Elaborarea Si Promovarea Planului Strategic al Intreprinderii S.c. Vlado Vlad S.r.l
Cuprins:
LISTA DE ABREVIERI
CAPITOLUL I : ESENȚA ȘI STRUCTURA ECONOMIEI EUROPENE
Esența economiei europene și avantajele integrării europene
Formele de cooperare și conținutul politicilor comunitare
Aspirațiile și metodele de integrare a Republicii Moldova în Piața Comună
CAPITOLUL II : ANALIZA DIAGNOSTIC A ÎNTREPRINDERII SC VLADOVLAD SRL
2.1Caracteristica generală a întreprinderii
2.2Analiza potențialului tehnico-economic
2.3 Analiza indicatorilor ai rezultatelor economico – financiare
2.4 Analiza potențialului financiar
CAPITOLUL III. ELABORAREA ȘI PROMOVAREA PLANULUI STRATEGIC AL ÎNTREPRINDERII SC VLADOVLAD SRL
3.1 Analiza SWOT
3.2 Propuneri de depășire a deficiențelor firmei
3.3 Proiectul de ameliorare a integrării economice a firmei în Piața Comună a UE
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
Lista de abrevieri
CAPITOLUL I
ESENȚA ȘI STRUCTURA ECONOMIEI EUROPENE
Esența economiei europene și avantajele integrării europene
Integrarea economica europeana caracterizeaza particularitatile etapei contemporane de dezvoltare a economiei europene. Integrarea economica eurpeana e un proces istoric conditionat de dorinta si necesitatea a 2 sau mai multe tari de a se uni si a forma un spatiu unic economic o piata unica, mai eficienta si mai productiva. Procesul de integrare economica a determinat formarea unor noi centre de putere economica care exercita o influenta tot mai mare asupra raportului de forta din lumea contemporana. La etapa actuala exista citeva centre integrationiste de putere economica care influnteaza real asupra tuturor regiunilor si economiilor tarilor lumii, printre care putem mentiona: UE, Acordul Nord American pentru Comert Liber(NAFTA), Asociatia Natiunilor a Statelor din Asian de Sud Est(ASEAN), Piata comuna a sudului( MERCOSUR-MERCOSUL).
Actualmente in literatura de specialitate notiunii de integrare economica europeana, i se atribuie mai multe sensuri, primul punct de vedere larg raspindit mai ales in perioada initiala integrarea economica europeana, este cel de trecere de la microspatii la macrospatii, la crearea unor amsambluri economice tot mai vaste care sa permita o productivitate sporita si o calitate superioara a marfurilor. In perioada postbelica un alt punct de vedere defineste integrarea ca absenta discriminarilor sau eliminarea progresiva a discriminarilor in raporturile economice dintre diferite tari.
Un grup de savanti au definit integrarea economica europeana, ca fiind realizarea unei unificari complete intre economii mai distincte si intelegindu-se nu numai o unificare vamala dar si o liberalizare a tuturor opratiunilor comerciale si finanaciare pe teritoriul european.
Integrarea economica europeana si dezvoltarea ei se bazeaza pe unele premise concrete din care putem mentiona:
– apropierea nivelelor dezvoltarii economice si gradul maturitatii economiei de piata a tarilor care vor sa se integreze
– apropierea geografica a tarilor ce vor sa se integreze si existenta granitelor comune si a relatiilor economice din punct de vedere istoric constituirea formatiunilor integrationiste a inceput cu citeva tari vecine situate pe acelasi continent in apropiere una de alta avind comunicatii de transport la baza.
– problemele, interesele comune ale tarilor ce vor sa se integreze in domeniul dezvoltarii, finantarii, reglarii economice si colaborarii politice.
-efctul de demonstrare. In tarile care au creat formatiuni integrationiste au avut loc mutatiuni:
-crestere economica
-diminuarea inflatiei si a somajului
Efectul de demonstrare sa manifestat de exemplu mai accentuat prin dorinta multor tari post-comuniste care au devenit membre ai Uniunii Europene.
IEI a devenit o necesitate obiectiva datorita conditiilor actuale si anume:
a) dezvoltarea economiei europene
b) diviziunea europeana a muncii, a noii diviziuni europene a muncii.
In primul rind printre factorii de ordin general care au determinat acest proces se numara:
1. Amplificarea interdependentelor economice dintre statele europene in perioada postbelica pe baza conditiilor specifice zonelor geografice si economiilor nationale
2. Dezvoltarea puternica a stiintei, tehnicii si tehnologiilor moderne care impune transformari structurale trepte si forme noi ale diviziunii europene a muncii, precum si modalitati de rezlizare a lor, adica folosirea eficienta a potentialului material, tehnic, stiintific, uman, financiar al fiecarei tari unde impune largirea spatiului activitatii productive a schimburilor, a circulatiei bunurilor materiale, a serviciilor, a rezultatelor cercetarii stiintifice, a persoanelor si capitalurilor pe plan subregional si regional.
3. Consecinta preocuparii statelor in dezvoltare de a rezolva pe calea extinderii si conlucrarii economice, probleme comune cu care se confrunta.
4. Convergenta intereselor economice si vecinatatea tarilor, complementarea lor economica, presiunile concurentiale ce vin din afara zonei geografice respective. Tendintele de putere intraregionale, comertul intraregional, efectuarea preferentiala de catre parteneri a investitiilor in zona respectiva.
5. Aparitia si manifestarea in forme tot mai acute a contradictiei dintre posibilitatile de sporire a productiei si capacitatea restrinsa a pietelor nationale.
6. Gradul inalt de concentrare aproductiei si decentralizare a capitalului pe de o parte si limitele si restrictiile miscarii libere a capitalurilor si fortei de munca pe de alta parte.
7. Constituirea de mari firme companii, corporatii de stat sau private care prin activitatea lor depasesc granitele nationale.
Implicatiile integrarii economice europene asupra tarilor participante la organizatiile integrationiste sunt numeroase printre ele putem mentiona:
a) Integrarea economica europeana creaza premize pentru imbunatatirea alocarii resurselor si disponibilitatilor acestora datorita reducerii restrictiilor pe care le impune capacitatea pietelor interne, ea poate stimula astfel cresterea economica.
b) Integrarea economica europeana stimuleaza difuzarea mai rapida a tehnologiilor moderne cu rmarile sale pe planul eficientei si competitivitatii.
c) Perfectionarea infrastructurii in tarile membre, ieftinidu-se transportul si opratiunile import-export.
d) Intensificarea concurentei in cadrul noii piete unite.
e) Integrarea economica europeana stimuleaza in strinsa legatura cu innasprirea concurentei procesul investitional, atit al investitiilor interne cit si externe.
f) Integrarea economica europeana contribuie la dezvoltarea anumitor activitati care nu este posibila in mod eficient de catre unele tari in mod individual datorita limitarii resurselor de care dispun.
g) Integrarea economica europeana permite tarilor situate intro anumita zona de asi promova si a apara in comun interesele amenintate de concurenti internationali f puternici.
Formele de cooperare si continutul politicilor comunitare
Evolutia procesului de integrare economica europeana poate imbraca diferite forme, principalele sunt:
-Zona de comert liber
-Uniumea vamala
-Piata comuna or unica
-Uniunea economica si monetara
-Uniunea politica.
Zona de comert liber- e perimetrul format din 2 sau mai multe tari care dintrodata sau treptat si-au suprimat barierele vamale si comerciale dintre ele, dar mentin fiecare fata de terte propriile lor tarife vamale si regimuri comerciale. In rezultat se creaza zonele comerciale caracterizind numarul de conditii in ele pentru tarife libere si a numarului limitat a comertului international cu marfuri si servicii. Coordonare despre zonele de comert liber corespund practicii relatiilor economice europene care e indreptat spre liberalizarea comertului exterior si stabilitatea politicii comerciale a tarilor participante.
Uniumea vamala- este o grupare de state care alcatuiesc impreuna un singur teritoriu vamal. Tarile care participa la uniunea vamala desfiinteaza barierele tarifare si netarifare in relatiile comerciale reciproce si institue un sistem de impozite comune iar in relatiile cu tertii folosesc o politica comerciala comuna si un tarif extern comun. Uniunea Vamala pot fi de 2 feluri:
1. Perfecta(complete)- cind sunt vizate toate produsele care se schimba reciproc si cu tertii.
2. Imperfecta(incomplete)-cind sunt vizate numai o parte din produse care se scimba reciproc si cu tertii.
Uniunea Vamala in imagine economica reprezinta expresia unei integrari mult mai avansate a 2 sau mai multor economii nationale initial separate, aceasta presupune in primul rind suprimarea imediata sau treptata a barierelor tarifare si comerciale din circulatia marfurilor intre statele ce formeaza uniunea vamala. Uniunea Vamala e coordonata de catre organizatiile comerciale europene.
Piata comuna ori unica – Dezvoltarea de mai departe a procesului integrationist a grupuluitarilor membre atinge forme de piata comune. Ea se evidentiaza prin semnarea cordului si include in sine 4 libertati, traversind granitele de stat pentru marfuri, servicii capitaluri si persoane. In acest caz in procesul integrationist se includ factorii de productie si pina la un moment coordonarea politicii economice externe. In afara de aceasta crearea pietei comune care insista la armonizarea multor standarte industriale si norme de drept.
Uniunea economica si monetara. Experienta mondiala demonstreaza ca dezvoltarea pietei comune sau unice creaza conditii pentru trecerea la urmatoarea forma superioara de integrare economica europeana-Uniune economica si monetara Aceasta forma presupune efectuarea politicii unice economice monetare bugetare, politica baneasca, introducerea monedei unice, constituirea organelor nationale de reglementare in interiorul gruparilor integrationiste.In uniune se infaptuieste coordonarea strinsa a politicii economice ale statelor membre in baza de recomandari si controale din partea organelor nationale.In baza aceasta se stabileste cursul monetar fixat al tarilor participante in relatii una cu alta apoi se introduce treptat moneda unica unde formeaza politica monetara unica si sistema bancara centrala in frunte cu Banca Nationala si introducerea monedei unice cu dreptul de emitere a unitatii banesti unificate.
Uniunea politica-dezvoltarea de mai departe si perfectionarea formelor de integrare economica europeana poate duce la transformarea uniunii economice in uniune politica. Cu toate acestea in acelasi timp apare posibilitatea de trecere a tarilor participante la politica externa comuna. Aceasta inseamna:
a)securitatea politicii comune,
b) Introducerea cetateniei unice
Formarea elementelor de uniune politica contribuie la dezvoltarea colaborarii si cooperarii in domeniul justitiei si afaceri interne, esential largeste activitatea participantilor uniunii in domeniul culturii, invatamintului si interesele tuturor cetatenilor.
La etapa actuala, cele mai importante avantaje ale integrarii economice sint:
-Economiile derivate din productia de serii mari
-Intensificarea concurentii in cadrul marii piete marite
-Atenuarea problemelor de piata prin economisirea de devize convertibile.
-Posibilitatea de a dezvolta anumite activitati pe care unele tari nu le pot desfasura eficient in mod individual din cauza limitarii pietelor lor
-Cresterea puterii de negocieri in raport cu tarile terte sau fata de alte grupari regionale
-Formularea mai coerenta a politicii economice
-Necesitatea de a introduce pe termen mediu si lung reforme structurale care in contextul unui stat national pot fi aminate desinestatator
-Posibilitatea de a obtine pe baza unui proces de integrare o accelerare a dezvoltarii economice ( nu numai a cresterii economice)
Aspiratiile si modalitatile de integrare a Republicii Moldova in Piata Comuna
Relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană (UE) s-au dezvoltat pe o traiectorie ascendentă pe parcursul ultimilor trei ani. Preluarea puterii de către Alianța pentru Integrare Europeană a dat un nou suflu vectorului principal al politicii externe al Republicii Moldovauza limitarii pietelor lor
-Cresterea puterii de negocieri in raport cu tarile terte sau fata de alte grupari regionale
-Formularea mai coerenta a politicii economice
-Necesitatea de a introduce pe termen mediu si lung reforme structurale care in contextul unui stat national pot fi aminate desinestatator
-Posibilitatea de a obtine pe baza unui proces de integrare o accelerare a dezvoltarii economice ( nu numai a cresterii economice)
Aspiratiile si modalitatile de integrare a Republicii Moldova in Piata Comuna
Relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană (UE) s-au dezvoltat pe o traiectorie ascendentă pe parcursul ultimilor trei ani. Preluarea puterii de către Alianța pentru Integrare Europeană a dat un nou suflu vectorului principal al politicii externe al Republicii Moldova și anume integrarea europeană și aprofundarea relațiilor cu Uniunea Europeană, atât bilateral cât și multilateral prin intermediul inițiativelor regionale, în special Parteneriatul Estic. Însăși Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova: „Integrarea Europeană: Libertate, Democrație, Bunăstare” perioada 2011-2014 stipulează în mod expres drept scop primordial crearea unui nivel înalt de bunăstare a cetățenilor Republicii Moldova, precum și realizarea altor transformări importante în societate, care, în totalitatea lor, ar accelera integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
Progresul relațiilor dintre Republica Moldova și UE se datorează în mare parte și susținerii politice de care are parte Moldova din partea partenerilor europeni. O serie de state membre ale UE au declarat ferm deschiderea lor pentru susținerea parcursului european al Republicii Moldova atât timp cât aceasta din urmă se identifică cu principiile și standardele structurii europene. Vizita Cancelarului german, Angela Merkel la Chișinău, precum și vizitele oficialilor europeni de rang înalt denotă încrederea pe care aceștia o oferă Guvernului de la Chișinău, în speranța unor evoluții pozitive și menținerea cursului european de dezvoltare democratică, precum și implementarea cu succes a proceselor de reforme. Sprijinul Germaniei acordat Guvernului Republicii Moldova atât politic cât și practic (cooperare sectorială, dezvoltarea societății civile și expertizei independente) reprezintă un avantaj considerabil favorizând un mediu propice de valorificare a bunelor practici europene. Nu mai puțin important este interesul și suportul acordat în vederea soluționării pașnice a conflictului transnistrean respectând principiul suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, luând în considerare faptul că prezentul conflict reprezintă un impediment al parcursului european al Republicii Moldova precum și un focar de instabilitate în Europa.
Un partener de încredere pe calea integrării europene este și România, care contribuie intens la apropierea Republicii Moldova de modelul european de integrare. Drept urmare a mai multor acțiuni întreprinse de ambele state, în iulie 2012 a avut loc prima reuniune a Comisiei Mixte Interguvernamentale pentru Integrare Europeană Republica Moldova-România. În cadrul reuniunii părțile au discutat atât evoluțiile notabile înregistrate în dialogul Republica Moldova-UE, cât și perspectivele extinderii și aprofundării cooperării bilaterale în domeniu. Rolul activ al României de susținere a procesului de extindere a UE și sprijinirea constantă a parcursului european al Republicii Moldova, a fost exprimat și prin co-organizarea și co-prezidarea celei de-a 6 reuniuni a Grupului pentru Acțiunea Europeană a Republicii Moldova din 25 iunie 2012, ce constituie o platformă eficientă de dialog cu privire la avansarea relațiilor dintre UE și Republica Moldova. Amintim că parteneriatul strategic dintre Republica Moldova și România are la bază Declarația comună privind instituirea unui parteneriat strategic între România și Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova din 27 aprilie 2010.
Context General
Dialogul politic dintre Republica Moldova și UE a trecut la o etapă superioară odată cu începerea negocierilor privind Acordul de Asociere, document ce vine să înlocuiască precedentul Acord de Parteneriat și Cooperare. Acordul de Asociere este cel mai important element al cadrului juridic al dialogului Republica Moldova – UE instituit prin Parteneriatul Estic. Progresele Republicii Moldova au fost apreciate periodic prin intermediul discursurilor oficialilor europeni precum și prin adoptarea diverselor rezoluții printre care menționăm Rezoluția privind negocierile Acordului de Asociere între Republica Moldova și UE din 15 septembrie 2011 adoptată de Parlamentul European. Importanța Rezoluției rezidă în faptul că deputații europeni fac referință directă la Articolul 49 al Tratatului UE în contextul angajamentului UE față de Republica Moldova precum și recomandă Consiliului, Comisiei și Serviciului European de Acțiune Externă să aplice în cadrul relațiilor cu Republica Moldova, principiul „mai mult pentru mai mult” și cel al diferențierii pe baza meritelor și a realizărilor individuale ale Republicii Moldova în decursul ultimilor ani. Până în prezent, în urma a 12 runde de negocieri au fost încheiate provizoriu majoritatea capitolelor Acordului de Asociere: Dialogul Politic și Reforme, Cooperare în domeniul Politicii Externe și de Securitate; Justiție, Libertate și Securitate; Contacte interumane; negocieri purtându-se în continuare pe blocul Cooperare economică și sectorială, componenta mediului.
Ca parte componentă a Acordului de Asociere a fost demarat dialogul cu UE privind instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) între Republica Moldova și UE. Acordul privind crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător presupune liberalizarea graduală a comerțului cu bunuri și servicii, reducerea taxelor vamale, barierelor tehnice și netarifare, abolirea restricțiilor cantitative și armonizarea legislației Republicii Moldova la cea a UE. Spre deosebire de regimul comercial actual, care este un regim unilateral acordat de UE pe un termen limitat, Acordul de Liber Schimb va fi un acord multilateral, încheiat pe o perioadă nelimitată, oferind beneficii la export mult mai mari și o previzibilitate pe termen lung pentru afaceri. Un element important în cadrul negocierilor privind crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător constituie prezența la negocieri a reprezentanților autorităților din regiunea transnistreană în calitate de observatori. În urma negocierilor purtate până în prezent s-a finalizat definitivarea textelor juridice ale Acordului, urmând a fi convenite anexele, ce prevăd examinarea ofertelor tarifare pentru circa 10 mii de poziții tarifare de bunuri și servicii. Obiectivul general al Republicii Moldova este de a încadra toate produsele din Nomenclatorul Mărfurilor a țării noastre în prevederile Acordului.
O prioritate de bază a Guvernului Republicii Moldova atât în ceia ce ține de politica internă cât și cea externă este dialogul cu UE privind liberalizarea regimului de vize. Autoritățile Republicii Moldova și-au pus drept scop îndeplinirea Planului de Acțiuni privind Liberalizarea Regimului de Vize cu UE până în 2013, acest deziderat fiind important nu doar pentru că ar oferi posibilitate cetățenilor Republicii Moldova să călătorească fără vize, dar și datorită faptului că planul presupune o serie de reforme în domeniul justiției, afacerilor interne și drepturile omului. Până în prezent Republica Moldova a realizat complet toate măsurile legislative din cadrul primei etape a Planului de Acțiuni privind Liberalizarea Regimului de Vize cu UE și așteaptă oficial trecerea la cea de a doua fază a dialogului pe vize ce ține mai mult de componenta practică și anume implementarea legislației.
Dinamizarea dialogului și cooperării sectoriale cu UE au contribuit la o majorare considerabilă a suportului acordat de UE în vederea consolidării democrației, a statului de drept, respectarea drepturilor omului, precum și promovarea reformelor economice și îmbunătățirea condițiilor de trai a populației. Uniunea Europeană acordă sprijin Republicii Moldova prin intermediul unor instrumente precum este: Instrumentul European de Vecinătate și Parteneriat, Parteneriatul Estic, Programele de cooperarea transfrontalieră (Programului Operațional Comun România – Ucraina – Republica Moldova 2007-2013; Programului Operațional Comun „Bazinul Mării Negre 2007-2013; Programului de Cooperare Transnațională Sud Estul Europei) și altele. Asistența acordată Republicii Moldova de către UE a crescut în mod substanțial de-a lungul anilor și a ajuns la aproximativ 70 milioane de euro, iar către 2013 va ajunge la 100 milioane de euro anual.
Parteneriatul Estic reprezintă unul din instrumentele cheie ale UE prin intermediul căruia se oferă asistență celor șase state partenere Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina precum și se creează un mediu de concurență datorită utilizării principiului „more for more”. Parteneriatul Estic are două dimensiuni: bilaterală (care vizează negocierea de Acorduri de Asociere și de Acorduri Cuprinzătoare de Liber – Schimb, precum și posibilitatea unui regim de călătorie liber de vize) și multilaterală (pe baza a patru platforme tematice „Democrație, bună guvernare și stabilitate”, „Integrare economică și convergență cu politicile comunitare”, „Securitate energetică” și „Contacte între persoane”). Până în prezent Republica Moldova este lider printre țările partenere luând în considerare progresele înregistrate în negocierea Acordului de Asociere si DCFTA, precum și implementarea planului de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize cu UE. Astfel, Republica Moldova rămâne a fi un participant activ și o posibilă poveste de succes care beneficiază din plin de pe urma principiului „mai mult pentru mai mult”.
Luând în considerare progresele înregistrate de Republica Moldova în dialogul cu Uniunea Europeană, ambele părți speră ca negocierile privind Acordul de Asociere să fie finalizate pană la viitorul Summit al Parteneriatului Estic din noiembrie 2013, la Vilnius.
Acordul de Asociere și DCFTA
Pe 12 ianuarie 2010, la Chișinău, UE și Republica Moldova au inițiat negocierile privind Acordul de Asociere, document ce vine să înlocuiască precedentul Acord de Parteneriat și Cooperare (intrat în vigoare în iulie 1998) și deschide o nouă etapă în relațiile de cooperare, în special prin consolidarea dialogului politic și aprofundarea cooperării sectoriale. Cu toate acestea, Acordul de Asociere nu prevede expres nici o formulă ce ar oferi Republicii Moldova perspectiva integrării europene sau oferirea statului de stat candidat.
În prezent Acordului de Asociere cu UE este în proces de negociere. După 12 runde de negocieri au fost încheiate provizoriu majoritatea capitolelor Acordului de Asociere: Dialogul Politic și Reforme, Cooperare în domeniul Politicii Externe și de Securitate; Justiție, Libertate și Securitate; Contacte interumane; negocieri purtându-se în continuare pe blocul Cooperare economică și sectorială, componenta mediului. Cea de-a 12-a rundă a negocierilor s-a desfășurat la 14 septembrie 2012 la Chișinău. În cadrul acesteia au continuat discuțiile asupra textului Acordului în vederea asigurării reflectării corespunzătoare a priorităților curente ale cooperării Republicii Moldova cu UE, dar și a asigurării flexibilității necesare în vederea extinderii acesteia către noi domenii ținând cont că finalitatea cooperării Republicii Moldova cu UE o constituie integrarea europeană. Părțile s-au axat în mod special asupra identificării structurilor instituționale care vor asigura implementarea prevederilor Acordului de Asociere, monitorizarea rezultatelor acestuia și implicit evaluarea progreselor realizate în vederea posibilei actualizări a Acordului. În rezultatul negocierilor au fost convenite prevederile instituționale ale Acordului de Asociere.
O componentă a Acordului de Asociere o reprezintă negocierile privind crearea Zonei de Comerț Liber, Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA). Acordul de Liber Schimb va fi un acord multilateral, încheiat pe o perioadă nelimitată, oferind beneficii la export mult mai mari și o previzibilitate pe termen lung pentru afaceri. De asemenea, acesta presupune o serie de beneficii precum: liberalizarea graduală a comerțului cu bunuri și servicii, reducerea taxelor vamale, barierelor tehnice și netarifare, abolirea restricțiilor cantitative și armonizarea legislației Republicii Moldova la cea a UE. Stabilirea unei Zone de Comerț Liber Aprofundat și Cuprinzător cu UE este o prioritate absolută pentru Republica Moldova, aceasta datorită faptului că odată realizate angajamente pe plan național, DCFTA va constitui nu doar la atragerea investitorilor străini în Republica Moldova, dar și la lansarea pe piața comunitară a producătorilor naționali. Conform studiului efectuat de către Uniunea Europeană, Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Comprehensiv RM-UE va impulsiona exporturile moldovenești cu 16% iar PIB-ul țării va spori cu 5,6%.
Lansarea negocierilor privind DCFTA a fost condiționată de îndeplinirea anumitor recomandări cheie ale Comisiei Europene pe domenii specifice. Astfel, a fost elaborat Planul de Acțiuni cu privire la eliminarea Barierelor comerciale non-tarifare, cadrul legal urmând să fie ajustat până la sfârșitul anului 2013; a fost adoptată Strategia Securității Alimentare, coordonată cu Comisia Europeană și include un program operațional de implementare până la 2015. De asemenea, Comisia a înaintat și o serie de recomandări ce țin de cadrul legislativ în domeniul concurenței, serviciilor comerciale precum și prevederi ce ar contribui la înlăturarea barierelor tehnice în domeniul comerțului. Drept urmare au fost elaborate:
Proiectul de lege privind Protecția Concurenței
Proiectul de lege privind Ajutorul de Stat
Proiectul de lege privind modificarea unor acte legislative, inclusiv legii privind Banca Națională a Moldovei;
Proiectul de lege privind modificarea legii privind standardizarea nr. 590-XIII
Proiectul de lege privind activitatea de acreditarea si evaluare a conformității
Proiectul de lege privind modificarea si completarea Legii privind Metrologia nr. 647-XIII
Până în prezent au avut loc 3 runde de negocieri privind crearea Zonei de Comerț Liber Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA). Pe data 11-13 septembrie 2012, la Chișinău s-a desfășurat cea de a treia rundă a negocieri. Negocierile s-au finalizat cu definitivarea textelor juridice ale Acordului, urmând a fi convenite anexele, ce prevăd examinarea ofertelor tarifare pentru circa 10 mii de poziții tarifare de bunuri și servicii. Obiectivul general al Republicii Moldova este de a încadra toate produsele din Nomenclatorul Mărfurilor Republicii Moldova în prevederile Acordului. În cadrul negocierilor purtate au fost efectuate primele oferte ”partea europeană venind cu una generoasă de instituire a taxei vamale zero la importul produselor industriale moldovenești în UE. Totodată, Republica Moldova și-a asumat responsabilitatea de a continua ajustarea cadrului legislativ, normativ și instituțional în domeniul administrării vamale, regulilor de origine, evaluării conformității produselor, concurență, proprietății intelectuale necesare în pregătirea economiei țării față de un regim liberalizat cu UE. Următoarea rundă de negocieri al Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Comprehensiv Republica Moldova – UE este programată pentru 20-24 noiembrie 2012, la Bruxelles.
Reprezentanții autorităților din regiunea transnistreană pot participa în cadrul negocierilor privind crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător în calitate de observatori. Deși reprezentanții autorităților din regiunea transnistreană sunt invitați la negocieri, aceștia nu întotdeauna sunt prezenți la masa de negocieri. Astfel, în urma celei de-a treia rundă de negocieri a DCFTA negociatorul șef al UE, Luc Devigne a menționat că: ”La moment Republica Moldova inclusiv și Transnistria, beneficiază de regimul preferențial unilateral cu UE, numit ATP. Dacă autoritățile transnistrene nu vor efectua ajustările necesare a cadrului sau regulatoriu la prevederile Acordului de Liber Schimb, atunci agenții economici din stânga Nistrului vor rămânea în afara Acordului. Pentru ei UE va aplica taxe vamale de 10% la textile și 17% la alte produse.
Conform calendarul convenit în cadrul vizitei Comisarului European pentru Comerț dlui Karel de Gucht la Chișinău, negocierile urmează a fi finalizate pană la viitorul Summit al Parteneriatului Estic din noiembrie 2013, la Vilnius. Acest deziderat a fost enunțat și de către Președintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso în cadrul reuniunii șefilor delegațiilor Uniunii Europene, menționând intenția UE de ași asuma un rol cât mai activ în susținerea statelor din vecinătate ce doresc să-și consolideze democrația și să-și deschidă economia acceptând standardele europene.
Progrese sunt înregistrate și la capitolul dialogului Politic RM-UE în domeniul Politicii de Securitate și Apărare Comună (PSAC). Acordul Cadru de Participarea a Republicii Moldova la misiunile UE de Gestionare a Crizelor în cadrul Politicii de Securitate și Apărare Comună este un domeniu nou de cooperare dintre Republica Moldova și UE. Stabilirea unui cadrul de participare a Republicii Moldova în PSAC a UE este o prioritate inclusă în cadrul Programului de activitate al Guvernului Republicii Moldova „Integrarea Europeană: Libertate, Democrație, Bunăstare” pentru anii 2011-2014, în conformitate cu Strategia securității naționale a Republicii Moldova și un angajament asumat în cadrul Acordului de Asociere dintre UE și Republica Moldova. Republica Moldova a finalizat negocierile asupra Acordului Cadru, fiind în așteptarea definitivării procedurilor juridice interne ale UE necesare pentru semnarea documentului. În paralel, Republica Moldova examinează posibilitatea participării la Misiunea UE de consolidare a capacităților maritime regionale în regiunea Cornului Africii EUCAP NESTOR.
Dialogul Republica Moldova – Uniunea Europeană privind liberalizarea regimului de vize
Pe 24 ianuarie 2011, Comisarul pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmström, a prezentat la Chișinău Planul de Acțiuni privind liberalizarea regimului de vize, document care a fost aprobat de statele membre ale UE pe 16 decembrie 2010. Planul de Acțiuni privind liberalizarea regimului de vize stabilește o nouă etapă în dialogul dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană în domeniul Justiției și Afacerilor Interne, în particular fiind vorba despre liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii Republicii Moldova ce doresc să călătorească în Uniunea Europeană.
În rezultatul discuțiilor și rapoartelor prezentate de către Republica Moldova, precum și conform practicii existente, Comisia Europeană a prezentat Termenii de Referință ai Dialogului pe vize. Acești Termeni de Referință au fost aprobați în mod formal în cadrul ședinței Consiliului de Cooperare Republica Moldova – UE din 15 iunie 2010, la Luxemburg. Unde, de asemenea, a fost decisă lansarea Dialogului Republica Moldova – UE în domeniul vizelor.
Termenii de Referință ai Dialogului includ următoarele 4 Blocuri tematice:
– Blocul 1: Securitatea documentelor, inclusiv pașapoarte biometrice;
– Blocul 2: Migrația ilegală, inclusiv readmisia;
– Blocul 3: Ordinea publică și securitatea;
– Blocul 4: Relații externe.
Planul de Acțiuni privind liberalizarea regimului de vize este constituit din 2 faze: 1 fază ține de armonizarea legislației și inițierea reformelor, iar faza a doua se referă nemijlocit la implementarea cadrului legal. Până în prezent, în domeniul dialogului Republica Moldova – UE privind liberalizarea regimului de vize, a fost finalizată implementarea condiționalităților fazei I a Planului de Acțiuni Republica Moldova – UE privind liberalizarea regimului de vize, în conformitate cu cel de-al III-lea Raport de Progres al Comisiei Europene. Astfel, au fost adoptate 42 de acte legislative printre care, cele mai sensibile s-au dovedit a fi Legea privind Egalitatea de Șanse și Reformarea Centrului Anticorupție. De asemenea, în urma implementării fazei I privind liberalizarea regimului de vize pot fi enumerate următoarele progrese:
Republica Moldova emite doar pașapoarte biometrice,
Sistemul de protecție a datelor cu caracter personal este securizat în conformitate cu standardele europene oferind posibilitatea folosirii semnăturii electronice,
A fost adoptată o nouă lege privind protecția datelor cu caracter personal în conformitate cu standardele europene. Aceasta a reprezentat una din condițiile cheie ce vizau începerea negocierilor privind Acordul operațional de cooperare (Operational Cooperation Agreement) cu EUROPOL și Acordul de cooperare cu EUROJUST,
Toate punctele de trecere a frontierei sunt dotate cu echipament ce poate verifica documentele biometrice,
A fost elaborat un plan de acțiuni privind implementarea Strategiei Managementului Integrat al Frontierei pentru perioada 2011-2013, care corespunde prevederilor Catalogului Schengen (Schengen Catalogue’s provisions). Aceasta a fost aprobată și a început activitatea cu asistența EUBAM,
A fost creată o nouă structură și anume Poliția de Frontieră a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova,
A fost elaborată Strategia națională în domeniul migrației și azilului precum și Planul de acțiuni,
Republica Moldova a semnat protocoale de readmisie cu țări precum: Austria, Estonia, Ungaria, Germania, Letonia, Lituania, România, Slovacia, Malta și Danemarca,
A fost construit un centru pentru cazarea temporară a străinilor,
A fost inițiată reforma Ministerului de Interne și reforma Ministerului Justiției,
Republica Moldova este semnatară la o mare parte din convențiile și instrumentele internaționale ale Națiunilor Unite și ale Consiliului Europei privind lupta împotriva terorismului,
Republica Moldova a întreprins toate măsurile necesare pentru a asigura și facilita libertatea de mișcare a cetățenilor Republicii Moldova și a tuturor străinilor sau apatrizilor, inclusiv amendarea cadrului legal privind procedura de înregistrare a străinilor și apatrizilor, acces eficient la documente de identitate pentru toți cetățenii Republicii Moldova, îmbunătățirea procedurii de primire și examinare a aplicațiilor pentru cetățenie,
Republica Moldova a adoptat un Plan de Acțiuni Național privind Drepturile Omului pentru perioada 2011-2014, a aprobat Planul de Acțiuni privind asistența oferită minorității Rome pentru perioada 2011-2015, a intensificat cooperarea cu societatea civilă și organizațiile internaționale privind garantarea drepturilor minorităților și sporirea toleranței etnice,
A fost adoptată Legea privind Egalitatea de Șanse și Reformarea Centrului Anticorupție.
În acest context, și în baza rezultatelor Evaluării Preliminare a impactului posibil al liberalizării viitoare a vizelor între Republica Moldova și Uniunea Europeană asupra migrației și securității, prezentat în august de Comisia Europeană, Guvernul moldovean este în așteptarea Deciziei oficiale a Consiliului UE de trecere la cea de-a II fază a Dialogului pe vize. Evaluarea Preliminară a impactului posibil al liberalizării viitoare a vizelor între Republica Moldova și Uniunea Europeană asupra migrației și securității este un document în general pozitiv, care confirmă faptul că după liberalizarea eventuală a regimului de vize cu UE pentru cetățeni moldoveni, situația în domeniul migrației și a securității nu se va schimba semnificativ și chiar ar putea să se îmbunătățească la anumite capitole. Totodată, trebuie menționat faptul că Republica Moldova a inițiat la nivel național implementarea condiționalităților fazei II.
Un pas important a fost realizat și referitor la Acordul de facilitare a regimului de vize recent amendat. Parlamentul va examina în primele sesiuni plenare din toamna acestui an pachetul de ratificare a Acordului de modificare a Acordului de facilitare a vizelor. Conform amendamentelor introduse, statele membre ale UE vor extinde facilitățile pentru obținerea vizelor de către cetățenii moldoveni, în special în ceea ce privește procedurile de solicitare a vizelor; lărgirea categoriilor de cetățeni care pot beneficia de scutiri de taxe; simplificarea procedurilor de eliberare a vizelor cu intrări multiple pe perioada de un an și respectiv de 5 ani pentru anumite categorii de cetățeni printre care reprezentanți ai societății civile, oameni de afaceri, studenți și cercetători.
În spiritul relațiilor avansate ale Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, s-a decis abolirea regimului de vize pentru deținători de pașapoarte de serviciu. Această decizie vine să faciliteze și mai mult dialogul autorităților Republicii Moldova cu cele ale statelor membre ale UE și totodată reprezintă un pas important spre realizarea obiectivul liberalizării regimului de vize pentru cetățenii Republicii Moldova.
Asistența UE pentru Republica Moldova (Instrumentul European de Vecinătate și Parteneriat (European Neighbourhood and Partnership Instrument))
Instrumentul European de Vecinătate și Parteneriat acoperă o serie largă de domenii luând în considerare cooperarea extinsă a Uniunii Europene cu statele partenere bazată pe politica Parteneriatului Estic și viitoarele relații contractuale. Programul Național Indicativ pentru perioada 2011-2013 stabilește trei priorități primordiale conform cărora este îndreptată asistența financiară și tehnică a UE. Acestea sunt: Buna guvernare, respectarea legii și libertățile fundamentale (Good governance, rule of law and fundamental freedoms) (include facilitarea negocierii și implementării noului acord UE-Moldova), Dezvoltarea socială și umană, (social and human development) Comerț și dezvoltare durabilă (trade and sustainable development) (include facilitarea negocierii și implementării DCFTA, dezvoltarea regionala și locală, domeniul energetic).
Conform Programul Național Indicativ pentru perioada 2011-2013 Republica Moldova urmează să primească 273.14 milioane de euro din partea Instrumentul European de Vecinătate și Parteneriat. Această sumă include 41.16 milioane de euro alocate prin intermediul Programului de Consolidare a Capacităților Instituționale al Parteneriatului Estic (Eastern Partnership Comprehensive Institution Building programme), program ce are drept scop consolidarea capacităților instituțiilor fundamentale care sunt direct implicate în negocierea și implementarea viitorului Acord de Asociere UE – Republica Moldova. Adițional, 6.98 de milioane de euro au fost rezervate pentru Politica de Coeziune (Cohesion Policy).
Parteneriatul Estic reprezintă unul din instrumentele cheie ale UE prin intermediul căruia se oferă asistență Republicii Moldova (dimensiunea bilaterala, multilaterală, inițiative emblematice). Sub umbrela Parteneriatului Estic, UE și partenerii săi intenționează să fortifice dimensiunea bilaterală și cea multilaterală facilitând astfel dezvoltarea de poziții și inițiative comune. Scopul principal al Parteneriatului Estic este de a crea condiții de accelerare a asocierii politice și integrării economice între UE și statele partenere din Estul Europei. În cadrul Parteneriatului Estic se abordează subiecte ce țin de tranziția spre un sistem democratic și economie de piață viabilă prin susținerea proceselor de reforme. Dialogul se poartă utilizând patru platforme tematice: democrația, buna guvernare și stabilitate; integrare economică și convergență cu politicile sectoriale ale UE; securitatea energetică; contactul între oameni. Astfel printre progresele realizate de Republica Moldova prin utilizarea cadrului oferit de Parteneriatul Estic pe dimensiunea bilaterală (adițional celor enunțate anterior) putem menționa:
Implementarea Parteneriatului de Mobilitate Republica Moldova – UE, implementarea proiectelor și inițiativelor în domeniul securității documentelor, a politicilor migraționale, combaterii migrației ilegale, contribuie nemijlocit la implementarea cerințelor înaintate de către UE în contextul liberalizării regimului de vize pentru Republica Moldova. Elaborarea profilului migrațional extins și inițiativa de evaluare a Parteneriatului de Mobilitate ca instrument a Abordării Globale a Migrației și Mobilității sunt considerate practici pilot care vor fi multiplicate celorlalte state care deja implementează Parteneriate de Mobilitate.
Aderarea Republicii Moldova la Comunitatea Energetică Europeană (mai 2010), ce presupune, în special, asumarea de către Republica Moldova a angajamentelor stipulate în Pachetul Energetic II și III. În 2011, Republica Moldova a deținut Președinția Comunității Energetice Europene.
Dezvoltarea regională, adițional la Memorandumul de înțelegere a fost semnat o declarație comună ce ține de dialogul privind politica regională. Recent, Comisiea
Europeană a introdus un nou instrument și anume Programe de dezvoltare regionale pilot care intenționează să finanțeze programe de scurtă durată ce vor contribui la fortificarea coeziunii sociale, economice și teritoriale a statelor partenere din Estul Europei, astfel
contribuind la procesul de integrare economică și convergență cu UE. Comisia Europeană a alocat Republicii Moldova pentru anul 2012 – 2 milioane de euro, iar pentru 2013 – 5 milioane de euro.
Până în prezent Republica Moldova este lider printre țările partenere luând în considerare progresele înregistrate în negocierea Acordului de Asociere si DCFTA, precum și implementarea planului de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize. Astfel, Republica Moldova rămâne a fi un participant activ și o posibilă poveste de succes care beneficiază din plin de pe urma principiului „mai mult pentru mai mult”. Pentru anul bugetar curent, prin intermediul Parteneriatului Estic, Republica Moldova va beneficia de asistență adițională în valoare de 28 milioane de euro.
Reglementarea conflictului Transnistrean, de asemenea, reprezintă una din prioritățile de bază ale politicii UE față de Republica Moldova luând în considerare statului de observator al UE în cadrul formatului de negocieri 5+2. 15% din suma alocată conform Programul Național Indicativ pentru perioada 2011-2013 este destinată susținerii reglementării conflictului Transnistrean și anume măsurilor de întărire a încrederii (confidence building measures CBMs). Este important de menționat că fondurile vor fi alocate acțiunilor întreprinse în cadrul implementării priorităților sectoriale ale măsurilor de întărire a încrederii, în special pentru includerea regiunii Transnistrene în aceste acțiuni. Suportul bugetar pentru regiunea Transnistreană este exclus, dar acesta poate fi asociat cu operațiuni de suport bugetar sub forma măsurilor de întărire a încrederii, în timp ce se respectă pe deplin suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova.
CAPITOLUL II
CARACTERISTICA GENERALĂ A SC VLADOVLAD SRL
2.1 Istoricul întreprinderii
Compania SC Vladovlad SRL este o societate cu scop lucrativ și răspundere limitată( este o formă legală de companie, o anumită persoană juridică, care are răspundere limitată în fața legii și față de proprietarii acesteia)[1, p.104].
Întreprinderea a fost înființată în 2002 de către Kabanov Vladimir, care la momentul dat ocupă postul de director general al firmei. Firma este specializată în producția mierii naturale de albini și a deserturilor din miere, prezentate sub marca «Vladov».
Pașii fondării întreprinderii au constituit:
A se constitui Societatea „Vladovlad SRL„
Denumirea completă a Societății : Societatea comercială „Vladovlad” SRL
Sediul și adresa juridică : Republica Moldova, mun. Chișinău, str. Alba Iulia 4, ap. 55.
Înregistrarea de stat a societății este important în procesul constituirii societății comerciale, deoarece odată cu înregistrarea societății se dobîndește personalitatea juridică și devine subiect de drept. Întreprinderea este înregistrată la Camera Înregistrării de Stat pe lângă Ministerului Tehnologiilor Informaționale și Comunicațiilor, cu nr. 1002600004203 din 20.09.2002, conform Legii nr.135/2007[2].
Societatea a fost creată cu scopul de a desfășura activitatea de antreprenoriat ce presupune producerea și comercializarea bunurilor, mai exact produselor din miere de albini. Pentru a realiza aceste obiective, dupa inființarea afacerii, întreprinderea a procurat utilajele de producție și ambalare a produselor finite. De asemenea, aceasta a procurat imobile în or.Ialoveni, unde a stabilit central de producție și depozitare a produselor finite. Depozitul are capacități de stocare în volum de 430 m3, ceea ce permite stocarea de produse de miere în volumuri aproximativ de 22,3 tone de producție finită.
După 2 ani de desfășurare a activității respective, firma hotărăște să apeleze la credite bancare, pentru a-și extinde afacerea. După semnarea contractelor de exportare a producției finite în SUA în anul 2010, cu firma Mamtakim Inc, SC Vladovlad SRL, hotărăște să ia un credit bancar în valoare de 1 mln lei pentru a satisface cererea noilor clienți cu privire la volumul de export al producției.
În present, SC Vladovlad și-a extins baza de clientelă, ponderea prioritară revenind firmelor americane, canadiene și unor firme europene, în special cele grecești, germane.
Scopurile și genurile de activitate.
Scopul înființării înterprinderii este desfășurarea activității de producere (comercializare) de mărfuri și obținerea veniturilor în baza acestei activități.
Genurile principale de activitate ale înterprinderii sunt:
– Comerțul în angro al produselor de miere de albini.
Specialiștii companiei acordă o atenție deosebită întregului proces de producție. Controlul calității se desfășoară în laboratoare moderne și cuprinde toate etapele de producție: de la materia primă până la produsul finit, rapoartele de încercări fiind întocmite de către Centrul Național de Acreditare.
Producția companiei Vladovlad se fabrică din produse naturale și pur ecologice. Personalul companiei depune eforturi enorme pentru a oferi consumatorilor produse cu proprietăți naturale unice de cea mai înaltă calitate. Mierea și deserturile din miere «Vladov» sunt orientate spre cumpărătorii care disting produsele de calitate cu beneficii pentru sănătate.
Gamă largă de produse “Vladov” permite să găsiți acel produs care va satisface fiecare client și va oferi un gust unic și delicios. Folosirea materiei prime autohtone și dezvoltarea propriilor tehnologii permit oferirea pe piață a unei producții ce depășește standardele internaționale și concurează cu succes cu produsele analoage ale altor producători.
Gama de producție “Vladov” :
Miere Classic Collection– 35%
Miere Premium – 20%
Deserturi din miere– 20%
Miere porționată – 15%
Linia “Бабyшкин Mёд” – 10%
2.2 Forma organizatorico-juridică a întreprinderii
Societatea este cu răspundere limitată cu asociat unic (Kabanov Vladimir), este persoană juridică ce cuprinde reguli de organizare și funcționare atît de la societățile de persoane, cît și de la societățile de capital.
Organele întreprinderii sunt:
Deoarece societatea are doar un singur asociat, Adunarea Generală a Asociaților nu există, toate atribuțiile acesteia revenind acestui asociat unic, Kabanov Vladimir. Din aceste atribuții fac parte:
Modificarea și completarea actului de constituire, inclusiv adptarea lui într-o nouă redacție
Modificarea cuantumului capitalului social
Aprobarea dării de seamă anuale și a bilanțului anual, repartizarea beneficiilor
Adoptarea hotărîrii cu privire la reorganizarea, lichidarea societății, precum și aprobarea planului de reorganizare, numirea lichidatorlui li aprobarea bilanțului de lichidare.
Admininistratorii societății. Firma este administrată de către organul executiv, care în cazul dat este unipersonal- directorul general. În competența organului executiv intră următoarele atribuții:
Organizarea activității societății
Ținerea lucrărilor de secretariat și a evidenței contabile
Angajarea lucrătorilor și eliberarea lor din funcții
Încheierea tranzacțiilor în numele societății
Deoarece comisia de cenzori este absentă, atribuțiile acesteia sunt delegate companiei de audit, în baza hotărîrii directorului general.
Posibilități de încetare a societății
Reorganizarea este o operațiune juridică complexă de transmitere a drepturilor și obligațiilor prin succesiune de la o persoană juridică existentă la o persoană juridică succesoare, care există sau care ia naștere prin reorganizare[3, p.312-313].
În conformitate cu prevederile Codului Civil art.69-85 și art.80 al Legii nr.135/2007, societatea se poate reorganiza prin fuziune, dezmembrare sau transformare.
Ca efect al reorganizării, are loc dizolvarea unor persoane juridice, constituirea unor alte persoane juridice, fie dizolvarea și constituirea care se produc concomitent. Procesul de reorganizare cuprinde, cel puțin, 2 persoane juridice și produce efecte creatoare, modificatoare ori de încetare a lor.
Dizolvarea este o operațiune juridică, prin care societatea pune capăt activității sale de întreprinzător, fiind private de dreptul încheierii a noi acte juridice ce țin de obiectul activității. Societatea se dizolvă în temeiurile stabilite de Codul Civil art.86/87. De la data înregistrării hotărîrii de dizolvare și pînă la data radierii sale din Registrul de Stat, societatea se află în proces de lichidare, care se desfășoară cu respectarea dispozițiilor art.89/96, 98/99 al Codului Civil. Principalul efect, obligatoriu și direct, al dizolvării este lichidarea.
2.3 Mediul afacerii a întreprinderii
Micromediul firmei sau mediul apropriat cuprinde totalitatea componentelor mediului extern cu care intreprinderea intra in relatii permanente pentru implinirea obiectivelor de marketing. micrometrul extern este format din clienti, furnizori, intermediari, concurenti si public.
Furnizorii sunt considerați: firme, organizații, instituții care asigură resursele materiale – materii prime, materiale, energie, echipamente, și serviciile – consultanță, financiare, de publicitate, necesare desfășurării activității firmei.
Principalii furnizori ai SC Vladovlad SRL sunt:
Personae fizice(fermieri)- material primă(mierea de albini)
APA-CANAL SA Chișinău- servicii de aprovizionare cu apă, de canalizare și de preepurare a apelor uzate
ICS RED UNION FENOSA- aprovizionare cu energie electric
BC Victoriabank SA fil. Nr.11- servicii de încasare
Clienții desemnează totalitatea persoanelor fizice și juridice (agenții economici privați precum și firmele sau instituțiile din sectorul administrației publice) cărora le sunt destinate sau adresate produsele și serviciile furnizate de alte firme sau persoane fizice. Clienții reprezintă cea mai importantă componentă a micromediului extern. În prezent compania «Vladovlad» este cel mai mare furnizor de miere, nu numai pe teritoriul Republicii Moldova, dar și pe piețele internaționale ale SUA, Canada, Germania, Belorusia și Rusia.
Principalii clienți ai SC Vladovlad SRL sunt:
Mamtakim Inc., SUA-30%
Royal Seafood Baza Inc., SUA
GM Natural Products Inc., SUA
Hyson USA Inc., SUA
Proiectul “Dulce Plai”, Academia Dekeyser & Friends, Germania
Intermediarii sunt firme, organizații care ajută firma să distribuie, să vândă și să promoveze produsele.
Principalii intermediari a SC Vladovlad SRL sunt:
SRL Proruc-Trans- servicii de transport a mărfurilor
Concurența, drept concept, reprezintă ansamblul agenților economici și al personelor fizice care oferă, la modul general, aceleași produse sau servicii unor segmente de populație care sunt clienți comuni acestora.
Principalii concurenți a SC Vladovlad SRL sunt:
Alba Miere SRL
Albiăria SRL
Bienenhaus SRL
Leon Flor SRL
2.4Actele juridice de reglementare
Întreprinderea este luată la evidență fiscală,statistică,medicala și socială.
SC Vladovlad SRL. IDNO 1002600004203 este luata la evidență :
Fiscală
-de catre Inspectoratul Fiscal de Stat IFS mun. Chisinau of, Centru amplasat 2012,Chișinau, str.Mitropolit Varlaam,65.
În corespundere cu art.8 din titlul 1 al Codului fiscal contribuabilul este obligat să întocmească și să prezinte organelor fiscale dările de seamă fiscale(declarațiile fiscale,calcule și alte documente), prevăzute de legislație precum și să achite la timp și integral la buget și în fondurile extrabugetare sumele calculate ale impozitelor, taxelor și altor plăți,asigurînd exactitatea și veridicitatea sumelor calculate.
Statistică
-de către Biroul de Statistică.
Conform legii cu privire la statistica oficiala nr.412-XV din06.12.2004,organele statististice oficiale au dreptul să obțină, iar persoanele fizice și juridice,indiferent de forma de proprietate sunt obligate să prezinte organelor statistice date veridice și complete în modul stabilit de acestea Biroul de Statistică a Republicii Moldova asigură confidențialitatea datelor statistice individuale și utilizarea lor numai în scopuri statistice.
Medicală
-la Compania Națională de Asigurări în Medicină, amplasată în mun. Chișinău, bd.Renașterii nr.12.
Întreprinderea trebuie să prezinte trimestrial,pina la data de 10 a lunii următoare trimestrului de gestiune, raportul privind calcularea și transferul primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală inspectoratelor fiscale de stat teritoriale indiferent de transferurile care au fost efectuate la contul CNAM
Socială
-la Casa Națională de Asigurări Sociale
Întreprinderea este responsabilă pentru prezentarea structurilor teritoriale a Casei Naționale de Asigurări Sociale din unitatea administrativ-teritorială pe raza căruia este înregistrat,darea de seamă privind calcularea, utilizarea și transferarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii,de asemenea trebuie să transfere în marimea cuvenită în modul și în termenul stabilit,contribuțiile de asigurări sociale de stat, aferente salariilor calculate și altor recompense, să prezinte documentele ce țin de implementarea evidenței individuale-REV(1,2,5,5a,9).
Actele normative și legislative ce reglementează activitatea întreprinderii sunt : Actul de constituire a Societății Comerciale Vladovlad SRL, Codul Muncii, Licența care reprezintă un document care validează posibilitatea de desfășurare a afacerii date, Legea Republicii Moldova Nr412-XV din9.12.2004 « Cu privire la statistica oficială » în baza căreia întreprinderea este obligată să dea darea de seamă a datelor statistice.
În baza celor expuse în acest capitol, concluzionez că fondatorul a ales una dintre cele mai răspîndite forme organizatorico-juridice din Republica Moldova, din considerente că această formă despunde un grad de comoditate sporit, cum ar fi înregistrarea facilă și prezența puținelor formalități în procesul de lucru, posibilitatea fondării firmei de către o singură persoană, suma minimă cerută de lege , ce trebuie depusă în capitalul social pentru începerea activității este de 5400 lei. Înregistrarea afacerii i-a permis fondatorului să înregistreze profituri,chiar dacă pentru extinderea afacerii a fost necesară apelarea la creditele bancare, firma continuă sa înregistreze o balanță pozitivă a profiturilor.
Referitor la micromediul afacerii, de asemenea, se constată o tendință de extindere a bazei de clientelă, în special a celei europene. Chiar dacă SC Vladovlad SRL este cel mai mare furnizor de miere de albini din Moldova, nu doar pe piața internă, ci și cea externă, oricum aceasta se confruntă cu o concurență sporită, dat fiind faptul că cota de ocupare a pieților de desfacere a firmelor concurențiale se mărește, ceea ce ar putea reprezenta un pericol pentru viitorul firmei.
2.2Analiza economico-financiară a firmei
Analiza diagnostic reprezintă mijlocul prin care SC Vladovlad SRL poate să-și identifice propriile puteri și slăbiciuni, în raport cu mijloacele de care dispune, precum și oportunitățile ivite și amenințările la adresa ei. Astfel, conducerea firmei dobîndește posibilitatea de a găsi soluții de rezolvare a problemelor sau optimizare a dezvoltării activității ei.
Diagnosticul financiar este un rezultat al unui proces de evaluare a potențialului financiar al firmei și exprimă starea sa de sănătate economic-financiară. Diagnosticarea financiară se efectuează in baza datelor de evidență contabilă și cele cu character financiar, în mod deosebit elementele structurii bilanțului și cele ale raportului de profit și pierdere.
Analiza financiară are ca scop de bază identificarea punctelor tari și a celor slabe ale gestiunii financiare în vederea fundamentării noii strategii de menținere și dezvoltare a viitorului firmei.
2.2.1 Analiza potențialului tehnico-economic
Tab. 2.1 Analiza pe verticală a Activelor întreprinderii lei
Sursa: elaborate de autor în baza rapoartele financiare ale pentru anii 2009-2012
Din datele obținute în tabelele 2.1 constatăm, că în perioada 2009-2010 în dinamica activelor se observă o majorare în valoare de 2 083 695 lei, ceea ce înseamnă că în 2010 Activele totale înregistrau o valoare de 4 259 000 lei, comparativ cu cea de 2 175 305 lei din 2009. La această majorare a contribuit cu un efect pozitiv majorarea AC cu 2 089 181 lei în 2010 față de 2009.
O influență pozitivă preponderentă asupra majorării AC a avut-o creșterea valorii CTS cu 1 057 512 lei în 2010 față de 2009, astfel, în 2010 CTS înregistreaza valori de 1 325 794 lei față de cele de 268 282 lei din 2009. O altă influență pozitivă asupra majorării valorii AC a avut-o creșterea SMM cu 846 140 lei în 2010 față de 2009, astfel în 2010 SMM înregistrează valori de 2 638 168 lei față de cele de 1 792 028 din 2009( creșterea cu peste 50%, datorată anulării comenzii de catre Mamtakim Inc. la data de 17 noiembrie 2010, ceea ce presupune nu doar stocarea produsului finit, ci și a materialelor necesare ambalării acestuia).
O alta influență pozitivă, a avut-o majorarea MB cu 185 912 lei în 2010 față de 2009, o influență negativă,deși mai putin semnificativă, a avut-o diminuarea Altor AC în 2010 cu 383 lei față de 2009. Deoarece în 2010 și 2009 ITS înregistrează valori nule, acestea nu au nici o influență asupra modificării valorilor AC pe parcursul perioadei 2009-2010.
Pentru această perioadă, evidențiem faptul, că diminuarea ATL cu 5 486 lei a avut un efect negativ asupra modificării în dinamică a Activelor totale. Această diminuare, la rîndul său, a fost influențată negativ de micșorarea valorii AMTL cu 6 310 lei în 2010 față de 2009 și pozitiv de majorarea valorii ANTL cu 824 lei și 0.01pp în 2010 față de 2009.
Din datele obținute din tabelul de mai sus, deasemeni, putem constata, că în perioada 2010-2011 în dinamica activelor se observă o majorare în valoare de 80 861 lei, ceea ce înseamna că în 2011 Activele totale înregistrau o valoare de 4 339 861 lei, comparativ cu cea de 4259 000 lei din 2010. La această majorare a contribuit cu un efect negativ diminuarea AC cu 540 579 lei în 2011 față de 2010. Astfel în 2011 AC dețin o valoare de 3 633 360 lei față de cea de 4 173 939 lei din 2010.
O influență negativă preponderentă asupra micșorării AC a avut-o diminuarea valorii CTS cu 483 161 lei în 2011 față de 2010. O altă influență negativă asupra micșorării valorii AC a avut-o diminuarea MB cu 154 089 lei în 2011 față de 2010, astfel în 2011 MB înregistrează valori de 53 277 lei față de cele de 207 366 lei din 2010.
O influență pozitivă, a avut-o majorarea SMM cu 94 001 lei în 2011 fata de 2010, o alta influență pozitivă,deși mai puțin semnificativă, a avut-o și cresterea Altor AC în 2011 cu 2 670 lei față de 2010. Deoarece în 2010 și 2011 ITS înregistrează valori nule, acestea nu au nici o influență asupra modificării valorilor AC pe parcursul perioadei 2010-2011.
O influență pozitivă asupra modificării Activelor totale în perioada 2010-2011 o are majorarea în dinamica a ATL cu 621 440 lei în 2011 față de 2010, astfel în 2011 acestea înregistrează o valoare de 706 501 lei față de cea de 85 061 lei din 2010. Asupra modificării valorii acestora o influență pozitivă a avut-o majorarea în dinamică a AMTL cu 621 572 lei(datorată procurării unui nou utilaj ethnic de ambalare a produsului finit), întrucît în 2011 acestea înregistrează valori de 705 613 lei față de cele de 84 041 lei din 2010. O influență negativă a avut-o micșorarea indicatorului ANTL cu 132 lei în 2011 față de 2010. Deoarece AFTL și Alte ATL pentru perioada 2010-2011 înregistrează valori nule, acestea nu au nici o influență asupra modificării valorii ATL în această perioadă.
Pentru perioada 2011-2012 putem constata, că în dinamica Activelor Totale a întreprinderii se observă o majorare în valoare de 365 503 lei, astfel în 2012 Activele Totale înregistrează valoarea de 4 705 364 lei față de cea de 4 339 861 lei din 2011.
Asupra modificării valorilor Activelor Totale pentru această perioadă a influențat pozitiv majorarea AC cu 543 913 lei si 5.06pp în 2012 față de 2011, astfel încît în 2012 acestea înregistrează valori de 4 177 273 lei si față de 3 633 360 lei și din 2011.
Asupra majorării AC în perioada 2011-2012, o influență pozitivă majoritară a avut-o creșterea MB cu 530 222 lei în 2012 față de 2011(datorată achitării unei comenzi mai mari de către Dufremol SRL), astfel în 2012 acestea au o valoare de 583 499 lei față de cea de 53 277 lei din 2011.
O alta influenta pozitivă a avut-o creșterea în dinamică a CTS cu 196 927 lei în 2012 față de 2011, astfel încît în 2012 acestea au o valoare de 1 039 560 lei față de cea de 842 633 lei din 2011. O alta influență pozitivă a avut-o și majorarea altor AC cu 16 717 lei în 2012 față de 2011. O influență negativă, mai puțin importantă a avut-o diminuarea SMM cu 199 953 lei în 2012 față de 2011. Deoarece pentru perioada analizată 2011-2012 ITS înregistrează valori nule, acestea nu au nici o influență asupra modificării AC în această perioadă.
O influență negativă asupra modificarii Activelor Totale în perioada 2011-2012 a avut-o diminuarea în dinamică a ATL cu 178 410 lei în 2012 față de 2011, întrucît în 2012 acestea înregistrează valori de 528 091 lei față de cele de 706 501 lei din 2011. O influență negativă asupra acestei modificări a avut-o diminuarea în dinamică a AMTL cu 178 278 lei în 2012 față de 2011(datorată vinderii utilajului vechi), astfel în 2012 AMTL înregistrează valori de 27 335 lei față de cele de 705 613 lei din 2011. O alta influență negativă, deși minoră, a avut-o diminuarea ANTL cu 132 lei în 2012 față de 2011. Deoarece pentru perioada 2011-2012 AFTL și Alte ATL înregistrează valori nule, acestea nu au nici o influență asupra modificării ATL în această perioadă.
În concluzie, putem constata, că în dinamica activelor pentru perioada analizată 2009-2012 se atestă o dinamică ascendentă a valorilor acestora.
Fig 2.1 Evoluția activelor SC Vladovlad SRL 2009-2013[anexa1, p.1]
Sursa: Elaborat de autor în baza rapoartelor financiare
Analizînd figura 2.1 putem constata că în evoluția ponderilor în Active totale a ATL și AC nu se observă o dinamică stabilă de creștere sau descreștere a cestora. De asemeni se observă că ritmurile de creștere a ponderilor ATL și AC nu coincid, acestea formează o curbă în formă de zig-zag.
Tab. 2.2 Analiza pe verticală a Pasivului întreprinderii lei
Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor financiare pentru anii 2009-2012
În baza datelor obținute în tabelele 2.2 constatăm, că pentru perioada 2009-2010 întreprinderea înregistrează o majorare a valorii pasivului cu 2 083 695 lei, ceea ce înseamnă că în 2010 acesta ia valori de 4 259 000 lei comparativ cu cele de 2 175 305 lei din 2010. Această majorare se datorează în mare parte creșterii în dinamică a CP cu 1 278 391 lei în 2010 față de 2009(se datorează autofinanțării firmei din contul profitului nerepartizat din perioada de gestiune precedentă) și a avut un efect pozitiv asupra modificării valorii pasivului în această perioadă. o altă influență pozitivă a avut-o și majorarea DTL cu 950 000 lei(se datorează luării unui credit bancar) în 2010 față de 2009, ceea ce ănseamnă că în 2010 acesta ia valori de 1 696 918 lei față de cele de 418 527 lei din 2009. O influență negativă asupra modificării pasivului în perioada 2009-2010 a avut-o diminuarea valorilor DTS cu 144 696 lei și în 2010 față de 2009.
Pentru perioada 2010-2011, de asemeni, observăm o majorare în dinamica pasivului cu 80 861 lei în 2011 față de 2010, ceea ce înseamnă că în 2011 acesta ia valori de 4 339 861 lei față de cele de 4 259 000 lei din 2010. Asupra acestei majorări o influență pozitivă a avut-o majorarea CP cu 102 386 lei în 2011 față de 2010, ceea ce înseamnă că în 2011 acesta ia valori de 1 799 304 lei față de cele de 1 696 918 lei din 2010. O altă influență pozitivă a avut-o majorarea DTL cu 208 124 lei în 2011 față de 2010, ceea ce inseamnă că valorile acestora au crescut de la 1 400 001 lei în 2010 la 1 608 125 lei în 2011. DTS, însă, a avut o influență negativă asupra modificării pasivului prin intermediul diminuării valorii acestuia în această perioadă cu 229 649 lei, ceea ce înseamnă că în 2011 acestuia îi revin valori de 932 432 lei comparativ cu cele de 1 162 081 lei din 2010.
În baza datelor din tabele, pentru perioada 2011-2012, atestăm o creștere a valorii pasivului cu 365 503 lei. Această creștere se datorează, în mare parte, majorării CP cu 709 000 lei(se datorează autofinanțării din contul profitului nerepartizat din perioada de gestiune precedent) în 2012 față de 2011, astfel la finele perioadei analizate CP ocupă o pondere de 53.31 pp din totalul pasivului[anexa1, p.2], ceea ce se apreciază pozitiv pentru activitatea întreprinderii. O altă influență pozitivă asupra modificării valorilor pasivului în această perioadă a avut-o majorarea DTS cu 104 007 lei în 2012 față de 2011, ceea ce înseamnă că în 2012 acesta ia valori de 1 036 439 lei față de cele de 932 432 lei din 2011. O influență negativă asupa modificării pasivului în perioada 2011-2012 a avut-o diminuarea valorii DTL cu 447 504 lei (achitarea ratelor pentru stingerea creditelor bancare), ceea ce presupune că în 2012 acestora le revin valori de 1 160 621 lei față de cele de 1 608 125 lei din 2011.
În concluzie atestăm, că în dinamica pasivului se observă o creștere constantă pentru toată perioada 2009-2012 și dat fiind faptul că această creștere se datorează în mare parte creșterii CP, acest lucru se apreciază pozitiv pentru activitatea întreprinderii.
Fig 2.2 Evoluția pasivelor SC Vladovlad SRL 2009-2013[anexa1, p.2]
Sursa: Elaborat de autor în baza rapoartelor financiare
Analizînd figura 2.2 observăm o tendință constantă de creștere a ponderii capitalului propriu în totalul pasivului, ceea cese apreciază pozitiv pentru activitatea întreprinderii.
În dinamica ponderilor DTS în totalul pasivului, se observă o tendință de descreștere pentru perioada 2009-2011, pentru perioada 2011-2012, se înregistrează o tendință de creștere de 0,55%. Ce ține de evoluția ponderilor DTL în totalul pasivului, pentru perioada 2009-2011, se observă o tendință de creștere, pe cînd, pentru perioada 2011-2012 se observă o diminuare în valoare de 22,00%.
2.2.2 Analiza indicatorilor ai rezultatelor economico – financiare
Principalul obiectiv al întreprinderilor este de a obține rezultate financiare pozitive. În decursul activității este necesar a măsurarea rezultatelor activităților desfășurate, prin aprecierea nivelului de dezvoltare a întreprinderii, a modului în care sunt utilizate resursele economice și financiare de care dispune. În general,se consideră că o activitate este eficientă dacă producția se obține la costuri reduse, sauatunci când încasările obținute din vânzarea rezultatelor pe piață depășesc cheltuielile care s-au efectuat pentru obținerea acestora .
Tab. 2.3 Evoluția rezultatelor economico – financiare ale întreprinderii
Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor de profit și pierderi și rapoartelor financiare pentru anii 2009-2012
În baza tebelului 2.3 observăm, că pentru perioada 2009-2010 în dinamica PN se atestă o majorare cu 1 649 751 lei, ceea ce se apreciază pozitiv pentru activitatea întreprinderii și a fost influențat pozitiv de majorarea venitului din vânzăr cu 4 788 680 lei în 2010 față de 2009. O influență negativă a avut-o majorarea CV cu 3 396 097 lei în perioada 2009-2010.
Pentru perioada 2010-2011 în dinamica PN se observă o diminuare de 1 171 240 lei , ceea ce se apreciază negativ pentru activitatea întreprinderii și a fost influențat negativ de diminuarea VV cu 3 177 287 lei în 2011 față de 2010 și pozitiv de diminuarea CV cu 2 164 642 lei în 2011 față de 2010.
Pentru perioada 2011-2012, în dinamica PN, iarăși, se observă o majorare în valoare de 555 888 lei, ceea ce înseamnă că în 2012 acesta ia valori de 665 628 lei față de cele de 109 740 lei din 2011. O influență pozitivă asupra acestei majorări a avut-o creșterea în dinamică a indicatorului VV cu 4 094 963 lei. O influență negativă, însă, a avut-o majorarea CV cu 2 319 552 lei în 2012 față de 2011. O altă influență negativă a avut-o aplicarea impozitului pe venit în valoare de 12%.
Fig 2.3 Graficul evoluției rezultatelor economico – financiare ale SC Vladovlad SRL pentru perioada 2010-2012
Sursa: Elaborat de autor în baza rapoartelor financiare
Conform figurei 2.3 se observă că în evoluția profitului net nu se înregistrează o dinamică constantă
Tab. 2.4 Evoluția Cifrei de Afaceri lei
Sursa: Rapoartele de profit și pierderi pentru anii 2009-2012
În baza tebelelor 2.4 și 2.5 se constată, că pentru perioada 2009-2010 în dinamica Cifrei de Afaceri se observă o majorare de 4 021 459 lei, ceea ce se apreciază pozitiv pentru activitatea întreprinderii și a fost influențată pozitiv de majorarea VV cu 4 788 680 lei, majorarea RAF cu 490 805 lei și majorarea RAI cu 9 070 lei în perioada 2009-2010.
Pentru perioada 2010-2011, se constată o diminuare cu 3 121 692 lei a Cifrei de Afaceri, ceea ce înseamnă că în 2011 aceasta ia valori de 3 941 641 lei comparativ cu cele de 7 063 333 lei din 2010, acest lucru se apreciază negativ pentru activitatea întreprinderii și a fost influențat neegativ de diminuarea valorilor VV cu 4 094 958 lei și diminuarea RAI cu 9 850 lei în 2011 față de 2010. O influență pozitivă asupra modificării valorii Cifrei de Afaceri în această perioadă a avut-o creșterea valorii RAF cu 139 216 lei în 2011 față de 2010.
Pentru perioada 2011-2012, în dinamica evoluției Cifrei de Afaceri se observă o majorare de 4 021 459 lei, ceea ce se apreciază pozitiv pentru activitatea firmei și a fost influențat pozitiv de majorarea VV cu 4 094 958 lei și 0.96pp în 2012 față de 2011. O influență negativă asupra acestei modificări a avut-o diminuarea RAF cu 73 499 lei și 0.45pp în 2012 față de 2011. RAI în această perioadă are valori nule,deci nu are nici o influență asupra Cifrei de Afaceri.
Tab. 2.5 Evoluția ponderii elementelor Cifrei de Afaceri %
Sursa: elaborat de autor în baza Rapoartelor de profit și pierderi pentru anii 2009-2012
Deoarece Vop ia valori nule pentru toată perioada 2009-2012, acesta nu are nici o influență asupra dinamicii evoluției Cifrei de Afcaeri, care se constată a fi fară o dinamică constantă pentru perioada analizată.
Fig 2.4 Evoluția Cifrei de Afaceri a SC Vladovlad SRL pentru perioada 2010-2012
Sursa: Elaborat de autor în baza rapoartelor financiare
Analizînd figura 2.4 se observă că în evoluția Cifrei de Afaceri nu se observă o dinamică constant, ci că curba acesteia ia forma unui zig-zag.
Ratele de rentabilitate. Analiza rentabilității pe baza ratelor de rentabilitate
Evidențierea caracteristicilor economice și financiare ale firmelor precum și compararea performanțelor industrial și comerciale ale acestora se realizează cu ajutorul ratelor de rentabilitate. În general, ratele de rentabilitate se determină ca raport între efectele economice și financiare obținute și eforturile depuse pentru obținerea lor[ 4, p.188].
În funcție de elementele luate în calcul, teoria și practica economic operează cu mai multe rate de rentabilitate. Fiecare dintre acestea are o putere informațională proprie îndeplinind o funcție specific în activitatea practică de gestionare a capitalului
Tab. 2.6 Analiza rentabilității întreprinderii lei
Sursa: elaborate de autor în baza Rapoartelor financiare și Rapoartelor de Profit și Pierderi pentru anii 2009-2012
În baza tabelului 2.6 constatăm, că pentru anul 2009 ROA înregistrează valori negative de -17,92, ceea ce se apreciază negativ pentru activitatea firmei și indică că aceasta ducea pierderi de 368 771 lei. Observăm, că ROA depășește nivelul minim de 10% pentru anii 2010 și 2012, ceea ce se apreciază pozitiv pentru activitatea întreprinderii și înseamnă că în 2010 la 1 leu învestit în active,firmei îi revine 40,96 bani din PPGI și ,respectiv, 16,72 bani în 2012.
Pentru anul 2011 se observă că ROA nu ajunge la nivelul minim de 10%, avînd valori de 2,55%, ceea ce se apreciază negative și a fost influențat negative de diminuarea valorii PPGI cu 1 11 240 lei în 2011 față de 2010. În evoluția acestui indicator nu se observă o dinamică constantă.
În evoluția ROE de asemeni nu se observă o dinamică constant. Pentru 2009 aceasta ia valori negative, ce se apreciază negative și este influențată negative de pierderile înregistrate în PN în acest an. Pentru anii 2010 și 2012, acest indicator depașește nivelul minim de 15%, ceea ce se apreciază pozitiv pentru activitatea firmei și indică că la un leu din CP îi revine 121,11 bani din PN în 2010 și respective 30,90 bani în 2012. Pentru anul 2011, ROE înregistrează valori mai mici de nivelul minim, ceea ce se apreciază negative și indică că în acest an la un leu din CP îi revin 6,28 bani din PN, ceea ce a fost influențat negative de diminuarea în această perioadă a PN cu 1 171 240 lei.
Rentabilitatea activelor, ROA (%) – reflectă eficiența utilizării activelor angajate în activitatea întreprinderii, indiferent de sursele provenienței lor și este definită ca raport între rezultatul exercițiului înainte de deducerea sarcinilor financiare( respective dobînzi și impozite) și activele economice aferente exploatării[ 5, p.204]. Pentru a asigura o activitate normală, indicatorul trebuie să atingă un nivel nu mai mic de 10%.
Rentabilitatea activelor (r-tea economică) = *100%, în care:
PPGI – profit până la impozitare, TAmed – valoarea medie a activelor
Rentabilitatea financiară, ROE (%) – reflectă capacitatea întreprinderii de a utiliza capitalul propriu și se exprimă ca raport între rezultatul net și capitalul propriu[ Mărgulescu D. “Analiza economico-financiară a întreprinderii”, Ed. Tribuna Economică, București, 1994, p.205]. Pentru a desfășura o activitate normală, indicatorul trebuie să atingă un nivel nu mai mic de 15%.
Rentabilitatea financiară = *100%, în care:
PN – profit net; CPmed – valoarea medie a capitalului propriu.
Rentabilitatea comercială (vânzărilor) reflectă în ce măsură întreprinderea este capabilă să obțină profit din activitatea de desfacere. În condiții normale de activitate, mărimea acestui indicator trebuie să fie nu mai mică de 20%.
Rentabilitatea comercială = *100%, în care: PB – profit brut, VV – venituri din vânzări.
Fig 2.5 Analiza rentabilității întreprinderii
Sursa: Elaborat de autor în baza rapoartelor financiare
Analizînd figura 2.5 observăm că nici pentru un indicator al rentabilității nu se înregistrează o dinamică stabilă în evoluția acestora, iar curbele dinamicii formează figuri de zig-zag.
2.2.3 Analiza potențialului financiar
Lichiditatea, comensurează posibilitățile întreprinderii de a-și transforma activele în numerar, necesar acoperirii datoriilor pe termen scurt și se exprimă prin indicatorul rata lichidității.
Tab 2.7 Evoluția indicatorilor de lichiditate
Sursa: Elaborat de autor în baza Raopoartelor financiare pe anii 2009, 2010, 2011, 2012
În baza tabelului 2.7 constatăm,că valorile indicatorului Coeficientuluilichidității absolute nu se încadrează în limitele intervalului optim de 0,20-0,25 pentru toată perioada 2009-2012, ceea ce se apreciază negative pentru activitatea firmei. Pentru anii 2009,2010 și 2011 acesta ia valori de 0,02, 0,18 și respective de 0,06, ceea ce se află sub limita inferioară a intervalului optim și indică faptul că întreprinderea nu putea sa-și onoreze obligațiile pe termen scurt din contul MB în acești ani. Pentru anul 2012, firma înregistreză valori a Coeficientului lichidității absolute de 0,56, ceea ce depășește limitele intervalului optim și indică faptul că firma nu gestionează correct resursele financiare, acestea sunt imobilizate și nu sunt puse în circulație.
Analizînd evoluția indicatorului Coeficientului lichidității relative, de asemeni, observăm că pentru întreaga perioadă 2009-2012, acesta nu se încadrează în intervalul optim de 0,7-0,8, ceea ce se apreciază negative pentru activitatea firmei. Pentru anul 2009, acesta ia valori de 0,22, ceea ce se afla sub limita inferioară a intervalului optim și înseamnă că în acest an întreprinderea nu putea să-și onoreze obligațiile pe termen scurt din contul CTS, ITS și MB fără a fi nevoită să-și vînda stocurile de mărfuri și materiale. În anii 2010, 2011 și 2012, acest indicator ia valori de 1,32, 0,96 și respective 1,57, ceea ce întrece limitele intervalului optim,se apreciază negativ și înseamnă că în această perioadă firma nu gestiona corect resursele financiare, acestea fiind stocate în CTS și MB ci nu puse în circulație sau investite în active.
Analizînd evoluția indicatorului Coeficientului lichidității totale, de asemeni, observăm că valorile acestuia nu se încadrează în limitele intervalului optim de 2,0-2,5 pentru perioada analizată 2009-2012, ceea ce se apreciază negativ pentru activitatea firmei. În 2009 acestuia îi revine valoarea de 1,60, ceea ce se află sub limita inferioară a intervalului optim și indică faptul că firma nu putea să-și onoreze obligațiile pe termen scurt din contul activelor curente. Pentru anii 2010,2011 și 2012, acestui indicatori îi revin valori de 3,60, 3,90 și respective 4,03, care întrec limitele intervalului optim și indică faptul că resursele financiare a firmei sunt înghețate în active, preponderant în SMM. În evoluția acestui indicator se observă o dinamică ascendentă constant, însă aceasta este apreciată negative pentru activitatea firmei.
Coeficientul lichidității absolute (lichiditate de gradul I) reflectă în ce măsură întreprinderea este capabilă să-și onoreze imediat obligațiunile curente. Mărimea optimă este între 0,20 și 0,25. Aceasta înseamnă că la fiecare leu datorii pe termen scurt întreprinderea trebuie să dispună de 20-25 bani din contul MB.
Coeficientul lichidității absolute(lichiditate de gradul I) = , în care:
MB-mijloace bănești, DTS – datorii pe termen scurt
Coeficientul lichidității relative (intermediare) (lichiditate de gradul II) reflectă capacitatea întreprinderii de a-și achita datoriile pe termen scurt din contul MB, ITS si CTS , fără a fi obligata să-și vândă stocurile de mărfuri și materiale. În condiții favorabile acest indicator trebuie să tindă spre o mărime unitară între 0,7 – 0,8.
Coeficientul lichidității relative(lichiditate de gradul II) = , în care:
ITS-investitii pe termen scurt, CTS-creante pe termen scurt, DTS – datorii pe termen scurt, MB- mijloace banesti.
Coeficientul lichidității totale (curente) (lichiditate de gradul III) reflectă posibilitatea activelor curente, de care dispune întreprinderea, de a se transforma într-un termen scurt în lichidități necesare pentru a satisface obligațiile de plată exigibile.
Fig 2.6 Analiza indicatorilor lichidității firmei
Sursa: Elaborat de autor în baza rapoartelor financiare
Norma acestui indicator are o mărime supraunitară între 2,0 – 2,5. Totodată la intreprindere indicatorul dat înregistrează devieri esențiale.
Coeficientul lichidității totale (lichiditate de gradul III) = , în care:
AC – total active curente, DTS – datorii pe termen scurt.
Tab. 2.8 Evoluția creanțelor și datoriilor întreprinderii
Sursa: Elaborat de autor în baza Rapoartelor Financiare pe anii 2009, 2010, 2011, 2012
Din datele tabelului 2.8 constatăm, că pentru anii 2009 și 2011, raportul creanțe/obligații este subunitar, ceea ce atestă că întreprinderea nu a avut posibilitatea să-și acopere în întregime datoriile pe termen scurt din crențele pe care le avea de încasat. Pentru anii 2010 și 2012, însă, constatăm ca acest raport ia valori mai mari de 1, ceea ce înseamnă că firma putea să-și acopere datoriile pe termen scurt din contul creanțelor deținute.
Fig 2.7 Raportul CTS/DTS
Sursa: Elaborat de autor în baza rapoartelor financiare
Evoluția indicatorilor de solvabilitate
Solvabilitatea reflect capacitatea întreprinderii de a face față obligațiilor de plată îndeosebi din resurse proprii. Ea constituie un obiectiv prioritar al întreprinderii, care dorește să-și păstreze autonomia financiară și rezultă din echilibrul dintre fluxurile de încasări și fluxurile de plăți.
Tab. 2.9 Evoluția indicatorilor de solvabilitate
Sursa: Elaborat de autor în baza Rapoartelor Financiare pe anii 2009, 2010, 2011, 2012
În baza tabelului 2.9 observăm, că în anul 2009 valoarea indicatorului Solvabilității patrimoniale este de 0,19, ceea ce nu depășește nivelul minim de 0,3 și se apreciază negative pentru activitatea întreprinderii și înseamnă că firma nu poate face față obligațiilor de plată. Pentru perioadele 2010,2011 și 2012, acest indicator ia valori de 0,39, 0,41 și respective 0,53, ceea ce se apreciază pozitiv deoarece aceste valori depățesc nivelul minim de 0,3 și indică faptul că firma poate face față obligațiilor de plată din contul CP. În evoluția acestui indicator constatăm o dinamică ascendentă constantă.
Cît ține de indicatorul Solvabilității generale, în 2009 aceasta ia valori de 1,24, ceea ce se află sub nivelul minim de 1,5 și se apreciază negative pentru activitatea firmei și indică faptul că aceasta nu poate sa-și acopere financiar datoriile totale din contul activelor totale. Pentru anii 2010,2011 și 2012, acest indicator ia valori de 1,66, 1,71 și respectiv 2,14, ceea ce intrece nivelul minim de 1,5, se apreciază pozitiv pentru activitatea firmei și indică că activele totale ale acesteia pot asigura o acoperire financiară a datoriilor totale ale acesteia. În evoluția acestui indicator, de asemeni, observăm o dinamică ascendentă constantă.
Solvabilitatea patrimonială – reprezintă gradul în care unitățile patrimoniale pot face față obligațiilor de plată. Este considerată bună când rezultatul obținut depășește 30%, indicând ponderea surselor proprii în totalul pasivului.
Solvabilitatea patrimonială = în care: CP – capitaluri proprii; TP – total pasiv.
Solvabilitatea generală dimensionează proporția în care activele totale asigură acoperirea financiară a datoriilor totale.
Solvabilitatea generală = >1,5 în care: TA – total active, TD – total datorii.
Fig 2.8 Evoluția indicatorilor de solvabilitate a firmei
Sursa: Elaborat de autor în baza rapoartelor financiare
Analizînd figura 2.8 constatăm că în dinamica ambilor indicatori de solvabilitate se înregistrează o dinamică pozitivă constantă, ceea ce se apreciază pozitiv pentru activitatea întreprinderii.
Evoluția indicatorilor Ratei autonomiei financiare
Tab. 2.10 Evoluția indicatorilor Ratei autonomiei financiare
Sursa: Elaborat de autor in baza Raporatelor financiare pe anii 2009, 2010, 2011, 2012
În baza tabelului 2.3.4 constatăm că pentru întreaga perioadă 2009-2012, întreprinderea înregistrează o capacitate de îndatorare nesaturată, avînd în vedere că valorile RAF nu se aproprie de 1, astfel în 2009 aceasta ia valori de 0,19, în 2010 de 0,40, în 2011 de 0,41 și în 2012 de 0,53. Acest lucru se apreciază negativ pentru activitatea întreprinderii, chiar dacă în evoluția Ratei autonomiei financiare se observă o dinamică ascendentă constantă.
Rata autonomiei financiare – este stabilită ca raport între datoriile pe termen scurt, mediu si lung și capitalul propriu. Capacitatea de îndatorare a întreprinderii este considerată saturată atunci când rata autonomiei financiare se apropie de 1.
RAF= , unde RAF- Rata autonomiei financiare, CP- capital propriu, TD- total datorii
Fig 2.9 Evoluția RAO
Sursa: Elaborat de autor în baza rapoartelor financiare
Analizînd figura 2.9 putem constata că în evoluția ratei autonomiei financiare se înregistrează o dinamică ascendentă constantă.
În concluzie, menționăm situația economico- financiară a întreprinderii înregistrează o creștere constantă pînă în 2011, iar pentru perioada 2011-2012 aceasta înregistrează o ușoară descreștere, cauzată de reutilarea întreprinderii.
2.3ANALIZA MANAGEMENTULUI AFACERII
În Republica Moldova la etapa actuală există un număr considerabil de persoane care intenționează să practice activitatea de întreprinzător. Acest fapt este generat de necesitatea persoanelor de a-și asigura un trai decent. Ori activitatea de întreprinzător reprezintă un mijloc legal de acumulare a veniturilor și de asigurare a existenței materiale.
Inițierea unei afaceri trebuie să fie un act responsabil și bine chibzuit. Cel care intenționează să-și pornească propria afacere urmează să se concentreze nu doar asupra genului de activitate pe care-l va practica, dar și asupra formei juridice de organizare. Aceasta deoarece forma de organizare are o influență deosebit de importantă asupra dezvoltării ulterioare a afacerii. Asfel s-a întîmplat și în cazul întreprinderii studiate, SC Vladovlad SRL. La data de 3 octombrie 2007, Vladimir Kabanov înregistrează Societatea Comercială Vladovlad SRL la Camera Înregistrării de Stat , astfel dînd naștere unei noi celule antreprenoriale în lumea afacerilor autohtonă.
Structura organizatorică
Structura organizatorica reprezintă ansamblul persoanelor, al subdiviziunilor organizatorice și al relațiilor dintre acestea astfel constituite încât să asigure premisele organizatorice adecvate realizării obiectivelor prestabilite. Aceasta poate fi considerata drept scheletul întreprinderii sau „anatomia întreprinderii”
Este formată din doua părți distincte:
structura de conducere sau funcțională;
structura de producție sau operațională.
Structura de conducere (funcțională) reprezintă ansamblul membrilor de conducere și al compartimentelor (tehnice, economice și administrative), modul de constituire și grupare al acestora, precum și relațiile dintre ele, necesare desfășurării corespunzătoare a procesului managerial și de execuție.
Structura de producție (operațională) reprezintă ansamblul unităților de producție, control și cercetare (secții, ateliere, formații de lucru, locuri de muncă), mărimea și amplasarea lor pe teritoriul întreprinderii și legăturile ce se stabilesc între ele.
Elementele structurii organizatorice sunt:
1.Postul de muncă este cea mai simpla subdiviziune organizatorică și cuprinde totalitatea obiectivelor, sarcinilor, competențelor și responsabilităților care revin in mod permanent spre executare unui angajat.Obiectivul postului constituie o caracteristică sintetică, generală și se referă la utilitatea postului, rațiunea creării sale și la criteriile de evaluare a muncii personalului căruia ii este atribuit.
Fig 3.1 Triunghiul de aur al managementului
Sursa: Sursa: Elaborat de autor
Tab. 3.1 Exemplu de fișă a postului utilizată în cadrul firmei
Sursa: Elaborat de autor
2.Funcția constituie factorul de generalizare al unor posturi de muncă asemănătoare din punctul de vedere al ariei de cuprindere a competenței (autorității) și responsabilității.
3.Sfera de autoritate reprezinta numarul de persoane conduse nemijlocit de catre un manager. Sfera de autoritate depinde de omultitudine de factori si este variabila atat pe verticala cat si pe orizontala in cadrul structurii organizatorice.
4.Compartimentul de muncă reprezintă o grupare de persoane, subordonate unui manager, care efectuează cu caracter relativ permanent sarcini omogene sau complementare, contribuind la realizarea acestor obiective.
5.Pondere ierarhică este numărul de angajați care revin în subordonarea unui manager. La diferite țări această pondere este diferită.
Nivel ierarhic exprimă ordonarea compartimentelor și funcțiilor de conducere în raport cu poziția lor față de Consiliul de administrație sau de șeful executiv al intreprinderii.
6. Relațiile organizatorice sunt alcătuite din ansamblul legăturilor dintre componentele structurii stabilite prin reglementări oficiale. Relațiile organizatorice pot fi: de autoritate (sunt instituite de conducere prin acte sau norme și atrag obligativitatea de a fi executate), de cooperare (sunt preponderent neformale, cu caracter facultativ, se manifestă pe orizontală între compartimente sau persoane situate pe aceiași linie ierarhică), de control (se stabilesc între persoanele care efectuează controlul și persoanele ce sunt controlate), de reprezentare (se stabilesc între anumite persoane, denumite lideri și conducerea întreprinderii).
Sursa: Elaborat de autor
Departamentul Comercial – asigură comercializarea producției finite, deservirea clientelei, elaborarea și realizarea politicii tarifare a companiei, promovarea serviciilor și produselor.
Departamentul Finanțe – asigură strategia unică în domeniul economiei și finanțelor necesare gestiunii efective a patrimoniului, stocării și analizei rezultatelor obținute.
Departamentul de Producție – asigură planificarea producției, interacțiunea cu furnizorii, gestiunea stocurilor și achizițiilor și a resurselor umane.
3.2 Analiza funcțiilor manageriale
Realizarea procesului de conducere presupune îndeplinirea unor acțiuni specific care pot fi grupate în cîteva funcții obligatorii pentru conducător, indifferent de nivelul de conducere.
Primul, care a precizat funcțiile managementului, a fost Henri Fayol(1916). Conform concepțiilor sale, funcțiile managementului sunt următoarele:
Prevederea și planificarea
Organizarea
Conducerea
Coordonarea
Controlul
Funcția de planificare
Planificarea este o activitate orientată spre viitor și reprezintă procesul de stabilire a obiectivelor și a ceea ce trebuie făcut pentru a atinge aceste obiective sau planificarea este un process prin care organizațiile încearcă să anticipeze aschimbările și să adapteze în așa fel încît să se asigure atingerea obiectivelor organizaționale.
Planificarea activității firmei SC Vladovlad SRL este dirijată de contabilul șef și se desfășoară în baza planului de afaceri, care are următoarele avantaje:
· îi obligă pe conducători sa se ocupe de problemele strategice de dirijare ale firmei;
· permite coordonarea activității întreprinderii pentru a distinge scopurile sale de activitate;
· conține orientări si recomandări de acțiune a întreprinderii în condițiile concurentei si în procesul formarii ei.
Fig. 3.3 Dimensiunile planificării
Sursa: Elaborat de autor în baza rapoartelor financiare
Tab. 3.2 Dimensiunile planificării și responsabilii de aceasta
Sursă: elaborate de autor
Motivarea personalului
Motivarea este un proces de stimulare personal și a altor personae pentru atingerea unui sau a mai multor scopuri. O altă definiție a motivării conchide, că motivarea este modalitatea prin care se integrează satisfacerea necesităților și intereselor individuale ale salariaților cu realizarea obiectivelor întreprinderii.
În cadrul SC Vladovlad SRL se aplică următoarele modalități de motivarea a personalului:
Recompense financiare
Creșteri salariale
Comisioane și bonusuri (în cadrul denumirii de ”angajat al anului”)
Plată în funcție de performanță( în cadrul înregistrării unor performanțe sporite comparativ cu planul prestabilit de productivitate a muncii)
Gratificații
Prime
Recompense non-financiare
Recunoaștere
Cadouri și privilegii
Evenimente speciale
Pregătire profesională
Autodezvoltare
Mulțumiri și laude
Acordare de titluri onorifice
Controlul managerial
Controlul definește ansamblul proceselor de urmărire a modului în care se desfășoară diferite acțiuni sau întreg procesul de management, cât si de reglare a activităților societății comerciale prin găsirea unor soluții eficiente de identificare si eliminare a efectelor perturbații lor apărute în funcționarea sistemului de management. Această funcție se concentrează pe monitorizarea și evaluarea performanțelor angajaților cu scopul de a obține și menține o îmbunătățire continuă a calității activității lor.
De asemenea, controlul urmareste modul în care se asigura echilibrul financiar al firmei, urmarind eficienta economica a activitatii si, nu în ultimul rând, cresterea profitului.
Caracteristicile controlului
O componenta importanta în întelegerea controlului în activitatea manageriala o reprezinta caracteristicile de baza ale controlului. Se impune, astfel, sa retinem ca, în concordanta cu cerintele economiei de piata, controlul este caracterizat de o serie de trasaturi si anume:
a) caracterul obiectiv ai controlului;
b) caracterul corectivo-constructiv;
c) caracterul coordonator;
d) orientarea controlului spre analize profunde;
e) este orientat strategic si catre rezultate;
f) este bazat pe informatii si date;
g) este prompt si orientat spre exceptie;
h) este inteligibil si flexibil;
i) poate genera autocontrolul;
j) este impartial si corect.
Functiile controlului
Prin functiile controlului se întelege contributia acestuia la realizarea obiectivelor si scopurilor manageriale. Functiile controlului au în vedere nu numai constatarea erorii în activitatea manageriala, ci si efectele pozitive generate de acesta, care se refera la corectarea actiunii si orientarea sa judicioasa spre realizarea obiectivelor strategice si tactice.
1.functia de evaluare a rezultatelor, prin intermediul careia, alaturi de constatare, se obtine si o apreciere a performantelor societatii sau a verigilor sale componente si care se materializeaza ca o constatare prin masurarea rezultatelor, ca o estimare prin compararea rezultatelor cu obiectivele si standardele stabilite initial si ca o conturare a abaterilor si a cauzelor care le-au determinat;
2.functia recuperativa determinata de orientarea controlului nu numai spre constatarea si aprecierea situatiilor de fapt, ci si spre efectuarea corecturilor care se impun pentru înlaturarea deficientelor aparute si a cauzelor care le-au generat;
3.functia preventiva, care se manifesta nu dupa ce au aparut abaterile fata de valorile preconizate, ci înaintea producerii lor;
4.functia informativa, reflectata de faptul ca informatiile furnizate de control ofera date asupra modului cum se realizeaza deciziile adoptate, asupra tuturor aspectelor din viata societatii comerciale;
5.functia educativ – stimulativa ce deriva din faptul ca activitatile de control actioneaza ca forta ce stimuleaza eforturile unitatilor pentru depasirea situatiei prezente si obtinerea unor rezultate economice superioare.
Funcția de coordonare
Funcția de coordonare mai este numită funcția de personal. Coordonarea poate fi definită ca o activitate conștientă cu scopul de a dobîndi armonie și unitate de efort în urmărirea unui obiectiv împărtășit într-o organizație sau comun mai multor organizații, ori : coordonarea constă în ansamblul proceselor prin care se sincronizează activitățile și eforturile individuale ale membriloe, astfel ca ele să contribuie la realizarea eficientă a obiectivelor organizației.
Coordonarea include de asemenea și administrarea personalului, scopul principal al căreia este de a selecta persoanele cu abilitățile cele mai potrivite pentru posturile corespunzătoare, determinarea modului de remunerare și menținere a lor în firmă, precum și acțiunile desfășurate în vederea întreruperii activității angajaților din cauza pensionării, transferului sau concedierii.
Coordonarea ca funcție a managementului este necesară datorită influențelor pe care le resimte organizația, atîi în interiorul cît și în exteriorul ei, datorită schimbărilor generate de progresul tehnic.
Procesul de comunicare
Comunicarea- reprezintă procesul de transmitere a informației sub forma de mesaj printr-un canal unui receptor de informație. (comunicarea este schimbul de informație dintre 2 sau mai multe persoane). Comunicarea managerială reprezintă o forma a comunicării interumane, un instrument de conducere cu ajutorul căruia managerul își poate exercita atribuțiile specifice: previziune, antrenare, organizare, coordonare, control, evaluare; este orientata nu numai spre transmiterea mesajelor, ci si spre schimbarea mentalităților si adaptarea psihologica a angajaților la obiectivele organizației.
Funcții:
• Comunicarea de informare – scopul este ca destinatarul „să afle” și doar atât, mesajul lui așteptându-se sub o altă formă, decât cea de contrareplică imediată.
• Comunicarea de convingere – implică o reacție mai mult sau mai puțin rapidă, în care este nevoie de implicarea lui. El trebuie „să acționeze”.
• Comunicarea de consultare – atât Emițătorul, cât și Destinatarul mesajului, doresc „să afle”.
• Comunicarea de colaborare – implică acțiuni desfășurate în comun.
Forme
Comunicarea interna manageriala este un proces ce presupune crearea si schimbul de mesaje in interiorul sistemului de relații interdependente. În cadrul întreprinderii deosebim următoarele forme de comunicare utilizate:
comunicarea formală: accentul este pus pe schimbul de mesaje, de informații realizat la nivelul structurilor unei organizații, realizat prin canale de comunicare formala, adică prin canale prestabilite. Acest schimb de informații poate fi vertical ascendent, descendent ori orizontal, comunicarea luând forma rapoartelor, notelor, circularelor, prezentărilor, ședințelor.
comunicare neformală:trafic de informații fără vreo utilitate directa sau imediata; cuprinde doua componente principale: comunicarea ce are loc prin canalele neformale create spontan si comunicarea pe care o realizează managerii in afara contextului impus de structura organizatorica.
Funcțiunile întreprinderii
Funcțiunea reprezintă ansamblul activităților omogene desfășurate în cadrul întreprinderii în vederea obținerii unor obiective parțiale, derivate din obiectivele generale.
Pentru întreprinderea data se pot defini 5 functiuni de baza:
1) Functiunea de cercetare-dezvoltare
2) Functiunea de productie
3) Functiunea comerciala
4) Functiunea financiar-contabila
5) Functiunea de personal sau de resurse umane
FUNCȚIUNEA DE CERCETARE -DEZVOLTARE
– cuprinde ansamblul activitatilor prin care se studiaza concepte, elaboreaza si realizeaza cadrul tehnic-tehnologic, organizarea si economicizarea întreprinderii.
Aceasta functiune si cea comerciala asigura adaptarea întreprinderii la mediul economico-social exterior.
Se disting 2 grupe de activitate:
I. – cercetare stiintifica, inginerie tehnologica, introducerea progresului tehnic
II. – investitii, modernizari si retehnologizari
În cadrul primei grupe de activitate sunt cuprinse:
Elaborarea planului si programelor de cercetare stiintifica
Întocmirea documentatiei tehnico-economice pentru introducerea progresului tehnic – informatizare, automatizare, robotizare
Diferite studii, experimentari, încercari pentru asimilarea de noi produse si tehnologii si modernizarea celei existente
În cadrul celei de a II-a grupa sunt cuprinse activitati privind:
Elaborarea planului de investitii
Întocmirea documentatiei tehnico-economice pentru investitii
Efectuarea diferitelor lucrari de constructii pentru investitiile prevazute si efectuarea probelor.
FUNCȚIUNEA DE PRODUCȚIE
– cuprinde o serie de activitati referitoare la:
· organizarea de ansamblu a întreprinderilor, sectiilor, atelierelor de productie;
· organizarea desfasurarii în conditii optime a proceselor de productie auxiliare, de deservire si conexe.
Functiunea de productie cuprinde totalitatea activitatilor legate nemijlocit de realizarea productiei:
a) Pregatirea productiei care este influentata de gradul de noutate al produsului ce urmeaza a se fabrica sau un produs nou asimilat sau produs modernizat, sau produs a carui fabricatie se repeta din acest considerent.
Activitatea de pregatire a productiei este legata direct de activitatea de cercetare, fiind de cele mai multe ori o continuare a celor mai multe actiuni din cadrul cercetarii-dezvoltarii.
b) Executarea propriu-zisa cuprinde totalitatea activitatilor întreprinse în scopul realizarii atributiilor si sarcinilor pentru fabricarea produselor finite.
c) Activitatea vizând lansarea si urmarirea productiei; activitati de întretinere, reparare utilaje, masini, echipamente; activitati auxiliare.
Volumul activitatilor functiunii de productie depinde de întelegerea clara si ordonata a mediului în care aceasta functiune se integreaza celorlalte activitati precum si de întelegerea conditiilor în care acesta contribuie la realizarea activitatii.
Scopul întreprinderii este realizarea de produse conform standardelor de calitate, cu forta de munca, materii prime, materialele si utilajele, tehnologiile, care se afla la dispozitia firmei.
Odata cu stabilirea productiei, a tehnologiilor, utilajelor, utilitatilor, standardelor de calitate, normelor de consum, se stabileste costul produsului.
FUNCȚIUNEA COMERCIALĂ
– include activitati care pot fi grupate în trei categorii si anume:
activitati de aprovizionare tehnico-materiala
activitati de livrare de produse (desfacere)
activitati de marketing
În cadrul activitatii de aprovizionare sunt incluse actiuni referitoare la aprovizionarea firmei cu materii prime, materiale, precum si cele prin care se asigura repartizarea lor în mod organizat fundamentat stiintific, conform normelor de consum, în cadrul sectiilor, atelierelor – productie, de baza, de deservire, auxiliare, conexe.
Activitati specifice:
determinarea normelor de consum specific, de materii prime, materiale, combustibil, energie
determinarea nivelului diferitelor categorii de stocuri, de resurse materiale, adica stoc initial, curent, de siguranta
încheierea contractelor de aprovizionare cu furnizorii
aprovizionarea propriu-zisa cu resurse, primirea, receptie si depozitarea acestora.
Activitatile privind desfacerea/livrarea produselor se refera la:
prospectarea pietei pentru stabilirea relatiilor contractuale de desfacere a produselor, lucrarilor executate/servicii prestate de întreprindere;
încheierea contractelor pe aceste directii;
expedierea produselor, executarea lucrarilor/serviciilor, urmarirea încasarilor, drepturilor financiare ce revin întreprinderii ca urmare a desfasurarii acestor activitati;
asigurarea rezolvarii reclamatiilor beneficiarilor în cadrul termenelor de garantie;
asigurarea service-ului.
Functiunea activitatii de marketing cuprinde ansamblul actiunilor de studiere a pietei interne, a necesitatilor si comportamentului consumatorilor în scopul stabilirii celor mai adecvate modalitati de orientare a activitatii firmei si de crestere a volumului vânzarilor. Activitatea de marketing se concretizeaza în:
– Functia de cercetare a pietei si a nevoilor de consum, prin aceasta firma urmareste prospectarea pietelor prezente si a celor potentiale; studierea nevoilor, necesitatilor solvabile, a nevoilor de consum în ansamblul lor si a motivatiei consumatorului.
– Functia de adaptare a întreprinderii la dinamica mediului – aceasta presupune promovarea spiritului novator al managerilor în întreaga activitate a firmei astfel încât sa se asigure înnoirea cu frecventa limitata a ofertei de marfuri, perfectionarea ofertei de produse si comercializarea, diversificarea actiunilor publicitare pentru cresterea capacitatii întreprinderii de adaptare operativa si activa la cerintele pietei .
– Functia de crestere a eficientei economice care se asigura prin realizarea dupa caz a unor elemente de fundamentare, informatii, criterii de evaluare, de optiune pentru promovarea unor tehnici, modernizarea si eficientizarea activitatii, tehnicii moderne de promovare a vânzarii.
In prezent marketingul consta într-un pronuntat caracter prospectiv, asigurând un suport informational adecvat elaborarii prognozelor si planurilor economice.
FUNCȚIUNEA FINANCIAR-CONTABILĂ
– activitatea prin care se asigura obtinerea si utilizarea rationala a mijloacelor financiare necesare desfasurarii activitatilor în ansamblu ale firmei, evidenta valorica a activitatii comerciale, evaluarea modului de realizare a rezultatelor economice generale ale firmelor.
Obiective prioritare ale activitatii financiare:
– constituirea, repartizarea, utilizarea si pastrarea mijloacelor banesti, a fondurilor existente la dispozitia firmei.
Obiective prioritare ale activitatii contabile:
– evidenta întregii activitati economice si a miscarii mijloacelor de baza ale întreprinderii pe baza de evidenta a rezultatetlor financiare
Executarea activitatilor componente ale functiunii financiar-contabile se face în mod activ prin stabilirea cadrului financiar al procesului economic ce se desfasoara în firma si în mod pasiv prin înregistrarea datelor economice ale tuturor activitatilor firmei si a schimbarilor ce se produc în relatia cu partenerii de relatii economice din afara firmei.
FUNCȚIUNEA DE PERSONAL/RESURSE UMANE
– cuprinde activitati prin care se asigura resursele umane necesare realizarii obiectivelor întreprinderii, utilizarea rationala a acestora, dezvoltarea continua a competentelor personalului, rezolvarea problemelor de salarizare si sociale.
Activitati specifice pot fi grupate:
1.de administrare a personalului – determinarea necesarului de forta de munca, testarea, încadrarea, evaluarea, promovarea personalului, stabilirea sistemului de salarizare, aplicarea acestuia, calculul numarului de salariati;
2.de prestari servicii pentru salariatii firmei – organizarea pregatirii si perfectionarii profesioanle a personalului, protectia sociala, asigurarea conditiilor de igiena, protectia muncii;
3.activitati administrative, de secretariat, de protocol – în organizarea activitatilor acestor functiuni este necesar ca managerul sa asigure un echilibru între interesele salariatilor, obiectivele si rezultatele întreprinderii;
2.4 PROPUNERI PRIVIND EFICIENTIZAREA AFACERII FIRMEI
Reieșind din analiza efectuată a activității SC Vladovlad SRL pe anul 2014 și depistarea punctelor slabe(problemelor) constatăm, că această întreprindere ar trebui să se concentreze pe minimalizarea stocurilor de mărfuri și material, astfel încît durata de rotație a acestora să scadă, iar viteza de rotație să se mărească. Pentru a atinge aceste scopuri, înaintez propunerea de a lărgi piața de desfacere a produselor apelînd la cercetările de marketing. În perspectivă, compania SC Vladovlad SRL ar trebui sa dezvolte o strategie de dezvoltare a întreprinderii în condițiile actuale de piață, prin:
Competitivitatea producției. Sporirea competitivității producției atât pe piața internă, cât și pecea externă este posibilă prin Creșterea calității producției. Pentru a obține victori în luptaconcurențială, SC Vladovlad SRL trebuie mereu să lucreze asupra calității și să producă produse din miere mai repede decât concurenții lor.
Competitivitatea tehnologiilor . Conform spuselor economistului american A.I.Ross, sporirea volumului de producție în statele dezvoltate cu 50-60% este obținută pe baza înnoirii tehnologiilor și nu a creșterii consumului de resurse. Creșterea competitivității tehnologiilor constă în retehnologizarea și modernizarea permanentă a procesului deproducție.
Competitivitatea organizării procesului de producere, a muncii și gestionării. Pentru ca mijloacele investite în noile tehnologii să se recupereze, este necesar să se echilibreze nivelul tehnic al producției cu necesitățile pieței concurențiale. O altă modalitate ar fi atragerea investițiilor directe, a creditelor pe termen lung în vederea înnoirii și modernizării bazei tehnico-materiale a industriei și aplicării tehnologiilor moderne de producere.
Alte modalități de promovare a produselor pe piețile străine de desfacere ar fi de apelat la specialiști în domeniul PR-ului, pentru a promova imaginea brandului și în segmentele de piață ce pînă acum nu au fost acapărate. Aceata poate fi efectuată prin creșterea flexibilității, fiabilității și calității produselor, adică producerea unor bunuri superioare celor de piață, după opinia pieții.
Pentru lichidarea, sau cel puțin minimalizarea, incompetenței managerial, se inaintează următoarele propuneri:
Creșterea gradului de fundamentare a deciziilor, datorită implicării în procesul decizional a mai multor decidenți;
Zilnic de îmbunătățit metoda de lucru fiecărui salarizat a nivelului profesional, ridicând permanent disciplina muncii.
Cointeresarea angajaților în derularea eficace a proceselor de muncă
Sporirea calificarii resurselor umane prin derularea unor traininguri sau seminare;
Creșterea controlului asupra activității desfășurate în instituție;
Securitate și responsabilitate în crearea și manipularea produselor;
BIBLIOGRAFIE
LEGEA REPUBLICII MOLDOVA cu privire la arhivarea documentelor Nr.135/2007
LEGEA REPUBLICII MOLDOVA cu privire la antreprenoriat și întreprinderi Nr. 845-XII din 03.01.1992;
LEGEA REPUBLICII MOLDOVA privind Societățile cu Răspundere Limitată Nr. 135
din 14.06.2007 Publicat : 17.08.2007 în Monitorul Oficial Nr. 127-130 art Nr : 548 Data intrarii in vigoare : 17.11.2007
Statutul SC Vladovlad SRL
Rapoartele financiare SC Vladovlad SRL pentru anii 2009,2010,2011,2012
Angheni S. ”Drept commercial”- Ed. București, 2000
Roșca N., Baieș S. ”Dreptul afacerilor”, vol.1, Chișinău, 2004
Ventilă G. ”Gestiunea financiară a întreprinderii”, Ed. Didactică și Pedagocică, București, 2007
Mărgulescu D., „Analiza economic-financiară a întreprinderii„;Ed.Tribuna Economică, București 2004.
Botnari Nadejda “Finanțele întreprinderii” Chișinău A.S.E.M -2005.
Bălănuță, V. Diagnosticul financiaral activității firmei.-Chișinău, 2001
Ana, Gheorghe I.“Profitul: concept, norme, politici”- București: Ed. Economică, 1998.
Mîrzac Mariana -Curs de finanțele întreprinderii
Gheorghe Zaman “Eficiența economică” – București, 2006
Țiriulinicova Natalia „Analiza rapoartelor financiare” – Chișinău, 2004
Bran, P. Decizia financiară în unitatea economică.-București, 1980
Buhociu, R., Negoescu, Gh. Analiză economică.-Brăila: Evrica, 1999
http://www.biblioteca-digitala.ase.ro
http://ru.scribd.com
www.ghidafaceri.ro
www.conspecte.md
www.contabilul.manager.ro
Ghid metodic – Analiza Rapoartelor Financiare
Alte surse internet
BIBLIOGRAFIE
LEGEA REPUBLICII MOLDOVA cu privire la arhivarea documentelor Nr.135/2007
LEGEA REPUBLICII MOLDOVA cu privire la antreprenoriat și întreprinderi Nr. 845-XII din 03.01.1992;
LEGEA REPUBLICII MOLDOVA privind Societățile cu Răspundere Limitată Nr. 135
din 14.06.2007 Publicat : 17.08.2007 în Monitorul Oficial Nr. 127-130 art Nr : 548 Data intrarii in vigoare : 17.11.2007
Statutul SC Vladovlad SRL
Rapoartele financiare SC Vladovlad SRL pentru anii 2009,2010,2011,2012
Angheni S. ”Drept commercial”- Ed. București, 2000
Roșca N., Baieș S. ”Dreptul afacerilor”, vol.1, Chișinău, 2004
Ventilă G. ”Gestiunea financiară a întreprinderii”, Ed. Didactică și Pedagocică, București, 2007
Mărgulescu D., „Analiza economic-financiară a întreprinderii„;Ed.Tribuna Economică, București 2004.
Botnari Nadejda “Finanțele întreprinderii” Chișinău A.S.E.M -2005.
Bălănuță, V. Diagnosticul financiaral activității firmei.-Chișinău, 2001
Ana, Gheorghe I.“Profitul: concept, norme, politici”- București: Ed. Economică, 1998.
Mîrzac Mariana -Curs de finanțele întreprinderii
Gheorghe Zaman “Eficiența economică” – București, 2006
Țiriulinicova Natalia „Analiza rapoartelor financiare” – Chișinău, 2004
Bran, P. Decizia financiară în unitatea economică.-București, 1980
Buhociu, R., Negoescu, Gh. Analiză economică.-Brăila: Evrica, 1999
http://www.biblioteca-digitala.ase.ro
http://ru.scribd.com
www.ghidafaceri.ro
www.conspecte.md
www.contabilul.manager.ro
Ghid metodic – Analiza Rapoartelor Financiare
Alte surse internet
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Elaborarea Si Promovarea Planului Strategic al Intreprinderii S.c. Vlado Vlad S.r.l (ID: 139619)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.