ELABORAREA ȘI ANALIZA BILANȚULUI CONTABIL [626736]

UNIVERSITATEA PETROL – GAZE DIN PLOIEȘTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
SPECIALIZAREA: CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE
GESTIUNE

LUCRARE DE LICENȚĂ

TEMA: ELABORAREA ȘI ANALIZA BILANȚULUI CONTABIL
LA SOCIETATEA COMERCIALĂ HIT MOBILE MARKETING
SRL

Coordonator științific:
LECTOR UNIV. DR. CARMEN ZEFINESCU

Absolvent: [anonimizat]
2017

2
CUPRINS:
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 4
CAPITOLUL 1. ABORDĂ RI TEORETICE PRIVIND ELABORAREA ȘI
ANALIZA BILANȚULUI C ONTABIL LA O SOCIETA TE COMERCIALĂ ……. 5
1.1 BILANȚUL CONTABIL – INSTRUMENT DE SINTETIZARE ȘI
GENERALIZARE A INFORMAȚIILOR CONTABIL E ………………………….. …………….. 5
1.2 REGIMUL LEGISLATIV AL BILANȚULUI CONTABIL ÎN ROMÂNIA ……….. 10
1.2.1 ELEMENTE GENERALE PRIVIND SITUAȚIILE FINANCIARE
CONFORM IAS / IFRS ………………………….. ………………………….. …………………….. 13
1.3 CONȚINUTUL ȘI STRUCTUR A BILANȚULUI ………………………….. ………………. 15
1.3.1 SCURTĂ CARACTERIZARE A ELEMENTELOR DE ACTIV ………… 16
1.3.2 SCURTĂ CARACTERIZARE A ELEMENTELOR DE PASIV …………. 17
CAPITOLUL 2 STUDIU D E CAZ PRIVIND ELABOR AREA ȘI ANALIZA
BILANȚULUI CONTABIL LA SC HIT MOBILE MAR KETING SRL …………… 19
2.1 SCURTĂ PREZENTARE A GRUPULUI MEDIAPOST HIT MAIL …………………. 19
2.2 PREZENTAREA SOCIETĂȚII HIT MOBILE MARKETING SRL ………………….. 21
2.3 MONOGRAFIE CONTABILĂ PRIVIND ELABORAREA ȘI ANALIZA
BILANȚULUI ÎN LUNA DECEMBRIE 2016 ………………………….. …………………………. 22
CAPITOLUL 3 ANALIZA ECONOMICO – FINANCIARĂ A ACTIVIT ĂȚII
SOCIETĂȚII HIT MOBIL E MARKETING SRL ………………………….. ……………….. 27
3.1 ANALIZA INDICATORILOR DE STRUCTURĂ ………………………….. ……………… 27
3.1.1 RATA ACTIVELOR IMOBILIZATE ………………………….. …………………….. 29
3.1.1.1 RATA IMOBILIZĂRILOR NECORPORALE, CORPORALE ȘI
FINANCIARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 31
3.1.2 RATA ACTIVEL OR CIRCULANTE ………………………….. ……………………… 33
3.1.2.1 RATA STOCURILOR ………………………….. ………………………….. ……….. 34
3.1.2.2 RATA CREANȚELOR ………………………….. ………………………….. ………. 34
3.1.2.3 RATA TREZORERIEI ………………………….. ………………………….. ……….. 35
3.1.3 RATA STABILITĂȚII FINANCIARE ………………………….. ……………………. 36
3.1.4 RATA DE ÎNDATORARE GLOBALĂ ………………………….. ………………….. 37
3.2 ANALIZA INDICATORILOR ECHILIBRULUI FINANCIAR ……………………….. 38

3
3.2.1 SITUAȚIA NETĂ ………………………….. ………………………….. ……………………. 39
3.2.2 FONDUL DE RULMENT NET (GLOBAL) ………………………….. ……………. 40
3.2.3 NECESARUL DE FOND DE RULMENT ………………………….. ………………. 43
3.2.4 TREZORERIA NETĂ ………………………….. ………………………….. ………………. 45
3.3 ANALIZA INDICATORILOR DE LICHIDITATE ȘI RENTABILITATE ………… 47
3.3.1 LICHIDITATEA CURENTĂ ………………………….. ………………………….. …….. 48
3.3.2 LICHIDITATEA IMEDIATĂ ………………………….. ………………………….. ……. 49
3.3.3 RENTABILITATEA CAPITALULUI ANGAJAT ………………………….. …… 49
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 52
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 54
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 56

4
INTRODUCERE

Având ca obiect de cercetare rezultatele economico -financiare, fenomenele și
procesele economice studiate prin prisma cauză -efect, al corelațiilor dintre factori și
fenomene , analiza economică și financiară oferă informații și variante de măsuri utile
managementului pentru asigurarea desfășurării eficiente a activității economice.
În lucrarea de față , intitulată ”Elaborarea și analiza bilanțului contabil l a S. C.
HIT MOBILE MARKETING SRL ” am intenționat să demonstrez faptul că, în perioada
actuală, dar și în perspectivă, aplicarea fermă și eficientă a mecanismului economico –
financiar amplifică rolul analizei pe bază de bilanț în creșterea beneficiilor și r atei
rentabilității, reducerea cheltuielilor și asigurarea echilibrului financiar.
Din punct de vedere structural, lucrarea conține 3 capitole:
Capitolul 1 „Abordări teoretice privind elaborarea și analiza bilanțului
contabil la o societate comercială” reprezintă partea introductivă și teoretică a lucrării
în care am prezentat câteva modalități prin care se poate defini un bilanț, care sunt
criteriile de clasificare ale acestuia, precum și o scurtă expunere a funcțiilor îndeplinite
de un bilanț. Tot aici am prezentat și cadrul legislativ referitor la regimul bilanțului
contabil în țara noastră. Capitolul se încheie cu o prezentare teoretică a conținutulu i și
structurii bilanțului și o descriere restrânsă a elementelor de activ și de pasiv.
Capitolul 2 intitulat „Studiu de caz privind elaborarea și analiza bilanțului
contabil la SC HIT MOBILE MARKETING SRL” reprezintă partea în care sunt
prezentate date despre firmă, începând cu un scurt istoric al grupului Mediapost, grup
din care face parte firma aflată în analiza de față , și terminând cu înregistrările contabile
principale ce alcătuiesc monografia contabilă aferentă lunii decembrie 2016.
În capitolul 3 , „Analiza economico – financiară a activității SC HIT
MOBILE MARKETING SRL ” este prezentă analiza princip alilor indicatori
economico -financiari ce evidențiază gradul de realizare a obiectivelor și principalele
măsuri de îmbunătățire a activității economico -financiare. Analiza indicatorilor pentru
perioada 2014 -2016 , pe baza situații lor financiare anuale, la care s e face referire în
acest capitol, evidențiază creșterea economi co – financiară a entității.
Ultima parte a lucrării , aduce conc luziile trase din această analiză , față de
deciziile luate la nivel managerial, ce au în vedere creșterea și dez voltarea ec onomică a
societății și ajută la reglarea și elaborarea prognozelor și direcțiilor viitoare de acțiune.

5
CAPITOLUL 1. ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND
ELABORAREA ȘI ANALIZA BILANȚULUI CONTABIL LA O
SOCIETATE COMERCIALĂ

1.1 BILANȚUL CO NTABIL – INSTRUMENT DE SINTETIZARE ȘI
GENERALIZARE A INFORMAȚIILOR CONTABILE

Gestiunea financiară a societăților comerciale și a tuturor agenților economici
existenți pe piață, impune în mod necesar ca periodic, activitatea lor să fie sintetizată și
supus ă unei analize de fond, multisectoriale de către cenzori, consiliul director și
adunarea generală a asociaților și acționarilor , ca și organele fiscale de specialitate,
având ca bază informațională conturile contabile, supuse controlului prin balanțele de
verificare si generalizate cu ajutorul bilanțului.
Etimologia t ermenul ui de bilanț este dată de cuvântul italian “bilancia” care are
la bază cuvintele latinești “bi” și “lani” adică “cu dou ă talere”, simbolizând astfel o
balanță cu două talere. Valori de m ărimi egale stau față în față și se egalează reciproc.
(Munteanu, Tinta, Bleotu &Tilea, 2014)
În literatura de specialitate, definițiile unor autori privitoare la bilanț , permit o
privire de ansamblu refer itoare la ceea ce se înțelege prin bilanț. Astfel v oi prezenta în
continuare o sinteză a definițiilor bilanțului; bilanțul este:
 Cel mai reprezentativ instrument de înregistrare și control folosit de
contabilitate, pentru realizarea chintesentei acesteia, deosebit de util
pentru analiza situației financiar e și caracterizarea activității economice a
intreprinderii, mijloc de informare asupra modului cum sunt reproduse
mijloacele intreprinderii intr -o anumită perioadă de gestiune, atat in
totalitatea lor, cât și pe diferite stadii ale circuitului economic, cu
indicarea beneficiului sau pierderii realizate ;
 Elementul principal pentru explicarea dublei inregistrari ;
 Mijlocul de a oglindi la un moment dat situația economică dintr -un
perimetru al mișcărilor de valori, evaluată în bani, punându -se față în față,
activul cu pasivul ;

6
 Un document contabil alcătuit pe baza datelor evidenței contabile, așa
cum rezultă din înregistrările curente, făcute în conturi;
 Instrument specific contabilității, cu ajutorul căruia se prezintă în mod
centralizat și grupate sistematic, datele contabile privind situația valorică
a mijloacelor economice, surselor de formare a acestora, a rezultatelor
activității intreprinderii la un moment dat.
Toate aceste definiții au multiple elemente comune, astfel că prin bilanț trebuie
înțeles: instr ument principal și caracteristic de sintetizare și generalizare la un moment
dat, pe baza dublei înregistrări a datelor și informațiilor contabile privind mijloacele
economice și sursele lor de formare, precum și rezultatele activității, la toate verigile
economiei naționale .
Pentru o cunoaștere completă a bilanțului m el trebue analizat sub aspecte variate
din punct de vedere teoretic și practic. Drept urmare, este necesară o clasificare a
bilanțului prin intermediul căreia să se poată determina locul pe c are îl ocupă în teoria
și practica contabilă în raport cu celelalte instrumente ale metodei contabilității.
Literatura de specialitate recomnadă numeroase criterii pentru clasificarea
bilanțului. Un prim criteriu care se remarcă este acela al statutului ju ridic al
intreprinderii pentru care se întocmește. Din acest punct de vedere distingem:
 bilanț inițial,
 bilanț curent,
 bilanț final. (Lungu, Caraiani & Dascălu, 2015).
Bilanțul inițial se întocmește la înființarea unei societăți comerciale, căreia
statu l sau membrii constituiți într -o asociație îi pun la dispoziție mijloace materiale și
bănești în vederea realizării scopului pentru care a fost creată. Aceste valori materiale și
bănești sunt enumerate și precizate în inventarul de constituire a unității ș i din acesta,
prin intermediul conturilor, în bilanțul inițial. Acest bilanț nu cuprinde rezultate
financiare, deci nu este legat de înregistrări contabile existente înainte de începutul unei
perioade de gestiune, ci de momentul începerii activității unei unități gestionare.
Bilanțul curent este întocmit în cursul activității societății în cauză, la
termenele impuse de actele normative, el se întocmește pe baza situației din conturi, a
soldurilor conturilor preluate ca posturi de bilanț. Succesiunea în timp a perioadelor de
gestiune face ca fiecare bilanț întocmit la sfârșitul unei perioade de gestiune, să ofere
informații de plecare pentru prioada următoare.

7
Bilanțul final se întocmește atunci când societatea comercială își încetează
activitatea. El se baze ază atât pe inventar, cât și pe datele extrase din conturi și cuprinde
atât mijloacele economice în dubla reprezentare, cât și rezultatele financiare finale ale
unității comerciale în cauză.
Conform scopului că ruia servesc datele și informațiile din bilanț , avem :
 bilanțuri de analiză;
 bilanțuri de prognoză.
Bilanțurile de analiză cuprind exclusiv date referitoare la o perioadă trecută
permițând o serie de analize asupra factorilor care au influențat mărimea și
structurabilanțului, cât și a elementelor patr imoniale pe care le cuprinde.
Bilanțurile de prognoză cuprind date și informații de plan pare permit
prevederea tendințelor viitoare ale mijloacelor și rezultatelor financiare ale societății.
Bilanțul de prognoză nu este altceva decât o concentrare și o gr upare după structura
bilanțului, a principalelor date și informații, indicatori din bugetul de venituri și
cheltuieli, planul de producție, planul de investiții. (Calotă, 2017)
Sub raportul sferei de cuprindere a nivelului organizatoric la care se referă d atele
și informațiile pe care le conțin, se deose besc:
 bilanțuri primare
 bilanțuri centralizatoare.
Bilanțurile primare pot fi considerate bilanțurile unităților comerciale bazate
pe principiul gestiunii economice: in treprinderi, instituții bugetare . Ele sunt întocmite
exclusiv pe baza datelor din conturi.
Bilanțuri centralizatoare pot fi consider ate bilanțurile întocmite la niv elul
organelor centrale pe subramuri și pe economia națională, prin preluarea succesivă și
centralizatoare a datelor din bilațuri le unităților gestionare coordonate. Această
centralizare a datelor și informațiilor din bilanțurile primare se face cu scopul obținerii
unor indicatori de sinteză cu o capacitate informativă cuprinzătoare, care să permită
luarea unor decizii la toate trep tele economiei naționale.
Din punct de vedere al modului de sintetizare și grupare a informațiilor din
contabilitatea curentă în bilanțul contabil, acesta poate avea :
 formă dezvoltată
 o formă simplă.

8
Rolul bilanțului ca instrument de conducere se menține pe prim plan, deși au
fost păreri în sensul că acesta și -a pierdut importanța ca urmare a perfecționării
calculului costurilor și a introducerii cercetărilor operaționale, a dezvoltării calculelor
moderne asupra investițiilor și a dezvoltării programelor informatice contabile. Cu toate
acestea, bilanțul rămâne ”oglinda intreprinderii”.
Datorită rolului și importanței lui excepționale în viața unei verigi micro sau
macroeconomice, noțiunea de bilanț a depățit cu mult sfera unei noțiuni strict de
specialitat e, fiind utilizată în toate sferele activității umane ca un calcul final, cu scopul
de a determina și prezenta situația, rezultatele finale, eficiența unui organism, a unei
activități, etc.
Bilanțul, ca unul din instrumentele de lucru principale și caract eristice ale
meto dei contabilității, are mai multe funcții a căror cunoaștere este necesară pentru a -l
utiliza în raport, cu roul deosebit pe care -l are în sistemul de informații al tuturor
societăților comerciale.
Funcțiile bilanțului sunt:
 funcția de ge neralizare,
 funcția de informare,
 funcția de analiză.
Importanța acestor funcții este diferită din punct de ve dere al teoriei și practicii
contabile. Pentru teoria contabilității, o importanță deosebită o prezintă funcția de
generalizare, deși și celela lte două funcții sunt des utilizate.
Funcția de generalizare reprezintă o expresie a momentului final al fluxului de
preluare a datelor și informațiilor contabile dintr -o societate comercială.
În organizarea procesului cunoașterii contabile, datele și inf ormațiile referitoare
la obiectul studiat parcurg un drum ascendent, de la particular la general, de la primar la
centralizatori. Bilanțul reflectă momentul final al acestui flux și inmănunchează toate
valențele contabilității în partidă dublă. În bilanț s e preiau datele individuale din fiecare
cont, soldurile finale ale acestora. Aceste date sunt grupate și sistematizate în raport cu
natura lor, cu corelațiile dintr e ele, realizându -se date sintetice cu o mare densitate
informațională care centralizează și generalizează întreaga masă a informațiilor
economico – financiare care au intrat și se găsesc în sistemul contabil. Astfel se
realizează funcția de generalizare și centralizare a bilanțului.
Funcția de generalizare a bilanțului se manifestă atât la nivelu l fiecărei societăți
comerciale, gneralizarea fiind făcută la nivelul acesteia, cât și la nivelul tuturor treptelor

9
organizatorice ale economiei naționale prin întocmirea bilanțurilor pe subramuri, ramuri
și chiar p e economia națională.
Datele și informați ile centralizate și gene ralizate prin bilanț creează condiții
pentru îndeplin irea celorlalte funcții ale sale.
Funcția de informare este asigurată de bilanț datorită informațiilor ex trem de
importante pe care le conține, informații care se referă la mijloa cele, resursele,
rezultatele economice și financiare ale untății gestionare care sunt indispensabile
conducerii acesteia.
Informațiile din bilanț permit o privire de ansamblu asupr a situației de moment a
societăț ii comerciale, a modului cum ea asigură prin cipiile gestiunii economice.
Obținând informații post operative din bilanț societățile comerciale, conducerile
executive ale acestora pot lua decizii fundamentale pentru înlăturarea deficiențelor sau
pentru activizarea acțiunilor eficiente constatate.
Func ția de analiză este o continuare și o adâncire a funcției de informare. Ea se
bazează pe evid ențierea factorilor de influență a fenomenelor și proceselor prezentate
prin datele și informaț iile din bilanț, cât și a mărim ii acestei influențe. Funcția de anal iză
participă și ea la procesul de conducere al societății. Ea își găsește o concretizare mai
ales prin raportul de gestiune, în care se analizează de către departamentul financiar –
contabil toți indicatorii economico -financiari efectivi sub aspectul abater ii lor de la cei
planificați și a factorilor care au detarminat aceste abateri. (Pătrașcu, 2011)
În acest fel, cunoașterea contabilă prin bilanț pune în evidență împletirea strânsă
dintre aceste funcții și condiționarea lor reciprocă. Informațiile contabil e la un nivel
superior nu sunt posibile fără generalizarea prin bilanț a datelor și și a informațiilor din
conturi, realizată prin funcția de generalizare. Generalizarea datelor din conturi se face
tocmai cu scopul obținerii unor informații necesare conduc erii. Odată cu informarea se
cer precizați factorii care au determinat mărimea și tendința de dezvoltare a fenomenelor
și proceselor economice despre care se informează prin indicatorii economico -financiari,
ceea ce se realizează prin intermediul funcției de analiză a bilanțului.
Pe baza celor prezentate mai sus, se desprinde ideea că:
Bilanțul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă
elementele de activ, datorii și capitaluri proprii ale entității la
închiderea exercițiului sau în alte sit uații prevăzute de lege. El
înfățișează în formă sintetică și în expresie valorică activele fixe și
circulante existente la un moment dat, sursele de proveniență ale

10
acestor active și rezultatul financiar obținut în perioada pentru care a
fost întocmit . (Iov, Străoanu & Tatu, 2014)

1.2 REGIMUL LEGISLATIV AL BILANȚULUI CONTABIL ÎN
ROMÂNIA

În România, problemele bilanțului sunt reglementate prin Legea Contabilității nr.
82/1991 și prin Regulamentul de aplicare al acestei legi cu toate modificările și
comple tările ulterioare ale acestora. Bilanțul contabil reprezintă documentul oficial de
gestiune al entității care, așa cum s -a mai subliniat, trebuie să dea o imagine fidelă, clară
și completă asupra patrimoniului și situației financiare.
În principiu, formatu l general al situațiilor financiare care sunt propuse de
OMFP1802/2014 nu indică nicio schimbare majoră în raport cu legislația și normele
legale existente până în acest ordin:
 Bilanțul este în continuare în format listă; acest model a fost impus prima
data de OMFP 94/2001 și generalizat prin OMFP 306/2002
 Contul de profit și pierdere este constituit pe baza unei clasificări a
cheltuielilor după natură
 Notele explicative nu mai sunt standardizate după modelul dat de OMFP
3055/2009 (Istrate C., 2016)
Pentru stabilirea modului de raportare contabilă, Ordinul 166/2017 modifică
criteriile de mărime prevăzute de OMFP 1802/2014 și prevede următoarele categorii
de entități:
 Microentități – la data bilanțului nu depășesc limitele a cel puțin două
dintre următoarele trei criterii (totalul activelor – 1.500.000 lei; cifra de afaceri netă –
3.000.000 lei; numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 10)
 Entitățile mici – la data bilanțului nu se încadrează în categoria
microentităților și nu depășesc li mitele a cel puțin două dintre următoarele criterii de
mărime (totalul activelor – 17.500.000 lei; cifra de afaceri netă – 35.000.000 lei; numărul
mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50)
 Entitățile mijlocii și mari – la data bilanțului dep ășesc limitele a cel puțin
două dintre următoarele trei criterii de mărime (totalul activelor – 17.500.000 lei; cifra
de afaceri netă – 35.000.000 lei; numărul mediu de salariați în cursul exercițiului

11
financiar: 50) (OMFP 166/2017)
Conform acestei clasifi cări, entitățile trebuie să întocmească următoarele
situații financiare anuale:
 Microentitățile – trebuie să întocmească bilanțul în forma prescurtată
(cod 10), contul de profit și pierdere în forma prescurtată (cod 20), formularul Date
informative (cod 30 ), formularul Situația activelor imobilizate (cod 40); alături de aceste
documente se vor constitui și raportul administratorilor sau a comisiei de cenzori (după
caz), raportul adunării generale a asociaților, propunerea de distribuire a profitului sau a
pierderii contabile, o declarație scrisă în conformitate cu prevederile la articolul 10 din
Legea contabilității , balanța analitică la 31.12.
 Entitățile mici – trebuie să întocmească bilanțul în forma prescurtată (cod
10), contul de profit și pierdere în forma prescurtată (cod 20), notele explicative la
situațiile financiare anuale, formularul Date informative (cod 30), formularul Situația
activelor imobilizate (cod 40); alături de aceste documente se vor constitui și raportul
administratorilor sau a comis iei de cenzori (după caz), raportul adunării generale a
asociaților, propunerea de distribuire a profitului sau a pierderii contabile, o declarație
scrisă în conformitate cu prevederile la artico lul 10 din Legea contabilității, balanța
analitică la 31.12. Opțional, această categorie de entități mai poate întocmi situația
modificărilor capitalului propriu și/sau situația fluxurilor de trezorerie.
 Entitățile mijlocii și mari trebuie să întocmească bilanțul (cod 10), contul
de profit și pierdere (cod 20), situ ația fluxurilor de trezorerie, situația modificărilor
capitalului propriu, notele explicative la situațiile financiare anuale, formularul Date
informative (cod 30), formularul Situația activelor imobilizate (cod 40); alături de aceste
documente se vor cons titui și raportul administratorilor sau a comisiei de cenzori (după
caz), raportul adunării generale a asociaților, propunerea de distribuire a profitului sau a
pierderii contabile, o declarație scrisă în conformitate cu prevederile la artico lul 10 din
Legea contabilității , balanța analitică la 31.12.
Pe prima pagină a acestor formulare, fiecare entitate trebuie să completeze
codul privind activitatea, cod format din 4 cifre (clase de activități), potrivit Clasificării
activităților din economia națională – CAEN, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.
656/1997, cu modificările ulterioare. Se completează codul CAEN privind activitatea
preponderentă efectiv desfășurată. Dacă prima pagină a formularului de Bilanț nu se
completează correct, atunci entitatea va fi sancționată potrivit prevederilor art. 42 din
Legea nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, deoarece

12
acest e date eronate duc la situația î n care societatea în cauză nu poate fi identificată.
În legătură cu termenul de depu nere a situațiilor financiare anuale se poate
semnala faptul că:
a) pentru societățile, naționale, regiile autonome, institutele naționale de
cercetare -dezvoltare, 150 de zile de la încheierea exercițiului financiar
b) pentru celelalte tipuri de entități – 120 d e zile de la încheierea
exercițiului financiar.
Referitor la semnarea situațiile financiare la 31.12.2016, putem menționa
faptul că acestea se pot semna numai de către persoanele abilitate conform legii și
anume:
 directorul economic sau contabilul șef
 persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale
CECCAR
 administratorul societății.
Situațiile anuale simplificate se semnează de căre persoanele care conduc
entitatea, dar și de către persoana care are în răspundere gestionarea entității.
Raportările contabile anuale – se semnează de persoanele abilitate să semneze
situațiile financiare anuale, dar si de către administratorul sau persoana care are
obligația gestionării entității economice pentru care au fost întocmite.
Depunerea acestor situații financiare se poate face direct la registratura
unităților teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice sau la oficiile poștale, prin
scrisori cu valoare declarată, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 627/1995
privind îmbunătățirea dis ciplinei depunerii bilanțurilor contabile și a altor documente cu
caracter financiar – contabil și fiscal, de către operatorii economici și alți contribuabili.
De asemenea, la depunerea raportărilor contabile anuale la 31 decembrie se vor avea în
vedere și prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.085/2003 pentru aplicarea unor
prevederi ale Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în
exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea
și san cționarea corupției, referitoare la implementarea Sistemului electronic național, cu
modificările și completările ulterioare.
Ultimele noutăți legislative referitoare la bilanț sunt aduse de către OMFP
895/16.06.2017 publicat in Monitorul Oficial nr. 463 d in 21.06.2017 privind aprobarea
Sistemului de raportare contabilă la 30 iunie 2017 a operatorilor economici, precum ș i
pentru reglementarea unor aspecte contabile.

13
Potrivit acestui ordin, sistemul de raportare contabilă la 30 iunie 2017 se aplică
persoane lor cărora le sunt incidente Reglementările contabile privind situațiile
financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate,
aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014, cu modificările și completările ulterioare, și care în
exercițiul financi ar precedent au înregistrat o cifră de afaceri mai mare de 220.000 lei ,
precum și entităților cărora le sunt incidente Reglementările contabile conforme cu
Standardele Internaționale de Raportare Financiară, aprobate prin OMFP nr. 2.844/2016,
și care în ex ercițiul financiar precedent au înregistrat o cifră de afaceri mai mare de
220.000 lei .
Ca element de noutate, Planul de Conturi se îmbogățește la Clasa 8 – Conturi
speciale cu contul 804 ”Certificate verzi” cu ajutorul căruia se ține evidența
certificatel or verzi primite, potrivit legii, și care nu au valoare până în momentul
tranzacționării, în debitul contului înregistrându -se certificatele verzi primite si
netranzacționate, iar în credit cele tranzacționate, conform legii, soldul reprezentând
numărul de certificate verzi de care beneficiază societatea.
Pentru societățile care au ales o altă durată a exercițiului financiar, bilanțul va
cuprinde solduri corespunzătoare datei ultimelor situații financiare anuale întocmite
potrivit art. 27 alin. (3) din lege a contabilității și datei situațiilor financiare întocmite cu
ocazia fuziunii, divizării sau lichidării entității, în condițiile legii.
Acest ordin abrogă Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 916/2016 pentru
aprobarea Sistemului de raportare contabil ă la 30 iunie 2016 a operatorilor economici,
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 5 iulie 2016.

1.2.1 ELEMENTE GENERALE PRIVIND SITUAȚIILE FINANCIARE
CONFORM IAS / IFRS

Setul complet de situații financiare cuprinde cinci eleme nte componente:
1. bilanțul la finalul perioadei de raportare completat cu cifrele de la
sfârșitul exercițiului precedent; dacă entitatea aplică retroactiv politici contabile sau
revine cu o retrospectivă asupra elementelor din situațiile financiare sau recla sifică
elemente din situația financiară, atunci la cele două coloane se adaugă și cifrele
referitoare de la începutul exercițiului precedent;

14
2. contul de profit ș i pierdere și o situație a altor elemente ale rezultatului
global pentru perioada raporată, dar și pentru cea precedentă;
3. o situație referitoare la perioada curentă ș i la cea precedentă, ce cuprinde
modificarea capitalurilor proprii;
4. situația fluxurilor de trezorerie aferente perioadei curente dar și celei
precedente;
5. note explicative ce conțin un r ezumat al politicilor contabile aplicate
precum ș i alte informații de interes (Istrate C., 2016)
Referitor la bilanț trebuie menționat faptul că activele ș i pasivele sunt prezentate
în bilanț făcând distincție între cele curente (circulante) și cele necure nte (imobilizate).
La rândul lor, datoriile se împart în curente (pe termen scurt) și necurente (pe termen
mediu și lung).
În bilanț pot apărea rubrici suplimentare sau totaluri intermediare dacă acest
lucru este prevăzut de un IFRS sau dacă acest lucru re levă o imagine fidelă a situației
entității. 1
IAS 1 referitoare la prezentarea situațiilor financiare nu impune nicio formă sau
ordine în care să apară prezentate elementele din bilanț.2 Entitatea trebuie să prezinte în
bilanț sau anexele acestuia posturi le obligatorii impuse, clasificate astfel încât să reflecte
specificul acesteia. Creanțele și datoriile trebuie prezentate distinct cu sumele de plătit
sau de încasat de la celelalte componente ale grupului sau de la alte părți afiliate;
această detaliere depinde de dispozițiile IAS/IFRS specifice. În bilanț sau în anexă
trebuie furnizate informații despre:
 numărul de acțiuni autorizate emise;
 numărul de acțiuni emise și nevărsate integral;
 valoarea n ominală a acțiunilor sau faptul că acestea nu prezintă va loare
nominală;
 modul de evoluție al acțiunilor între începutul și sfârșitul perioadei de
raportare;
 drepturile, privilegiile și restricțiile acțiunilor;
 restricțiile referitoare la repartizarea dividendelor;
 descrierea categoriilor de rezerve;

1 Se face această evidențiere atunci când importanța, mărimea sau natura unui element justifică
prezentarea separată
2 Modelele prezentate în anexa IAS 1 nu sunt obligatorii; ele sunt prezentate cu titlu exemplificativ

15
 valoarea di videndelor declarare după închiderea exercițiului financiar,
dar înainte de autorizarea publicării situațiilor financiare. (Istrate C., 2016)

1.3 CONȚINUTUL ȘI STRUCTURA BILANȚULUI

Când abordăm problema conținutului și structurii bilanțului, trebuie să a vem în
vedere noțiunea restrânsă de bilanț, adică ceea ce se înțelege prin bilanț în sensul celor
reglementate prin lege, și anume: bilanț, contul de profit și pierdere și celelalte anexe la
bilanț.
Bilanțul este documentul contabil oficial în care se prez intă și se descrie sinteza
activului și pasivului unității patrimoniale, la închiderea exercițiului finaciar, inclusiv
rezultatul activității desfășurate. Bilanțul reflectă deci, în mod sintetic, patrimoniul
agenților economici sub cele două laturi ale ace stuia, grupate în elemente de activ (după
destinație) și elemente de pasiv (după proveniență sau sursa lor de finanțare).
Acest dublu aspect sau dubla reprezentare a patrimoniului cu ajutorul bilanțului
se poate reprezenta schematic astfel:

Fig. 1.1 Dubl a reprezentare a patrimoniului prin intermediul bilanțului

Obiectivul fundamental al contabilității financiare este reflectarea stării
patrimoniului economic al unei entități la un moment dat și se realizează cu ajutorul
bilanțului patrimonial. Astfel eg alitatea patrimonială generează egalitatea bilanțieră:

16
ACTIV = PASIV (Străoanu, 2014).
Pentru a contura mai ușor bunurile deținute de entitatea economică și relațiile
(drepturile și obligațiile) pe car e le implică activitatea sa, voi utiliza reprezentarea de
mai jos:

Sursa: Iov D, Străoanu Boni M., Tatu M., (2014), Bazele contabilității – Suport de curs,
Ploiești, p.8

Fig. 1.2 Prezentare schematică a elementelor din bilanț

1.3.1 SCURTĂ CARACTERIZARE A ELEMENTELOR DE ACTIV

În activul bilanțului sunt agregate și consolidate informațiile din contabilitatea
curentă, cu privire la elementele de activ, ordonate pe următoarele grupe:
A. Active imobilizate
 Imobilizări necorporale;
 Imobilizări corporale ;
 Imobilizări financiare ;
B. Active circulante
 Stocuri ;
 Creanțe ;
 Investiții pe termen scurt ;
 Casa si conturi la bănci ;
C. Cheltuieli în avans

17
Conform modelului IAS 1 de clasificare a activelor curente și imobilizate, un
activ este considerat a fi curent sau circulant dacă îndeplinește una din condițiile
următoare:
– entitatea așteaptă să îl vândă sau să îl consume în decursul ciclului normal de
exploatare3;
– este deținut in scop de comercializare ;
– se așteaptă valorificarea lui în termen de 12 luni de la data de raportare;
– activul este reprezentat de elemente de tr ezorerie sau alte echivalente bănești a
căror utilizare nu este restricționată.
Toate celelalte active, care nu îndeplinesc niciuna din condițiile de mai sus sunt
considerate active necurente sau imobilizate.
Conform aceluiași standard, cheltuielile în ava ns sunt definite a fi active pentru
care beneficiile economice viitoare constau în primirea de bunuri și servicii, și NU
dreptul de a primi numerar sau alt activ financiar; ele nereprezentând active financiare.

1.3.2 SCURTĂ CARACTERIZARE A ELEMENTELOR DE PASIV

Pasivul grupează elementele patrimoniale î n raport de sursele de formare ș i de
gradul lor de exigibilitate, ordonate în următoarele grupe:

D. Datorii: sumele care trebuie plătite într -o perioadă de până la un an
 Împrumuturi din emisiuni de obligațiun i
 Sume datorate instituțiilor de credit
 Avansuri încasate în contul comenzilor
 Datorii comerciale
 Efecte de comerț de plătit
 Sume datorate societăților din cadrul grupului
 Sume datorate privind interesele de participare
 Alte datorii, inclusiv datorii fisca le și alte datorii pentru asigurările
sociale

3 Ciclul de exploatare d esemnează perioada dintre cumpărarea materiilor prime care intră în procesul de
producție și momentul realizării lor sub formă de trezorerie. Când ciclul de exploatare nu este clar
identificat, se presupune că are durata de 12 luni.

18
E. Active circulante nete/ datorii curente nete
F. Total active minus datorii curente
G. Datorii: sumele care trebuie plătite într -o perioadă mai mare de un an
 Împrumuturi din emisiuni de obligațiuni
 Sume datorate inst ituțiilor de credit
 Avansuri încasate în contul comenzilor
 Datorii comerciale
 Efecte de comerț de plătit
 Sume datorate societăților din cadrul grupului
 Sume datorate privind interesele de participare
 Alte datorii, inclusiv datorii fiscale și alte datorii p entru asigurările
sociale
H. Provizioane
I. Venituri în avans
J. Capital și rezerve
 Capital
 Prime de capital
 Rezerve din reevaluare
 Rezerve
 Profitul sau pierderea reportat(ă)
 Profitul sau pierderea exercițiului financiar
Se observă faptul că datoriile se împart în două categorii. O datorie este
considerată a fi curentă sau pe termen scurt daca îndeplinește una din condițiile
următoare:
– se așteaptă să fie achitată în cursul normal al ciclului de exploatare al
entității;
– se așteaptă ca decontarea să se facă într -o per ioadă de cel mult 1 an de la
data bilanțului.
Toate celelalte datorii sunt încadrate la datorii necurente sau pe termen lung.
Conform IAS 37 referitor la Provizioane, datorii contingente și active
contingente, provizioanele sunt definite ca fiind datorii c u exigibilitate sau valoare
incertă.
Grupa care include capitalul și rezervele este reprezentată de principalele surse
proprii de finanțare cu caracter stabil și permanent constituite la înființarea societății,

19
precum și de celalalte surse de finanțare con stituite prin repartizare profitului sau prin
încorporarea primelor de capital sau a diferențelor din reevaluare.

CAPITOLUL 2 STUDIU DE CAZ PRIVIND ELABORAREA ȘI
ANALIZA BILANȚULUI CONTABIL LA SC HIT MOBILE
MARKETING SRL

2.1 SCU RTĂ PREZENTARE A GRUPULUI MEDIAPOST HIT MAIL

Fondată în 1997 la București, agenția a fost orientată inițial pe servicii integrate
de marketing direct și promoții de consumatori. Hit Mail Romania (așa cum se numea
inițial), a înțeles nesitatea clienților d e a beneficia de servicii diverse și din ce în ce mai
complexe. Raspunzând acestor cerințe, societatea își extinde an de an gama de produse
și servicii , astfel:
 în 1999 se adaugă în portofoliu serviciile de call center
 în 2001 se adaugă în portofoliu distr ibuția de pliante în cutiile poștale
 în 2003 devine membru fondator ARMAD (Asociația Română de
Marketing Direct)
 în 2004 se afiliază la ELMA (European Letterbox Marketing
Association)
 în 2004 se adaugă în portofoliu serviciile de e -mail marketing
 în 2005 s e adaugă în portofoliu serviciile de SMS marketing și se
deschide biroul de la Sofia
 în 2009 , Poșta Franceză/Mediapost devine acționar majoritar în Hit Mail,
care devine Mediapost Hit Mail
 în 2011 începe colectarea de date pentru construirea bazei de date
geografice necesare serviciilor de geomarketing
 în 2013 se lansează fulfill.ro , soluție logistică integrată pentru e –
commerce
 în 2014 se lansează mTrade , soluție de incentive marketing B2B pentru
sectorul FMCG

20
 în 20 15 Poșta Franceză a devenit acționar unic al grupului Mediapost
Hit Mail Romania SA.
După cum se poate observa, Mediapost dezvoltă în mod constant produse și
servicii pentru a oferi în permanență partenerilor săi, noi oportunități generate de
evoluția tehn ologiei.
Din punct de vedere al firmelor componente, grupul Mediapost este format din:
 societatea principală m Mediapost Hit Mail

specializată pe marketing relațional multicanal integrat, soluții pentru promoții
de consumatori, logistică promoțională și p entru e -commerce, servicii de baze de date;
 Inbox Marketing
, este compania
specializată în letterbox marketing. Desfășoară proiecte de distribuție (de pliante, flyere,
scrisori) în cutiile poștale în peste 130 de localități din România , distribuție de do or-
hangere, post -it-uri și distribuție la punct fix (stradal ă sau în centre comerciale); ală turi
de aceste servicii de distribuție se află și cele de geomarketing – zonările (vitale pentru
identificarea zonelor cu cel mai mare potențial pentru fiecare comp anie partener și
produs promovat al acesteia);
 Create Direct
, este agenția lider în campaniile de
motivare, recompensare și loializare pe piața din România. Oferă servicii de concept
creativ și copywriting, design și strategie de campanie, producție prin t, soluții pentru
cluburile de fidelizare;
 Interactions Marketing
, este agenția de marketing digital
și dezvoltare web care oferă servicii pentru social media (strategie, conținut pentru
paginile de brand, community management, apps), campanii digitale ( colectare de date,
campanii de awareness, campanii de vanzare), campanii PPC – Pay Per Click (strategie
media și planificare, date analitice și rapoarte);

21
 Mediapost Hit Mail Bulgaria
,
activează în Sofia și oferă pentru piața bulgară servicii de marketin g relațional
multicanal integrat și de marketing digital;
 Hit Mobile Marketing
, oferă servicii de
SMS /MMS marketing de genul alerte și notificări sau campanii interactive de tip Push
sau Pull;
 Hit Online Marketing
, oferă
servicii de e -mail marketing – proiectare newsletter, testare e -mailuri pentru
compatibilitate cu programele de e -mail, optimizare e -mail pentru mobil, unelte de
validare pentru filtrele anti -spam;
 Fundația Hit Mail
, este ONG -ul
grupului care are drept scop susținerea financiară sau p rin orice alte mijloace permise de
lege a procesului educațional în România, înlesnirea accesului la educație al elevilor (în
special a celor din mediul rural), acordarea de ajutoare financiare sau prin orice alte
mijloace permise de lege a copiilor bolnav i și a persoanelor defavorizate.

2.2 PREZENTAREA SOCIETĂȚII HIT MOBILE MARKETING SRL

Societatea Hit Mobile Marketing SRL f ace parte din grupul Mediapost Hit Mail.
Societatea s -a înființat în anul 2006, denumirea acesteia fiind de HIT MOBILE
MARKETING SRL , conform dovezii privind disponibilitatea firmei eliberată de
Registrul Comerțului.
Sediul social este în România, București, Sectorul 1, Strada Siriului, Nr. 42 -46,
Etaj 3, Secțiunea 9 iar durata de funcționare a societății este nelimitată, începând cu d ata
înmatriculării sale la Registrul Comerțului sub numărul J40/289/2006.
Codul Unic de Înregistrare este RO 18277722 iar ca domeniu principal de
activitate îl constituie serviciile din domeniul tehnologiei informației, cod CAEN 6209
– Alte activități de servicii privind tehnologia informației.

22
Societatea este administrată de 1 administrator, numit pe perioade a câte 4 ani ,
temporar, revocabil și reeligibil, administratorul curent fiind domnul Cătălin Bogdan
Ciurezu, cetățean român.
Serviciul contabilitate este externalizat către firma RAMI CONTA SRL prin
reprezentant ul său, expert contabil, Ramona Vasilescu.
Trebuie menționat faptul că societatea are 1 singur client – Mediapost Hit Mail,
care subcontractează serviciile oferite de Hit Mobile către branduri de renume cum ar fi:
Tuborg, Bergenbier, Ciuc, Ciucaș, Timișoreana, Milka, Rompetrol, elefant.ro

2.3 MONOGRAFIE CONTABILĂ PRIVIND ELABORAREA ȘI
ANALIZA BILANȚULUI ÎN LUNA DECEMBRIE 2016

În cursul întregului exercițiu financiar, evidența contabilă a soc ietății HIT
MOBILE MARKETING a fost efectuată corect și cronologic, reflectând exact mișcările
patrimoniale și tranzacțiile în care a fost implicată societatea.
Dintre operațiunile lunii decembrie menționăm în cazul de față următoarele:

1. Se plătește prin b ancă factu ra Vodafone în valoare de 34.968,19 lei
pentru care banca percepe comision de 14,51 lei

% = 5121 BRD Conturi la bănci în lei” 34.982 .70 lei
401  Furnizori” 34.968,19 lei
627 ”Cheltuieli cu serviciile bancare și acumulate” 14,51 lei

2. Se plătesc salariile angajaților prin bancă, în valoare de 345 lei , aferente
lunii noiembrie

421 Personal – salarii datorate‟ = 5121 BRD Conturi la bănci în lei‟ 345 lei

23

3. Se înregistrează factura sosită de la furnizorul RAMI CONTA SRL
pentru servicii de contabilitate în valoare de 474 lei, TVA 20%

% = 401 Furnizori‟ 474.00 lei
628  Alte c heltuieli cu serviciile executate de terți 395.00 lei
4426 TVA deductibilă‟ 79.00 lei

4. Se achită prin bancă factura furnizorului RAMI CONTA SRL pentru
servicii de contabilitate în valoare de 474 lei

401 Furnizori‟ = 5121 BRD Conturi la bănci în lei‟ 474,00 lei

5. Se primește factura privind abonamentul de tel efon de la furnizorul de
telefonie Orange , în valoare de 3.164 .59 lei, TVA 20 %

% = 401 Furnizori‟ 3.164 ,59 lei
626 Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații” 2.637,16 lei
4426 TVA deductibilă‟ 527,43 lei

6. Societatea Mediapost Hit Mail , emite factura de chirie spațiu în valoare
de 240 lei, TVA 20 %.

% = 401 Furnizori‟ 240.00 lei
612 Cheltuieli cu redevențe, locațiile de gestiune și chiriile‟ 200.00 lei
4426 TVA deductibilă‟ 40.00 lei

7. Se plătește prin bancă factura de chirie în valoare de 240,00 lei,
operați une pentru care banca percepe comision de 7,00 lei

24
% = 5121 BRD Conturi la bănci în lei” 247.00 lei
401  Furnizori” 240,00 lei
627 ”Cheltuieli cu serviciile bancare și acumulate” 7,00 lei

8. Se acordă prin bancă o sponsorizare în bani în valoare de 1.500,00 lei
către Fundația Hit Mail operațiune pentru care banca pe rcepe comision de 3,50 lei

% = 5121 BRD Conturi la bănci în lei” 1.503,50 lei
6582  Donații acordate” 1.500,00 lei
627 ”Cheltuieli cu serviciile bancare și acumulate” 3,50 lei

9. Se înregistrează cheltuielile cu salariile personalului

641 Cheltuieli cu salariile personalului‟ = 421 Personal – Salarii datorate‟ 492 l ei

10. Se înregistrează cheltuielile referitoare la salariile personalului privind
asigurările și protecția socială, respectiv contribuția unității la asigurările sociale,
ajutorul de șomaj și fonduri speciale pt luna decembrie . CAS angajat(10,5%), Somaj
anga jat(0,5%), CASS angajat (5,5%), Impozit salariu(16%), CAS angajator(15,8%),
CCI(0,85%), Accidente muncă(0,260%), Fondul de garantare creanțe salariale(0,25%),
CASS angajator(5,2%), Șomaj angajator(0,5%)

a) Contribuțiile angajatului

421 Personal – Salar ii datorate ‟ = % 147 lei
4312 Contribuția personalului 51 lei
la asigurările sociale‟
4372 Contribuția personalului 3 lei
la fondul de șomaj‟
4314 Contribuția angajaților 27 lei
pentru asigurările sociale de sănătate‟

25
444 Impozitul pe veniturile 66 lei
de natura salariilor‟

b) Contribuțiile angajatorului

6451 Cheltuielile privind contribuția = 4311 Contribuția unității la 78 lei
unității la asigurările sociale‟ asigurările sociale‟

6453 Cheltuieli privind contribuția , = 4315 Contribuția privind asigurarea 4 lei
pentru asig. soc. de sănă tate‟ pentru accidente de muncă și boli‟
(fond CCI 0.85%)

6452 Cheltuieli pr ivind contribuția = 4371 Contribuția unității la fondul 2 lei
unității pentru ajutorul de șomaj‟ de șomaj‟

6453 Chelt uieli privind c ontribuția = 4313 Contribuția angajatorului 26 lei
pentru asig. soc. de sănătate‟ pentru asig. soc. de sănătate‟

6458 Alte cheltuieli privind asigurările = 4311 FRA  Contribuția unității la 1 lei
și protecția socială‟ asigurările sociale ‟ (FAMBP)

6452 Cheltuieli privind contribuți = 4371 FGA Contribuția unității la fondul 2 lei
unității pentru ajutorul de șomaj‟ de șomaj‟ (fondul de garantare 0.25%)

11. Se emit e factura de vânzare servicii că tre Mediapost Hit Mail în valoare
de 123.102.08 lei aferentă lunii decembrie 2016

4111 Clienți‟ = % 123.102,48 lei
704 Venituri din servicii prestate ” 102.585,40 lei
4427 TVA colectată” 20.517,08 lei

26

12. Se primește factura privind serviciile de audit de la furnizorul Mazars
Romania SRL, în valoare de 2.124 .82 lei, TVA 20 %

% = 401 Furnizori‟ 2.124, 82 lei
628 AUDIT Alte cheltuieli cu serviciile prestate de terți” 1.770,68 lei
4426 TVA deductibilă‟ 354,14 lei

13. Închiderea conturilor d e cheltuieli

Decontarea cheltuielilor, respectiv închiderea conturilor de cheltuieli, se face
numai în corespondență cu contul 121 m,Profit și Pierdere ‟ la sfârșitul fiecărei luni

121m,Profit și Pierdere ‟ = % 87.171.56
lei
6028Cheltuieli privind alte materiale consumabile‟ 13,75 lei
612 Cheltuieli cu redevențe, locații de gestiune și chirii‟ 200 lei
613 Cheltuieli cu primele de asigurare‟ 110,72 lei
626 Cheltui eli poștale și taxe de telecomunicație‟ 76.570,51 lei
627 Cheltuieli cu servicii bancare și asimilate‟ 151,57 lei
628 Alte cheltuieli cu serviciile exe cutate de terți‟ 7.998,69 lei
635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe și
vărsăminte asimilate‟ 22,32 lei
641 Cheltuieli cu s alariile personalului‟ 492 lei
6451 Cheltuieli privind contributia unității
la asigurările sociale‟ 78 lei
6452 Cheltuieli privind contributia unității
pentru ajutorul de șomaj” 3 lei
6453 Cheltuieli privind contribuția unității

27
la asigurările sociale de sănătate‟ 30 lei
6458 Alte c heltuieli privind asigurările și protecția sociala‟ 1 lei
6581 Donații acordate” 1.500 lei

14. Închiderea conturilor de venit

% = 121 Profit și Pierderi‟ 102.592,33 lei
704 Venituri din prestări servicii ‟ 102.585,40 lei
7588 Alte venituri din exploatare ‟ 1.37 lei
766 Venituri din dobânzi‟ 5.56 lei

15. Regularizarea TVA

4427 ”TVA colectată” = % 20.517,08 lei
4426 ”TVA deductibilă” 18.795,38 lei
4423 ”TVA de plată” 1.721,70 lei

CAPITOLUL 3 ANALIZA ECONOMICO – FINANCIARĂ A
ACTIVITĂȚII SOCIETĂȚII HIT MOBILE MARKETING SRL

Analiza pe bază de bilanț are ca obiectiv să stabilească un diagnostic asupra
situației financiare a rentabilității intreprinderii. În mod corespunzător, analiza se
structurează pe mai multe categorii, acestea fiind:
 analiza indicatorilor de structură
 analiza indicatorilor echilibrului financiar
 analiza indicatorilor de lichiditate și rentabilitate

3.1 ANALIZA INDICATORILOR DE STRUCTURĂ

28
În baza datelor prezentate în bilanțurile contabile d in perioada analizată la SC
HIT MOBILE MARKETING SRL, am analizat structura activului și pasivului prin
calcularea unor indicatori relativi denumiți rate care caracteri zează relațiile existente
între diversele elemente patrimoniale și a căror valoare informațională se dezvăluie cu
precădere prin urmărirea evoluției în timp.
Pentru perioada analizată, structura activelor aflate în patrimoniul SC HIT
MOBILE MARKETING SRL poate fi sintetizată în felul următor:

Tabel 3.1 – Evoluția situației activelor în perioada 2014 – 2016
Denumire element Anul
2014 2015 2016
Valoare
(lei) Pondere
(%) Valoare
(lei) Pondere
(%) Valoare
(lei) Pondere
(%)
Active imobilizate 0 0.00 0 0.00 62000 5.40
Active circulante 970897 99.76 922795 99.76 1083631 94.40
Cheltuieli în avans 2368 0.24 2221 0.24 2293 0.20
TOTAL ACTIVE 973265 100 925016 100 1147924 100

Relația care există la nivelul societății analizate între valorile diferitelor cate gorii
de active este reprezentată în graficul următor:

0.24 0.24 0.2099.7699.76
94.40
0.00 0.00 5.40
2014 2015 2016Active imobilizateActive circulanteCheltuieli în avansSituația activelor în perioada – 2014-2016
Active imobilizate Active circulante Cheltuieli în avans

Grafic 3.1 – Evoluția nivelului activelor în perioada analizată

29
Se observă faptul că, în toată perioada analizată, activele circulante ocupă ce mai
mare pondere din structura activelor, peste 90% în fiecare din cei trei ani ai analizei.

Tabel 3.2 – Evoluția situației activelor și a ponderilor acestora în perioada 2014 –2016
Denumire element Anul
2014 2015 2016
Valoare
(lei) Valoare
(lei) Abatere
absolută
(± Δ) Abatere
relativa
(%) Valoare
(lei) Abatere
absolută
(± Δ) Abatere
relativa
(%)
Active imobilizate 0 0 0 0.00 62000 62000 0.00
Active circulante 970897 922795 -48102 95.05 1083631 160836 117.43
Cheltuieli în avans 2368 2221 -147 93.79 2293 72 103.24
TOTAL ACTIVE 973265 925016 -48249 95.04 1147924 222908 124.10

Din datele tabelului de mai sus, se constată o scădere a activului cu -48249 lei în
2015, ceea ce reprezi ntă o abatere relativă de 4.96 % față de anul 2014 și o creștere
222908 lei în 2016, 24,10 % față de 2015, ceea ce reflec tă o dinamică sporită a activelor
firmei în condițiile unei rate ridicate a inflației
(http://statistici.insse.ro/shop/?page=ipca1 – accesat 10.06.2016 )4.
Din datele bilanțiere de mai sus se constată că, această creștere a a ctivului cu
24,10% în 2016 s-a datorat în cea mai mare parte creșterii cu 17,43% a activelor
circulante în 2016. Această creștere a activului constituie un rezultat pozitiv, acest lucru
marcând dezvoltarea activității. Activele circulante înregistrează o dinamică diferită în
perioada analizată: valoarea lor scade ușor în 2015, fiind urmată de o creștere în 2016 ,
creștere determinată în special d e creșterea creanțelor .
Pe baza acestor elemente patrimoniale am calculat ratele specifice pentru fiecare
componentă a activelor societății analizate, pe care le voi prezenta în continuare.

3.1.1 RATA ACTIVELOR IMOBILIZATE

4 101,23% în 2014 și 99 ,21% în 2015 – pentru sectorul serviciilor

30
Este un indicator calculat ca rap ort între activele imobilizate ș i total active.
Indicatorul reprezintă pondere a elementelor aflate permanent în patrimoniul societății
analizate.

Rata activelor imobilizate = (Active imobilizate/Total active)*100

Tabel 3.3 – Evoluția ratei activelor imobilizate în perioada 2014 –2016
Denumire element Anul
2014 2015 2016
Valoare
(lei) Valoare
(lei) Valoare
(lei)
Active imobilizate 0 0 62000
TOTAL ACTIVE 973265 925016 1147924
Rata activelor imobilizate 0.00 0.00 5.40

0.00 0.005.40
2014 2015 2016Rata activelor
imobilizateRata activelor imobilizate între anii 2014-2016
Rata activelor imobilizate

Grafic 3.2 – Evoluția nivelului ratei activelor imobilizate în perioada analizată

Acest indicator a rată gradul de investire al capitalului în societate. Din calcul, se
constată faptul că activele imobilizate dețin o pondere foarte mică di n totalul activelor
societății. În primii doi ani ai analizei se constată faptul că , valoarea acestui indicator

31
este 0 datorită nerealizării de investiții. În 2016 rata ajunge la valoarea modică de 5.40%.
Trebuie menționat faptul că societatea nu deține în patrimoniu clădirile și terenurile
desfășurării activității (activitatea se desfășoară în spații închiriate) .
Defalc area ratei activelor imobilizate se va realiza după cum urmează, pe baza
ratelor imobilizărilor necorporale, corporale și financiare.

3.1.1.1 RATA IMOBILIZĂRILOR NECORPORALE , CORPORALE ȘI
FINANCIARE

Rata imobilizărilor necorporale se calculează ca raport între imobilizările
necorporale și total active. Indicatorul reprezintă ponderea pe care aceste categorii de
active o dețin în totalul activului imobilizat.

Rata imobilizărilor necorporale = (Imobilizări necorporale /Total
active)*100
Rata imobilizărilor corporale se calculează ca raport între imobilizările corporale
și total active. Indicatorul reprezintă ponderea pe care aceste categorii de active o dețin
în totalul activului imobilizat.

Rata imobilizărilor corporale = (Imobilizări corporale /Total activ e)*100

Rata imobilizărilor financiare se calculează ca raport între valoare a
imobilizărilor financiare și total active. Indicatorul pune în evidență ponderea pe care o
dețin în total activului imobilizat, relațiile financiar patrimoniale.

Rata imobilizăr ilor financiare = (Imobilizări financiare /Total active)*100

În tabelul următor sunt sintetizate datele privind structura ratelor imobilizărilor
corporale, necorporale și financiare pentru perioada analizată.

Tabel 3.4 – Evoluția ratelor ce compun active le imobilizate în perioada 2014 –2016
Denumire element Anul
2014 2015 2016

32
Valoare
(lei) Valoare
(lei) Valoare
(lei)
Imobilizari necorporale 0 0 0
Imobilizari corporale 0 0 0
Imobilizari financiare 0 0 62000
TOTAL ACTIVE 973265 925016 1147924
Rata imobilizarilor necorporale (%) 0 0 0
Rata imobilizarilor corporale (%) 0 0 0
Rata imobilizarilor financiare (%) 0 0 5.40

2014
2015
20160
05.40
0
000
0
0Evolu ția ratelor activelor imobilizate in perioada 2014 -2016
Rata imobilizarilor
necorporale
Rata imobilizarilor
corporale
Rata imobilizarilor
financiare

Grafic 3.3 – Evoluția ratelor ce compun activele imobilizate în perioada analizată

Rata imobi lizărilor necorporale prezintă valoare 0 în toată perioada analizată .
Această situație ne indică faptul că întreaga valoarea a imobilizărilor a fost recuperată
prin amortizare, dar și un dezinteres al societății pentru activitatea de cercetare sau
investiția în alte active. Valoarea redus ă a ratei imobilizărilor necorporale ( brevete,
licențe, mărci, programe de calculat or, etc) este un aspect negativ , știind că toate acestea
sunt dovada progresului tehnic și tehnologic, precum și a cercetării științifice și a
creativității.
Rata imobiliză rilor corporale prezintă v aloarea 0 în toată perioada analizată.
Nivelul acestei rate este influențat semnificativ de politica de amortizare aplicată.

33
Societatea folosește pentru amortizarea activelor imobilizate metodele de amortizare
accelerată și degres ivă.
Rata imobilizărilor financiare are valoare 0 în primii doi ani analizați, iar în 2016
crește la 5.40% ceea ce indică faptul că societatea nu este interesată să participe l a
activități de investiții financiare.

3.1.2 RATA ACTIVELOR CIRCULANTE

Rata activelor circulante reflectă ponderea deținută de activele circulante din
totalul activului. Se calculează ca și raport între activele circulante si total active.

Rata activelor circulante = (Active circulante /Total active)*100

Tabel 3.5 – Evoluția rat ei activelor circulante în perioada 2014 –2016
Denumire element Anul
2014 2015 2016
Valoare
(lei) Valoare
(lei) Valoare
(lei)
Active circulante 970897 922795 1083631
TOTAL ACTIVE 973265 925016 1147924
Rata activelor circulante (%) 99.76 99.76 94.40

99.7699.76
94.40
2014 2015 2016Rata activelor circulante în perioada analizată
Rata activelor circulante (%)

Grafic 3.4 – Evoluția nivelului ratei activelor circulante în perioada analizată

34
Din calcul, se constată faptul că activele circulante dețin o pondere foarte mare
din totalu l activelor societății, peste 90 %, iar tendința este de ușoară scădere în 201 6; pe
toată perioada analizată valoarea activelor corporale este foarte apropiată de cea a
totalului activelor, ceea ce demonstrează prepon derența acestui tip de element î n totalul
activelor.
Defalcarea ratei activelor circulante se va realiza după cum urm ează, pe baza
ratelor stocurilor , creanțelor comerciale și trezoreriei .

3.1.2.1 RATA STOCURILOR

Rata stocurilor se calculează ca raport procentual între mărimea stocurilor și
valoarea totală a activelor .

Rata stocurilor = (Stocuri /Total active)*100

Această rată reflectă ponderea stocurilor (activele circulante cele mai puțin
lichide) în totalul de active.

Tabel 3.6 – Evoluția ratei stocurilor în perioada 2014 –2016
Denumire element Anul
2014 2015 2016
Valoare
(lei) Valoare
(lei) Valoare
(lei)
Stocuri 0 0 0
TOTAL ACTIVE 973265 925016 1147924
Rata stocurilor 0.00 0.00 0.00

Interpretarea referitoare la rata stocurilor trebuie corelată cu specificul activității,
în acest caz, deoarece societatea își desfășoară activitatea în sfera serviciilor, nu sunt
înregistrate stocuri.
3.1.2.2 RATA CREANȚELOR

Această rată pune în evidență ponderea pe care valoarea creanțelor o dețin e în
totalul activului. Se calculează ca raport procentual între mărimea creanțelor și valoarea
totală a activelor.

35
Rata creanțel or = (Creanțe /Total active)*100

Tabel 3.7 – Evoluția ratei creanțelor în perioada 2014 –2016
Denumire element Anul
2014 2015 2016
Valoare
(lei) Valoare
(lei) Valoare
(lei)
Creanțe 965042 919852 1075328
TOTAL ACTIVE 973265 925016 1147924
Rata crean țelor 99.16 99.44 93.68
99.16 99.44
93.68
2014 2015 2016Rata crean țelor în perioada analizată
2014 2015 2016

Grafic 3.5 – Evoluția nivelului ratei creanțelor în perioada analizată

Se observă faptul că rata creanțelor are o dinamică fluctuantă în perioada
analizată, având o valoare de 99,16% în anul 2014, de 99,44 % în anul 2015 și de
93,68% în anul 2016. Ponderea ridicată a acestei rate este dată de specificul firmei
(servicii acordate unui singur client) – clientul are termene de î ncasare mari.

3.1.2.3 RATA TREZORERIEI

Această rată pune în evidență pond erea pe care trezoreria o deți ne în totalul
activului. Se calculează ca raport procentual între mărimea disponibilităților bănești și
valoarea totală a activelor.

Rata trezoreriei = (Disponibilități /Total active)*100

Tabel 3. 8 – Evoluția ratei creanțelor în perioada 2014 –2016

36
Denum ire element Anul
2014 2015 2016
Valoare
(lei) Valoare
(lei) Valoare
(lei)
Disponibilități bănești 5855 2943 8303
TOTAL ACTIVE 973265 925016 1147924
Rata disponibilităților 0.60 0.32 0.72

0.60
0.320.72
2014 2015 2016Rata disponibilită ților în perioada analizată
Rata disponibilită ților

Grafic 3.6 – Evoluția nivelului ratei trezoreriei în pe rioada analizată

În practica curentă se apreciază faptul că disponibilitățile bănești au un nivel
optim în jurul valorii de 3 -5% din total activ. În cazul de față valoarea acestui indicator
se situează sub minima necesară dar nu putem vorbi nici despre i ncapacitate de onorare
a plăților imediate și nici de întârzieri în onorarea obligațiilor sau credite de trezorerie
deoarece firma ”mamă” generează fondurile monetare necesare atunci cand este
identificată o nevoie.
3.1.3 RATA STABILITĂȚII FINANCIARE

Reflectă legătura dintre capitalul permanent de care firma dispune în mod stabil
(pe o perioadă de cel puțin 1 an) și patrimoniul total.

Rata stabilității financiare = (Capital permanent/Total pasive )*100

Tabel 3. 9 – Evoluția ratei stabilității financiare în perioada 2014 –2016

37
Denumire element Anul
2014 2015 2016
Valoare
(lei) Valoare
(lei) Valoare
(lei)
Capital permanent 717377 682874 881888
TOTAL PASIVE 973265 925016 1147924
Rata stabilității financiare 73.71 73.82 76.82
Rata stabilită ții financiare
76.82
73.82 73.71
72.0072.5073.0073.5074.0074.5075.0075.5076.0076.5077.0077.50
2014 2015 2016
Rata stabilită ții financiare

Grafic 3.7 – Evoluția ni velului ratei stabilității financiare în perioada analizată

În perioada analizată se observă faptul că această rată are o dinamică ascendentă.
Valorile considerate normale se situează între 50 -66%. Raportându -ne la aceste valori
putem concluziona faptul c ă aproximativ 73% din totalul resurselor societății reprezintă
surse permanente, ceea ce indică o marjă de siguranță bună adică de resurse permanente
pe care le poate utiliza pentru finanțare.
3.1.4 RATA DE ÎNDATORARE GLOBALĂ

Desemnează ponderea datoriilo r în patrimoniul firmei. Exprimă gradul de
dependență a entității de resurse financiare provenite de la terți . În activitatea pr actică ,
pentru ca societatea să fie apreciată ca fiind sigură, se recomandă ca valoarea ratei
datoriilor să fie situată sub prag ul de 50%. (Anghel, 2015)

Rata îndatorării globale = (Datorii totale/Total pasive )*100

Tabel 3.10 – Evoluția ratei de îndatorare globală în perioada 2014 –2016

38
Denumire element Anul
2014 2015 2016
Valoare
(lei) Valoare
(lei) Valoare
(lei)
Datorii to tale 255888 242140 266036
TOTAL PASIVE 717377 682874 881888
Rata îndatorării globale 35.67 35.46 30.17
Rata îndatorării globale
35.6735.46
30.17
27.0028.0029.0030.0031.0032.0033.0034.0035.0036.0037.00
2014 2015 2016
Rata îndatorării globale

Grafic 3.8 – Evoluția nivelului ratei îndatorării în perioada analizată

După cum se poate observa, nivelul critic de 50% nu a fost atins în niciun an din
perioada analizată, deci putem afirma faptul că autonomia financiară a societății este
ridicată și gradul de îndatorare este mic.

3.2 ANALIZA INDICATORILOR ECHILIBRULUI FINANCIAR

Analiza echilibrului financiar vizează caracterizarea stării de ec hilibru în care se
găsește entitatea referitor la lichiditatea elementelor de activ și exigibilitatea celor de
capitaluri și datorii. Se identifică astfel raportul dintre activele și pasivele pe termen
lung și scurt. Ca regulă generală care se desprinde d e aici este aceea că, activele pe
termen lung trebuie finanțate din capitaluri și datorii pe termen lung, iar activele pe
termen scurt din capitaluri și datorii pe termen scurt. ( Dragotă, Obreja Brașoveanu &
Dragotă, 2016).

39
3.2.1 SITUAȚIA NETĂ

Situația netă reprezintă activul neangajat în datorii. Este indicatorul care reflectă
cel mai bine valoarea activului realizabil la un moment dat. Acest indicator este de mare
interes pentru proprietari, acționari sau pentru creditorii entității mai ales când se
dorește lichidarea respectivei societăți.
Am calculat acest indicator cu ajutorul a două relații și anume:

SN = Total active – Datorii totale – Venituri în avans (a)

SN = (Total active – Datorii curente) – Datorii mai mari de 1 an (b)

Tabel 3 .11 – Calcu lui situației nete în perioada 2014 –2016
Indicator Anul
2014 2015 2016
Valoare
(lei) Valoare
(lei) Abatere
absolută
(± Δ) Abatere
relativa
(%) Valoare
(lei) Abatere
absolută
(± Δ) Abatere
relativa
(%)
Total active 973265 925016 -48249 95.04 1147924 222908 124.10
Datorii totale
(D+G+H) 255888 242140 -13748 94.63 266036 23896 109.87
Venituri în
avans 0 0 0 0.00 0 0 0.00
Situația netă
(SN) (a) 717377 682876 -34501 95.19 881888 199012 129.14
Total active –
Datorii curente
(F) 717377 682876 -34501 95.19 881888 199012 129.14
Datorii curente
(G) 0 0 0 0.00 0 0 0.00
Situația netă
(F – G) (b) 717377 682876 -34501 95.19 881888 199012 129.14

40

Grafic 3.9 – Evoluția situației nete în perioada analizată
Din datele de mai sus se constată faptul că în anul 2015 situația netă a avut o
valoare mai mică decat în 2014 cu 34501 lei. Această abatere negativă este consecința
închieierii anului cu pierdere. Creșterea situației nete din 2016 reflectă redresarea
societății ceea ce are ca efect maximizarea valori i acesteia și creșterea rentabilității și a
independenței financiare. Se așteaptă ca acest trend pozitiv și crescător să se mențină și
în anii următori.

3.2.2 FONDUL DE RULMENT NET (GLOBAL)

Fondul de rulment “reprezintă surplusul de surse permanente (mar ja de
securitate), degajat de ciclul de finanțare a investițiilor, care poate fi folosit pentru
reînnoirea stocurilor și al creanțelor. Acest indicator este expresia realizării echilibrului
financiar pe termen lung și a contribuției acestuia la înfăptuirea echilibrului finanțării pe
termen scurt. ” (Brezeanu P., 2015)

FRN = Capital permanent – Active imobilizate
unde:

Capitalul permanent = Capitaluri proprii + Provizioane pt riscuri și cheltuieli
+ Datorii pe termen lung

41
Potrivit acestei formule, fondul d e rulment reprezintă diferența dintre capitalurile
permanente și imobilizări. Alocările permenente, reprezentate de imobilizări sunt în
principiu acoperite din surse permanente (capitaluri proprii și datorii financiare).
Cu cât sursele permanente sunt mai mari decât necesitățile permanente de
alocare a fondurilor bănești, firma dispune de o marjă de securitate care o protejează de
evenimente neprevăzute și o face capabilă să facă față nevoilor ciclului de exploatare.
Respectarea acestei corelații reprezintă prima condiție a echilibrului financiar al
firmei.

Tabel 3.12 – Evoluția fondului de rulment în perioada 2014 – 2016 calculat după
metoda elementelor din partea superioară a bilanțului
Denumire element Anul
2014 2015 2016
Capital propriu 717377 682876 881888
Datorii pe termen lung 0 0 0
Capital permanent = Capital propriu + DTL 717377 682876 881888
Active imobilizate 0 0 62000
FRN = Capital permanent – Active imobilizate 717377 682876 819888

Deși mai mic ca valoare în anul 2015, fondul de ru lment a avut în toată perioada
analizată valori pozitive.
Evoluția ulterioară ascendentă a indicatorului indică faptul că, capitalurile
permanente finanțează o parte din activele circulante, după finanțarea integrală a
imobilizărilor nete. Această situație pune în evidență echilibrul financiar pe termen lung
și înfăptuirea echilibrului financiar pe termen scurt, fara a indica riscuri financiare
majore.

FRN = Active circulante nete – Datorii pe termen scurt

Într-o altă accepțiune, fondul de rulment poate f i privit ca diferența dintre
activele circulante și datoriile pe termen scurt (cu exigibilitate sub 1 an).

42
Pentru a putea să funcționeze adecvat, firma trebuie să mențină un echilibru al
lichidităților pentru a face față obligațiilor de plată, să se aprov izioneze la momentul
oportun și să acorde credite comerciale pentru stimularea vânzărilor.
Fondul de rulment prezintă interes deosebit nu numai pentru a crea posibilitatea
de a asigura finanțarea activității curente, ci și pentru mediul extern al firmei – creditori,
clienți, furnizori, deoarece exprimă probabilitatea ca firma să se confrunte cu dificultăți
financiare, respectiv incapacitatea de a plăti facturile la timp.

Tabel 3.13 – Evoluția fondului de rulment în perioada 2014 – 2016 calculat după
metoda elementelor de la baza bilanțului
Denumire element Anul
2014 2015 2016
Active circulante 970897 922795 1083631
Cheltuieli in avans 2368 2221 2293
Active circulante nete = Active circulante +
Chelt in avans 973265 925016 1085924
Datorii pe termen scurt 255888 242140 266036
FRN = Active circulante nete – DTS 717377 682876 819888

Acest fond de rulment pozitiv indică existența acelei marje de securitate care
permite entității să își asigure un minim al unor active circulante strict necesare
funcț ionării , activul circulant fiind superior datoriilor pe termen scurt.
Evoluția ulterioară indică faptul că , activele circulante au permis încasări băneș ti
pe termen scurt ce au dus la rambursarea integrală a datoriilor pe termen scurt, dar și
obținerea de sume excedentare.
Această evoluție a indicatorului este favorabilă firmei, deoarece indică
perspective avantajoase asupra solvabilității și a capacității de rambursare.

43

Grafic 3.10 – Evoluția fondului de rulment în perioada analizată

Situația prezen tată în graficul de față, indică faptul că, în toți cei 3 ani analizați,
firma HIT MOBILE MARKETING SRL se afla în fază de echilibru financiar; firma
este în măsură să facă față tuturor datoriilor cu s cadențe pe termen scurt, și dispune de
un stoc tampon de lichidități potențiale destinate să anihileze eventualii factori
nefavorabili care ar putea interveni la onorarea datoriilor pe termen scurt. În condițiile
date, se poate apre cia faptul că, în toți anii analizei, fondul de rulment net înregistrează
valori pozitive, fapt ce impactează favorabil solvabilitatea și echilibrul financiar al SC
HIT MOBILE MARKETING SRL.
Analiza fondului de rulment trebuie completată cu studiul unei alte importante
componente și anume, necesarul de fond de rulment.

3.2.3 NECESARUL DE FOND DE RULMENT

Necesitatea de finanțare a ciclului de exploatare a firmei sau necesarul de fond
de rulment este generată de activitatea curentă a firmei .
Acest lucru se manifestă ca urmare a unui decalaj firesc între încasări și plăți. De
asemenea, apare un decalaj între nivelul aprovizionărilor și plata efectivă a acestora, în
sensul că, adesea, firma beneficiază de un credit comercial acordat de furnizori. În
același timp, societatea acordă credite comerciale clienților săi.
Necesitățile de finanțare ale ciclui de exploatare sunt acoperite în cea mai mare
parte din surse temporare: datorii de exploatare, furnizori, creditori.

44

NFR = Utilizări ciclice – Resurse ciclice

”Această NFR este determinată prin luarea în calcul a elementelor pe term en scurt ale
activului și pasivului. Deși fiecare dintre aceste elemente rămâne în întreprindere o
perioadă scurtă de timp, ele se reînnoiesc permanent. ” (Enescu G., 2016)
Pe baza bilanțului contabil, necesarul de fond de rulment se determină ca
diferență:
NFR = (Active circulante + Cheltuieli în avans – Casa și conturi la bănci) –
(Datorii pe termen scurt + Credite bancare +Venituri în avans).

Acest indicator arată echilibrul pe termen scurt al intreprinderii.

Tabel 3.14 – Evoluția necesarului de fo nd de rulment în perioada 2014 – 2016
Nr.crt. Indicator Anul
2014 2015 2016
Valoare
(lei) Valoare
(lei) Abatere
absolută
(± Δ) Abatere
relativa
(%) Valoare
(lei) Abatere
absolută
(± Δ) Abatere
relativa
(%)
1 Active circulante 970897 922795 -48102 95,05 1083631 160836 117,43
2 Cheltuieli în avans 2368 2221 -147 93,79 2293 72 103,24
3 Casa și conturi la bănci 5855 2943 -2912 50,26 8303 5360 282,13
4 Total I (1 + 2 – 3) 967410 922073 -45337 95,31 1077621 155548 116,87
5 Datorii pe termen scurt 2558 88 242140 -13748 94,63 266036 23896 109,87
6 Credite bancare de trezorerie 0 0 0 0,00 0 0 0,00
7 Venituri în avans 0 0 0 0,00 0 0 0,00
8 Total II (5 + 6 + 7) 255888 242140 -13748 94,63 266036 23896 109,87
9 Nec de fd de rulment (NFR )(4 – 8) 711522 6799 33 -31589 95,56 811585 131652 119,36

Deși ușor mai mică ca valoare în 2015, necesarul de fond de rulment este pozitiv,
el semnifică un surplus de nevoi temporare, în raport cu resursele temporale posibile de
mobilizat. Situația în care nevoia de fond de rulment este pozitivă, poate fi considerată
normală numai dacă este rezultatul unei politici de investiții privind creșterea nevoii de
finanțare a ciclului de exploatare, adică dacă firma își extinde operațiunile și are nevoie
temporară de surse de finanța re pe termen scurt pentru capitalul de lucru. În caz contrar,
nevoia de fond de rulment poate evidenția un decalaj nefavorabil între lichiditatea
creantelor, pe de -o parte, și exigibilitatea datoriilor de exploatare, pe de altă parte,
respectiv încetinirea încasărilor și urgentarea plăților. Acest lucru semnifică o ieșire a

45
numerarului din companie iar dacă această tendinta este constantă, firma se va confrunta
cu probleme de lichiditate .

Grafic 3.11 – Evoluția necesarului de fond de rulment în perioada a nalizată
Necesarul de fond de rulment este mai fluctuant și mai instabil decât fondul de
rulment și depinde de decalajul dintre termenul de recuperare a creanțelor și termenul de
plată a furnizorilor.
NFR este un indicator relevant al echilibrului financia r pe termen scurt deoarece
evidențiază acele nevoi temporare, reînnoibile în cadrul ciclurilor de exploatare ale
intreprinderii si care au ramas neacoperite din surse temporare și reînnoibile în cadrul
acelorași cicluri de producție. Astfel, NFR indică un decalaj între lichiditatea stocurilor
și creanțelor și exigibilitatea datoriilor de exploatare, ceea ce înseamnă o încetinire a
ritmului încasărilor co mparativ cu realizarea plăților la S.C. HIT MOBILE
MARKETING SRL.

3.2.4 TREZORERIA NETĂ

În cadrul anali zei patrimoniale a bilanțului financiar, diferența di ntre fondul de
rulment net și nevoia de fond de rulment reprezintă trezoreria netă (TN) .

TN = FRN – NFR

Dacă luăm în calcul partea inferioară a bilanțului financiar, putem spune că:

46

TN = Disponibilită ți – Credite de trezorerie = T rezoreria activă –
Trezoreria pasivă.

Trezoreria activă cuprinde disponibilitățile curente degajate de funcționarea
normală a societății comerciale, la care se adaugă plasamentele rambursabile.
Trezoreria pasivă este repreze ntată de creditele bancare curente, soldurile
creditoare de bănci și efectele scontate (în afara bilanțului).
Calculul trezoreriei nete pe baza bilanțului conduce la rezultatele înscrise în
tabelul de ma i jos:

Tabel 3.15 – Evoluția trezoreriei nete în perioada 2014 – 2016
Nr.crt. Indicator Anul
2014 2015 2016
Valoare
(lei) Valoare
(lei) Abatere
absolută
(± Δ) Abatere
relativa
(%) Valoare
(lei) Abatere
absolută
(± Δ) Abatere
relativa
(%)
1 Fondul de
rulment FRN 717377 682876 -34501 95,19 819888 137012 120,06
2 Necesarul de
fond de
rulment NFR 711522 679933 -31589 95,56 811585 131652 119,36
3 Trezoreria netă
TN (1 -2) (a) 5855 2943 -2912 50,26 8303 5360 282,13
4 Disponibilitati
banesti 5855 2943 -2912 50,26 8303 5360 282,13
5 Credite
bancare de
trezorerie 0 0 0 0,00 0 0 0,00
6 Trezoreria netă
TN (4 -5) (b) 5855 2943 -2912 50,26 8303 5360 282,13

47

Grafic 3.12 – Evoluția trezoreriei nete în perioada analizată

Conform situației prezentate mai sus, TN rămâne pozitivă în toată perioada
analiz ată. Acest lucru indică un excedent de disponibilități rezultat din evoluția
operațiunilor de încasări și plăți ce au avut loc în cursul exercițiului financiar. Acest
excedent de disponibilități se regăsește sub forma disponibilităților bănești în conturi
bancare și în casă.
Deși cu o ușoară scădere în 2015, TN pozitivă indică o rentabilitate economică
ridicată și posibilitatea plasării rentabile a disponibilităților bănești pentru consolidarea
firmei.
Corelația între fondul de rulment și nevoia de fond de rulment corespunde unei
situații în care echilibrul de trezorerie este perfect asigurat, fără excedent sau fără deficit.
Aceasta înseamn ă că fondul de rulment permite finanțarea integrală a nevoii de fond de
rulment, și atunci, entitatea poate evita depe ndența față de resursele de trezorerie.

3.3 ANALIZA INDICATORILOR DE LICHIDITATE ȘI
RENTABILITATE

Lichiditatea reprezintă capacitatea elementelor de activ de a fi transformate în
bani. Cu cât un activ este mai lichid, cu atât el este mai ușor transforma bil în cash.
(Dragotă, Obreja Brașoveanu & Dragotă, 2017)

48
3.3.1 LICHIDITATEA CURENTĂ

Se calculează ca raport între activele curente și datoriile curente. Este definită de
unii au tori și ca lichiditate generală; este indicatorul capitalului circulant ce oferă
garanția acoperirii da toriilor curente din activele curente.

Lichiditate curentă = Active curente / Datorii curente

Reflectă capacitatea activelor curente disponibile de a se transforma în
disponibilități bănești care să acopere datoriile scadente pe termen scurt. După unii
autori valoarea recomandată a acestui indicator este cuprinsă în intervalul 2 – 2,5,
considerându -se că valoarea optimă este aproximativ 2. (Anghel, 2015)

Tabel 3.16 – Evoluția lichidității curente în perioada 2014 – 2016
Denu mire element Anul
2014 2015 2016
Valoare
(lei) Valoare
(lei) Valoare
(lei)
Active curente 965042 919852 1075328
Datorii curente 255888 242140 266036
Lichiditate curentă 3.77 3.80 4.04

2014201520163.603.653.703.753.803.853.903.954.004.05Lichiditate curentă
Lichiditate curentă 3.77 3.80 4.042014 2015 2016

Grafic 3.13 – Evoluția lichidității curente în perioada anali zată

49
Valorile obținute de acest indicator indică un trend ascendent pentru toată
perioada analizată, el plecân de la valoarea de 3,77 în anul 2014 și ajungând la valoarea
de 4,04 în anul 2016. Valoarea ridicată a acestui indicator oferă garanția acoperiri i
datoriilor curente din activele curente, deci societatea își poate rambursa datoriile pe
termen scurt pe baza valorificării activelor pe termen scurt (printr -un ciclu normal de
activitate finalizat prin încasarea contravalorii serviciilor prestate).

3.3.2 LICHIDITATEA IMEDIATĂ

Pentru a se putea identifica rapid starea de lichiditate la nivelul unei societăți se
folosește indicatorul lichiditate imediată sau test acid.
Acest indicator reprezintă capacitatea firmei de a achita datoriile pe termen scurt,
făcând apel la activele din bilanț care prezintă gradul cel mai înalt de lichiditate.
Se calculează ca raport între diferența dintre active curente – stocuri la
numărător și datorii curente la numitor.

Lichiditate imediată = Active curente – Stocuri / Datorii curente

Unii autori prezintă drept valoare satisfăcătoare a acestui indicator 0,8 (Anghel,
2015), dar cea mai bună valoare este considerată a fi 1.
În cazul de față, deoarece firma analizată care ca obiect de activitate prestarea de
servicii, deci nu există stocuri, calculul acestui indicator indică aceleași valori ca
lichiditatea curentă .
Rata lichidității imediate se situează, de asemenea, mult deasupra nivelului
minim admis, permițând astfel achitarea oricaror obligații curente de plata la scadențe

3.3.3 RENTABILITATEA CAPITALULUI ANGAJAT
(ROCE – return of capital employed)

Acest indicator reprezinta profitul pe care -l obtine entitatea din banii investiti în
afacere. Concret, arată eficiența persoanei juridice în realizarea de profit din resursel e
disponibile.

50

Indicatorul rentabilitatea capitalului angajat = Profitul înaintea plații
dobânzii ș i a impozitului pe profit /Capitalul angajat

Rentabilitatea capitalului angajat este un raport de profitabilitate pe termen lung,
deoarece arată cât de efi ciente sunt activele, luând în considerare finanțarea pe termen
lung. Acest raport se bazează pe două calcule importante: profitul operațional și
capitalul angajat. Profitul operațional este adesea denumit EBIT (earnings before interes
and taxes) sau câșt igurile înainte de dobânzi și impozite. EBIT este adesea raportat în
contul de profit și pierdere, deoarece arată profiturile companiei generate de operațiuni.
Capitalul angajat se referă la banii investiți în persoana juridică atât de către
acționari, câ t și de creditorii pe termen lung ; cel mai adesea capitalul angajat se referă la
activele totale ale unei societăți, minus toate datoriile curente .

Tabel 3.17 – Evoluția rentabilității capitalului angajat în perioada 2014 – 2016
Denumire
element Anul
2014 2015 2016
Valoare
(%) Valoare
(%) Valoare
(%)
ROCE 8 -5 26

Rentabilitatea capitalului angajat
8
-526
-10-5051015202530
ROCE 8 -5 262014 2015 2016

Grafic 3.14 – Evoluția rentabilității capitalului angajat în perioada analizată

51

Această evoluție a capitalului angajat arată cât de mare este profitul pe care îl
generează fiecare unitat e monetară din capitalul angajat. Evident, un raport mai mare ar
fi mai favorabil, deoarece înseamnă că mai mul te unități monetare de profit sunt
genera te de fiecare unitate monetară de capital angajat.
Astfel, randamentul de 8% din anul 2014 indică fapt ul că pentru fiecare RON
investit, compania a făcut 8 bani profit. Situația din anul 2015 a fost diferită; astfel
pentru fiecare RON investit compania a pierdut 5 bani. În anul 2016 situația s -a redresat,
astfel încât pentru fiecare RON investit societatea a făcut 26 bani profit.
La acest indicator este foarte important ca cifra procentuală să fie cât mai mare.
Pentru a -și îmbunătăți acest indicator , o societate poate încerca să facă două lucruri:
1. să îmbunătățească linia de vârf (adică creșterea profitul ui operațional) fără o
creștere corespunzătoare a capitalului angajat sau
2. să mențină profitului din exploatare, dar să reducă valoarea capitalului angajat.
Trebuie avut în vedere faptul că valoarea activelor unei companii poate să le
împiedice sau să le ajute să obțină un randament ridicat. Cu alte cuvinte, o companie
care are o valoare mică a activelor, dar o sumă mare de profit va avea un randament mai
mare decât o companie cu două ori mai multe active și aceleași profituri.

52
CONCLUZII

Prin intermediul bilanțului, procesul cunoașterii contabile ajunge la nivelul
superior al generalizării, al desprinderii de concluzii privind corelațiile și
interdependențele dintre fenomenele și procesele economice relevate în datele și
informațiile din bil anț și, pe baza acestora, al cunoașterii tendințelor de dezvoltare în
viitor.
Societatea HIT MOBILE MARKETING SRL este una dintre firmele importante
din grupul Mediapost și una din firmele remarcabile care activează în domeniul mobile
marketing.
În cursul exercițiului financiar 2016, societatea și -a desfășurat în mod legal
activitatea prevăzută în Actul constitutuiv al societății, în conformitate cu prevederile
acestuia.
Toate situațiile financiare sunt întocmite în conformitate cu Legea Contabilității
82/1991 (republicată 2008) și cu prevederile OMFP 1802/2014 cu modificările
ulterioare.
Tendința generală a pieței în anul 2016 a fost de creștere, acest lucru având un
impact pozitiv asupra profitabilității. Comparativ cu anul 2015 când societatea a
încheiat exercițiul financiar cu o pi erdere în valoare de 34502 lei, în anul 2016
compania a înregistrat un profit net în valoare de 119012 lei.
Pe parcursul anului 2016 cerințele pieței au crescut față de anul anterior. De
asemenea, în 2016 compania mamă s -a orie ntat către piețe externe precum cea din
Franța, pentru care volumul de activitate a fost semnificativ, fapt care s -a propagat și
asupra activității entității HIT MOBILE MARKETING prin proiectele desfășurate în
principal pentru UNICEF și prin achiziția, men tenanța și dezvoltarea aplicației mobile
CE CUMPĂR.
Rezultatul activității societății HIT MOBILE MARKETING este influențat în
mare măsură de modificările ce apar în mediul economic în care activează compania
mamă. Principalele riscuri la care este supusă s ocietatea sunt următoarele:
 Pierderea principalilor clienți ai companiei mamă – riscul este diminuat
printr -o politică consecventă de reducere a dependenței față de clienți majori,

53
printr -un înalt nivel de calitate al serviciilor, atât din punct de vedere
operațional cât și al relației cu clienții și prin politici de fidelizare a acestora;
 Dezvoltarea puternică a competitorilor – riscul este diminuat într -o anumită
măsură prin campanii de atragere de noi clienți (prin intermediul societății
mamă) precum și prin investiții, în special în tehnologie, care să crească
competitivitatea produselor companiei;
 Modificarea legislației specifice – riscul este preîntâmpinat printr -o
informare continuă cu privire la schimbările legislative și o politică de
adaptare rapi dă la legislație;
Anul 2017 se așteaptă să fie marcat de aceleași tendințe datorită dezvoltării
aplicației CE CUMPĂR și datorită continuării proiectelor de export de servicii. Se
prevede o creștere a cifrei de afaceri și o îmbunătățire a profitabilității, acesta din urmă
fiind principalul obiectiv pentru anul în curs.
Rezultatele financiare obțiunute în anul 2016 au fost influențate în mod pozitiv
de creșterea semnificativă a exporturilor de servicii către Franța, precum și de o ușoară
revenire a pieței rom ânești.
Obiectivele de dezvoltare viitoare vor viza creșterea volumului de activitare, atât
pe piața românească cât și pe cea a Uniunii Europene și creșterea profitabilității.

54
BIBLIOGRAFIE

1. Anghel M. G., (2015), Analiză financiar -monetară, Editura Economică,
București
2. Bâtcă -Dumitru C. G., Popa F. A.,coordonatori, (2017), Ghid pentru pregătirea
candidaților la examenul de acces la stagiul pentru obținerea calității de expert
contabil și de contabil autorizat, Editura CECCAR, București
3. Brezean u Petre, (2015), Gestiunea financiara a intreprinderii – Suport de curs ,
ASE, București
4. Calotă T. O., (2017), Contabilitate. De la teorie la practică. Metodă și modelare ,
Editura Universitară, București
5. Calotă T. O., (2017), Contabilitate. De la teorie la practică. Ciclul contabil și
închiderea exercițiului financiar, Editura Universitară, București
6. Croitoru R., Bența M., Bența A., (2017), Tratat de contabilitate practică.
Contabilitate aplicată , Editura C. H. Beck, București
7. Dragotă V., Obreja Brașoveanu L ., Dragotă I. M., (2016), Management
financiar vol. I – Diagnosticul financiar al companiei , Editura Economică, București
8. Dragotă V., Obreja Brașoveanu L., Dragotă I. M., (2016), Management
financiar vol. II – Management financiar strategic , Editura Econo mică, București
9. Dumitrescu (Răileanu) A. S., Dumitrescu D. G., Răileanu V., (2016),
Contabilitatea și gestiunea fiscală a societăților comerciale, Editura Economică,
București
10. Enescu G., (2013), Gestiune financiară – Note de curs, UPG, Ploiești
11. Lungu I. C. , Caraiani C., Dascalu C., (2015), Introducere in contabilitate ,
Editura ASE, Bucuresti
12. Iacovoiu,V.(2013), Analiză economico -financiară – Suport de curs ID, UPG ,
Ploiești
13. Iov D, Străoanu Boni M., Tatu M., (2014), Bazele contabilității – Suport de curs,
UPG, Ploiești
14. Istrate C., (2016), Contabilitate și raportări financiare și consolidate , Editura
Polirom, București
15. Munteanu V., Tinta A., Bleotu V., Tilea D. M., (2014), Bazele contabilității,
Editura Universitară , București
16. Pătrașcu L., (2011), Bazele contabi lității, Editura Omnia UNI S.A.S.T., Brașov

55
17. Străoanu Boni M., (2014), Contabilitate financiară I – Suport de curs, UPG,
Ploiești
18. Zefinescu,C., (2015), Contabilitate financiară II, Suport de curs , UPG , Ploiești

*** OMFP 166/2017
*** OMFP 1802/2016
*** OM FP 895/16.06.2017
*** OMFP 2844/2016
*** Legea contabilității 82/1991
*** Standardele Internaționale de Contabilitate IAS 1, IAS 37

***https://codfiscal.net/42096/omfp -18022014 -reglementarile -contabile -privind –
situatiile -financiare -anuale -individuale -si-situatiile -financiare -anuale -consolidate
***http://www.cabinetexpert.ro/2017 -02-20/ce -depunem -obligatoriu -pentru -bilantul -la-
31-12-2016 -dar-si-in-plus-pe-langa -formularele -stabilite -prin-omfp -166-2017.html
***https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie /Legea_contabilitatii.htm
***http://www.universitatea –
cantemir.ro/CursuriRei/documente/C8Analiza%20echilibrului%20fin%20.pdf
***http://www.cig.ase.ro/prof/stbunea/resurse/IFRS%20romana.pdf
***http://files.cig -2011 -2014.webnode.ro/200000165 -2d4cf2e46e/Curs% 209.2%20 –
%20Analiza%20structurii%20pozi%C8%9Biei%20financiare.pdf
***http://statistici.insse.ro/shop/?page=ipca1
***http://www.accountingformanagement.org/return -on-capital -employed -ratio/
***https://efinancemanagement.com/financial -analysis/return -on-capital-employed -roce
***http://accountingexplained.com/financial/ratios/return -on-capital -employed
***http://www.sharemarketschool.com/understanding -return -on-equity -r-o-e/
***http://www.investopedia.com/terms/r/roce.asp
***https://www.readyratios.com/referen ce/profitability/return_on_capital_employed.ht
ml

56
ANEXE

1. Bilantul contabil al societăți i Hit Mobile Marketing la 31.12.2016
2. Bilantul contabil al societăți i Hit Mobile Marketing la 31.12.2015
3. Bilantul contabil al societăți i Hit Mobile Marketing la 31.1 2.2014