Elaborarea Si Admiterea Utm

Informatica

Elaborarea Si Admiterea Utm

Byadmin ianuarie 1, 2024

Cuprins:

Cuprins: 5

Introducere. 7

1. Descrierea generală a SGBD InterBase 8

1.1 Inițiere in limbajul de programare DELPHI

1.1.1 Mai multă productivitate ………………………………………………………………

1.1.2 Suport extins pentru aplicațiile de baze de date ………………………………..

1.1.3 Mai multă putere în motorul de baze de date ………………………….

1.2 Crearea bazelor de date………………………………………………………….

1.3 Descrierea componentelor paginii DataAcces………………………….

1.4 Descrierea componentelor paginii DataControls………………………

1.5 Descrierea detaliată a componentelor panelurilor DataAcces și DataControls………………………………………………………………………..

1.6 Specificul realizării SQL în Delphi ………………………………

1.6.1 Mecanismul de funcționare a cererilor în aplicațiile BD Delphi ……

1.6.2 Componenta TQuery ……………………………………………….

4. Protecția muncii și sanitarie de producere 73

4.1. Zgomotul 74

4.2. Securitatea electrică 75

4.3. Microclimatul 75

4.4. Securitatea antiincendiară 76

4.5. Radiație 78

4.6. Parametrii vizuali a imaginii 79

4.7. Efecte psihofiziologice 80

4.8. Iluminatul 81

4.9. Calcularea iluminatului artificial a încăperii. 82

4.10. Ecologia. 85

5. Partea economică a proiectului. 86

5.1. Planificarea rețea pentru elaborarea a bazei de date "Evidenta tehnicii de calcul a Bancii de Economii" 86

5.2. Evaluarea economică a bazei de date"Evidenta tehnicii de calcul a Bancii de Economii" 98

5.3. Evaluarea eficacității de la implementarea a bazei de date"Evidenta tehnicii de calcul a Bancii de Economii" 104

Încheiere. 106

Bibliografie. 107

ANEXE. 108

Anexa nr. 1. SQL scriptul pentru crearea bazei de date “Candidat în student” al SI “Admiterea UTM”. 108

Anexa nr. 2. Secvențe din codul sursă ale programului “server”. 118

Anexa nr. 3. Secvențe din codul sursă ale programului “client”. 124

Anexa nr. 4. Structura bazei de date “Candidat în student”. 129

Anexa nr. 5. Diagrama interacțiunii formelor programului “server”. 130

Anexa nr. 6. Diagrama interacțiunii formelor programului “client”. 131

Anexa nr. 7. Mecanismul funcționării parolelor de acces. 132

Anexa nr. 8. Graful-rețea pentru elaborarea SI “Admiterea UTM”. 133

=== DIPLIM_GATA_DOC ===

Introducere.

În prezent produsele soft se implementează foarte rapid, din cauza dezvoltării enorme a tehnologiilor informaționale, acumulării cunoștințelor și bibliotecilor de date, creării rețelelor pentru comunicare și schimb de informații.

Produsele și Inprise Delphi, utilizate pentru implementarea sistemului informațional “"Evidenta tehnicii de calcul a Bancii de Economii"” se referă la mediile de programare de tip RAD – Rapid Application Development (Construirea rapidă a aplicațiilor). Aceste produse prezintă limbaje de programare de nivel înalt, orientate pe obiect, cu componente vizuale și biblioteci de clase gata pentru utilizare. Aceste biblioteci de componente sunt destinate pentru crearea cât mai rapidă a interfețelor pentru program, fie pentru crearea interfețelor de gestiune a programului de către utilizator sau a interfețelor de comunicare a programului cu alte programe. Pe lângă asigurarea creării rapide a interfețe aceste medii de programare acordă și o colecție de componente care sunt utilizate forte des de către programatori, de exemplu diferite metode de sortare deja implementate, arbori, liste, etc.

Sistemul informațional implementat se bazează pe baza de date și pe programele scrise care interacționează cu ea. Alegerea sistemului de gestiune al bazei de date este un lucru foarte important, deoarece trebuie de ținut cont de posibilitățile diferitor SGBD, de necesitățile lor pentru lucru (sistemul tehnic) și costul lor.

Revoluția informațională care a avut loc în ultimii ani în lume, în o foarte mare măsură este datorată apariției și dezvoltării bazelor de date relaționale. Standardizarea a permis ca datele de la un SGBD să fie transferate în alt SGBD fără măcar mici dificultăți. SGBD relaționale moderne permit manipularea foarte comodă cu datele, inclusiv toate sistemele bancare sunt realizate în asemenea SGBD.

Pentru implementarea bazei de date a sistemului informațional am ales SGBD InterBase care posedă caracteristicile unui SGBD de dimensiuni medii, care optimal corespunde cerințelor impuse de către sarcina de lucru, adică să poată prelucra și păstra informația referitoare al candidații în studenți în număr mai mare de 10 mii.

1.1 Introducere

“Clasele și obiectele sunt noțiuni strâns legate una de alta. În particular, fiecare obiect este un exemplu a unei careva clase, iar clasa poate crea orice număr de obiecte. În majoritatea cazurilor clasele sunt statice, adică toate particularitățile și conținutul lor sunt determinate în procesul de compilare. De aici rezultă că orice obiect creat se referă la o clasă strict determinată. Obiectele, invers, în procesul de execuție a programului se creează și se distrug foarte des” – noțiune dată de Gradi Buci.

Metodele claselor permit adresarea la informația internă despre clasă, fără crearea exemplarelor clasei – obiectelor.

Orice obiect are proprietăți și evenimente. Proprietățile sunt caracteristicile obiectului dat, iar evenimentele sunt acțiunile ce se efectuează în momentele necesare.

Făcând o analogie cu un obiect real, cum ar fi de exemplu un avion, o proprietate de-a lui este lungimea, iar un eveniment este luarea startului după începerea lucrului motorului.

Proprietățile și evenimentele obiectelor se stabilesc în Object Inspector, în paginile respective.

Trebuie de menționat că deoarece unele componente provin de la acelaș tip, ele au și unele proprietăți, evenimente asemănătoare.

Astfel de exemplu toate componentele au proprietatea Name, unde se introduce numele componentului dat. Conform acestui nume are loc adresarea la acest obiect.

Modul de lucru cu bazele de date a suferit mari schimbări datorită folosirii noului component TDataModule. El permite despărțirea formelor de sursele de date, dar fără a pierde legătura cu ele. În design time (timpul de proiectare) obiectul dat este redat ca u container ce conține componenetele nonvizuale, să stabilească proprietățile și evenimentele lor. De asemenea proprietățile și eenimentele necesare pot fi scrise și în unit-ul DataModului.

1.1.1 Mai multă productivitate

Doar cerințele utilizatorilor de azi privind funcționalitatea aplicațiilor cresc la fel de repede precum scad termenele de predare. Presiunea sporită asupra dezvoltatorilor de programe face ca aceștia să nu se mai mulțumească doar cu un compilator foarte rapid; dezvoltarea este frânată de numeroși factori si soluțiile însumate pot duce la salturi spectaculoase de productivitate.

Object Pascal a dispus întotdeauna de avantajele tradiționale ale compilatorului care depistează erori logice provenite din cod incorect ori ambiguu, ca si de verificările stricte de tip. În noua versiune, compilatorul continuă să compileze codul chiar si după găsirea primei erori, oferind o imagine completă a corectitudinii programelor, utilă mai ales în depanarea proiectelor mari. Contrar compilatoarelor C++, rareori o primă eroare induce raportarea unei întregi serii de erori fără relevantă.

Compilatorul oferă acum un sistem de diagnosticare a erorilor mult mai complet incluzând detectarea utilizării de variabile sau pointeri neinițializați, variabile neutilizate,rezultate neutilizate. Pentru a-l încuraja sa-si separe în mod logic munca în unități distincte cu interfețe strict delimitate, Delphi le oferă selecția vizuală a unităților care se includ în clauza uses.

Următorul pas logic pentru încurajarea programării modulare a fost referința automată la componente conținute în forme diferite. Deși proprietățile sau metodele componentelor din alte forme decât cea curentă erau accesibile programatic (prin scrierea de cod), în faza de design erau inaccesibile. Facilitatea de a referi componente din alte forme ale proiectului în timpul dezvoltării vizuale permite separarea modulelor care încapsulează structurile de date ca si relațiile dintre acestea de modulele care implementează interfața cu utilizatorul.

În același context se înscrie si noul tip de obiect vizual – DataModule – destinat stocării componentelor non-vizuale cum ar fi tabelele, query-urile si sursele de date pentru a încuraja separarea logicii de baze de date si de calcul de elementele de prezentare vizuală pentru interacțiune cu utilizatorul. Structura bazei de date poate fi definită în mod consistent într-un modul de date o singură dată pentru întregul proiect, iar obiectele conținute de acesta pot fi referite apoi din diverse alte forme.

Poate cea mai importantă obiecție a puriștilor programării obiectuale fată de tehnica vizuală a precedentei versiuni a lui Delphi a fost imposibilitatea de a deriva – vizual – noi forme prin moștenirea celor existente. Este natural – într-un mediu complex de proiectare – să creezi obiecte standard, din care urmează să fie derivate obiecte concrete care să moștenească imediat orice modificare s-ar efectua în obiectele de bază. Delphi 2 preia această caracteristică fundamentală OOP si o extinde la mediul vizual de dezvoltare. Prin tehnica moștenirii vizuale se pot crea – în faza de design – noi forme care să preia proprietățile, evenimentele si metodele formei originale pe oricâte nivele de moștenire, fără a induce penalizări de performantă în aplicatia finală.

Pentru formele cu caracter mare de generalitate – utilizabile în mai multe proiecte – Delphi 2 oferă un mediu de stocare – Object Repository – partajabil chiar de membrii unei echipe într-o rețea locală. Tot aici pot fi stocate module de date, biblioteci DLL sau experți. Orice aplicație poate moșteni, referi sau copia un obiect din Object Repository.

1.1.2 Suport extins pentru aplicațiile de baze de date

Numeroase sînt extensiile de baze de date care pot fi regăsite în actuala versiune de Delphi si care ușurează considerabil surmontarea problemelor specifice ridicate de proiectele de baze de date.

Dicționarul de date stochează si utilizează informația despre conținutul si comportamentul datelor din tabele. Aici se pot specifica atribute extinse de câmpuri precum valorile minimă, maximă si implicită, opțiunile de formatare în afișare si editare. Este locul ideal pentru a stabili si asigura integritatea datelor. Formele în care urmează să fie utilizate vor prelua instantaneu caracteristicile si vor stabili conexiunile la selectarea câmpurilor de date.

Componentele de acces la bazele de date au fost rescrise în întregime păstrând însă interfața versiunilor precedente. Astfel, tabelele si query-urile sînt completate cu proprietăți si evenimente de filtrare dinamică a datelor si oferă evenimente suplimentare pentru tratarea extinsă a erorilor. Există o proprietate care permite utilizarea facilității de stocare în cache a modificărilor (detalii despre cache updates mai jos). Tabelele pot face uz de tehnica specială BDE de filtrare a datelor printr-o expresie de tip SQL care garantează obținerea unui set editabil de înregistrări (ceea ce nu întotdeauna este posibil printr-un query) cu minimum de consum de memorie.

Paleta de acces la baze de date s-a îmbogățit cu o formă specială de query – TUpdateSQL – care preia operațiunile de ștergere, inserare si actualizare de înregistrări spre deosebire de clasicul TQuery, care este rezervat acum doar pentru operațiuni de interogare. Remarcabil este editorul vizual de compunere rapidă a frazei SQL, inclus în toate versiunile pachetului spre deosebire de editorul lui TQuery rezervat în continuare pentru greu accesibilul pachet Delphi Client-Server.

De o atenție deosebită se bucură si componentele vizuale de prezentare si editare a datelor. Obiectele DBLookupCombo si DBLookupList sînt păstrate numai pentru compatibilitate; înlocuitoarele lor mai versatile si mai performante sînt acum DBLookupComboBox si DBLookupListBox. Omniprezentul DBGrid este semnificativ îmbogățit cu facilități de formatare la nivel de coloană si include tehnici de căutare si look-up în câmpul curent. Un nou component – DBCtrlGrid permite prezentarea mai multor înregistrări dintr-o tabelă, fiecare având rezervat propriul spațiu de afișare în care se pot plasa toate celelalte tipuri de controale de date pentru editarea câmpurilor. Afișarea unei liste de imagini dintr-o tabelă se poate face astfel fără a mai scrie vreo linie de cod.

În precedenta versiune a bibliotecii de componente se resimțea puternic absenta unui set de componente pentru dezvoltarea vizuală de rapoarte. Greul Report Smith era în mod evident destinat aplicațiilor de corporație bazate pe server-e SQL, fără a se potrivi cu necesitățile unei aplicații desktop. Din fericire industria shareware a produs rapid câteva asemenea soluții, dintre care Borland a cumpărat-o pe cea mai reușită si a inclus-o în toate pachetele de Delphi. QuickReport reprezintă un set de 11 componente care se integrează perfect cu componentele de acces la bazele de date (TTable, TQuery), dar pot prelua datele si din vectori, liste sau orice fel de variabile. Rapoartele se redactează sub forma clasică de benzi care pot include titluri, câmpuri calculate, de însumare si de sistem, dar si imagini bitmap sau metafile ori forme geometrice simple. Sânt posibile rapoarte master-detail pe mai multe nivele sau cu mai multe seturi detail si grupate pe criterii foarte diverse, inclusiv câmpuri calculate. Benzile pot reprezenta seturi detail, antete sau subsoluri de pagină, grup sau raport si pot fi organizate pe mai multe coloane sau în format de etichete multiple, iar calculele pot fi inițializate la nivel de bandă. Datele se pot previzualiza în faza de design iar un component special permite previzualizarea lor în timpul rulării. Pentru baze de date mici (de ordinul zecilor de mii de înregistrări) Quick Report este cu un ordin de mărime mai rapid decât Report Smith. Ca urmare însă a includerii lor în fișierul executabil sub formă de resurse, rapoartele sînt complet inaccesibile utilizatorului final pentru modificări.

1.1.3 Mai multă putere în motorul de baze de date

Prezentarea lui Delphi 2 nu putea omite noua versiune pe 32 biți a lui Borland Database Engine, pe care se bazează performantele obținute de programele Delphi de baze de date, aceleași de altfel cu cele obținute cu Paradox sau Visual dBASE. BDE comportă o arhitectură obiectuală care permite un acces simplu si nativ din limbajele obiectuale la funcțiile încorporate de un nivel foarte înalt, de la operațiuni cu seturi de date prin interogări SQL sau QBE si filtre până la suport navigational complet prin relații master-detail si lookup.

Noua concepție pe 32 biți se reflectă în suportul pentru multitasking preemptiv: mai multe programe pot fi deservite simultan de BDE si pot accesa aceeași bază de date în același timp. În plus, în cadrul aceluiași program se pot executa simultan mai multe operatiuni BDE separate în fire de execuție diferite. Este posibilă astfel execuția de query-uri multiple în spate în timp ce în fată utilizatorul editează o tabelă.

BDE suportă acum nume lungi, descriptive (260 caractere incluzând si spatii) de tabele desktop, inclusiv în fraze SQL sau QBE. Numele de tabele SQL sînt în general limitate la 30 de caractere de server-le SQL corespunzătoare.

Accesul la bazele de date de pe server-e se poate efectua acum prin utilizarea convenției UNC (convenția numelui universal) preferată de Win95 si NT mapării discurilor logice.

Nucleul de interogare SQL este complet rescris si separat acum de nucleul QBE. Performanta interogărilor SQL pe tabele desktop a crescut substanțial si au căzut o serie de restricții din subsetul Local SQL, care se apropie acum si chiar depășește standardul SQL 92. Sânt posibile includerea de subquery-uri în clauzele WHERE si HAVING, utilizarea de expresii în funcțiile de agregare (gen SUM( Cîmp1+Cîmp2) sau chiar SUM( MIN(Cîmp1))), ca si în clauzele GROUP BY si ORDER BY, precum si utilizarea operatorului UNION. În paranteză fie spus, bug-ul care împiedica un full outer join cu câmpuri multiple de legătură persistă încă si în noua versiune. Subseturile de înregistrări returnate de interogări asupra mai multor tabele pot noua versiune. Subseturile de înregistrări returnate de interogări asupra mai multor tabele pot potfiltre. Driver-ul pentru tabele Paradox > ver.6 este capabil de index secundar unic, index cu ordonare descrescătoare si câmpuri care se auto-incrementează, în timp ce driver-ul dBASE suportă acum încriptarea tabelelor si index în format Clipper.

Facilitatea de efectuare locală a modificărilor (cached updates) permite utilizatorilor să efectueze operațiuni asupra bazei de date într-o perioadă mai lungă de timp fără a modifica imediat baza de date de pe server, reducând la minimum consumul de resurse pe server ca si traficul pe rețea.

Dezvoltatorii de aplicații client-server SQL vor aprecia posibilitatea de a monitoriza frazele SQL care se transmit server-ului la fiecare execuție de funcție BDE, ca si utilizarea de guvernatori care limitează numărul de înregistrări din seturile de date returnate de server în scopuri de accelerare a procesului de dezvoltare.

1.2 Crearea bazelor de date.

Pentru a forma o bază de date se procedează în felul următor:

Se alege instrucțiunea Tools | DatabaseDesctop | File | Open | Table. Se dă numele tabelului și se alege directoria, apoi se apasă tasta Open și se întroduc câmpurile și tipurile și lungimile necesare. Apoi se introduc datele. După ce datele au fost introduse se face pasul următor:

Din DataAcess se aleg componentele DataSource și Table. Acționăm DataSouce și în Object Inspector în proprietatea DataSet se introduce numele tabelul (proprietatea Name a componentului Table), iar în Name se introduce numele tabelului. Activăm Table și la proprietatea DatabaseName directoriei unde se află tabelul, baza de date, iar la proprietatea TableName se introduce numele fișieului.

Din DataControls se aleg componentele DBNavigator și DBGrid. Componentele date se folosesc pentru redarea informației bazei în formă de tabel (DBGrid) și permite navigarea prin bază (DBNavigator). Trebuie de precizat că tabelul se face activ doar la atribuirea proprietății Active valoarea True.

1.3 Descrierea componentelor paginii Data Access:

1.4 Descrierea componentelor paginii Data Controls:

1.5 Descrierea detaliată a componentelor panelurilor DataAccess și DataControls

Data access panel

DataSource

Proprietăți:

AutoEdit – stabilirea bazei de date în regim de editare la începerea lucrului cu ea.

DataSet – stabilește dataset-ul pentru care datasource-ul dat servește ca intermediar.

Enabled – specifică dacă componentului este în acțiune sau nu, are utilizatorul acces la el sau nu.

Name – numele componentului, se folosește în program pentru a fi mai ușor citibil și pentru acces la componentul dat.

Tag – păstrează o valoare de tip integer. Folosiți Tag, de exemplu, la folosirea structurilor case cu componentul dat.

Evenimente:

OnDataChange – determină acțiunile ce trebuiesc efectuate la modificarea datelor.

OnStateChange – determină acțiunile ce trebuiesc efectuate la modificarea stării

datasource.

OnUpdateData – determină acțiunile ce trebuiesc efectuate la corectarea datelor.

Table

Proprietăți:

Active – specifică dacă este sau nu activă baza dată.

AutoCalcFields – determină când evenimentul OnCalcFields poate avea loc.

CachedUpdates – specifică când modificările sunt înscrise în bază.

Constraints – stabilește limitele de siguranță a bazei de date.

DatabaseName – specifică numele sau pseudonimul bazei de date.

Exclusive – permite aplicației să aibă acces unic la baza de tip Paradox sau dBASE

Filter – specifică textul filtrului curent.

Filtered – specifică dacă este sau nu filtrat obiectul dat.

FilterOptions – specifică opțiunile de filtrare.

IndexFieldNames – afișează coloanele folosite ca indexi pentru Table.

IndexFiles – specifică unul sau câteva fișiere dBase indexate pentru tabelele dBase.

IndexName – identifică indexul secundar pentru table.

MasterFields – specifică unul sau câteva câmpuri a tabelului master pentru legătura cu câmpurile corespunzătoare în tabelul dat.

MasterSource – specifică numele componentului data source folosit ca tabel master.

Name – numele componentului, se folosește în program pentru a fi mai ușor citibil și pentru acces la componentul dat.

ReadOnly – specifică când baza este în regim de “numai citire”.

SessionName – identifică numele sesiunii (session) asociat cu dataset.

TableName – indică numele bazei pe care componentul dat o conține.

TableType – specifică tipul bazei de date (ttDefaul, ttdBase, ttParadox).

Tag – păstrează o valoare de tip integer. Folosiți Tag, de exemplu, la folosirea structurilor case cu componentul dat.

UpdateMode – specifică modul de aplicare a modificărilor.

UpdateObject – specifică obiectul de modificat pentru a corecta rezultatul stabilirii “numai pentru citire”, când corecțiile cash sunt posibile.

Evenimente:

AfterCancel – eveniment ce apare după ce s-a renunțat la modificările efectuate.

AfterClose – eveniment ce apare după ce s-a îchis tabelul.

AfterDelete – eveniment ce apare după ce s-a șters vre-o careiva înscriere.

AfterEdit – eveniment ce apare după ce s-a editat ceva.

AfterInsert – eveniment ce apare după ce s-a inserat o înscriere.

AfterOpen – eveniment ce apare după deschiderea tabelului.

AfterPost – eveniment ce apare după ce s-a trecut la altă înscriere.

AfterScroll – eveniment ce apare după mișcarea în bază.

BeforeCancel – eveniment ce apare până la renunțarea la modificările efectuate.

BeforeClose – eveniment ce apare până la îchiderea tabelului.

BeforeDelete – eveniment ce apare până la ștergerea careiva înscriere.

BeforeEdit – eveniment ce apare până a edita ceva.

BeforeInsert – eveniment ce apare până a insera o înscriere.

BeforeOpen – eveniment ce apare până la deschiderea tabelului.

BeforePost – eveniment ce apare până la trecerea la altă înscriere.

BeforeScroll – eveniment ce apare până la mișcarea în bază.

OnCalcFields – eveniment ce apare la calcularea valorilor câmpurilor.

OnDeleteError – eveniment ce apare în urma erorii când dorim să ștergem vre-o înscriere.

OnEditError – eveniment ce apare în urma erorii când dorim să edităm vre-o înscriere.

OnFilterRecord – eveniment ce apare la filtrarea înscrierilor.

OnNewRecord – eveniment ce apare la adăugarea unei înscrieri noi.

OnPostError – eveniment ce apare în urma erorii când dorim să trecem la altă înscriere.

OnServerYield – eveniment ce apare în momentul când se prelucrează cererea de la un server aflat la o distanță oarecare.

OnUpdateError – eveniment ce apare în urma erorii când dorim să aplicăm modificațiile efectuate.

OnUpdateRecord – eveniment ce apare la modificarea înscrierii.

Data access panel

Proprietățile comune pentru toate componentele acestei palete sunt următoarele:

Cursor – determină tipul cursorului aflat pe obiectul dat.

DragCursor – determină tipul cursorului aflat pe obiectul dat în momentul operației “luare-mutare”.

DragMode – specifică modul de efectuare a operației “luare-mutare”.

Enabled – specifică dacă componentului este în acțiune sau nu, are utilizatorul acces la el sau nu.

Heigth – determină înălțimea obiectului.

Hint – lămurire localizat.

Left – determină locul aflării componentului, poziția din stânga.

Name – numele componentului, se folosește în program pentru a fi mai ușor citibil și pentru acces la componentul dat.

ParentShowHint – specifică dacă componentul dat să păstreze de la părintele său afișarea lămuririi locale.

PopupMenu – determină meniul popup alăturat obiectului dat.

ShowHint – specifică dacă să afișeze sau nu lămurirea locală.

Tag – păstrează o valoare de tip integer. Folosiți Tag, de exemplu, la folosirea structurilor case cu componentul dat.

Top – determină locul aflării componentului, poziția de sus.

Visible – determină dacă obiectul este sau nu vizibil.

Width – determină lungimea obiectului.

Evenimentele comune pentru toate componentele acestei palete sunt următoarele:

OnDragDrop – eveniment ce apare la efectuarea operației “luare-mutare”.

OnDragOver – eveniment ce apare când deasupra componentului dat se mișcă, mută un

obiect luat conform operației “luare-mutare”.

OnEndDrag – eveniment ce apare la încheerea operației “luare-mutare”.

OnStartDrag – eveniment ce apare la începerea operației “luare-mutare”.

DBGrid

Proprietăți:

Align – specifică modul de aliniere a componentuului dat

BorderStyle – specifică stilul mărginii obiectului dat

Color – specifică culoarea obiectului dat

Columns – specifică coloanele tabelului.

Ctl3D – specifică dacă obiectul (componentul) dat să fie tri-dimensional

DataSource – specifică componentul DataSource asociat componentului dat.

DefaultDrawing – specifică autodesenarea celulelor sau că ele sunt desenate prin evenimentul OnDrawColumnCell.

FixedColor – specifică culorile pentru părțile fixe a componentului.

Font – stabilește fontul (parametrii șriftului) componentului dat

ImeMode – determină acțiunile editorului metodelor de intrare (IME – Input Method

Editor)

ImeName – specifică editorului metodelor de intrare (IME – Input Method Editor)

Left – determină locul aflării componentului, poziția din stânga

Options – specifică opțiunile de afișare a componentului dat.

ParentColor – specifică dacă componentul dat să păstreze culoarea părintelui său ParentCtl3D – specifică dacă componentul dat să păstreze propietatea Ctl3D părintelui său

ParentFont – specifică dacă componentul dat să păstreze părintelui său

PopupMenu – determină meniul popup alăturat obiectului dat

ReadOnly – specifică când componentul este în regim de “numai citire”.

TabOrder – specifică ordinea în șirul componentelor aflate pe forma dată.

TabStop – determină dacă utilizatorul are acces la componentul dat prin acționarea tastei Tab.

TitleFont – stabilește fontul (parametrii șriftului) titlului

Evenimente:

OnCellClick – eveniment ce apare la apăsarea pe celulă.

OnColEnter – eveniment ce apare la intrarea în coloană.

OnColExit – eveniment ce apare la ieșirea din coloană.

OnColumnMove – eveniment ce apare la mișcarea coloanei.

OnDblClick – permite efectuarea acțiunilor necesare la dubla acționare a butonului de

stânga a mouse-ului.

OnDrawColumnCell – eveniment ce apare la “desenarea” celulelor.

OnDrawDataCell – eveniment ce apare la “desenarea” celulelor ce conțin date.

OnEditButtonClick – eveniment ce apare la apăsarea butonului de editare.

OnEnter – permite efectuarea acțiunilor necesare la mutarea focusului pe obiectul dat (la intrarea în obiectul dat).

OnExit – permite efectuarea acțiunilor necesare la mutarea focusului de pe obiectul dat

(la ieșirea din obiectul dat).

OnKeyDown – eveniment ce apare la apăsarea oricărei taste (în momentul mișcării tastei

în jos).

OnKeyPress – eveniment ce apare la apăsarea oricărei taste.

OnKeyUp – eveniment ce apare la apăsarea oricărei taste (în momentul mișcării tastei în

sus).

OnTitleClick – eveniment ce apare la apăsarea pe titlul gridului.

DBNavigator

Proprietăți:

Align – specifică modul de aliniere a obiectului (componentului) dat

ConfirmDelete – specifică confirmarea ștergerii înscrierii.

Ctl3D – specifică dacă obiectul (componentul) dat să fie tri-dimensional

DataSource – specifică componentul datasource care este asociat componentului dat

Flat – specifică flotant de afișare a butoanelor.

Hints – determină hinturile pentru fiecare buton în parte

Left – determină locul aflării componentului, poziția din stânga

ParentCtl3D – specifică dacă componentul dat să păstreze propietatea Ctl3D părintelui său

PopUpMenu – determină meniul popup alăturat obiectului dat

TabOrder – specifică ordinea în șirul componentelor aflate pe forma dată.

TabStop – determină dacă utilizatorul are acces la componentul dat prin acționarea tastei Tab.

VisibleButtons – specifică vizibilitatea butoanelor

Evenimente:

BeforeAction – eveniment ce apare până la efectuarea cărorva acțiuni.

OnClick – permite efectuarea acțiunilor necesare la acționarea butonului de stânga a

mouse-ului.

OnDblClick – permite efectuarea acțiunilor necesare la dubla acționare a butonului de

stânga a mouse-ului.

OnEnter – permite efectuarea acțiunilor necesare la mutarea focusului pe obiectul dat (la

intrarea în obiectul dat).

OnExit – permite efectuarea acțiunilor necesare la mutarea focusului de pe obiectul dat

(la ieșirea din obiectul dat).

OnResize – eveniment ce apare la schimbarea mărimii componentului dat.

1.6. Specificul realizării SQL în Delphi

Aplicațiile Delphi se adresează la date prin intermediul BDE (Borland Database Engine). Tipul de acces la bazele de date variază în funcție de tipul bazei de date. Bazele de date locale Paradox, dBASE, MS Access și FoxPro sunt apelate de BDE prin intermediul driver-ilor standarde. Datele din serverele SQL sânt primite datorită utilizării sistemului special de driver-e SQL Links. Un rol important în prelucrarea și trimiterea cererii îl joacă sistemul de prelucrare a cererilor – componentă a procesorului BD. Toate sistemele de gestionare a bazelor de date nu utilizează limbajul SQL ca mijloc principal în lucru cu datele. Cu toate acestea, BDE cu ajutorul driver-ului standard respectiv translează cererile ce vin de la aplicații într-o formă înțeleasă de sistemul de gestiune al bazei de date și primește răspuns. Deoarece cererea către orice BD locală se execută de un singur mecanism, există o sintaxă unică SQL pentru lucru a astfel de date. Această variantă poartă denumirea de SQL local și este o parte componentă din standardul SQL92.

Toate serverele BD care lucrează cu BDE prin SQL Links sunt niște sisteme industriale complicate și lucrează pe baza extensiilor proprii ale limbajului. În acest caz BDE pur și simplu transmite cererea la server, fără a o transla sau modifica. Este evident că, în acest caz elaboratorul aplicației trebuie să cunoască această variantă SQL.

1.6.1 Mecanismul de funcționare a cererilor în aplicațiile BD Delphi

Rolul principal în pregătirea și dispecerizarea cererilor SQL îl joacă BDE. Însăși prelucrarea cererilor este efectuată de sistemul de prelucrare a cererilor – un element special al arhitecturii procesorului BD, care identifică setul de date al cererii, îndeplinește analiza sintaxei și, în dependență de parametrii BDE setați, transmite varianta locală a cererii driver-ului standard al BD respective sau adresează cererea serverului BD prin sistemul de driver-e SQL Links.

În calitate de inițiator al cererii este programul aplicație. Pentru crearea și executarea cererilor se folosește componenta TQuery, care conține textul cererii și încapsulează setul de date cu rezultatul executării cererii. Acest set de date poate fi utilizat la fel ca și orice alt set de date creat cu ajutorul componentei TTable.

Primind comanda de executare a cererii, componenta TQuery inițializează pregătirea cererii către executare, care include câteva etape.

Sarcina principală de pregătire a cererii – crearea legăturii dintre sistemul de gestiune al BD care va executa cererea, și setul de date al componentei TQuery respective. Dacă acest lucru a fost realizat, atunci se determină modalitatea de executare a cererii – accesul local prin intermediul driver-ului standard sau transmiterea textului cererii la server. După aceasta se setează valorile pentru variabilele parametrilor cererii.

Dacă cererea se execută local, atunci ea se transmite prin intermediul driver-ului standard la sistemului de gestiune al BD respectiv pentru a fi executată de acesta. Prin legătura creată la pregătirea cererii rezultatul se transmite în setul de date al aplicației.

Dacă cererea a fost adresată serverului SQL, atunci se presupune că ea are o sintaxă specifică, corespunzătoare serverului dat. În acest caz toată pregătirea specială a parametrilor cererii se execută de partea serverului. BDE asigură numai transmiterea cererii și întoarcerea rezultatului de execuție la setul de date al aplicației.

Încă o modalitate de executare a cererilor pentru serverul SQL – adresarea directă la funcțiile API a serverului respectiv. Aceasta însă, este metoda cea mai rapidă, dar și cea mai complicată pentru elaboratori.

1.6.2 Componenta TQuery

Componenta TQuery, la fel ca și componenta TTable se utilizează pentru crearea și gestionarea cu setul de date. Pentru componenta TTable este necesar de a seta proprietatea DatabaseName, care determină baza de date, și proprietatea TableName, care determină tabelul din baza de date – sursa nemijlocită a datelor. Pentru componenta TQuery se fixează de asemenea proprietatea DatabaseName, iar pentru setarea sursei datelor servește proprietatea SQL, care conține textul cererii. De fapt, acesta tot este denumire a tabelului (în cerere ea se conține întotdeauna), numai cu condiții adăugătoare de selectare a datelor.

De exemplu, cererea de mai jos:

Select * from RFinanciar

conține un set de date identic cu cel al tabelului RFinanciar și prezintă facilități similare de lucru cu aceste date.

Ierarhia părinților acestor două componente este de asemenea similară: TDataSet – TBDEDataSet – TDBDataSet. Aceasta ne dovedește încă odată, că menirea principală a componentei TQuery – crearea setului de date și asigurării accesului la el din aplicație.

Cu toate acestea componenta TQuery reprezintă un instrument puternic și flexibil de realizare și susținere a funcțiilor de bază și secundare a aplicației. Cu ajutorul acestei componente pot fi ușor soluționate astfel de probleme, care cu ajutorul componentei TTable se soluționează mult mai greu, sau nu se soluționează deloc.

Nu trebuie să uităm că aceste avantaje asigură nu însăți componenta TQuery, dar limbajul SQL.

La elaborarea aplicațiilor client pentru servere SQL această componentă trebuie să joace rolul principal. În cazul aplicațiilor locale de asemenea există un număr mare de probleme, care pot fi soluționate mai comod cu ajutorul componentei TQuery. Însă există multe situații, în care utilizarea componentei TTable este mai avantajoasă.

În afară de asta, componenta TQuery crează un set de date cu o structură numai din acele câmpuri, care sînt indicate în textul cererii. Structura setului de date a componentei TTable coincide cu structura tabelului BD (dacă obiectele câmpurilor sînt dinamice). Din această cauză în lucrul cu câteva câmpuri din setul de date foarte mare componenta TQuery permite de a economisi resurse.

Lucrul cu câmpurile din componenta TQuery este similar ca și cu TTable. Obiectele câmpurilor pot fi statice și dinamice. Câmpurile calculabile pot fi create cu ajutorul redactorului câmpurilor sau prin crearea expresiei calculabile în cadrul cererii.

Datorită moștenirii, componenta TQuery are posibilitatea de a aplica mecanismele de filtrare, căutare, etc. asupra înscrierilor din setul său de date. Aceasta îi asigură componentei TQuery o flexibilitate adăugătoare.

Reprezentarea datelor pentru componenta TQuery se efectuiază prin intermediul componentei TDataSource.

Proprietățile și metodele componentei TQuery sînt prezentate în tabelul de mai jos.

Proprietățile și metodele componentei TQuery Tabelul 2.1

Continuarea tabelului 2.1

Textul cererii este determinat de proprietatea SQL, la setarea căruia se utilizează redactorul simplu care se activează prin apăsarea butonului proprietății din Object Inspector.

Executarea cererii poate fi realizată prin trei metode.

Dacă cererea întoarce rezultatul în setul de date (de exemplu, folosește operatorii INSERT, DELETE, UPDATE), atunci se folosește metoda ExecSQL. După executarea cererii setul de date al componentei nu se deschide. Încercarea de a folosi metoda Open pentru astfel de cerere va duce la eroare.

Pentru a permite redactarea setului de date a cererii este necesar de a seta valoarea True proprietății RequestLive. Această proprietate nu va fi activată pentru cererea, rezultatul căreia nu se modifică din definire.

Pentru pregătirea de execuție a cererii se folosește metoda Prepare. Deși această operație se execută automat de către BDE, poate apărea totuși o situație în care elaboratorul va fi nevoit să folosească această metodă.

Metoda UnPrepare eliberează resursele alocate în procesul de pregătire a cererii.

Proprietatea Params permite elaboratorului de a modifica condițiile de selectare a cererii în dependență de situația curentă. Această proprietate reprezintă un set de parametri a cererii ce pot fi modificați.

4. Protecția muncii și sanitarie de producere

Proiectul de diplomă prezintă elaborarea unui set de programe pentru culegerea și prelucrarea informației. Rezultă problema protecției muncii atât a persoanelor care elaborează programele, cât și a utilizatorilor ei. Lucrările în sistemul menționat vor fi efectuate utilizând calculatoare personale, adică prezintă lucrul programatorilor și a operatorilor tehnicii de calcul, e necesar de a precauta cerințele pentru protecția muncii la lucrul cu tehnica de calcul, în special a calculatoarelor personale cu diferite sisteme periferice, utilizate de către personalul centrului de calcul (CC) în procesul activității vitale. Evident, integrarea și utilizarea pe larg a calculatoarelor electronice pe lângă factorii pozitivi mai are și nuanțe negative asupra persoanelor care le exploatează.

Lucrul operatorilor tehnicii de calcul necesită o atenție mare, posibilitatea de a rezolva în timp limitat probleme complexe, responsabilitatea față de acțiunile întreprinse ce duce la o tensionare emoțională și stres.

Operatorii tehnicii de calcul, programatorii, și alți colaboratori ai CC sunt supuși unor factori nocivi și periculoși cum ar fi:

nivelul ridicat de zgomot;

insuficiența iluminatului natural;

insuficiența iluminatului locurilor de muncă;

temperatura ridicată a mediului ambiant;

diferite forme de iradieri, etc.

Acțiunea factorilor indicați duce la micșorarea capacității de muncă, ca rezultat al obosirii. Apariția și dezvoltarea obosirii este legată de schimbările, ce apar în procesul muncii în sistemul nervos central, cu procese de încetinire în creier. De exemplu, zgomotul mare conduce la dificultăți în perceperea semnalelor colore, micșorează viteza de percepție a culorilor, adaptarea vizuală, micșorează capacitatea de a acționa rapid și efectiv, micșorează cu 5-12% capacitatea de muncă și duce la deteriorarea auzului.

Aflarea îndelungată a persoanei într-un mediu în care acționează mai mulți factori nocivi poate duce la o îmbolnăvire profesională.

Pentru crearea condițiilor de lucru prielnice e necesar de a lua în considerare particularitățile psiho-fiziologice ale oamenilor, plus starea igienică generală. Un rol important îl are amplasarea postului de lucru, economia energiei electrice și timpului operatorului, utilizarea rațională a suprafețelor utilizate, comodității utilizării tehnicii de calcul, respectarea regulilor de protecție a muncii.

4.1. Zgomotul

Zgomotul este unul din factori care influențează omul când el lucrează cu CE, aceasta este condiționat de funcționarea dispozitivelor ce sunt necesare în CC.

Sursele principale de zgomot în încăperi amenajate cu tehnica de calcul sunt imprimantele, tastatura, instalații pentru condiționarea aerului, dar în CE – ventilatoarele sistemelor de refrigerare și transformatoare.

La influența zgomotului pe un timp îndelungat la colaboratorii CC se observă micșorarea atenției, dureri de cap, se micșorează capacitatea de muncă. În documente de însoțire a utilajului ce produc zgomot se aduc normele timpului de lucru la acest utilaj.

În conformitate cu GOST 12.1.003-91 “Zgomot. Cerințele generale de protecție” caracteristica de normă a zgomotului locurilor de muncă sunt nivelurile presiunii de sonor (zgomot). Nivelurile accesibile a zgomotului, lucrând cu CE, sunt prezentate în tabelul 1:

Nivelurile admisibile a zgomotului. Tabelul 4.1.

Pentru micșorarea zgomotului la locurile de muncă se efectuează următoarele acțiuni:

Arhitectural-planificative. Clădirile se proiectează și se construiesc în așa mod ca la locurile de muncă să nu fie depășit nivelului admisibil. Întrucât sistemul va fi utilizat la CC existent aici se poate de obținut micșorarea zgomotului amplasând în încăperi vecine utilajului cu zgomot ridicat.

Tehnico-organizatorice. Pentru micșorarea zgomotului la CC se efectuează reparația și ungerea utilajului (imprimantelor). Se poate de aranjat utilajul în așa fel ca el să facă mai puțin zgomot.

Acustice. În CC se instalează podele tehnologice și poduri fixate în balamale. Distanța între podul de bază și podul fixat în balamale 0,5-0,8 m, iar înălțimea podelei tehnologice 0,2-0,6 m.

4.2. Securitatea electrică

Utilajul CE este foarte periculos pentru operatori, deoarece lucrând la acest utilaj operatorul poate să atingă unele părți care sunt sub tensiune. Trecând prin om curentul electric efectuează influența optică, biologică termică, ce poate aduce la traumă electrică (GOST 12.1.009-91).

O importanță mare pentru emiterea cazurilor neplăcute și periculoase are organizarea corectă a exploatării utilajului electric, efectuarea lucrărilor de montare și profilactică.

Legarea la nul este o măsură de protejare de electrocutare prin deconectarea strictă și în viteză a rețelei în caz de apariție a tensiunii pe carcasă sau în cazul străpungerea izolării. Deconectarea strictă se efectuează, dacă curentul de scurt circuit format prin faza și firul nul este destul de mare ca declanșatorul să lucreze corect.

Scopul calculării este determinarea secțiunii firului nul, care satisface condiția funcționării protecției maximale de curent. Valoarea protecției se determină după puterea instalației electrice proiectate.

Curentul de scurtcircuit trebuie să fie mai mare de trei ori decât curentul nominal a siguranței Is.c. ≥ 3In

4.3. Microclimatul

Deoarece CE sunt surse de eliminare a căldurii, ce poate ajunge la mărirea temperaturii și micșorarea umidității aerului. În încăperi se atrage atenție la controlul parametrilor microclimatului în Săli de Calcul (SC). În SC mărimea medie a eliminărilor de căldură constituie 310 W/m2. Eliminările de căldură de la instalații de iluminare tot sunt mari, mărimea specifică a lor este 35-60 W/m2. În afară de aceasta la microclimatul încăperi încă influențează surse exterioare de eliminare a căldurii, cum sunt căldura de la radiația solară ce intră prin fereastră, și afluența căldurii prin construcții de barieră ce nu sunt transparente.

Asupra corpului omului și lucrului utilajului a CC influențează foarte mult umiditatea aerului relativă. La umiditatea aerului egală cu 40% lenta magnetică devine mai fragilă, se mărește uzura capilor magnetice și apare câmpul magnetic static la mișcarea purtătorilor de informației în CE.

La efectuarea controlului locurilor de muncă se măsoară temperatura, umiditatea relativă și viteza de mișcare a aerului în încăperi, totodată se efectuează măsurări la începutul, mijlocul și sfârșitul perioadelor calde și rece a anului.

Se măsoară temperatura și umiditatea aerului cu psihometre aspiratoare, iar viteza de mișcarea a aerului – cu electro-anemometre, catatermometre. Ordinea de măsurare a indicilor microclimatului se stabilește în conformitate cu GOST 12.1.005-91. Parametrii se normează după acest GOST și sunt prezentați în tabelul 2.

Normele microclimatului. Tabelul 4.2.

În acest tabel se aduc parametrii pentru categoriile de lucru 1a (mai puțin de 120 kkal/oră, lucrul șezând) și 1b (de la 120 până la 150 kkal/oră, lucrul șezând), deoarece lucrul programatorului sau operatorului se poate atribui la una din aceste categorii.

Pentru crearea la locuri de muncă a condițiilor meteorologice bune se efectuează condiționarea și ventilarea aerului, utilizarea ventilatoarelor înăuntru CE pentru a reduce eliminările de căldură. Utilajul se aranjează în așa fel ca influența căldurii asupra corpul omului va fi cea mai mică.

4.4. Securitatea antiincendiară

Focul este o forță gigantică. Oamenii antici vedeau în el o sursă a vieții și în prezent el încălzește și hrănește doar cu acea diferență că pentru contemporanul nostru la nivelul actual de dezvoltare a condițiilor sociale că această întrebare a scăzut cu mult. Însă acest fapt nu ne permite să neglijăm focul, doar o mică neatenție și marea lui forță poate aduce o nenorocire. Iată de ce e atât de important rolul securității antiincendiare în organizarea protecției muncii la întreprinderi și în încăperi administrative.

Incendiul se numește arderea necontrolată în afara unui focar special care aduce pierderi materiale. Dacă această ardere nu cauzează pierderi materiale, atunci ea se numește inflamare. Explozia este o transformare chimică momentană, caracterizată prin degajarea de energie și crearea de gaze comprimate.

După gradul de ardere (oxidare însoțită de degajarea unei cantități mari de căldură) materialele de construcție se împart în următoarele tipuri: nearzătoare – sub acțiunea focului nu se inflamează, nu se corodează; greu inflamabile – sub acțiunea focului se inflamează, se carbonizează doar în prezența sursei de inflamare, iar după lichidarea ei arderea sau carbonizarea încetează (materialele se gips sau beton, materiale din argilă); inflamabile – sub acțiunea focului se inflamează și se carbonizează și continuă acest proces și după lichidarea sursei de inflamare (toate materialele organice, ce nu corespund cerințelor indicate anterior).

Materialele, ce posedă capacități ridicate de inflamabilitate se numesc periculoase din punct de vedere incendiar, iar capabile de explozii și detonare fără participarea oxigenului.

Cauzele incendiilor și exploziilor pot fi electrice după caracter și neelectrice. La categoria electrice se referă: scânteia în aparatele electrice, descărcările electrostatice, fulgerele ș.a.

Cauzele incendiilor și exploziilor cu caracter neelectric pot fi: exploatarea incorectă a aparatului de sudură cu gaz, pistoalele de lipit, dereglarea dispozitivelor de încălzire, a echipamentului de producție, încălcarea procesului tehnologic ș.a.

În dependență de procesele tehnologice și proprietățile materialelor după gradul de pericol incendiar și exploziv încăperile și clădirile se împart în cinci categorii A, B, V, G, D în conformitate cu normele proiectării tehnologice.

Aceste categorii sînt stabilite și aprobate de către ministerele ramurilor corespunzătoare. Majoritatea clădirilor industriei radioelectronice se referă la categoria V.

Clădirile și edificiile se împart după gradul de stabilitate antiincendiară (SNIP 201.02-85), care se determină de limitele minimale de stabilitate incendiară ale construcțiilor de bază și limitele maximale de răspundere în ele a focului. Aceste limite se determină în baza testării probelor în cuptoare speciale.

Protecția antiincendiară a obiectelor naționale este reglementată de STAS 12.11.033-81 “Cerințe generale”, normelor și regulilor constructive, regulilor protecției antiincendiare a ramurii.

Factorii principali pentru viața omului ce apar în timpul incendiului sunt: focul deschis, temperatura ridicată a aerului și obiectelor, produsele toxice ce ard, fumul, micșorarea concentrației de oxigen în aer, distrugerea încăperilor, echipamentului și explozia.

Pentru prevenirea incendiului trebuie luate următoarele măsuri:

excluderea apariției mediului arzător;

excluderea apariției în mediul arzător a surselor de inflamare;

menținerea temperaturii și presiunii mediului arzător mai jos de nivelul maxim admisibil de ardere.

Pentru prevenirea incendiului sunt aplicate un șir de măsuri. Barajele antiincendiare din clădiri și edificii la care se referă pereții antiincendiari, barajele și acoperirile antiincendiare, ușile și altele trebuie să fie executate din materiale ne inflamabile și de asemenea să fie prevăzută autoînchiderea lor. Ferestrele antiincendiare nu trebuie să aibă posibilitate de deschidere.

Pentru anunțul incendiului se utilizează legăturile radio și telefonice, sirenele, traductoare de semnalizare a incendiului. Fiecare unitate economică trebuie să dispună de mijloace de legătură pentru chemarea urgentă a pompierilor. Toate mijloacele de legătură antiincendiare trebuie să aibă acces deschis în orice timp.

Cel mai răspândit și ieftin mijloc de stingere a incendiului este apa care permite consumarea efectivă a căldurii aruncate de focarele de incendiu. Totodată apa nu poate fi folosită pentru stingerea lichidelor ușor inflamabile (benzină, gazul lampant, uleiuri minerale) și a materialelor care în contact cu ea elimină substanțe inflamabile (carbonatul de calciu).

În încăperile închise pentru lichidarea incendiului se recomandă utilizarea vaporilor de apă atât pentru stingerea materialelor solide cît și a substanțelor lichide.

În condițiile de laborator pentru stingerea incendiului poate fi folosit instinctorul cu volumul de șapte litri ce conține 97% etil bromic și 3% soluție de oxid carbonic. Componența aflată sub presiune în timpul utilizării se elimină sub formă de spumă. Durata funcționării este de circa 40s, distanța de aplicare – 4- 5 metri. El se utilizează la stingerea instalațiilor electrice aflate sub tensiune, deoarece brom etilul nu conduce curentul electric. Pentru protecția oamenilor de produsele toxice ale arderii și de fum se utilizează ventilatoarele și canalele de ventilare.

4.5. Radiație

Intensitatea radiației Roentgen de energie joasă se controlează la locuri de muncă cu monitoare, care lucrează sub tensiunea la cinescop 15 kV și mai mult. Norma nivelului de radiație roentgen este 100 mcP/oră, dar în timpul de azi se utilizează mai mult monitoare cu nivelul radiație mai mică, ce aduce la micșorarea influenței factorilor dăunători asupra programatorului sau operatorului. La efectuarea tezei de licență a fost utilizat monitorul cu tensiunea la cinescop mult mai mică de 15 kV, și de aceea acest factor nu a fost înregistrat de dispozitiv, adică a fost mai puțin de normă.

Încă se măsoară și se normează intensitatea radiației ultraviolete (la lungimea de undă 336 nm) și infraroșie (la lungimea de undă 700 – 1050 nm) ce influențează asupra omului, nu trebuie să depășească 10 W/m2.

Radiația electromagnetică se normează după componente electrice (50 V/m) și magnetice (50 A/m) de aflare în această zonă de radiere în timp de 8 ore. Tensiunea înaltă a câmpului electric între monitorul și operatorul aduce la efecte neplăcute. La distanța de 5 – 30 cm de la monitor tensiunea nu trebuie să depășească nivelul admisibil după norme, ce sunt stabilite în dependența de timpul aflării la locul de muncă. Niveluri admisibile de tensiune sunt prezentate în tabelul 3.

Niveluri admisibile de tensiune. Tabelul 4.3.

Controlul radiației de toate tipurile se efectuează în conformitate cu regulile ce sunt expuse în îndrumare speciale.

4.6. Parametrii vizuali a imaginii

Efectuând controlul asupra condițiilor de lucru la locuri de muncă cu monitoare trebuie să fie măsurate și evaluate următorii parametri a imaginii:

deformarea imaginii;

contrastul de strălucire a imaginii;

variația strălucirii elementelor simbolului;

lungimea, lățimea, raportul lățimii la lungimea;

lățimea liniei de contur a simbolului;

modulație de strălucire a rasterului;

distanța între cuvinte, rânduri;

vibrația și fugă (licărire) imaginilor.

Prezența sau lipsa licăririi imaginii se stabilește după metode experimentale sau de calcul. Metoda experimentală permite de evaluat și vibrarea imaginii. Prezența vibrării se determină prim metodă măsurărilor directe. Celelalte caracteristici a ecranului se stabilesc după rezultatele măsurărilor directe și indirecte. După control, parametrii se compară cu recomandațiile prezentate în tabelul 4.

Parametrii monitorului. Tabelul 4.4.

Totodată o importanță mare are rezoluția ecranului, care se determină de tipul adaptorului grafic (CGA, EGA, VGA, SVGA), adică cât mai mare este rezoluția ecranului atât mai bună este imaginea.

4.7. Efecte psihofiziologice

Lucrul operatorilor cere încordarea mintală și emoțională foarte mare, concentrarea atenției și responsabilitatea de lucrul efectuat. Operatorii foarte des suferă de diferite stări proaste a vederii, dureri de cap, dureri de mușchi în regiunea spatelui. În afară de asta, în mare măsură se exprimă senzația oboselii și încordarea mintală în timpul lucrului; ei nu se simt odihniți după somn de noapte.

Sarcina asupra vederii și caracterul încărcării lucrului provoacă la operatori disfuncția stării a analizatorului de vedere și sistemei nervoase centrale. În procesul de lucru la dânșii se micșorează rezistența vederii clare, sensibilitatea electrică și labilitatea analizatorului de vedere, și încă apar disfuncții a mușchilor ochilor.

Sunt interesante cercetările stării psihofiziologice a operatorilor de introducere a datelor, care efectuează lucrul monoton în timp de 2 ore în condiții favorabile de muncă. Tot odată s-a arătat că din 80% de persoane supuse experienței capacitatea de lucru și activitatea mintală se micșorează peste 45 – 60 minute de lucrului neîntrerupt. În afară de aceasta la persoanele supuse experienței la sfârșitul zilei de lucru sa mărit timpul de reacție și cantitatea greșelilor la executarea problemelor. S-a micșorat frecvența de contractare a inimii de la 64 până la 40 batăi/min; la 74% persoane s-a tulburat bilanțul mușchilor ochiului.

Efectuarea multor operații la CC cer încărcarea îndelungată a mușchilor spatelui, gâtului, mâinilor și picioarelor ce aduce la apariția oboselii. Motive principale de apariția oboselii sunt înălțimea irațională a suprafeței de lucru, masei și scaunului, lipsa spatelui de sprijin și brațelor, unghiuri incomode de îndoire în articulațiile umărului și cubitului, unghiul de înclinare a capului, repartizare incomodă a documentelor, monitoarelor și tastaturii, lipsa spațiului și suportului pentru picioare.

4.8. Iluminatul

La lucrul cu CE o importanță mare are crearea mediului de iluminare optimal, adică organizarea rațională iluminatului natural și artificial în încăperi și la locuri de muncă, deoarece lucrând la CE încărcarea în general cade pe organe de vedere. Dacă omul lucrează mai mult de o jumătate a zilei de lucru la CE la el se observă înrăutățirea vederii, ce constituie 62-94%. Asta în primul rând este oboseala ochilor, dureri foarte mari și simțul de nisip în ochi, mâncărime și senzație de usturare în ochi. Totodată senzațiile dureroase în ochi apar în general la sfârșitul zilei de lucru. Din această cauză toate locurile de muncă cu CE se amplasează în locuri ce sunt protejate de căderea luminii difuzate pe ecranul terminalului. Pentru asta se utilizează încăperi cu iluminarea unilaterală (într-o singură direcție), totodată ferestrele trebuie să fie cu storuri sau jaluzele pentru excluderea efectului de orbire și strălucirea ecranului terminalului.

Iluminarea artificială a locului de muncă se efectuează în felul următor, nivelul iluminării locului de muncă trebuie să corespundă caracterului de lucru vizual, iluminarea încăperii să nu depindă de timpul de afară, fluxurile de lumină să aibă direcția optimală și utilajul trebuie să fie economic, inofensiv, durabil și simplu în exploatare.

La instalarea iluminatului artificial se fac următoarele măsurări:

iluminarea la locuri de muncă;

caracterul de strălucire a ecranului, mesei;

strălucirea petelor reflectate în ecran.

Se efectuează măsurări de control a iluminării și strălucirii la locuri de muncă cu diferite terminale care sunt în încăperi și care se află în diferite condiții de iluminare, acolo unde sunt plângeri ale personalului. Măsurarea iluminatului se efectuează în timpul întuneric a zilei.

Punctele de control pentru măsurările iluminatului la locuri de muncă se amplasează:

în centrul ecranului;

pe tastatură;

pe document în planul amplasării lui;

pe masă în zona de lucru.

Efectuarea măsurărilor se efectuează în conformitate cu GOST 2.4.940-91. Măsurarea caracterului de strălucire a ecranului se efectuează la strălucirea ecranului nu mai puțin de 35 c/m2. Iluminarea locului de muncă se normează după SniP II-4-91 și depinde de caracterul lucrului vizual, contrastul obiectului, fonului și tipul fonului.

4.9. Calcularea iluminatului artificial a încăperii.

Pentru organizarea activității normale a omului o mare însemnătate are crearea condițiilor normale de iluminare naturală și artificială la locul de muncă.

Iluminarea de producție, corect proiectată și îndeplinită, aduce la rezolvarea următoarelor probleme:

ea îmbunătățește condițiile de muncă, micșorează oboseala, contribuie la creșterea productivității muncii și a calității producției, acționează binefăcător asupra mediului de producere, acționează pozitiv din punct de vedere psihologic asupra lucrătorului, ridică securitatea muncii și micșorează traumatismul în producție.

Analizatorul vizual percepe ca lumină oscilațiile electromagnetice cu lungimea de undă 380-770 nm.

Iluminarea optimă se alege în dependență de particularitățile (coeficientul de reflecție) suprafeței de lucru și detaliile ce sunt analizate pe ea (lungimea perioadei de lucru vizual, precizia, caracterul procesului de lucru).

O cerință importantă este menținerea regimului de iluminare. La iluminarea artificială devierile în rețea nu trebuie să depășească + 2.5 – 3 %.

Prin norme sunt introduse valorile minimale a iluminării care permit realizarea cu succes a lucrului vizual.

În dependență de sursa de lumină, iluminarea de producere poate fi de două tipuri: naturală (lumina de zi) și artificială, generată de lămpile electrice.

Iluminatul artificial poate fi de lucru, de pază, de serviciu, de evacuare, de avarii.

Iluminatul de lucru poate fi local, total și combinat.

Este interzis de a folosi la întreprinderile mari iluminatul local, deoarece el trebuie să constituie nu mai puțin de 10 % din iluminatul total.

Normarea iluminatului artificial se efectuează de SNiP-II-4-79.

La fel se normează iluminarea locurilor de muncă în funcție de :

1. categoria lucrului vizual

a) precizie înaltă E =5000 lx

b) fără precizie E =30 lx

2. în dependență de tipul de iluminat-adică total sau local.

3. în dependență de fon.

4. în dependență de contrast.

Raportul dintre fon și contrast indică subcategoria (a,b,c,d).

Iluminatul artificial există datorită becurilor incadiscente și fluoriscente.

Deci după cum știm, iluminatul natural este schimbător în timp sau chiar poate să nu existe, de aceia se folosește iluminatul artificial, iar pentru instalarea corectă a iluminatului artificial se fac careva calcule.

Calcularea iluminatului artificial se face conform metodei randamentului de flux de lumină.

După această metodă se găsește fluxul de lumină a becurilor care asigură iluminarea locurilor de muncă, normarea

unde:

Sp – suprafața podelei

En – iluminarea normată minimală, 500 lx (precizie mijlocie)

z – coeficientul iluminării neuniforme, Z=1.1-1.2

Kr – coeficientul de rezervă, se ține cont de tipul de becuri și de tipul de încăpere.

N – numărul de instalații de iluminat

n – numărul de becuri într-o instalație

Kuf- coeficientul utilizării de către lampele radiante a fluxului de lumina pe

suprafața calculată.

Se determină în dependență de tipul becului, coeficientului de reflectare a podelei, pereților, tavanului, indicile încăperii:

unde

A,B – dimensiunile încăperii

h – înălțimea suspensiei lămpilor de aspra suprafeței de lucru.

Kum – coeficientul de umbrire, se introduce pentru încăperile cu poziția fixă a lucrătorilor, și este egal cu 0.8-0.9.

Înălțimea lampei asupra ariei de iluminare se calculează după formula:

Hc=H-Hl-Ht;

unde

H – înălțimea încăperii 4,00 m.

Hl- distanța de la pod până la partea de jos a lampei, 0,5 m

Ht- distanța de la podea până la suprafața iluminată, 0,75 m

Hc=4,00 – 0,10 – 0,75 = 3,15 m

Calculăm i,

Având coeficientul de reflectare a tavanului și pereților egal cu 0.7 și după indicile calculat i, coeficientul de folosire a fluxului de lumină din tabel egal =0,30

Calculăm

Pentru iluminare utilizăm 10 instalații a câte 2 becuri fiecare. Alegem cea mai apropiată lampă de tipul EA-80 cu fluxul de lumină 5220 lm care asigură pe deplin iluminarea centrului de calcul.

4.10.Ecologia.

Elaborarea și exploatarea produselor soft este una din cele mai curate din punct de vedere ecologic activitatea de producere a oamenilor. Sunt utilizate numai surse de energie electrică. Hârtia nu se utilizează în cantități mari, și ea poate fi ușor reciclată după utilizare. Calculatoarele nu poluează mediul în tipul exploatării.

5. Partea economică a proiectului.

5.1. Planificarea rețea pentru elaborarea a bazei de date „Evidenta tehnicii de calcul a Bancii de Economii”.

Proiectele tehnologice contemporane sunt caracterizate de următoarele particularități:

tehnica nouă utilizată este foarte complexă și este construită utilizând ultimele elaborări științifice.

accelerării vitezei de elaborare a proiectelor.

proiectele referitoare la complexele tehnicii de calcul și softului sunt supuse uzurii morale foarte rapide.

necesitatea proiectării de sistemă la elaborarea softului și sistemelor tehnice.

Toate acestea au dus la necesitatea de creare a noi metode de planificare. Una din aceste metode prezintă modelarea procesului de elaborare, adică prezentarea legăturilor și caracteristicilor lucrărilor în procesul elaborării proiectului.

Metodele tradiționale de planificare presupun utilizarea celor mai simple modele de tipul construirea diagramelor de tip consecutive și ciclice.

Dar în asemenea diagrame nu este posibil de a prezenta legăturile dintre niște lucrări, de unde rezultă imposibilitatea de a afla cât de importantă este lucrarea dată pentru executarea scopului final. Pot apărea diferite întârzieri în timp, ce apar pe porțiuni de interconectare a lucrărilor, care sunt complicat de prezentat în diagrame. De obicei, în procesul dirijării se culege informația despre lucrările efectuate și aproape nu se culege și nu se prezintă informația referitor la prognoza finisării lucrărilor viitoare, de aceia este imposibil de a prognoza rezultatele diferitor variante de soluționare la modificările planului inițial de lucru. Este de asemenea complicat de a reflectași dinamica lucrărilor, de a corecta toată diagrama în legătură cu schimbarea termenilor de efectuare a unei lucrări, ce este necesar de a efectua ca să nu schimbăm termenul de efectuare a întregului complex de lucrări.

Aceasta este doar o parte mică din neajunsurile metodelor utilizate în prezent pentru planificare și prezentarea grafică a planurilor de pregătire a producerii. Aceste neajunsuri în mare pare sunt excluse de către sistemele de planificare și dirijare în rețea utilizate în prezent.

Sistemele de planificare și gestiune în rețea prezintă un complex de metode grafice și de calcul, metode de control și de organizare, care asigură modelarea, analiza și reconstruirea dinamică a planului de executare a proiectelor complexe.

Sistemele de planificare și gestiune în rețea este o metodă cibernetică creată pentru gestiunea cu sisteme dinamice complexe cu scopul asigurării condiției de optim pentru careva indicatori. Așa indicatori, în dependență de condițiile concrete, pot fi:

timpul minim pentru elaborarea întregului complex de lucrări;

costul minim al elaborării proiectului;

economia maximală a resurselor;

Particularitățile sistemului de planificare și gestiune în rețea în general sunt următoarele:

se realizează metoda proiectării de sistem la rezolvarea problemelor de organizare a gestiunii proceselor.

se utilizează modelul informațional-dinamic special (graful-rețea) pentru descrierea matematico-logică a procesului și calculul automat (conforma algoritmului) a parametrilor acestui proces (durata, costul, forțele de muncă, etc.)

se utilizează sisteme de calcul pentru prelucrarea datelor operative pentru calcului indicatorilor și primirea rapoartelor analitice și statistice necesare.

Documentul de bază în sistemul de planificare și gestiune în rețea este graful-rețea (modelul rețea), care prezintă modelul informațional-dinamic, în care sunt prezentate legăturile și rezultatele tuturor lucrărilor, necesare pentru atingerea scopului final.

Graful-rețea. Tabelul 5.1.

Continuarea tabelului 5.1.

Sch. 5.1. Graful-rețea pentru elaborarea bazei de date „Evidenta tehnicii de calcul a Bancii de Economii”.

Continuarea sch. 5.1. Graful-rețea pentru elaborarea bazei de date „Evidenta tehnicii de calcul a Bancii de Economii”.

Durata efectuării lucrărilor. Tabelul 5.2.

Continuarea tabelului 5.2.

Pentru calculul parametrilor grafului-rețea am elaborat un sistem care după transferarea datelor de intrare în baza de date (SQL) permite lansarea unui set de proceduri care calculează parametrii grafului-rețea.

Calculele parametrilor grafului rețea. Tabelul 5.3.

Continuarea tabelului 5.3.

Componența grupului de lucru. Tabelul 5.4.

5.2. Evaluarea economică a sistemului informațional bazei de date „Evidenta tehnicii de calcul a Bancii de Economii”.

”.

Executarea lucrărilor de către lucrători. Tabelul 5.5.

Continuarea tabelului 5.5.

Pentru salariu remunerat de bază sau cheltuit

Sb = 2580,00 + 2490,00 + 1770,00 + 1770,00 + 1740,00 = 10350,00 lei.

Salariu auxiliar (25%)

Sa = 10350,00 0,25 = 2587,50 lei.

Defalcări în Fondul Social (31%)

Cfs = (10350,00 + 2587,50) 0,31 = 4010,63 lei.

Cheltuielile totale pentru achitarea salariului

Ct = 12937,50 + 4010,63 = 16948,13 lei

Evenimentele care necesită timp de lucru cu calculatorul. Tabelul 5.5.

Continuarea tabelului 5.5.

Continuarea tabeluluiw 5.5.

Programul va fi scris la calculatoare arendate cu 15 lei pe oră.

Suma cheltuielilor pentru ore-mașină va constitui

Smas = 332,00 * 15 = 4980,00 lei.

Cheltuielile pentru procurarea softului necesar. Tabelul 5.6.

De asemenea s-a procurat literatură tehnică în valoare de 340,50 lei și rechizite de birou în valoare de 85,5 lei.

Cheltuielile pentru amortizarea programelor Inprise Delphi v.4.3 Professional: Costul inițial 800USD, 3 licențe, amortizarea timp de 2 ani. Următorul produs Inprise Delphi va fi cumpărat cu 0.5 preț (la prezentarea licențelor actuale).

Cheltuielile pentru amortizarea programelor Costul inițial 800USD, 2 licențe, amortizarea timp de 2 ani . Următorul Inprise delphi produs va fi cumpărat cu 0.5 preț (la prezentarea licențelor actuale).

Durata lucrărilor asupra proiectului dat 3 luni

Sam_soft = (3*(800/2) * (2+3) )/(24) = 250USD = 2600,00 lei;

Cheltuielile prețului de cost și prețului de livrare a bazei de date „Evidenta tehnicii de calcul a Bancii de Economii”.

”. Tabelul 5.7.

Produsul final este procurat de către BCA Banca de Economii. Ea capătă dreptul asupra acestui soft incluzând dreptul de a vinde acest soft la alte banci .

5.3. Evaluarea eficacității de la implementarea bazei de date „Evidenta tehnicii de calcul a Bancii de Economii”.

Evaluarea eficacității sociale de la implementarea SI “Admiterea UTM”. Tabelul 5.8.

Continuarea tabelului 5.8.

Universitatea tehnică la rândul său, după procurarea produsului, poate căpăta profit de pe urma lui, cât in baza posibilităților de gestiune flexibile a produsului la exploatare, cât și de la comercializarea acestui produs altor instituții de învățământ. UTM poate invita reprezentanții altor instituții de învățământ să facă cunoștință cu acest produs la momentul exploatării lui. După aceasta, în dependență de numărul de cereri primite se va alege un preț, la care se va comercializa acest produs. Acest preț va fi diferit de cel plătit de către universitate pentru produs, deoarece produsul trece din categoria de unic la producerea în serie. Fie că se prevăd 10-15 cereri pentru procurarea acestui produs de la alte instituții de învățământ, iar prețul ales va fi de 8 mii lei. De la comercializare UTM capătă un profit, care poate fi utilizat pentru dezvoltarea universității.

Încheiere.

Elaborarea sistemului informațional “Admiterea UTM” oferă posibilități de gestiune foarte flexibilă a comisiei de admitere, deoarece se poare regula fluxul de cereri, care le îndeplinește un operator. De exemplu, dacă la o facultate există un flux mare de candidați în studenți și operatorul nu dovedește să prelucreze acest flux în timp, atunci se poate de a adăuga încă un operator la care va introduce date pentru această facultate. În caz că la două facultăți fluxul candidaților în studenți este mic, nu este rațional de a plăti doi operatori, deci unul din ei poate fi trecut la facultăți cu flux de candidați înalt, sau disponibilizat.

Deoarece baza de date creată este implementată sub formă de SQL script, care corespunde ANSI standardelor, baza de date poate fi creată și exploatată sub un alt sistem de gestiune al bazelor de date moderne, la care UTM ar avea licență, fie și așa sisteme ca Oracle, DB2, Informix, etc. Programele “server” și “client” nu necesită modificări, trebuie doar create driver-e de legătură cu aceste SGBD utilizând fie ODBC sau BDE.

Datele obținute în baza de date, apoi ușor pot fi transferate în baza de date a Universității referitoare la studenți, ori în bazele de date a decanatelor facultăților, pentru sistemul informațional de gestiune a decanatelor.

De asemenea informația din baza de date poate fi utilizată pentru verificarea veridicității documentelor prezentate. De exemplu eventual poate fi efectuată verificarea veridicității diplomelor de studii prezentate dacă există o bază de date a documentelor eliberate în Ministerul Învățământului.

În caz că la exploatarea pe viitor vor apărea necesități de modificare a formelor de intrare, ele trebuie efectuate atât în baza de date, cât și în programele respective. Modificările bazei de date pot fi efectuate la crearea bazei de date, introducând schimbări în SQL scripturi, sau în timpul exploatării sistemului, utilizând instrucțiunile ALTER. Modificările programelor pot fi ușor efectuate, deoarece toate formele de lucru cu baza de date sunt implementate utilizând aceiași tehnologie de interacțiune cu SGBD. Se schimbă componentele necesare pe formă, iar apoi se introduc modificări în SQL instrucțiunea care efectuează cererea la SGBD.

Bibliografie.

1. InterBase 5 Server. Language Reference. Formă electronică

2. InterBase 5 Server. Data Definition Guide. Formă electronică

3. InterBase 5 Server. Operations Guide. Formă electronică

4. InterBase 5 Server. Programmer’s Guide. Formă electronică

5. InterBase 5 Server. API Reference Guide. Formă electronică

6. Керниган Б., Ричи Д. Язык С. Formă electronică.

7. Страуструп Б. Язык программирования С++. Formă electronică.

8. Шумаков П. В. Delphi 3 и разработка приложений баз данных.-М.: «Нолидж»1999.-704с.

9. Киммел П. Borland C++ 5. -СПб.:BHV –876c.

10. Шилдт Г. Самоучитель С++. -СПб.:BHV –688c.

11. Грофф Дж. SQL полное руководство. -Kieв.:BHV –608c.

12. Энсор Д. Oracle 8: Рекомендации разработчикам. -Kieв.:BHV –128c.

13. Стивенс Р. SQL за 24 часа. Освой самостоятельно. -:Бином – 400c.

14. Луис Д. Borland C++ 5. Справочник. -:Бином – 560c.

15. Грабер М. SQL: справочное руководство -:ЛОРИ – 287c.

16. Грабер М. Введение в SQL. -:ЛОРИ.

17. Буч Г. Объектно-ориентированный анализ и проектирование на С++. -:Бином – 560c.

18. Йордан Э. Структурные модели в объектно-ориентированном анализе и проектировании. -:ЛОРИ.

19. Бадд Т. ООП в действии. -:Питер – 460с.

20. Теллес М. Borland C++ Builder: библиотека программиста. -:Питер -512с.

21. Поттс С. Borland C++ в примерах. -:ПОПУРРИ –751с.

22. Уолнэм К. ООП на Borland C++. -:ПОПУРРИ –640с.

23. Майкл Хаймен. Borland C++ 5 для «чайников».-:ДИАЛ-КА 1197 –320с.

24. Фейсон Т. Объектно-ориентированное программирование на Borland C++ 4. -:ДИАЛ-КА 1197 –320с.

25. И. М. Разумов. Организация планирования и управления производством.

=== DIPLOM_LAST ===