Elaborarea Si Organizarea – O Metoda Performanta DE Sustinere A Antreprenoriatului DIN Romania
Cuprins
CAPITOLUL I – NOȚIUNI GENERALE DESPRE ELABORAREA SI ORGANIZAREA – O METODA PERFORMANTA DE SUSTINERE A ANTREPRENORIATULUI DIN ROMANIA- Programul de finantare Phare
Introducere_________________________________________________3
Rolul și obiectivele Programului PHARE_________________________4
Programul PHARE în România_________________________________7
Structura Comisiei Europene și rolul Delegației Comisiei Europene în România __________________________________________________________8
CAPITOLUL II – IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI PHARE
Implementarea Programului PHARE în țările candidate______________10
Implementarea Programului PHARE în România___________________10
CAPITOL UL III – CRITERII DE ELIGIBILITA TE
Criterii referitoare la naționalitate și origini________________________15
Alte criterii generale _________________________________________ 16
Clauze etice_________________________________________________17
Criterii de eligibilitate valabile și în România______________________ 17
Eligibilitatea proiectelor _______________________________________20
Eligibilitatea costurilor ________________________________________23
CAPITOLUL IV- CONTRACTELE ÎN CADRUL PROGRAMULUI PHARE
Tipuri de contracte ___________________________________________25
Tipuri de proceduri și analiza acestora ___________________________ 26
Dosarul de licitație __________________________________________ 28
CAPITOLUL V- TIPURI DE PROGRAME PHARE
Programul PHARE Parteneriat_________________________________37
Programul Access___________________________________________38
Programul Twinning_________________________________________39
Programul PHARE Europa___________________________________ 39
ANEXE
ANEXA A-Programa cursului de inițiere în utilizarea tehnologiei de acces ______79
MODULUL I – Noțiuni introductive despre calculatoare _______________ 79
MODULUL II – Noțiuni avansate__________________________________ 79
ANEXA Bl – Bugetul proiectului ______________________________________ 81
ANEXA B2 – Surse de finanțare ____________________________________84
ANEXA C – Matricea Cadru Logic _____________________________________85
BIBLIOGRAFIE __________________________________________________87
CAPITOLUL I – NOȚIUNI GENERALE DESPRE ELABORAREA SI ORGANIZAREA – O METODA PERFORMANTA DE SUSTINERE A ANTREPRENORIATULUI DIN ROMANIA
– Programul de finantare Phare-
Introducere
Programul PHARE a fost înființat printr-un regulament al Consiliului Uniunii Europene în decembrie 1989 (CE 89/3906), procedurile PHARE fiind guvernate de Regulamentul Financiar al Comisiei Europene, în timp ce regulile și condițiile generale ce guvernează cooperarea dintre Comisia Europeană și țările partenere în programul PHARE sunt specificate în Acordul-Cadru semnat cu fiecare dintre parteneri1.
Înființat inițial pentru Polonia și Ungaria, ele fiind de altfel primele state în care s-a realizat trecerea de la un regim comunist la democrație, de unde și acronimul (Poland and Hungary Aid for Reconstruction of Economy), Programul PHARE s-a extins treptat. incluzând în prezent 13 țări partenere din regiune, iar în urma hotărârii Consiliului'European de la Essen din decembrie 1994, PHARE a devenit principalul instrument financiar al strategiei de pre-aderare a statelor din Europa Centrală și de Est, al căror principal obiectiv este aderarea la Uniunea Europeană. Pe lângă aceste 13 state, alte trei state – Cipru, Malta și Turcia – beneficiază de fonduri separate pentru pre-aderare de la Uniunea Europeană2.
Cu alte cuvinte. Programul PHARE este primul instrument financiar nerambursabil, alături de ISPA și SAP ARD3, conceput de Uniunea Europeană pentru a sprijini Europa Centrală și de Est în evoluția către o societate democratică și o economie de piață, venind, totodată, în sprijină acestor state în eforturile lor de satisfacere a criteriilor de la Copenhaga (21-22 iunie 1993) și Madrid (15-16 decembrie 1997)4.
Începând cu anul 2000, întreaga asistență comunitară nerambursabilă destinată pregătirii aderării acestor state este concentrată în trei mari fonduri: PHARE, ISPA și SAP ARD, Programul PHARE fiind regândit, o dată cu lansarea celorlalte două instrumente de pre-aderare, spre susținerea țărilor candidate în eforturile lor de adoptare a aquis-ului comunitar.
Inițial, bugetul Programului PHARE alocat țărilor beneficiare pentru perioada 1990-1994 a fost de 4,2 miliarde de €. acest buget crescând la 6,693 miliarde € pentru perioada 1995-1999, iar în perioada 2000-2006, bugetul total al Programului PHARE alocat celor zece țări central și est-europene a fost de 1,5 miliarde € pe an.5
Pentru ca oricare dintre statele din Europa Centrală și de Est, candidate la aderarea UE, să poată beneficia de fondurile nerambursabile pe care le oferă Programul PHARE, Comisia Europeană, după negocieri cu țările candidate, elaborează un program național PHARE pentru fiecare țară, precum și programe multianuale și orizontale care includ proiectele ce vor ti realizate, supuse în prealabil aprobării comitetului de gestiune a programului, compus din reprezentanți ai statelor membre.
Activitățile în cadrul Programului PHARE sunt duse la îndeplinire de către persoane și organizații calificate în acest sens, alese conform unor proceduri transparente, selecția implicând un proces competitiv de licitație, în urma căruia se încheie un contract cu ofertantul câștigător.
Memorandum-ul de Finanțare, unic pe țară, încheiat, pe de o parte, de Comisia Europeană și, pe de altă parte, de țara parteneră în programul PHARE, la nivel ministerial, identifică proiectele de finanțat. în cadrul acestui memorandum agreat de ambele țări este determinată asistența financiară pentru programele specifice. Memorandum-urile de Finanțare sunt publicate în Monitorul Oficial, în cazul României având statut de lege6.
Rolul și obiectivele Programului PHARE
Rolul Programului PHARE a evoluat în timp, pe măsura ritmului reformelor din țările central și est europene, având în vedere și procesul de lărgire a Uniunii Europene, obiectivul general al Programului PHARE fiind acela de a ajuta statele candidate să se pregătească în vederea aderării la UE, sprijinul acordat concentrându-se asupra priorităților care duc la îndeplinirea criteriilor de aderare de la Copenhaga, și anume:
– stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, respectarea drepturilor omului și protecția minorităților;
– existența unei economii de piață funcționale și capacitatea de a face față presiunii concurențiale și forțelor din Uniunea Europeană;
-capacitatea de asumare a obligațiilor de stat membru al Uniunii Europene.
In efortul țărilor candidate de pregătire pentru aderarea la UE, pentru fiecare țară candidată a fost realizat un Parteneriat pentru Aderare (PA), care stabilește domeniile prioritare în care țara respectivă trebuie să facă progrese în vederea pregătirii pentru aderare, descriind, totodată, modalitățile în care Programul PHARE va sprijini astfel de pregătiri de aderare.
Prin urmare. Parteneri ațele pentru Aderare furnizează un cadru unic pentru programarea priorităților fiecărei țări candidate, precum și mijloacele financiare disponibile pentru implementarea acestor priorități,
Fiecare Parteneriat pentru Aderare este completat de un Program Național pentru Aderare (PNAA; în România – Programul Național de Aderare sau PNAR), program care oferă detalii despre proiectele țării respective în vederea atingerii priorităților stabilite în Parteneriatul pentru Aderare, împreună cu finanțarea pentru fiecare dintre domeniile de activitate propuse7.
Obiectivele Programului PHARE au evoluat continuu.
Astfel, în perioada 1989-1996. Programul PHARE a arătat o continuă flexibilitate în adaptarea sa la prioritățile aflate în plină schimbare și caracter în procesul de reformă în fiecare dintre statele partenere8.
Din anul 1997, Programul PHARE acordă sprijin crescut dezvoltării cadrului legislativ și structurilor administrative, proiectelor care promovează democrația și dezvoltarea societății civile, investițiilor în infrastructură, inclusiv cooperării transfrontaliere9.
Începând cu anul 1999, toate activitățile PHARE se concentrează asupra necesităților țăriior-partenere de dezvoltare a instituțiilor. Acest sprijin acordat administrațiilor din țările candidate vizează capacitatea de a absorbi și introduce acquis-ul comunitar; investițiilor. Sprijinul acordat țărilor candidate vizează ca ele sâ aducă sectoru] industrial și de infrastructură la nivelul Comunității Europene prin investiții în: mediu, transport, uzine industriale, standarde de calitate pentru produse, condiții de lucru etc.10 în perioada 2000-2006, sprijinul PHARE s-a concentrat pe două mari priorități, și anume:
construcția instituțională;
investiții.
a) Prin „construcție instituțională" sau dezvoltarea instituțională cum mai este denumită, se înțelege procesul de sprijinire a țărilor candidate de a-și dezvolta structurile, strategiile, resursele umane și managementul necesare pentru dezvoltarea capacității economice, sociale, administrative și de reglementare. Programul PHARE sprijină, de asemenea, țările candidate pentru a dobândi capacitatea de a pune în aplicare o legislație armonizată cu cea a comunităților europene și de a participa Ia politicile Uniunii Europene, cum ar fi coeziunea economică și socială10.
Sprijinul pentru construcția instituțională reprezintă circa 30% din bugetul PHARE în țările candidate.
b) Cea de-a doua prioritate „investiții", îmbracă două forme:
– investiții pentru dezvoltarea infrastructurii de reglementare necesare pentru a asigura conformitatea cu legislația comunitară și investiții directe legate de legislația comunităților europene sau alinierea la normele și standardele Uniunii Europene presupune investiții pentru dotarea instituțiilor-cheie, a căror infrastructură sau capacitate de a monitoriza sau aplica corpul legislativ comunitar trebuie întărită (infrastructura de reglementare). Investițiile făcute în infrastructura de reglementare se realizează numai pe baza unei strategii guvernamentale, sprijinită de componenta „construcție instituțională”
– investiții în coeziunea economică și socială prin măsuri similare celor luate în statele membre ale UE prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) și al Fondului Social European (FSE). Acestea contribuie la dezvoltarea unei economii de piață funcționale și la dezvoltarea capacității de a face față presiunilor concurențiale și forțelor pieței din UE, contribuind, în același timp, și la îndeplinirea următoarelor obiective:
creșterea activității sectorului productiv;
dezvoltarea resurselor umane;
îmbunătățirea infrastructurii de afaceri.
De altfel, circa 70% din finanțarea PHARE este alocată pentru investiții în diferite sectoare de activitate.
1.3 Programul PHARE în România
In ce privește România, în perioada 1990-2000, Comisia Europeană a acordat țării noastre asistență financiară nerambursabilă prin Programul PHARE în valoare de peste 1,5 miliarde €.
Coeficientul de absorbție a acestei asistențe calculată pentru perioada 1991-1996 a fost de 98,5%, poziționând România între primele 3 state asociate cu cel mai mare grad de absorbție.
Pentru perioada 2000-2006, România a primit prin Programul PHARE aproximativ 250 milioane € anual, fiind a doua țară candidată, după Polonia, din punct de vedere al mărimii fondurilor alocate11.
Începând tot din anul 2000, Ia aceste fonduri nerambursabile primite de România s-au mai adăugat instrumentele financiare de tip pre-structural, astfel încât asistența nerambursabilă acordată țării noastre în procesul de pre-aderare a depășit suma de 660 milioane € anual, volumul asistenței crescând, în acest mod, de aproximativ 6 ori comparativ cu anul 1997, prin intermediul celor trei instrumente financiare; PHARE, ISPA și SAPARD.
In prezent, în România, Programul PHARE se concentrează asupra a trei mari sectoare: dezvoltarea regională, dezvoltare instituțională și sprijinirea instituțiilor în vederea implementării acquis-ului comunitar.
Fiecare dintre aceste sectoare vizează diferite obiective, în funcție de natura sectorului, obiectivele reprezentând așadar rezultatele scontate care trebuie să fie obținute prin aplicarea programului. De exemplu. Programul de Coeziune Economică și Socială PHARE 2000 -Dezvoltarea resurselor umane în contextul restructurării industriale are ca obiectiv „Sprijinirea Guvernului României în implementarea unei politici de dezvoltare regională integrată, în acord cu strategia pentru coeziune economică și socială adoptată în contextul procesului de pre-aderare. prin proiecte regionale de investiții în sectoare prioritare (Dezvoltarea resurselor umane, întreprinderi mici și mijlocii – IMM și infrastructură locală și regională) identificate în Planul Național de Dezvoltare și Planurile de Dezvoltare Regională. Sprijinirea acestor sectoare are ca scop dezvoltarea, printr-o abordare integrată, a potențialului economic și social local al regiunilor de dezvoltare”.
1.4 Structura Comisiei Europene și rolul Delegației Comisiei Europene în România12
Comisia Europeană reprezintă o instituție a Uniunii Europene care își desfășoară activitatea în strânsă legătură cu celelalte instituții europene și cu guvernele statelor membre. Deși Comisia este cea care face propunerile, toate deciziile importante privind cadrul legislativ sunt luate de miniștrii statelor membre din Consiliul Uniunii Europene. De asemenea. Comisia se consultă cu toate părțile interesate din toate sectoarele și domeniile de activitate atunci când pregătește proiecte de lege, ea acționând ca un organ executiv al UE și, totodată, ca un element de garantare a respectării tratatelor ce stau la baza constituirii UE. De asemenea, CUE trebuie să vegheze ca beneficiile integrării sâ fie în mod echidistant împărțite pe țări, regiuni, în domeniul afacerilor, între consumatori sau diferite categorii de consumatori.
In România, ca de altfel și în celelalte state candidate, funcționează Delegația Comisiei Europene, care are rolul de a administra programele dezvoltate în cadrul Comisiei Europene și de a asigura relația România-UE, sprijinind, în același timp, România în eforturile sale de a deveni stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene.
Transparența, responsabilitatea și obiectivitatea sunt principiile după care Delegația Comisiei Europene se ghidează în activitatea sa de organ care reprezintă Uniunea Europeana în România, în acest proces sunt angajate atât resursele financiare, cât și voința politică și experiența specialiștilor Uniunii Europene.
Pentru a-și îndeplini misiunea, Delegația urmărește permanent evoluțiile politice, economice și sociale din România, în așa fel încât procesul de aderare să fie evaluat și monitorizat corect. Această activitate presupune menținerea unui dialog continuu și a unei consultări permanente între Delegație și autoritățile române, pentru identificarea exactă a priorităților pe termen scurt, mediu și lung și pentru luarea celor mai potrivite decizii în procesul de aderare.
De asemenea, tot Delegația Comisiei Europene este cea care monitorizează implementarea programelor de asistență finanțate de Uniunea Europeană, Guvernul României dezvoltând aceste programe pe baza priorităților stabilite în documentele oficiale semnate de România și UE, respectiv Acordul European, Parteneriatul de Aderare, Rapoartele Periodice și Planul Național pentru Aderare.
Totodată, pornind de la ideea de „implicare prin consultare”, Delegația sprijină angajarea în proces a principalilor parteneri de dialog din societatea românească, printre aceștia aflându-se comunitățile locale, mediul academic, societatea civilă, comunitatea de afaceri și sindicatele.Misiunea pe care Delegația o are în România poate fi îndeplinită cu succes numai dacă se bucură de participarea și sprijinul cetățenilor. De aceea, un accent deosebit este pus pe informarea populației, inclusiv a grupurilor țintă specifice, asupra schimbărilor profunde pe care le aduce procesul de aderare, despre semnificația statutului de cetățean european și despre beneficiile, dar și costurile integrării.Delegația Comisiei Europene are statut similar cu cel al unei ambasade, în cadrul acestei delegații existând o Unitate PHARE care este responsabilă pentru Programul PHARE.
Unitatea PHARE are următoarele atribuții:
este responsabilă pentru programare;
prezidează Comitetul de Conducere PHARE;
– este chemată să formuleze opinii asupra tuturor programelor de finanțare PHARE.
CAPITOLUL II – IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI PHARE
Broșura Uniunii Europene prevede că programul PHARE este implementat în cadrul sistemului de implementare descentralizată (S1D). în esență, sistemul implică transferul responsabilității administrării programului (licitații, contractări și plăți) autorităților din țările partenere și sub supravegherea Comisiei Europene, astfel încât această responsabilitate pentru implementarea Programelor PHARE este transferată de la sediul din Bruxelles al Comisiei Europene către Delegațiile sale din țările partenere, în cazul României fiind vorba de Delegația Comisiei Europene, cu sediul la București.
Așadar, potențialii contractanți trebuie să se orienteze către Delegația Comisiei Europene, Agențiile de Implementare și Oficiul Central de Plăți și Contractare din țara respectivă.
2.1 Implementarea Programului PHARE în țările candidate
Deși autoritățile din țările partenere sunt responsabile pentru procesele de licitație și contractare, Comisia este cea care, în ultimă instanță, rămâne responsabilă pentru utilizarea corectă a fondurilor. Pentru a pregăti țările candidate cât privește sarcina de administrare a fondurilor Uniunii Europene, se urmărește construirea unei relații între Comisie și țările candidate în care responsabilitatea să fie împărțită, similar cu relația ce există între țările membre pentru implementarea Fondurilor Structurale, urmând ca această implementare a programelor să fie orientată astfel încât să încurajeze implicarea instituțiilor care, după aderare, vor fi responsabile și cu implementarea Fondurilor Structurale.
De asemenea, în concordanță cu Regulamentul Financiar al Comunității Europene, Comisia rămâne în cele din urmă responsabilă de utilizarea corectă a fondurilor.
2.2 Implementarea Programului PHARE în România
In ceea ce privește implementarea Programului PHARE în România avem în vedere mai multe aspecte:
1) Mecanisme de coordonare și implementare
În România a fost creat până în prezent cadrul juridic, precum și toate structurile administrative și bugetare necesare coordonării și implementării programelor finanțate de Uniunea Europeană.
Astfel, în conformitate cu H.G. nr. 734/2003 privind organizarea și funcționarea MIE și având în vedere cerințele impuse de Comisia Europeană privind existența unui interlocutor unic reprezentat de Coordonatorul Național al asistenței nerambursabile. Ministerul Integrării Europene îndeplinește acest rol în relația sa cu UE, în ceea ce privește programarea fondurilor și monitorizarea programelor de asistență financiară nerambursabile. Această implementare a Programului PHARE îmbracă două aspecte, și anume:
Implementare tehnică.
Așadar, din punct de vedere tehnic, implementarea Programelor PHARE în România se realizează la nivelul diferitelor instituții ale administrației românești, ministere, agenții, comisii, institute (acestea numindu-se autorități de implementare), prin intermediul unor structuri specializate (PIU-Project Implementation Unit);
Implementare financiară.
Din punct de vedere financiar, implementarea programelor PHARE se realizează prin intermediul Agențiilor de Implementare, în România existând în prezent 4 asemenea agenții ce pot funcționa în funcție de specificul programului, și anume: Oficiul de Plăți și Contractare PHARE (OPCP) din Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Dezvoltării și Prognozei, Administrația Națională a Drumurilor și SNCFR SA.
2) Monitorizarea și evaluarea Programului PHARE
In iulie 2000 a început pregătirea procesului de monitorizare și evaluare a Programului PHARE, în conformitate cu cerințele Comisiei Europene și cu prevederile H.G. nr. 1011/1999, prin care s-au aprobat Memorandumul de înțelegere privind înființarea Oficiuluide Plăți și Contractare PHARE (OPCP), semnat la 16 iulie 1998 și Memorandumul de înțelegere privind înființarea Fondului Național, în subordinea Ministerului Finanțelor, semnat Ia 20 octombrie 1998.
OPCP a fost înființat în România încă din anul 1997, prin H.G. nr. 865/1997, OPCP funcționând efectiv în cadrul Ministerului Finanțelor din anul 1998. în ceea ce privește atribuțiile OPCP, acestea au fost stabilite prin Memorandumul de înțelegere semnat de Comisia Europeană și Guvernul României la 16 iulie 1998, după cum urmează:
a) OPCP este responsabil pentru:
aspectele procedurale și administrative privind bugetul proiectelor;
organizarea și supervizarea licitațiilor;
încheierea și administrarea contractelor;
executarea plăților;
-raportarea financiară legată de achiziționarea de servicii, bunuri și lucrări în cadrul Programelor PHARE.
b) OPCP execută managementul financiar și administrativ al proiectelor cu asigurarea respectării regulilor, reglementărilor și procedurilor de achiziții descrise în Manualul Sistemului de Implementare Descentralizat (Manualul SID), iar pentru proiectele care au fost lansate după 1 ianuarie 2001, conform Ghidului Practic pentru proceduri contractuale, care înlocuiește, de altfel, manualul SID. Totodată, în exercitarea atribuțiilor ce îi revin, OPCP colaborează cu ministerele sau instituțiile beneficiare ale asistenței comunitare, denumite Autorități de implementare, acestea din urmă purtând toată responsabilitatea pentru partea tehnică a implementării proiectelor, inclusiv planificarea asistenței și monitorizarea implementării.
OPCP încheie cu FN Acorduri de Finanțare care să asigure finanțarea proiectelor gestionate și ține evidența strictă a sumelor transferate de la FN și a celor plătite în beneficiul fiecărui program și proiect.
Cât privește monitorizarea Programului PHARE13, aceasta se realizează prin intermediul unui Comitet Mixt de Monitorizare a Programului PHARE și a 8 subcomitete sectoriale de monitorizare denumite și Sectorial Moniioring Subcommittee, cele opt subcomitete fiind:
Coeziune economică și socială;
Întărirea capacității administrative-funcția publică și finanțele publice;
Servicii financiare și piața internă;
Mediu;
Transporturi;
Justiție, afaceri interne, controlul frontierelor;
Sectorul social, sănătate, educație, cultură și minorități;
Agricultura și dezvoltarea rurală.
CMM este format – după cum am arătat anterior – din reprezentanți ai Comisiei Europene și reprezentanți ai țării candidate (în cazul nostru, România), respectiv NAC sau coordonatorul național al asistenței financiare nerambursabile, reprezentat de Ministerul Integrării Europene și NAO, responsabilul național cu finanțarea, reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice.
Acest Comitet se întrunește anual, în cadrul reuniunilor sale dezbătându-se probleme generale privind derularea Programului PHARE în România, în cazul țării noastre, analizându-se, totodată, aspecte specifice ale implementării unor programe.
La rândul lor, cele 8 subcomitete sunt formate din reprezentanți ai Delegației Comisei Europene și ai țării candidate (în cazul nostru, România), respectiv NAC, NAO și PAO, care este responsabil cu finanțarea programelor, reprezentat de conducătorul Agenției de Implementare ce efectuează plățile în cadrul unui program. Fiecare din cele opt subcomitete organizează câte două reuniuni pe an. Prima reuniune de acest fel a avut loc în luna aprilie 2002 și a fost organizată de către MIE, în calitate de coordonator național al Asistenței financiare nerambursabile. Calendarul acestor reuniuni este stabilit de comun acord cu Delegația Comisiei Europene la București.In cadrul acestor întâlniri se analizează programele sau proiectele din sectorul respectiv, aflate în derulare, împreună cu reprezentanții autorităților de implementare și se fac recomandări pentru eventualele modificări ale fișelor de proiect, în vederea atingerii obiectivelor prevăzute.
In paralel cu reuniunile de monitorizare, se desfășoară și evaluarea intermediara a proiectelor PHARE, pe baza rapoartelor de monitorizare întocmite semestrial de autoritățile de implementare române, a analizelor din cadrul reuniunilor subcomitetelor de monitorizare, precum și pe baza discuțiilor purtate de evaluatori cu reprezentanții instituțiilor implicate în programe.Evaluarea intermediară – la care ne-am referit anterior -implică analiza proiectelor sub aspectul managementului general, al managementului de timp și financiar, al colaborării dintre beneficiarii de asistentă și consultanți, astfel încât concluziile și recomandările conținute de rapoartele de evaluare intermediară vizează eficientizarea folosirii fondurilor PHARE, constituind un important instrument în procesul de monitorizare a programelor.
In prezent, funcția de evaluator independent o îndeplinește Consorțiul ECOTEC, ce a fost selecționat de CmE pentru evaluarea intermediară a Programului PHARE.
Evaluarea ex-post are ca scop analizarea impactului economic și social al programelor (atât impactul scontat inițial, cât și cel neprevăzut, intervenit pe parcursul implementării), monitorizarea îndeplinirii obiectivelor, precum și beneficiilor obținute ca urmare a realizării lor.
Legat de monitorizarea Programului PHARE. trebuie să avem în vedere și un alt aspect, cel al estimării. Astfel, de exemplu, pentru Programele incluse în Memorandumul de finanțare PHARE 2006, ce a fost semnat în trimestrul III al anului 2006, PNAR14 a prevăzut estimările de contractare pentru anii 2007 și 2008, în acest sens recomandându-se ca în anul 2007 estimarea contractării să fie de circa 50% din bugetul programului, iar în anul 2008 -diferența de 50%.
3) Programarea și selecția proiectelor
Programarea și selecția proiectelor reprezintă un punct important în cadrul implementării Programului PHARE,
Așadar, sistemul de programare și selecție a proiectelor a fost modificat, astfel încât Parteneriatele pentru Aderare furnizează noul cadru pentru programarea multianuală a fondurilor PHARE, înlocuind Programul Indicator Multianual și Programul Operațional de Țară. Un Memorandum de Finanțare unic pe țară identifică proiectele de finanțat, iar licitațiile pentru derularea acestor proiecte trebuie să fie pregătite pentru lansare imediat ce decizia de finanțare este adoptată.
CAPITOLUL III – CRITERII DE ELIGIBILITATE
Pentru a depune o cerere într-un Program PHARE, în calitate de furnizor de bunuri, servicii sau lucrări, în calitate de colicitator, contractant sau subcontractant, o firmă, o organizație, o instituție sau o persoană fizică trebuie să fie capabilă să furnizeze bunurile, serviciile sau lucrările promise și să fie, în același timp, eligibilă.
Competiția pentru contracte este deschisă tuturor entităților legale sau fizice care au fost înregistrate într-un stat membru UE sau într-una din țările beneficiare ale Programului PHARE, care sunt stabilite și operează acolo (indiferent de organizația în a cărei proprietate sau sub al cărei control sunt). Filialele firmelor din țările terțe sunt, deci, eligibile dacă îndeplinesc aceste condiții.
Contractele, indiferent că sunt de furnizare de bunuri, servicii sau de lucrări, trebuie să îndeplinească anumite criterii de eligibilitate pentru a fi acordate, criterii ce se referă, unele la naționalitate și origini, altele la costurile contractelor sau ale proiectelor.
3.1 Criterii referitoare la naționalitate și origini
Cât privește criteriul referitor la naționalitate, contractele sunt deschise în mod egal tuturor persoanelor fizice și juridice, atât din statele membre ale Uniunii Europene, cât și din țările care beneficiază de Programul PHARE, printre aceste state numărându-se și România.Această regulă a naționalității se aplică, de asemenea, și experților propuși de furnizorii de servicii care iau parte la procedurile de acordare pentru contractele de servicii finanțate de Comunitatea Europeană, ei trebuind să fie cetățeni fie ai unui stat membru al UE, fie ai unui stat care beneficiază de Programul PHARE.
Pentru a verifica îndeplinirea acestui criteriu, ofertanții trebuie să își precizeze naționalitatea în ofertă,
Dacă Autoritatea Contractantă suspectează că ofertantul sau candidatul are doar un birou înregistrat într-o țară sau într-un oraș eligibil și că naționalitatea candidatului sau ofertantului este neeligibilă, candidatul sau ofertantul este obligat să demonstreze legăturile efective și continui cu economia țării respective.
Această măsură se impune pentru a evita acordarea contractelor către firmele a căror naționalitate este neeligibilâ, dar care și-au stabilit companii într-o tară eligibilă pentru a eluda regulile privind naționalitatea.
Totuși, firmele care nu îndeplinesc acest criteriu de naționalitate pot participa doar dacă condițiile licitației le autorizează în mod expres în acest sens, dar excepțiile sunt rare, și regulile care guvernează angajarea unor firme și cetățeni ai unor țări terțe au fost formulate mai strict.
Persoanele fizice care nu îndeplinesc criteriul național pot fi incluse într-un proiect numai dacă expertiza specifică cerută nu este disponibilă într-o țară UE sau beneficiară a Programului PHARE și/sau contribuția lor la realizarea proiectului este limitată.
Cât privește regula referitoare la origini, trebuie să precizăm că toate bunurile și echipamentele achiziționate în cadrul unui contract de achiziții de bunuri trebuie să fie produse în țările UE sau beneficiare ale Programului PHARE, conform regulii referitoare la naționalitate.
Aceeași regulă se aplică și în cazul bunurilor și echipamentelor achiziționate de un contractant pentru lucrări sau contracte de servicii, în cazul în care bunurile și echipamentele urmează să devină proprietatea țării de destinație, odată ce contractul este încheiat.
La licitație, participanții trebuie să specifice originea bunurilor.Contractanții trebuie să prezinte Beneficiarului contractului sau Autorității Contractante un certificat de origine, care trebuie să fie completat de autoritățile competente din țara de origine a furnizorului sau a bunurilor și să corespundă acordurilor internaționale semnate de tara respectivă.
De asemenea, este de competența Autorității Contractante să verifice dacă există un certificat de origine, iar când vor exista suspiciuni serioase cu privire la originea certificatului va fi de competenta departamentului din Bruxelles al Comisiei Europene să decidă cu privire la cursul acțiunii,
3.2 Alte criterii generale
Aceste criterii se referă la:
Concurența loială. Pentru a evita conflictele de interese, orice firmă (incluzând firmele din cadrul aceluiași grup legal, alți membri ai aceluiași consorțiu și subcontractanții) sau expert care contribuie la pregătirea unui proiect trebuie exclus de la participarea la licitațiile care se bazează pe respectiva activitate pregătitoare.
Transparentă și imparțialitate, în cadrul acestui criteriu, procedura de acordare a contractelor trebuie sâ fie complet transparentă și imparțială.
Cea mai avantajoasă ofertă. Trebuie selectată cea mai avantajoasă ofertă din punct de vedere economic.
Nu se poate acționa retroactiv. Potrivit acestei reguli, contractele intră în vigoare de la data semnării lor de către ultimul semnatar. Atât contractele, cât și actele adiționale la contracte nu pot fi acordate retroactiv în nici o situație. Aceasta înseamnă că nu se pot elibera fonduri și nu se pot furniza bunuri sau servicii înainte de semnarea contractului și/sau a actului adițional. Totodată, contractele trebuie să conțină datele exacte la care au fost semnate de părțile contractante.
Arhivarea documentelor. Documentele scrise ale procedurilor de licitație și contractare sunt confidențiale și trebuie păstrate de Beneficiarul contractului sau Autoritatea Contractantă timp de 5 ani de la realizarea proiectului. Aceste documente trebuie să includă originalele tuturor ofertelor înaintate, dosarele de licitație corespunzătoare, corespondența aferentă, ca și toate celelalte documente, conform art. 16 din cadrul Condițiilor Generale pentru Acordarea Contractelor de Ajutor Financiar Nerambursabil.
3.3 Clauze etice
Aceste clauze constau în interdicția, aplicabilă oricărui candidat sau participant la licitație, de a obține, prin orice încercare, informații confidențiale, de a încheia acorduri ilegale cu concurenții sau de a influența decizia Comitetului de Evaluare sau Beneficiarului contractului în timpul procesului de licitare, în caz contrar astfel de intervenții ducând la respingerea candidaturii acestuia sau a ofertei și chiar la penalizări de natură administrativă. Beneficiarul contractului sau Autoritatea Contractantă are obligația de a se asigura că procesul de acordare a contractului are loc într-o manieră transparentă, bazată pe criterii obiective și independent de orice posibile influente externe.
De asemenea. Autoritatea Contractantă își rezervă dreptul de a suspenda sau chiar anula finanțarea proiectului în cazul în care sunt descoperite practici corupte, de orice tip, în orice stadii ale procesului de acordare a contractului sau în timpul implementării unui contract și dacă Beneficiarul nu reușește să ia măsurile necesare remedierii situației. în cadrul acestor clauze, retine atenția o clauză ce se referă la dimensiunea contractului, potrivit căreia este interzisă divizarea artificială a activităților aferente în loturi sau contracte mai mici pentru a evita aplicarea procedurilor de asigurare a liberei concurențe.
3.4 Criterii de eligibilitate valabile și în România
§1. Criterii privind eligibilitatea solicitanților
Criteriile de eligibilitate a solicitanților au în vedere următorii solicitanți:
-organizații non-profit (ONP);
-organizații nonguvernamentale (ONG) care să fie independente față de autoritățile statului, adică să fie vorba despre organizații care își determină singure politicile și cheltuielile;
-societățile comerciale cu capital 100% privat (Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale);
-societățile comerciale cu capital 100% privat (provenite din societățile înființate conform Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale, cu modificările și completările ulterioare); cooperativele de consum (Legea nr. 109/1996 privind organizarea și funcționarea cooperației de consum și a cooperației de credit).
Solicitantul – unul dintre cei menționați anterior – trebuie să își desemneze cel puțin un reprezentant (indicat sunt doi), în relația cu Agenția Națională de Dezvoltare Regională (ANDR) și/sau prefecturile care sunt însărcinate cu gestionarea Programelor de finanțare PHARE. Așadar, vom avea un reprezentant sau responsabil legal cu care AutoritateaContractantă (AC) va semna contractul de finanțare, în cazul în care cererea va fi selectată și un reprezentant sau responsabil tehnic, cu care reprezentanții AC și alți reprezentanți împuterniciți vor colabora pentru aspectele tehnico-fî nanei are implicate în derularea proiectului pe parcursul contractului și a celor cinci ani după încheierea acestuia.
Dar, pentru a fi eligibili pentru o finanțare nerambursabilă, solicitanții trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
-să fie o persoană juridică română cu capital integral privat;
-solicitantului eligibil putând fi atât integral din România, cât și mixt sau integral străin;
-să fie o organizație non-profit sau orientată către obținerea de profit, care depune o cerere de finanțare ca solicitant individual sau asociată în consorțiu cu alte organizații partenere;
-organizațiile trebuie să fie înregistrate legal în România și să funcționeze înRomânia;
-organizațiile solicitante trebuie să aibă sediul înregistrat în România;
-organizațiile solicitante trebuie să aibă sediul în orașul unde va funcționa Biroulde Consiliere pentru Cetățeni;
-în cazul consorțiilor, membrii acestora – alții decât organizația conducătoare – pot avea sediul înregistrat în afara granițelor României, dar într-una din țările Uniunii Europene sau PHARE;
– organizațiile solicitante nu trebuie să fie „exclusiviste", adică să nu-și condiționeze sprijinul și acțiunile de apartenența la anumite ideologii, doctrine sau religii;
– organizațiile solicitante trebuie să fie direct responsabile de elaborarea și managementul proiectului și să nu acționeze ca intermediari;
-organizațiile solicitante trebuie să aibă surse de finanțare stabile și suficiente pentru a asigura continuitatea în derularea proiectului și, eventual, când se cere, să asigure cofinanțarea proiectului;
-organizațiile solicitante trebuie să aibă experiența și să poată demonstra capacitatea de a conduce activități de amploarea proiectului propus.
Pentru alte programe, solicitanții eligibili pot fi și:
-administrații publice locale, -servicii descentralizate ale administrației centrale,-agenții județene de ocupare a forței de muncă, brokeri pentru ocuparea forței de muncă; -camere de comerț; -firme private; – inspectorate școlare, instituții de cercetare, instituții de educație profesională, -instituții de formare profesională continuă;
-asociații ale furnizorilor de instruire, organizații patronale, sindicate, universități, organizații profit sau non-profit relevante.
§2. Criterii privind excluderea solicitanților
Persoanele fizice sau juridice nu au dreptul să participe la licitații sau să încheie contracte dacă se află într-una din următoarele situații:
se află în stare de faliment sau lichidare, dacă afacerile lor sunt administrate de tribunale, dacă au încheiat anumite înțelegeri cu creditorii, dacă au suspendat activitățile de afaceri sau orice alte situații similare ivite din proceduri similare prevăzute de legislațiile naționale sau regulamente;
sunt subiectul unor proceduri de declarare a falimentului, lichidării, de administrare de către tribunale, sau legate de anumite înțelegeri cu creditorii sau a altor proceduri similare prevăzute de legislația sau reglementările naționale în vigoare;
au fost condamnate pentru abateri profesionale printr-o sentință judecătorească definitivă, ce are forță de resjudicata (adică împotriva sentinței nu este posibilă nici o cale de atac);
se fac vinovate de grave abateri profesionale, pe care Beneficiarul contractului sau Autoritatea Contractantă le poate demonstra prin orice mijloace;
nu și-au îndeplinit obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, în concordanță cu prevederile legale ale tării în care sunt înregistrați;
nu și-au îndeplinit obligațiile legate de plată a taxelor sau impozitelor în concordanță cu prevederile legale ale țârii în care sunt înregistrați;
se fac vinovate de denaturări grave în furnizarea informațiilor solicitate de Beneficiarul contractului sau Autoritatea Contractantă în cursul participării la o licitație deschisă sau contract;
nu și-au respectat obligațiile legate de alt contract cu același Beneficiar sau de alt contract finanțat prin fonduri comunitare;
se află într-una din situațiile care permit excluderea menționată în cadrul clauzelor etice.
§3. Criterii privind eligibilitatea partenerilor
In unele programe, organizațiile solicitante pot acționa individual sau asociate într-un consorțiu cu alte organizații partenere.Partenerii solicitanților trebuie să satisfacă aceleași criterii de eligibilitate ca și cele pentru solicitanți.Solicitantul va fi organizația conducătoare („lider"), și în cazul selecției, va fi partea contractantă („Beneficiarul-").
3.5 Eligibilitatea proiectelor
Proiectele sunt eligibile15 numai în condițiile parteneriatului cu o autoritate locală care, în plus, trebuie să îndeplinească două condiții, și anume:
– asigurarea unui spațiu de birou;
– acoperirea unei părți a costurilor salariale.
Privitor la eligibilitatea proiectelor avem în vedere mai multe aspecte, cum ar fî:
Mărimea proiectelor. Nu există nici o restricție referitoare la costul total al proiectului. Totuși, costul total al finanțării nerambursabile solicitate trebuie să respecte valorile minime și maxime prevăzute;
Durata proiectelor. Durata unui proiect nu poate să depășească un număr de luni stabilit în proiect, astfel că se vor fixa termene clare pentru fiecare etapă de finanțare în parte, în baza unui plan de finanțare strict structurat, care trebuie respectat până la o anumită dată limită.
Sectoare sau domenii de activitate. Sectorul de activitate este: cetățeanul, căruia trebuie să i se asigure accesul la informare și consiliere în domeniile: sănătate, asistentă socială, asigurări sociale etc.
Zone geografice. Activitățile trebuie să se desfășoare într-un oraș sau municipiu din România în care nu a fost înființat anterior un birou.
5. Tipul activităților. Finanțările se vor acorda numai pentru constituirea și funcționarea serviciilor de consiliere pentru cetățeni în cadrul unui Birou de Consiliere pentru Cetățeni sau pentru dezvoltarea unor asemenea servicii deja existente.
Serviciile de informare și consiliere furnizate de viitorul Birou vor respecta aceleași principii și reguli și vor utiliza aceleași instrumente și metode, indiferent de specificul fiecărui ONG care îl va găzdui.
In elaborarea cererii de finanțare, solicitantul trebuie să țină cont că componenta Birouri de Consiliere pentru Cetățeni (BCC) va fi implementată utilizând asistența tehnică din partea unor furnizori de servicii angajați de către Autoritatea Contractantă:
Contractorul 1 – Furnizorul cercetării pentru evaluarea nevoilor cetățenilor și a serviciilor deja existente;
Contractorul 2 – Furnizorul de instruire și dezvoltare a rețelei BCC;
Contractorul 3 – Furnizorul sistemului informațional;
Contractorul 4 – Furnizorul de servicii publicitare.
6.Furnizarea serviciilor. Serviciile de consiliere furnizate de un BCC trebuie să satisfacă următoarele criterii:
– cererile de finanțare trebuie să includă descrierea detaliată a tipului de serviciu care va fi oferit cetățenilor;
– modul în care serviciul va fi organizat și furnizat cetățenilor;
– tipurile de probleme sau solicitări ce se așteaptă a fi adresate BCC și temeiul acestei analize;
– cum va beneficia grupul țintă de acest proiect, cu alte cuvinte cum îi va ajuta Biroul pe clienții săi în exercitarea drepturilor și rezolvarea problemelor lor;
– modul în care serviciile vor fi popularizate în cadrul comunității;
– serviciile trebuie furnizate gratuit;
– proiectele trebuie să respecte principiul egalității șanselor și să asigure o abordare echilibrată din toate punctele de vedere, în special în ceea ce privește egalitatea sexelor și reprezentarea minorităților. Descrierea furnizată de către solicitant va fi considerată drept sursă de informații pentru furnizorii de servicii.
7. Orar de funcționare. Serviciile de consiliere și informare vor fi deschise și disponibile publicului minimum 30 de ore pe săptămână.
8. Spațiu de funcționare. Biroul de Consiliere pentru Cetățeni trebuie să fie amplasat la parter, cu acces direct din stradă, în zona centrală a localității, pentru a fi vizibil cu ușurință și accesibil cu mijloacele de transport în comun, într-un spațiu cu o suprafață de minim 50 mp, adecvat pentru compartimentarea necesară asigurării confidențialității;
să aibă rampe pentru accesul persoanelor cu nevoi speciale.
9.Calitatea personalului. Serviciile de consiliere vor fi furnizate de un personal dedicat în întregime acestei activități, plătit sau pe bază de voluntariat.
Managerul Biroului, responsabil de managementul Biroului de Consiliere pentru Cetățeni trebuie să fie o persoană angajată cu normă întreagă a organizației gazdă.
În cadrul personalului Biroului este binevenită o persoană cu pregătire în domeniul juridic.
Solicitările trebuie să cuprindă un curriculum vitae indicând pregătirea și experiența personalului cheie (plătit sau voluntar) care va lucra în Biroul de Consiliere pentru Cetățeni, ca și descrierea rolurilor specifice atribuite în furnizarea de servicii către clienți. Solicitările trebuie să menționeze, de asemenea, pentru fiecare membru al personalului dacă este angajat cu normă întreagă sau cu jumătate de normă.
Se intenționează ca amplasamentul, personalul și modul în care este organizat Biroul să faciliteze accesul minorităților, inclusiv al romilor și al segmentelor marginalizate ale populației.
Manualul Biroului de Consiliere pentru Cetățeni, în cadrul
programului, un manual de funcționare al BCC va fi elaborat de către Contractorul 2. Mai mult, fiecare Birou trebuie să-și însușească standardele și metodele de organizare și furnizare a serviciilor ce vor fi incluse în manual.
Instruire. Sesiunile de instruire vor fi furnizate de Contractorul 2.
Personalul Biroului de Consiliere pentru Cetățeni trebuie să-și asume obligația de a participa la instruirea inițială și continuă.Participarea angajaților BCC la sesiunile de instruire este o condiție obligatorie pentru participarea în proiect.
12. Rețeaua si Asociația Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni, în scopul asigurării unei baze temeinice pentru funcționarea durabilă a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni care se vor înființa în cadrul programului, se va acorda sprijin pentru înființarea unei rețele de Birouri de Consiliere pentru Cetățeni, rețeaua urmând a facilita schimbul de informații și experiențe între Birouri, ca și dezvoltarea unor modele de bună practică. Solicitanții trebuie să-și exprime angajamentul de a participa activ și de a sprijini toate demersurile din cadrul rețelei.
13. Dezvoltarea sistemului informațional Pe parcursul desfășurării proiectului, Contractorul 3 va pune la punct și va actualiza constant un sistem informațional comun ce va asigura, în mod egal, accesul cetățenilor din oricare zonă la informații de calitate.
În acest scop, toate Birourile vor utiliza acest sistem. în cursul derulării proiectului, este de așteptat ca Birourile să furnizeze informări și sugestii cu privire la modul de funcționare al sistemului informațional și să colaboreze cu Contractorul 3 pentru actualizarea conținutului acestuia.
Fiecare Birou de Consiliere pentru Cetățeni trebuie să dețină cel puțin un computer, de preferință conectat la Internet, pentru accesarea informațiilor puse la dispoziție pe parcursul proiectului, gestionarea informațiilor provenite din solicitările clienților și asigurarea schimbului de informații cu Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, contractorii și Autoritatea Contractantă.
Computerul poate constitui contribuția solicitantului sau poate fi acoperit din finanțarea Uniunii Europene.
3.6 Eligibilitatea costurilor
Doar „costurile eligibile" pot fi luate în considerare pentru o finanțare nerambursabilă, costuri care sunt specificate în detaliu, Prin urmare, bugetul este atâto estimare a costurilor, cât și un plafon maxim al „costurilor eligibile",
Se atrage atenția solicitantului asupra faptului că aceste costuri eligibile trebuie să fie costuri justificabile, și să nu ia forma unor sume fracționate (cheltuielile totale aferente unui tip de cheltuială eligibilă să nu fie fracționate pentru a fi evitată procedura de achiziție prin minim trei oferte, în cazul achizițiilor oricăror servicii, bunuri sau lucrări care valorează mai mult de echivalentul în lei a 10.000 €).
Propunerea de buget este acceptată numai dacă pe parcursul procesului de verificare ce precede semnarea contractului de finanțare nerambursabilă nu se identifică probleme care ar necesita schimbări în bugetul propus.
Această verificare poate duce la solicitarea de clarificări suplimentare și, acolo unde este cazul, Autoritatea Contractantă sau prefecturile pot să impună reducerea bugetului.
Este, prin urmare, în interesul solicitantului să prezinte un buget realist și un raport optim cost-beneficiu.
Costuri directe eligibile: Pentru a fi considerate eligibile. în contextul proiectului, costurile trebuie să îndeplinească următoarele condiții generale:
-să fie necesare pentru realizarea proiectului;
-să fie prevăzute în contractul de finanțare – model anexat la Ghidul solicitantului în anexe distincte;
-să fie conforme cu principiile unui management financiar sănătos, respectiv utilizarea eficientă a banilor și un raport optim cost-beneficiu;
– să fie efectuate în perioada de execuție a proiectului și după semnarea contractului și sâ respecte prevederile din Contractul de finanțare semnat cu Autoritatea Contractantă, cu excepția studiilor de fezabilitate și a studiilor conexe (studii tehnice, economice, plan de afaceri, avize, autorizații, acorduri, taxe legale aferente acestora), a căror cheltuială poate fi făcută înainte de semnarea contractului de finanțare, dar după emiterea Deciziei Comisiei Europene prin care se va acorda managementul fondurilor PHARE pentru România;
-să fie efectuate și înregistrate în contabilitatea Beneficiarului sau a partenerilor Beneficiarului;
– să fie identificabile și verificabile;
– să fie dovedite prin documente originale și cu documente justificative corespunzătoare.
Astfel de costuri sunt considerate: investițiile; cheltuielile eligibile specificate în anexele Ghidului Solicitantului.
Costuri indirecte eligibile (costuri de regie). Un procent fix al cheltuielilor de operare ale Beneficiarului, până la maxim 7% din valoarea totală a costurilor eligibile directe, este eligibil ca și costuri indirecte.
Costurile indirecte sunt eligibile numai dacă nu includ costuri alocate altor capitole din buget prevăzute în Contract.
Costurile indirecte nu sunt eligibile în cazul în care Contractul prevede finanțarea unui proiect propus de o organizație care primește o altă finanțare nerambursabilă ce acoperă deja costurile de operare de la Autoritatea Contractantă.
Costuri neeligibile. Printre aceste costuri neeligibile menționăm: cheltuielile menționate expres;
-cumpărarea. închirierea sau luarea în leasing a terenurilor și clădirilor existente, indiferent dacă leasingul are ca rezultat trecerea în proprietatea celui care ia în leasing; impozite, taxe vamale și taxe de import care:
■ sunt recuperabile, rambursabile sau compensate prin orice mijloace;
■ nu fac parte din sistemul fiscal general din România;
■ poartă disproporționalități în orice parte a Programului.
– costuri de exploatare, inclusiv costurile de întreținere și închiriere;
– costurile oricăror servicii, bunuri și lucrări care valorează mai mult de echivalentul în lei a 10.000 €, pentru care beneficiarul nu a obținut oferte de la cel puțin trei furnizori, originalele acestora fiind incluse în declarația de cheltuieli;
– cheltuieli legate de produse sau servicii care nu respectă regulile de achiziție și de origine;
– comisioane bancare, costurile garanțiilor și cheltuieli similare;
– cheltuieli promoționale, altele decât cele de interes comun.
La toate aceste categorii se mai pot adăuga și:
– investiții care sprijină direct vânzarea cu amănuntul;
– investiții pentru construirea și modernizarea locuințelor;
– cheltuieli cu privire la promovarea produselor prin expoziții, reclamă și publicitate;
– achiziții de mijloace de transport, cu excepția celor specializate;
– achiziționarea de echipamente și utilaje secondhand contribuția în natură.
CAPITOLUL IV – CONTRACTELE IN CADRUL PROGRAMULUI PHARE
Tipuri de contracte
Contractele care sunt încheiate prin intermediul Programului PHARE sunt de mai multe tipuri, după cum urmează:
Contracte de servicii. Acestea sunt contractele care oferă asistență tehnică, studii, know-how, instruire etc. Noțiunea de „furnizor de servicii" se referă la orice persoană fizică sau juridică care oferă servicii16.
Contractele de furnizare de bunuri 17. Contractele de acest tip implică proiectarea, producerea, livrarea, asamblarea și comandarea de bunuri, pe lângă alte activități specificate în contract, cum ar fi de exemplu servicii de întreținere, reparații, instalare, instruire etc. în ceea ce-l privește pe'furnizor, acesta poate fi orice persoană fizică sau juridică care furnizează bunuri.
Contracte de lucrări. Contractele de lucrări finanțează lucrări de inginerie iar „contractantul" poate fi, la fel ca și la celelalte tipuri de contracte, orice persoană fizică sau juridică ce desfășoară aceste lucrări18.
Contracte de împrumuturi nerambursabile. Acest tip de contract finanțează plățile directe de natură necomercială efectuate de Autoritatea Contractantă.
Toate aceste contracte au la bază câteva principii generale, și anume:
Mărimea contractului. La elaborarea proiectelor trebuie avut grijă ca mărimea contractului să fie potrivită și să se evite fragmentarea inutilă a programelor într-o serie de contracte mici.
Cofmanțarea. Finanțările suplimentare se obțin adesea de ia următoarele entități: resursele proprii ale țării beneficiare, programe de asistență bilaterale ale Statelor Membre, organizații internaționale cum ar fi: ONU, Banca Mondială, Banca Europeană pentru Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.
Asigurarea Neutralității documentelor cheie. Termenii de Referință (pentru contractele de servicii) și Specificațiile Tehnice (pentru contractele de furnizare de bunuri și de lucrări) oferă instrucțiuni și indicații contractanților în faza de ofertare privitor la natura activității pentru care sunt invitați să liciteze și au rol de mandat al contractantului în timpul implementării proiectului. Aceste documente sunt esențiale pentru succesul unui proiect, deoarece dacă documentele sunt pregătite în detaliu, vor constitui o garanție că proiectul a fost elaborat în mod adecvat, că libera concurență va permite selectarea celui mai bun contractant pentru îndeplinirea sarcinilor, că lucrările vor fi efectuate la timp și că resursele financiare nu vor fi irosite.
4.2.Tipuri de proceduri și analiza acestora
Potrivit Ghidului Practic pentru PHARE, ISPA și SAPARD, există șase tipuri de proceduri, încadrate în două categorii:
Proceduri care implică publicarea. Licitațiile internaționale deschise (de bunuri sau de lucrări) și licitațiile restrânse (de servicii) sunt publicate pe site-ul Oficiului de Cooperare EuropeAid, în Jurnalul Oficial al UE și făcute cunoscute prin mass-rnedia din țara candidată. Licitațiile locale deschise (de bunuri sau lucrări) sunt publicate numai în țara beneficiară, dar regulile de naționalitate rămân aceleași, astfel încât toate companiile din UE și din țările PHARE sunt eligibile.
Proceduri care nu implică publicarea sunt: proceduri simplificate (proceduri care constau în consultări directe ale companiilor, cu primirea și evaluarea a cel puțin trei oferte valabile), contractele-cadru pentru servicii (acestea privesc consultarea rapidă a trei contractanți potențiali deja preselectări) și procedurile negociate (adică cele fără concurență, posibile numai în condiții stricte).
Licitația cu o singură ofertă. în cazul acestei oferte beneficiarul poate acorda contracte pe baza unei singure oferte în cazul tuturor contractelor în valoare de până la 50006.
Licitați în procedură simplificată. Beneficiarul poate acorda un contract printr-o procedură simplificată, fără publicarea unui anunț de licitație, dar numai în următoarele situații pentru contractele de servicii de peste 5.000€ și până la 200.0006; pentru contractele de furnizare de peste 5.0006 și până la 30.000€; pentru contractele de lucrări de peste 5.0006 și până la 300.0006.
În toate aceste cazuri. Beneficiarul alcătuiește o listă cuprinzând cel puțin trei furnizori la alegerea sa (de servicii, bunuri sau de lucrări, în funcție de tipul de contract). Candidaților li se va trimite o scrisoare de invitație la licitație, însoțită de un dosar de licitație. în cadrul acestei proceduri trebuie să treacă cel puțin 30 de zile între data scrisorii de invitație și data limită pentru primirea ofertelor. La finalul procedurii, Beneficiarul sau Autoritatea Contractantă trebuie să aleagă candidatul cel mai avantajos din punct de vedere economic.
3. Licitație restrânsă cu precalificare. O astfel de procedură se utilizează pentru acordarea contractelor de servicii în valoare de peste 200.0006, anunțul de licitație trebuind să fie trimis spre publicare cu cel puțin 15 zile înainte de data publicării în Jurnalul Oficial al Comisiei Europene pe Internet, pe site-ul www.eliropa.eu.int/comm/eui-opeaid/cgi/framel2.pl.eventual și în mass-media locală.
Anunțul trebuie să menționeze subiectul contractului, autoritatea de contractare, bugetul maxim disponibil, calendarul estimat al activităților și criteriile de selecție, candidații trebuind să utilizeze un formular standard ce se găsește pe același site iar termenul limită minim pentru depunerea cererilor de înscriere la licitație, denumite „exprimarea interesului", este de 30 de zile de la publicarea anunțului.
În urma publicării acestui anunț, se întocmește o „listă scurtă" de către un comitet special ai cărui membri sunt numiți de către Beneficiar. Acest comitet este format din Președinte fără drept de vot și dintr-un număr impar de membri cu drept de vot (minim 3), plus un secretar fără drept de vot. Membrii comitetului trebuie să semneze o Declarație de imparțialitate și confidențialitate, prin care se angajează să își îndeplinească corect și cinstit responsabilitățile și să fie independenți de părțile implicate în proces. Procesul de selecție al candidaților constă în:
– alcătuirea unei liste lungi cu toate solicitările primite;
– eliminarea candidaților neeligibili, ajungându-se astfel la lista scurtă;
-verificarea situației financiare și a capacității tehnice și profesionale ale candidaților, utilizând criteriile de selecție publicate în anunțul de licitație. în urma acestui proces de selecție, se întocmește un Raport ce cuprinde lista scurtă și care trebuie semnat de către Președinte, membrii votanți și Secretar, lista scurtă ce va cuprinde între patru și opt candidați va fi publicată pe Internet, urmând ca aceștia să înainteze dosarul de licitație. Licitația restrânsă este publicată pe web iar Dosarul de licitație este trimis tuturor candidaților selectați din listă, Beneficiarul având obligația de a-i informa în scris și pe cei respinși. In cadrul acestei proceduri trebuie să treacă cel puțin 50 de zile între data expedierii invitațiilor către participanți și data limită pentru primirea ofertelor.
4. Licitația locală deschisă. Acest tip de licitație se folosește în următoarele cazuri:
– pentru contractul de furnizare de bunuri cu o valoare cuprinsă între 30.000€ și 150.000€;
-pentru contractul de lucrări cu o valoare cuprinsa între 300.0006 și 5.000.0006. Pentru astfel de licitații anunțul este publicat doar în mass-media din România și va trebui să cuprindă referiri la numărul dosarului și tipul contractului, precum și un minim de informații referitoare la bunurile, respectiv lucrările ce urmează a fi furnizate, împreună cu adresele de la care companiile pot obține informații suplimentare.
In cadrul unei astfel de proceduri trebuie să treacă minim 30 de zile pentru contractele de furnizare de bunuri și respectiv 60 de zile pentru contractele de lucrări, între data publicării anunțului în presă și termenul pentru primirea ofertelor.
5. Licitație internațională deschisă. Această procedură este folosită pentru:
– contractele de furnizare de bunuri în valoare de minim 150.0006;
– contractele de lucrări în valoare de minim 5.000.000€.
În acest caz, anunțul de licitație trebuie trimis spre publicare cu cel puțin 15 zile înainte de apariție și publicat în Jurnalul Oficial al CE, pe pagina de Internet a Comisiei Europene www.europa.eu.int/comm/europeaid/ct;i/frame12.pl, precum și în mass-media locală. Un astfel de anunț trebuie să conțină referințe la numărul dosarului și la tipul de contract, precum și informații minimale în legătură cu bunurile, respectiv lucrările ce urmează să fie furnizate și executate, alături de adresa la care firmele pot obține informații suplimentare (anunțul de licitație complet și dosarul de licitație).
Pentru ca procedura să fie îndeplinită trebuie să treacă cel puțin 60 de zile pentru contractele de furnizare de bunuri și respectiv 90 de zile pentru contractele de lucrări între data publicării anunțului sau expedierea scrisorii de invitație și termenul limită de primire a ofertelor.
6. Contractele cadru sunt specifice pentru furnizarea de asistență tehnică pe termen scurt (specific serviciilor) pentru angajamente de până la 12 luni și pentru sume mai mici de 200.000€. Licitarea și contractarea pot dura uneori două săptămâni. Cu acest prilej, comisia lansează o procedură internațională restrânsă de licitație, selectează candidații, analizează propuneri le-cadru făcute și întocmește o listă de potențiali contractanți la care poate apela pentru a oferi experți pentru angajamente specifice.
4.3 Dosarul de licitație
§1. Ce este un dosar de licitație
Dosarul de licitație (numit și Caiet de sarcini) reprezintă îndosarierea tuturor documentelor solicitate de Autoritatea Contractantă prin Ghidul de Finanțare.
Solicitanții trebuie să verifice dacă dosarul de licitație este complet, pe baza listei de verificare din formularul standard de cerere de finanțare nerambursabtlâ. Dosarul de licitație conține:
Cererea de finanțare completată, respectând toate indicațiile date în ghid (limba de redactare, ordinea paginilor, numerotarea paginilor, mărimea capitolelor, anexele cerute). Solicitanții trebuie să respecte cu grijă formularul de cerere și ordinea paginilor. Cererea trebuie să fie însoțită de toate anexele solicitate.
Rezumatul în limba engleză care nu trebuie să depășească dimensiunea cerută pentru rezumat (de obicei, o pagină, o jumătate de pagină sau 20 rânduri etc).
Documente obligatorii pentru toți solicitanții, cum ar fi:
-copie după documentele constitutive (statutul organizației, actul constitutiv, hotărârea judecătorească, codul fiscal, codul unic de înregistrare) ale solicitantului;
-copie după documentele constitutive (statutul organizației, actul constitutiv, hotărârea judecătorească, codul fiscal, codul unic de înregistrare) ale partenerilor, în cazul parteneriatului; acordul de parteneriat (dacă este cazul);
-copia certificatului de înregistrare fiscală pentru organizația conducătoare; declarație privind plata contribuției la asigurările sociale eliberată de direcția generală județeană pentru muncă și protecție socială, la o dată specificată în ghid, în original, pentru organizația conducătoare;
– CV-ul managerului de proiect și al altor persoane responsabile cu realizarea activități lor-cheie din proiect, cu menționarea clară a poziției, funcției sau rolului fiecăreia în cadrul proiectului;
În cazul activităților de trai ning un rezumat al programei cursurilor de training. în cazul în care activitatea de training este precedată de analiza nevoilor de instruire, solicitantul va înainta o propunere de realizare a acesteia.
Documente adiționale, care diferă în funcție de solicitant.
Ca o concluzie, putem afirma că toate documentele care însoțesc Cererea de Finanțare nerambursabilă vor fi, în mod obligatoriu, numerotate ca mai sus și atașate la sumar în ordinea numerelor de identificare, cu o copertă care să conțină lista anexelor.
§2. Alte documente incluse într-un dosar de licitație
In afară de documentele analizate anterior pe care un dosar de licitație trebuie să le cuprindă în mod obligatoriu, dosarul trebuie să mai conțină toate prevederile și informațiile pe care cei invitați la licitație trebuie să le prezinte, această cerință fiind valabilă pentru toate tipurile de contracte, și anume:
procedurile care trebuie urmate;
documentele care trebuie prezentate;
condiții de eligibilitate;
criterii de selecție șt punctajele lor;
prevederi referitoare la subcontractare etc.
Beneficiarul contractului este cel care răspunde de redactarea acestor documente, Documentele pe care le conține dosarul de licitație, altele decât cele menționate la paragraful 1, diferă în funcție de tipul de contract (servicii, furnizare de bunuri sau lucrări).
Așadar, printre aceste documente care se regăsesc în cuprinsul dosarului de licitație, avem în vedere:
Instrucțiunile pentru participanții la licitație.
Astfel de instrucțiuni trebuiesă includă:
-tipul contractului (servicii, furnizare de bunuri sau lucrări);
criteriile de evaluare pentru licitație (și orice alte subcriterii, dacă există) și punctajele lor (în cazul contractelor de furnizare de bunuri sau lucrări, criteriile se referă la capacitatea candidatului de a executa contracte similare, precum și capacitățile de ordin tehnic ale acestuia);
-criteriile de acordare a contractelor care se aplică numai pentru participanții care se califică din punct de vedere tehnic în licitațiile pentru furnizare de bunuri sau pentru contractele de lucrări. La contractele de lucrări, singurul criteriu de acordare a contractului, după ce s-a îndeplinit criteriul tehnic, este prețul;
-grila care urmează să fie utilizată pentru evaluarea ofertelor. Având în vedere marea varietate de bunuri sau lucrări și natura lor tehnică, grila va fi diferită pentru fiecare ofertă, având un format DA/NU care să permită o evaluare clară a gradului în care oferta corespunde Specificațiilor Tehnice;
-dacă sunt prevăzute interviuri, locul și data la care vor avea loc (de regulă, pentru contractele de servicii);
-dacă sunt permise mai multe variante de oferte;
-dacă și în ce proporții este permisă subcontractarea (de exemplu, la contractele de servicii nu se poate subcontracta mai mult de 30% din valoarea contractului);
-moneda în care trebuie să fie făcută oferta (Euro sau ROL);
-formularul ce trebuie să fie utilizat de o bancă sau o instituție similară pentru a oferi o garanție a ofertei (acest formular este necesar, de regulă, în cazul contractelor de furnizare de bunuri și lucrări);
-declarația pe propria răspundere a participanților la licitație, declarație care este folosită, de regulă, în cazul contractelor de servicii.
b) Lista scurtă. Lista scurtă a candidaților este folosită numai în cazul licitațiilor restrânse organizate pentru contractele de servicii, în urma procesului de selecție. Or, scopul acestei liste este anunțarea numelor candidaților selectați pe lista scurtă pentru licitație (se stipulează faptul că aceștia nu pot forma alianțe sau realiza subcontractări între ei).
c)Proiectul de contract și anexele. Acestea includ:
– condițiile contractului, prezente în contractele de furnizare de bunuri și servicii; Termenii de Referință (sau Caietul de Sarcini) pentru proiect (care oferă instrucțiuni, indicații referitoare la licitație și definesc mandatul contractantului; ei trebuie anexați la ofertă și urmează să devină anexă la contract) includ un calendar estimativ pentru derularea contractului și datele estimative de la care experții trebuie să fie disponibili. Termenii de Referință fiind specifici contractelor de servicii;
– o structură generală pentru Organizare și Metodologie, care se întâlnește tot la contractele de servicii, trebuie să fie completată de participanții la licitație, și un format standard pentru CV-urile personalului, care vor deveni anexă la contract; formatul bugetului, care trebuie completat de participantul la licitație, devenind și el anexă la un eventual contract;
-anexele tehnice, ca în cazul contractelor de furnizări de bunuri și lucrări, care conțin și Specificațiile Tehnice (care oferă instrucțiuni, indicații participanților referitoare la ofertele care urmează să fie depuse și definesc mandatul contractantului, urmând să devină anexă la contract), precum și un calendar al realizării proiectului;
– formatul listei de lucrări sau bugetului care trebuie completat de participantul la licitație, în cazul contractului de lucrări;
-formularul care trebuie utilizat de o bancă sau de o instituție similară pentru a oferi garanții pentru:
plata în avans;
buna execuție a contractului, respectiv 10% din valoarea contractului (în cazul contractului de furnizare de bunuri și de lucrări);
-orice informație contractuală suplimentară.
d) Formatul ofertelor depuse. Referitor la acest punct, trebuie să menționăm că, în în care acest format nu este respectat, oferta de licitație va fi respinsă, în cadrul acestui avem în vedere mai multe aspecte:
-ofertele de licitație trebuie să fie trimise Beneficiarului la adresa și până la termenul limită specificate în scrisoarea de invitație la licitație, mai ales în cazul contractelor de servicii;
-ofertele de licitație trebuie trimise într-un singur plic sigilat, care să conțină două plicuri separate, unul cu oferta tehnică și altul cu oferta financiară;
-oferta tehnică trebuie să îndeplinească Specificațiile Tehnice din toate punctele de vedere;
-oferta financiară trebuie să fie exprimată în moneda solicitată în dosarul de licitație și prezentată în formatul standard pentru a facilita comparația cu alte oferte financiare. sau dacă acest format nu este respectat, oferta va fi respinsă.
Pentru ofertele de licitație, perioada de valabilitate este stabilită la 90 de zile de la termenul limită de depunere a ofertelor, în cazuri excepționale, înainte ca perioada de valabilitate să expire, Beneficiarul contractului sau Autoritatea Contractantă le poate cere participanților la licitație să prelungească această perioadă cu cel mult 40 de zile.
Câștigătorul licitației trebuie să-și mențină oferta pentru încă 60 de zile de la data la care a fost anunțata acordarea contractului.
O mențiune trebuie făcută în cazul contractului de servicii, și anume că trebuie să treacă cel puțin 30 de zile între data scrisorii de invitație la licitație și data limită pentru primirea ofertelor.
§3. Procedurile de depunere a dosarului de licitație19
Procedurile de depunere a dosarului de licitație urmăresc o anumită metodologie bine definită, astfel:
a)dosarul de licitație întocmit și complet se depune într-un original, plus trei sau patru copii;
b)dosarul de licitație trebuie trimis în plic sigilat, prin poștă recomandată, mesagerie expresă sau înmânat personal la adresele indicate obligatoriu în ghid. Se vor respinge dosarele trimise prin orice alte mijloace (fax sau e-mail) sau trimise la alte adrese.
Pe plicul sigilat trebuie să fie înscrise următoarele date (în funcție de program pot fi cerute și alte date):
– numărul de referință al anunțului publicitar pentru licitația deschisă;
numele complet al solicitantului;
adresa organizației:
titlul proiectului:
– mențiunea (în română și engleză) „A nu se deschide înainte de sesiunea de evaluare".
c)După depunere trebuie confirmată primirea, și anume: pentru dosarele depuse prin poștă, confirmarea de primire din partea Autorității Contractante este trimisă tot prin poștă; pentru dosarele depuse direct, confirmarea de primire se va elibera depunătorului. Confirmarea de primire va avea înscrise: numărul de referință al cererii, data, semnătura și mențiunea dacă dosarul a fost primit sau nu.
d)Termenul limită pentru depunerea dosarului de licitație este anunțat în ghid; se menționează exact ultima dată și ora până la care se primesc dosarele. Orice solicitare primită după acest termen limită va fi respinsă în mod automat, chiar dacă ștampila poștei indică o dată anterioară datei limită.
e)Orice informație suplimentară asupra procedurilor de depunere a dosarelor de licitație se poate obține, prin fax sau poștă electronică, la adresele indicate în ghid (fax sau e-mail).
f) întrebările care pot fi relevante și pentru alți solicitanți, împreună cu răspunsurile aferente, vor fi publicate pe Internet, la o adresă, care, de asemenea, este indicată în ghid.
§4. Procesul de evaluare
Ofertele sunt deschise și evaluate de un Comitet care are competentele tehnice și administrative necesare. Membrii Comitetului sunt aleși de Beneficiar sau Autoritatea Contractantă. Acesta este alcătuit dintr-un Președinte, care nu are drept de vot, și un număr impar de membri cu drept de vot (minim trei), plus un Secretar care nu votează nici el. Membrii Comitetului trebuie să semneze o Declarație de imparțialitate și confidențialitate (prin care se angajează să își îndeplinească responsabilitățile cinstit și corect, să fie independenți de părțile implicate în procesul de evaluare).
Procesul de evaluare constă în:
primirea și înregistrarea ofertelor;
faza de pregătire. In această fază, membrii Comitetului decid asupra procedurii de urmat și a criteriilor tehnice. Pragul de acceptare pentru ca oferta tehnică să intre în procesul de evaluare financiară este de 80 de puncte din 100. în stabilirea evaluării finale, evaluarea tehnică reprezintă 80%, iar cea financiară 20%;
respectarea cerințelor formale. Cu această ocazie, se verifică dacă ofertele au fost primite la timp, dacă plicul exterior conține ambele oferte, respectiv cea tehnică și cea financiară;
respectarea cerințelor administrative (sesiune publică, cu excepția contractelor de servicii), în acest caz, trebuie să facem o distincție în funcție de tipul contractului. Astfel, pentru contractele de servicii. Comitetul verifică dacă documentația este completă, iar dacă anumite clarificări sunt necesare, acestea sunt solicitate numai în scris, în căzui contractelor de bunuri și lucrări, se anunță public numele participanților la licitații, prețurile ofertelor, depunerea garanțiilor de licitație.
evaluarea tehnică (închisă, sesiune non-publică). Comitetul examinează ofertele
tehnice, în timp ce ofertele financiare rămân sigilate. Regula referitoare la naționalitate
și origine se aplică tuturor articolelor oferite și furnizate în contractele de furnizări de bunuri, dar și experților și subcontractanților și tuturor articolelor licitate și furnizate în contractele de lucrări. Dacă există oferte care nu respectă regula referitoare la origine, acestea vor fi respinse.
În cadrul examinării, fiecare membru votant al Comitetului completează individual o grilă de evaluare (în speță, grila inclusă în dosarul de licitație) pentru a înregistra propria evaluare a fiecărei oferte tehnice, pentru a reflecta o apreciere generală a punctelor forte și a punctelor slabe ale fiecărei oferte tehnice și pentru a stabili dacă ofertele sunt sau nu corespunzătoare din punct de vedere tehnic, cu alte cuvinte dacă îndeplinesc cerințele tehnice minime și criteriile de selecție,
De notat faptul că toate ofertele tehnice trebuie să fie reținute și păstrate de către Beneficiar sau Autoritatea Contractantă timp de 5 ani de la realizarea proiectului, indiferent dacă ofertele ating sau nu pragul necesar pentru a intra în evaluarea financiară.
f) evaluarea financiară. După efectuarea evaluării tehnice, se trece la evaluarea ofertelor financiare pentru ofertele de licitație care au fost admise în urma evaluării tehnice, astfel încât eventualele greșeli de calcul apărute sunt corectate, fără ca acest lucru să afecteze participarea la licitație, în situația în care ofertele depășesc
bugetul maxim disponibil, vor fi eliminate, urmând a se stabili, în același timp, cea mai avantajoasă dintre oferte, prin analizarea raportului dintre calitatea tehnică și preț.
După evaluarea ofertelor. Comitetul alege cea mai avantajoasă dintre oferte din punct de vedere economic, pe baza calității tehnice și a prețului.
De altfel, întreaga procedură, incluzând atât evaluarea tehnică, cât și cea financiară, este consemnată în Raportul de Evaluare care urmează să fie semnat de Președinte, de către membrii votanți ai Comitetului de Evaluare și de către Secretar.
Mai mult, toate aceste dosare trebuie să fie păstrate de către Beneficiar sau Autoritatea Contractantă timp de 5 ani de la realizarea proiectului.
§5. Acordarea contractelor
In acest caz, decizia de acordare a contractelor (pentru toate tipurile de contracte) aparține Comitetului de Evaluare, Comitet care îl anunță pe candidatul câștigător. Ca urmare a acestui anunț, Beneficiarul pregătește contractul pentru a fi semnat, în urma recomandării Comitetului de Evaluare, semnează cele două exemplare ale contractului, exemplare pe care le trimite semnate candidatului câștigător, care, la rândul său, le contrasemnează și le trimite înapoi Beneficiarului în cel mult 30 de zile.
În aceste condiții, Beneficiarul și Contractantul trebuie să marcheze pe contract data semnării acestuia, contractul intrând în vigoare la data ultimei semnături, neaplicându-se retroactiv.
În cazul în care Beneficiarul primește mai puțin de trei oferte corespunzătoare, procedura trebuie anulată și reîncepută, Prin urmare, este recomandabil să se accepte oferte de la mai mult de trei furnizori de servicii.
Beneficiarul este responsabil de pregătirea anunțului de acordare a contractului, care trebuie publicat pe Internet pentru licitațiile restrânse la adresa www.europa.eu.int/com.europeaid/cgi/frarnel2.pl, sau în mass-media din România pentru procedura simplificată și pentru licitația cu o singură ofertă.
Așadar, acordarea contractelor se face pe baza licitației competitive, al cărei scop este asigurarea transparenței și a calității corespunzătoare a serviciilor, bunurilor și lucrărilor la cel mai bun preț posibil, distingându-se mai multe situații:
-servicii, în acest caz, se alege cea mai bună ofertă tehnică în limitele bugetului disponibil (calitatea contează în procent de 80%, iar prețul are o pondere de 20%);
– bunuri și lucrări. Pentru amândouă se alege cea mai ieftină ofertă corespunzătoare din punct de vedere tehnic.
§6. Modificarea și anularea acordării contractelor
1. Modificarea contractelor
Toate tipurile de contracte (furnizări de bunuri, lucrări și servicii) pot necesita anumite modificări pe parcursul derulării lor, modificarea contractelor realizându-se printr-un addendum-ul (act aditional) la contract, semnat de ambele părți.
Modificarea contractelor stă sub semnul respectării unor principii generale, precum:
-modificările la contracte pot fi efectuate numai pe durata execuției contractelor și nu au efect retroactiv;
– addendum-ul nu trebuie să schimbe condițiile de selecție în baza cărora a fost acordat contractul;
-prețurile unitare și ratele onorariilor trebuie să fie identice cu cele din contractul inițial, cu excepția cazului în care contractul inițial prevede altfel;
-bugetul inițial nu trebuie să fie depășit;
În cazul contractelor de lucrări, trebuie îndeplinit, suplimentar, principiul conform căruia schimbările majore, rezultând din modificări semnificative ale Specificațiilor Tehnice, nu pot fi realizate prin addendum.
2. Anularea acordării contractelor
Anularea acordării contractelor poate surveni într-unui din următoarele cazuri:
-procedura de licitație este nereușită;
-datele economice sau tehnice au fost modificate esențial;
-a intervenit forța majoră;
-toate ofertele depășesc bugetul disponibil pentru acordarea contractelor;
-intervin deficiențe în derularea procedurii.
Așadar, în cazul anulării acordării contractelor, toți ofertanții trebuie să fie înștiințați în scris și cât mai curând posibil asupra motivelor anulării. După anulare. Autoritatea Contractantă poate decide să:
-lanseze o nouă procedură de licitație;
-negocieze cu ofertanții, după ce a obținut în prealabil autorizarea din partea Comitetului;
-renunțe la acordarea contractului.
CAPITOLUL V – TIPURI DE PROGRAME PHARE
5.1 Programul PHARE Parteneriat
Programul PHARE Parteneriat, inițiat de Comisia Europeană, este un program multinațional de cofinanțare care urmărește să adauge un plus de valoare politicilor de reformă economică națională, prin oferirea ajutorului direct organizațiilor non-profit din sectorul public sau privat, autonome față de autoritățile centrale, care contribuie la crearea condițiilor și structurilor locale necesare dezvoltării susținute și continue la nivel local, coeziunii și ridicării nivelului de trai din țările Europei Centrale și de Est. Obiectivele Programului Parteneriat sunt:
-sprijinirea, din punct de vedere financiar, a inițiativelor de dezvoltare locală socio-economică;
-întărirea sistemului instituțional prin susținerea inițiativelor de cooperare descentralizată care instituționalizează calificările și expertiza, ce dau posibilitatea organizațiilor non-profit locale să contribuie mai eficient la procesul de dezvoltare economică locală în Europa Centrală și de Est; sprijinirea proiectelor de parteneriat între organizații non-profit descentralizate din sectorul public și privat ce contribuie la dezvoltarea locală economică și socio-culturală;
-facilitarea schimbului de experiență, expertiză, înțelegere și consultare pe probleme legate de dezvoltarea economică la nivel local, între organizațiile non-profit din cadrul Uniunii Europene și cele din Europa Centrală și de Est.
Prin acest program sunt finanțate proiecte care vizează: 1. Dezvoltarea locală și regională, care urmărește: îmbunătățirea serviciilor locale și regionale; planificarea regională: dezvoltarea rurală; planificarea și dezvoltarea urbană;dezvoltarea turismului și eco-turismului;dezvoltarea unui patrimoniu natural și cultural al regiunii care vizează promovarea unei dezvoltări economice de durată.
Dezvoltarea afacerilor, care se referă la:
-dezvoltarea serviciilor de consultanță în afaceri;
-afaceri și cooperare industrială;
-dezvoltarea comerțului; -promovarea investițiilor; -instruire în management și marketing; -stimularea inovațiilor, calității și transferului tehnologic.
3. Dezvoltarea de resurse umane și instruire, prin:
-educație pentru adulți; – educație vocațională; cursuri pentru someri.
4. Dezvoltare socio-economică. prin:
-promovarea drepturilor angajaților și dialogul social; -promovarea intereselor consumatorilor; -dezvoltarea organizațiilor cu rol socio-economic.
Pentru fiecare din aceste proiecte UE a asigurat o finanțare cuprinsă între 3.000€ și 10.000€, reprezentând maxim 90% din bugetul total al proiectului, restul de minim 10% fiind contribuția organizației, în bani sau natură.
Proiectele se derulează pe o perioadă de 3-12 luni.
5.2 Programul Access
Programul PHARE Access este un program de construcție instituțională ce urmărește consolidarea societății civile în țările candidate și pregătirea pentru aderare a celor 10 țări candidate din Europa Centrală și de Est.
Obiectivele generale ale Programului PHARE Access sunt:
-sprijinirea programului de reformă economică și socială a țărilor candidate pe care le pregătește pentru calitatea de membru al Uniunii Europene;
-sprijinirea inițiativelor, și mai ales întărirea capacității de funcționare a organizațiilor non-guvernamentale și a celor non-profit, prin cofinanțarea granturilor pentru orice proiecte cu relevanță pentru implementarea aquis-ului comunitar și pentru anumite nevoi sociale prioritare în sectoare precum: protecția mediului; dezvoltarea socio-economică; domeniul sănătății; încurajarea implicării și participării la procesul transformării, la reintegrarea socială și promovarea sănătății, ca și sprijinul social acordat grupurilor marginalizate ale populației (membri ai grupurilor minoritare, persoane cu handicap, vârstnici, persoane fără locuință, copii ai străzii sau copii abuzați, analfabeți, șomeri, victime ale HIV-S1DA).
Obiectivele specifice ale programului PHARE Access se referă la:
– finanțarea costurilor de participare a organizațiilor neguvernamentale și non-profit din țările candidate în activitățile platformelor și rețelelor europene ale organizațiilor neguvernamentale și non-profit;
– diminuarea problemelor specifice în domeniile protecției mediului și dezvoltării socio-economice și reducerea fenomenului de marginalizare a unor grupuri vulnerabile.
Principalele acțiuni ale Programului PHARE Access sunt:
A. Acțiuni de sprijin, ce se desfășoară în domenii precum: -protecția mediului, -dezvoltarea socio-economică și activități sociale prin acțiuni de cofinanțare pentru:- macroproiecte transnaționale, elaborate în parteneriat cu organizații din cel puțin două țări diferite, finanțate de Comisia Europeană, cu durata maximă a derulării unui proiect de 24 de luni; microproiecte locale, elaborate de o singură organizație. Aceste proiecte au o durată maximă de derulare de 12 luni.
B. Facilitatea de rețea se referă la sprijinirea organizațiilor neguvernamentale și non-profit din țările candidate (prin acoperirea cheltuielilor de deplasare, cazare și masă) pentru a participa la activitățile de pregătire organizate la nivel european.
5.3 Programul Twinning
Programul Twinning a fost lansat în mai 1998, reprezentând un mecanism introdus prin parteneriatele pentru aderare, în scopul realizării unor proiecte în domeniul construcției instituționale, existența unui cadru administrațiv-instituțional fiind unul dintre criteriile de aderare la Uniunea Europeană a țărilor candidate, printre care se afla și România la momentul respectiv.
Prin această înfrățire instituțională administrațiile din statele candidate. în primul rând ministerele, sunt puse sa lucreze împreună cu omologii lor din țările Uniunii Europene pentru aplicarea unor proiecte clar definite de transpunere, implementare și urmărire a aplicării acquis-ului comunitar în domeniile lor de competență.
Altfel spus, obiectivul general urmărit prin acest program constă în sprijinirea țărilor candidate în dezvoltarea unor administrații moderne și eficiente, cu structurile, resursele umane și abilitățile manageriale necesare implementării acquis-ului comunitar la standarde similare cu cele ale statelor membre UE.
Caracteristica principală a unui proiect de twinning este aceea că nu urmărește să întărească cooperarea generală, ci să aducă rezultate specifice și garantate, context în care părțile își dau acordul asupra unui program de lucru detaliat.
Astfel, statele membre ale Uniunii Europene furnizează țării candidate o echipă de experți în implementarea acquis-ului. Fiecare proiect de twinning are cel puțin un consilier de pre-aderare, secondat de o persoană din administrația unui stat membru, care vor lucra cel puțin 12 luni într-un minister omolog din țara candidată, precum și un lider de proiect responsabil de coordonarea proiectului. Pe parcursul proiectului au loc misiuni planificate ale altor specialiști și programe de pregătire care însoțesc procesul de reformă către rezultatele urmărite.
5.4 Programul PHARE Europa
Programul PHARE Europa este un program inițiat de Comisia Europeană și finanțează proiecte care ar putea să contribuie la o mai bună informare asuprea procesului de aderare la Uniunea Europeană.Obiectivele Programului Europa au în vedere:
sensibilizarea opiniei publice din țările candidate asupra integrării europene și asupra procesului de extindere al UE;
aportul direct la o integrare mai rapidă în UE;
creșterea vizibilității UE în diverse state.
Beneficiarii programului pot fi instituții publice centrale și locale, asociații, diverse organizații private sau de stat, cu condiția ca activitatea pentru care se solicită finanțarea să fi strict non-profit.
Contribuția nerambursabilă ce poate fi obținută în cadrul acestui program este între 5.000€ și 50.000€.
Durata proiectului nu poate depăși 12 luni, iar contribuția pe care beneficiarul o primește din partea UE este de maxim 90% din valoarea totală a proiectului, în timp ce contribuția din partea solicitantului va fi de minim 10%. Cererile de finanțare se trimit în plicuri sigilate, prin poștă sau prin curier sau se înmânează personal la adresa Centrului de Informare al Comisiei Europene.
Capitolul VI Model de cerere de finanțare nerambursabilă
Ministerul Dezvoltării și Prognozei
Strada Ministerului nr. 2-4, București, România
Programul Phare Coeziunea Economică și Sociala
Dezvoltarea Resurselor Umane în contextul restructurării industriale
Formular de Cerere de Finanțare Nerambursabilă
(doar pentru uz intern)
I. PROIECTUL
1. Descriere
1.1. Titlu
Cluburi de informare, instruire și comunicare pentru persoane cu handicap vizual
1.2.Localizare
Țară, regiune, oraș
România, Buzău -jud. Buzău. Constanța- jud. Constanța, Galați – jud. Galați, Focșani- jud.Vrancea
1.3.Suma cerută de la Autoritatea Contractantă
1.4Rezumat
A se include informații despre (a) scopul proiectului, (b) grupurile țintă și (c) activitățile principale, specificând codul CAEN.
(a)scopul proiectului este acela de a facilita accesul independent al persoanelor cu handicap vizual la informații și instruire, prin folosirea calculatoarelor prevăzute cu tehnologie de acces, pentru o mai bună integrare socială a acestui grup de persoane defavorizate. Pregătirea și încurajarea nevăzătorilor pentru abordarea de meserii noi altele decât cele tradiționale.
(b)grupurile țintă sunt reprezentate de nevăzătorii și slab văzătorii din județele Buzău, Constanța, Galați. Vrancea. studenți și elevi necuprinși în sistemul de învățământ special sau adulți.
(c) activitățile principale sunt: cursuri de instruire în utilizarea calculatoarelor pentru a citi o carte cu ajutorul seannerului; pentru a scrie un text și a-1 tipării la imprimantă; pentru a naviga și comunica pe Internet; pentru a folosi aplicațiile de calcul tabelar și a programelor multimedia. Crearea de ghiduri de utilizare pentru aplicațiile uzuale de sub sistemul de operare Windows și materiale pentru învățarea limbilor străine; înregistrarea de cursuri pentru studenții nevăzători. Dezvoltarea abilităților de comunicare și informare ale nevăzătorilor.
1.5 Obiective
Descrieți obiectivele proiectului.
01 – înființarea de Cluburi de informare, instruire și comunicare pentru persoane cu handicap vizual în 4 filiale ale Asociației Nevăzătorilor din România (A.N.R.)
În fiecare filială din următoarele județe: Buzău, Constanța, Galați, Vrancea se va înființa un club dedicat persoanelor cu handicap vizual în care aceștia vor putea folosi calculatoare prevăzute cu sinteză vocală și vor beneficia de acces la Internet,
In fiecare club vom angaja un instructor care va asista activitățile programate acolo. Fiecare club va dispune de un calculator performant prevăzut cu scanner, cu imprimantă cu jet de cerneală și cu o conexiune permanentă, prin linie închiriată, la Internet. De asemenea acest calculator va avea în afara sistemului de operare Windows următoarele aplicații: Jaws 7.1 (soft dedicat nevăzătorilor, special pentru citirea informațiilor de pe ecran), Wintalker (sintetizator soft pentru limba română), OCR ABBYY Fine Reader Pro 7.0 ( program de recunoaștere a textului din cărțile scanate) și alte aplicații uzuale. Aceste echipamente și softul special vor fi achiziționate prin proiect. De asemenea ANR mai pune la dispoziția cluburilor un calculator. Clubul va fi deschis pentru toate persoanele cu deficiențe de vedere.
02 – pregătirea instructorilor angajați pentru îndrumarea nevăzătorilor care vor frecventa aceste cluburi.
Vor fi selecționate cu grijă patru persoane cu deficiențe de vedere, absolvenți de liceu sau de școală postliceală, preferabil dintre cei care mai au cunoștințe de lucru pe calculatoare special adaptate. Aceștia vor fi instruiți de către instructorul FCC pentru a asista în mod competent participanții la activitățile cluburilor.
03 – instruirea de către un instructor itinerant a nevăzătorilor care vor frecventa aceste cluburi.
De 2 ori pe an instructorul itinerant al FCC va susține cursuri intensive în fiecare club direct cu nevăzătorii interesați să-și dezvolte cunoștințe de lucru pe calculator.
04 – crearea de material de studiu pentru cursanți.
Pe toată perioada desfășurării acestui proiect FCC va crea material didactic folosit de instructorul itinerant al FCC, cât și de instructorii angajați permanent. FCC va produce pentru aceste cluburi cursuri de limbi străine în format electronic (curs de limba spaniolă, italiană, engleză), dicționare necesare studiului acestor limbi, manuale de informatică, înregistrate audio pe CD și alte cărți la cerere.
05 – înregistrarea de cursuri pe CD sau în format electronic pentru studenții din cele 4 regiuni.
Pentru studenții care urmează o facultate în aceste 4 regiuni și nu posedă calculatoare personale, FCC va înregistra cursuri audio în format compresat pe CD care vor putea fi audiate cu ajutorul calculatoarelor din aceste cluburi. Tot aici ei vor putea citi materialul bibliografic în format electronic trimis de facultățile ce au învățământ la distanță
06 – Justificare
Furnizați următoarele informații:
(a) identificarea necesitaților și constrângerilor percepute in regiune/zona
Accesul la informații și în general la instruire a persoanelor cu deficiențe de vedere este limitat foarte mult de lipsa sau deteriorarea gravă a vederii. Se știe ca prin vedere un om obișnuit obține aproximativ 90% din informații. Pentru a înlătura acest dezavantaj se folosesc forme alternative de redare a informației pentru a fi percepută cu celelalte simțuri – pipăit, auz- sau care sa utilizeze la maxim resturile de vedere ale persoanei.
Toate aceste tehnici și dispozitive care înlesnesc persoanelor cu deficiențe de vedere accesul la informație se numesc tehnologii de acces. Tehnologiile de acces sunt destul de scumpe și nu pot fi achiziționate atât de ușor de o persoană cu deficiențe de vedere.
Studenții nevăzători care urmează aceleași cursuri ca și cei văzători au mare nevoie de cursuri transcrise într-o formă accesibila. Cei care urmează limbi străine au nevoie de dicționare atât în braille cât și sub formă electronică.
După terminarea studiilor persoanele cu deficiențe de vedere se confruntă de asemenea cu lipsa posibilităților de documentare la locul de muncă sau pentru a candida la obținerea unui astfel de ioc.
In ultimii ani Internetul a oferit soluții noi de informare pentru persoanele nevăzătoare. Totuși în lipsa unor legi, asemenea celor din UE, care să oblige instituțiile guvernamentale și chiar firmele să creeze site-uri accesibile persoanelor Iară vedere, a dus la apariția în țara noastră a paginilor Web în exclusivitate grafice, la care nevăzătorii nu mai au acces.
Același lucru se întâmplă cu multe producții multimedia care se vând pe compact discuri. De aceea este necesară o asistență specială a persoanelor cu deficiențe de vedere. In regiunile alese în acest proiect sunt mulți nevăzători tineri, dornici să folosească aceste tehnologii de acces. în Constanța, în anul școlar 2007-2008 vor urma cursuri universitare 8 studenți nevăzători. De asemenea, în Galați care este oraș universitar ne așteptăm să avem studenți nevăzători. Majoritatea studenților nevăzători și-ar dori să urmeze-cursurile în orașul natal, deoarece familia îi poate ajuta și sunt deja familiarizați cu localitatea prin care se pot orienta mult mai ușor. în celelalte 2 județe, Vrancea unde există sediul FCC și Buzău în care funcționează Liceul pentru deficienți de vedere, nevăzătorii au aflat în mod direct ce se poate realiza cu ajutorul tehnologiilor de acces, și mulți dintre ei ar dori să poată folosi aceste noi tehnologii, pentru a se informa, a comunica și în general de a ieși din izolarea la care sunt constrânși acum.
Tot în aceste 2 regiuni, Vrancea și Buzău au existat întreprinderi de confecționat ambalaje, în care au fost angajați nevăzători și care au dat faliment. Acești nevăzători șomeri sunt dornici de a învăța o nouă meserie cerută de societatea concurențială. Același lucru s-a întâmplat cu nevăzătorii maseuri, în urma restructurării sistemului sanitar.
(b) lista grupurilor țintă și estimarea anticipată a numărului beneficiarilor direcți și indirecți
Proiectul vizează comunitatea persoanelor cu deficiențe de vedere din cele 4 regiuni: Buzău, Constanța, Galați. Vrancea, estimată la 9.000 de persoane din care cel puțin 450 sunt până la vârsta de 40 de ani.
Cele 450 de persoane sunt beneficiarii potențiali ai proiectului nostru iar grupurile țintă enumerate mai jos sunt beneficiarii direcți și siguri ai acestuia.
Grupul țintă G1: este format din persoane cu deficiențe de vedere care vor fi angajate în aceste cluburi pentru a continua activitatea de instruire a nevăzătorilor din zonă. (Vezi obiectivele nr. Ol, 02.)Numărul estimat al beneficiarilor este de 4 persoane.
Grupul țintă G2: studenții nevăzători din aceste regiuni (Vezi obiectivele nr. Ol, 03, 04, 05.)Numărul estimat de beneficiari direcți este de aproximativ 10 studenți,
Grupul țintă G3: persoane adulte cu deficiențe de vedere care și-au încheiat studiile și care vor participa la cursurile ținute de FCC sau de persoana angajată în cadrul clubului. (Vezi obiectivele nr. 01, 03, 04.) Numărul de beneficiari este de 40 persoane participante direct la cursul de instruire organizat prin acest proiect.
Grupul țintă G4: este format din alți nevăzători care vor dori să-și petreacă timpul liber în aceste cluburi. (Vezi obiectivele nr. 01,03, 04.) Numărul estimat al beneficiarilor este de aproximativ 40 persoane.
(c) motivele alegerii grupurilor țintă și a activităților
Grupul țintă G1, format din persoane cu deficiențe de vedere care vor fi angajate în aceste cluburi pentru a continua activitatea de instruire a nevăzătorilor din zonă. 4 deficienți de vedere vor fi selecționați cu grijă, pentru a fi angajați în aceste cluburi și ei vor fi formați de către instructorul itinerant al FCC pentru a continua activitatea de instruire a nevăzătorilor în afara cursurilor ținute de FCC. Ei vor fi un exemplu pentru nevăzătorii din zonă, ceea ce va duce la încurajarea acestora pentru a lucra cu noile tehnologii de acces. De asemenea li se oferă șansa unui loc de muncă atât pe perioada proiectului cât și după încheierea lui.
Grupul țintă G2, reprezentat de studenții care urmează o formă de învățământ la zi, Ia distanță sau la fără frecvență.
Grupul a fost ales din următoarele motive:
nu au cursuri transcrise într-un format accesibil lor;
nu au acces la material bibliografic sau la alte instrumente de lucru cum ar fi dicționarele;
nu au posibilități financiare să-și procure echipamente prevăzute cu tehnologii de acces;
nu au acces la Internet, deoarece le sunt necesare aplicații soft speciale care nu se găsesc într-un cale Internet sau în rețelele de calculatoare din universități.
Grupul țintă G3 a persoanelor adulte cu deficiențe de vedere care și-au încheiat studiile și care urmăresc să-și păstreze sau să obțină un loc de muncă. Acest grup a fost ales din următoarele motive:
nu cunosc noiie realizări în domeniul tehnologiilor de acces și cum acestea i-ar putea ajuta;
nu au șanse de a ocupa un loc de muncă pentru că în lipsa unei tehnologii de acces corespunzătoare nu pot comunica și nu se pot documenta la fel ca și ceilalți colegi de muncă;
din lipsa cunoașterii acestor noi posibilități de lucru independent mulți nevăzători își încheie studiile prematur, neavând speranța obținerii unui loc de muncă;
Grupul țintă G4 format din alți nevăzători care vor dori să-și petreacă timpul liber în aceste cluburi.
Foarte mulți nevăzâtori ar dori să citească o anumită carte sau un ziar și nu găsesc o persoană dispusă să facă acest lucru. Ar dori să comunice cu alți oameni și nu au un mijloc prin care să o facă. Cluburile înființate vor deveni locurile ideale pentru aceste activități. Aici nevăzâtorii vor putea citi orice carte doresc, orice ziar pe Internet și să poarte o corespondență confidențială cu oameni din toată lumea. Posibilitățile de petrecerea timpului liber sunt nelimitate și satisfacția lucrului independent este foarte mare.
(d) relevanța proiectului pentru grupurile ținta
Pentru grupul Gl
Angajarea și instruirea a 4 deficienți de vedere pentru a deveni instructori în cluburile înființate le vor permite acestora să obțină experiență profesională într-un domeniu nou, dându-le posibilitatea în funcție de calitățile dovedite să rămână angajați permanenți ai ANR. Cu cunoștințele dobândite și experiența câștigată de-a lungul unui an ei vor avea mai multe oportunități de angajare.
Pentru grupul G2, studenții ce urmează cursurile unor facultăți
Activitățile cuprinse în acest proiect oferă studenților ce urmează cursurile unor facultăți cursuri într-o formă accesibilă, scutindu-i astfel pe aceștia de a apela la persoane neprofesioniste, din familie sau obligați să plătească alte persoane. De asemenea le oferă un loc în care pot studia cursuri înregistrate pe CD, consulta dicționare și mari posibilități de documentare prin accesarea Intemetului. Multe facultăți din țară au înființat forme de învățământ la distanță, și cursurile li se trimit studenților în format electronic pe CD, dischete sau pot fi accesate direct de pe pagina de WEB a facultății respective. Până acum aceste lucruri le erau inaccesibile dar prin echipamentele prevăzute cu tehnologie de acces, totul va deveni accesibil
In privința grupului G3 al adulților care vizează sau au un loc de muncă, aceste cluburi le oferă noi posibilități de informare, de îmbogățire a cunoștințelor din domeniu în care lucrează sau o șansă de respecializare în domenii cerute de piața muncii actuale.
Grupul țintă G4, al nevăzătorilor care vor să-și petreacă timpul liber, va include și grupurile menționate mai sus (G1-G3). In general nevăzătorii, datorită handicapului, duc o viață destul de anostă, izolați între pereții casei, petrecându-și timpul ascultând radio, sau urmărind televizorul dacă în familie mai există un văzător care să-i asiste. Unii dintre ei mai citesc cărți de literatură înregistrate pe casete audio, iar și mai puțini citesc lunar unica revistă tipărită în scrierea Braille. Atât și nimic mai mult Nu au acces la ziare, reviste, cărți tehnice, dicționare.
Toate acestea le pot fi oferite în cadrul cluburilor de sistemul de citire cu ajutorul scanerului și a softului de citire, prin intermediul Intemetului și poate lucrul cel mai important
Îi va scoate din izolare permițându-le să comunice prin email cu prieteni din toată lumea, fără ca aceștia să bănuiască că stau de vorbă cu o persoană cu handicap vizual.
(e) relevanta proiectului pentru obiectivele programului
Nu trebuie uitate modelele oferite de UE în ceea ce privește atenția acordată persoanelor cu handicap. Aceste persoane în România sunt încă marginalizate. în afara unei pensii lunare de subzistență primită de marea majoritate a persoanelor cu handicap vizual, activitățile de reintegrare socială sunt aproape inexistente. Marea majoritate a persoanelor cu handicap vizual sunt ori pensionari în vârstă de peste 60 de ani, ori tineri și maturi șomeri.
Prin acest proiect încercăm să atragem aceste persoane în activități care le pot schimba radical modul de viață. îi vom pune în contact atât cu semeni de ai lor cât și cu alte persoane care nu suferă de acest handicap. Posibilitățile de informare, instruire și comunicare devin nelimitate, nerestricționate și nediscriminatorii.
Nevăzătorii care cu un efort imens au reușit să-și procure un calculator prevăzut cu tehnologie de acces, au considerat schimbarea produsă în viața lor ca o a doua naștere.
(f) relevanța proiectului pentru prioritățile programului
Acest proiect este în concordanță cu următoarele priorități ale programului:
P1. Calificarea și recalificarea forței de muncă în scopul de a o face mai adaptabilă la nevoile în continuă evoluție de pe piața muncii.
Modernizarea sistemelor de învățământ profesional și inovarea în domeniul educației și instruirii profesionale cu scopul de a întări abilitățile și competențele relevante în raport cu nevoile pieței forței de muncă și pentru a îmbunătății șansele de ocupare ale tinerilor (dezvoltarea de pachete educaționale, formarea profesorilor, a conducătorilor de instituții de învățământ și a partenerilor sociali, achiziționarea de material didactic aferent).
Justificare:
Meseriile tradiționale pentru nevăzători și slab văzători erau până în prezent confecționarea de perii și mături, confecționarea de ambalaje și masajul. Concurența acerbă din ultimii ani a eliminat aproape de peste tot nevăzătorii care practicau primele două meserii, masajul rămânând unica meserie practicată de nevăzători. Puțini dintre ei urmau studii superioare și se încadrau ca profesori în școlile pentru deficienți de vedere. Apariția în ultima vreme a calculatoarelor prevăzute cu tehnologii de acces oferă persoanelor cu deficiențe de vedere șansa de a se recalifica în alte meserii decât cele tradiționale: secretariat, birotică,traduceri și în general teleworking care va avea din ce în ce mai multă amploare în societatea informatizată, alte meserii la care până acum aceștia nici nu visau.
P2. Promovarea includerii sociale a grupurilor defavorizate
Instruirea furnizorilor de training, în special a celor din domeniul social, pentru dezvoltarea și adaptarea programelor la nevoile grupurilor țintă în vederea creșterii integrării sociale.
Plasarea persoanelor din grupurile dezavantajate infirme sau ONG-uri pentru instruire la locul de muncă prin muncă temporară, pentru a le permite să obțină experiență profesională (nouă sau suplimentară) ;
Elaborarea și furnizarea de programe de instruire, inclusiv module adaptate la nevoile specifice ale participanților.
Justificare:
Proiectul nostru pe de o parte formează instructori pentru cluburile din cele patru regiuni și în același timp oferă acestor instructori posibilitatea de a se angaja într-un loc de muncă unde pot căpăta experiență profesională, care după finele proiectului. în funcție de calitățile dovedite poate deveni un loc de muncă permanent. în cadrul cursurilor susținute de FCC cu acești 4 instructori și cu nevăzătorii din zonă vom utiliza programe educaționale special adaptate pentru persoanele cu handicap vizual și anume vor fi instruiți cum să folosească tehnologiile de acces pentru a utiliza la fel de bine ca și un văzător aplicațiile software și Internetul.
Este firesc ca în urma acestor cursuri și a experienței căpătate în aceste cluburi, chiar și de persoanele care vin să-și petreacă timpul liber aici să obținem pentru nevăzători o mai bună integrare socială. Dacă ne-am gândi numai la faptul că ei își vor putea face cunoștințe prin intermediul Internetului, vor putea urmări auditiv filme care sunt doar titrate și nu dublate, să fie mai bine informați prin intermediul ziarelor electronice și a cărților scanate. Și nu în ultimul rând cu cunoștințele dobândite în cadrul clubului să obțină un loc de muncă.
1.7 Descrierea detaliată a activităților
Cuprinde titlul, descrierea detaliată a fiecărei activități. în acest sens, descrierea detaliata a activităților nu trebuie confundata cu planul de acțiune (a se vedea 1.9).
Activitatea Al – achiziționarea de echipamente și soft specializat si selecția personalului angajat în proiect
Achiziționarea a 4 calculatoare performante (minim Pentium 3 sau Amd), monitor 15inch, hdd 40Gb, 128 mb RAM, multimedia, cd rom, imprimantă cu jet de cerneală și scanner A4. Costul estimat este de 800 euro x 4 filiale = 3200 euro. (vezi capitol de buget 3.2.a) finanțare UE.
Calculatoarele din cluburi vor fi conectate la Internet prin linie închiriată la providerul RoEdu NET.
Instalarea unei linii închiriate de transmisii de date de la Romtelecom costa 300 euro x 4 filiale= 1200 euro – vezi capitolul de buget 4.4.a. finanțare UE.
Abonamentul lunar al liniei închiriate este de 60euro X 4 filiale x 12 luni = 2880 euro – vezi capitolul de buget 4.4.b finanțare UE.
Achiziționarea unui laptop care va fi folosit de către instructorul itinerant pentru predarea cursurilor și de FCC pentru înregistrarea de cursuri în format audio-compresat pe CD. Preț: 1×1500 euro = ISOOeuro- vezi capitolul de buget 3.2.b finanțare UE.
Achiziționarea modemurilor de linie închiriată necesare conectării la Internet. Preț: 3 filiale x 2 modemuri xlOO euro = 600 euro (vezi capitolul de buget 3.2.c) – finanțare UE. Filiala Focșani are deja achiziționate de către FCC 2 modemuri de linie închiriată.
Achiziționarea 3 switch-uri de rețea și 3 calculatoare fără monitor (second-hand) care vor fi folosite ca routere linux preț 3 x 100 euro = 300 (vezi capitolul de buget 3.2.d) -finanțare UE. Pentru filiala Focșani switch-ul și router-ul linux sunt asigurate de FCC.
Se vor achiziționa 4 kituri de soft de recunoaștere optică a caracterelor Abbyy FineReader Pro 7.0 necesar transpunerii în format electronic a materialelor tipărite în format obișnuit. Aceste cărți în format electronic vor putea fi citite cu ajutorul calculatorului prevăzut cu sinteză vocală. Acest soft este cel mai bun OCR din lume și recunoaște foarte bine textele scrise în limba română.
Cost total 4 filiale x 160 euro = 640 euro – vezi capitolul de buget 3.2.e finanțare UE.
Se va achiziționa un kit de jaws 7.1 cu 5 chei de autorizare care este un soft special necesar redării informațiilor de pe ecran într-o formă accesibilă nevăzătorilor. Preț: lx 1200 euro = 1200 euro – vezi capitolul de buget 3.2.f finanțare ANR.
Aplicația Jaws folosește programul de sinteză vocală în limba română Wintalker Voice distribuit gratuit.
Achiziționarea, instalarea și testarea echipamentelor și a softului va fi supervizată de coordonatorul de proiect. Costuri: 121uni x 150 euro = 1800 euro – vezi capitolul de buget 1.1.1c finanțare FCC.
Coordonatorul proiectului și instructorul itinerant va selecționa dinlr-un grup mai mare de candidați 4 persoane.
Angajarea instructorilor în cele 4 cluburi din filialele: Buzău. Constanța, Galați, Vrancea se va face la începutul proiectului. Aceștia sunt persoane cu deficiențe de vedere și pot fi absolvenți de liceu sau de postliceală, preferabil dintre cei care mai au cunoștințe de lucru pe calculatoare special adaptate. Ei vor fi instruiți de către instructorul FCC pentru a asista în mod competent participanții la activitățile cluburilor.
Costurile sunt: 4 instructori x 4 filiale x 12 luni xlSOeuro = 7200 euro – vezi capitolul de buget 1.1.1.a finanțare UE.
Activitatea A2 Curs de formare pentru instructorii angajați în cele 4 cluburi
Primul curs va fi ținut de către FCC la clubul din Focșani. La el vor participa cei 4 viitori instructori angajați în club. Cursul va fi un curs intensiv care va dura 5 zile și se va desfășura după următorul program: 8-18 cu o pauză de loră și 30 minute pentru masa de prânz și 2 pauze de 15 minute de cafea.
Programa cursului este descrisă în ANEXA A. Cursul va cuprinde atât Modulul I cât și Modulul II.
La acest curs vom folosi un instructor care a urmat un stagiu de pregătire de 9 luni la vestita Școală pentru nevăzători "Overbrook" din Philadelphia, USA
Cursurile vor avea un caracter teoretic și practic. Fiecare cursant va avea posibilitatea să testeze cunoștințele însușite pe echipamentele din club.
Pentru acest curs și următoarele cursuri organizate la cluburile celor 4 filiale (2 cursuri pe an), instructorul va fi plătit cu 100 euro pe lună. Costuri: 121uni x 1 instructor xlOO euro =1200 euro -vezi capitolul de buget 1.1.2. b finanțare UE.
In afara celor 9 cursuri organizate pe parcursul unui an, instructorul se va ocupa și cu pregătirea materialului pentru curs și cu acordarea asistenței tehnice pe tot anul la cele 4 cluburi.
Pentru cursul organizat la Focșani costurile sunt următoarele: diurna costând în masă și cazare pentru 4 participanți plus instructor este de 5 x 5zile x 20euro = 500 euro – vezi capitolul de buget 1,3.2.a finanțare UE.
Transport 4 persoane x 20 euro = 80 euro -vezi capitol de buget 2.2.a finanțare UE.
La acest curs cât și la cele desfășurate la activitățile A3, A4 instructorul va folosi laptopul achiziționat conform bugetului descris la activitatea A1.
FCC va asigura condițiile necesare ca fiecare cursant să lucreze pe câte un calculator configurat special, care ulterior va fi transferat clubului la care va fi angajat cursantul.
Activitatea A3 CURS DE INIȚIERE în utilizarea tehnologiilor de acces
MODULUL I -Noțiuni introductive de utilizarea a calculatoarelor special adaptate
Acest curs va fi ținut în fiecare club de către instructorul itinerant al FCC și la el vor participa nevăzătorii interesați din filialelor unde sunt înființate cluburile. înainte de acest curs instructorii din cadrul cluburilor, formați de FCC, vor selecționa participanții la curs și îi vor pregăti mai ales în utilizarea eficientă a tastaturii și utilizării aplicațiilor simple.
Scopul acestui curs este acela de inițiere în utilizarea calculatorului echipat cu dispozitive speciale și programe de acces pentru persoanele cu deficiențe de vedere.
Cursul va fi un curs intensiv care va dura 5 zile și se va desfășura după următorul program: 8-18 cu o pauză de loră și 30 minute pentru masa de prânz și 2 pauze de 15 minute de cafea.
Participanții Ia acest curs vor învăța cum să utilizeze în mod independent calculatorul prevăzut cu sinteză vocală soft în limba română, cum să-1 folosească pentru autoinstruire in pregătirea examenelor, a referatelor, cum să se documenteze folosind Internetul. cum sa i utilizeze la locul de muncă.
Acest curs este dedicat începătorilor în utilizarea calculatoarelor. Programa cursului este descrisă în ANEXA A MODULUL I. Cursurile vor avea un caracter teoretic și practic. Fiecare cursant va avea să testeze cunoștințele însușite pe echipamentele din cluburi.
La încheierea cursurilor vom ține o conferință de presă în care vom mediatiza rezultatele obținute până la acest stadiu al proiectului.
La activitatea A2 am descris costurile estimate cu plata instructorului angajat pentru acest proiect.
In plus costul de diurnă și transport sunt următoarele: 4 filiale x 1 curs x 1 instructor x 5 zile x 20 euro = 400 euro – vezi capitolul de buget 1.3.2.b finanțare UE. Transport 4 filiale x 1 curs x 1 instructor x 20 euro = 80 euro. – vezi capitolul de buget 2.2.b finanțare UE.
Activitatea A4 CURS DE INIȚIERE în utilizarea tehnologiilor de acces
MODULUL II Noțiuni avansate
La acest curs ținut de instructorul itinerant vor participa persoane cu deficiențe de vedere care au participat la primul curs – Modulul I. în acest curs se vor prezenta noțiuni avansate despre utilizarea aplicațiilor Word, Excel, Internet Explorer, Outlook Express și aplicații multimedia.
Programa cursului este descrisă în ANEXA A MODULUL II.
Cursurile vor avea un caracter teoretic și practic. Fiecare cursant va avea posibilitatea să testeze cunoștințele însușite pe echipamentele din cluburi.
Cursul va fi un curs intensiv care va dura 5 zile și se va desfășura după următorul program: 8-18 cu o pauză de lorâ și 30 minute pentru masa de prânz și 2 pauze de 15 minute de cafea.La activitatea A2 am descris costurile estimate cu plata instructorului angajat pentru acest proiect.
In plus costul de diurnă și transport sunt următoarele: 4 filiale x 1 curs x 1 instructor x 5 zile x 20 euro = 400 euro – vezi capitolul de buget 1.3.2.b finanțare UE. Transport 4 filiale x 1 curs x 1 instructor x 20 euro = 80 euro. – vezi capitolul de buget 2.2.b finanțare UE.
Activitatea A5 – Crearea de material didactic pentru cursanți
FCC va pune la dispoziția cursanților un rezumat al cursurilor predate, manuale de inițiere în utilizarea calculatoarelor și Internet, toate în format electronic sau audio pe casete sau CD.
Materialele vor fi realizate în studioul de înregistrare FCC.
Acțiunile întreprinse de FCC pentru realizarea cărților audio înregistrate pe casete sau pe CD sunt:
Manualul original este citit de către un lector în studioul de înregistrare al FCC;
Sunt verificate și etichetate matrițele audio;
Copii ale acestor matrițe vor fi distribuite cluburilor din cele 4 regiuni;
În cazul cărților înregistrate pe CD, înregistrările realizate sunt transferate pe calculator sub formă de fișiere audio (mp3);
Pentru realizarea matrițelor și a copiilor audio sunt necesare casete și CD blanc.Costul casetelor pentru un an este de 12 luni x 30 casete x 0,75euro= 270 euro – vezi capitolul de buget 4.3.a finanțare UE. Costul CD blanc este de 200 cd x 0,7 euro=140 euro -vezi capitolul de buget 4.3.b finanțare UE.
Acțiunile întreprinse pentru crearea de texte electronice sunt următoarele:
Cărțile sunt scanate
Cu ajutorul programului ocr ABBYY FineReader cărțile scanate sunt transformate în text electronic
Se corectează textul electronic
Se distribuie cluburilor cărțile electronice pe CD sau prin Internet
Pentru această activitate FCC folose ște atât lectorul specializat în aceste activități cât și voluntari.
Plata lectorului specializat este de 12 luni x 200 euro = 2400 euro – vezi capitolul de buget 1.1.1b finanțare FCC
Activitatea A6 Activitatea de înregistrare de manuale și cursuri în format audio pe casete și CD pentru studenți
Pe toată perioada proiectului FCC va crea în format accesibil și va pune la dispoziția cluburilor cursuri de limbi străine, dicționare și manuale pentru studenți. înregistrarea cursurilor se vor face pe echipamentele FCC de către lectorul FCC. Plata lectorului se face conform bugetului descris la activitatea A5.Această activitate se desfășoară pe tot parcursul anului în funcție de solicitările studenților.Studenții vor putea citi aceste materiale produse de FCC pe echipamentele aflate în cluburile din regiunea lor.
A7 – Activitatea de bază a cluburilor
Cluburile vor funcționa 8 ore pe zi. în aceste cluburi nevăzătorii asistați de instructorii formați de FCC vor putea:
– să citească singuri o carte cu ajutorul scanerului și a programului de recunoaștere a scrisului (O.C.R.); -să scrie singuri un text, să-1 corecteze și să îl tipărească la imprimantă; -să navigheze pe Internet și să folosească poșta electronică; -să asculte cărțile înregistrate pe CD de către FCC; -sa folosească aplicațiile de prelucrare/ redare audio. Activitatea de bază desfășurată în cluburi va fi asistată de coordonatorul de proiect și de instructorul itinerant.
Instructorii formați de FCC și angajați în cadrul cluburilor vor fi în contact permanent cu instructorul itinerant sau coordonatorul proiectului prin email sau telefon pentru a solicita orice informație necesară. Ei vor fi înscriși în lista de discuții a FCC unde vor putea primii răspuns la întrebările lor și de la alți membrii FCC, specialiști în informatică sau utilizatori avansați ai tehnologiilor de acces pentru persoane cu deficiențe de vedere.Plata coordonatorului de proiect este regăsită în buget la capitolul 1 .l.l.c finanțare FCC. Coordonatorul de proiect va vizita cel puțin de 2 ori fiecare club din cele 4 filiale. Costul pentru aceste deplasări sunt: 3 filiale x 2 călătorii x 20 euro = 120 euro – vezi capitolul de buget 2.2.c finanțare UE.Mai sunt incluse în buget la capitolul 4.4.c alte servicii (telefon, fax) 100 euro finanțare UE și la capitolul 4.3.c rechizite de birou, consumabile 90 euro finanțare UE.
1.8 Metodologia
Descrierea detaliata a:
(a) metodelor de implementare
FCC încearcă să popularizeze prin acest proiect noile tehnologii de acces care sporesc calitatea modului de instruire a persoanelor cu deficiențe de vedere, prin susținerea de cursuri și pregătirea de material didactic în forme alternative.Cursurile vor fi ținute în cele 4 cluburi pentru deficienți de vedere înființate în filialele ANR, atât cu instructorii formați de FCC cât și cu nevâzătorii care vor frecventa aceste cluburi.
Materialele didactice se vor realiza de către FCC, deoarece avem deja echipamentele necesare și personal specializat.
După achiziționarea echipamentelor și pregătirea instructorilor la primul curs organizat de FCC, participanții la aceste cluburi vor putea deja să se familiarizeze cu noile tehnologii de acces.
Următoarele două cursuri le vor furniza cunoștințe noi și abilități sporite pentru a folosi cât mai eficient aceste tehnologii.
In restul timpului, în afara cursurilor susținute de FCC instructorii angajați vor acorda asistență tuturor persoanelor care frecventează aceste cluburi.
(b) motive pentru alegerea metodologiei propuse
FCC stăpânește deja aceste tehnici, studiate în prealabil înainte de începerea acestui proiect. Avem oameni pregătiți, cu experiență de câțiva ani în acest domeniu. Unii dintre ei au urmat cursuri la cea mai vestită școală pentru deficienți de vedere din USA, "Overbrook".
FCC a mai ținut încă 3 cursuri împreună cu Visio în Școlile pentru deficienți de vedere din țară și metodologiile abordate s-au dovedit foarte eficiente.
Am preferat susținerea cursurilor în localitățile în care se vor înființa aceste cluburi, pentru a micșora costurile acestor activități dar mai ales pentru a instrui cât mai multe persoane cu deficiențe de vedere, știind că deplasarea în altă localitate, pentru mulți dintre ei ar necesita și plata unui însoțitor.
Materialele didactice produse de FCC, sunt create într-un format special electronic sau audio, astfel încât, să fie total accesibile persoanelor cu handicap vizual.
Programul de activitate al cluburilor va fi astfel ales încât să poată fi frecventat de cât mai multe persoane interesate.
(c) cum intenționează proiectul să continue eventual un proiect anterior sau activități anterioare
Până în prezent, prin proiectele derulate, FCC s-a adresat mai mult elevilor din școlile și liceele pentru deficienți de vedere din România. A susținut cursuri de inițiere în utilizarea calculatoarelor prevăzute cu tehnologii de acces cu elevii și profesorii acestor licee, a conectat aceste licee la Internet favorizând astfel comunicarea între elevii și profesorii acestor instituții cât și o mare deschidere spre imensa bogăție de informație pe care o aduce Internetul. A asistat și asistă permanent studenți nevăzători cărora le înregistrează cursuri pe casete audio. Ca o continuare firească a acestor realizări proiectul de față își propune să familiarizeze și persoanele cu deficiențe de vedere care nu au intrat în contact cu aceste tehnologii pe perioada efectuării studiilor. In același timp succesul proiectului va fi un motiv pentru ANR să înființeze astfel de cluburi și în alte regiuni. De asemenea, în orașele universitare, cluburile vor fi un exemplu de urmat pentru facultățile care au studenți nevăzători și vor să-i ajute pe aceștia, înființând laboratoare de studiu adaptate handicapului vizual.
(d) proceduri de evaluare internă
Coordonatorul de proiect va evalua la finele fiecărei luni rezultatele obținute în comparație cu obiectivele propuse și cu planul de activitate.
Fiecare curs se va încheia cu un test de evaluare a cunoștințelor dobândite.
Coordonatorul de proiect va verifica permanent calitatea realizării materialelor didactice și ale cursurilor pentru studenți.
De asemenea el va verifica dacă sunt întârzieri în execuție și motivele acestor întârzieri.
Va solicita rapoarte trimestriale de la instructori privind modul de desfășurare a activităților din cadrul cluburilor și impactul pe care îl vor avea acestea în rândul deficienților de vedere din zonă.
(e) nivelul de implicare și activitatea altor organizații (parteneri sau alții) in proiect
In afară de FCC o importantă susținere a acestui proiect va fi făcută de ANR prin punerea la dispoziție a spațiilor și utilităților necesare înființării și funcționării acestor cluburi. Tot ANR, va cumpăra soft-ul de citire ecran Jaws 7.1 în valoare de 1200 Euro și va furniza câte un calculator pentru fiecare club. ANR va asigura și mediatizarea proiectului în rândul nevăzătorilor din zonă și chiar din țară prin revista Braille a asociației sau prin emisiunea radiofonică „Ochiul interior".ANR va asigura continuitatea proiectului după finele acestuia, prin păstrarea celor 4 posturi de instructori de club.
(f) justificarea rolului fiecărui partener
ANR este direct interesată de integrarea socială a membrilor săi și de diversificarea activităților desfășurate pe lângă filialele sale. Din acest motiv ANR pune la dispoziție pentru buna desfășurare a acestui proiect spațiile și utilitățile necesare și la finele proiectului va beneficia de echipamentele și experiența câștigată în această perioadă.Acest proiect este o șansă pentru mulți dintre membrii ANR sâ-și schimbe modul de viață și chiar să-și găsească noi mijloace de subzistență.
(g) echipa propusă pentru implementarea proiectului (pe Juneții: nu este nevoie a se include nume ale persoanelor în această secțiune) -Coordonator de proiect; -Instructor itinerant; -Lector și realizator de cărți în formate alternative 4 instructori angajați ai cluburilor
1.9 Durata și planul de acțiune
□ Durata proiectului va fi de 12 luni,
Nota: Planul de acțiune orientativ nu trebuie sa menționeze date actuale, dar trebuie sa înceapă cu "luna 1", "luna 2" etc. Solicitanții sunt sfătuiți sa prevadă o marja de siguranță in planul de acțiune propus. Planul de acțiune nu trebuie sa conțină descrieri detaliate ale activităților, ci doar denumirea lor (va rugam sa verificați daca denumirea lor este aceeași cu cea menționată in secțiunea 1.7).
Planul de acțiune de punere in aplicare a proiectului trebuie sa fie suficient de detaliat pentru a furniza informații cu privire la pregătirea și implementarea fiecărei activități. Planul de acțiune pentru fiecare din următorii ani (funcție de durata proiectului) poate fi mai general și ar trebui sa includă numai o lista a principalelor activități previzionate pentru acești ani.una
Legendă
Activitatea A 1 Achiziționarea de echipamente și soft specializat și selecția personalului angajat în proiect
Activitatea A2 Curs de formare pentru instructorii angajați în cele 4 cluburi
Activitatea A3 CURS DE INIȚIERE în utilizarea tehnologiilor de acces MODULUL I – Noțiuni introductive de utilizarea a calculatoarelor special adaptate
Activitatea A4 CURS DE INIȚIERE în utilizarea tehnologiilor de acces MODULUL II – Noțiuni avansate
Activitatea A5 Crearea de material didactic pentru cursanți
Activitatea A6 Activitatea de înregistrare de manuale și cursuri în format audio pe casete și CD pentru studenți.
Activitatea A7 Activitatea de bază a cluburilor
2. Rezultate așteptate
2.1 Impactul estimat asupra grupurilor țintă
Includeți informații despre:
cum va îmbunătăți proiectul situația grupurilor țintă
cum va îmbunătăți proiectul capacitățile tehnice și manageriale ale grupurilor țintă sau ale partenerilor (când este cazul)
Impactul asupra grupului țintă Gl
Grupul țintă Gl va beneficia atât de instruire cât și de un loc de muncă pe toată perioada proiectului. Daca se dovedesc serioși și capabili ei vor fi păstrați ca instructori permanenți pe lângă cele 4 cluburi.
Impactul asupra grupului țintă G2
Studenții care vor participa la cursurile de inițiere vor ști de acum să folosească eficient calculatorul pentru a se documenta și comunica prin intermediul Intemetului, pentru a citi cărți și cursuri în format electronic sau audio de pe CD, pentru a-și redacta singuri referatele. Cluburile, prin echipamentele puse la dispoziție, vor constitui locul ideal de studiu și documentare pentru acești tineri.
Impactul asupra grupului țintă G3
Persoanelor adulte care vor urma cursul de inițiere le vor crește șansele de a-și păstra locul de muncă, pentru că orice instituție astăzi folosește calculatorul. Ceilalți care vizează găsirea unui loc de muncă vor beneficia de asemenea de aceste cunoștințe. De exemplu unii nevăzători au absolvit facultăți de limbi străine și pot de acum cu ajutorul calculatorului și a sintezei vocale să facă traduceri de corespondență și chiar de literatură străină. Sintetizoarele știu astăzi să citească un text în principalele limbi ale lumii. Alți nevăzători pot găsi de lucru prin Internet ca teleworker-i, evitând astfel să se mai deplaseze prin locuri aglomerate care le-ar pune viața în pericol.
Impactul asupra grupului țintă G4
Mulți nevăzători au auzit de șansele pe care le oferă acum un calculator special adaptat cu tehnologie de acces. Ei știu deja că astfel pot să citească singuri o carte, să Comunice cu restul lumii prin Internet și să aibă acces la un imens volum de informație. Unii dintre ei au făcut eforturi deosebite să își cumpere propriul calculator și le trebuie o persoană calificată să îi învețe cum să îl utilizeze.
Acesta va fi rolul instructorilor angajați ai cluburilor, formați la cursurile FCC. Ei îi vor ajuta pe cei care au calculatoare să și le configureze și să le utilizeze eficient iar pe cei care încă nu au, să folosească calculatoarele din cluburi.
Vom încerca să formăm o comunitate prin stimularea membrilor acestor grupuri să se înscrie la lista de discuții găzduită de site-ul FCC. Aici vor putea face schimb de experiență și cere ajutorul specialiștilor fundației noastre.
2.2. Rezultatele obtinute
Fiți precis și încercați sa cuantificați rezultatele cat de mult posibil.Prin atingerea obiectivelor propuse sperăm să obținem următoarele rezultate:
Formarea a 4 instructori bine pregătiți care să instruiască la rândul lor persoane cu deficiențe de vedere care frecventează cluburile.
Crearea a 4 locuri de muncă noi și anume instructori în tehnologia de acces care vor menținute și după încheierea proiectului.
Multiplicarea și în alte filiale ale ANR a experienței din cele 4 orașe prinse în proiect.
Studenții cursați în aceste cluburi vor putea să-și continue într-un mod mai eficient studiile. Aici în cadrul cluburilor ei se vor putea documenta citind cărți cu ajutorul scanner-ului sau căutând informații pe Internet, folosind dicționare și cursuri în format electronic sau audio pe CD.
Nevăzătorii vor putea ieși din izolarea caracteristică persoanelor cu handicap vizual folosind tehnicile moderne de comunicare prin Internet: email, chat etc.
Persoanele cu deficiențe de vedere vor putea citi independent o carte, un ziar sau naviga prin paginile WEB din lume.
2.3. Efecte multiplicatoare
Descrieți posibilitățile de reproducere și de extindere a rezultatelor proiectului.
Instructorii cluburilor cursați de noi își vor continua activitatea de instruire a nevăzătorilor din zonă și după terminarea proiectului, astfel un număr din ce în ce mai mare de persoane va beneficia de aceste cunoștințe.
Mulți dintre studenții instruiți sau asistați de noi vor fi angajați dupâ terminarea studiilor ca profesori în școlile pentru deficienți de vedere și vor aplica cunoștințele primite prin acest proiect.
Materialele didactice și cursurile înregistrate vor folosi cu siguranță generațiilor viitoare de elevi și studenți.
Mediatizarea rezultatelor activităților din aceste cluburi va stimula interesul membrilor ANR de a înființa cluburi și în alte regiuni ale țării.
2.4 Durabilitate
Distingeți între următoarele aspecte ale durabilității:
(a) Durabilitate financiară (Cum vor fi finanțate activitățile după încetarea finanțăriinerambursabile)
Cluburile vor fi finanțate după încheierea proiectului de către ANR.
Activitatea va continua în aceleași condiții ca și pe timpul desfășurării proiectului.
(b) Durabilitate organizațională (Vor permite structurile actualului proiect continuarea activităților la sfârșitul prezentului proiect? Va exista „proprietate" locală asupra rezultatelor proiectului?)
Cluburile își vor continua existența și după încheierea proiectului. Echipamentele vor intra în proprietatea filialelor ANR din cele 4 orașe.
Activitățile din aceste cluburi vor diversifica mult activitățile obișnuite din filialele ANR.
Durabilitate la nivel de politica (unde este cazul) (Care va fi impactul structural al proiectului – ex,: va duce la îmbunătățirea legislației, a codurilor de conduita, a metodelor etc.)
Bugetul proiectului Vezi anexa B 1
Surse de finanțare preconizate
Furnizați informații cu privire la sursele de finanțare preconizate pentru proiect.
Vezi anexa B 2 Furnizați informații cu privire la sursele de finanțare preconizate pentru proiect.Vezi anexa B 2
II SOLICITANTUL
1. Identitate
Detalii despre bancă
Banca trebuie sa aibă sediul în România.
Banca corespondenta (unde este cazul)
3. Descrierea solicitantului
3.1 Când a fost înființată întreprinderea dvs și când și-a început activitatea?
Fundația Cartea Călătoare a căpătat personalitate juridică în data de 26 noiembrie 1996 prin sentința civilă nr. 497. Și-a început activitatea la sfârșitul anului 1996. Este o organizație non-guvernamentală și non-profit.
Scopul înființării Fundației Cartea Călătoare a fost acela de a facilita accesul nemijlocit la informație pentru nevăzători sau persoane cu deficiențe de vedere și creșterea gradului de integrare socio-profesională a acestora cu ajutorul tehnologiilor moderne de acces.
Fundația numără în prezent 40 de membri văzători și nevăzători. Majoritatea membrilor Fundației sunt informaticieni cu experiență de minim 15 ani, iar președintele Fundației este singurul nevăzător specialist în informatică din România. De asemenea câțiva dintre ei sunt profesori cu experiență în învățământul special pentru nevăzători.
3.2. Care sunt principalele activități ale întreprinderii dvs. in prezent?
Organizația noastră oferă servicii gratuite pentru nevăzători și persoane cu deficiențe de vedere.
Înregistrează pe casete audio sau pe CD, manuale școlare, cursuri pentru învățământul școlar, liceal, universitar, cărți de specialitate pentru a-i ajuta pe nevăzători în profesia lor, cărți fundamentale din literatura națională și internațională.Realizează cărți în format electronic.Oferă matrițele casetelor înregistrate sau cărțile culese în text electronic Asociației Nevăzătorilor din România pentru multiplicare.
Facilitează obținerea de către liceele de nevăzători a echipamentelor informatice special adaptate.
Susține la cerere cursuri de informatică și de utilizare a echipamentelor special adaptate
Asistă Școlile de nevăzători, organizațiile nevăzătorilor cât și persoane individuale în achiziționarea, configurarea și utilizarea echipamentelor special adaptate pentru persoanele cu deficiențe de vedere
întreține pagina de WEB (www.fcc.ro) și asistă lista de discuții a nevăzătorilor pe Internet
Furnizare servicii INTERNET pentru strângerea de fonduri în scopul susținerii activităților caritabile ale Fundației.
Inițiază cursuri de instruire a nevăzătorilor în mersul cu bastonul alb
Realizează revista RADAR – prima revistă scrisă în totalitate de nevăzători și pentru nevăzători atât în format electronic pe Internet cât și în format audio pe CD
3.3. Lista membrilor consiliului/comitetului de conducere al întreprinderii dvs.
4. Capacitatea de management și implementare proiecte
4.1. Experiența in derularea unor proiecte similare (nu este cazul pentru afacerile noi)
Descriere detaliata a proiectelor derulate de întreprinderea dvs in ultimii 5 ani, in domeniile acoperite de acest program, menționând pentru fiecare proiect:
scopul și localizarea proiectului
rezultatele proiectului
rolul întreprinderii solicitante (lider, partener) și nivelul de implicare in proiect
costul proiectului
sponsorii proiectului (nume, adresa și e-mail, nr. telefon, suma cu care au contribuit)
Începând cu anul 2001, FCC a realizat câteva proiecte finanțate de Banca Mondială, finanțare PHARE obținută prin Delegația Comisiei Europene, Fundația Soros pentru o Societate Deschisă, Fundația Visio din Olanda și proiectul EENAT (Easter European Network on Access Technology) coordonat de Overbrook School for the Blind, USA.
1. Adaptarea sintezei vocale pentru limba română
(a) scopul și localizarea
Primul proiect – unic în România- a constat în adaptarea unui sintetizator vocal pentru limba româna (sintetizator de proveniență britanică – Juno – produs de firma Dolphin Systems) pentru utilizarea lui de către nevăzătorii români. Adaptarea a constat în traducerea în limba româna a tuturor mesajelor, meniurilor și documentației de specialitate și configurarea lui pentru a "vorbi" cât mai corect și inteligibil în limba română.
(b) rezultatele proiectului
Finanțarea acestui proiect a fost făcută de către Mircea Bucur, președintele Fundației, el însuși nevăzător, care a realizat și adaptarea sintezei vocale pentru limba română. Astfel, pentru prima oară în România, un nevăzător a reușit să lucreze independent pe calculator (adică a putut să realizeze programe, să citească cărți, documentații tehnice, sau să lucreze în mod curent pe INTERNET).
(c) rolul organizației dumneavoastră (solicitant, partener) și gradul de implicare în proiect
Succesul acestui proiect a fost mediatizat prin Postul național de radio și a dat speranțe nevăzâtorilor din România, că prin intermediul sintezei vocale în limba română li se pot deschide noi posibilități de informare și instruire.
(d) costul proiectului
Costul proiectului a fost de 740 Lire sterline (echipamentul și softul).
(e) finanțatorii proiectului (nume, adresă și e-mail, numere de telefon, suma cu care au contribuit)
Finanțatorul proiectului: Editura Neuron Focșani și Mircea Bucur, str. Bârsei nr. 4, Bl. H, ap. 29, Focșani, Vrancea, telefon 0237214003, e-mail: [anonimizat].
2. Crearea studioului de înregistrări audio și culegere de texte electronice
(a) scopul și localizarea
Un alt proiect important realizat în cadrul Fundației Cartea Călătoare a fost înființarea studioului de înregistrări audio și culegere de texte electronice.
(b) rezultatele proiectului
Au fost achiziționate 2 casetofoane profesionale Technics, microfoane, casete audio.
In acest studio se înregistrează pe casete și pe calculator cărți de cultură generală și cu prioritate manuale și cursuri pentru elevi și studenți nevăzători.
De la înființarea studioului și până la sfârșitul anului 2005 s-au înregistrat pe casete aproape 90 de titluri însumând aproximativ 1350 ore.
De asemenea s-au cules pe calculator dicționarul explicativ al limbii române (DREV), un dicționar englez-român și unul român-englez, un curs practic de limba engleză, gramatica limbii engleze, un curs de Windows pentru nevăzători, poezie și proză din clasicii literaturii române. A început lucrul la dicționarele francez-român și român-francez, dicționarul frazeologic român-englez și englez-român.
(c) rolul organizației dumneavoastră (solicitant, partener) și gradul de implicare în proiect
Fundația colaborează în acest scop cu Asociația Nevăzătorilor din România care multiplică și redistribuie aceste înregistrări audio. De asemenea colaborează cu Școlile și Liceele pentru deficienți de vedere din România, cu studenții nevăzători. Prin activitatea acestui studio crește numărul de cărți la care pot avea acces ne văzătorii.
costul proiectului 3467 USD
Finanțatorii proiectului
Fundația Soros pentru o Societate Deschisă str. Moara de Foc 35, Iași, telefon 0232252920, e-mail: iasiaUfSjiasi.soros.ro a finanțat proiectul cu 2100 USD Fundația Cartea Călătoare a finanțat proiectul cu 700 USD.
3. Proiectului A DIN (Accesul Direct la Informații pentru Nevăzători),
(a) scopul și localizarea
Scopul proiectului ADIN (Accesul Direct la Informații pentru Nevăzători), care s-a derulat pe parcursul unui an, a fost acela de a facilita accesul la informație a nevăzătorilor prin intermediul calculatoarelor prevăzute cu sinteză vocală în limba română, conectarea acestora la Internet, susținerea de cursuri și înregistrarea de cărți de inițiere în folosirea calculatoarelor și Internetului.
Beneficiarii proiectului au fost persoanele nevăzătoare sau cu deficiențe de vedere, grupul țintă fiind nevăzătorii din județul Vrancea și cei din cadrul Liceului de deficienți de vedere din Buzău.
(b) rezultatele proiectului
La Liceul pentru deficienți de vedere din Buzău, s-au ținut cursuri de inițiere în utilizarea echipamentelor informatice prevăzute cu sinteză vocală. După acesta au urmat alte 3 cursuri pe următoarele teme:
-introducere în sistemul de operare MSDOS; -utilizarea procesorului de texte Word Perfect 5.1;
-introducere in sistemul de operare Unix și noțiuni introductive despre Internet. Cursurile de inițiere în informatică și Internet au continuat până la sfârșitul anului școlar 2005-2006.
A fost conectata la Internet rețeaua de calculatoare a Liceului pentru deficienți de vedere din Buzău. Pentru prima data nevăzătorii români au putut coresponda prin e-mail cu alte persoane din întreaga lume.
S-a conectat la INTERNET și rețeaua de calculatoare a Fundației Cartea Calatoare. Pe serverul fundației au fost stocate informații despre toate asociațiile de nevăzători din România și multe informații specifice și necesare în informarea persoanelor cu deficiență de vedere. Prin intermediul paginilor de WEB, problemele legate de viața, activitatea și necesitățile specifice nevâzătorilor români vor fi cunoscute în întreaga lume.
Prin intermediul acestui proiect elevii nevăzători au avut acces la echipamente special adaptate și au urmat cursurile noastre. Am format profesori care vor continua permanent această activitate, am creat material didactic pe casete audio sau sub formă de text electronic puse integral la dispoziția profesorilor și elevilor din toate Școlile și Liceele de nevăzători din România. S-a format astfel o bază materială didactică pentru susținerea și în viitor a altor cursuri.
rolul organizației dumneavoastră (solicitant, partener) și gradul de implicare în proiect
Acest proiect s-a bucurat de succes și a fost mediatizat pe posturile de Radio naționale: Antena Bucureștilor, România Actualități și Cultural și TV – Pro TV, prin revista nevăzătorilor din România, Litera Noastră editată de Asociația Națională a Nevăzătorilor din România. Cu ocazia implementării acestui proiect la Liceul de deficienți de vedere din Buzău am realizat un prim contact cu Asociația Visio din Olanda și astfel acel moment a constituit începutul unei frumoase și productive colaborări dintre noi și această Asociație în folosul persoanelor cu deficiențe de vedere din România. în această activitate Asociația Visio este implicată de mai bine de 7 ani.
Costul proiectului a fost de 11000 EUR.
(e) Finanțatorii proiectului
Delegația Comisiei Europene, prin Programul Phare Lien, str. Grigore Mora H, București, telefon 021/2124140 a finanțat 10000 EUR. Fundația Cartea Călătoare a finanțat cu 1000 EUR
4. Roman ian BUndSite – Site pentru nevăzătorii români
(a) scopul și localizarea
Proiectul RBS a implicat Liceele de deficienți de vedere din Buzău, Cluj și nevăzătorii din județul Vrancea.
Proiectul RBS (Romanian Blind Site – Site pentru nevăzătorii români) a avut următoarele obiective:
■S conectarea la rețeaua Internet a nevăzătorilor și pregătirea acestora pentru
utilizarea independentă a Internetului S stimularea comunicării nevăzătorilor între ei și cu alte persoane cu vedere din întreaga lume prin intermediul INTERNETULUI S mediatizarea prin Internet a problemelor specifice nevăzătorilor din România și facilitarea schimbului de informații între organizațiile de nevăzători din țară și străinătate
• creșterea gradului de instruire a nevăzătorilor prin crearea unei biblioteci
electronice S colectarea și sistematizarea informațiilor necesare realizării unei bănci de date pe probleme specifice persoanelor cu deficiență de vedere.
(b) rezultatele proiectului
Aceste obiective au fost realizate prin crearea unui nod Internet (cu echipamentele necesare) la sediul FCC din Focșani și conectarea a încă a 2 rețele de calculatoare de la Liceele pentru deficienți de vedere din Buzău și Cluj.
S-a realizat prima pagină WEB din România dedicată nevăzătorilor și o bibliotecă electronică.
S-a inițiat prima listă de discuții pe e-mail pentru nevăzători, prin intermediul căreia pot schimba informații în mod direct.
FCC a reușit să devină Internet Service Provider autorizat. Veniturile aduse de aceste noi servicii permite FCC sâ-și finanțeze activitățile de bază.
(c) rolul organizației dumneavoastră (solicitant, partener) și gradul de implicare în proiect
Mediatizarea proiectului RBS a avut un impact deosebit asupra ne văzători lor, familiilor acestora, organizațiilor, sponsorilor care se ocupă de problemele nevăzătorilor.
La întrunirea de la Bratislava a reprezentanților EENAT (Est European Network on Access Tehnology) România a fost inclusă în acest proiect, iar președintele Fundației Cartea Călătoare, dl. Bucur Mircea a fost ales reprezentantul României. Alegerea s-a datorat activității desfășurate de Fundație și a implicării acesteia în programul de instruire și de găsire a noi modalități de informare și comunicare pentru nevăzători.
Am reușit să atragem finanțări care să continue ceea ce noi am început prin acest proiect: EENAT și Asociația VISIO din Olanda a finanțat începând cu luna august 2005 cu 12.600 USD conectarea la Internet a încă 5 Școli și Licee pentru deficienți de vedere din România. La sugestia organizației noastre Clubul Rotary prin filiala de tineret Rotaract din Cluj a finanțat cu aproape 7,500USD achiziționarea unei rețele de 5 computere special adaptate pentru Liceul de deficienți de vedere din Cluj. Tot EENAT a mai aprobat alte 3 proiecte în valoare de 18000 USD pentru achiziționarea de computere și pentru realizarea unui program computerizat de transcriere în Braille abreviat. La realizarea acestui proiect a participat și dl Bucur Mircea.
(d) Costul proiectului 12000USD
(e) Finanțatorii proiectului
Fundația Soros pentru o Societate Deschisă România, Timișoara
Str. Semenic nr. 10, Timișoara, telefon 0256/199960, e-mail staffiaitimis.osf.ro 4500 USD Asociația Visio, Amersfoortsestraatweg 180, 1272 RR Huizen, Holland, +31-35-6985711,[anonimizat] a finanțat cu 3450USD FCC a finanțat cu 4000USD
5. Proiectul Cărți pe CD-uripentru nevăzători (Books on CDs for the Blind)
(a) scopul și localizarea
Proiectul și-a propus introducerea unei noi tehnologii de transcriere a cărților pentru nevăzători și anume înregistrări audio compresate pe compact discuri. Această metodă este foarte bună pentru crearea de material didactic necesar Școlilor și Liceelor de nevăzători, care au fost deja dotate cu calculatoare special adaptate și sisteme multimedia. Un CD poate conține până la 45 ore de înregistrare vocală de bună calitate. înregistrarea poate fi ascultată selectiv, suportul pe care se înregistrează este foarte ieftin și ocupă un volum mic. Imprimarea matrițelor și multiplicarea acestora se realizează ușor, într-un timp scurt
(b) rezultatele proiectului
S-a îmbunătățit calitatea înregistrărilor audio prin achiziționarea în cadrul studioului de înregistrări al FCC a unui microfon profesional și a 2 minidisk-uri. S-au înregistrat audio manualele de istorie pentru clasele 9-12. Acestea au fost apoi prelucrate și transpuse printr-un soft special pe CD. Prin aceste CD-uri manualele pot fi parcurse selectiv, se poate relua oricând un paragraf și se pot manipula independent de către persoanele cu deficiențe de vedere. Softul special numit Sigtuna (în valoare de aproape 5000 USD)a fost donat Fundației de către Consorțiul Daisy. S-a tradus din limba engleză un manual pentru utilizarea unui soft special de citire ecran. Acesta a fost înregistrat audio și transpus pe CD, alături de un manual înregistrat audio de utilizare Windows.
S-a experimentat astfel o nouă metodă alternativă de înregistrare și redare a cărților pentru persoane cu deficiențe de vedere.
(c) rolul organizației dumneavoastră (solicitant, partener) și gradul de implicare în proiect A fost promovată această tehnologie în rândul persoanelor cu deficiențe de vedere urmând să fie extinsă la nivelul școlilor.
Costul proiectului 6700
Finanțatorii proiectului
Finanțatori Banca Mondială (The Word Bank Office România) Bd. Dacia nr. 83, telefon 0212101804 în valoare 3000USD FCCcu3700USD
6. Proiectul regional EENA T (Easter European Network on Access Technology) și proiectul Internet pentru nevăzătorii din România
(a) scopul și localizarea
Overbrook School for The Blind din Philadelphia, prin suportul financiar acordat de Open Society Institute din New York a inițiat un proiect regional pentru 8 țări din centrul și estul Europei (Cehia, Ungaria, Polonia, Letonia, Lituania, Estonia, Slovacia și România) EENAT (Easter European Network on Access Technology). în proiectul EENAT România a fost inclusă și a fost reprezentată de Dl Bucur Mircea, președintele FCC. Scopul -acestui proiect regional a fost introducerea noilor tehnologii de acces pentru nevăzători și persoanele cu deficiențe de vedere, deschiderea spre noi oportunități în educarea și angajarea acestor persoane.
Tot în cadrul proiectului regional EENAT a fost organizată o sesiune de proiecte finanțate de Institutul Soros din New York , în valoare totală de 200000 USD, pe parcursul a 18 luni. România a participat la jurizare cu 6 proiecte din care au fost selectate 4. Întreaga activitate desfășurată de EENAT în România pe parcursul a 2 ani a fost coordonată de dl. Bucur Mircea, președintele FCC.
Unul din proiectele selectate a aparținut și FCC, s-a desfășurat pe parcursul a 9 luni.
(b) rezultatele proiectului
Pe parcursul a 2 ani s-au organizat 5 cursuri de instruire la Bratislava și Budapesta în computere și tehnologie de acces pentru nevăzători, la care au participat profesori din Liceele de nevăzători din România. S-a realizat de către un grup de specialiști în tehnologia de acces și Computere un Ghid de introducere în tehnologia de acces (Yes, they canf). Acest Ghid a fost tradus în limba română și distribuit tuturor celor interesați. Școlile de nevăzători au primit ca donații soft și echipamente speciale, IntelliKeys. Nu în ultimul rând a fost realizat în colaborare cu firma RosaSoft din Cehia un program special de sinteză vocală în limba Română.
Prin proiectul Internet pentru nevăzători (Internet for the Blind) s-au achiziționat echipamente și au fost conectate la Internet încă 5 Școli și Licee pentru deficienți de vedere din România, a fost de asemenea asigurată plata liniilor închiriate și a administratorilor de sistem pentru întreținerea serverelor, s-a înregistrat material didactic și s-au ținut cursuri pentru profesorii Liceelor pentru deficienți de vedere.
S-a reușit astfel la finele acestui proiect conectarea tuturor Școlilor și Liceelor de deficienți de vedere din România la rețeaua Internet și astfel elevii și profesorii nevăzători au putut intra în contact nemijlocit cu alte persoane, având acces la Informații din toate domeniile. Cunoștințele dobândite în urma cursurilor ținute de Fundație, cât și accesul la informațiile din orice domeniu de pe Internet permit elevilor nevăzători să se orienteze și către alte meserii. Folosirea tehnicilor informatice propuse de Fundație duce la creșterea nivelului de instruire a elevilor nevăzători.
(c) rolul organizației dumneavoastră (solicitant, partener) și gradul de implicare în proiect
Mediatizarea proiectului a avut ca efect extinderea folosirii echipamentelor informatice în procesul de instruire a persoanelor cu deficiențe de vedere. Se va încerca introducerea în cadrul liceelor de nevăzători a Informaticii ca obiect de studiu obligatoriu și obținerea unor diplome de operator calculator, lărgind astfel spectrul meseriilor oferite de aceste licee.
Acest proiect a fost continuat de Asociația Visio din Olanda care va suporta până la sfârșitul anului 2007 costul liniilor închiriate pentru toate Școlile și Liceele de deficienți de vedere din România, cât și plata administratorilor de sistem.
Costul proiectului Costul proiectului 12945 USD
Finanțatorii proiectului
Overbrook School for The Blind, 6333 Malvern Avenue Philadelphia, PA 19151+2597 USA, telefon 215 877 0313, [anonimizat] cu suma de 8645 USD Asociația Visio din Olanda cu 4300 USD. FCC cu 3000 USD
4.2 Resurse
Descrierea detaliată a diferitelor surse aflate la dispoziția întreprinderii dvs, incluzând:
venitul anual pentru ultimii doi ani, menționând pentru fiecare an numele principalilor clienți și proporțiile din venitul anual la care au contribuit aceștia
numărul angajaților cu norma întreagă și a celor angajați „part-time" pe categorii (ex.: număr de manageri de proiect, contabili etc).
echipamente și birouri
alte resurse relevante
(a) venitul anual în ultimii trei ani, menționând, unde este cazul, pentru fiecare an, numele
finanțatorilor principali și procentele din venitul anual cu care au contribuit aceștia
2004 venitul anual 444.821.255 lei aprox. 24000 USD Overbrook School for the Blind, Philadelphia a contribuit cu 8645usd reprezentând 36% din venituri
Asociația Visio din Olanda a finanțat proiecte cu 8600 USD reprezentând 35,8% din
venituri FDSC a finanțat un proiect cu 4300 USD reprezentând 17,8% din venituri
2005 venitul anual 291.233.483 lei aprox. 11200 USD Asociația Visio din Olanda a finanțat proiecte în valoare de 8600 USD reprezentând 76.7%
2006 venitul anual 822.015.000 lei aprox. 26000 USD Asociația Visio din Olanda este finanțator principal cu 22000 USD reprezentând 86.4% din venituri
(b) numărul angajaților cu normă întreagă și al colaboratorilor pe categorii (ex. număr de coordonatori de proiect, contabili etc).
Coordonator proiecte – prestări servicii
Lector – norma întreaga
lectori – voluntari
1 administratori de sistem – voluntar Web designer – voluntar Informatician – voluntar contabil – contract prestări servicii
(c) echipamente și birouri
Un studio pentru înregistrarea casetelor audio cu două posturi de lucru dotate cu casetofoane profesionale Technics, microfon profesional și două recordere minidisc Tascam.
Rețea locală formată din 4 calculatoare special adaptate pentru nevăzători (cu sinteză vocală pentru limba română, engleză și franceză, screen reader Jaws). Aceasta este conectată la Internet printr-un server local (propriu).
Echipament pentru furnizare Internet (routere, modemuri).
Imprimantă laser HP
scanere
Soft de citire vocală a ecranului (HAL5, HAL95).
Soft de recunoaștere OCR
Telefon și Fax
(d) alte resurse relevante.
Fundația își autofinanțează activitățile curente din serviciile Internet oferite ca Provider ISP obținând un venit mediu lunar de 850USD, din care profitul net este de 300 USD.
5. Alte cereri înaintate unor Instituții Europene sau Statelor Membre UE
5.1 Finanțări nerambursabile, contracte sau împrumuturi obținute in ultimii trei ani de Ia Instituții Europene sau State Membre UE
Instituții Europene sau State Membre UE
5.2 Cereri de finanțare nerambursabila înaintate (sau in curs de a fi depuse) la Instituții Europene sau State Membre ale UE in anul curent:
III. PARTENERI AI SOLICITANTULUI CARE PARTICIPA IN PROIECT 1. Descrierea partenerilor
Aceasta secțiune trebuie completata pentru fiecare organizație partener in parte. Puteți reproduce acest tabel, conform necesitaților, pentru a prezenta mai mulți parteneri.
Important: Acest formular de cerere trebuie însoțit de o declarație de parteneriat semnata și datata de către solicitantul principal și de către fiecare partener, in conformitate cu modelul din pagina următoare.
2. Declarație de Parteneriat Parteneriat
Un parteneriat este o relație esențiala intre doua sau mai multe organizații, ce presupune împărțirea responsabilităților in derularea proiectului finanțat de către Autoritatea Contractanta. Pentru a înlesni o derulare ușoară a proiectului, Autoritatea Contractanta solicita tuturor partenerilor (inclusiv solicitantului principal care semnează contractul) sa recunoască acest lucru, consimțind la principiile de buna practica a parteneriatului, stipulate mai jos:
Principiile de Buna Practica a Parteneriatului
1.Toți partenerii trebuie sa citească formularul de cerere și sa înțeleagă care va fi rolul lor in cadrul proiectului.
2.Solicitantul trebuie să se consulte permanent cu partenerii săi și sâ-i informeze in totalitate asupra evoluției proiectului.
3.Toți partenerii trebuie sa primească copiile rapoartelor – descriptive și financiare -elaborate de solicitant/beneficiar și înaintate către Autoritatea Contractanta
4.Modificările esențiale propuse in cadrul proiectului (ex. activități, parteneri etc.) vor trebui sa fie aprobate de parteneri, anterior înaintării acestora către Autoritatea Contractanta. In cazul in care aceste modificări nu au putut fi aprobate de către toți partenerii, solicitantul trebuie sa informeze Autoritatea Contractanta cu privire la acest lucru, atunci când înaintează spre aprobare propunerea de modificare.
5.înainte de terminarea proiectului, partenerii trebuie sa consimtă asupra repartizării echitabile a echipamentelor, vehiculelor și bunurilor achiziționate din finanțarea nerambursabila intre partenerii aflați in tara respectiva. Copii ale titlurilor de transfer trebuie atașate raportului final.21 trebuie dată de către solicitant și fiecare partener, în toate cazurile în care mai există un alt partener pe lângă solicitant
Declarație de parteneriat
Am citit și consimțit asupra conținutului proiectului înaintat Autorității Contractante. Ne angajam sa acționam in conformitate cu principiile practicii unui bun parteneriat.
IV. DECLARAȚIA SOLICITANTULUI
Subsemnatul, în calitate de reprezentat legal al întreprinderii solicitante pentru prezentul proiect, certific următoarele:
informațiile furnizate în această cerere sunt corecte și
solicitantul și partenerul(ii) (unde este cazul) sunt eligibili, conform secțiunii
Lista de verificare înainte de a trimite propunerea, va rugam sa verificați daca cererea este completa:
□propunerea este completă și redactată în conformitate cu formularul de cerere de finanțare nerambursabilă
□conține originalul și 5 copii pentru toate documentele
□cererea este editata pe calculator/mașină de scris și este în limba română
□declarația de parteneriat este semnata de către solicitant și toți partenerii
□bugetul și sursele de finanțare preconizate sunt prezentate în formatul din formularul de cerere de finanțare nerambursabila (Anexa B)
□în buget, contribuția Autorității Contractante este clar identificată și este de maximum 80% din costurile totale eligibile ale proiectului
□în buget, costurile administrative reprezintă 7% sau mai puțin din costurile directe eligibile ale proiectului
□în buget, rezerva pentru cheltuieli neprevăzute reprezintă nu mai mult de 5% din costurile eligibile totale
□declarația solicitantului (Secțiunea IV) este semnata
□matricea cadru logic a proiectului este completa (Anexa C)
ANEXA A
Programă CURS DE INIȚIERE în utilizarea tehnologiilor de acces
MODULUL I
Noțiuni introductive de utilizarea a calculatoarelor special adaptate
1. Noțiuni introductive despre calculatoare
Ce este un calculator
Componentele calculatorului și dispozitive speciale
Punerea în funcțiune a unui calculator
Ce este un sistem de operare
Ce este o aplicație sau un program
2. Navigarea prin sistemul de operare Windows cu ajutorul tastaturii
3 Utilizarea principalelor aplicații Windows cu ajutorul tastaturii
Windows Explorer
My Computer
Word – prezentare generală noțiuni de bază
Excel – prezentare generală noțiuni de bază
4.Cum configurăm sistemul Windows pentru persoane cu deficiențe de vedere
5.Utilizarea Screen reader (cititorul de ecran) Jaws
6.Utilizarea eficientă a dispozitivelor special adaptate
Cum poate citi un nevăzător o carte independent
Utilizarea aplicației OCR Abbyy FineReader și a scaner-ului
7.Conceptul de carte audio digitală pe compact disc (Digital Talking Book)
7.1 Ce înseamnă o carte audio digitală
8. Intemetul
La ce ne ajută Intemetul (noțiuni introductive)
Comunicare prin e-mail, chat
9.O scurtă trecere în revistă a celor mai noi tehnologii de acces
10. Test de verificare a cunoștințelor
MODULUL II Noțiuni avansate
1. Aplicația Word
Tehnici avansate de formatare a textului
Tipuri de documente word
Lucru cu mai multe documente deschise
Tipărirea documentelor
Crearea de tabele
2. Aplicația Excel
Introducerea de formule matematice
Formatarea celulelor
Tipărirea rezultatelor la imprimantă
3.Utilizarea eficientă a dispozitivelor special adaptate – noțiuni avansate
3.1 Utilizarea aplicației OCR Abbyy FineReader și a scaner-ului
3.1.1 Cum putem crea cărți sub formă de texte electronice
Utilizarea cititoarelor de cărți electronice Acrobat Reader și MSReader
Configurarea și utilizarea softului de sinteză vocală în limba română Wintalker Voice
4. Conceptul de carte audio digitală pe compact disc
Utilizarea aplicațiilor multimedia Real Player, Media Player, Winamp
Conceptul de compresie a fișierelor mp3, real audio etc
5. Internetul
Utilizarea aplicațiilor Internet Explorer, Outlook, cu ajutorul cititorului de ecran Jaws
Folosirea motoarelor de căutare pentru documentare
Ce înseamnă accesibilitatea paginilor Web
Automatul Bobby de verificarea a accesibilității paginilor Web
Site-uri ce tratează problemele persoanelor cu deficiențe de vedere
Cărți în format electronic pe Internet
6. Test de verificare a cunoștințelor
ANEXA B1
Contractante
" Indicați aici când este subcontractat in totalitate
*** Cost al cumpărării sau inchirierii
**** Achiziția de terenuri sau achizitia/inchirierea de clădiri este permisa doar daca
acestea sunt indispensabile pentru implementarea proiectului
***** Toate articolele de buget trebuie divizate in componente individuale. Trebuie
specificat numărul de unități pentru fiecare componenta.
ANEXA B2
SURSELE DE FINANTARE PRECONIZATE
Anexa C – Matricea cadru logic
CADRU LOGIC
BIBLIOGRAFIE
Jinga I., Popescu A., Integrare Europeană. Dicționar de termeni comunitari, Editura Lumina Lex, București 2000, p. 106-107;
Mazilu D., Integrare Europeană. Drept comunitar si Instituții Europene, Editura Lumina
3.Lex, București, 2001 3 Oana Măriuca Petrescu, Programul de finanțare PHARE Editura AII Beck 2004;
Broșura Programul PHARE a Uniunii Europene, ediția iulie 2005, Centru, de Informare al Comisiei Europene în România, București, p. 2,3;
Broșura Managementul proiectelor de servicii sociale, Fundația pentru Dezvoltare
Umană, București, p.3;
6.Broșura Programul PHARE a Uniunii Europene, ediția iulie 2006, Centrul de Informare al Comisiei Europene în România, p. 6;
7.Broșura Managementul proieetelor de servieii sociale, Fundatia peutru Dezvoltare Umană, București, p. 26, 27;
8.Teme Europene. Contracte de servicii, tema nr 4, august 2006; Centrul de Informare al Comisiei Europene din România;
9.Teme Europene. Contracte de furnizare de bunuri, tema nr. 5, august 2006, Centrul de Informare al Comisiei Europene din România;
Teme Europene. Contracte de lucrări, tema nr. 6, august 2006, Centrul de Informare al Comisiei Europene din România;
www.europa.eu.int;
www.pca.ind;
www.mie.ro;
www.seerecon.org;
www.mie.ro;
16.www.euroinfo.ccir.ro;
17www.csidd.ro;
18 www.infoeuropa.ro;
19 www.euroinfo.edimm.org;
20..Chivulescu, Toma – "Ghid pentru diagnostic și evaluarea întreprindeni « Ed. CECCAR. București- 1995;
21.Constantin. Marian "Marketing în agricultură" . F&Didactică și Pedagogică- București, 1997;
22. Davidovici, loan – "Economia creșterii agroalimenîare" EdF.xpert București, 2002;
23. Mehedinți, Ion Lucian -"Managementul activităților agroalimentare" .
Ed. Fundației Universitare "Dunărea de Jos". Galați. 2001;
24. Mehedinți, Ion Lucian "Agromarketing- teorie și practică" . Ed.Fundației Universitare "Dunărea de Jos". Galați, 2002; »
25. Mereuță. Cezar – "Analiza diagnostic a societăților comerciale în perioada de tranziție" , Ed. Tehnică , București. 1996;
26.Niculescu- Măria – "Diagnostic global strategic" -Ed. Economică,
București, 1997;
27.Robinson, S. -"Managementul financiar" , Ed. Teora, București. 1998;
28.Verhoncu, loan; Popa. loan – "Diagnosticarea firmei teorie și aplicație" JBA Tehnică. București. 2001;
29.Voicu, Radu; Răduleșcu, Carmen "Managementul unităților agroaliroentare". Ed. ASE, București. 2003;
30.Zahiu, Letiția; Mircea. Năstase – "Management agricol" . Ed. Economică , București, 2002;
31.Zahiu, Letiția – "Economia întreprinderii" . Ed. ASE. București, 2002
32.Tribuna economica, 2005-2006
33.Aldica C, Vasiu L.- Word 6.0, Editura Tehnica, București, 1994
34.Armstrong M.-Managementul resurselor umane, Editura Codecs, București, 2003
35.Badut M- Informatica in management, Editura Albastra, Cluj-Napoca, 2003
36.Dobrin C- Flexibilitatea in cadrul organizației.Aspecte tactice si operaționale, Editura ASE, București, 2005
37.Georgescu C. si colaboratorii-Microsoft Office 2000, Editura Pax Aura Mundi, Galați, 2002
38.Haag S., Cummings M., Dawkins J.-Management Information System, McGraw-Hill, London,1998
39.Hornet C.G.- Analiza economico-financiara, Editura Didactica si Pedagogica, București, 2004
40. Kotler P.-Managementul marketingului, Editura Teora, București, 2003
41..Micu A.- Managementul serviciilor-Curs IDD, Galați, 2005
42 .Mihai F.-Teza de doctorat ASE-Modelarea aplicațiilor financiar-contabile utilizând tehnici moderne de programare
43. Moldoveanu G., Dobrin C. -Managementul calității in sectorul public,
Editura ASE, București, 2005
44..Nae C.,PIesea D.-Noua contabilitate aintreprinderilor mici si mijlocii,
Editura Ecran Magazin, Brașov, 2003
45.Nicolescu O., Verboncu I.-Management, Editura Economica, București,
1995
46.Nistor R., Capatana A.-Simulări si proiecte de management-marketing,
Editura Academica, Galați, 2005
47.Nistor R„ Nistor C, Capatina A.- Informatica manageriala, curs IDD,
2006
48.01aru A.- Conducerea afacerilor, Editura Europlus, Galati,2005
49.01aru A.- Management, Editura Europlus, Galați, 2004
50.Oprea D., Meșniță G.- Sisteme Informaționale pentru manageri, Editura Polirom, 2002
51.Pana A., I. lonescu-Birotica, Editura AII, București, 1994
52.Reisner T. -Excel 5 pentru Windows in 477 de imagini, Editura Teora, București, 1994
53..Totolici S.-Managementul calității- Curs IDD, Galați, 2005
54..Zaharie D.,Năstase P.- Sisteme Expert de Gestiune, Editura Romcart, București, 1993
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Elaborarea Si Organizarea – O Metoda Performanta DE Sustinere A Antreprenoriatului DIN Romania (ID: 134217)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.