Elaborarea Planului de Afaceri Privind Infiintarea Unei Ferme Agricole de Catre Tinerii Fermieri

Elaborarea planului de afaceri privind înființarea unei ferme agricole de către tinerii fermieri

[NUME_REDACTAT]-am ales această temă doarece consider că mediul rural, în special prin agricultură, asigură necesarul de hrană pentru toată populația țării.

Tinerii din mediul rural trebuie să își dezvolte spiritul antreprenorial și să se apuce să producă mai eficient decât au făcut-o înaintașii lor.

România are o populație activă în agricultură cu mult peste media europeană, dar la eficiență se află pe ultima poziție.

În lucrarea pe care am elaborat-o “Elaborarea unui plan de afaceri privind înființarea unei ferme agricole de către tinerii fermieri” am încercat să subliniez importanța tinerilor din mediul rural privind dezvoltarea durabilă.

Am încercat să subliniez lipsa spiritului antreprenorial în rândul populației din mediul rural și am observat migrația acesteia spre mediul urban.

Am subliniat câteva dintre cele mai importante surse de finanțare pe care tinerii din mediul rural le pot obține pentru a-și demara propria afacere.

În capitolul al 2-lea am elaborat un plan de afaceri pentru înființarea unei ciupercării, care din punctul meu de vedere este o afacere sustenabilă.

În capitolul al 3-lea am completat o cerere de finanțare pentru sub-măsura 6.1 Instalarea tinerilor fermieri.

În incheiere am trecut concluziile pe care le-am considerat ca fiind relevante.

Cap.1 Antreprenoriatul în mediul rural – factor al dezvoltării durabile

Pentru a înțelege mai bine ceea ce înseamnă dezvoltare durabilă am apelat la principiile ce au fost stabilite la cea mai amplă întrunire din secolul trecut, [NUME_REDACTAT] Unite pentru Dezvoltare și Mediu de la Rio de Janeiro, în iunie 1992. În cadrul acelei reuniuni au fost selectate 27 de principii, care din punctul meu de vedere reflectă cel mai bine conceptul de dezvoltare durabilă.

Acestea sunt:

Principiul 1: Acesta se referă la importanța oamenilor în ceea ce privește dezvoltarea durabilă. Atât generațiile actuale, cât și cele viitoare au dreptul la bunăstare și la o natură sănătoasă.

Principiul 2: Acesta se referă la faptul că fiecare stat are dreptul să își exploateze propriile resurse și să își elaboreze propriile strategii de mediu, fără a afecta în vre-un fel celelalte țări.

Principiul 3: Se referă la faptul că strategiile de dezvoltare trebuie să satisfacă atât nevoile generațiilor actuale, cât și a celor viitoare.

Principiul 4: Se referă la faptul că protecția mediului este parte integrată a dezvoltării durabile.

Principiul 5: Se referă la faptul că toți oamenii și toate țările trebuie să stabileasca strategii de dezvoltare durabilă, pentru a elimina diferențele sociale și pentru a asigura bunăstare tuturor oamenilor lumii.

Principiul 6: Țările în curs de dezvoltare și cele care prezintă pericole ecologice, beneficiază de prioritate în elaborarea strategiilor internaționale.

Principiul 7: Toate țările trebuie să coopereze pentru refacerea ecosistemului Pământului. Toate țările au contribuit la degradarea acestuia însă în mod diferit și cu intensitate diferită. Țările dezvoltate trebuie să ajute la refacerea ecosistemului deoarece dispun de resurse mai mari, iar efectele negative ale acțiunilor asupra mediului le resimt toți pământenii.

Principiul 8: Statele trebuie să adopte modele de producție și de consum potrivite în raport cu necesitățile fiecăruia, pentru a asigura o dezvoltare durabilă și o calitate mai ridicată a vieții.

Principiul 9: Statele trebuie să coopereze și să facă schimb de know how, mai ales în ceea ce privește tehnologia, pentru a se asigura o dezvoltare durabilă uniformă, pentru toată lumea.

Principiul 10: Toți oamenii dintr-un stat trebuie să conștientizeze importanța problemelor de mediu. Aceștia trebuie să aibă acces la informație și trebuie să participe activ la elaborarea strategiilor de mediu.

Principiul 11: Fiecare stat trebuie să adopte strategii de mediu specifice condițiilor din zonele respective.

Principiul 12: Statele trebuie să participe la economia internațională pentru bunăstarea tuturor cetățenilor. Strategiile referitoare la mediu, nu trebuie să împiedice comerțul internațional.

Principiul 13: Fiecare țară trebuie să elaboreze strategii prin care să despăgubească victimele rezultate în urma unor accidente de mediu. Comunitatea internațională trebuie să colaboreze pentru elaborarea unor sancțiuni în privința accidentelor de mediu create de o țară, care se resimt și în alte zone din jurisdicția altor state.

Principiul 14: Statele trebuie să coopereze pentru a impiedica transferul substanțelor periculoase pentru mediu sau sănătatea oamenilor în alte zone.

Principiul 15: Pentru protecția mediului trebuie aplicat principiul precauției. Este mult mai ieftin să fi precaut în ceea ce privește mediul, decât să încerci să ajungi la starea inițială intr-o zonă afectată.

Principiul 16: Autoritățile naționale trebuie să ia în calcul costurile privind protecția mediului, fiind cunoscut principiul poluatorul plătește.

Principiul 17: Trebuie creată o autoritate națională care să evalueze impactul asupra mediului al diferitelor activități.

Principiul 18: Fiecare stat trebuie să anunțe celelalte state în eventualitatea producerii unui dezastru de mediu, ce poate afecta condițiile din statele respective.

Principiul 19: Statele trebuie să anunțe și să se consulte celelalte țări, în eventualitatea existenței unui risc ce poate afecta mediul la nivel internațional.

Principiul 20: Femeile au un rol foarte important în elaborarea strategiilor de mediu.

Principiul 21: Un rol foarte important îl au tinerii, aceștia trebuie să participe activ la elaborarea strategiilor de dezvoltare durabilă.

Principiul 22: Comunitățile de indigeni trebuie recunoscute la nivel internațional, obiceiurile și tradițiile au un rol important în dezvoltarea durabilă.

Principiul 23: Trebuiesc protejate mediul și resursele naturale ale popoarelor aflat sub ocupație străină.

Principiul 24: Războiul este foarte distructiv pentru dezvoltarea durabilă. Comunitatea internațională trebuie să asigure protecția mediului și a locuitorilor din țările afectate.

Principiul 25: Pacea, dezvoltarea și protecția mediului sunt principalii piloni ai dezvoltării durabile, aceștia fiind luați ca un tot, neputând fi separați.

Principiul 26: Statele trebuie să respecte convențiile internaționale în ceea ce privește protecția mediului, eventualele conflicte trebuie să fie rezolvate în mod pașnic.

Principiul 27: Oamenii și statele trebuie să respecte declarația de la Rio și să ajute la îmbunătățirea calității vieții. Tratatele intenraționale sunt necesare pentru dezvoltarea durabilă.

Observăm că dezvoltarea durabilă nu se referă doar la prezent ci și la viitoarele generații.

Pentru a lăsa în urmă o economie sănătoasă este nevoie de o legislatie eficace în ceea ce privește protecția mediului, fără aceasta, poate o să avem o creștere economică pe termen scurt însă viitoarele generații vor avea de suferit. Trebuie găsit un echilibru între dezvoltare și protejare/conservare.

Mediul rural are un rol foarte important atât în ceea ce privește dezvoltarea economică, cât și în conservarea patrimoniului natural.

“Agricultura a devenit intensivă cu o specializare crescută, a fermelor și a regiunilor. Înlocuind omul și animalele cu energia combustibililor fosili și sporind capacitatea productivă a solului și randamentul culturilor prin folosirea îngrășămintelor și a produselor fitofarmaceutice, agricultura a ajuns la un stadiu în care este posibil să se obțină o rentabilitate pe termen scurt a unităților agricole, dar care împiedică păstrarea tradiției de armonie și interdependență caracteristică relațiilor seculare între agricultură și mediul natural.”

“Nu doar producția agricolă și industrială reprezintă cauze ale degradării mediului, ci și consumul, sau, mai bine spus, modul de consum. [NUME_REDACTAT] Ecologic pentru Europa, care a fost adoptat în anul 1995 de către participanții la [NUME_REDACTAT] „Un mediu pentru Europa” (în scopul operaționalizării pe plan european a Programului de Acțiune 21), se încuraja evoluția necesară a modurilor de consum și a comportamentelor individuale, prin eforturi de sensibilizare, reglementări tehnice si măsuri economice.”

Antreprenoriatul – abordări conceptuale

Conform DEX cuvântul antreprenor provine din cuvântul francez entrepreneur și înseamnă – persoană care conduce o antrepriză.

În economia actuală, antreprenorul nu are doar rolul de a conduce, ci acesta este un inovator, o persoană ce este capabilă, asumându-și un risc, să transforme un vis în realitate.

Acest curaj diferențiază un antreprenor de o persoană obișnuită. Acesta își asumă riscuri, oricând afacerea poate să falimenteze, dar acest lucru nu îl face să se oprească.

Antreprenorul caută întotdeauna să facă ceva nou, să producă mai eficient, cu costuri cât mai mici, să producă lucruri noi, acesta anticipând nevoile oamenilor.

[NUME_REDACTAT] clasifică antreprenorii în două categorii, în funcție de condițiile de înființare a firmei, și anume:

antreprenorul artizan, adică un întreprinzător mai tânăr, care posedă cunoștințe teoretice, dar îi lipsește experiența, mai ales în ceea ce privește gestionarea și conducerea unei întreprinderi;

antreprenorul speculativ-oportunist, adică un întreprinzător mai bătrân, cu o experiență mai vastă, acesta foloseste atât surse de finanțare proprii cât și obținute din exterior.

[NUME_REDACTAT] Smith clasifică antreprenorii în funcție de profilul conducătorului și stilul de gestiune, în trei categorii:

antreprenorul specialist, cel care este specializat în domeniul informatic sau tehnic, iar pe lângă aceasta, se interesează pentru a cunoaște amănunțit condițiile de fabricație ale produselor sau de prestare a serviciilor, încercând să-și pună în valoare aptitudinile profesionale rezultate din specializarea și competențele sale;

antreprenorul manager, antreprenorul care se axează asupra gestiunii resurselor și se bazează pe studiile sale universitare sau pe experiența profesională obținută, punând îndeosebi accent pe reducerea costurilor, pe investiții adăugătoare și pe informatizarea tuturor activităților;

antreprenorul comercial, cel care este cointeresat îndeosebi de fabricarea producției și gestionarea afacerii în general.

“În perioada de tranzitie în România s-au constituit, functioneaza si se perfectioneaza tipuri si forme variate de agenti economici, ca:

• agentii economici organizati pe baza liberei initiative, cum sunt peroanele fizice autorizate sa desfasoare activitate independenta si asociatiile familiale;

• societatile comerciale si regiile autonome, societatile nationale, constituite prin reorganizarea unitatilor economice de stat;

• unitati economice cu capital privat român, român si strain sau numai strain.”

Antreprenoriatul în mediul rural în România este slab dezvoltat , aceasta fiind o consecință a regimului centralizat. Țăranul român s-a obișnuit să muncească pamântul pentru a-și asigura traiul de zi cu zi, fără a se gândi la oportunitățile pe care le-ar putea avea în cazul în care acesta ar produce mai mult cu costuri mai scăzute.

Această piedică în modul de gândire al populației rurale a ajutat la creearea unui decalaj social imens între zona rurală și cea urbană.

Tinerii din mediul rural migrează masiv în zona urbană deoarce doresc să își continuie studiile, aceștia nemaiîntorcându-se poate niciodată.

Oportunitățile pentru cei rămași sunt mai ridicate deoarece au la dispoziție suprafețe de teren mai mari pe care le pot lucra mai eficient.

Oportunități de afaceri în mediul rural

Un proverb românesc sună cam așa: Pentru unii mumă, pentru alții ciumă!

Problemele pe care le confruntă antreprenorii din mediul rural sunt destul de bine cunoscute: fărâmițarea terenurilor, lipsa unor depozite adecvate, lipsa capacității de industrializare, lipsa sistemelor de irigații etc.

Tinerii se pot orienta pentru a satisface aceste nevoi:

Utilajele de închiriat sau utilaje de capacitate mică

Activitățile fermierilor sunt în general sezoniere, aceștia preferând să închirieze utilajele decât să le cumpere, datorită prețurilor ridicate pe care acestea le au.

Utilajele care au capacitate mică sunt ideale pentru fermieri care au suprafețe mici de până în 5 Ha, acesta ușurându-le munca si totodată având prețuri mult mai scăzute decît utilajele tradiționale.

Depozite de legume și fructe sau silozuri de capacitate mare

În general în perioada de recoltare cerealele, legumele , fructele etc. se ieftinesc până aproape de pragul de rentabilitate. Acestea sunt mult mai scumpe iarna și primăvara.

Crearea de depozite sau silozuri nu este foarte costisitoare și pot genera venituri constante atât pentru proprietari, cât și pentru agricultori.

Micro-fabricile

Prețul legumelor si al fructelor este foarte mic, mai ales direct la producător. Exportăm roșii și importăm bulion.

Surplusul de legume și fructe poate fi procesat în micro-fabrici de prelucrare și conservare. Produsele finite întotdeauna sunt mai scumpe decât materiile prime.

Sisteme de irigații

România dispune deja de canale ce pot fi utilizate pentru irigații. Trebuie doar sisteme de împrăștiere a acesteia în mod uniform.

Crearea de cooperative agricole

Trebuie doar o persoană cu inițiativă, care să convingă fermierii că împreună pot negocia altfel contractele, în acest mod crescând profiturile.

Pe langă aceste oportunități tinerii cu inițiativă își pot înființa diferite tipuri de ferme agricole, dintre acestea amintim doar o parte:

Fermele zootehnice

Fie că vorbim de păsări, animale pentru carne sau pentru lapte, fermele zootehnice sunt surse de venit constant, dar cu investiții mai mari decat la alte tipuri de ferme.

Ferme de legume de câmp

Acestea se realizează cu investiții mai mici și pot aduce profituri substanțiale.

Acestea sunt sezoniere.

Ferme de cereale

Acestea sunt cele mai răspândite în România. Pot aduce profituri substanțiale dar necesită suprafețe mari de teren. Sunt sezoniere.

[NUME_REDACTAT] sunt sezoniere dar investiția se amortizează în timp. Aduc profituri constante pe perioade mai lungi de timp.

Acestea sunt doar o parte dintre oportunitățile ce le regăsim în mediul rural. Probabil că mai sunt foarte multe și înca or să mai apară. Antreprenorii din mediul rural trebuie să anticipeze oportunitățile ce vor apărea si să profite de ele.

Cea mai mare problemă este reprezentată de găsirea surselor de finanțare pentru a trece de la stadiul de idee, la stadiul de întreprindere.

Identificarea surselor de finanțare pentru dezvoltarea antreprenoriatului în mediul rural

Sursele de finanțare proprii, sunt destul de limitate la tinerii antreprenori din mediul rural.

Acestea pot proveni de la familie sau prieteni. Această sursă de finanțare asigură cea mai mare flexibilitate.

Băncile sunt destul de reticente atunci cănd vine vorba de a acorda credite pentru tinerii ce vor să își dezvolte propria afacere. Așadar cei care nu dispun de surse proprii de unde pot să facă rost de resursele financiare necesare pentru înființarea si dezvoltarea propriei afaceri?

[NUME_REDACTAT], aceștia sunt oameni care investesc în ideile pe care ei le consideră sustenabile. Aceasta este o formă foarte puțin utilizată în România, însă în viitor poate deveni o oportunitate pentru tinerii fermieri. Aceștia devin investitori în schimbul unei cote din întreprindere. Aceștia au avantajul unei vaste experiențe și pot aduce un mare aport în dezvoltarea afacerii.

Programele de tip start-up ale [NUME_REDACTAT]. Prin aceste programe se pot obține sume cuprinse între 10.000 de euro și 60.000 de euro sau pot fi garanții bancare.

Pentru a fi eligibili tinerii fermieri trebuie să îndeplinească mai multe condiții, fiind foarte greu de atins de către persoanele din mediul rural fără studii superioare, iar cei cu studii superioare si bagaje de cunoștințe teoretice, nu au experiența necesară pentru a reuși.

Pentru a beneficia de aceste avantaje tinerii antreprenori trebuie să vină și ei cu cel puțin 50% din sumele pe care aceștia doresc să le obțină.

Cele mai importante surse de finanțare din punctul meu de vedere sunt [NUME_REDACTAT] Nerambursabile, dar și aici tinerii antreprenori trebuie să participe cu o parte cuprinsă între 20% și 80% din suma de care au nevoie pentru a-și începe propria afacere.

Pentru a obține finanțare nerambursabilă, tinerii fermieri pot apela la un consultant și la un manager de proiect. Avantajul cel mai mare este acela că, toate cheltuielile cu aceștia pot fi acoperite din finanțarea nerambursabilă. Așadar tinerii fermieri pot beneficia de un bagaj de cunoștințe foarte vast, fără a fi nevoiți să investească nimic.

Cap. 2 – Elaborarea planului de afaceri privind înființarea SC Ciuperca SRL

Sinteza planului de afaceri

În urma unor studii efectuate pe piața din România am constatat că cererea pentru ciuperci este de 26 de ori mai mare decît oferta. Aceste concluzii ne-au convins că înființarea unei ciupercării poate avea un real succes. În acest sens vom înființa întreprinderea SC Ciuperca SRL.

Fiind o cultură destul de simplă, nefiind necesare cunoștințe de specialitate aprofundate, dorim să ne axăm pe producerea de ciuperci în sistem intensiv.

Pentru desfacerea producției am negociat contracte cu supermarketurile din București, aceștia urmând să preia toată producția.

Principalele obiective sunt:

pentru primul an de activitate, obținerea unui profit minim de 200.000 de lei;

pentru anul al 2-lea de activitate, creșterea profitului cu 20% față de primul an;

pentru anul al 3-lea de activitate, creșterea profitului cu 50% față de primul an;

pentru anul al 4-lea de activitate, creșterea profitului cu 75% față de primul an;

pentru anul al 5-lea de activitate, acapararea unei cote de piață de 25%.

Date de identificare ale firmei

Societatea nou înființată va avea statul de Societate cu [NUME_REDACTAT] (SRL)

Denumirea firmei: SC Ciuperca SRL

Obiect de activitate: Producerea și comercializarea ciupercilor, Cod CAEN 0113

Sediul social: [NUME_REDACTAT]-[NUME_REDACTAT] social: 200 de lei

[NUME_REDACTAT] de Înregistrare îl vom afla dupa înregistrarea cererii de la [NUME_REDACTAT].

Asociat unic: [NUME_REDACTAT]-Ionuț, acesta va avea si funcția de administrator al societății.

Descrierea afacerii

Ciupercile sunt recomandate tuturor peprsoanelor interesate de o nutriție sănătoasă.

Acestea sunt folosite în foarte multe preparate, atât pentru consumatori normali, cât si pentru vegetarieni.

Consumul mediu de ciuperci în România este de 400 de grame pe cap de locuitor pe an, însă se preconizează creșteri de până la 1,5-2 kg până în 2020. Acest lucru este îmbucurător pentru afacerea mea deoarece aceasta poate deveni viabilă într-un timp foarte scurt.

Îmi propun să cultiv ciupercile Pleurotus deoarece această specie are tulpini foarte rezistente și o productivitate ridicata, ducând la o eficiență economică superioară.

Pentru valorificarea producției se va practica un preț de 6 lei / kg, în sistem en-gros.

Descrierea pieței

Piața de desfacere este reprezentată de [NUME_REDACTAT] și zonele limitrofe.

Conform unor informații din piață se observă că cererea este de 26 de ori mai mare decât oferta în țara noastră. Aproximativ 90% din ciupercile vândute în supermarketuri sunt din import.

Capacitatea totală de absorbție este de:

0.4 kg/ an / locuitor * 2.000.000 locuitori = 800.000 kg ciuperci/ an

Consumul de ciuperci va crește până la 1.5-2 kg până în anul 2020, astfel capacitatea totală de absorbție va crește până la:

1.5 kg/ an/ locuitor * 2.000.000 locuitori = 3.000.000 kg ciuperci/ an

Observând creșterea continuă a cererii pentru ciuperci consider că sunt realiste următoarele obiective:

pentru primul an de activitate, obținerea unui profit minim de 200.000 de lei;

pentru anul al 2-lea de activitate, creșterea profitului cu 20% față de primul an;

pentru anul al 3-lea de activitate, creșterea profitului cu 50% față de primul an;

pentru anul al 4-lea de activitate, creșterea profitului cu 75% față de primul an;

pentru anul al 5-lea de activitate, acapararea unei cote de piață de 25%.

Descrierea produselor

Au fost efectuate două tipuri de analize:

una primară în cadrul căreia a fost analizată piața referitor la prețul de vânzare și la capacitatea de absorbție

una secundară în care am analizat informațiile disponibile în spațiul public referitoare la cele mai indicate soiuri si moduri de cultură.

În urma efectuării celei de a 2-a analize am ales pentru producție soiul Pleurotus HK35.

Acesta este un hibrid de calitate, obținut în Ungaria, are pălăria de culoare crem deschis.

Pleurotus HK35 se comportă foarte bine atât la temperaturi scăzute 10oC – 12oC , cât și ridicate 22oC – 24oC. Pălăria are o lățime de 5 – 15cm, cu pulpă compactă și consistentă la exemplarele ajunse la maturitate.

Cultivarea și creșterea ciupercilor Pleurotus HK35

Tehnologia de cultură:

pentru însămânțare se folosește miceliu granulat

se amestecă cu substrat nutritiv în proporție de 2-5% din greutatea lui.

În sistemul de cultură intensiv voi practica circa 8 – 10 cicluri pe an, preconizând a realiza o producție de 200 – 300 kg de ciuperci / tona de substrat.

Etape de cultură:

stabilirea substratului nutritiv – rețeta de compost

umectarea materiilor

pasteurizarea termică a compostului

însămânțarea cu miceliu

incubarea

fructificarea – recoltarea ciupercilor.

Detalierea etapelor

Prepararea compostului:

materiile prime sunt tocate, după care se umectează până ajung la umiditate 100%, astfel asigurându-se necesarul de apă pentru ciuperci. Substratul este format din: paie de grâu 95% și amendamente de calciu 5% ( formate din ipsos, cretă furajeră sau var).

urmează pasteurizarea termică, amestecarea si omogenizarea stratului nutritiv, amestecul omogenizat în prealabil este lîsat pe platforme pentru înmuiere circa 1-2 zile.

urmează însămânțarea cu miceliu, compostul treuind să aibe următoarele valori: temperatura între 21 – 24oC, umiditate între 75-80% și PH-ul între 5-7.

însămânțarea se face automat cu utilaje ce au o capacitate de prelucrare de 5 tone de compost pe oră, materialul rezultat se pune în saci de plastic cu dimensiunile: înălțime 100 cm, lățime 30 cm.

incubarea miceliului începe din momentul însămânțarii acestuia și se termină atunci când sacii s-au albit, după care urmează faza de fructificare.

ciupercile Pleurotus HK35 necesită o perioada de incubare de 10 – 15 zile, la o temperatură de 20 – 22oC.

în timpul incubării este necesară menținerea unei umidități de circa 65 – 70%, pentru aceasta am montat dispozitive speciale pe tavan pentru pulverizarea vaporilor de apă.

sacii nu trebuie depozitați unul lângă altul deoarece acestia se pot încinge prea tare, astfel existând riscul ca miceliul să se distruga. Pentru remedierea acestui aspect hala a fost amenajată cu rafturi speciale pentru depozitarea sacilor.

lumina nu este necesară pentru creșterea miceliului, aerisirea se va efectua de 2 ori pe zi în cicluri de câte o oră.

perioada de incubare se termină dupa 18-20 de zile de la însămânțare, urmând o perioadă de maturizare, astfel că odată cu apariția primordiilor prin orificiile sacului începe perioada fructificării.

apariția primordiilor duce la necesitatea iluminării câte 8-10 ore pe zi, cu becuri de 40W cu lumină rece, câte un bec la fiecare 2mp.

trebuie pus foarte mare accent pe aceste etape, deoarece nerespectarea acestora poate să compromită total producția.

[NUME_REDACTAT] crescătorilor de ciuperci nu practică o cultură intensivă, producția acestora fiind valorificată pe piețele locale.

Astfel am ajuns la concluzia că nu există concurenți direcți pentru această afacere.

[NUME_REDACTAT] punct de vedere al promovării, am aplicat metoda contactării directe a reprezentanților supermarketurilor din [NUME_REDACTAT].

Aceștia au fost foarte încăntați de oferta pe care le-am facut-o si am reușit să închei contracte la un preț de 6 lei pe kg.

Organizarea si managementul întreprinderii

[NUME_REDACTAT] ceea ce privește locația, întreprinderea se situează în imediata vecinătate a [NUME_REDACTAT], în comuna Dragomirești-Deal.

Terenul dispune de toate utilitățile necesare: linie de înaltă tensiune, conductă de gaze, conductă de apă potabilă și drum de acces.

[NUME_REDACTAT] urma contractelor încheiate ne-am angajat să livrăm o cantitate de 4000 kg pe săptămână, acestea fiind preluate de la sediul nostru de reprezentanții supermarketurilor.

După o analiză aprofundată am ajuns la concluzia că, pentru realizarea unei producții de 4000kg de ciuperci, este necesar să însămânțăm cu miceliu circa 20.000 kg de compost, produs tot în întreprinderea noastră. Producția variază între 20-30 kg de ciuperci pe 100 kg de compost.

Însămânțarea se va face în serii pentru asigurarea necesarului de 4000 kg pe săptămână. Cantitatea totală a compostului însămânțat va fi de 80.000 kg, câte 20.000 kg în fiecare cameră de cultură.

Capacitatea de producție poate fi dublată, daca situația o cere.

[NUME_REDACTAT] angajat al întreprinderii va avea următoarea structură:

un manager;

un contabil;

un tehnolog;

10 muncitori.

Regimul de lucru este cel normal, 8 ore pe zi, 5 zile pe săptămână, un total de 40 de ore pe săptămână.

Managerul are și rolul de administrator, reprezintă societatea față de autoritățile de stat, terți și în justiție. Acesta efectuează toate actele de administrare și gestionare a societății având toate competențele necesare pentru a acționa în numele societății și pentru a autoriza actele și operațiunile de gestiune. Acesta deschide conturi în lei și în valută și poate utiliza fondurile societății, gestionându-le pentru realizarea obiectivelor acesteia.

Managerul din punct de vedere al cunoștințelor teoretice, este absolvent al Academiei de [NUME_REDACTAT] din București, Facultatea de [NUME_REDACTAT] și a Mediului. Acesta este masterand în cadrul aceleiași facultăți la programul [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] și Regională.

Cunoștințele teoretice și spiritul antreprenorial, îl recomandă pentru ocuparea funcției de manager și implicit administrator al societății.

Managerul are în subordine directă contabilul și tehnologul, iar tehnologul la rândul său răspunde de cei 10 muncitori.

Contabilul este absolvent al Academiei de [NUME_REDACTAT] din București, Facultatea de Contabilitate și Informatică de Gestiune, acesta având și acreditarea de [NUME_REDACTAT], acreditare obținută în urma unui examen dat la CECCAR.

Tehnologul este absolvent al Universității de [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] din București, acesta fiind specialist în cultura ciupercilor. Acesta are dotria de a urmării si a alege cele mai bune variante de creștere a ciupercilor.

Angajații vor fi motivați prin acordarea de bonusuri și prime de performanță, aceștia fiind remunerați cu 50% în plus pentru orele suplimentare.

Situația economico-financiară

Ciupercile vor fi ridicate săptămânal de la sediul întreprinderii de către reprezentanții a patru mari centre comerciale, fiecare supermarket va prelua câte 1000 kg săptămânal. Așadar cantitatea preluată va fi de 4000 kg de ciuperci săptămânal, la prețul de 6 lei pe kg.

Acest lucru generează un cash-flow săptămânal de 24.000 lei, iar lunar de 96.000 lei.

A fost aleasă plata săptămânală pentru a putea fi acoperite lunar cheltuielile în mod constant.

[NUME_REDACTAT] investiției inițiale a fost estimată în jurul sumei de 150.000 de euro, aproximativ 675.000 de lei.

Aproximativ 100.000 de euro provin din surse proprii, restul urmând a fi obținuți din fonduri externe.

Am luat în calcul o amortizare liniară a investiției pe o perioadă de 15 ani, amortizarea anuală fiind de 10.000 euro.

Structura investiției

suprafața de cultură: 400 mp ( 4 camere a câte 100 mp );

În urma analizării prețurilor practicate de constructori am ajuns la concluzia că 1 mp construit costă aproximativ 130 euro. Cost total: 400 mp * 130 euro = 52.000 euro

dotarea cu rafturi a camerelor de cultură: aproximativ 30.000 euro

sistem de condiționare / ventilație în fiecare cameră de cultură;

Preț pe bucată: 5600 euro, cost total: 4 camere * 5600 euro = 22.400 euro

sistem control și comandă senzori temperatură aer și compost pe cameră: 3800 euro

Cost total sistem: 4 camere * 3800 euro = 15.200 euro

centrală termică: 3000 euro

sistem de umidificare: 1000 euro

achizitie teren: 15 euro pe mp, cost total la 2000 mp = 30.000 euro

Terenul a fost deja achiziționat, se deține act de proprietate pentru acesta, cu toate autorizațiile de construcție și de mediu aferente.

Cost total investiții: 153.600 euro

Calcul indicatori pentru cererea de finanțare a fondurilor externe

Calculul valorii producției standard (S.O.) Tabel 2.1

Calculul valorii sprijinului, acesta se calculează în funcție de S.O. Tabel 2.2

Observăm că valoarea maximă pe care putem să o accesăm din fonduri europene nerambursabile este de 50.000 Euro.

Piața de aprovizionare Tabel 2.3

Piața de desfacere Tabel 2.4

Prin prezentul proiect se dorește construcția halei de construcție, costul acesteia ridicându-se la aproximativ 50.000 de Euro.

Plan financiar

Venituri planificate

4 magazine mari, fiecare preia câte 4000 kg lunar în valoare de 24.000 de lei.

16.000 kg lunar în valoare de 96.000 de lei.

192.000 kg anual

Venituri anuale: 192.000 kg * 6 lei = 1.152.000 lei

Cheltuieli planificate

Cheltuieli cu salariile:

Manager – salariul de 5000 lei brut lunar

Contabil – salariul de 3000 lei brut lunar

Tehnolog – salariul de 3000 lei brut lunar

Muncitori – salariul de 2000 lei brut lunar * 10 muncitori = 20.000 lei brut lunar

Total salarii anuale:( 5000 lei + 3000 lei + 3000 lei + 20.000 lei ) * 12 luni =

Total salarii = 31.000 lei * 12 luni = 372.000 lei anual

Cheltuieli cu utilitățile, inclusiv TVA

Cheltuieli lunare cu apa și canalizarea : 2500 lei

Cheltuieli lunare pentru energie electrică : 1000 lei

Total cheltuieli cu utilitățile întreprinderii lunar: 3500 lei

Total cheltuieli cu utilitățile anual: 3500 lei * 12 luni = 42.000 lei

Cheltuieli cu productia de ciuperci

Cheltuieli lunare cu producerea de compost: 10.000 lei

Cheltuieli lunare cu achizitia de micelii: 20.000 lei

Cheltuieli lunare totale cu producția de ciuperci : 30.000 lei

Cheltuieli anuale cu producția: 30.000 lei * 12 luni = 360.000 lei

Cheltuieli anuale: 372.000 lei + 42.000 lei + 360.000 lei = 774.000 lei

Vom considera 15% din cheltuieli ca și cheltuieli neprevăzute:

774.000 lei * 15% = 116.100 lei cheltuieli neprevăzute

Cheltuieli anuale totale = 774.000 lei + 116.100 lei = 890.100 lei

Venituri anuale totale = 1.152.000 lei

Profit brut = 1.152.000 lei – 890.100 lei = 261.900 lei

Profit net = 261.900 lei – 16%

= 261.900 lei – 16% * 261.900 lei

= 261.900 lei – 41.904 lei

= 219.996 lei

În următorii ani dorim să avem o creștere a veniturilor și a profitului după cum urmează:

Sinteza veniturilor, cheltuielilor și a rezultatelor financiare Tabel 2.5

Se observă ca profitul crește constant până în anul 4 de la implementarea proiectului, însă după aceea acesta rămâne constant. Acest fapt este datorat costurilor mai ridicate al materiilor prime prin dorința de a acapara o cotă de piață cât mai mare.

Cap 3. Cererea de finanțare

[NUME_REDACTAT] din mediul rural în general nu doresc să riște, dezchizându-și propria afacere. Aceștia se mulțumesc în majoritatea cazurilor cu diferite forme de ajutor de la stat, fie șomaj, fie ajutor social.

Tinerii nu au spiritul antreprenorial dezvoltat, așa cum se întâmplă în celelalte state din [NUME_REDACTAT].

Sursele de finanțare se găsesc, dar tinerii nu au inițiativă și din această cauză România este codașa Europei la gradul de absorbție al fondurilor europene.

Eu am elaborat un plan de afaceri privind înființarea unei ciupercării, și am încercat să evidențiez faptul că această afacere poate să devină profitabilă. Am evidențiat modul de producție și toate investițiile necesare. În incheierea planului de afaceri, am previzionat eventualele venituri și eventualele cheltuili, arătând profitul pe care l-aș putea obține în cazul în care această idee devine realitate.

Am completat o cerere de finanțare pentru sub-măsura 6.1 Instalarea tinerilor fermieri, și am demonstrat că se poate obține finanțare nerambursabilă.