ELABORAREA PROIECTULUI DE LICENTA II Coordo nator stiințific, Conf. /univ. / dr. Jalba Luminita Student, Cojanu S. Benonica BUCUREȘTI, 2020 2… [626766]

1
UNIVERSITATEA CREȘTINĂ DIMITRIE
CANTEMIR
FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ȘI COMERCIAL

ELABORAREA PROIECTULUI DE LICENTA II

Coordo nator stiințific,
Conf. /univ. / dr. Jalba Luminita
Student: [anonimizat],
2020

2
UNIVERSITATEA CREȘTINĂ DIMITRIE CANTEMIR
FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ȘI COMERCIAL

Contabilitatea decont ărilor cu terții

Coordo nator stiintific,
Conf. /univ. / dr. Jalba Luminita
Student: [anonimizat],
2020

3
CUPRINS
Introducere:Contabilitate a în contextul actual ……………………… ………………… …………… …4
Capitolul I.Contabilitatea decontărilor cu te rții…………………… …………………… …………… …5
Grupa 40 Furnizori și contur ile asimi late………………………………………………… ………………… …8
Grupa 41 C lienți și conturile asimilate ………………………………………………… ……………… … 12
Grupa 42 Personal și conturile similate ………………………………………………… ……………… …14
Grupa 43 Asigurări sociale , protecție socială și cont uri asi milate ……………………… …………… ….15
Grupa 44 Bugetul statului , fonduri speciale și conturi asimilate ………………………… …………… …16
Grupa 45 G rup și acționari /asociați ……………………………………………………… ……………….. …18
Grupa 46 D ebitori și creditori diverși ………………………………………… ………… ……………… ….18
Grupa 47 C onturi de subvenții , regularizare și asimilate ………………………………… …………… ….19
Grupa 48 D econtări în cadrul unității …………………………………………………… ………………. ..20
Grupa 49 Ajustări pentru deprecierea creanțelor ………………………………………… …………… ….21
Capitolul I I.Prezentare generală a S.C Dedeman S.R.L ………………………………… ………… ….23
2.1 Istoricul firmei …………………………………………………………………………… ………………. .23
2.2 O biect de activitate ……………………………………………………………………… ……………… .25
2.3 S tructura organizatori că………………………………………………………………… ……………… .27
2.4 D epartament financiar -contabil ………………………………………………………… …………….. ..29
2.5 D ocumente contabile utilizate …………………………………………………………… …………… …31
Capitolul III Studiu de caz SC Dedeman SRL…………………………………………… ……………. .34
3.1 Monografie contabila a firmei S.C Dedeman .SRL …………………………… ………… …………… . .34
3.1.1 Monografie înființare societate comercial ă…………………………………… ………………… …34
3.1.2 Monografie decont ări cu furnizorii …………………………………………………… ………………. . 35
3.1.3 Monografie decont ări cu clien ții…………………………………………………… ………………… …38
3.1.4 Monografie decont ări cu personalul ………………………………………………… …………… …40
3.1.5 Monografie cu asigur ările sociale, protecție social ă și conturi asimilate …………… ………… ..41
3.1.6 Monografie cu bugetul de stat și fonduri speciale …………………………………… …………. …43
3.1.7 Monografie decontări între e ntităti afiliate ………………………………………… …………….. …46
3.1.8 Monografie decontaări debitori șsi creditori diverși ………………………………… …………… ..46
3.1.9 Monografie regularizări ……………………………………………………………… ……………… ..46
3.2 Analiză principalilor indicatori economico -financiari ……… ………………………… ……………… ..47
3.2.1 Eficienta activitatii economice……………………………………………………… …………….. …48
3.2.2 Indicatoride lichiditate……………………………………………………………… ……………… …52
3.2.3 Indicatori de risc……………………………………………………………………… …………… ….55
3.2.4 Indicatori de activitat e………………………………………………………………… ……………… ….56
3.2.5 Solvabilitate pe termen lung………………………………………………………… …………… ….57
Concluzii și propuneri ……………………………………………………………………… ……………… …59
Anexe……………………………………………………………………………………… ……………… ……61
Bibliografie………………………………………………………………………………… ………………… …64

4

Introducere : Contabilitatea în contextul actual

Într-un mediu economic și socia l în plină schimbare și transfo rmare, contabilitatea a suferit
în decursul timpului o serie de schimbări. Fată de perioada în care părintele contabilității, Luca
Paciolo, considera contabilitatea arta înregistrărilor contabile, în contextul actual contabil itatea
presupune multe cunostințe și o munca susținută de informare și verificare a legislației, adaptare
la noile norme apărute și punerea în practica a acestor norme și legi.
Ca urmare a integrării în Uniunea Europeană, România a trebuit să desco pere un limbaj
corespunzător prin care să poată fi inclusă în realitățile economice europene și internaționale, a
depus eforturi remarcabile, realizând un progres semnificativ prin punerea în aplicare a
standardelor internaționale de contabilitate și la ar monizarea contabilității cu prevederil e
directivelor europene.
În contextul fenomenului de armonizare dupa anul 1990 s -a realizat o reformă prin care s -a
urmărit formarea unui drept contabil românesc, entitatilor economice care își desfășoară
activitatea î ntr-o economie de piața și prin care s -a realizat o armonizare cu normele europene
ducând la o abundență informatională. Abundența de informații obtinută a permis agenților
economici să -și sporească parametrii de competitivitate, din punct de vedere inform ațional, în
raport cu concurenți i de pe piața internă și internațională. Informația reprezintă unica resursă
inepuizabilă, un factor de putere care influențează gradul de prosperitate al unei națiuni. În plină
revoluție informațională, cea mai profundă sch imbare este legată de culegerea, prelucrarea,
producerea și prezentarea informației. O parte însemnată a informațiilor din mediul economic o
reprezintă informația contabilă, fapt pentru care Oscar Morgestern afirm ă : „Contabilitatea
reprezintă cea mai impo rtantă sursă de informare a unei națiuni ”. Calitatea informației
financiare este determinată de calitatea informației contabile.
Însăși natura profesiei contabile se schimbă drastic. Dacă înainte profesia era asimilată cu
„ronțăitul” cifrelor, astăzi aceas ta implică mai multe abilități t ehnologice și o gândire „out of the
box„.
Contabilitatea terților se referă mai ales la evidența datoriilor și creanțelor entităților
economice în relațiile cu furnizorii, clien ții, personalul, bugetul statului, bugetele l ocale, bugetele
asigurărilor sociale de stat, Comunitatea Europeana (fonduri PHARE, ISPA, SAPARD, etc),
decontări între companii , etc.

5

Capitolul 1 : Contabilitatea decont ărilor cu ter ții

În activitatea economică pe care o desfășoara orice entita te economică intra în mod direct
sau indirect într -o interac țiune cu alte entităti economice prin procesul de aprovizionare si
desfacere a produselor cre ându-se o serie de drepturi(creanțe) și obligați i(datorii) a căror
decontare pe termen scurt intră în c ategoria decontărilor cu terții.
Achitarea acestor datorii și încasarea creanțelor se face cu ajutorul mijloacelor bănesti
utilizând fie operațiuni bănești de decontare cu numerar și făra numerar sau operațiuni de
decontare prin efecte comerciale.
Entitațile economice intră în permanentă în relații și cu acționarii și asociații entității, relații
care pot fii de scurtă durat ă sau de lungă durată.
Mai sunt adăugate și alte obligații c u organismele de asigurări și protecție socială, cu bugetul
administrației centrale și locale, societați de asigurari, etc.
Relațiile entitaților economice cu terții pot fii clasificate și dupa natura juridic ă a acestora astfel:
➢ generatoare de obligații(datorii)
➢ generatoare de drepturi(creanțe)
Acestea sunt relații de drepturi si obli gații reciproce. Dacă entitatea are obligații bănești de dat
fie unor persoane juridice sau fizice aceste relații sunt denumite generic creditori .
Un creditor este o persoană fizică sau juridică căreia i se datorează un echivalent valoric
sau o contraprestație deoarece a furnizat bunuri, prestări servicii sau a împrumutat o sumă de
bani unei alte entitați economice.
Dacă entitatea are de primit un echivalent bă nesc sau/ și o contraprestație aceste relații sunt
denumite generic debit ori.
Un debitor este o persoană fizică sau juridică care a primit bunuri, prestări servicii sau a
primit bani de la altă persoană fizică sau entitate economică și care iși asumă angajamentul
să o plătească fie printr -un echivalent valoric fie printr -o contraprestație printr -un contract
față de creditor.
Datoriile sunt de fapt surse străine de finanțare a activelor întreprinderii.

6
În contabilitate și în rapoartele financiare datoriile se clasifică după următoarele criterii :
După natura operațiilor aces tea sunt :
➢ datorii financiare,
➢ datorii comerciale
➢ datorii fiscale
➢ datorii salariale și sociale
➢ alte datorii
După termenul de achitare :
➢ datorii pe termen lung -cu termen de achitare mai mare de un an calendaristic
➢ datorii pe termen scurt -al căror termen d e achitare este n u mai mare de un an
calendaristic;
După con ținutul economic și obiect :
➢ datorii fa ță de furnizori
➢ datorii faț ă de clienți pentru avansurile primite
➢ datorii faț ă de bugetul de stat
➢ datorii prin efecte de comerț -datorii fa ță de salari ați
➢ datorii faț ă de asigurările și protecția socială
➢ datorii faț ă de acționari
➢ alte datorii
După modul de achitare :
➢ datorii convertibile,achitarea cărora poate fi efectuată prin cedarea unei părți din capitalul
statutar (acțiuni sau cote de participație),
➢ dator ii neconvertibile,achitarea cărora se efectuează prin alte mijloace și nu prevede
cedarea unei părți din capitalul statutar.
Din categoria datorii mai fac parte și Veniturile înregistrate în avans .
Creanțele (active în curs de decontare) sunt drepturi pe t ermen scurt, respectiv mijloace în curs
de încasare de la clienți fie pentru o vânzare de bunuri, livrare sau o prestare de serviciu sau o
executare de lucrare.
După natura operațiilor crean țele pot fi :
➢ creanțe comerciale
➢ creanțe financiare
➢ alte creanțe
După conținutul economic crean țele pot fi :
➢ creanțe asupra clienților pentru produsele vândute și serviciile prestate.
➢ creanțe asupra furnizorilor pentru avansurile acordate și aconturi acordate anticipat de
către cumpărător

7
➢ creanțe de deținerea unor bilete la ordin ,cupoane.bonuri de tez aur
➢ diverse creanțe provenite din operațiuni noncomerciale.
În categoria creanțelor int ră și Cheltuielile înregistrate în avans .
O creanță este un activ curent dacă se așteaptă ca aceasta :
➢ să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al unei entități patrimoniale;
➢ să fie realizată în termen de 12 luni de la data bilanțului.
O datorie este o datorie curentă dacă se așteaptă ca aceasta :
➢ să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al entității pa trimoniale;
➢ sa fie exigibilă în termen de 1 2 luni de la data bilanțului.
Ansamblul acestor interacțiuni între debitori și creditori dau naștere la o serie de datorii și
creanțe curente.
➢ comerciale : față de furnizori și clienți;
➢ sociale: față de sal ariați, față de bugetul de asigurări social e
➢ fiscale: față de bugetul statului, bugete locale;
➢ patronale: față de asociați;
➢ diverse: față de diverși creditori, respectiv debitori
În activitatea pe care o desfășoară o rice entitate e conomica trebuie să existe un echilibru
financiar între venituri și cheltuieli respectiv între încasări și plăti.
Prin acest mod se urmărește controlarea capacitații de plată a unitații, a datoriilor acumulate și
menținerea ratei autonomiei financiare făra a f i nevoită să apeleze la credite pe termen scurt.
Contabilitatea decontărilor cu terții are ca obiective :
➢ verificarea și cunoașterea în orice moment a creanțelor și datoriilor față de furnizori
precum și datoriile pe care le are de pl ătit entitat ea fată de b ugetul statului și al
asigurărilor sociale.
➢ încasarea la timp a sumelor de la clienți și debitori dar și achitarea la termen a tuturor
datoriilor fa ță de furnizori ,creditori,personal,bugetul de stat,etc.
➢ verificarea și cunoașterea datoriilor f ață de asocia ți sau acționari și urmarirea termenelor
de plată către aceștia.
➢ verificarea și cunoașterea datoriilor față de entitățile din cadrul grupului și plata la termen
a acestora.
➢ soluționarea corectă a decontărilor reieșite din operații în curs de lămurire (operații în
curs de clarificare)
➢ înregistrarea corect ă în urma deprecierilor constatate asupra creanțelor și datoriilor dar și
a creșterii valorii acestora .
Aceste obiective stau la baza principiului noncompensarii. Principi ul necompensarii spu ne că
orice compensare între elementele de active și datorii sau între elementele de venituri și

8
cheltuieli este interzis ă, cu excepția în cazul în care a fost perfectat un acord scris de
compensare.
O bună organizare a contabilitații relațiilor cu terții este condiționat ă și de o serie de factori :
➢ natura relațiilor de decontare
➢ formele de decontare
➢ instrumentele de decontare
➢ sistemul de creditare
➢ regimul reducerilor și de momentul acordării acestora.
Contabilitatea datoriilor și creanțelor precum și cea a datoriilor asimilate se realizeaz ă cu ajutorul
conturilor din Clasa 4 „Conturi cu terții„.
Grupa 40 : Furnizori și conturi asimilate1

Furnizorii sunt persoane fizice sau juridice care pot fii produc ători, distribuitori și/sau
vănzatori de mărfur i, produse sau care prestea ză un serviciu sau execută o lucrare. Entitatea
econonic ă este datoare valoric fața de furnizori și se obligă să plăteasca pe loc sau ulterior
sumele înscrise în facturile emise de furnizori. Acestia pot fi interni sau externi or ganizației ,
furnizorii interni ofer ind produse celor din propria organiza ție, furnizorii externi ofer ind produse
altor organizații.
Datoriile fa ță de furnizori sunt datorii de exploatare ce apar ca urmare a derulării operațiilor
de aprovizionare a unitații patrimoniale cu cele necesare desfăsurarii activitații economice.2
Obligațiile unit ăților patrimoniale față de furnizorii lor, se ridică la nivelul valorii bunurilor,
lucrărilor sau serviciilor primite, la care se adaugă cota de T.V.A. aferentă. În situația în care
furnizorul acordă reduceri comerciale, valoarea de înregistrare a obligației este la nivelul netului
comercial plus cota T.V. A. Deci, valoarea de înscriere a datoriei intrate în patrimoniu, este
valoarea ei nominală de rambursare . În contabilitate se înscriu doar datoriile certe fa ță de
furnizori , datoria devenind certă doar în momentul transferări dreptul ui de proprietate, pentru
bunuri, respectiv în momentul realizării lor, pentru lucrările și serviciile prestate de terți în
folosul unit ății patrimoniale. Datoriile în devize se înregistreaz ă în contabilitate în lei, la cursul
de schimb în vigoare, la data efectuarii tranzacției. Diferențele de curs valutar între data
înregistrării datoriei și cea a plații, se înregistrează, după caz, ca și venituri sau cheltuieli

1 Plan de conturi general
2 Victor Munteanu(coordonator),Marilena Zuca,Mirela Nicolae,Marius Moscu,Rodica Munteanu,Monica
Zamfir,Mariana Burlacu,Contabilitatea financiară a intreprinderii,Editura Universitară,2017,pag.312

9
financiare, în functie de cum sunt diferențele : favorabile sau nefavorabile. Achitarea
contravalorii facturii se poate face numerar, prin decontare fără numerar sau prin efecte
comerciale.
Conturile utilizate pentru deco ntările cu terții sunt :
401 „Furnizori” 403 „Efecte de plătit”
404 „Furnizori de imobilizări” 405 „Efecte de plătit pentru imobilizări”
408 „Furni zori-facturi nesosite” 409 „Furnizori -debitori”3

Contul „ 401-Furnizori ”-este un cont de pasiv, se creditează și reflect ă datoria pe care
entitatea economică o are de plătit ca urmare :
▪ a primirii de:,,301 -Materii prime si mate riale ”,,,302 -Materiale consumabile ”,,,303 –
Materiale de natura obiectelor de inventar„,,,361 -Active biologice de natura
stocurilor„ ,,,371 -Mărfuri„.Toate aceste conturi de debitează dar și difer ențele de pre ț
aferente acestor bunuri prin debitarea conturilor ,308 -Diferențe de preț la materii prime și
materiale`,368 -Diferențe de pret la active biologice`,,378 -Diferențe pret la mărfuri`, ,388 –
Diferențe preț ambalaje.
▪ a serviciilor prestate de terți ,și sunt înregistrate în debitul cont urilor:,611 -Cheltuieli cu
întreținere și reparații`,, 612-Cheltuieli cu redevențe,locații de gestiune și chirii`,,613 –
Cheltuieli cu prime de asigurări`,,614 -Cheltuieli cu studii și cercetă ri`,,621 -Cheltuieli cu
colaboratorii`,,622 -Cheltuieli cu comisioan ele și onorariile`,,623 -Cheltuieli de
protocol,reclamă si publicitate`,,624 -Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal`,,625 –
Cheltuieli cu depla sări,deta șări și transfer ări`,,626 -Cheltu ieli postale și taxe de
telecomunicatii`,,627 -Cheltuieli cu servi ciile bancare și asimilate` ,,628 -Alte cheltuieli
cu serviciile executate de terți`.
▪ Contravaloarea facturilor primite ulterior , prin debitul contului ,408 Furnizori -facturi
nesosite`.
▪ T.V.A aferent contravalorii facturii furnizorului prin debitul ,4426 -T.V.A deductibil` sau
,4428 -T.V.A neexigibil`(în cazul în care se va plăti cv facturii în mai multe rate).
▪ Valoarea ambalajelor care circula în sistem de restituire ,409 Furnizori debitori`
Contul ,, 401-Furnizori „ se debiteaz ă cu contravaloare stingerii da toriei cu :
▪ Achitarea sumelor datorate furnizorilor prin modalitatea de plată prin creditul
conturilor:,162 -Credite bancare pe termen lung`,,512 -Conturi curente la b ănci`,
,,531-Casa`,,541 -Acreditive`,,542 -Avansuri de trezorerie`.

3 Victor Munteanu(coordonator),Marilena Zuca,Mirela Nic olae,Marius Moscu,Rodica Munteanu,Monica
Zamfir,Mariana Burlacu,Contabilitatea financiară a intreprinderii,Editura Universitară,2017,pag.31 3

10
▪ Valoarea efect elor comerciale acceptate în contul datoriei fată de furnizori și care
urmează să se achite la scadent ă prin creditul contului ,403 -Efecte de plătit`.
▪ Diferențe favorabile de curs valutar contatate creditând ,765 -Venituri din diferențe de
curs valutar` .
▪ Contravaloarea avansurilor acordate furnizorilor creditând ,,409 -Furnizori -debitori„
▪ Cu sumele nete ach itate creditând conturile ,521 -Conturi curente la banci și ,531 -Casa`
▪ Cu valoarea sconturilor obținute de la furnizori creditând ,,,767 -Venituri din scon turi
obținute„
▪ Valoarea ambalajelor care circula în regim de restituire predate furnizorului
creditând, 409-Furnizori -debitori„.
Contul ,,403 -Efecte de plătit„se foloseste numai când se achit ă datoriile față de furnizori
prin efecte comerciale cu m ar fii tratate le,cambiile sau biletele la ordin.În ultimul timp cel mai
folosit instrument de plată este biletul la ordin care este o forma de cambie ,reprezentând un
înscris financiar prin care entitatea economică se obligă s ă achite datoria,la o anumit ă dată printr –
o anumită bancă.Acest cont este un cont de datorii pe termen scurt ,cu funcție de pasiv și se
creditează cu datoriile către furnizor și se debitează cu plătile efectuate la scadentă pe baza
efectelor comerciale.
Contul,,404 -Furnizori de imobilizări„ este un cont de pasiv și se creditează cu:
▪ valoarea imobilizărilor necorporale sau corporale
▪ valoarea serviciilor prestate de furnizori pentru realizarea imobiliz ărilor
▪ valoarea T.V.A calculată în factură prin debitul contului ,,4426 -T.V.A deductibilă sau
,,4428 T.V.A neexigibil în cazul plății imobilizările în rate.

Și se debiteaz ă cu:
▪ sumele achitate furnizorilor de imobilizări creditând ,,162 -Credite bancare pe termen
lung,,512 -Conturi curente la bănci,,531 -Casa,,541 -Acreditive sau 542 -Avansuri de
trezorerie.
▪ valoarea efectelor comerciale acceptate creditând , ,405-Efecte de pl ătit pentru
imobilizari ’’
▪ diferențe favorabile de curs valutar constate creditând , ,765 Venituri din diferen țe de curs
valutar ’’
▪ valoarea sconturilor ob ținute de la furnizorii de imobiliz ări creditând, ,767-Venituri din
sconturi ob ținute ’’.
Contul,,405 -Efecte de plătit„ pentru imobilizări se folosește când se achit ă datoriile cu
efecte comerciale acceptate de furnizor tip cambie sau bilet la ordin,este un con t de datorii pe

11
termen scurt cu funcție de pasiv creditându -se cu datoriile către furnizorii de imobilizări și se
debitează cu plătile efectuate la scadență pe baza efectelor comerciale.
Contul,,408 -Furnizori -facturi nesosite„ se folose ște la p rimirea mărfurilor,bunurilor,materii
prime și materiale sau servicii atestân d primirea bunurilor respectiv a serviciilor refletând datoria
entității față de furnizori.Este un cont de pasiv care reflectă cv . bunurilor sosite fără factură
inclusiv T.V.A afere nt, creditându -se ca și în cazul contului ,,401 -Furnizori ’’ ,cu cv bunurilor
constatate ca sosire de materii prime, materiale,mărfuri etc și/sau cv serviciilor executate cu
T.VA aferent. Contul se debitează la sosirea facturii de la furnizori creditând cont ul ,,401 –
Furnizori ’’.
Contul,,409 -Furnizori -debitori ’’ este de fapt un cont de creanță față de furnizorii săi pentru
avansurile și aconturile acordate.
Avansurile sunt sume achitate în avans furnizorilor înainte de începerea executiei unei comenzi
de bunuri, lucrări, servici ce urmează a fi efectuată ulterior..
Aconturile reprez intă sume achitate în avans furnizorilor de către entitati ca urmare a executării
parțiale de către aceștia a comenzilor primite pentru bunuri, lucrări sau prestări servicii.Este un
cont de activ și se debitează cu valoarea avansurilor acordate furnizoril or creditând,,512 -Conturi
curente la bănci„ sau ,,531 -Casa ’’,în funcție de modalitatea de plată,valoarea ambalajelor
restituite furnizorului creditând ,,401-Furnizori ’’, și se crediteaz ă cu valoarea avansurilor sau
aconturilor regularizate cu furnizori debitând contul ,, 401-Furnizori ’’,valoarea sumelor restituite
de furnizori din avansuri sau aconturi ca urmare a regularizării făcute de furnizori prin debitul
contului 512 sau 531,valoarea amb alajelor înapoiate furnizorilor debitând contul ,, 401-
Furnizori ’’ precum și a de gradării suferite de ambalaje prin ,,608-Cheltuieli privind ambalajele ’’
și valoarea ambalajelor nerestituite furnizorilor reținute înca în stoc debitând contul ,,381-
Ambalaje ’’.
Reduceril e acordate de c ătre furnizori pot fii :
a) Rabatul , reprezint ă o reducere car e poate sa fie acordată de furnizor clientului său pentru
calitatea inferioară a bunurilor livrate.
b) Remiza , reprezintă o reducere acordată de furnizor pentru considerație față de client pentru
comenzi de marime deosebite sau din alte motive.
c) Risturnul , reprezintă o reducere ce poate fi acordată pentru dep ășirea unui prafon valoric anual
al cumpăratorilor.
Rabatul și remiza se acordă de obicei în timpul livrării, ele fiind cuprinse în facturi și diminuează
valoarea acestora înregistr ărilor lor în contabilitate se face în mod obișnuit ca intrari de bunuri
dar la valoare redusă.

12
Grupa 41 C lienți și conturi asimilate4

Indiferent de obiectul sau de activitate , orice entitate econ omică intră în rela ții economice
și în calitate de furnizor cu persoane fizice sau perso ane juridice, numi ți clien ți.
Clien ții sunt ter ții care au achiziționat bunurile, produsele sau servic iile ce reprezint ă
obiectul de activitate al in treprinderii.
După conținutul economic, contul 4111 „Clien ți” este un cont de crean țe comerciale, iar
dupa func ția contabil ă, este cont de activ.
În debitul contului 4111 „Clien ți” vor fi înregistrate : „creșterea drepturilor de creant ă în
momentul livr ării bunurilor, produselor sau serviciilor prestate, evaluate la pre țul de vânzare,
plus TVA aferent ă cuvenit ă bugetului de stat, valoarea avansurilor facturate c ătre clien ți și a
crean țelor reactivate, diferen țele favorabile de curs valutar aferente crean țelor în valut ă, la
închiderea exerci țiului financiar, etc. ”5
În creditul contului 4111 „Clien ți” vor fi înregistrate : scăderea drepturilor de crean ță în
momentul încasarii valorii crean ței, precum și valoarea cecurilor și efectelor comerciale primite
de la clien ți, valoarea sconturilor oferite clien ților, diferen țele nefavorabile de curs valutar
aferente crean țelor în valut ă, la închiderea exerci țiului valutar, etc.”6
Soldul final al contului 4111 „Clien ți” va fi unul debitor și va reflecta valoarea crean țelor
ce trebuie încasate de la clien ți.
În contabilitate exist ă situa ții în care crean țele sunt delimitate și eviden țiate, ca structuri
distincte, sub forma clien ților incer ți, clien ților în litigiu și clien ți dubio și.
Clien ții incer ți reprezint ă acei clien ți care nu își onoreaz ă obliga țiile asumate la termenul
convenit și sunt anumite condi ții ce accentueaz ă lipsa de încredere în capacitatea financiar ă a
acestor clien ți în a-și onora obliga țiile asumate.
Clien ții în litigiu sunt acei clien ții pentru care a fost deschis ă acțiune judecatoreasc ă
pentru recuperarea crean țelor.
Clien ții devin dubio și în momentul în care crean țele aferente acestora devin irecuperabile.
În situa ția în care datoria nu este platit ă de către clien ți în termenul cuvenit, sau unitatea
se afl ă în litigiu cu ace știa, atunci v ânzătorul va folosi contul 4118 “Clien ți incer ți sau în litigiu”.

4 Plan de conturi general
5 Planul de conturi conform OMF P 3055/2009

6 Deju M., Muntean M, Rotilă A, Dragomirescu S.E, Solomon D.C, Păcur ari D, Contabilitate generală, concepte,
aplicații și studii de caz, Editura Alma Mater, Bacău 2011;

13
Având în vedere continu țul economic, contul 4118 “Clien ți incer ți sau în litigiu” este un cont de
crean țe comerciale, iar av ând în vedere func ția contabil ă este un cont de activ.7
Debitul contului 4118 “Clien ți incer ți sau în litigiu” va cuprinde: “cre șterea crean țelor
aferente clien ților incer ți sau în litigiu, diferen țele favorabile de curs valutar aferent e crean țelor
incerte în valut ă, constatate la sf ârșitul exerci țiului financiar.
Creditul contului 4118 “Clien ți incer ți sau în litigiu” va cuprinde: sc ăderea crean țelor
aferente clien ților incer ți sau în litigiu, pierderi aferente crean țelor în litigiu sau incerte, diferen țe
nevaforabile de curs valutar aferente crean țelor incerte în valut ă, constatate la sf ârsitul
exerci țiului financiar.”
Soldul contului 4118 “Clien ți incerti sau în litigiu” va fi debitor și va cuprinde crean țele
neîncasate de la clien ții incer ți sau în litigiu.8
Eviden ța drepturilor de crean ță și încasarea acestora se realizeaz ă în contabilitate cu ajutorul
conturilor din grupa:
„ 41 “Clienți și conturi asimilate ”, care se desfãșoara astfel :
411 “Clienți”
4111 “Clienți”
4118 “Clienți incerți sau în litigiu”
413 “Efecte de primit de la clienți”
418 “Clienți -facturi de întocmit”
419 “Clienți –creditori”
La aceste conturi de creanțe se mai adaugã și altele, astfel :
409 “Furnizori –debitori “
461 “D ebitori diversi””
Contabilitatea decont ărilor cu clien ții este evide nțiată pentru fiecare persoan ă fizică și
juridică, contul utilizat este 411 1.
În contabilitate , eviden țierea bunurilor vândute, lucr ărilor executate și serviciilor prestate
pentru care nu s-au emis facturi, se face în contul 418 ,, Clien ți – facturi de întocmit „.
Avansurile primite de la clien ți sunt eviden țiate în contabilitate în contul 419 ,,Clien ți-
creditori„ .
Vânzările de bunuri, lucrările efectua te și serviciile efectuate, pe baz a efectelor
comerciale, sunt înregistrate în contabilitate în conturile efecte de primit, contul 413.

7 Nicolaescu Cristina, CONTABILITATE FINANCIARĂ ,VOL. 2; Editura Teora 2 002

8 Pătruț V., Rotilă A, Contabilitatea financiară românească conformă cu Dire ctivele Europene, Editura Sedcom
Libris, Iași;

14
Opera țiunile în valut ă se înregistrează în contabilitate atunci când sunt recunoscute
inițial în moneda de raportare (R ON), administrându -se sumei în valu tă cursul de schimb dintre
moneda de raportare (R ON) și moneda str ăină (Euro, dolar american , etc. ), curs recunoscut la
data efectuării tranzacției.9

Grupa 42 Personal și conturi asimilate10

Salarizarea resursei umane este principalul mijloc de recompensa re a muncii prestate de
către salaria ți și reprezint ă una dintre cele mai mari cheltuieli înregistrate de majoritatea
companiilor . În relațiile cu salariații,entitatea are obligația plății remunerării muncii prestate de
aceștia , dar și de drepturi fată de personal pentru avansurile acordate sau eventualele sume
achitate în plus și necuvenite ac estora. Angajatorul este obligat să se conformeze regulamentelor
privind activitatea de raportare și evidență contabilă și răspunde de sumele reținute din drepturile
salariale ale angajaților și de sumele datorate în contul impozitelor pe salarii.11
Fiecar e angajat trebuie remunerat la timp și poate s ă solicit e o explicație detaliată a
sumelor pe care le primește.
Această secțiune se va axa pe datoriile, evidențele și cerințele de control intern legate de
contabilitatea sa lariilor . Majoritatea agenților economici (inclusiv micile intreprinderi) utilizează
computerul pentru prelucrarea datelor legate de contabilitatea salariilor. Cele trei tipuri de datorii
legate de con tabilitatea salariilor sunt:
– datorii legate de recompensarea salariaților ( personalului),
– datorii legate de reținerile din salariile angajaților
– datorii legate de impozitele pe salarii datorate de angajator.12
O entitate economica poate avea un anumi t numar de salariați (personal) dar si
colaboratori (angajați prin contract , independenți). In contabilit ate salariilor sunt pl ătite numai
personalul companiei. Compania plătește angajaților un salariu calculat orar sau lunar, aceștia
fiind sub supravegh erea și controlul său direct. Colaboratorii independenți nu sunt angajați ai
companiei, astfel înc ât nu sunt incluși în evidențele contabile privind drepturile salariale.
Aceste persoane oferă servicii firmei contra unei taxe, însă nu se află sub controlul și
supravegherea directă a acesteia. Exemplu de colabora tori independenți :

9 MIRCEA C.M, Convergențe Contabile Internaționale, curs universitar, Editura Alma Mater, 2013;
10 Plan de conturi general
11 Boni Mihaela Straoanu, Normalizarea contabilitatii, intre national si international, Editura UPG Ploiesti 20 12, pag
267
12 Idem , pag 268

15
➢ contabili publici autorizați
➢ agențiile de publicitate
➢ juriști
➢ avocati
Contabilitatea decont ărilor cu personalul , reflectate în contul contul 421 se referă la :
drepturi salari ale (salarii de bază) , sporurile de vechime și sporurile acordate pentru munc ă
prestată în condiții deosebite, premiile din fondul de salarii, indemniza țiile pentru concediile de
odihn ă, incapacitate temporar ă de munc ă, plătite din fondul de salarii și alte drepturi în bani sau
în natur ă datorate de companie personalului pentru munca prestat ă și care sunt plătite din
fondul de salarii.13
Contabilitatea decont ărilor pentru fondul de șomaj – reflectă indemnizatiile de somaj
datorate, contul utili zat fiind 424.
Drepturile salariale neridicate în intervalul legal de timp se înregistreaz ă într-un cont
distinct, pe fiecare salariat, contul în care sunt evidentiate este 426 .
Reținerile din salariile personalului pentru achiziții cu plat ă în rate, chir ii sau pentru alte
obliga ții ale salaria ților datorate (popriri bănci, pensii alimentare, executori judec ătorești, etc.),
se fac numai în baza unor titluri executorii sau rezultate a unor rela ții contractuale în
contul 427.14

Grupa 43 A sigurări sociale , protectie socială și conturi asimilate15

Înainte de 1 Ianuarie 2018 decont ărilor privind asigur ările sociale erau pl ătite atât de
angajatori cât și de angaja ți astfel :
Contribu ții angaj ați
-fond pentru somaj 0.50 %
-asigur ări sociale de sănătate ( CASS) 5.50 %
-asigur ări sociale de stat (CAS ) 10.50 %
Contribu ții angajator
-asigur ări sociale de stat (CAS) 15.80 %
-asigur ări sociale de s ănătate(CASS) 5.20 %
-fond pentru somaj 0.50 %
-fond de risc și accidente ( diferit în func ție de politica fir mei) 0.15 %

13 Apgar, W., Brown, H., Microeconomics and public Policy, Scott, Foresman and Company, Illinois, p. 292.
14 ***Legea bugetului de stat pe anul 2015 nr. 186/2014, Publicat în Monitorul Oficial nr. 960 din 30 decembrie
2014;
15 Planul de conturi general

16
-fond de garantare 0.25 %
Dupa 1 Ianuarie 2018 situa ția s-a schimb at conform Ordonanț ei de urgență
pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal , articolul 138.
Contributii angaja ți
-asigur ări de stat (CAS) 25 %
-asigur ări sociale de sănătate ( CASS) 10 %
Salariații din domeniul construcțiilor plătesc de la inceputul anului 2018, o cotă redusă de
CAS d e 21,25%, dacă au venit uri lunare brute între 3.000 și 30.000 de lei.
Contribu ții angajatori
– CAS pentru cotă suplimentară dacă este vorba de condiții deosebite de muncă; 4 %
– CAS pentru cotă suplimentară dacă este vorba de condiții s peciale de muncă. 8 %
– contributie asiguratorie de munca ( CAM) 2.25 %,
În domeniul construcțiilor, avem o cotă redusă CAM de 0,3375%.
Obliga tivitatea de virare a acestor ta xe la stat revine întotdeauna angajatorului .
Actul normativ prevede și modific ări a modului de stabilire a CAS și a CASS pentru persoanele
fizice care realizează venituri din activități independente (de exemplu: consultanți, experți
contabili, medici, per soane fizice autorizate, avocați (numai CASS), notari ( numai CASS)] sau
alte categorii de ve nituri.

Grupa 44 Bugetul statului , fonduri speciale și conturi asimilate16

Decontările cu bugetul statului, bugetele locale si fondurile speciale includ:
➢ taxa pe valoarea adăugată (T.V.A)
➢ impozitul pe venituri de natura salarial ă,
➢ impozitul pe cl ădiri,
➢ taxa asupra mijloacelor de transport și alte impozite,
➢ taxe si v ărsăminte asimilate.
Taxa pe valoarea adăugată ( T.V.A) este de fapt un impozit indirect suport at de
consumatorul final al bunului sau serviciului de care se folosește.
În țara noastră sunt valabile două cote de T .V.A: cota standard: 19% și cotele reduse de 9%
, respectiv 5%.17

16 Planul de conturi general
17 State Violeta, Contabilitatea financiară a societ ăților comerciale. Elemente de teorie și aplicații practice, Ed.
Bibliotheca, Târgoviște, 2008, p.54

17
Taxa pe valoarea ad ăugată (T.V.A) care trebuie vărsată la bugetului de stat se determină
lunar, pe baz ă de decont și poate fi calculată ca fiind diferen ța între valoarea taxei exigibile
pentru bunuril e livrate sau serviciilor prestate, contul utilizat – 4427 și a taxei deductibile pentru
achizițiile de bunuri și servicii, co ntul utilizat – 4426.
Atunci când se constată nepotrivire între faptul care determină taxa pe valoarea ad ăugată
și exigibilitatea acesteia, rezultatul taxei pe valoarea ad ăugată se înregistreaz ă într-un cont
separat, denumit taxa pe valoar ea ad ăugată neexigibil ă, contul 4428, care, în timp se transformă
în exigibil ă, se înregistrează la taxa pe valoarea ad ăugată colectat ă, respectiv la taxa pe valoarea
adăugată deductibilă.18
În contul – taxa pe valoarea ad ăugată neexigibil ă (4428) se evidențiază și taxa pe valoarea
adăugată deductibil ă sau colectat ă, pentru furnizarea de bunuri și prest ări de servicii pentru care
nu au ajuns sau nu s-au redactat facturile .19
Diferen ța de taxa rezultată (plus sau minus), între taxa pe valoarea adăugată colectat ă și
taxa p e valoarea ad ăugată deductibil ă se evidențiază în conturi diferite (contul 4423 – T.V.A de
plată și contul 4424 – T.V.A de recuperat) , apoi se regularizeaz ă, conform legisla ției contabile în
vigoare.
Impozitul pe venituri asupra salariilor, reprezintă totalul impozitelor individuale,
calculate asupra veniturilor impozabile lunare ale salariaților entităților economice , contul
utilizat fiind 444.
Din categoría altor impozite , taxe si v ărsăminte cuvenite bugetelor locale s unt incluse impozitul
pe cl ădiri sau al te impozite și taxe, potrivit legii, și se înregistreaz ă în contabilitatea analitic ă pe
feluri de impozite, taxe si v ărsăminte datorate bugetelor locale în contul 446 – Alte impozite,
taxe ș i vărsăminte asimilate.20
La alte datorii și crean țe cu bugetul sta tului se includ drepturile de personal neridicate,
prescrise, datorate bugetului statului potrivit legii, sumele datorate creditorilor, cuvenite
bugetului statului dupa prescrierea lor, plusul de numerar din casierie, amenzi și penalit ăți,
vărsăminte efect uate în plus la buget și altele. ( Conturile 4481 ,4482 ,etc).

18 Nicolaescu Cristina, CONTABILITATE FINANCIARĂ ,VOL. 2; Editura Teora 2002

19 ***Legea nr. 187 din 29 d ecembrie 2014 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015, Publicat în
Monitorul Oficial cu numărul 961 din data de 30 decembrie 2014

20 Nicolaescu Cristina, CONTABILITATE FINANCIARĂ, VOL. 2; Editura Teora 2002

18
Grupa 45 Grup și acționari/asociați21

În aceast ă grupă cel mai utilizat cont este c ontul 455 “Sume datorate
acționarilor/asocia ților”, cont cu funcție de pasiv care face parte din gru pa 45 “Grup și
acționari/asocia ți“. Cu ajutorul acestui cont se ține eviden ța sumelor l ăsate temporar la dispozi ția
entității de c ătre ac ționari/asocia ți.
În creditul contului 455 “Sume datorate ac ționarilor/asocia ților” se înregistreaz ă :
➢ sumele l ăsate te mporar la dispoziția entit ății de c ătre ac ționari/asocia ți fie prin depunere
de numerar sau realizarea unui transfer bancar în contul 5121 sau depunere de numerar
în casieria entit ății economice în contul 5311;
➢ dobânzile aferente sumelor depuse de ac ționari/asocia ți (cont 666);
➢ sumele reprezent ând dividende cuvenite ac ționarilor/asocia ților și lăsate la dispozi ția
entității economice (cont 457);
➢ diferen țele nefavorabile de curs valutar, din evaluarea soldului în valut ă, înregistrate la
finele lunii ( cont 665).
În debitul contului 455 “Sume datorate ac ționarilor/asocia ților” se înregistreaz ă :
➢ sumele restituite ac ționarilor/asocia ților (5121,5311)
➢ diferen țe favorabile de curs valutar aferente datoriilor fa ță de ac ționari/asocia ți (765);
➢ sume reprezent ând dat orii fa ță de ac ționari/asocia ți,prescrise,scutite sau anulate (758).

Grupa 46 D ebitori și creditori diverși22
Excluzând datoriile fa ță de furnizori, fa ță de personal și din alte opera țiuni curente, în
activitatea instituțiilor publice pot lua nașt ere datorii și din opera ții mai rar întâlnite și importanță
mai redusă .
În rândul creditorilor diversi sunt cuprinse următoarele :
➢ datoriile față de ter ți ( ce au ca punct de pornire titlurile executorii și cele referitoare la
redeven țe)
➢ locații de gestiune și chiriile ;
➢ achizi ționarea valorilor imobiliare de plasament ;
➢ diferen țele favorabile și nefavorabile de curs valutar rezultate odată cu lichidarea
creditorilor.23

21 Planul de conturi general
22 idem
23 ***Ordinul M.F.P. nr.1917/2005 pe ntru aprobarea Normelor metodologice privind orga nizarea și conducerea
contbilității instituțiilor publice, Planul de conturi al instituțiilor publice și instrucțiunile de aplicare ale acestuia

19

Grupa 47 Conturi de subvenții , regularizare și asimilate24

Principiul unități i bugetare admite c ă veniturile și cheltuielile bugetare să fie înscrise
într-un singur document, pentru a se garanta monitorizarea și utilizarea eficientă a fondurilor
publice. Înglobarea tuturor cheltuielilor și veniturilor într-un buget unitar reprezint ă un avantaj
deoarec e se prezintă o imagine distinctă a situațiilor financiare. În practic ă, nu exista strictețe în
respectarea principiului unit ății bugetare , pentru că, pe l ângă bugetul statului , se întocmesc și
alte bugete cum ar fi: bugetele autonome ; bugetele extraordinare; bugetele anexe; conturile
speciale de trezorerie; taxele parafiscale.
După acest principiu, toate veniturile reținute și folosite în sistem extrabugetar, sunt
cuprinse în bugetul de stat, respectând regulile și principiile acestui buget, în afară de veniturile
proprii și subvențiile acordate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele
fondurilor speciale, veniturile proprii ale instituțiilor publice, veniturile obținute din activități
autofinanțate, venitu rile utilizate pentru constituirea fondurilor de stimularea personalului .
Creanțele fiscale sunt legate de eventuale subvenții de primit și vărsăminte efectuate în
plus la bugetul statului. Evidența contabilă a datoriilor și creanțelor fiscale se ține cu a jutorul
conturilor din clasa 4 Conturi de terți, grupa 44 „Bugetul de stat, fonduri speciale și c onturi
asimilate”, în cadrul căreia se regăsesc conturi atât cu funcție contabilă de pasiv, conținut
economic de datorii fiscale, cât și conturi cu funcție con tabilă de activ, conținut economic de
creanțe fiscale. Principalele obligații fiscale ce trebuie decontate cu bugetul statului sunt:25
a) impozitul pe profit care se calculează prin aplicarea procentului de impozit potrivit
cadrului legal în vigoare la dife rența între veniturile obținute, din livrări de bunuri mobile,
servicii prestate și lucrări exec utate, din vânzarea bunurilor imobile, inclusiv câștigurile din orice
sursă și cheltuielile pentru realizarea acestora, dintr -un an fiscal, din care se scad ven iturile
neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile nedeductibile.
b) impozitul pe veniturile microîntreprinderilor care se calculează prin aplicarea cotei
legale de impozit la veniturile din orice sursă, cu excepția:
– veniturilor din variația stocuril or;
– veniturilor din producția de imobilizări corporale și necorporale;

24 Planul de conturi general
25 ***Ordinul ministrului finantelor publice nr.1792/2002 pent ru aprobarea Normelor metodologice privind
angajarea, lichidarea, ordonantarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, cu modificările și completările
ulterioare, precum și organizarea, evid ența și raportarea angajamentelor bugetare și legale.

20
-veniturilor din exploa tare, reprezentând cota -parte a subvențiilor guvernamentale și a
altor resurse pentru finanțarea investițiilor;
– veniturilor din provizioane și ajustări de val oare;
– veniturilor rezultate din anularea datoriilor și a majorărilor datorate bugetului statului,
care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementărilor
legale;
– veniturilor realizate din despăgubiri, de la soci etățile de asigurare, pentru pagubele
produse la ac tivele corporale proprii.
c) impozitul pe veniturile din salarii și alte veniturile asimilate, calculate pentru fiecare
lună, este stabilit și reținut de angajatorii care au sediul sau domiciliul în Români a, la data
generării acestor venituri indiferent de persoanele la care se referă ;
d) impozitul pe dividende calculat ca procent aplicat sumei distribuite la dividende din
profitul net al exercițiului încheiat sau din rezerve;
e) accizele care sunt taxe spe ciale de consum care se datorează bugetului de stat, pentru o
serie de produse p rovenite din producția internă sau externă:
f) alte taxe și impozite (impozitul pe terenuri, clădiri etc.)

Grupa 48 D econtări în cadrul unității26

Pe parcursul desfășurării act ivității lor, agenții economi ci intră în relații cu terțe perso ane
fizice sau juridice.
Asemenea relații generează drepturi (creanțe) și obligații (datorii) fie cu perso ane fizice
sau juridice din afara unității, fie cu persoane (fizice) din interiorul uni tății.
Terții reprezintă în contabilitate, persoanele fizice sau juridice cu c are unitatea
patrimonială intră în relații pentru realizarea obiectului său de activitate (furnizori, clienți,
salariați, bugetul statului, etc.). Relațiile respective se reflect ă în contabilitatea unității
patrimoniale sub forma creanțelor și datoriilor, a căror durată de decontare este pe termen scurt
(până la un an).
Ele apar în funcție de natura raporturilor pe care le generează activitatea de producție și
comercializare în ca drul diverselor procese economice care se desfășoară în intreprindere. Astfel,
în procesul de aprovizionare intreprinderea intră în relații cu furnizorii de materii prime și
materiale, de imobilizări corporale și necorporale, fiind necesară reflectarea în contabilitate a
datoriilor și creanțelor față de aceștia. În procesul vanzării produselor, prestării serviciilor sau

26 Planul de conturi general

21
executării lucrărilor (procesul desfacerii), intreprinderea intră în relații cu diverși clienți, fiind
necesară de asemenea reflectarea în contabilitate a creanțelor și datoriilor față de aceștia.27
În general, în cadrul activității economice se realizează schimburi de valori. Aceasta
presupune că una din părți oferă bunul sau serviciul spre vânzare, iar cealaltă remite
contravaloarea acestuia . Putem astfel deosebi două fluxuri de valoare de sens contrar , adică
fluxul bunurilor și a serviciilor și contrafluxul valorilor de schimb, în general al banilor.

Grupa 49 Ajustări pentru deprecierea creanțelor28

Contabilitatea furnizorilor și clienților este organizată în cadrul Compartimentulu i
contabilitate, relații financiar – bancar valutare.
Acest compartiment se află în subordinea directorului economic(contabilului șef) sau a unei alte
persoane împuternicită să îndeplinească această fu ncție.
În conformitate cu reglementările în vigoare se precizează că:
,,Contabilitatea furnizorilor și clienților se ține pe categorii precum și pe fiecare persoană fizică
sau juridică". Astfel în contabilitatea analitică furnizorii și clienții se grupea ză astfel: interni și
exter ni, iar în cadrul acestora pe vechimea datoriei / creanței:
– termen lung: peste 5 ani;
– termen mediu: de la 1 la 5 ani;
– termen scurt : sub 1 an.
Evaluarea creanțelor șl datoriilor
Datoriile și creanțele curente se evaluează l a valoarea nominală, valoare la care acestea se
înregistrează în contabilitate. Periodic, cu ocazia inventarierii, datoriile și creanțele legate de
furnizori și clienți (cel puțin o dată pe an) se compară nivelul acestora cu cel existent la furnizori
și clienți, prin transmiterea la aceștia a extraselor de cont, confirmare de solduri. Clientul sau
furnizorul transmite înapoi o confirmare din partea sa. Evidența furnizorilor și clienților se ține
cu ajutorul calculatorului, pe fiecare furnizor și client în p arte. Astfel lunar se face analiza
plăților făcute furnizorilor și a încasărilor de la clienți. Aceste două liste, cu analiza furnizorilor
și clienților sunt prezentate în cadrul unei ședințe la care participă și directorul general și șeful de
desfaceri.
Aceste list e cuprind fiș ele fiecărui client și furnizor care împreună formează lista totală a
clienților, respectiv lista totală a furnizorilor. Legat de clienți, lista acestora cuprinde facturile

27 Legea nr. 82 din 24.12.1991 republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I , nr. 545 din 18.06.2008;
Nechita, E., Baze de date: note de curs, Editura Alma Mater, Bacau, 2012;

28 Planul de conturi general

22
neîncasate care trebuiesc să fie egale ca valoare cu soldul contului r espectiv din balanța de
verificare. Aceste fișe se formează pe baza documentelor de plată și încasare și pe baza
extrasului de cont primit de la bancă.
În cazul în care se constată clienți de la care nu a fost încasată creanța în mai puțin de un
an, acești a se trec din contul 411 ,,Clienți" în contul 416 ,,Clienți incerți".
Se poate ataca în instanță un astfel de client, iar sentința judecătorească definitivă
favorabilă societății dă dreptul acesteia să dispună de contul clientului prin încasarea sumei egal e
cu datoria clientului. Dacă sentința judecătorească definitivă nu dă acest drept, Consiliul de
Administrație al societății aprobă suportarea pe cheltuieli a clienților ne încasați. Evaluarea
creanțelor și datoriilor în valută se face la cursul de schimb d in ziua respectivă, curs comunicat
de B.N.R. Diferențele de curs valutar între data înregistrării în contabilitate a creanțelor și
datoriilor și data încasării, respectiv a plății lor se înregistrează în contul de cheltuieli
665,,Cheltuieli din diferențe d e curs valutar", după caz. La închiderea exercițiului financiar cu
ocazia evaluării bilanțiere, diferențele de curs valutar stabilite față de data înregistrării în
contabilitate a creanțelor și datoriilor se înregistrează în conturile 476 ,,Dife rențe de co nversie –
activ" sau 477 ,,Diferențe de conversie – pasiv", după caz. La deschiderea exercițiului financiar
următor acestea se reiau, neadmițându -se compensări între acestea. Pentru diferențele de
conversie nefavorabile se pot constitui provizio ane pentru deprecierea creanțelor. În cazul
facturilor externe neachitate către furnizor și la care se constată diferențe nefavorabile, legislația
româna dă dreptul constituirii de provizioane care reprezintă actualizarea la 31. Decembrie a
acestor facturi neachi tate. Confo rm legislației, societatea constituie astfel de provizioane aferente
diferențelor din facturile externe. Pe măsura achitării lor, aceste provizioane se diminuează
transformându -se în venituri și se include în baza de impunere, respectiv în profi t impozabil .29

29 Filip, A., C ., Baze de date: note de curs, Brașov, 2007;

23
Capitolul II Studiu de caz privind decont ările cu ter ții
S.C D EDEMAN .SRL

2.1. Istoricul firmei

Dedeman , companie constituit ă în baza unui capital social privat 100% românesc ,este
unul dintre retailerul Rom âniei, care de ține cele mai importante lan țuri de magazine de materiale
de construc ții și amenajari interioare , care a ajuns s ă domine pia ța magazinelor de bricolaj din
Rom ânia și care a ajuns s ă aibă o amploare at ât de mare datorit ă viziunii celor doi fra ți Drag oș și
Adrian Pav ăl..Aceștia au pl ecat dintr -o familie modest ă din Suceava , au studiat matematica la
Iasi,deschiz ând în 1992 , un mic magazin în Bacău cu o suprafat ă de 16 metri p ătrati în care se
vindeau ,,de toate ’’. Acum Dede man deține 51 de magazine ,ultimul dintr e ele deschis recent în
Slobozia în Martie 2020 , cu o extindere pe zeci de hectare, în marile ora șe ale țării.Dedeman are
acum peste 11 000 de angaja ți și este lider deta șat pe segmentul retailerilor de construc ții și de
amenaj ări și care a ajuns s ă fie lider pe piata magazinelor de bricolaj din Romania .Cei doi
frați,cu o precizie matematic ă, au știut s ă calculeze și să profite de oportuni tatea începerii crizei
economic e din 2009, printr -o investi ție riscantă, dând o lec ție de business marilor companii
occidentale precum Bricostore (Franta), BauMax (Austria) sau Praktiker, OBI si Hornbach
(Germania) care au venit să împart ă și să stăpâneasc ă acest segment din Rom ânia. Sub sloganul
„totul pentru interior, totul pentru exterior ”, în magazinele DEDEMAN se pot găsi pest e 45.000
de articole din gama instalații termice, sanitare, gaz, canalizări, instalații electrice, materiale de
construcție, scule electrice și unelte pentru construcții, echipament de protecție, materiale pentru
curățenie, articole de gr ădină.
Firma a cunoscut o dezvoltare impresionantă, fapt reflectat și de creșterea semnificativă a
cifrei de afaceri ajungând la sf ârșitul anului 2018 la 1,55 miliar de euro.
Așa după cum declara Dragos Pavăl, în 2003, când a început construcția magazinelor de
suprafață mare, disponibilitatea produsel or românești era foarte mică , el optând să cumpere
majoritatea produselor de la firme rom ânesti pentru c ă în viziunea acestuia , doar a șa putea ajuta
la dezvolta rea altor firme mici rom ânesti . Compania Dedeman comerciali zează 84% din produse
fabricate în Rom ânia. Doar 20 % din produse sunt importate din alte state . Pentru directorul
companiei Dedeman c alitatea produselor se impune fiind o deviz ă prioritar ă.
Dragoș și Adrian Pavăl au reinvestit, timp de 23 de ani, profit ul în propria lor companie
dezv oltând compania . În 2016, a fost pentru prima oară când au plătit impozitul “pentru 30 de
milioane de euro” ca și dividende .

24
În 2014 , Dedeman a devenit sponsor ul jucătoarei de tenis Simona Halep sub sloganul, ,100%
Performant ă româneasc ă’’ angaj ându-se cu semnarea acestui parteneriat, să amenajeze câte un
teren de teni s la fiecare magazin nou deschis.
Dedeman și-a extins aria investi țiilor deveni nd acționar majoritar la producătorul de
cărămizi Cemacon și cump ârand pachete de acțiuni la Electrica, Transelectrica și Conpet.
Compania DEDEMAN a implementat pe parcursul a celor 28 ani de activitate, o cultură
organizațională occidentală , de aceea putem vorbii c ă aceast ă companie oferă condiții de muncă
la standarde occidentale, servicii de calitate și diversificate clienților, acces la programe de
training pentru angaja ți și atmosferă plăcută de lucru.
Succesul firmei Dedeman este dat ă de viziunea economic ă și practic ă a director ilor
executiv i al acestei comp anii, seriozitatea și profesionalismul angaja ților, atât în relațiile cu
clienții cât și în cele cu furnizorii .

Harta magazinelor Dedeman pe teritoriul Rom âniei

25
2.2 Obiectul de activitate

S.C DEDEMAN.S.R.L
Nr.Ord.Reg.Com.: J04/2621/1992
C.I.F. : RO 2816464
COD CAEN.47 52

Sub egida unor v alori bine definite ,obiectul de activitate al firmei Dedeman este
comercializarea materialelor de construcții , produse pentru instalații (termice, sanitare, gaz, de
canaliz are, electrice ), materiale pentru amenajări interioare si exterioare , materiale de baz ă în
construcție, scule electrice și unelte pentru construcții, unelte si utilaje , echipam ente de protecție,
materiale pentru curațenie, articole de gr ădină, mobilier, electrocasnice,electrice,decoratiuni,
totul sub sloganul ,,Totul pentru interior, totul pentru exterior”.
Sub sloganul,,, Dedicat planurilor tale’’ , Dedeman pune la disp oziția clien ților, atât
persoane fizice cât și persoane lor juridice , o gama variată de produse de calitate superioar ă care
pot îndeplinii toate a șteptările fiecăruia în planul de dezvoltare sau renovare a locuinței . Un alt
aspect important, este faptul c ă fiecare magazin Dedeman pune la dispoziția clienților săi și
servicii complete de :
➢ Consultanță gratuită la cumpărare ;
➢ Support servicii clienti
➢ Livrare gratuit ă ;
➢ Parcare ;
➢ Service după cumpărare ;
➢ Plata cu card ;
➢ Plata prin credit bancar.
➢ Proiectare ba i si bucatarii
➢ Mixare vopsele
➢ Inchiriere scule
➢ Comenzi speciale
➢ Confectionare perdele
➢ Livrare materiale grele
Personalul companiei are acces la pregătire de specialitate cu profesioniști în domeniu,
furnizori români și străini ai companiei, aceasta fiind o garanție a calitații serviciilor. La
DEDEMAN, clienții primesc întotdeauna soluții la problemele lor și la pl anurile lor în ceea ce
privește construcția, amenajarea sau renovarea unei clădiri, primesc consiliere tehnică,

26
personalul fiind pr egătit să le răspundă oricărei întrebări din domeniu, să le dea sfaturi și să -i
ajute în alegerea lor.
Cei care au devenit c umpărători DEDEMAN au remarcat imediat valoarea ridicată a serviciilor
unui astfel de magazine sau depozit și au sesizat că, pentru aceeași bani , cu care ar fi putut
cumpara produse din alta parte, la DEDEMAN primesc o atenție deosebită și li se respect ă
statutul de cumpărător, de client pe termen lung. Cu alte cuvinte, DEDEMAN nu este doar un
depozit imens sau un magazin de proporții, ci și un partener activ al fiecărui cumpărător în parte.

27
2.3 Structura organizatoric ă

Sursă : www.dedeman -romania.ro

Structura organi zatoric ă a unei companii este considerat ă coloana vertebral ă a acesteia. Buna
functionare a unei entitati economice este dependent ă de coordonarea și modul în care sunt
plasate și utilizate resursele umane în cadrul unita ții. Aceasta are ca premi ză organiz atoric ă
îndeplinirii obiectivelor stabilite pe anumite perioade de timp, de obicei pe termen mediu și lung.
Scopul unei structuri organizatorice este de crea un cadru pentru performan ța resursei
umane care este cea mai important ă într-o organiza ție.
Conceperea unei structuri organizatorice eficiente este o activitate dificil ă pentru c ă structurile
trebuie s ă corespund ă situa țiilor concrete din teren ,incluz ând atât definirea posturilor ce
trebuie sc acoperite, dar și găsirea oamenilor care s ă coresp undă postului respectiv.
Structura organizatoric ă a conducerii unei entități economice trebuie să fie elaborat ă ținându-
se cont de o serie de principii de baz ă ce trebuie adaptate particularita ților economice și
organizatorice ale fiecarei unit ăți. Printre principiile avute în vedere în acest sens se înscriu :
a) principiul constituirii de compartimente specializate în raport cu func țiile de baz ă ale
unității ;
b) principiul economiei de personal și de legaturi ierarhice ;

28
c) principiul flexibilit ății structurii ;
d) principiul apropierii conducerii de produc ție.
În cadrul unei compani i, elaborarea unei structuri organizatorice necesit ă stabilirea
elementelor sale de baz ă, și anume:
➢ postul;
➢ funcția;
➢ ponderea ierarhic ă;
➢ compartimentul
➢ legăturile dintre compartimente;
➢ treptele (nivelurile) ierarhice.
Structura organizatoric ă a conducerii societ ății Dedeman , care este o societate care are în vârful
piramidei cei doi ac ționari , Dragoș și Adrian Pavăl ,care au pus bazele acestei companii cu un
capital 50/50 și care coordoneaz ă și verific ă întreaga activitate a magaz inelor deschise în orasele
principale ale țării noastre și a celorlalte magazine deschise în afara țării.Ei sunt ajut ați de
directorii de magazin și nu în ultimul r ând de departam entul financiar contabil. Directorii de
magazine au în subordine celelalte departamente dar per total structura organizatoric ă arată ca o
piramid ă în care baza este sustinut ă de referen ți relații clien ți.

După cum se poate observa pe parcursu l anilor 2014-2018 , compania aproape și-a dublat
numărul de persoane angajate ș i a ajuns la peste 10.000 de angaja ți, mai exact 10413 în 2018, cu
o medie de 200 persoane angajate pentru fiecare centru comercial.
020004000600080001000012000
Angajati
Evoluție număr angajați
2018
2017
2016
2015
2014

29
Dedeman a fost și va r ămâne cel mai importan t angajator din țara noastr ă care și-a dorit
dezvoltarea echipei dar care are o strânsă legatur ă și cu strategia sa de extindere și care a adus
compania de la 36 centre comerciale în decembrie 2013 la 51 magazine în 2020.
În cazul companiei Dedeman, principalele elemente ale culturii organiza ționale sunt :
➢ sistemul de valori;
➢ normele;
➢ simbolurile;
➢ eroii;
➢ sloganurile;
➢ ceremoniile;.
➢ întâmplările reale.

2.4. Departament financiar -contabil
.
Compartimentul financiar -contabil , organizează contabilitatea în cad rul entității
economic e, astfel :
– Toate operatiile economic -financiare sunt evidențiate în contabilitate având ca
suport informational documentele justificative, ce angajează răspunderea salariaților care le -au
elaborat, vizat și aprobat, precum și a ce lor care le-au înr egistrat.
– Contabilitatea este evidențiată în limba română, iar contabilitate a operatiunilor
făcute în valută sunt evidențiate în monedă națională și în valută, conform legislației în vigoare.
– Contabilitatea entitatii este tinută în parti dă dublă, cele mai im portante formulare
utilizate sunt : Registrul jurnal, Registru -inventar, Cartea Mare, Balanta de verificare.
– În categoria situațiilor financiare întocmite annual și trimestrial fac parte :
bilanțul, contul de rezultat patrimonial, s ituația fluxurilor de trezorerie, situația modificărilor în
structura activelor, contul de ex ecuție bugetară și anexele la situațiile financiare.
– Inventarierea patrimoniului este efectuată, de regulă, în fiecare an sau ori de câte
ori este nevoie. Evalu area tuturor elementelor situațiilor financiare, active , datorii, capitaluri
proprii, venitur i și cheltuieli se efectuează la valoarea actuală a fiecărui element, menționată ca
valoare de inventar.
– Activele fixe corporale și necorporale se regăsesc în bilanț la valoarea contabilă.
Amortizarea este determinată utilizând metoda amortizării lineare. Scoaterea din evidentă a
activelor fixe este efectuată numai cu aprobarea administratorului.
– Stocurile (materiile prime, materiale și alte materiale consuma bile, mobila de
birou, materiale cu caracter fu nctional, bunuri pentru întreținere și curățenie) sunt înregistrate în

30
contabilitate la costul de achiziție . Pentru acestea se emit bonuri de consum, consemnate la
cheltuieli.
– Atât crean țele cât și datoriile (pe termen scurt – sub 1 an și p e termen lung – peste
1 an) sunt evidențiate în contabilitate la valoarea nominală.
– Capitalurile instituției sunt compuse din fonduri, rezultat patrimonial (se stabilește
în fiecare lună prin închiderea conturilor de v enituri și finanțări și a conturilor de cheltui eli),
rezultat reportat, rezervele din reevaluare. La începutul exercițiului financiar, soldul contului de
rezultat patrimonial de la finele anului se transferă asupra rezultatului reportat, acesta exprinând
rezultatul patrimonial al exerciilor financiare din anii trecuți.
La baza bugetului de venituri și cheltuieli, administratorul are în vedere următoarele :
resursele posibile și cheltuielile necesare, redate în proiectul de buget întemeiat pe princip alii
indicatori fizici, volumul serviciilor ce vor fi furnizate, alte resurse, dezvo ltarea și reorganizarea
anumitor activități.
Proiectul bugetului este elaborat conform centralizării de către serviciul fin anciar -contabil .
La elaborarea și controlul bugetelor de venituri și cheltuieli ale companiei contribuie toata echipa
managerial ă și speciali știi în finantele firmei, care trebuie s ă aibă o viziune comun ă asupra
afacerii, să dezvolte un sistem integrat de obiective, strategii și politici de firmă, și să
administreze eficient resursele alocate.
Dimensiunea general ă a bugetului de venituri în cadrul unei companii este influent ă de o
serie de factori cum ar fii :
➢ Estimarea veniturilor ce vor fi realizate din activitatea de vanzare , alte presta ții și
activități ;
➢ Cheltuielile necesare și priori tizarea acestora :
➢ Înfăptuirea echilibrului financiar între veniturile și cheltuielile incluse în bugetul de
venituri și cheltuieli ;
Stabilirea cheltuielilor se face de către comitetul dire ctor cu șefii de departamente, avându –
se în vedere :
➢ întrebuințarea resurselor materiale și bănești pentru cheltuielile potrivite și strict necesare
➢ diminuarea cheltuielilor materiale, de funcționare și gospodărire prin determinarea
normelor proprii de consum ;
➢ precizarea necesarului de lucrări de imbun ătățire pentru întreținere a spatiilor deja
existente conform studiilor și documentațiilor tehnice în cadrul unor soluții de
îmbunătățire a calității actului comercial.
Dimensiunea general ă a bugetului de che ltuieli al unei companii este influentat ă de anumi ți
factori cu ar fii :

31
– strategi a managerial ă, comercial ă, investitional ă, de resurse umane și financiare prin care se
urmare ște realizarea obiectivelor strategice și anuale ale firmei;
– politica de achi ziții și calcula ție a costurilor;
– politica de personal și de salarizare;
– politica de investi ții, finan țare și amortizare;
– politica de rentabilitate comercial ă;
– politica de costuri fixe;

2.5 Documente contabile utilizate

Înca de la începer ea activitatii economice , orice entitate economic ă trebuie s ă ateste cu
documente orice opera țiune economic ă sau financiar ă desfasurat ă.Conform legii contabilit ății nr
82/1991,, orice opera ție economic ă și financiar ă se consemnea ză în momentul efectu ării ei într-
un act înscris care st ă la baza înregistr ărilor în contabilitate do bândind astfel calitatea de
document justificativ „.Înregistrarea în contabilitate se face pe baza acestor documente
justificative și se înregistreaz ă dupa efectuarea acestora.
Coma pania Dedeman foloseste urmatoarele documente justificative :
1.Factura este documentul contabil emis de compani a numit ă furnizor către o altă companie
(persoan a juridi că) sau către o persoană fizică (clientul ), și este un document ce conține lista cu
produsele vândute sau a serviciile prestate clientului , și se întocmeste în 3 exem plare. Factura
conține pe lângă lista cu produsele v ândute sau cu serviciile prestate, și datele de identificare
fiscal ă ale furnizorului și ale clientului, TVA -ul, pre țul, cantitatea și valoarea fiecarui produs sau
serviciu v ândut, respectiv prestat. Facturile pot fii :
➢ Factura formular tipizat
➢ Factura electronic ă
➢ Factura simplificat ă
➢ Factura centralizatoare
Factura poate fii stornat ă numai în cazul în care se doreste rect ificarea , atunci c ând factura a fost
emis ă cu o sum ă gresit ă, dar și în cazul în care clientul returneaz ă produsele . Anularea facturii se
face în situa ția în care factura nu a fost transmis ă la beneficiar și se emite o noua factur ă cu
informa țiile corecte. Aceasta se face doar în cazul în care factura a fost emis ă în mod eronat.
2.Chitan ța este document ul financiar -contabil care atestă intrarea de numerar prin încasări.
Pe baza chitan ței se încaseaza sumele în numerar, și se întocmeste c âte o chitan ța pentru fiecare
suma încasata de c ătre casierul entit ății economice ș i este semnat ă de persoana care întocme ște
acest document în dublu exemplar astfel : unul pentru client și unul pentru casieria entit ății

32
economice. În cazul efectuarii unei gre șeli, chitanța se anuleaz ă confirmând acest lucru cu
semn ătura persoanei care a făcut greșeala și cu data la care s -a făcut gre șeala.
3. Registrul de Casa .
Incasarile, pl ătile efectuate sau depuneri de numerar se fac pe baza documentelor justificative.
In cazul plătilor, acestea se fac pe baza d ispoziti ilor de plat ă emise de departamentul financiar
contabil în doua exemplare pentru urmatoarele situatii :
➢ salarii (pe baza unui stat de salarii sau lista de avans chenzinal :
➢ avize de plat ă,
➢ somatii de plat ă,
➢ dispo zitie de plat ă a avansurilor pentru cheltuielile de deplasare,
➢ procurare de materiale ,
➢ borderoul documentelor achitate cu cecuri de decontare,
➢ borderou de achiziție.

Documente le justificative în cazul mijloacelor fixe sunt: Registrul numerelor de inv entar , fișa
mijlocului fix , bonul de mișcare a mijloacelor fixe și procesul -verbal de recepție . Acestea privesc
mișcarea mijloacelor fixe, casarea mij loacelor fixe sau modificarea valorii de inventar a aces tora,
ca urmare a completării, îmbunătățirii, modernizării sau reevaluării lor.30
Documentele justificative în cazul bunurilor de natura stocurilor sunt: avizul de însoțire a mărfii,
nota de recepție și constatare de diferențe, bonul de primire în consignație, bonul de predare,
transfer, restituire, bonul de consum, dispoziția de livrar e, fișa de magazie, fișa de evidență a
materialelor de natura obiectelor de inventar în folosință.31

4.Registrul -jurnal este un document contabil obligatoriu utilizat pentru înregistrarea
cronologică a tuturor operațiunilor economico -financiare conse mnate în documentele
justificative sau în note de contabilitate. Acesta se completează „zilnic sau lunar, după caz prin
înregistrarea cronologică a documentelor în care se reflectă mișcarea elementelor de activ și de
pasiv ". Acesta se arhivează, la sediul contribuabilului, împreună cu documentele justificative,
care au stat la baza înregistrărilor efectuate . Orice înregistrare în Registrul -jurnal trebuie să
cuprindă elemente cu privire la: felul, numărul și data documentului justificativ, explicații
privind operațiunile respective și conturile sintetice debitoare și creditoare în care s -au înregistrat
sumele corespunzătoare operațiunilor efectuate.32

30 https://lege az.net/dictionar -juridic/documente -justificative -contabilitate
31 Idem
32 ibidem

33
5.Registrul -inventar este un document contabil obligatoriu și cuprinde dou ă părti :
1.Listele de inventa r grupate pe structuri patrimoniale de activ și de datorii
2.Recapitulatia inventarului
Se deschide la începerea activității și se completează în urma operațiunilor de inventariere, pe
baza informațiilor din listele de inventar și sunt prezentate ordonat a stfel încat s ă se permit ă
identificarea și controlul opera țiunilor efectuate.

6.Registrul Cartea -mare se ține pentru verificarea înregistrărilor contabile efectuate în
Registrul -jurnal, prin evidențierea rulajului debitor și a rulajului creditor pent ru fiecare cont din
contabilitate. Se întocmește pe baza documentelor justificative și a notelor de contabilitate,
pentru fiecare lună, fiind posibilă completarea și pe unități mai mari de timp – trimestru,
semestru, an.33
Pe baza informațiilor înscrise în registrele contabile, departamentul financiar contabil are
obligația de a întocmi situații contabile recapitulative, care poate oferii imagine a activității
agentului economic.
1. Balanța de verificare se întocmește la sfârșitul fiecărui exerciți u financiar sau în cursul
acestuia la termene intermediare (lunar, trimestrial), pentru a verifica exactitatea
operațiunilor din întreaga contabilitate. Balanța de verificare cuprinde pentru toate
conturile unității următoarele elemente : simbolul și denum irea conturilor, în ordinea din
planul de conturi aplicabil, soldur ile inițiale sau totalul sumelor debitoare și creditoare
ale lunii.34
2. Bilantul este întocmit anual fie la momentul fuziunii sau la momentul încetarii activit ății
.Acesta oferă informații cu p rivire la activul și pasivul contribuabilului la finalul unui
exercițiu financiar ori la finalul activității, reflectând situația patrimoniului acestuia:
bunuri, creanțe, rezerve etc .Acesta permite o analiză a activității unei persoane juridice
sub mai mul te aspecte: analiza indicatorilor de performanță; analiza indi catorilor de
eficiență; analiza indicatorilor de lichiditate; analiza indicatorilor de îndatorare
(solvabilitate); analiza indicatorilor acțiunilor/părților sociale și
dividendelor/beneficiilor .35

33 https://legeaz.net/dictionar -juridic/documente -justificative -contabilitate
34 Idem
35 Ibidem

34
Capitolul III Studiu de caz S .C Dedeman S .R.L

3.1 Monografi a contabil ă a firmei S.C Dedeman.SRL

3.1.1 Monografie înființare societat e comercial ă
La înfiin țarea oricărei societa ți comerciale, indiferent de obiectul de activitate, se fac
urmatoare le înregistrari contabile :
• subscrierea capitalului social ;
• vărsarea capitalului social prin aportul în numerar sau natur ă a asocia ților/ac ționarilor ;
• creditarea firmei de c ătre asocia ți/acționari pentru acoperirea cheltuielilor ini țiale ;
• efectuarea cheltuielilor de constitu ire ;
• recunoasterea, pe baza extrasului de cont bancar, a cheltuielilor cu serviciile bancare

Aceste opera ții se realizeaz ă doar p e baza actului de constituire a societa ții comerciale ca și
societate comerc iala cu r ăspundere limitata (S.R.L. ), și se înregistreaz ă subscrierea capitalului
social în suma de 200 lei, format din 20 p ărti sociale a c âte 10 lei fiecare.36
În cazul companiei DEDEMAN s ocietatea comercial ă are doi asocia ți ceea implic ă deschiderea a
doua conturi analite pentru fiecare asociat în parte .
456.1 Decont ări cu asocia ții = 1011 Capital subscris nev ărsat 200.00 lei
456.2 Decont ări cu asocia ții = 1011 Capital subscris nev ărsat 200 .00 lei
Capitalul social subscris se vars ă integral prin depunerea la banc ă de către asocia ți a
sumei de 200 lei. Pe baza extrasului de cont, care cuprinde și cheltuielile cu serviciile bancare în
suma de 10 lei, câte 5 lei pentru fiecare, se fac înregist rările :
5121 Conturi la b ănci în lei = 456.1 Decont ări cu asocia ții 200.00 lei
5121 Conturi la b ănci în lei = 456.2 Decont ări cu asocia ții 200.00 lei

627 Cheltuieli cu serv.bancare = 5121Conturi la b ănci în lei 10.00 lei
Pe baza aceluia și extras de cont, care reprezint ă dovada v ărsării capitalului social
subscris, se opereaz ă și înregistrar ea37 :
1011 Capital subscris nevărsat = 1012 Capital subscris v ărsat 400.00 lei

36 https://contabilul.manager.ro
37 Idem

35
3.1.2 Monografie d econtări cu furnizori i
Pentru decont ările cu furnizorii am luat ca și referint ă luna mai 2018.Pentru fiecare furnizor
în parte se va deschide un cont analitic, în acest caz ținându-se o evident ă clară și corectă a
fiecar ui furnizor în parte.
➢ Conform facturii nr. 8601 /01.05.2018 compania achizi ționeaz ă de la un furnizor m ărfuri
în val oare de 980 532 lei, TVA 19%, cu plata la o dat ă ulterioar ă (14 zile) .

% = 401.01 Furnizori 980 532.00 lei
371 Mărfuri 823 976.47 lei
4426 TVA deductibil ă 156 555.53 lei

➢ Se pl ăteste datoria fat ă de furnizor prin virament bancar.

401.01 Furnizori = 5121 Cont curent la banc ă în lei 980 532.00 lei

➢ Conform chitanței nr. 01892 pe data de 01.05.2018 se plătește în numerar datoria către
furnizorul de energie electrică ENEL ENERGIE S.A eliberat ă la o dat ă anterioar ă din
luna aprilie , în valoare totală de 1042,40 lei.

401.02 Furnizori = 605 Cheltuiel i cu energia și apa 1042.40 lei

➢ Pe data de 02.05.2018 se primește de la Soma Ba cău factura nr. 1069955 privind
serviciile de salubritate prestate, în valoare de 78 lei, TVA 19%.

% = 401.03 Furnizori 78.00 lei
628 C heltuieli cu serv.executate de ter ți 65.55 lei
4426 TVA deductibil ă 12.45 lei

➢ Pe data de 02.0 5.2018 se primește de la ORANGE ROMÂNIA S.A factura cu nr.
0117225 privind serviciile de telecomunicații, în valoare 532.76 lei,TVA 19 % inclus.
% = 401.04 Furnizori 532.76 lei
626 Cheltuieli postale și taxe telecomunic ații 447.70 lei
4426 TVA deductibil ă 85.06 lei
➢ Pe data de 03. 05.2018 se achizi ționeaz ă de la un furnizor X marmur ă în valoare de
56.600 lei. Plata produsului urmeaz ă a se realiza astfel :

36
– pentru suma de 20.000 lei se emite un bilet la ordin scadent pe 31.05.2018;
– 36.000 lei se achit ă prin banc ă (ordin de plat ă), iar
– restul de 600 lei se achit ă în numerar.
1.Este emis biletul la ordin ( acceptat de către furnizor) :
401.05 Furnizori = 403 Efecte de pl ătit 20 000.00 lei
2. Se plăteste prin ordin de plat ă suma de 38.000 lei
401.05 Furnizori = 5121 Conturi la b ănci in lei 36 000.00 lei
3.Plata în numerar a sumei de 600 lei
401.05 Furnizori = 5311 Casa în lei 600.00 lei
4.Ajuns la scadent ă, biletul la ordin este decontat în data de 31.05.2018 de către banc ă.
403 Efecte de pl ătit = 5121 Conturi la b ănci în lei 20 000.00 lei
La fel se înregistreaz ă și decont ările cu cecuri , cu acelea și monografii contabile.
În cazul achizi ției de imobiliz ări se vor utiliza conturile :
404 Furnizori de imobiliz ări în loc de 401 și
405 Efecte de pl ătit pentru imobiliz ări în loc de 403 „ Efecte de pl ătit”
➢ Pe data de 05.05.2018 compania achizi ționeaz ă un autoturism de la firma, ,Y„, la un cost
de achizitie de 25 000 lei fără TVA .
1.Achizi ție auto turism –cost de achizi ție fără TVA 2 5.000 lei, TVA 19%
% = 404 .01 Furnizori de imobiliz ări 29 750.00 lei
2133 Mijloace de transport 25 000.00 lei
4426 TVA deductibil ă 4 750.00 lei
2. Calcul și înregistrare amortizare anuala ( în regim liniar), durat a de viat ă utilă fiind de 8 ani.
Opera țiunea se repeta în fiecare an.
A = 2 5.000/8 = 3. 125/an
6811 Ch.de exploatare privind amortiz ările= 2813 Amortizarea mijloacelor fixe 260.42 lei
3.Dupa 3 ani de utilizare autoturismul se vinde – pret de v ânzare fără TVA 20.000, TVA
19%.
461 Debitori diversi = % 23 800.00 lei
7583 Venituri din v ânzarea activelor 20 000.00 lei
4427 TVA colectat ă 3 800.00 lei
4.Scoaterea din evident ă a autoturismului
% = Mijloace de transport 25 000.00 lei
2813 Amortizarea mijloacelor de transport 9 375.00 lei
6583 Ch elt.privind activele cedate 15 625.00 lei

37

➢ Dedeman prime ște de la furnizorul ,, Z’’ mărfuri doar cu aviz de însoțire, factura urmând
sa fie trimis ă ulterior în valoare de 2800 lei , TVA inclus , cu o reducere de 140 lei.
% = 408 Facturi nesosite 2 800.00 lei
371 M ărfuri 2154.60 lei
4428 TVA ne exigibil ă 505.40 lei
609 Reduceri comerciale primite 140.00 lei

După sosirea facturii s e vor face urmatoarele înregistr ări :
408 Facturi nesosite = 401.06 Furnizori 2 800.00 lei

➢ Achizi ționarea de m ărfuri(ciment) de la compania ,, Q’’, în valoare de 90 000 lei,
companie care doreste un avans de 30 000 lei , plata urmând sa fie efectuată din cont ul
curent pe baza ordinului de plat ă.
1.Acordare avans pe baza facturii de avans și a ordinului de plată.
% = 401.07 Furnizori 30 000.00 lei
409 Furnizori – debitori 25 210.08 lei
4426 TVA nedeductibil ă 4 789.92 lei
401.07 Furnizori =5121 Cont curent în lei 30 000.00 lei
2.Achiziționarea de mărfuri de la furnizor pe baza factur ii și a notei de recepție și
constatare de diferențe și TVA deductibilă aferentă :
% = 401.07 Furnizori 90 000.00 lei
371 Mărfuri 75 630.25 lei
TVA nedeductibil ă 14 369.75 lei
3.Înregistrarea facturii de stornare a avansului acordat inițial :
% = 401.07 Furnizori -30 000.00 lei
409Furnizori debitori -25 210.08 lei
4426 nededuct ibilă -4 789.92 lei
4.Stingerea datoriei fat ă de furnizor
401.07 Furnizor i = 5121 Cont curent în lei 60 000.00 lei

38
3.1.3 Monografie decont ări cu clien ții
Pentru decont ările cu clien ții persoane fizice c ât și persoane juridice am luat ca și
referint ă aceeași luna mai 2018. Ca și în cazul furnizorilor se va deschide c âte un cont analitic
pentru fiecare client în parte.
➢ Pe 10.05.201 8 se vind produse conform facturii nr. 810005 către clientul X în valoare de
46.39 4 lei, TVA inclus.
4111 .1 Clien ți = % 46 394.00 lei
707 Ven . din v ânz.m ărfuri 38 98 6.55 lei
4427 TVA colecta tă 7 407.45 lei

➢ Acela și client doreste transportul m ărfurilor achizi ționate la domiciliu.
4111.1 Clien ți = % 40.00 lei
704 Venituri din servicii prestate 33.61 lei
4427 TVA colectat ă 6.39 lei
➢ În cazul debitorilor radia ți din Registrul Comertului precum și al celor pentru c are prin
hotărâre judec ătorească s-a declarat falimentul, dac ă nu s-au înregistrat ajust ări pentru
deprecierea crean țelor, în baza documentelor care atest ă aceste st ări de fapt (radiere,
faliment ). Presu pun că am un as tfel de caz prin care nu s -a încasat c ontravaloarea facturii
emise către o persoan ă juridic ă în valoare de 40 000 lei .În acest caz, crean țele se scot din
eviden ță prin formula contabil ă :
654 Pierderi din crean țe și debitori diversi = 4111 Clien ți 40 000.00 lei

➢ S-a înregistrat o întarziere de peste 150 de zile a pl ății facturii numarul 81009/31.11.2017
în valoare de 4560 lei.

1. În acest caz acest client este incert și trebuie demarat ă procedura specific ă astfel :
4118 Clien ți incerti = 4111 Clien ți 4 560.00 lei

2. Totodata, trebuie consititui te provizione /ajustar e a căror deductibilitate este stabilit ă
conform art.22 alin 1 lit.c – respectiv de 30% , în cazul în care acestă creantă nu au fost încasat ă
în mai mult de 270 zile. În caz contrar, acest e provizioane sunt nedeductibile fiscal.
6814 = 491 1 368.00 lei
Chelt uieli de exploatare privind ajustarile = Ajustari pentru deprecierea crean țelor-clien ți

39
3. Provizionul constituit se va anula pe m ăsura încasarii crean ței, și suma încasat ă va fii
relua tă ca și venit :
491 = 7814 1 368.00 lei
Ajustari pentru deprecierea crean țelor-clien ți Venituri din ajust ări pentru deprecierea
activelor circulante

➢ 1.Decontarea unei livr ări – cump ărări de m ărfuri la data de 15.05.2020 , la pre țul de 1. 190
lei, TVA inclus , prin emiterea de c ătre client a unui bilet la ordin, acceptat de Dedeman ,
pentru suma de 1.190 lei, cu te rmen de plat ă 20 mai 2020.
4111.02 Clien ți = % 1 190.00 lei
707 Venituri din v ânzarea m ărfurilor 1 000.00 lei
4427 TVA colectat ă 190.00 lei
2. Înregistrarea biletului la ordin acceptat
413 Efecte de primit de la clien ți = 4111.02 Clien ți 1 190.00 lei
3.La data scadent ă clientul achit ă prin virament bancar valoarea biletului la ordin:
5121 Conturi la b ănci în lei = 413 Efecte de primit de la clien ți 1 190.00 lei

➢ 1.Livrarea unor produse însoțite de aviz de însotire în valoare de 8 000 lei
418 Clien ți facturi de întocmit = % 8 000.00 lei
707 Venituri din v ânzarea m ărfurilor 6 722.39 le i
4428 TVA neex igibil ă 1 277.31 lei
2.Emiterea facturii :
4111 Clien ți = Clien ți-facturi de întocmit 8 000.00 lei
3.TVA devine exigibil ă
4428 TVA neexigibil ă = 4427 TVA colectat ă 1 277.31 lei

➢ Un client doreste achizitionarea unor u și produse de compania Dedeman în valoare total ă
de 50000 lei, TVA inclus. Este dispus s ă plăteasc ă avans 25 000 lei, prin ordin de plat ă.
1.Primirea unui avans în valoare de 25 000 pe baza facturii de avans :
4111 Clien ți = % 25 000.00 lei
419 Clien ți creditori 21 008.40 lei
4427 TVA colectat ă 3 991.60 lei
2.Încasarea avansului acordat :

40
5121 Cont la b ănci în lei = 4111 Clien ți 25 000.00 lei
3.Vânzarea usilor pe baza facturii :
4111 Clien ți = % 50 00 0.00 lei
7015 Venituri v ânzări produse finite 42 016.81 lei
4427 TVA colectat ă 7 983.19 lei
4.Stingerea creanței față de client prin decontarea avansului, pe baza facturii de avans
(stornare în roșu):
4111 Clien ți = % -25 000.00 lei
419 Clien ți creditori -21 008.40 lei
4427 TVA colectat ă -3 991.60 lei
5.Încasarea diferenței, pe baza extrasului de cont . 50000 – 25.000 lei = 25000 lei
5121 Conturi la b ănci în lei = 4111 Clien ți 25 000.00 lei

3.1.4 Mon ografie d econtări cu personalul
Înregistra rea în contabilitate a salari ilor anga jaților se face în co nformitate cu prevederile
contabile și fiscale. Astfel, înregistrarea în contabilitate a drepturilor salariale se realizează
conform Reglementărilor contabile aprobate prin OMFP 3055/2009.
O sa iau ca an de referint ă Anul 2018 , pentru un salariat TESA cu un salariu brut de 3600 lei.
Salariu brut 3600 lei
Asigur ări Sociale (CAS) 25% 900 lei
Asigur ări Sociale de S ănătate (CASS) 10% 360 lei
Deducere personal ă 15 lei
Impozit pe venit (IV) 10% 233 lei
Salariu Net 2107 lei
1.Înregistrarea salariului brut datorat person alului cf statului de plat ă.
641 Cheltuieli cu salariile personalului = 421 Personal salarii datorate 3600.00 lei

2. Înregistrare plată avans prin virament bancar
425 Avansuri acordate personalului = 5121 Conturi curente la b ănci 1053.50 lei

3.Plat ă diferent ă salarial ă la sfârșitul lunii
421 Personal salarii datorate = 5121 Conturi curente la b ănci 1053.50 lei

4.Înregistrare re țineri din salarii -avansuri acordate

41
421Pe rsonal salarii datorate = 425 Avansuri acordate personalului 1053.5 0 lei

5.Sumele re ținute personalului datora te terților(poprire)
421 Personal salarii datorate = 427 Re țineri din salarii datorate ter ților 36 0 lei

6. Se înregistreaza suma de 1. 300 lei, reprezent ând salariul neridicat de un salariat al socie țatii
aflat în deplasare.
421 Personal salarii datorate = 426 Drepturi de personal neridicate 1300 lei

7. Înregistrarea unui stat de avans pentru asigur ările în interes personal
4282 Alte crean țe în legatur ă cu personalul = 7588 Alte venituri din exploatare 600 lei

3.1.5 Monografie cu asigur ări sociale, protec ție social ă și conturi asimilate
În Monitoru l Oficial nr. 120 din 7 februarie 2018, a fost publicat OMFP nr.1243 din 5
februarie 2018 privind completarea unor reglementari contabile.38Conform acestui ordin,
începand cu data de 01.01.2018 s-au produs o serie de schimb ări semnificative și se vor utili za
următoarele conturi noi apărute în Planul de conturi general :
a) 4315 Contribu ția de asigur ări sociale (CAS)
b) 4316 Contribu ția de asigur ări sociale de s ănătate (CASS)
c) 436 Contribu ția asiguratorie pentru mun că (CAM)
d) 646 Cheltuieli privin d contributia asiguratorie pentru munc ă39
1. Fond salarii luna ianuarie 2018 – fără concedii medicale (CM) :
641Cheltuieli cu salariile datorate = 421 Personal salarii datorate
2.Rețineri salariu ianuarie 2018 :
421 Personal salarii datorate = %
4316 Contribuția de asigurări sociale de sănătate
4315 Contribuția de asigurări sociale
444 Impozitul pe venituri de natura salariilor

3.Contribu ție asiguratorie pentru munc ă ianuarie 2018 :
646 Chelt. privind contribu ția asig.munc ă = 436 Contribu ție asig.pentru munc ă
4.Concedi u medical suportat de angajator :

38 https://contabi lul.manager.ro/

39 idem

42
6458 Alte cheltuieli de expl oatare = 4231 Personal ajutoare materiale datorate
5.Concediu medical suportat din FNUASS :
4381 Alte datorii sociale = 4231 Personal ajutoare materi ale datorate
6.Rețineri salariu – Concediu medical :
4231 Personal ajutoare materiale acordate = %
4315 Contribu ția de asig . sociale
444 Impozitul pe venituri de natura salariilor
7.Cheltuieli sociale (de exe mplu ajutoare de deces):
6458 Alte cheltuieli de exploatare = 4231 Personal ajutoare materiale datorate
8.Plata contribu țiilor sociale :
% =5121 Cont la b ănci în lei
4316 Contribu ția de asig.sociale de s ănătate
4315 Contribu ția de asigur ări sociale
444 Impozitul pe venit de natura salariilor
436 Contribu ția asiguratorie pentru munc ă

Așadar, începand cu data de 01.01.2018, înregistr ările contabile se vor face cu noile conturi ,
înregistr ându-se distict contribu ția suportat ă de angajat, contribu ția suportat ă de angajator și
valorile suportate de c ătre FNUASS în cazul concediilor med icale.
1. Înregistr ări contabile salarii
a) cu valoarea CAS datorat pentru CM 25%
421 Personal -remunera ții datorate = 4315 Contribut ția de asig.sociale
b) cu valoarea CASS datorat pentru CM 10 %
421Personal remunera ții datorate = 4316 Contribu ție de asig.sociale de s ănătate
c) Valoarea impozit pe salarii 10 %
421 Personal remunera ții datorate = 444 Impozit pe ven.de natura salariilor
d)Valoarea contr ibuției asiguratorie pentru CM 2,25 %
646 Chelt.privind contribu ția CAM = 436 Contribu ție asiguratorie pentru munc ă
e) Valoarea CAS suportat ă de angajator ( în cazul contractelor de munc ă cu timp partial)
641 Chelt cu salariile personalului = 4315 Contribu ție de asig.sociale
f) Valoarea CASS ( diferen ța)suportat ă de angajator ( în cazul contractelor de munc ă cu
cu timp partial )
641 Chelt.cu salariile personalului = 4316 Contribu ție de asig.sociale de s ănătate

43
2. Recunoa șterea dr epturilor cuvenite salaria ților pentru concediile medicale suportate de
unitate :
a) Valoarea CM suportat e de entitatea economic ă
641 Chelt.cu salariile personalului = 421 Personal remunera ții datorate
b) Valoarea CAS datorat pentru C M 25%
421 Personal remunera ții datorate = 4315 Contribu ție de asig.sociale
c) Valoarea impozit pe salarii 10 %
421 Personal remunera ții datorate = 444 Impozit pe ven.de natura salariilor
d)Valoarea contribu ției asiguratorie pentru CM 2.25%
646Chelt.privind contribu ția CAM = 436 Contribu ție asiguratorie pentru munc ă

3. Recunoașterea drepturilor cuvenite salaria ților pentru concediile medicale suportate din
FNUASS :
a) Valoarea CM suportat de uni tate prin re ținerea sumelor datorate pentru concedii
medicale
4382 Alte crean țe sociale (analitic distict) = 423 Personal ajutoare mater iale datorate
b) Valoarea impozit pe salarii 10 %
423 Personal ajutoare materiale datorate = 444 Impozit pe ven.de natura salariilor
c)Valoarea CAS 25%
423 Personal ajutoare materiale datorate = 4315 Contribu ție de asig. sociale

3.1.6 Monografia cu bugetul de stat și fonduri speciale
Pentru determinarea impozitului pe profit trebuie s ă ținem cont de urmatoarele formule :
Rezultat contabil = Venituri – Cheltuieli40
Rezultatul contabil se determină ca diferență dintre veniturile realizate din orice sursă și
cheltuielile efectuate în scopul obținerii de venituri dintr -un an fiscal.
Rezultat fiscal = Rezultat contabil – Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile –
Deduceri fiscale+Elemente similare veniturilor -elemente similare
Cheltuielilor -Pierdere fiscal ă raportata41
Rezultatul fiscal este determinat trimestrial sau anual .
Dacă rezultatul fiscal este pozitiv atunci vom avea un profit impozabil, iar dacă vom avea un
rezultat negativ atunci vom avea o pierdere fiscal ă.

40 https://www.ceccarbusinessmagazine.ro/

41 Idem

44
Impozit pe profit = Profit impozabil × 16%
În cazul companiei Dedeman, an de referint ă 2018, aceasta va pl ătii impozit pe profit ul realizat.
Monografia contabil ă va fii urm ătoarea :
691 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 4411 Impozi tul pe profit
Plata impozitului se va face prin ordin de plat ă :
4411 Impozit pe profit = 5121 Cont la b ănci în lei
Impozit de venit
Este aplicat veniturilor microintreprinderilor care s unt impozitate diferit în func ție de mai multe
criterii legale cum ar fii :
● 1% pentru microîntreprinderile care au cel puțin un salariat ;
● 3% pentru microîntreprinderile care nu au salariați ;
● 1% pentru primele 24 de luni de la data înregistrării, în cazul unei persoane ju ridice române
– nou-înființate ;
– constituite pe o dur ată mai mare de 48 de luni ;
– care are cel puțin un salariat ;
– ai cărei acționari/asociați nu au deținut titluri de participare la alte persoane juridice.42
Monografia contabil ă este urmatoarea :
698 = 4418 Impozit pe venit
Chelt . cu impozitul pe venit și cu alte impozite care nu apar în elementele de mai sus
Taxa pe valoare adaugat ă (TVA)
1. Se efectueaz ă achiz iție de materiale consumabile în valoare de 580 lei cf. facturii
nr.34456.
% = 401 Furnizori 580.00 lei
604 Chelt privind mat. consumab ile 487.40 lei
4426 TVA deductibil ă 92.60 lei
2. Vânzare de produse cf. facturi nr.81864 în valoare de 6238 lei
4111 Clien ți = % 6 238.00 lei
707 Venituri din v ânz.m ărfurilor 5 242.02 lei
4427 TVA colectat ă 995.98 lei

Pentru a st abilii diferen ța de pl ătit sau de recuperat de la budetul de stat , lunar se compa ră TVA
colectat ă cu TVA ded uctibil ă, rezult ând doua tipuri de rela ții :
a) TVA de plat ă (4423) = TVA colectat ă (4427) -TVA deductibil ă (4426)

42 https://www.ceccarbusi nessmagazine.ro/

45
b) TVA de recupe rat (4424) = TVA deductibil ă (4426) -TVA colectat ă (4427)43
În exemplele anterioare se poate vedea c ă TVA colectat ă > TVA deductibil ă, deci vom avea
TVA de plată, monografi a făcându-se astfel :
4427 TVA colecta tă = % 995.9 8 lei
4426 TVA dedectibil ă 92.60 lei
4423 TVA de plat ă 903.3 8 lei
În cazul în care TVA colectat ă < TVA deductibil ă monografia contabil ă va ar ăta astfel :
= % 4426 TVA deductibil ă
4427 TVA colec tată
4424 TVA de recuperat

Subven ții
În situația actuală, foarte mulți angajatori au suspendat contractele angajaților, trimițându -i în
șomaj tehnic. Contractul individual de muncă a fost suspendat în foarte multe entit ăți economice
din cauza pande miei determinate de răspândirea coronavirusulu i SARS -COV 2. În ceea ce
privește salariile datorate în aceste de situa ții excep ționale , pe durata reducerii și/sau a
întreruperii temporare a activității, salariații au avut fie o activitate redusă sau întrerup tă,
benefici ind de o indemnizație, plătită din fondul de salarii, de 75% din salariul de bază
corespunzător locului de muncă ocupat .
Monografia contabil ă a fost urm ătoarea :
4452 = 7414
Împrumuturi nerambursabile Venituri din subven ții de exploatare pentru plata
cu caracter de subven ție personalului
Suma trebuie să coincidă cu rulajul contului 421 pentru lunile respective ( jumătate din luna
martie, integral aprilie, mai )
Plata acestor subven ții s-a realizat în conturile curente.
5121 Cont la b ănci în lei = 4452 Împrumuturi nerambursabile cu caracter
de subven ție

43 Luminita Jalba,Bazele contabilitatii,Editura Prouni versitaria 2015,Bucuresti

46
3.1.7 Monografie decont ări între entitati afiliate
Exemple :
1.Vânzare de imobiliz ări financiare c ătre entit ăți din cadrul grupului
4511 Decont ări între entit ăți afiliate = 7583 Venituri din vânz.activelor și alte op.de capital
2.Decont ări în cadrul unit ății
4511 Decont ări între entit ăți afiliate = 5121 Conturi curente la b ănci

3.1.8 Monografie decont ări debitori și creditori diver și
Exemple :
Încasarea unor dividente cuvenite pentru de ținerea unor ac țiunilor într-o alt ă companie în
urma ob ținerii de profit în valoare de 25 000 lei
461 = 7611 25 000.00 lei
Debitori diverși Venituri din acțiuni deținute la entitati afiliate
Sume datorate ter ților reprezent ând desp ăgubiri și penalit ăți în valoare de 250 lei.
658 Alte cheltuieli de exploatare = 462 Creditori dive rși 250.00 lei

3.1.9 Monografie regulariz ări
Achitarea unui avans pentru acces la o platform ă online în valoare de 1780 lei
% = 401 Furnizori 1 780.00 lei
471 Chelt. înreg. în avans 1 495.80 lei
4426 TV A deductibil ă 284.20 lei

Avans primit de la un client reprezent ând 1/3 din cv.facturii numărul 865234 ,valoare 60000 lei.
4111 Clienți = % 30 000.00 lei
472 Venituri înregistrate în avans 25 210.08 lei
4427 TVA colectat ă 4 789.92 lei
În urma verific ării extrasului de cont s -a descoperit suma de 6 300 lei, care a fost pl ătită ,dar care
nu se re găseste în facturile înregistrate de la furnizori. P âna la primirea unei copii a acestei
facturi suma va fii trecut ă în contul 471.
471Decontări în curs de clarificare = 5121 Cont la b ănci 6 300.00 lei

47
3.2 Analiz a principalilor indicatori economic o-financiari

Importan ța calcul ării indicatorilor economico -financiari const ă în cunoa șterea evolu ției
economic o-financiare a unei entit ăți economice și comparare a cu exerci țiile financiare din anii
precedenți, ceea ce ofer ă conducerii companiei posibilitatea de a efectua analize cu impact în
procesul decizional. Acești indicatori financiari oferă informații valoroase despre situația
companiei, cât de bine funcțion ează, care sunt problemele și care sunt perspectivele de viitor .44
De asemenea, cunoa sterea nivelului indicatorilor economico -financiari permite efectuarea
de compara ții cu alte entități economice din sectoare de activitate similare, autohtone s au
interna tionale.
Principalele grupe de indicatori sunt :
➢ Indicatori de lichiditate
➢ Indicatori de risc
➢ Indicatori de activitate(gestiune)
➢ Indicat ori de profitabilitate și de solvabilitate
Pentru calcularea acestor indicatori este nevoie de bi lanțurile contabile de la sf ârșitul
exerci țiului financiar de unde putem culege datele necesare .
În evoluția S.C "DEDEMAN" S.R.L se remarcă influența mai multor factori, cum ar fi :
➢ Factori interni : organizarea întreprinderii, procesele tehnologi ce, produc tivitatea muncii,
nivelul costurilor, felul și tipul produselor ;
➢ Factori externi : cercetarea economică, progresul tehnic, politica monetară și fiscală,
concurența, etc.
Analiza financiară a întreprinderii are drept scop stabilirea diagn osticului financiar contabil
care permite luarea deciziilor și fundamentarea previziunilor asupra rezultatelor financiare.
Pentru o mai bun ă întelegere a calculului indicatorilor economico -financiari, în continuare
sunt prezentate bilan țurile din an ii 2016,2017 ,2018 ,atașați în anexe.
În cursul celor 3 ani analizați, S.C "DEDEMAN" S.R.L prezintă următoarea situație economico –
financiară : Tabel 3.145
Cifră afaceri Profit net Datorii Active
imobilizate Active
circulante Capital
propriu
2018 7225960923 1013143683 861351829 3474626594 2017218974 4632086477
2017 6333363177 889128766 857889993 3010021638 1459196617 3613110445
2016 5255561777 713094060 8810072 60 2386985085 1416469197 2923981678

44 https://start -up.ro/
45 https://www.listafirme.ro/dedeman -srl-2816464/

48

După cum se poate vedea din grafic și cifrele analizate din cei trei ani analiza ți, compania se afl ă
pe un curs asce ndent al creșterii economice, an dupa an , indic ând o implicare managerial ă în
dezvoltarea econ omic ă-financiar ă a companiei.

3.2.1 Eficiența activității economice
Eficienta exprim ă raportul dintre cerere și ofert ă, care i și pun amprenta pe valoarea
resurselor, și raportul dintre cererea și oferta de bunuri ob ținute care determin ă valoarea
productiei obtinute.
“Raportul dintre cerere și ofert ă determin ă principiile de prioritate în producerea bunurilor,
metodele de organizare și combinare a factorilor de prod ucție, iar persoanele și categoriile de
persoane care au acces la aceste bunuri su nt stabilite de nivelul și dinamica pre țurilor”46

1. Rata rentabilității totale
a) Rata rentabilității economi ce

Anul 2016
𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝐵𝑟𝑢𝑡
𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑠𝑜𝑐𝑖𝑎𝑙 = 848 .537 .317
800 .000 .000 x 100 =106.07 %

46 Op.cit.Alan Giplin
01E+092E+093E+094E+095E+096E+097E+098E+09
Anul 2018 Anul 2017 Anul 2016Situație economico -financiară
Cifra afaceri
Profit net
Capital propriu

49
Anul 2017
𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑏𝑟𝑢𝑡
𝐶𝑎𝑝𝑖𝑎𝑙 𝑠𝑜𝑐𝑖𝑎𝑙 = 1.007 .823 .515
1.250 .183 .830 x100 = 80.61 %

Anul 2018
𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑏𝑟𝑢𝑡
𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑠𝑜𝑐𝑖𝑎𝑙 = 1.152 .141 .074
1.850 .193 .830 x100 = 62.27 %

Din analiza ratei rentabilității economice se observă pe parcur sul celor 3 ani că rentabilitatea
economic ă a scăzut procent ual cu 25.46 % între anii 2016 -2017, cu 18.34 între anii 2017 -2018 și
cu 43.80 % între anii 2016 si 2018.

b) Rata rentabilității financiare

Anul 2016
𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑏𝑟𝑢𝑡
𝐶ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒 = 848 .537 .317
4503600 .884 x 100 = 18.84 %

Anul 2017
𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑏𝑟𝑢𝑡
𝐶ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒 = 1.007 .823 .515
5.440 .079 .367 x 100 = 18.53 %

0.00%20.00%40.00%60.00%80.00%100.00%120.00%
Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018Rata rentabilității economice
Rentabilitatea economica

50
Anul 2018
𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑏𝑟𝑢𝑡
𝐶ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒 = 1.152 .141 .074
6.224 .905 .347 x 100 = 18.51 %

Analizând rentabilitatea economică se observ ă că se men ține la un procent de peste 18,50 % ,
procent destul de bun din punct de vedere economic, deoarece în general , companiile mari tind
să aibă un procent mult mai mic.

c) Rata netă financiară a rentabilității

Anul 2016
𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑛𝑒𝑡
𝐶ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒 = 713 ,094 ,060
4,503 ,600 ,884 x 100 = 15.83 %

Anul 2017
𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑛𝑒𝑡
𝐶ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒 = 889 .128 .766
5.440 .079 .367 x 100 = 16.34 %

Anul 2018
𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑛𝑒𝑡
𝐶ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒 = 1.013 .143 .683
6.224 .905 .347 x 100 = 16.28 %

18.30%18.40%18.50%18.60%18.70%18.80%18.90%
Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018Rata rentabilității financiare
Rata rentabilității financiare

51

Prin calcularea ratei nete financiare a rentabilității, se observă o mică scădere a procentajului,
deoarece che ltuielile companiei cresc anual, dar se men ține la un procent stabil care nu dep ășeste
17 %.

d) Rata netă a activității totale în raport cu capitalul social

Anul 2016
𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑛𝑒𝑡
𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑠𝑜𝑐𝑖𝑎𝑙 = 713 .094 .060
800 .000 .000 x 100 = 89.14 %

Anul 2017
𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑛𝑒𝑡
𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑠𝑜𝑐𝑖𝑎𝑙 = 889 .128 .766
1.250 .183 .830 x 100 = 71.12 %

Anul 2018
𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑛𝑒𝑡
𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑠𝑜𝑐𝑖𝑎𝑙 = 1.013 .143 .683
1.850 .193 .830 x 100 = 54.76 %

15.50%15.60%15.70%15.80%15.90%16.00%16.10%16.20%16.30%16.40%
Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018Rata netă a rentabilității
Rata netă a rentabilității

52

Din analiza ratei nete a activității totale în raport cu capitalul social reiese o scădere anual ă a
procentului vânzarile anuale ale companiei .

3.2.2 . Indicatori de lichiditate

Acesta este indicatorul standard pentru masurarea lichidit ătii și reflect ă măsura în care activele
curente ofer ă garan ția acoperirii datoriilor curente din activele curente.
În cazul nostru presupunem c ă datoriile curente ( datorii de termen scurt) sunt aproximativ de
42% din valoarea datoriilor din bilan țurile anexate. În acest caz ne vom ajuta de datele di n
tabelul urmator.
Tabel 3.2
Nr.crt. Denumire
elemente bilanț 2016 2017 2018
1. Active Curente 1.416.469.197 1.459.196.617 2.017.218.974
2. Stocuri 855.918.377 988.761.314 1.119.181.967
3. Datorii curente 370.023.049 360.313.797 361.767.810
.

0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%70.00%80.00%90.00%100.00%
Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018Rata netă a activității în raport cu capitalul social

53
1.Lichiditatea curent ă
Lichiditate curenta = 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒
𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒

Anul 2016
Lichiditate curentă = 1.416 .469 .197
370 .023 .049 = 3.83
Anul 2017
Lichiditatea curent ă = 1.459 .196 .617
360 .313 .797 = 4.05
Anul 2018
Lichiditate curent ă = 2.017 .218 .974
361 .767 .810 = 5.58
Comparație lichiditate curentă

Acest indicator ne arat ă că activele circulante dep ășesc datoriile pe termen scurt și ofer ă garan ția
acoperirii acestora f ără probleme. Normal valoarea acestui indicator este în jurul cifrei 2, și cu
cât valoarea acestuia este mai mare cu at ât situa ția companiei este bun ă. Indicele de lichiditate
curen tă depășeste cifra 2 , în toți cei trei ani analizați , ceea ce rezultă c ă situația economică este
foarte bună și activele curente în care sunt incluse și stocuril e pot acoperii plata datoriilor
curente.

0123456
Lichiditatea curentă
Anul 2016
Anul 2017
Anul 2018

54

2.Lichiditate imediat ă (test acid ).

Lichiditatea imediat ă = 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒 −𝑆𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖
𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒

Anul 2016
Lichiditatea imediat ă =1.416 .469 .197 −855 .918 .377
370 .023 .049 = 1.51
Anul 2017
Lichiditatea imediat ă = 1.459 .196 .617 −988 .761 .314
360 .313 .797 =1.31
Anul 2018
Lichiditate imediat ă = 2.017 .218 .974 −1.119 .181 .967
361 .767 .810 = 2.4 8

În calcularea acestui indicator sunt eliminate stocurile, deoarece uneori acestea nu se pot
transforma imediat în disponibilit ăți, exprim ând capacitatea companiei de a pl ătii datoriile într-
un timp foarte scurt. Valoarea recomand ă este în jurul cifei 1. Cu c ât valoarea este este mai mare
decât 1, cu at ât situația entității economice este mai bun ă.
În cazul companiei Dedeman se poate observa că în anul 2017 valoarea acestui indicator era cea
mai scazută, dar în anul 2018 această valoare aproape s -a dublat. Oricând compania poate să -și
plăteasc ă datoriile curente din disponibili tățile curen te.
00.511.522.53
Lichiditatea imediatăComparație lichiditate imediată
Anul 2016
Anul 2017
Anul 2018

55
3.2.3. Indicatori de risc

Gradul de îndatorare = 𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑖𝑚𝑝𝑟𝑢𝑚𝑢𝑡𝑎𝑡
𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑃𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢 x 100 sau 𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑖𝑚𝑝𝑟𝑢𝑚𝑢𝑡𝑎𝑡
𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑎𝑛𝑔𝑎𝑗𝑎𝑡 x100
Anul 2016
Capital împrumutat = 520.693.463
Grad de îndatorare = 520 .693 .463
2.923 .981 .678 x 100 = 17.81%
Anul 2017.
Capital împrumutat = 497.576.196
Grad de îndatorare = 497 .576 .196
3.613 .110 .445 x 100 = 13.81 %
Anul 2018
Capital împrumutat = 499.584.119
Grad de îndatorare =499 .584 .119
4.632 .086 .477 x 100 = 10.79 %

Acest indicator ne arat ă procentul creditelor de peste 1 an din capitaluri proprii și existenta
posibilt ății plătii acestora din rezerve și capital ul social.
Este indicat ca acest indicator s ă nu se ridice la mai mult de 30 % .

0.00%2.00%4.00%6.00%8.00%10.00%12.00%14.00%16.00%18.00%20.00%
Grad de îndatorareGrad de îndatorare
Anul 2016
Anul 2017
Anul 2018

56
3.2.4 Indicatori de activitate (de gestiune)

1.Viteza de rota ție a activelor imobilizate = 𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑖𝑚𝑜𝑏𝑖𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡𝑒
Anul 2016
Viteza de rota ție a activelor imobilizate = 5.255 .561 .777
2.386 .985 .085 = 2.20 ori
Anul 2017
Viteza de rota ție a activelor imobilizate = 6.333 .363 .177
3.010 .021 .638 = 2.10 ori
Anul 2018
Viteza de rota ție a activelor imobilizate = 7.225 .960 .923
3.474 .626 .594 = 2.08 ori
Acest indicator ne arat ă numărul de rota ții efectuate de activele im obilizate pentru realizarea
cifrei de afaceri.
De asemenea ne arat ă eficien ța managementului acestor active imobilizate prin examinarea
valorii cifrei de afaceri generate prin exploatarea acestora.
2. Viteza de rot ație a activelor totale
Viteza de r otație a activelor totale = 𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖
𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒
Tabel 3.3
Nr.Crt. Denumire active 2016 2017 2018
1. Active imobilizate 2.386.985.085 3.010.021.638 3.474.626.594
2. Active circulante 1.416.469.197 1.459.196.617 2.017.218.974
3. Cheltuieli în avans 2.213.258 2.806.023 2.588.094
Total active 3.805.667.540 4.472.024.278 5.494.433.662
Anul 2016
Vitez a de rota ție a activelor totale = 5.255 .561 .777
3.805 .667 .540 = 1.38 ori
Anul 2017
Viteza de rotație a activelor totale = 6.333 .363 .177
4.472 .024 .278 = 1.42 ori
Anul 2018
Viteza de rota ție a activelor totale = 7.225 .960 .923
5.494 .433 .662 = 1.32 ori

57

Indicatorul evaluează eficienta managementului activelor totale prin examinarea valorii cifrei de
afaceri generate de activele companiei .
3.2.5 Solvabilitatea pe termen lung
Pe baza indicatorilor din aceasta grup ă, putem stabilii capacitatea companie i de a putea pl ătii
datoriilor pe termen lung .
1.Raport datorii la capitalul propriu =𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑑𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖
𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙𝑢𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢
Tabel 3.4
Nr.crt Denumire 2016 2017 2018
1. Datorii 881.007.260 857.889.993 861.351.929
2. Venituri în avans 494.704 839.942 900.142
3. Provizioane 183.898 183.898 95.214
Total datorii 881.685.862 858.913.833 862.347.285

Anul 2016
Raport datorii la capitalul propriu = 881 .685 .862
3.923 .981 .678 = 0.22
Anul 2017
Raport datorii la capitalul propriu = 858 .913 .833
3.613 .110 .445 = 0.24
Anul 2018
Raport datorii la cap italul propriu = 862 .347 .285
4.632 .086 .477 = 0.19
1.261.281.31.321.341.361.381.41.421.44
VitezaViteza de rotație a activelor
Anul 2016
Anul 2017
Anul 2018

58

Dacă acest indicator este prea ridicat, acest lucru ne poate spune că entitatea economic ă și-a
consumat întreaga capacitate de îndatorare și nu dispune de o marj ă de manevr ă în cazul unor
evenimente viitoare nefavorabile.Dac ă tendin ța de evolu ție a indicatoru lui este în crestere
,aceasta ar putea însemna c ă profiturile sunt prea sc ăzute pentru a putea acoperi nevoile
companiei. Dacă evolu ția este în scădere , atunci compania se afl ă într-o situa ție favorabil ă și
poate să se pregăteasc ă pentru o viitoare expan siune ceea este și cazul firmei Dedeman.

Aceștia sunt principalii indicatori pe care o companie ar trebui s ă-i calculeze în momentul în
care se face analiza patrimonial ă pe baza situa țiilor financiare. Interpretarea acestor indicatori
scoate în eviden ță riscul de insolvabilitate a l companiei.
Aceasta const ă în incapacitatea companiei de a-și onora angajamentele asumate fa ță de ter ți.
Analiza elementelor de activ și de pasiv, prin prisma criteriilor de li chiditate presupune și
realizarea unei abord ări juridice a capitalurilor proprii. Din punct de vedere contabil, capitalurile
proprii sunt la nivelul activului net și reprezint ă interesul rezidual al acționarilor/asocia ților47.

47 Cele mai c ăutate 50 monografii contabile , expert contabil Maria na Dr ăgoi.
00.050.10.150.20.250.3
Raport datoriiRaport datorii la capital propriu
Anul 2016
Anul 2017
Anul 2018

59
Concluzii și propuneri

Concluzii

Obse rvând traiectoria econom ico-financiară a societății analizate ,,S.C. DEDEMAN
S.R.L. „, putem spune că societatea și -a diversificat oferta de servicii și produse în fiecare an,
satisfăcând cerințele unui număr tot mai mare de clienți . Societatea a urmat o strategie de
evoluție, în sensul deschiderii de noi magazine în mai multe ora șe din țara și străinătate, și de
îmbunătățire a performanțelor celor existente prin politici manageriale eficiente pentru atingere a
obiectivelor propus e. De aceea, an dupa an, compania Dedeman și-a crescut cifra de afaceri și
profitul brut și nu în ultimul r ând num ărul de angaja ți.
Analiz ând atent principalii indicatori economici -financiari putem vedea c ă rata
rentabilita ățtii economice dep ășeste în 2016 procentul de 100% , aceasta fiind de 106 ,07% ceea
ce indic ă că în acest an compania a avut un ,,B oom al rentabilit ății „ în compara ție cu ceilal ți
ani analiza ți 2017,respectiv 2018,ani în care rata economic ă a scăzut cu aproximativ 20 % în
fiecare an.Rata rentabilit ății financiare s-a men ținut peste pragul de 18.50% , ceea ne indic ă un
procent b un av ând în vedere extinderea activit ătii economice și în alte domenii de activitate.
Rata net ă s-a menținut relativ constat ă în jurul procentul de 17%.
Rata net ă a act ivității indic ă o scădere continu ă în cei trei ani analiza ți deoarece compania ,
prin politica sa de extindere , a investit și cheltuit mai mult.
Analiz ând lichiditatea companiei putem observa c ă cei doi indicatori se men țin peste
valoarea cifrei indica te, rezult ând faptul că Dedeman poate s ă-și plăteasc ă datorii le pe termen
scurt din disponibilit ățile curente neexist ând probleme de lichiditate .
Referitor la gradul de îndatorare , care este un indicator de risc , putem observa c ă exist ă
posibilitate a plăților datoriilor pe termen mediu și lung din rezerv a și capitalu l social, neputând
intra în discuție imposibilitatea plății acestora.
Solvabilitatea pe termen lung ne arată că societatea dispune de o marjă de manevră în cazul
unor evenimente viitoa re nefavorabile , precum și de fonduri suficiente pentru plata ter ților.
În intervalul cercetat (între anii 2 016-2018) echilibrul economico -financiar al
companiei S.C Dedeman S.R.L cunoaște o evoluție remarcabil ă care atestă funcționarea
compani ei în parametrii remarcabili și care dispune de un managent de înalta clas ă, care cu
siguranță va găsii soluții în cazul unor evenimente economice nefavorabile.

60
Propuneri

Prin urmare, analiz ând lichiditatii le companiei și situația economică actuală, în care se
preconizează o criză economică de amploare după pandemia Covid 19, în vederea lu ării de
măsuri de îmbunătățire, eu propun urmatoarele 3 elemente cheie ce trebuie avute în vedere :
1. Stocurile : ideal ar f i ca acestea sa fie rotite cat mai rapid ;
2. Furnizorii : ideal este obtinerea unui credit comercial c ât mai generos din punct de vedere al
termenului de plat ă ;
3. Clien ții : ace știa vor avea nevoie de mai mult timp p âna la efectuarea pl ătii. Ideal ar fi ca
acesta a ă fie cât mai red us.
În vederea desfășurării unei activități eficiente în aceast ă activitate economic ă, acum trebuie
avute în vedere următoarele :
➢ Menținerea și creșterea volumului desfacerilor ;
➢ Minimizarea consumului de resurse ;
➢ Constituirea unor stocuri optime de mărfur i pentru că este necesară constituirea de stocuri
bine dimensionate (stocul optim) pentru a se asigura ritmicitatea consumului ;
În vederea creșterii eficienței de cumpărare este nevoie și de alte n oi activități :
➢ Cercetarea pieței aflat ă acum într-un impas , deoarece veniturile clien ților au sc ăzut
simțitor iar atenția acestora este îndreptată în cump ărarea de produse de larg consum ;
➢ Promovarea unei game largi de servicii suplimentare care s ă atrag ă clien ții
➢ Publicitatea și dezvoltarea unor altor te hnici de marketing pentru situa ții de criză ;
Obiectivul principal al compani ei trebuie să îl reprezinte :
❖ Menținerea cifrei de afaceri a firmei la o co tă ridicat ă ;
❖ Raționalizarea costurilor ;
❖ Creșterea profitabilității ;
Criteriul fundamental în luarea deciziilor compani ei trebuie să fie maximizarea
rentabilității .
Funcționarea cu profitabilitate a activității de v ânzare presupune existența unei mari
diversități de stocuri care să facă față cererilor de pe piață, atât din punct de veder e cantitativ,
calitativ, cât ca și preț.

61
Anexe

Indicatori din BILAN Ț 201648

Indicatori din BILAN Ț 2016
ACTIVE IM OBILIZA RE-TOTAL 2.386.985.085
ACTIVE CIRCULANTE TOTAL, din care : 1.416.469.197
Stocuri ( materii prime, materiale, produc ție în curs de execu ție,
semifabricate, produse finite, m ărfuri, etc ) 855.918.377
Crea nțe 39.580.736
Casa și conturi 519.885.588
CHELTUIELI ÎN AVANS 2.213.258

DATORII 881.007.260
VENITURI ÎN AVANS 494.704
PROVIZIOANE 183.898
CAPITALURI TOTAL – din care 2.923.981.678
Capital subscris v ărsat 800.000.000
Patrimoniul regiei 0
Indicatori din CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERI
Cifră de afaceri net (ă) 5.255.561.777
VENITURI TOTALE 5.322.138.201
CHELTUIELI TOTALE 4.503.600.884
Profit sau pierdere brut (ă)
-profit 848.537.317
-pierdere 0
Profit sa u pierdere net (ă)a exerci țiului financiar
-profit 713.094.060
-pierdere 0
Indicatori din DATE INFORMATIVE
Numar mediu de an gajați 8421

48 https://www.mfinante.gov.ro/infocodfiscal.html

62

Indicatori din BILAN Ț 201749

Indicatori din BILAN Ț 2017
ACTIVE IMOBILIZATE TOTAL 3.010,021.638
ACTIVE CIRCULANTE TOTAL, din care 1.459.196.617
Stocuri ( materii prime, materiale, produc ție în curs de execu ție,
semifabricate, produse finite, m ărfuri, etc ) 988.761.314
Crean țe 67.106.010
Casa și conturi la b ănci 402.543.043
CHELTUIELI ÎN AVANS 2.806.023

DATORII 857.889.993
VENITURI ÎN AVANS 839.942
PROVIZIOANE 183.898
CAPITALURI TOTAL, din care 3.613.110.445
Capital subscris v ărsat 1.250 .183.830
Patrimoniul regiei 0
Indicatori din CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERI
Cifra de afaceri net ă 6.333.363.177
VENITURI TOTALE 6.447.902.882
CHELTUIELI TOTALE 5.440.079.367
Profit sau pierdere brut (ă)
-Profit 1.007.823.515
-Pierdere 0
Profit sau pierdere net (ă) a exerci țiului f inanciar
-Profit 889.128.766
-Pierdere 0
Indicatori din DATE INFORMATIVE
Numar mediu de angajați 9818

49 https://www.mfinante.gov.ro/infocodfiscal.html

63
Indicatori la BILAN Ț 201850

Indicatori din BILANȚ
ACTIVE IMOBILIZATE TOTAL 3.474.626.594
ACTIVE CIRCULANTE TOTAL, din care 2.017.218.974
Stocuri (materii prime, materiale, produc ție în curs de execu ție,
semifabricate, produse finite, m ărfuri, etc) 1.119.181.967
Creanțe 579.963.869
Casa și conturi în bănci 317.959.579
CHELTUIELI ÎN AVANS 2.588.094

DATORII 861.351.929
VENITURI ÎN AVANS 900.142
PRIVIZIOANE 95.214
CAPITALURI TOTAL, din care 4.632.086.477
Capital subscris v ărsat 1.850.193.830
Patrimoniul regiei 0
Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERI
Cifra de afaceri net ă 7.225.960.923
VENITURI TOTALE 7.377.046.422
CHELTUIELI TOTALE 6.224.905.347
Profit sau pierde rea brut (ă)
-Profit 1.152.141.074
-Pierdere 0
Profit sau pierderea net (ă) a exerci țiului financiar
-Profit 1.013.143.683
-Pierdere 0
Indicatori din DATE INFORMATIVE
Numar mediu de angajați 10413

50 https://www.mfinante.gov.ro/infocodfiscal.html

64
BIBLIOGRAFIE
1.Apgar, W., Brown, H., Microecono mics and public Policy, Scott, Foresman and Company, Illinois, p.
292.
2.Boni Mihaela Straoanu, Normalizarea contabilitatii, international si international, Editura UPG Ploiesti
2012
3.Contabilitate generală, concepte, aplicații și studii de caz, Editur a Alma Mater, Bacău , 2011;
4.Cristina Nicolaescu, CONTABILITATE FINANCIARĂ, VOL. 2; Editura Teora 2002
5.Deju M., Muntean M, Rotilă A, Dragomirescu S.E, Solomon D.C, Păcurari D, Pătruț V., 6.Rotilă A,
Contabilitatea financiară românească conformă cu Direct ivele Europene, Editura Sedcom Libris, Iași;
7.Filip, A., C., Baze de date: note de curs, Brașov, 2007;
8.Luminita Jalba, Bazele contabilitatii, Editura Prouniversitaria, Bucuresti, 2015
9.Mircea C.M, Convergențe Contabile Internaționale, curs universitar , Editura Alma Mater, 2013;
10.Monica Munteanu Zamfir, Mariana Burlacu, Cont abilitatea financiară a intreprinderii, Editura
Universitară,2017.
11.Victor Munteanu(coordonator ), Marilena Zuca, Mirela Nicolae, Marius Moscu, Rodica Violeta State ,
Contabilitate a financiară a societăților comerciale. Elemente de teorie și aplicații practice, Ed. Bibliotheca,
Târgoviște, 2008, p.49, p 54
*Planul de conturi conform OMFP 3055/2009
**Legea bugetului de stat pe anul 2015 nr. 186/2014, Publicat în Monitorul Oficial nr. 960 din 30
decembrie 2014;
**Legea nr. 82 din 24.12. 1991 1991 republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I , nr. 545 din
18.06.2008
**Legea nr. 187 din 29 decembrie 2014 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015, Publicat în
Monitoru l Oficial cu numărul 961 din data de 30 decembrie 20 14
**Ordinul M.F.P. nr.1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea și
conducerea contbilității instituțiilor publice
**Ordinul ministrului finantelor publice nr.1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
angajarea, l ichidarea, ordonantarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, cu modificările și completările
ulterioare
**Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările ți completările ulterioare;
**Legea nr. 82 din 24.12.1991 republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I , nr. 545 din
18.06.2008;
** Cele mai căutate 50 monografii contabile, expert contabil Mariana Drăgoi
***http ://www.dedeman.ro
***https://legeaz.net/dictionar -juridic/documente -justificative -contabilitate
***https://contabilul.manager.ro
***https://www.ceccarbusinessmagazine.ro/
***https://start -up.ro/
***https://www.mfinante.gov.ro/infocodfiscal .html