice funcțional apartenența la coridoarele de transport pan-europene prin consolidarea accesibilității în primul rând la nivel intra-județean și apoi intra-regional și trans-național.

O bună accesibilitate a județului Ialomița în Europa de Sud-Est se va realiza prin funcționarea eficientă și integrată a rețelei feroviare, conectată în prezent la magistrala ce leagă Bucureștiul de Constanța și la cea care leagă Constanța de zona Moldovei. Conectivitatea Est-Vest și totodată accesul direct în județ sunt favorizate, în mod teoretic, de existența drumului E60, echivalent cu coridorul de transport IX. În realitate, acest drum se află în stare de uzură. De asemenea, în zona care constituie vecinătatea județului Brăila, dar și în zona de vest a județului, infrastructura rutieră județeană și comunală se află într-o stare avansată de degradare, accesul propriu-zis în zonă sau mobilitatea populației din zonă în județ și înafara județului realizându-se în prezent în condiții dificile.

Strategia de Dezvoltare a județului Ialomița își propune facilitarea accesului la nivelul întregului teritoriu al județului Ialomița prin susținerea deopotrivă a rețelei de tranport secundar, pentru asigurarea legăturilor optime și pentru conectarea spațiilor rurale la axa Est-Vest și la întreg sistemul de tranport intermodal.

In cadrul conceptului de intermodalitate se va urmări echilibrarea căilor de transport implicate. În conformitate cu obiectivele urmărite la nivel european pentru dezvoltarea transportului intermodal se va susține tranzitul de mărfuri eficient, utilizându-se toate tipurile de transport într-un sistem integrat. Instituirea unui sistem de transport intermodal funcțional va permite fiecărei modalități de transport să își îndeplinească contribuția la construirea unui lanț integrat, care pe ansamblu va genera costuri mai reduse și sustenabile.

D.I.1.3 Îmbunătățirea accesului și a mobilității forței de muncă prin reabilitarea infrastructurii de transport în întreg județul

Reabilitarea infrastructurii rutiere județene este o prioritate absolută pentru actorii județeni și o condiție de dezvoltare a județului. Politicile europene de coeziune pleacă de la premisa egalizării șanselor regiunilor și zonelor slab dezvoltate cu cele ale celor mai bine dezvoltate cu finalitate în creșterea nivelului de trai al locuitorilor. Investițiile în infrastructura rutieră reprezintă factori ai atragerii de investiții în județul Ialomița cu impact economic și social pozitiv la nivelul creării de locuri de muncă care vor duce la creșterea veniturilor locuitorilor județului Ialomița și implicit la îmbunătățirea nivelului de trai.

O țintă importantă a modernizării infrastructurii privește facilitarea accesului locuitorilor la servicii publice și private de sănătate, la educație și formare profesională, cultură și alte activități care presupun deplasarea populației, în special din zonele rurale către centrele urbane ale județului. Concomitent cu acțiunile prevăzute la Prioritatea 3, acțiunile recomandate în cadrul acestui Domeniu de Intervenție urmăresc reducerea disparităților de acces la servicii și locuri de muncă pentru populația din întreg județul.

Un impact concret al consolidării conceptului central de transformare a județului Ialomița în nod de transport intermodal regional va fi creșterea cantitativă a numărului de locuri de muncă. Prin reabilitarea infrastructurii rutiere în întreg județul

Ialomița populația din toate zonele județului, nu doar locuitorii din apropierea localităților urbane sau care au acces direct la drumul-expres sau drumuri naționale, vor avea acces la noi oportunități de dezvoltare și implicit vor reuși să atingă un nivel de trai mai ridicat.

D.I. 1.4 Îmbunătățirea managementului zonelor agricole prin creșterea gradului de accesabilitate la utilități și servicii

Unul dintre principiile pe care le promovează Strategia de Dezvoltare a județului Ialomița se referă la reducerea disparităților de dezvoltare dintre zonele slab dezvoltate și zonele aflate deja într-o dinamică pozitivă de de dezvoltare.

În prezent, accesul la utilități și servicii publice în județul Ialomița înregistrează valori scăzute. Orașele județului, cu excepția municipiului Slobozia, au o infrastructură edilitară deficitară: În majoritatea cazurilor, localitățile rurale nu dispun de rețea de canalizare, sistem de gestionare a deșeurilor sau sisteme de epurare a apei.

Una dintre condițiile pentru dezvoltarea durabilă și sustenabilă a județului Ialomița și totodată pentru atragerea de noi investiții este necesitatea asigurării accesului populației la utilități și servicii publice în concordanță cu respectarea normelor pentru protecția mediului.

Noi investiții sunt necesare atât pentru îmbunătățirea nivelului de viață al populației județene cât și pentru atragerea investitorilor. Trendul economic actual presupune o delocalizare a industriilor din orașe către zonele rurale limitrofe. Poziționarea județului Ialomița în proximitatea Bucureștiului îi permite să devină gazda unor investiții majore care să poată crea dezvoltare economică.

D.I.1.5 Reducerea disparităților în ceea ce privește infrastructura educațională în mediul rural și corelarea acestuia cu nivelul de dezvoltare urban

Analiza realizată în județul Ialomița a relevat existența unor decalaje între infrastructura educațională din mediul rural comparativ cu cel urban. Județul Ialomița nu se poate dezvolta în viitor fără investiții în capitalul uman.

Disparitățile rural – urban reprezintă o problemă în cazul în județul Ialomița din cauza caracterului preponderent agrar al economiei județene. Această diferență nu se poate reduce în viitor fără investiții în capitalul uman.

Infrastructura educațională a județului Ialomița se află într-o stare precară atât în ceea ce privește infrastructura primară educațională – școli, săli de sport, așezăminte culturale – cât și alte structuri educaționale – centre de formare, cluburi sportive. Strategia de Dezvoltare a județului Ialomița pleacă de la premisa că, în lipsa unităților educaționale moderne care să ofere aceste servicii la nivel local, tinerii din județ nu pot avea șanse egale cu ale altor tineri din județele vecine sau la nivelul întregii regiuni. Statisticile indicatorilor de școlarizare sunt în scădere în zonele rurale iar măsurile de construcție și renovare a școlilor și a anexelor acestora se vor concentra cu preponderență asupra acelor locații care își vor demonstra impactul social și economic. Abordarea noilor investiții în infrastructura educațională din județul Ialomița se va baza pe o analiză socio-economică care să releve necesitatea investiției în anumite proiecte în detrimentul altora.

Dezvoltarea durabilă a județului Ialomița trebuie să ia în considerare faptul că, în prezent, asociativitatea la nivelul populației fiind la un nivel scăzut, nu s-au dezvoltat asociații sportive sau cluburi care să angreneze forme de participare. Întrucât oferta în acest domeniu este foarte scăzută, pentru a crește durabilitatea investițiilor realizate în județ pe termen mediu și lung, Strategia își propune să creeze factorii care să conducă la un mai bun indice de sanătate al populației județene. În acest sens, o prioritate este realizarea de noi facilități sportive pentru promovarea sportului de masă și de performanță și pentru dezvoltarea sportului ca mijloc de petrecere a timpului liber. Acestea vor fi realizate atât la nivelul școlilor cât și la nivelul comunităților locale prin amenajarea unor spații speciale în acest sens.

Un alt indicator important privește nivelul cultural al populației județene și modul de îmbunătățire al acestuia. Modernizarea bibliotecilor și înnoirea fondului de carte este o prioritate educațională care va avea un impact important în comunitatea locală. Extinderea și consolidarea ofertei culturale în zonele rurale din județ, conștientizarea populației asupra tradițiilor existente vor crea pârghii pentru dezvoltarea serviciilor de turism și a artizanatului în zonele rurale

Prioritate 2 Relansarea sectorului agricol

Strategia de dezvoltare a județului Ialomița reprezintă o schimbare a rolului tradițional al spațiului rural, anume tratarea acestuia în corelație cu dezvoltarea sistemului urban, din dublă perspectivă: a modului de utilizare a terenurilor, structura așezărilor și a distribuției populației, cât și în ceea ce privește calitatea funcțională a spațiului rural și utilizarea cadrului fizic prin diferite forme de producție și consum.

Un al doilea punct al intervențiilor pe care le propune Strategia accentuează ambiția județului Ialomița de a transforma moștenirea rurală de calitate într-o ramură economică competitivă, asemănător cu situația la nivel european, sectorul agricol fiind fundamental pentru competitivitatea Uniunii Europene.

Județul Ialomița oferă un mediu prielnic activităților agricole, fapt datorat în primul rând suprafețelor agricole întinse la nivel de teritoriu. Agricultura este în continuare principalul contribuitor la PIB județean, dar județul Ialomița are nevoie de o nouă viziune asupra agriculturii ca principală activitate și a mediului rural în general: modernizarea și implicit eficientizarea sistemului agricol, concomitent cu încurajarea dezvoltării celorlalte sectoare, a serviciilor și dezvoltării antreprenoriale.

Țintele principale în domeniul agricol sunt legate de modernizarea exploatațiilor agricole, creșterea exploatațiilor prin stimularea asocierii fermierilor, creșterea valorii adăugate ale produselor agricole prin investiții în echipamente moderne de producție.

Zonele rurale trebuie să facă față unor provocări deosebite în ceea ce privește creșterea competitivității acestora la nivel regional și european datorită concurenței crescute a produselor agricole în Piața Unică Europeană. Dezvoltarea agriculturii și mediului rural în general sunt condiții necesare pentru îmbunătățirea condițiilor de trai în mediul rural. Oportunitățile oferite fermierilor prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Agricolă se referă atât la dezvoltarea agrară cât și la dezvoltarea economiei rurale în general, prin realizarea de structuri de cazare și agroturism, sprijinirea microînteprinderilor de procesare a resurselor zonale, susținerea investițiilor în infrastructura de turism.

Sectorul agro-alimentar va profita de oportunitățile oferite de fondurile structurale și de condițiile impuse prin Agenda Lisabona, prin investiții în tehnologii și inovație, procese ce conduc la realizarea unei valori adăugate a produselor obșinute pentru a face față evoluției cererii piețelor atât în Europa, cât și la nivel mondial. Un aspect important este legat de sprijinirea sectorului educațional în mediul rural prin oferirea unor șanse de acces egale cu cele din mediul urban. Investițiile în capitalul uman vor permite zonelor rurale și sectorului agroalimentar să se dezvolte durabil în viitor.

Într-un județ cu o majoritate a populației rezidentă a zonei rurale, scopul strategiei de dezvoltare este de a afirmara solidaritatea urban-rural, consolidarea de pârghii de colaborare și dezvoltare comună. În condițiile actuale sprijinul și implicarea autorităților locale reprezintă avantaje care nu vor fi întreținute pe termen mediu și lung în lipsa trecerii la o agricultură modernă, bazată pe gestionare eficientă a terenului prin diverse forme de asociere sau pe crearea și susținerea unui ciclu bine definit al traseului producției.

D.I.2.1 Promovarea de acțiuni pentru îmbunătățirea și consolidarea potențialului de resurse umane în mediul rural

În județul Ialomița sectorul agricol constituie în prezent principalul angajator și generator de venituri, situație care va continua și în viitor, pe termen mediu cel puțin. Pe lângă aceste funcții, în zona rurală este necesar a fi îndeplinite și alte funcții publice, de protejare a mediului înconjurător, de asigurare de condiții sociale și de educație pentru populație. Investițiile în capitalul uman vor constitui elementul-cheie pentru dezvoltarea arealelor rurale ale județului Ialomița.

Măsurile de intervenție pentru soluționarea problemelor actuale în ceea ce privește potențialul uman vor viza două categorii. În prima categorie se încadrează tinerii care nu sunt înregistrați oficial în datele șomajului la nivel județean dar care, în realitate, nu sunt interesați să practice agricultura și nici nu au o educație antreprenorială suficient de solidă pentru a se lansa în activități de afaceri cu specific agricol sau non-agricol. Din punct de vedere profesional, acei tineri care aleg să rămână în comunitate nu sunt adaptați cererii actuale de specializări de pe piața locală a forței de muncă și nici pentru alte activități non-agricole, fapt pentru care se impune crearea de noi structuri de formare.

Un risc important al deficiențelor structurale de formare în mediul rural este asociat migrației din zonele rurale de reședință având ca impact un bilanț demografic negativ. De asemenea, plecarea tinerilor conduce pe termen mediu și lung la falimentul economiei rurale. În prezent, tinerii nu au calificarea necesară de a ocupa funcții în administrația locală, sondajul de opinie realizat în Primăriile județului Ialomița relevând un deficit extrem de important al expertizei calificate la nivel rural pentru ocuparea unor funcții publice.

Formarea tinerilor, începând cu educația formală obligatorie și continuând cu formarea profesională pentru adulți sunt condiții cheie pentru dezvoltarea resursei umane în comunitățile județului. Fiind o activitate majoră, pregătirea resurselor umane tinere active în agricultură constituie și o necesitate pentru creșterea productivității lucrătorilor pe de o parte și creșterea competitivității fermelor sau procesatorilor pe de altă parte. De asemenea, este necesară echilibrarea situației ocupării în agricultură, prin balansarea populației îmbătrânite.Necesitatea formării profesionale a forței de muncă se află în directă legătură cu schimbările dorite la nivelul sectorului agricol și care vor duce la modernizarea și creșterea competitivității sectorului agricol în ansamblu.

D.I.2.2 Modernizarea exploatațiilor agricole

Un obiectiv specific important în economia strategiei de deuzvoltare este modernizarea exploatațiilor agricole la nivel județean.Pentru a reuși îndeplinirea acestui obiectiv, intervențiile se referă în primul rând la mijloacele de producție și procesele implicate.

Fluxurile tehnologice din agricultură la nivelul exploatațiilor județului Ialomița vor fi modernizate pentru a reduce deficitul de dezvoltare: organizare funcțională, tratament pentru terenuri, diversificarea culturilor în raport cu noile condiții de mediu, continuarea dezvoltării agriculturii ecologice.

Îmbunătățirea utilizării durabile a terenurilor trebuie să constituie o prioritate pentru toți fermierii, indiferent de numărul de hectare deținut de exploatația agricolă. Este necesar ca autoritățile de specialitate să intensifice campaniile publice și de educare pentru ca fermierii județului Ialomița să aibă acces la noile practici agricole ce pot genera o prelucrare mai eficientă a terenurilor agricole.

O problemă structurală a agriculturii județene este existența unui număr major de ferme de subzistență (peste 50%). Pentru a realiza accesul producției micilor fermieri pe piață și pentru ieșirea din regimul de subzistență se va urmări îmbunățirea asociativității în diverse forme (asociații, cooperative sau grupuri de producători).

Creșterea calitativă și cantitativă a culturilor agricole precum și diversificarea structurii culturilor cu plante adaptate condițiilor climatice tot mai dificile se pot realiza doar prin dotarea exploatațiilor agricole cu utilaje ce pun în practică tehnologiile agricole moderne.

Experiența agricolă a județului Ialomița permite abordarea mai multor tipuri de culturi, asociate cu cererea pe piața națională sau europeană și cu nevoile în creștere ale acesteia. În condițiile existenței unor experiențe valoroase în producerea de biomasă și obținerea biocombustibililor, contribuția agriculturii energetice la obiectivele economice dar și de mediu ale întregului județ Ialomița poate fi sporită

D.I.2.3. Consolidarea sinergiei dintre producția primară agricolă și industria alimentară

Modernitate în agricultură înseamnă totodată trecerea de la producția agricolă primară la următoarea etapă, industria agroalimentară. România continuă modelul european de agricultură, prin obiectivul de a deveni un sector competitiv, orientat spre piață. In aceste condiții, agricultura va continua să constituie sectorul central al dezvoltării economice în spațiul rural în județul Ialomița.

Susținerea dezvoltării industriei agroalimentare va constitui baza de creștere a economiei agricole a județului Ialomița. Autoritățile publice locale trebuie să consilieze micii fermieri pentru crearea de întreprinderi mici și mijlocii în industria agroalimetară. Efectele acestei evoluții se vor vedea în crearea de noi locuri de muncă, valorificarea optimă a producției primare și în final, modificarea stilului de viață și creșterea nivelului de trai în mediul rural.

Județul Ialomița dispune de resurse valoroase atât în sectorul vegetal – cereale, legume, fructe – cât și resurse de natură animală – lapte, carne, ouă. In ceea ce privește procesarea cerealelor există în județ un număr scăzut de operatorii economici pentru panificație, fără a exista ale forme avansate de procesare. Nu există nici un procesator în prezent în județul Ialomița în domeniul procesării deși piața locală precum și cea de proximitate oferă condiții proprii de dezvoltare. Astfel, producția de legume și fructe își găsește desfacere doar în piețele interne din județ și în piața din București. Pentru producția de lactate se înregistrează operatori importanți pe piața internă a județului Ialomița, deși doar un operator folosește materia primă din județ. În concordanță cu piața internă și internațională operatorii economici de pe piața ialomițeană vor trebui să aplice tehnici moderne de procesare și de marketing pentru promovarea unei producții competitive.

D.I.2.4 Sprijinirea grupurilor de producători și a altor forme asociative

Creșterea competitivității pe piață a produselor agricole și agroalimentare se poate susține doar printr-o producție corespunzătoare din punct de vedere calitativ și cantitativ. In prezent, în ciuda campaniilor de informare realizate de autoritățile responsabile, în județul Ialomița se înregistrează o stare generală de neîncredere a micilor fermierilor față de orice formă de asociere, de genul asociațiilor, cooperativelor agricole sau grupurilor de producători.

O singură cooperativă agricolă specializată pe producția de cereale funcționează la nivel județean și deși sunt înregistrate oficial șapte grupuri de producători, doar două dintre ele sunt funcționale efectiv. Acest grad scăzut de asociere poate fi sporit prin intensificarea programelor de consiliere, fapt ce se poate realiza printr-o creștere a capacității administrative a autorităților din domeniu. O altă cauză frecvent întâlnită ce îi împiedică pe agricultori să se asocieze este lipsa resurselor de finanțare pentru crearea unei asociații.

Drept urmare a asocierii în grupuri de producători se va găsi una dintre soluțiile pentru creșterea cantitativă și calitativă și pentru intrarea pe piață a producției numărului mare de fermieri mici ce practică în prezent o agricultură de subzistență. Prin asociere va crește competivitatea sectorului primar agricol, prin dezvoltarea concomitentă a relațiilor dintre producători și sectoarele de procesare și comercializare.

D.I.2.5 Creșterea competitivității și diversificarea bazei economice în mediul rural

Ținta prioritară pentru diversificarea economică a zonelor rurale este găsirea de măsuri care să ducă la crearea unor posibilități de angajare și a condițiilor de creștere economică. Dezvoltarea infrastructurii locale și a potențialului uman pentru a amelioara condițiile de creștere economică și de crearea de locuri de muncă vor constitui premise pentru diversificarea bazei economice în zonele rurale.

Practicarea unei agriculturi ecologice – cultivare rapiță și alte plante energetice – poate fi perfect îmbinată cu practicarea turismului și implicit crearea de structuri de cazare în mediul rural, cu diversificarea în artizanat, investiții în formare sau în sectorul nealimentar.

Seria de măsuri disponibile în cadrul Domeniului de Intervenție 1.5 se va concentra în special pe constituirea de capacități, dobândirea de competențe precum și pe a garanta menținerea atractivității zonelor rurale pentru generațiile viitoare. În cursul promovării formării, informării și dezvoltării spiritului antreprenorial, se va ține seama de nevoile tinerilor și ale persoanele de vârstă avansată ocupate în agricultură.

Turismul, artizanatul și furnizarea de structuri de cazare vor fi surse de creștere economică și vor oferi posibilități atât în domeniul diversificării în cadrul exploatației, în alte domenii decât agricultura cât și în ceea ce privește dezvoltarea unor microîntreprinderi în economia rurală în sensul larg al conceptului.

Dezvoltarea microîntreprinderilor și a artizanatului pe baza aptitudinilor tradiționale sau prin introducerea de noi competențe, în special în combinație cu achiziția de echipamente, formare și pregătire în domeniu vor contribui la promovarea spiritului antreprenorial și la dezvoltarea țesutului economic

Prioritate 3 Diminuarea disparităților și promovarea incluziunii sociale

Nivelul calității vieții reprezintă unul din factorii determinanți pentru gradul de dezvoltare socială și economică a unei comunități. Acesta este dependent de calitatea serviciilor de sănătate, educație precum și de nivelul și profilul ocupării pe piața muncii. Direcțiile strategice de dezvoltare a județului Ialomița trebuie să vizeze aceste domenii nu atât prin caracteristicile setului de obiective propus dar și prin capacitatea de a asigura sustenabilitatea și durabilitatea soluțiilor de atingere a lor pe termen mediu și lung.

În ceea ce privește educația și sănătatea, un nivel de dezvoltare ridicat la nivelul județului este determinat de tipul și gradul de implicare al diferitelor instituții în asigurarea unei calități ridicate a serviciilor furnizate în aceste domenii. Setul de măsuri propuse trebuie deopotrivă să vizeze și gradul de ocupare pe piața muncii care reprezintă de fapt principalul factor în asigurarea unui nivel ridicat de dezvoltare economică și socială a județului. În acest sens, implicarea diferitelor organizații publice de la nivel județean se dovedește a fi decisivă pentru crearea premiselor unei creșteri a veniturilor populației și, implicit, a nivelului de trai al acesteia. Nu trebuie ignorat faptul că succesul unui program de îmbunătățire a nivelului de trai presupune în aceeași măsură implicarea în regim de parteneriat a organizațiilor nonguvernamentale sau chiar a companiilor din sectorul privat a căror abordare ar putea contribui semnificativ la asigurarea succesului conceperii și implementării acestor măsuri. Eficiența și eficacitatea unei abordări strategice în ceea ce privește dezvoltarea județului Ialomița depinde așadar nu atât de coerența și claritatea măsurilor propuse dar și de consecvența, fermitatea și determinarea cu care sunt implementate măsurile corespunzătoare.

Din analiza socio-economică desfășurată pot fi identificate o serie de domenii de intervenție de o importanță primordială pentru asigurarea unui cadru adecvat creșterii nivelului de trai al populației județului Ialomița. Acestor domenii de intervenție le sunt subsumate acțiuni specifice ale căror rezultate cuantificabile vor permite stabilirea unui curs al dezvoltări sociale și economice a întregului județ.

D.I.3.1 Reducerea decalajelor în asigurarea serviciilor de sănătate și sociale

Un nivel ridicat de trai pentru întreaga populație a județului Ialomița nu poate fi obținut fără asigurarea unei calități crescute precum și a unei arii de acoperire adecvate a serviciilor de sănătate. În această ultimă privință, din analiza amintită reiese clar existența unui decalaj semnificativ între mediile urban și rural în ceea ce privește distribuția furnizării serviciilor de sănătate. Acest decalaj, care de altfel corespunde diferențelor de dezvoltare economice între cele două medii de rezidență în județul Ialomița, nu poate fi surmontat fără inițierea unor programe temeinic fundamentate care să aibă ca rezultat o îmbunătățire a gradului de acoperire a unităților sanitare ca principali furnizori de servicii de sănătate.

În aceeași arie de intervenție se află și programele destinate pensionarilor. Analiza efectuată relevă existența unei valori alarmante a raportului între numărul de pensionari și numărul de persoane ocupate, fapt care influențează negativ nivelul de trai al acestei categorii sociale. În vederea ameliorării situației pensionarilor se impune inițierea unui set de măsuri care să faciliteze implicarea pensionarilor în diferite programe sociale dezvoltate în parteneriat cu organizații neguvernamentale sau din mediul de afaceri (modelul cluburilor pentru pensionari). De asemenea, reintegrarea limitată și preferențială a pensionarilor în câmpul muncii poate conduce la creșterea veniturilor acestei categorii sociale defavorizate.

D.I.3.2 Îmbunătățirea accesului și calității sistemului educațional inițial și de formare continuă

Calitatea și gradul de acoperire al serviciilor educaționale reprezintă două condiții esențiale pentru asigurarea unui nivel ridicat de pregătire a resurselor umane în contextul unui demers de dezvoltare sustenabilă a județului. Acțiunile propuse în acest sens se referă pe de-o parte la îmbunătățirea infrastructurii de educație și pe de altă parte la dezvoltarea de programe de atragere și menținere a elevilor în instituțiile de învățământ, în special în mediul rural. În afară de acestea, existența unei disproporții evidente între numărul de elevi înscriși în școlile profesionale și numărul de cadre didactice care activează în cadrul acestora reprezintă una dintre problemele specifice cu care se confruntă județul Ialomița. Dezvoltarea de programe de facilitare a încadrării absolvenților din școlile profesionale pe piața muncii reprezintă o modalitate prin care această situație ar putea fi simțitor.

D.I.3.3 Ameliorarea clivajelor între cerere și ofertă pe piața forței de muncă

Conform analizei desfășurate poate fi constatată existența unei cereri crescute în anumite domenii ale economiei. Diferențele notabile între cerere și ofertă pe piața muncii în aceste domenii pot fi atenuate prin inițierea unor programe de formare continuă în care să fie corelate programele de pregătire cu evoluțiile de pe piața muncii de la nivelul județului. De asemenea, înființarea unei burse a locurilor de muncă ar putea avea efecte benefice asupra gradului de absorbție a forței de muncă în județ. În aceeași privință, dezvoltarea de parteneriate cu companii private pentru absorbția pe piața de muncă a tinerilor absolvenți constituie una din măsurile care vor contribui substanțial la atenuarea clivajelor amintite. De asemenea, organizarea de târguri de locuri de muncă asigură crearea unui cadru în care cererea și oferta pe piața muncii se pot întâlni.

D.I.3.4 Asigurarea mobilității resurselor umane, dar și oferirea condițiilor pentru reintegrare a unui posibil val invers de migrare

Fenomenul migrației economice a luat amploare în ultimii ani determinând o scădere a ofertei de forță de muncă, fenomen ce a avut efecte directe asupra dezvoltării economice și sociale a județului. O ameliorare a acestei situații necesită intervenții susținute sub forma unor programe de atragere a tinerilor și a persoanelor aflate la muncă în străinătate. Din analiza desfășurată reiese clar existența unui deficit al forței de muncă în domenii importante ale economiei județului (cum ar fi construcțiile). În vederea atenuării acestui fenomen, precum și pentru a încuraja întoarcerea forței de muncă se impun măsuri legate de acordarea de facilități companiilor care angajează persoane revenite în țară după terminarea contractelor angajate în străinătate, precum și persoanelor care se întorc după încheierea acestor contracte. Aceste măsuri ar putea viza în aceeași măsură persoanele care aleg să părăsească județul pentru locuri de muncă în municipiul București

Prioritate 4 Dezvoltare antreprenorială

Analizând cei patru factori ai competitivității locale – teritoriul, economia, resursele umane și cadrul instituțional – reiese foarte clar că, la nivelul județului Ialomița cele mai mari deficiențe se înregistrează la capitolul economic: ponderea mare a agriculturii, atât ca venituri, cât și ca grad de ocupare, lipsa investițiilor productive și preponderența produselor cu valoare adăugată scăzută au impact direct asupra veniturilor (atât pentru administrație, cât și la nivelul populației), acest fapt traducându-se prin nivel de trai scăzut, lipsa investițiilor în infrastructură, imposibilitatea de a crea condiții favorabile pentru afaceri, în condițiile în care județul trebuie să „concureze”, de pe poziții inegale, cu capitala București.

Din punctul de vedere al asociativității și organizării mediului de afaceri în organizații și asociații formale, este dificil de vorbit despre o „comunitate de afaceri” în adevăratul sens al cuvântului, și cu atât mai puțin despre o „cultură antreprenorială”. Pentru eliminarea acestui cerc vicios, al economiei slab productive, generatoare de venituri scăzute, este nevoie de o intervenție susținută din partea autorităților publice, în sensul activării comunității, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial la nivel local, pentru sprijinirea inițiativelor de afaceri și atragerea de noi activități economice.

Până acum, investițiile au rezultat natural, urmând dezvoltarea pieței, sub presiunea zonelor mai dezvoltate din județele învecinate și din București, Deși benefică în sine, această dezvoltare necontrolată, fără obiective clare de dezvoltare a condus la o disipare a eforturilor și la obținerea unor rezultate mult inferioare potențialului existent. Intervenția publică trebuie să aibă loc într-o manieră integrată, pe mai multe paliere: pe de o parte este nevoie de o „activare” a comunității, prin acțiuni de promovare a antreprenoriatului la nivel local, direcționate în special către micii întreprinzători.

Pe de altă parte, este nevoie de o diversificare a bazei economice și de o reducere a dependenței de agricultură, concomitent cu sprijinirea acelor domenii cu potențial real de dezvoltare – în special transporturile și serviciile-suport pentru tranzitul de mărfuri și persoane. În același timp, trebuie create condițiile pentru atragerea de noi investiții, prin crearea de structuri de incubare și dezvoltare a afacerilor, și prin sprijinirea ramurilor cu potențial de clusterizare.

D.I.4.1 Diversificarea economiei și atragerea de servicii de vârf pentru dezvoltarea comerțului, transportului și turismului

Sănătatea și vitalitatea economiei locale depind în mare măsură de creșterea și diversificarea bazei economice existente. Având în vedere structura economică actuală – în mare măsură orientată către agricultură – sunt necesare intervenții directe din partea autorităților publice pentru a se face trecerea cât mai rapidă la activități cu valoare adăugată mare și pentru a favoriza dezvoltarea sectoarelor intensive în „cunoaștere” și mai puțin în muncă: serviciile suport pentru afaceri (management, consultanță, telecomunicații), serviciile de transport și logistică (depozitare, transport și distribuție), precum și serviciile conexe (facilități de cazare pentru turismul de tranzit, service auto, restaurante etc.) sunt esențiale pentru un județ care dorește să devină „punct nodal de transport, de importanță europeană”. Totodată, facilitarea accesului la produse și servicii financiare specifice activităților de transport și distribuție, pentru atragerea și sprijinirea acestui tip de activități, reprezintă o altă nișă ce trebuie exploatată.

Cuvântul cheie este tranzit – în concluzie, nu e vorba doar de schimbarea structurii economice, de o simplă trecere artificială de la agricultura la servicii, ci de încurajarea unei activități cu un potențial enorm și de valorificarea avantajului natural al localizării, prin sprijinirea serviciilor suport pentru activitățile de tranzit, astfel încât zona să devină cu adevărat un nod inter-modal de transport și să se permită dezvoltarea de aglomerări pe coridorul nord-sud.

Județul Ialomița, prin poziționarea sa geografică, este un teritoriu care nu beneficiază de obiective turistice majore dar este situat într-o zonă de tranzit turistic importantă; acest lucru face ca activitățile specifice turismului de tranzit și de foarte scurtă durată, sprijinite de o infrastructură de cazare de calitate, să poată reprezenta o adevărată oportunitate de dezvoltare pentru comunitățile locale adiacente principalelor trasee rutiere.

D.I.4.2 Sprijinirea dezvoltării aglomerărilor industriale prin atragerea și concentrarea de investiții

Unul dintre marile avantaje ale județului Ialomița este reprezentat de disponibilitatea terenului, care, mai ales în zona de nord a județului, ar putea reprezenta o variantă atractivă pentru companiile ce doresc localizarea în zona de sud a țării, în imediata proximitate a Capitalei, dar la prețuri mult mai scăzute ale terenului.

În prezent, sunt deja vizibile nucleele a două concentrări: în vest, orientată mai ales către servicii-suport deservind baza industrială și de servicii din București, și în est orientată în jurul municipiului Slobozia. În acest context, intervenția publică strategică trebuie să susțină consolidarea și extinderea acestor aglomerări industriale și conectarea lor pe axa est-vest, care să permită complementaritate și schimburi competitive inter-firme.

Un al doilea avantaj este acela că, în prezent, economia județului nu depinde de o singură industrie, fapt care ar limita într-o oarecare măsură atractivitatea zonei sau ar crește vulnerabilitatea economică (așa cum este cazul, de obicei, în regiunile mono-industriale). Prin urmare, posibilitățile de atragere a investițiilor productive în zonă acoperă o paletă foarte largă de domenii de activitate.

Într-o primă etapă, este necesar ca autoritățile să pregătească terenul pentru atragerea investițiilor, prin activități de promovare, crearea infrastructurii și chiar oferirea de facilități fiscale.

Totuși o atenție deosebită trebuie acordată acelor industrii care aduc cu adevărat un plus de bunăstare comunității locale, oferind, în același timp, soluții pentru problemele structurale ale acesteia: de exemplu, este important ca industriile/investițiile atrase să fie capabile să ofere locuri de muncă pentru un număr relativ mare de persoane cu calificări reduse dar care pot fi instruite (populația rurală), pentru a crește gradul de ocupare în zonele rurale și implicit nivelul de trai al populației ce locuiește acolo.

D.I.4.3 Promovarea culturii antreprenoriale, sprijinirea micilor antreprenori și asigurarea de facilități economice pentru dezvoltarea IMM-urilor

Implicarea activă a tuturor actorilor locali este deosebit de importantă pentru realizarea acestui obiectiv. Intervenția publică trebuie să fie deschisă, foarte vizibilă și direcționată simultan către toate grupurile țintă, pentru a putea declanșa inițiativa comunității și pentru a crea o masa critică de actori locali activi.

Având în vedere ponderea însemnată a comunităților rurale și a agriculturii, este nevoie de o abordare pe două paliere: pe de o parte, trebuie creată o cultură antreprenorială acolo unde nu există, respectiv în comunitățile rurale și în rândul populației inactive sau ocupate în agricultura de subzistență: asta înseamnă dezvoltarea de programe de sprijinire a înființării de afaceri de mici dimensiuni, de familie, care să utilizeze resursele din imediata proximitate și să activeze pe plan local, de exemplu în activități legate de agricultură și alimentație, activități tradiționale etc. Pe de altă parte, trebuie sprijinită activitatea antreprenorială, acolo unde aceasta este deja prezentă, cu precădere în zonele urbane. IMM-urile și micro-întreprinderile – cele mai numeroase dar și cele mai vulnerabile la șocurile pieței – trebuie sprijinite în mod special, deoarece ele reprezintă „motorul” economiei locale. Așadar, intervenția publică trebuie să aibă atât o componentă teritorială (rural-urban) cât și o componentă direcționată către tipologia potențialilor antreprenori

Cultura antreprenorială se dezvoltă în primul rând prin educație: în școală sau în afara acesteia, prin formare. De aceea, în cadrul tuturor programelor dezvoltate, componenta de instruire/formare este esențială, alături de consiliere și sprijin financiar direct.

Prioritate 5 Protecția mediului și dezvoltare durabilă

În conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă stabilite la nivel european, Strategia județului Ialomița urmărește la nivel orizontal respectarea principiul dezvoltării durabile prin atenția acordată protejării mediului înconjurător, cu efecte directe auspra calității vieții locuitorilor județului Ialomița. Urmând îndeaproape principiile aplicate în Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene, Strategia de Dezvoltare abordează într-o manieră integrată problemele economice, sociale și de protecție a mediului de la nivelul județului Ialomița. Prin îndeplinirea acțiunilor prevăzute în Strategia de Dezvoltare a Județului autoritățile publice vor crea pârghiile pentru o dezvoltare eficientă din punct de vedere economic, echitabilă din punct de vedere social și sustenabilă din punct de vedere al conservării mediului.

Prin respectarea calității mediului, Strategia de Dezvoltare a județului Ialomița se îndreaptă în primul rând spre asigurarea și ameliorarea, acolo unde situația o impune, a stării de sănătate locuitorilor județului Ialomița și spre asigurarea unui mediu locuibil sănătos pentru generațiile viitoare.

Nevoia de protejare a mediului înconjurător este reflectată la nivelul percepției populației, verificată prin rezultatele anchetelor realizate la nivelul locuitorilor județului Ialomița. Cetățenii județului consideră că prioritățile de infrastructură sunt esențiale pentru dezvoltarea armonioasă a comunităților. Aceste proiecte vor ține cont de impactul asupra mediului, ținta presupunând minimizarea riscurilor de poluare. Locuitorii consideră că rezolvarea problemelor de mediu reprezintă o prioritate absolută, menționând proiectele necesare pentru reabilitarea infrastructurii de alimentare cu apă și canalizare precum și modernizarea sistemului de colectare și gestionare a deșeurilor.

Județul Ialomița deține un potențial important în domeniul energiilor regenerabile, valorificarea diverselor potențialuri regenerabile constituind o resursă unică de dezvoltare. Potențialul solar și de biomasă, considerând producția agricolă la nivel județean, sunt elemente cheie de dezvoltare, care au un dublu impact: pe de o parte asigura sustenabilitatea resurselor energetice iar pe de alta contribuie la creșterea competitivității economice a actorilor din domeniu. Utilizarea unor resurse regenerabile au ca impact și o reducere a costurilor populației în ceea ce privește utilitățile de bază. De asemenea, valorificarea resturilor vegetale și animale contribuie atât la creșterea sustenabilității exploatațiilor cât și la realizarea obiectivelor de valorificare a produselor ecologice. Progresul realizat în asigurarea unei alimentații sănătoase, rezultatele înregistrate în folosirea resurselor regenerabile pentru încălzirea centralizată sau electricitate, reprezintă pași importanți realizați pentru o dezvoltare durabilă pe termen mediu și lung. Prin acțiunile prevăzute, Strategia de Dezvoltare va continua să consolideze acest proces pe o bază deja existentă.

D.I.5.1. Valorificarea resurselor regenerabile și reutilizarea resurselor naturale

Utilizarea resurselor regenerabile la nivelul județului Ialomița sunt bazate pe premise de accesibilitate și disponibilitate. Autoritățile județene au inițiat demersuri de analiză privind potențialul regenerabil, iar la nivel de județ există înregistrate deja încercări de folosire a biomasei și a energiei solare în beneficiul locuitorilor, prin utilizarea biomasei pentru încălzirea centralizată termică. Județul Ialomița deține resurse importante pentru producerea de biomasă, având la bază ariile extinse de terenuri agricole cât și producția animală. De asemenea, există deja în județul Ialomița centrale mici solare pentru încălzire termică a apei în școli și locuințe. Autoritățile publice continuă aceste inițiative, cu șanse însemnate de reușită.

Un obiectiv în acest sens privește o mai bună și eficientă utilizare a deșeurilor vegetale, în județul Ialomița nefiind înregistrat nici un proiect de valorificare a resurselor de biomasă.

Diversificarea resurselor regenerabile de energie este necesară, luând în considerare faptul că există diferite tipuri de resurse regenerabile disponibile pentru utilizare și faptul că producția de energie din aceste resurse variază în diversele perioade ale anului, în funcție de condițiile meteorologice. În acest sens, în județul Ialomița s-a semnalat existența unui potențial insuficient exploatat și pentru energie eoliană. Beneficiile pe termen mediu și lung ale valorificării resurselor regenerabile de energie pot favoriza introducerea în sistemul economic a zonelor agricole izolate mai puțin dezvoltate ale județului, furnizând astfel o bază pentru dezvoltarea unor activități economice non-agricole. Investițiile în valorificarea resurselor regenerabile de energie vor susține dezvoltarea mediului economic, cu efecte semnificative și asupra mediului social din diferitele zone ale județului.

În baza aceluiași considerent, de protecție a mediului și asigurare a unei dezvoltări durabile, în condițiile înregistrării unei ponderi reduse de resurse forestiere pe suprafața județului Ialomița, reutilizarea prin împădurire a unei arii semnificative de terenuri care nu sunt pregătite pentru producție agricolă, nu se constituie nici în izlazuri, constituie o soluție optimă pentru creșterea fondului silvic al județului, cu efecte benefice asupra mediului înconjurător.

D.I.5.2 Dezvoltarea agriculturii ecologice

Respectarea principiilor dezvoltării durabile presupune un efort de prevenire și reducere a activităților care poluează mediul și promovarea consumului și a producției sustenabile pentru a reduce cauzalitatea dintre dezvoltarea economică și degradarea mediului.

În condițiile actuale ale creșterii tot mai mult a prețului și implicit a aprecierii calității produselor agricole pe piață globală, tradiția și experiența județului Ialomița în agricultură permit abordarea mai multor tipuri de culturi, adaptarea acestora în funcție de condițiile climatice în schimbare dar și în funcție de normele europene în vigoare. Un aspect important în acest context îl constituie existența deja a unor experiențe valoroase în producerea de biomasă și cultivarea rapiței. Terenurile agricole de bună calitate și o producție animală aflată în plină creștere constituie premise importante pentru producerea în continuarea de biomasă. Pe termen lung, în județul Ialomița se poate constitui o infrastructură completă pentru furnizarea resurselor și procesarea biomasei. Existența infrastructurii de transport mixt constituie un argument suplimentar pentru sprijinirea investițiilor în domeniul producerii de energie regenerabilă.

Autoritățile publice din județul Ialomița desfășoară și vor continua să desfășoare campanii de informare a populației active în agricultură cu privire la anumite produse ecologice dar și la metodologiile de realizare a unor astfel de culturi, care sunt din ce în ce mai actuale în alimentația pe piața globală.

Actorii agricoli din județul Ialomița, dat fiind competiviitatea lor scăzută în prezent, pot să se dezvolte plecând de la principii ale agriculturii ecologice. Acest efort este însă unul extrem de costisitor, efort care trebuie susținut prin subvenții directe publice dar și prin campanii mature ale instituțiilor de consultanță cu profil agricol.

Obiectivul privind dezvoltarea capacității de procesare va urmări totodată realizarea producției pe principii durabile prin dezvoltarea serviciilor de prelucare a produselor prin introducerea de tehnologii ecologice.

D.I.5.3 Promovarea unui turism ecologic

Turismul este un sector major de interes pentru economia județeană, care contribuie la crearea de noi locuri de muncă și poate susține economia și diversitatea unui județ. Dar, în același timp, turismul este un sector care consumă multe resurse și poate avea un impact major asupra mediului. Astăzi provocarea este ca acest sector să continue să susțină o creștere economică sănătoasă și să diminueze impactul negativ pe care îl poate avea asupra teritoriului și mediului înconjurător.

Pentru a putea garanta dezvoltarea unui turism ecologic și durabil atât actorii locali cât și turiștii trebuie să respecte anumite norme. Etape “sine qua non” pentru dezvoltarea turismului:

a. Crearea infrastructurii turistice

asigurarea de locuri de cazare care să integreze respectul față de mediul înconjurător în activitățile lor cotidiene

b. Creare unei culturi și identități turistice

promovarea corespunzătoare a imaginii județului și a anumitor valori turistice individuale

exploatarea poziționării și resurselor naturale

În acest sens, județul Ialomița deține atribute incontestabile ce pot aduce o valoare adăugată sporită imaginii turistice a județului. În prezent, singurul “brand” județean privind turismul este stațiunea Amara, deși județul are o zestre naturală importantă: rezervații naturale, lacuri și zone de agrement sportiv, fluviul Dunărea cu un potențial turistic major, monumente istorice.

Pe de altă parte, exploatarea poziționării județului Ialomița între două puncte de interes (capitala României și Marea Neagră) creează un avantaj care va fi valorificat în corelare cu perioada de implementare a strategiei.

Pentru a putea beneficia de aceste elemente de imagine există o condiție esențială, referitoare la protejarea patrimoniului amintit. Dezvoltarea turistică se va realiza cu anumite condiții impuse de țintele de dezvoltare durabilă:

respectarea zonelor în care turiștii își petrec vacanța

realizarea unui turism de natură

protecția mediului prin conformarea agenților comerciali la condițiile de mediu impuse de dezvoltarea durabilă

participarea turiștilor la activitățile de promovare a unui mediu curat

pentru a evita ambuteiajele și aglomerările de orice fel

Prioritate 6 Creșterea capacității administrative și îmbunătățirea procesului de elaborare și implementare a politicilor

Dezvoltarea administrației publice din județul Ialomița este o condiție a dezvoltării pe termen mediu și lung. Autoritățile administrației publice județene și locale trebuie să aibă capacitatea de a pregăti proiecte și de a gestiona procesul de dezvoltare strategică a județului. Având responsabilitatea de a implementa politicile județene și a coordona dezvoltarea localităților prin alocări bugetare și alte tipuri de sprijin, Consiliul Județean Ialomița este actorul cheie în gestionarea procesului de înnoire a județului. Capacitatea Consiliului Județean de a elabora și implementa politici publice la nivel județean reprezintă elemente importante ale reușitei procesului strategic pe termen mediu și lung.

Mai mult decât atât, obiectivele autorităților publice locale din județul Ialomița trebuie să urmărească îmbunătățirea calității stării de sănătate a populației prin asigurarea de spații verzi, alimentație sănătoasă și un mediu curat.

Capacitatea administrativă a localităților județului Ialomița este de asemenea o condiție a îndeplinirii cu succes a obiectivelor propuse în documentul strategic. În cadrul demersului strategic există mai multe ținte. În primul rând, Primăriile au rolul de a susține dezvoltarea localităților pe care le conduc și de a oferi servicii publice de calitate cetățenilor. În al doilea rând, Primăriile trebuie să își dezvolte capacitatea instituțională de a cheltui responsabil banii publici, cu ajutorul celor mai bune resurse de personal, cu un management al timpului eficient.

Creșterea capacității administrative a administrației publice din județul Ialomița este condiționată de deschiderea autorităților locale în a asimila cunoștinte noi de management public. Modernizarea administrației în sensul unei guvernări locale care să respecte principiile noului manangement public este de natură să asigure condițiile favorabile modernizării comunităților locale.

Abordarea administrației publice se va schimba în ceea ce privește tratamentul acordat, care în noua paradigmă cor deveni „clienți”, acest tip de abordare semnificând o asumare a reformării serviciilor publice cu scopul de a oferi cele mai bune produse comunității. Ținta strategiei de dezvoltare județeană nu poate fi atinsă în absența schimbării percepției autorităților cu privire la instrumentele și metodele de guvernare locală: transparentizarea cheltuirii banilor publici și implicarea comunității în stabilirea priorităților locale, identificarea unor mijloace suport pentru articularea intereselor publice locale ale cetățenilor.

Modernizarea administrației județene este o necesitate generată de faptul că în prezent, nu există suficientă capacitate la nivelul localităților. Localitățile județului Ialomița se dezvoltă diferit în prezent, decalajul de modernitate între orașe și comune fiind unul destul de important. Din punct de vedere al trasării zonelor de dezvoltare din județ, pot fi delimitate anumite zone din punct de vedere geografic, zone funcționale din perspectiva proximității față de anumite centre de dezvoltare economică, zone care permit o definire mai clară a identităților locale. Vestul județului Ialomița de exemplu este un areal apropiat de București, areal care nu poate să se dezvolte autonom de capitală. Modelul de dezvoltare în această zonă va genera întotdeauna migrația către București, pe de altă parte poate asigura pe termen lung o dezvoltare a infrastructurii și serviciilor publice.

Pentru localitățile centrale ale județului cât și pentru zona aflată în estul județului, oportunitățile sunt constituite din dezvoltarea agriculturii.

Creșterea capacității instituționale a localităților va urmări atât creșterea indicatorilor socio-economici la nivel de localități cât și o dezvoltare comună, bazată pe parteneriat și asociere, la nivel de județ. Capacitatea de asociere și programare a localităților va trebui să se dezvolte și să asigure accesarea unor oportunități comune. De asemenea, coeziunea județeană poate asigura dezvoltarea elementelor orizontale la nivel administrativ: economia locală, infrastructura, societatea civilă.

D.I.6.1 Modernizarea managementului public la nivelul administrației publice locale

Autoritățile locale din județul Ialomița au responsabilitatea de a gestiona în mod eficace și transparent proiectele cu finanțare publică care le sunt adresate. Pentru a reuși să realizeze guvernarea publică eficientă, autoritățile publice din județul Ialomița vor trebui să-și îmbunătățească capacitatea locală de administrare.

Îmbunătățirea managementului unităților administrativ teritoriale din județ reprezintă o tranziție de la un management conservator și puțin eficient, la un management modern, bazat pe principii noi, principii europene de guvernare. Importanța modernizării managementului public de la nivelul autorităților publice județene și locale este dată de faptul că noile instrumente de finanțare solicită o anumită abordare a proiectelor. Dintre elementele care ar trebui modificate la nivelul Autorităților Publice Locale putem menționa: realizarea unor separări clare între atribuțiile funcționarilor publici, realizarea unor echipe de proiect care să aibă expertiza implementării de proiecte, echiparea Primăriilor cu soluții moderne de guvernare, de tip inovativ care să permită o mai mare flexibilitate și eficiență.

Toate aceste elemente sunt doar o componentă din schimbările care trebui să aibă loc la nivelul administrației. Faptul că unele localități au dezvoltat un management modern al serviciilor publice intensifică decalajul de dezvoltare între comunități și o alocare în final injustă a resurselor către cei care au potențialul real de a dezvolta localitățile proprii.

D.I.6.2 Creșterea capacității de absorbție a fondurilor nerambursabile

Fondurile europene reprezintă o sursă importantă de dezvoltare și un mijloc concret aflat la dispoziția autorităților publice din județul Ialomița. Perioada de programare financiară europeană în perioada 2008 – 2013 asigură oportunitatea pentru autoritățile publice locale de a finanța prioritățile de dezvoltare ale localităților.

Nevoile județului Ialomița răspund nevoilor de creștere a calității vieții locuitorilor atât din punct de vedere al infrastructurii edilitare cât și a indicatorilor economici și sociali.

Capacitatea Primăriilor de a accesa și implementa finanțările europene este scazută în prezent, lipsa personalului specializat, a departamentelor de pregătire a proiectelor cu finanțare europeană constituind cauze majore ce generează această situație. Potențialul administrației județene este major pentru a putea să dezvolte proiecte de dezvoltare.

D.I.6.3 Eficientizarea guvernării la nivel local prin utilizarea instrumentelor de politici publice

Realizarea Strategiei de dezvoltare a județului Ialomița reprezintă primul pas în pregătirea unui exercițiu programatic în tot județul. Prioritățile enunțate în cadrul acestei Strategii constituie o declarație de angajament a modernizării județului Ialomița.

Un pas important ce va urma acestui exercițiu este multiplicarea acestui demers la nivelul fiecărei localități. În acest sens, deosebit de important este gradul de pregătire al autorităților locale și în special al conducerilor Primăriilor în problematici de politici publice locale. Chiar dacă vorbim despre politici sociale, economice sau de dezvoltare comunitară, cunoșterea unor instrumente de decizie locală de către autorități este importantă datorită direcției reformei administrației publice ca întreg.

Principiile subsidiarității pe care se bazează guvernarea locală la nivelul Uniunii Europene și României presupun o cunoaștere a conceptelor de descentralizare fiscală și de deconcentrare. Dezvoltarea localităților județului Ialomița se va realiza în funcție de Strategia de Dezvoltare a județului și strategiile de dezvoltare ale localităților. Strategiile de dezvoltare prezintă avantajul de a fi o programare pe termen lung ce va crea posibilitatea dezvoltării unor desiderate ale procesului de reformă: planificarea bugetară multianuală, planificare multianuală în general.

Este importantă în acest sens continuarea procesului de “învățare” a politicilor publice de către autorităție locale, proces ce poate fi susținut prin expertiza Consiliului Județean Ialomița. Avantajele pe termen mediu privesc o mai mare legitimitate a actorilor politici și o guvernare locală mai eficientă.

D.I.6.4 Îmbunătățirea democrației participative locale prin transparența publică

Transparența publică joacă un rol cheie în legitimarea tuturor intervențiilor publice care vor fi propuse în județul Ialomița. Importanța îmbunătățirii instrumentelor ce facilitează obținerea unui grad mai ridicat de transparență a instituțiilor publice este dată de necesitatea de a implica cetățenii în deciziile majore.

Instrumentele există deja la nivel național iar localitățile județului Ialomița au făcut primii pași către implementarea acestora. Un rol deosebit de important îl au legile privind liberul acces la informațiile publice precum și legea transparenței decizionale. Deasemenea, Primăriile trebuie să prioritizeze facilitarea îmbunătățirii implementării legii petițiilor, lege ce creează insatisfacții majore și tensionează relațiile cetățenilor cu administrația.

Evaluarea localităților din Ialomița, cu excepția municipiilor din județ, relevă incapacitatea administrativă de a da curs cerințelor legale ale legilor privind transparența. Pentru a reuși să îmbunătățească guvenarea locală, autoritățile trebuie să urmărească o creștere a capacității de consultare și implicare a comunității.

D.I.6.5 Parteneriat și asociativitate pentru dezvoltarea locală

Județul Ialomița este un județ care până în prezent s-a dezvoltat diferit la nivelul localităților constituente. Unele localități s-au asociat pentru a putea pregăti proiecte integrate, dar marea majoritate a acestora nu au reușit să dezvolte asocieri pentru obiective comune de dezvoltare.

Asocierea și parteneriatul sunt oportunități importante pentru dezvoltarea strategică a întregului județ.

D.I.6.6 Informatizare pentru modernizarea guvernării

Județul Ialomița a făcut pași importanți la nivelul autorităților publice pentru a dezvolta resursele informatice, necesare corelării nevoilor de dezvoltare ale județului cu cerințele managementului public modern. Utilarea Primăriilor cu infrastructură informatică modernă precum și instruirea personalului pentru a putea utiliza eficient această infrastructură reprezintă priorități absolute pentru autoritățile județului Ialomița.

Informatizarea Autorităților Publice Locale va conduce atât la modernizarea serviciului public cât și la o mai bună informare a cetățenilor cu privire la oportunități de informații și de muncă.

Capitolul 4. Rezultatele previzionate ale priorităților de dezvoltare

4.1 Identidficarea publicului țintă și a beneficiarilor

Strategia de dezvoltare a județului Ialomița nu va putea fi implementată fără sprijinul autorităților locale și actorilor economico – sociali, considerați ca fiind o bază a evoluției ulterioare a dezvoltării. Consiliul Județean Ialomița este beneficiarul principal al Strategiei de Dezvoltare dar și actorul cu atribuția majoră privind implementarea acesteia. Direcțiile de specialitate au beneficiat de un transfer de cunoaștere în materie de planificare strategică care le permite înnoirea continuă și retrasarea anumitor asumții.

Al doilea tip de beneficiar este reprezentat de instituțiile județene cu atribuții sectoriale, care au rolul de a pregăti proiectele pentru dezvoltarea serviciilor sociale sau infrastructurii de orice natură.

În al treilea rând, Consiliile Locale reprezintă poate unul dintre cei mai importanți beneficiari. Identificarea nevoilor acestora la nivelul Strategiei constituie elementul de coeziune între cele două componente. Prin intermediul localităților, Consiliul Județean Ialomița poate atinge țintele strategice de dezvoltare enunțate la nivel de Strategie.

Beneficiarul final, cel pentru care se realizează întreg acest demers, este reprezentat de cetățenii județului Ialomița. Obiectivele în acest sens sunt: creșterea nivelului de trai, durabilitatea mediului în care trăiesc, atingerea indicilor primari de calitate a vieții, satisfacție față de guvernarea județeană și locală și reprezentativitate. Implicarea cetățenilor județului Ialomița în procesul de realizare a țintelor propuse prin intermediul acestei strategii este extrem de important. Acest lucru a fost urmărit încă din perioada realizării analizei strategice iar percepțiile și opiniile locuitorilor au fost enunțate pe tot cuprinsul acestui document. Importanța implicării publicului în implementarea acestei strategii ține de un element de activare a publicului și de creștere a democrației participative.

Rezultatele priorităților de dezvoltare sunt corelate cu gradul de îndeplinire a tututor priorităților stabilite.

Enunțarea priorităților de dezvoltare s-a bazat pe o analiză detaliată a situației prezente și pe identificarea celor mai bune metode de a realiza un avantaj comparativ față de alte județe sau arealuri concurente.

Investițiile în dezvoltarea resurselor umane, instruirea administrației publice precum și alte măsuri de tip soft au ca rezultat crearea unei cohorte generaționale educate și pregătite să ofere servicii de calitate.

Un rezultat al priorităților de dezvoltarea enunțate este creșterea PIB-ului județean, cel puțin până la nivelul primelor 2 județe bogate ale Regiunii Muntenia Sud. Un al doilea rezultat preconizat este reducerea disparităților sociale la nivelul județului prin politici inclusive propuse.

Toate aceste rezultate vor fi corelate cu un principiu evident de Dezvoltare Durabilă, principiu ce va fi respectat și urmărit la nivelul tuturor deciziilor de politică publică la nivel județean. Investițiile în domeniul protecția mediului vor fi continuate în acest sens, rezultatele generate fiind legate de reducerea poluării apei, aerului și solului.

4.2 Monitorizare și evaluare

Rolul componentei de monitorizare și evaluare este acela de a determina eficiența și eficacitatea Strategiei de Dezvoltare a județului Ialomița, acționând drept politică publică. Evaluarea de la finalul implementării, realizată pe baza unui set de indicatori măsurabili stabiliți de la începutul perioadei de implementare, va stabili în ce măsură scopul și obiectivele inițial stabilite, au fost atinse. Procesul de monitorizare și evaluare are, de asemenea, un rol esențial în ajustarea politicii publice pe parcursul desfășurării ei.

Urmărirea realizării priorităților, prin planul de acțiune și portofoliul de proiecte constituie un element de bază în desfășurarea activităților de monitorizare. Pentru desfășurarea activității de monitorizare și evaluare în cadrul implementării Strategiei de Dezvoltare a județului Ialomița, vor fi folosite două tipuri de instrumente:

date colectate de la instituțiile care au capacitatea de a furniza date pentru un grup de indicatori stabilit inițial – inidicatori de impact

sondaj de percepție realizat asupra populației județului Ialomița

Indicatorii de impact sunt selectați pentru fiecare Prioritate din cadrul Strategiei de Dezvoltare. Rolul determinat ale acestora este de a ilustra evoluția unor valori relevante, care pot reflecta beneficiile pe care le-a adus implementarea Strategiei în toate domeniile.

Sondajul de percepție, alături de metode de cercetare opționale de genul interviurilor, studiilor de caz, va reflecta percepția populației asupra efectelor implementării acțiunilor prevăzute de Strategie.

Principalele instituții care trebuie și au dreptul de a desfășura activități de monitorizare și evaluare sunt cele implicate în implementarea politicilor, respectiv Consiliul Județean Ialomița. Totodată, este foarte important, mai ales în cazul evaluării, ca această responsabilitate să fie împărțită cu organizațiile societății civile, asociații profesionale, etc.

Prioritatea 1 Dezvoltarea infrastructurii

Proiritatea 2 Relansarea sectorului agricol

Prioritatea 3 Diminuarea disparităților și promovarea incluziunii sociale

Prioritate 4 Dezvoltare antreprenorială

Prioritatea 5 Protecția mediului și dezvoltare durabilă

Prioritatea 6 Creșterea capacității administrative și îmbunătățirea procesului de elaborare și implementare a politicilor

4.3 Evaluarea capacității de intervenție publică și identificarea soluțiilor necesare

Buna guvernare poate exista numai în condițiile existenței unei administrații publice eficiente. Conform studiului DG Regio “Al șaselea raport periodic privind situația socială și economică și dezvoltarea regiunilor în UE”, guvernarea regională ar reprezenta 35% din competitivitatea teritorială totală, iar restul de 65%, îl reprezintă ceilalți patru factori (Accesibilitate și Mobilitate, Inovație, Structura Activității Economice și Eficacitatea Serviciilor pentru firme).

Guvernarea județeană nu poate exista decât în corelarea cu guvernarea locală, în județul Ialomița aceasta constând în guvernarea la nivel de județ precum și guvernarea la nivelul localităților. Viziunea de dezvoltare a județului Ialomița nu poate ființa fără o corelare cu viziunea de dezvoltare a localităților și viziunea județeană.

Analiza capacității administrative a localităților județene a arătat o insuficiență a resurselor pentru o abordare consistentă a procesului de dezvoltare cu ajutorul oportunităților oferite de fondurile structurale. Lipsa de personal, lipsa unui management strategic, absența instrumentelor operaționale pentru realizarea acestora, lipsa de interes a consultanților, toate acestea generează în primul rând o lipsă de transparență a unor autorități publice cât și un proces greoi de dezvoltare. La nivelul județului, soluțiile identificate care vor putea genera o dezvoltare pe termen lung sunt următoarele:

Transfer continuu de know – how din partea Consiliului Județean către localități ale județului

Pregătirea de proiecte în parteneriat pentru a crește capacitatea administrativă a instituției beneficiare

Atragerea de resurse umane profesionalizate la nivelul autorităților locale

Identificarea unor instrumente financiare suplimentare pentru suținerea investițiilor majore (împrumuturi capitalizate, emisiuni de obligațiuni)

Dezvoltarea de parteneriate pentru a importa bune pratici

Informatizarea administrației publice și instruirea personalului pentru a putea accesa instrumente moderne de comunicare și management

4.4 Corelarea și consistența priorităților cu strategiile naționale și regionale

Planul Național de Dezvoltare (PND) a României pe perioada 2007 – 2013 este instrumentul fundamental prin care România încearcă să recupereze într-un timp cât mai rapid disparitățile de dezvoltare socio-economică față de Uniunea Europeană. PND este un concept specific politicii europene de coeziune economică și socială și reprezintă documentul de planificare strategică și programare financiară multianuală, elaborat într-un larg parteneriat, care va orienta și stimula dezvoltarea socio-economică a României în conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene.

PND reprezintă un instrument de prioritizare a investițiilor publice pentru dezvoltare. Rațiunea elaborării PND este aceea de a stabili direcțiile de alocare a fondurilor publice pentru investiții cu impact semnificativ asupra dezvoltării economice și sociale, din surse interne (buget de stat, bugete locale, etc.) sau externe (fondurile structurale și de coeziune, fonduri UE pentru dezvoltare rurală și pescuit, credite externe, etc.), în scopul diminuării decalajelor de dezvoltare față de Uniunea Europeană și a disparităților interne (ex. urban-rural, regiunea X față de media națională etc.).

PND este orientat în principal asupra priorităților și obiectivelor compatibile cu domeniile de intervenție a Fondurilor Structurale și de Coeziune, această abordare fiind justificată atât prin rolul PND de fundamentare generală a accesului la Fondurile Structurale și de Coeziune, cât și prin prisma faptului că politica de dezvoltare a României trebuie aliniată la prioritățile comunitare de dezvoltare și să fie bazată pe măsuri considerate stimuli de dezvoltare socio-economică durabilă la nivel european. PND reprezintă documentul pe baza căruia a fost elaborat Cadrul Strategic Național de Referință 2007 – 2013, reprezentînd strategia care a fost agreată cu Comisia Europeană pentru utilizarea instrumentelor structurale. Pe aceleași obiective ale Agendei Lisabona și ale Agendei Göteborg se axează strategia de dezvoltare a PND 2007-2013, în încercarea de a realiza reducerea cât mai rapidă a decalajelor existente față de UE prin metode promovate la nivel european și care vor beneficia de o susținere financiară substanțială din partea UE.

In strategia PND sunt menționate șase priorități naționale de dezvoltare, ce grupează în interior o multitudine de domenii și sub-domenii prioritare:

creșterea competitivității economice și dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere;

dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport;

protejarea și îmbunătățirea calității mediului;

dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării și a incluziunii sociale și întărirea capacității administrative;

dezvoltarea economiei rurale și creșterea productivității în sectorul agricol;

diminuarea disparităților de dezvoltare între regiunile țării.

Programul Operațional Regional (POR) este documentul strategic care implementează elemente ale Strategiei Naționale de Dezvoltare Regională din cadrul Planului Național de Dezvoltare (PND) și contribuie, alături de celelalte programe operaționale la realizarea obiectivului Strategiei Naționale de Dezvoltare Regională și al Cadrului Național Strategic de Referință, respectiv diminuarea disparităților de dezvoltare economică și socială dintre România și media dezvoltării statelor membre ale UE. Programul Operațional Regional se adresează celor 8 regiuni de dezvoltare ale României. Obiectivul general al POR constă în “sprijinirea și promovarea dezvoltării locale durabile, atât din punct de vedere economic, cât și social, în regiunile României, prin îmbunătățirea condițiilor de infrastructură și a mediului de afaceri, care susțin creșterea economică”. POR urmărește reducerea disparităților de dezvoltare economică și socială dintre regiunile mai dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate. Programul Operațional Regional din România este finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), sprijinind regiunile UE care au un PIB pe cap de locuitor sub 75% din media europeană UE27.

Pentru a fundamenta Strategia de Dezvoltare a județului Ialomița, o paralelă importantă a fost realizată cu Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013 – 2020 – 2030 care urmărește racordarea României la o nouă filosofie a dezvoltării, proprie Uniunii Europene și larg împărtășită pe plan mondial – cea a dezvoltării durabile.

Această strategie stabilește obiective concrete pentru trecerea, într-un orizont de timp realist, la modelul de dezvoltare generator de valoare adaugată înaltă, propulsat de interesul pentru cunoaștere și inovare, orientat spre îmbunătățirea continuă a calității vieții oamenilor și a relațiilor dintre ei în armonie cu mediul natural. Obiectivele țintă vizate sunt:

Orizont 2013: Încorporarea organică a principiilor și practicilor dezvoltării durabile în ansamblul programelor și politicilor publice ale României, ca stat membru al UE;

Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al țărilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltării durabile;

Orizont 2030: Apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al țărilor membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltării durabile

Corelarea Strategiei cu Strategiile regionale este importantă pentru dezvoltarea comună a județelor acestei regiunii. Este important ca acțiunea județelor regiunii să fie una de tip coeziv și bazată pe parteneriat. O bună absorbție a fondurilor structurale la nivel regional implică atragerea unor sume mai mari din partea Uniunii Europene Tocmai de aceea, considerăm că strategia de dezvoltare a județului Ialomița a urmărit relaționarea directă cu obiectivele de dezvoltare ale Regiunii Muntenia Sud.

Bibliografie:

Băcanu, B. – Management strategic, București, Editura Teora, 1998

Ciobanu, I. – Management strategic, Iași, Editura Polirom, 1998

Direcția Județeană de statistică Ialomița – Anuarul Statistic al Județului Ialomița 2007

Institutul Național de statistică – Statistică Teritorială – Repere economice și sociale regionale 2007

Institutul Național de statistică – Anuarul statistic al României 2006

Programul Operațional Regional 2007- 2013, București, 2007

Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice, București, 2007

Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, București, 2007

Anexa – Plan de acțiune pentru dezvoltarea județului Ialomița în perioada 2009-2013

Lista de acronime

POR Programul Operațional Regional

POS DRU Programul Operațional Regional Dezvoltarea Resurselor Umane

POS Mediu Programul Operațional Sectorial Mediu

PO DCA Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative

PNDR Planul Național de Dezvoltare Durabilă

POS CCE Programul Sectorial Operațional Creșterea Competitivității Economice

D.I. Domeniu de Intervenție

OJCA Oficiul Județean de Consultanță Agricolă

DADR Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă

ASP Autoritatea de Sănătate Publică

CN ADNR Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România

Bibliografie:

Băcanu, B. – Management strategic, București, Editura Teora, 1998

Ciobanu, I. – Management strategic, Iași, Editura Polirom, 1998

Direcția Județeană de statistică Ialomița – Anuarul Statistic al Județului Ialomița 2007

Institutul Național de statistică – Statistică Teritorială – Repere economice și sociale regionale 2007

Institutul Național de statistică – Anuarul statistic al României 2006

Programul Operațional Regional 2007- 2013, București, 2007

Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice, București, 2007

Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, București, 2007

Anexa – Plan de acțiune pentru dezvoltarea județului Ialomița în perioada 2009-2013

Lista de acronime

POR Programul Operațional Regional

POS DRU Programul Operațional Regional Dezvoltarea Resurselor Umane

POS Mediu Programul Operațional Sectorial Mediu

PO DCA Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative

PNDR Planul Național de Dezvoltare Durabilă

POS CCE Programul Sectorial Operațional Creșterea Competitivității Economice

D.I. Domeniu de Intervenție

OJCA Oficiul Județean de Consultanță Agricolă

DADR Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă

ASP Autoritatea de Sănătate Publică

CN ADNR Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România