Elaborarea Editiei de Carte Pentru Elevi

Cuprins

Introducere 3

1. Date inițiale pentru proiect 4-5

2. Elaborarea caracteristicilor tehnice a ediției de carte proictate 5-

3. Alegerea metodei de imprimare și a tipului formelor de tipar 1

4. Argumentarea alegerii utilajului tehnologic 1

5. Calcularea parametrilor ediției elaborate 1

6. Argumentarea alegerii materialelor utilizate 1

Pagini 35

=== Elab editiei de carte pt elevi2 ===

Cuprins

Introducere 3

1. Date inițiale pentru proiect 4-5

2. Elaborarea caracteristicilor tehnice a ediției de carte proictate 5-

3. Alegerea metodei de imprimare și a tipului formelor de tipar 1

4. Argumentarea alegerii utilajului tehnologic 1

5. Calcularea parametrilor ediției elaborate 1

6. Argumentarea alegerii materialelor utilizate 1

7. Elaborarea procesului tehnologic după operațiile de bază 1

8. Elaborarea activităților ce vizează controlul tehnic 1

DE-A lungul secolelor, oamenii au păstrat informația în mai multe feluri. În vechime, scriitorii își consemnau cuvintele pe monumente, pe table de piatră sau de lemn, pe foi din pergament sau din alte materiale. În secolul I, în Orientul Mijlociu, suportul de scriere acceptat pe scară largă era sulul. Ulterior a apărut codexul, care cu timpul a înlocuit sulul și a devenit mijlocul obișnuit de păstrare a textului scris. Codexul este cea mai veche formă de carte. El era compus din foi pliate, puse laolaltă și legate una de alta de-a lungul cotorului. Filele erau scrise pe ambele părți și protejate de o copertă. Primele codexuri nu semănau prea mult cu cărțile de astăzi. La fel ca majoritatea invențiilor omului, codexul a fost supus la transformări și îmbunătățiri potrivit nevoilor și preferințelor utilizatorilor.

La început, codexurile erau compuse de cele mai multe ori din tăblițe de lemn cerate. La Herculaneum, oraș care împreună cu Pompei a fost distrus în urma erupției Vezuviului din 79 e.n., au fost descoperite poliptice cerate scrise, adică ansambluri de mai multe tăblițe prinse una de alta pe latura lor lungă. Cu timpul, tăblițele rigide au fost înlocuite cu foi din materiale pliabile. Aceste codexuri, sau cărți, erau numite în latină membranae, sau pergamente, întrucât filele erau de obicei confecționate din piele. Au supraviețuit și unele codexuri cu file de papirus.

Codexul prezenta avantaje evidente: cuprindea mai multe informații, era mai ușor de mânuit și mai ușor de transportat. Deși unii au remarcat de la început aceste avantaje, majoritatea au renunțat cu greu la folosirea sulurilor. Treptat însă, în decursul mai multor veacuri, codexul s-a impus datorită câtorva factori. Codexul era mai „economic“ decât sulul. Textul putea fi scris pe ambele părți ale foii, iar mai multe cărți puteau fi legate într-un singur volum.

Un pas mare care a adus la dezvoltarea a ceia ce numim astăzi carte a fost invenția lui Johann Gutenberg. Datorită inventării tiparului cu litere mobile cărțile au devenit mai accesibile. O perioada de asemenea importantă în istoria formării cărții a fost și secolul XX perioada în care explozia de invenții industriale a dus la dezvoltarea unor noi tehnologii de tipărire, broșare, legare procese care au contribuit mult la modernizarea și îmbunătățirea atît al aspectului cît și a conținutului cărții.

Așadar cartea a devenit un mijloc de transmitere a culturii și educației care a permis multora să-și schimbe viața. În acest scop au apărut și cărțile pentru copii, care au avut și au ca scop formarea intelectuală și ca personalități a celor micuți. Avind în vedere această mare responsabilitate, au fost făcute foarte multe cercetări în ce privește pregătirea manualelor pentru cei mici, cercetări ce permit astăzi să creăm ediții pentru copii cu o serie de îmbunătățiri a procesului de dezvoltare a copiilor.

Există o serie de norme și standarde în ce privește publicarea unei ediții de carte pentru copii claselor mici. Desigur că aceste restricți sunt impuse pentru ca editorii să fie capabili să editeze niște manuale care vor avea o mulțime de plusuri în ce privește asimilarea informației de către această grupă de cititori.

Primul și cel mai important parametru este formatul ediției dar nu și în ultimul rînd volumul blocului de carte. Acești doi parametri pot influența atît negativ cît și pozitiv asupra acestei grupe de cititori. Formatul prea mare al cărți poate creia probleme de sănătate atunci cînd cititorul încearcă să asimileze informația gîrbovinduși spinarea sau dacă volumul blocului este prea mare atunci va fi greu de a transporta ediția avînd în vedere vîrsta prea mică.

Chiar dacă volumul blocului trebuie să cuprindă un volum de informație care va fi necesar de studiat un an întreg, acesta trebuie să fie de fomat mediu și nici prea greu. Un aspect important constituie și rezistența filelor la flexiuni repetate cît și rezistența copertei dar și a cotorului, acestea trebuie să fie destul de rezistente astfel încît să poată fi utilizate mai mulți ani. Pentru a spori rezistența ediției blocul de carte trebuie neapărat fixat cu ață și adeziv. Coperta deasemenea poate fi laminată astfel ea va fi protejată de murdărie păstrînduși un aspect exterior plăcut, în plus anii de viață îi vor fi prelungiți.

Alegerea materialelor pentru tipar constituie și ele un factor important în ce privește sănătatea cititorului. Este recomandabil ca compoziția hîrtiei să fie de aproape 100% celuloză material pur ecologic, cernelurie să nu conțină compuși toxici. Dasemenea este inadmisibilă aplicarea lacului UV pentru acest tip de cititori.

În ce privește oformarea estetică a ediției, ea trebuie să fie simplă, plăcută și cu bun gust. Aceasta include ca ediția să fie policromă, se recomandă culori pale. Procentul ilustrațiilor trebuie să prevaleze peste puțin procentul suprafeței cu text și alte elemente, acest lucru va permite o asimilare a informației mai rapidă și mai plăcută. Este foarte important ca ediția dată să nu fie încărcată cu informații, de aceia spațiile albe de pe hîrtie sunt mai mari la acest tip de ediție. Mărimea caracterelor este recomandată să fi mare 16 – 18 pt iar garnitura textului să fie fără serife. Respectînd aceste caracteristici generale o intreprindere editorială va putea cu ușurință produce ediții da calitate înaltă care vor fi apreciate la un nivel înalt.

Caracteristicilor tehnice a ediției de carte selectate

Elaborarea caracteristicilor tehnice ale ediției presupune pentru început selectarea a unui exemplar de carte reprezentativ pentru ca în baza observațiilor și a rezultatelor obținute să trecem la etapa de elaborare a caracteristicilor tehnice.

Așadar exemplarul selectat pentru examinare reprezintă o ediție de carte pentru copii da clase mici, mai exact un abecedar. Abecedarul ( ISBN 9975 – 61 – 229 – 6) este o ediție din anul 2002 publicată de editura ARC care mai apoi a fost aprobat de Ministerul Învățămîntului pentru a fi introdus în programul de învățămînt a claselor primare din Republica Moldova. Ediți menționată mai sus conține următoarele elemente:

Coperta

Elemente de titlu

Caseta tehnică

Colontitlu, coloncifra

Textul de bază

Textul auxiliar

Ilustrații

Cuprins

Formatul ediției SELECTATE este 84 x 108 /16 format care corespunde cu standardele GOST. Ediția a fost tipărită în coli care mai apoi au fost separate in jumătate după care au fost fălțuite. Elementele de titlu ale ediției constau din :

Titlu

Caseta tehnică

Titlul ediției este constituit din următoarele elemente:

numele, prenumele autorilor

numele ediției

destinația ediției

numele editurii

anul editării

Cromatica titlului – 4+4

Cartea selectată reprezintă o ediție neperiodică care este publicată cu un număr limitat pe o anumită perioadă de timp. Volumul ediției este de 8 coli de tipar 4 coli de hîrtie 16 colițe. Varianta oformării ediției este cea mai importantă etapă pe care trebuie editorii să o ia în considerație mai ales după standardele GOST. Varianta oformării se alege în dependență de ediție, iar pentru ediția selectată ni se fac recomandări că varianta a doua este cea mai potrivită. Editura ARK nu a ținut cont de aceasta și varianta de oformare (I PRIMA) pe care au ales-o este incorectă. Varianta de oformare ne ajută să stabilim cît spațiu cu text vom utiliza.

Un factor important este și alegerea garniturii textului. Garnitura se alege în dependență de vîrsta cititorilor cu scopul de a ușura asimilarea informației. Conform cu ГОСТ 3489.1 ediția selectată trebuie să conțină corpul de literă fără serife lucru care de altfel și este, Franklin ghotic book (familie de litere fără serife). Mărimea literelor au și ele o mare influență asupra cititorului, și în dependență de mărime sunt stabiliți și alți parametri care variază, ca de exemplu, interliniajul, lungimea minimală sau maximală a unui rind de text e.c.t. Aceste date nu corespund cu oformarea ediției alese. Textul de evidențiere la fel nu corespunde cu ГОСТ 3489.1 el poate fi doar regular sau semibold, pe cînd în ediția selectată ele este bold.

Pentru elaborarea unei ediții de carte, textul și ilustrațiile prezentate de autor sunt platforma sau punctul zero de unde editorii încep să creieze ediția. Acest proiect este elaborat în baza recomandărilor și standardelor ce corespund tipului ediției.

Baza pentru elaborarea proiectului sunt :

Tipul ediției

Volumul ediției în coli de autor

Componența ediției

Tirajul planificat

Alegerea formatului colii de hîrtie

Materialul de bază pentru reproducerea edițiilor este hîrtia pentru tipar, care este fabricată într-un asortiment larg. Hîrtia poate fi distribuită în formă de sul ( bandă de hîrtie cu lungimea de pînă la 7000 m) sau sub formă de coli. Atît hîrtia în coli cît și cea în sul are un parametru comun-formatul.

Formatul hîrtiei în sul – este lățimea benzii de hîrtie ce formează ruloul (cm). Formatul hîrtiei în coli- reprezintă mărimile marginilor colii de hîrtie (cm). Formatul este reprezentat astfel: 60 × 90, 70 × 100 cm e.c.t. Unde prima cifră este lățimea colii iar a doua lungimea ei.

Formatul de hîrtie ce se comercializează este reglementat de standardul ГОСТ 1342-78 „hîrtie pentru tipar. Formate”. Ediția proiectată urmează a fi imprimată la mașină de tipar cu alimentare în coli dar care este asamblată cu un dispozitiv de tăiere a colilor din sul. Astfel vom putea opta pentru hîrtie în sul. Potrivit standardului ГОСТ 1342-78 hîrtia în sul pe care o putem utiliza la împrimare va fi de formatul 60cm avînd în vedere că formatul colii de tipar este de 54 × 70 cm.

Alegerea formatului ediției

Formatul ediției se numește mărimea paginii ediției după tăierea blocului de carte. Aceste formate sunt reglementate de ГОСТ 5773-76 „ Cărți, broșuri, reviste. Formate”.

La elaborarea formatului ediției este necesar de a ține cont de:

Suprafața paginii ediției, care permite repartizarea elementelor ilustrative și a textului în formă adecvată citirii; o atenție deosebită trebuie acordată ilustrațiilor, tabelelor și formulelor.

Proporții optimale de spațiu ale ediției

Formatul ediției se exprimă sau în milimetri (de exemplu, 130 × 200, 145 × 215, 220 × 165, unde prima cifră reprezintă lățimea paginii, iar a doua înălțimea ei) sau în formatul colii de hîrtie și fracțiunea care este pagina ediției de la această coală ( de exemplu 60 × 90 1/16 , 70 × 90 1/32 ).

La elaborarea ediției este necesr de a ține cont și de categoria de cititori sau tipul ediției.

Tipul ediției proiectate este adresat copiilor claselor mici, iar formatul ediției recomadat este 70 × 108 1/16 Aceasta permite ca ediția să posede dimensiuni moderate pentru acest tip de cititori.

Formatul ediției ales greșit poate crea probleme pentru cititori, de exemplu formatul prea mare crează probleme de sănătate copiilor ca scolioza aceasta prezentînd unrisc și mai mare avînd în vedere perioada de dezvoltare a copiilor. Acest tip de ediții devin greoaie la utilizare ceeia ce le face nepractice. Formatele prea mici nu permit corelația armonică a imaginilor cu textul. Corpul de literă poate suferi schimbări care pot fi în defavoarea cititorului e.c.t.

Alegerea formatului paginii de zaț, suprafeței și procetului de utilizare a hîrtiei

Formatul paginii de zaț dar și a corpului de literă cît și a ilustrațiilor sunt măsurate după sistema tipometrică. Cea mai mică unitate de măsură ale acestei sisteme este punctul tipografic 0,376 mm. Cea mai mare unitate este pătratul care conține 48 pt. Sau 18,0432 mm. De asemenea există și unități de măsură intermediare.

Formatul paginii de zaț sunt recomandate de ОСТ 29.62-86 ( tabelul 4 pentru edițiile de carte). Există trei variante de oformare a paginii de zaț. Prima este cu mărimi care utilizează spațiul alb al hîrtiei la maximum și este recomandat de obicei edițiilor cu caracter științific sau enciclopedic. Varianta a doua este recomandată edițiilor proectate pentru programele de învățămînt.Varianta a treia a fost elaborată pentru edițiile cu caracter artistic.

Ediția proiectată se încadrează în varianta de oformare cu numărul II destinată copiilor claselor mici. Spațiile albe mai mari oferă copiilor posibilitatea de a citi mai ușor fără a fi constrînși de volumul ediției.

Alegerea familiei de litere pentru culegerea textului

La elaborarea ediției de carte sunt stablite : tipul textului și a elementelor textuale. Acestea sunt:

Elementele de titlu

Textul de bază

Text auxiliar

Text adăugător

La alegerea familiei de litere trebuie să luăm în considerare și proprietățile de deformare a metodei de tipar ce o vom utiliza. De asemenea avem recomandări în ce privește oformarea corpului de literă. ГОСТ 3489.1 conține caracteristicile de care trebuie să dispună caracterele.Oformarea corpului de literă se face în conformitate cu categoriile de cititori.

Potrivit cu ГОСТ 7.60 edițiile în dependență de extenuarea aparatului vizual se împart în două categorii. Iar edițiile în dependență de categoria de cititori și în dependență de vîrstă se împart în trei categorii.

Ediția proiectată face parte din prima categorie pentru a doua categorie de vîrstă. Aceasta presupune că dacă corpul de literă va avea dimensiuneade 12 pt atunci interliniajul va fi de 2, lungimea unui rînd va fi maximum de 140 mm și nu mai mic de 81 mm. Ediția poate fi oformată cu caractere din familii fără serife.

Oformarea elementelor de titlu

Atunci cînd vorbim de elemtele de titlu ale unei ediții ne referim la frontispiciu, avantitlu, și titlu. De asemenea putem spune că după elementele sale constructive poate fi atașat și șmuțtitlul acestei grupe.

Există reguli de oformare a acestor elemente de exemplu :

Frontispiciul – ilustrație, care este atașată înaintea titlului. În mai multe ediții în calitate de frontispiciu este pusă poza autorului sau a persoanei căreia este dedicată ediția. Frontispiciul ca element poate fi fixat cu adeziv sau imprimat în componența primei pagini.

Frontispiciul fixat cu adeziv, deobicei reprezintă o ilustrație tipărită pe hîrtie de calitate înaltă potrivit cerințelor înaintate ilustrțiilor.

Avantitlul – element ce se amplasează înainte de titlu. Este compus din marca și denumirea editurii. Cromatica acestui element poate fi de 1 sau 2-uă culori.

Titlul – pagină a ediției unde sunt amplasate date bibliografice a ediției in conformitate cu ГОСТ 7.4 – 86 : familia autorului sau denumirea editurii, numele ediției subtitluil, locul editării, și anul editării. Cromatica poate fi atît monocromă cît și policromă.

Ediția proiectată va conține ca elemente de titlu :

Titlul potrivit cu ГОСТ 7.4-95

Oformarea exterioară

În proiectul de oformare este stabilit tipul oformării exterioare ( supracoperta, tipul copertei sau a scoarței) în conformitate cu ГОСТ 22240 – 76 cît și metodele de imprimare : Pregătirea formei de tipar, metoda de tipar, cromatica.

Reproducerea originalelor pentru oformarea exterioară posedă aceleași cerințe înaintate ca și ilustrațiilor.

Oformarea copertei

Coperta – reprezintă cea mai simplă formă de acoperire a unei ediții tipărite. Coperta este formată din două părți, iar edițiile cu volumul de pagini mai mare de 64 sunt acoperite cu coperți cu cotor. Potrivit cu ГОСТ 7.4 – 86 pe suprafața copertei sunt plasate ilustrții, text, elemente cu cromatică de complexitate diferită ce caracterizează ediția, uneori conferindui aspect de reclamă.

Mărimile cîmpului ilustrativ de pe copertă sunt egale cu mărimile blocului de carte după tăiere, iar grosimea cotorului este egală cu grosimea blocului de carte. Elementele de oformare ale copertei ce vor fi expuse tăierii trebulie să aibă spațiu mai mult cu aproximativ 3-5 mm.

Există NOUĂ tipuri de oformare a copertei. Ediția proiectată este oformată cu copertă de standardul trei (III ).

STANDARDUL III – dea lungul cotorului copertei sunt create patru biguri: doua la distanțe egale cu grosimea blocului de carte iar celelalte două sunt făcute la o distanță nu mai mare de 5 mm față de celelalte două. După care coperta este fixată cu adeziv de blocul de carte la cotor iar suprafețele mici care au fost create cu ajutorul celorlalte biguri sunt lipite de prima pagină cît și de ultima. La acest tip de fixare blocul de carte este completat cu colițe fălțuite, cusute și lipite inter ele. Fixarea poate avea loc și cu coasere cu sîrmă. Acest tip de copertă se aplică blocurilor de carte cu volum nu mai mic de 72 de pagini.

La un volum consistent al blocului coperta poate fi oformată cu ilustrații și text, acestea pot fi tipărite prin diferite metode de imprimare. Coperta de standardul III poate fi laminată sau aplicată pe suprafața ei cu un strat subțire cu lac.

Oformarea părții illustrative ale ediției

Toate elementele ediției care necesită procese de reproducere chiar și elemente de tipul titlurilor, colontitluriror, coloncifre sunt considerate a fi ilustrații. Ilustrațiile din ediția proiectată vor fi reproduse cu ajutorul tiparului offset, volumul de ilustrați este mai mare decî volumul de text practic 65 % la 35 %. O mare parte din ilustrații vor fi editate în mărimi egale ale blocului de carte după care va fi tăiat. Este demn de menționat că o parte din coala pentru tipar nu va fi imprimată aproximativ 2cm lățime, astfel această parte nu va fi ocupată de elemente ale ediției.

Toate illustrațiile vor fi tipărite pe hîrtia destinată ediției. Elemente adăugătoare sub formă de ilustrații tipărite pe alt tip de hîrtie nu sunt în această ediție

Pe parcursul a sute de ani industria poligrafică a cunoscut progrese remarcabile, progrese care au deschis o eră nouă, era comunicării. Mulți oameni de o cultură deosebită au încercat să îmbunătățească și chiar să inventeze noi metode de a răspîndi informația. Iar principalul motiv pentru care s-au făcut atît de multe inovații în domeniul poligrafic a fost răspîndirea valorilor culturale, tuturor oamenilor.

Totuși nu toate tipurile de imprimare sunt bune pentru orice ediție sau produs poligrafic. Unele sunt mai simple și nu necesită utilaj cu dotări tehnice de ultimă oră, altele sunt destinate unui public cu preferințe mai speciale ce necesită și utilaj mai bun. În fine, totul depinde de originalul pe care urmează să îl reproducem.

Mai jos urmează să menționăm o serie de factori care ne va influența decizia în alegerea metodei de imprimare :

– caracteristicile originalului editorial și calității reproducerii, tipul ediției

Tipul ediției proiectate : carte pentru copii claselor mici

Așa cum am menționat mai sus există o serie de norme, de standarde de care trebuie să ținem cont la elaborarea ediției de carte. Așadar putem începe cerințele înaintate originalelor color în semiton.

Originalele opace pot fi ilustrații sub formă grafică sau illustrații realizate prin metoda fotografică. Ilustrațiile prezentate sub formă grafică sunt admise doar dacă sunt realizate într-o singură tehnică. Cerințele impuse ilustrațiilor realizate prin metoda fotografică sunt : redarea clară a detaliilor mici din ilustrație. Imaginea color trebuie să fie balansată la reproducerea culorilor neutre și să nu conțină imagini parazite (voal) iar imprimatele glossy trebue să aibă un strat uniform pe toată suprafața. Originalele constituite din părți componente sunt privite ca un singur original. Imaginile pentru montaj trebuie imprimate pe hîrtie fotografică cu structură și gramaj unic nu mai mult de 120 g / m2.

Marginile fotografiilor montate nu trebuie să se evidențieze. Fotografiile cu conținut artistic, de reclamă, de modă sunt însoțite de scările strip. Scara color trebuie imprimată cu cernenelurile din triadă.

Ediția proiectată conține o serie de illustrații create în format digital, în plus sunt vectoriale, factor care favorizează reproducerea cu maximă exactitate sau claritatea maximă chiar și a celor mai mici detalii grafice. Potrivit cerințelo sau mai bine zis recomandărilor ilustrațiile din ediție sunt viu colorate, astfel încît la tipărirea tirajului va fi necesar de cerneală cu mai mult pigment totodată mărinduși densitatea optică. Reproducerea calitativă a acestui tip de illustrații pretinde materie primă de calitate înaltă, mai ales că îi avem ca grup de cititori pe cei mici.

Capacitățile tehnice ale metodelor de imprimare, din aspectul reproducerii prioritare a textului sau imaginilor

Toate tipurile de imprimare prezintă atît avantaje cît și dezavantaje la tipărirea unei ediții anumite. Mai jos vor fi descrise caracteristicile tipurilor de imprimare tradiționale după care va fi evidențiată doar cea ce se potrivește cel mai bine tipăriri ediției noastre.

Există trei tipuri de imprimare tradițională de bază :

Tipar plan

Tipar inalt

Tipar adînc

Tiparul plan :

Tiparul plan se imparte în mai multe ramuri totuși cea mai des întilnită ramură este imprimarea prin metoda offset. Acest tip de imprimare afost descoperit la începutul secolului XX și a deschis o nouă ușă, noi posibilități pe piața poligrafică. Imprimarea offset a dobîndit o și mai mare amploare la mijlocul secolului XX, atunci cînd o mare parte din din intreprinderile poligrafice și-au mărit parcul de mașini cu utilaj offset. La ora actuală tiparul offset domină industria poligrafică și aceasta datorită unor avantaje deosebite.

Viteza de imprimare mare.

Posibilitatea de a imprima 300000 mii de coli cu aceleași forme de tipar

Reproducerea faximilă

Posibilitatea de a imprima duplex în același timp

Consumabile ieftine

Dirijarea mașinii de tipar doar de 1 sau 2 operatori

Așa cum am menționat mai sus spre deosebire de tiparul adînc imprimarea offset necesită mai puține cheltuieli la reproducere nu este mai rea la reproducerea lucrărilor ce pretind calitate sporită. Formele de tipar sunt rezistente la un tiraj de 300000 de imprimeuri un lucru foarte avantajos la tipărirea edițiilor de carte mai ales în Republica Moldova unde nu este cererea de carte mare. Tirajele cele mai bune pentru ediții fiind de 5000 exemplare.

Tiparul înalt :

Tiparul înalt a deschis era noilor posibilități în anul 1455 atunci cînd Gutenberg a tipărit o Biblie. Cărțile în acel timp a devenit mai disponibile cititorilor. Tiparul înalt dobîndind o popularitate foarte înaltă în rîndul tipăritorilor pînă în sec. XX. Chiar dacă era o metodă inovativă care a dezvoltat industria poligrafică tiparul înalt era foarte anevoios la pregătirea formelor de imprimare în plus era foarte nociv. Secolul XX a adus noi inovații care a îmbunătățit Alegerea metodei de imprimare și a tipului formelor de tipar cu mult această metodă. Formele de tipar sunt pregătite din polimer elastic, iar culegerea manuală a devenit o istorie de domeniul trecutului. Avantajele acestui tip de imprimare la ora actuală este :

Rezistența formelor de tipar la uzură este de pînă la 1000000 de imprimate

Posibilitatea de a imprima la rezoluții bune

Reproducerea ilustrațiilor de calitate bună

Totuși spre deosebire de imprimarea offset tiparul înalt nu ne oferă mari speranțe la tipărilea lucrărilor faximile sau a lucrărilor ce pretind calitate sporită. Și chiar dacă avem posibilitatea de produce tiraje mari aceasta nu ar fi un avantaj pentru consumatorii din republica noastră. Deobicei tiarul înalt este foarte productiv la tipărirea etichetelor, felicitărilor e.c.t. pentru produse care necesită tiraje mari.

Tiparul adînc :

Tiparul adinc are și el o istorie mare. Practic dezvoltarea lui a început cu procesele de gravare lucru care era folosit la reproducerea lucrărilor de artă și chiar la tipărirea bancnotelor. Tiparul înalt la ora actuală domină aproximativ 15% din piața poligrafică și desigur are o mulțime de avantaje :

Posibilitatea de a imprima tiraje mari de pină la 100000 de exemplare

Posibilitatea de a imprima lucrări de calitate sporită, chiar microtexte

Crearea semitonurilor la tipărire

Reproducerea ilustrațiilor și a textelor de diferită complexitate

Așa cum am menționat mai sus produsele poligrafice care le putem obține cu acest tip de imprimare pot fi de o calitate sporită însă toate aceste le obținem la tiraje mari, avînd în vedere materialele costisitoare care sunt necesare acestui tip de imprimare.

Concluzie : metoda de imprimare cea mai portivită pentru acest tip de ediție este tiparul offset din mai multe considerente.

Tirajul ediției noastre nu depășește 24000 coli de tipar

Calitatea imprimării pentru această ediție este satifăcătoare

Avem posibilitatea de a imprima duplex

Conturul ilustrațiilor și textului poate fi imprimat cu exactitate maximă

Economisirea materiei prime

Costul productiei redus

Complexitatea și volumul de muncă necesar producerii formelor de imprimare, posibilitățile de mecanizare sau automatizare a proceselor de fabricare a formelor

Producerea formelor de tipar OFFSET. Imprimarea offset ca tehnologie s-a dezvoltat pe parcursul sec. XX sau dezvoltat și metodele de producere a formelor offset. La ora actuală sunt 3 metode de producere a formelor :

CTF- computer to film

CTP- computer to plate

CTPress – computer to press

Tehnologia CTF este una din primele metode de producere a formelor offset. Acest proces este foarte complicat și necesită mult spațiu mult timp muți operatori multă materie primă. În plus acest sistem este foarte nesigur aici pot apărea defecte din cauza factorului uman. Un singur avantaj este prețul mult mai mic a materialelor de consum cît și a procesului, de fapt și acest factor poate fi subiectiv avînd în vedere că trebuie să cunoaștem ce vom reproduce.

Tehnologia CTP este una din inovațiile care a produs o revoluție în sfera industriei poligrafice. Aceasta permite rapid de a produce formele de tipar, fără erori. În plus aparatul nu necesită mult spațiu sau mulți operatori com în cazul tehnologiei CTF.

CTPrint tehnologie de ultimă oră. Procesul constă în pregătirea formelor chiar în mașina de tipar, proces asemănător ca la CTP. Un dezavantaj îl constituie prețul prea mare. Avantajul este automatizarea maximă.

La reproducerea ediției proiectate vom utiliza tehnologia CTP pentru a reducerea timpului de pregătire a formelor și excluderea erorii umane.

Consumul de materiale destinate fabricării formelor prelucrate prin metoda termală

Pentru a calcula materialele necesare pentru fabricarea formelor avem nevoie de a calcula numărul de forme ce ver fi necelare pentru întreg tirajul ediției.

Numărul de forme pentru tiraj

24 coli de tipar = 24 forme pentru o culoare

24 x 4 = 96 forme pentru tiparul

unei ediții și a întregului tiraj

Suprafața formelor de tipar

0,72 x 1,02 x 96 x 1,03 = 72.6 m2

Soluția de developare

72.6 x 100 = 7260 ml

Soluția de regenerare a developatorului

72.6 x 50 = 3630 ml

Pentru formele prelucrate termal nu este necesar soluție de gumare.

Aspecte ecologice ale utilizării unei metode de imprimare

Imprimarea Offset.

Alegerea tehnologiei ctp nu a fost întîmplătoare. Organizațiile ce se ocupă de controlul intreprinderilor în ce privește emisia a deșeurilor crează comisii speciale. Acestea i-au măsuri în ce privește reducerea deșeurilor. Totodată industria poligrafică a creat tehnologii care nu aduc mari daune mediului înconjurător. De exemplu pe parcursul unui an de zile tehnologia de fabricare a formelor de tipar CTP spre deosebire de CTF la un volum de lucru de 25 de comenzi de tipar în 250 de zile lucrătoare cu un schimb de lucrători, formatul de imprimare A3, cu producerea formelor de tipar termice sunt evitate in utilizare 3500 litri de substanțe chimice plus 55000 litri de solutii de spălare. Deasemenea se evită 4000 m2 de film fotografic.

O mare influență negativă asupra mediului înconjurător o are soluțiile de umezire. Acest lucru se întîmplă din cauza adăugării spirtului izopropilic în volum de 8 – 11%. Totuși acest lucru îl putem evita prin înlocuitori ca de exemplu glicolii. Acest lucru ne oferă o scădere a emisiilor de alcool cu 4- 8 %. Hîrtia care nu mai poate fi utilizată este supusă prelucrării astfel încît nu va fi aruncată.

Procesele Post- Pres nu conțin deșeuri însemnate.

4. Argumentarea alegerii utilajului tehnologic

Procesul de pregătire a originalului editorial necesită imprimare calitativă și rapidă. Toate procesele, se împart în mai multe etape succesive care asigură o bună stabilitate a lucrului tehnologic. În continuare se va descrie succesiunea optimă a proceselor tehnologice.

Stabilirea schemei tehnologice

Procesele poligrafice se împart în trei mari grupe :

Pre – Press

Press

Post – Press

Pentru ediția de carte proiectată au fost stabilite următoarele procese tehnologice :

1.Pre – Press :

Pregătirea originalului autorului

Pregătirea originalului editorial

Pregătirea originalului machetă

Pregătirea originalului machetă – reprodus

Pregătirea formei de tipar CTP

Press :

Tipărirea tirajului propri-zisă

Post – Press :

Procesul de fălțuire

Procesul de adunare

Procesul de fixare

Procesul de copertare

Procesul de tăiere a blocurilor de carte

Procesul de împachetare

Pregătirea originalului autorului

Originalul autorului –reprezintă materialul ilustrativ și/sau textual, pregătit de către autor, transmis editurii pentru redactare și pregătire pentru tipar.

Alegerea utilajului pentru această etapă nu depide de intreprinderile poligrafice, ci de posibilitățile materiale și spirituale ale autorului.

Pregătirea originalului editorial

Definiție : Originalul editorial – reprezintă materialul ilustrativ și/sau textual, ce a urmat pregătirea la editură, semnat, admis pentru procesul de tipar.

Alegerea utilajului :

Mac Pro

Sistem de operare

MAC OS X 5.6 LEOPARD

Processor

 Two 2.93GHz Quad-Core Intel Xeon

Memory

 16GB (8x2GB)

Hard Drive – Bay 1

 1TB 7200-rpm Serial ATA 3Gb/s

Graphics

 4x NVIDIA GeForce GT 120 512MB

Optical Drive

Two 18x SuperDrives

Display

 Apple LED Cinema Display (24" flat panel)

Wireless

 AirPort Extreme Wi-Fi Card with 802.11n

Fibre Channel Card

 Quad-channel 4Gb Fibre Channel PCI Express card

Display

Quato intelli color 24 in

Argumentare alegerii utilajului

Procesul de pregătire a originalului editorial necesită viteză de operare dar totodată și calitate. Cu cît mai rapid va fi proiectată ediția cu atît mai bine va fi atît pentru comandatar cît și pentru editură. Computerele de la producătorul mondial APPLE ne oferă toate aceste înlesniri la masa de lucru, adică viteză de lucru cu fișiere mari de diferită complexitate cît și calitate superioară a serviciilor. Practic modelu ales pentru această ediție este asamblat cu 8 procesoare de viteză 2,93 GHz. Memorie operativă de 16 GB și patru cartele video cu memorie operativă de 512 Mb. Monitorul Apple LED Cinema Display de 24 de inch ne oferă spațiu în lucru cu illustrații de calitate înaltă și de dimensiuni mari.

Oproblemă destul de cunoscută cu care se confruntă o mare parte din Descktop Publisheri

este obținerea reproducerilor cu maximă exactitate a culorilor. Monitoarele obișnuite nu ne oferă astfel de posibilități de aceia pentru ediția proiectată a fost ales un monitor construit special pentru a rezolva acest tip de probleme.

Pregătirea originalului machetă

Definiție : Originalul machetă – este originalul editorial, fiecare pagină a căruia coincide cu pagina ediției ce urmează a fi tipărită.

Pregătirea originalului machetă – reprodus

Definiție : Originalul machetă – reprodus – este originalul pregătit pentru obținerea formelor foto și/sau a formei de tipar.

Alegerea utilajului : utilajul menționat mai sus se aplică și acetor etape de producere

1.5 Pregătirea formei de tipar CTP

Pregătire formei de tipar are loc prin mai multe metode de exemplu computer to film, computer to plate, computer to print toate aceste metode au avantaje cît și dezavantaje. Tehnologia computer to film este cea mai ieftină dar pretinde mult timp pentru producere, necesită operatori, deasemenea nu este este exclus ca din cauza factorului uman in producție să se comită greșeli sau să creieze defecte pe foto film. Asfel înainte ca filmul tehnic să fie expus el trebuie controlat minuțios pentru a nu permite ca tirajul pe care îl avem de tipărit să fie ca rebut.

Tehnologia computer to plate este o inovație senzațională din ultimii ani pe piața poligrafică, producătorii prezentînd ca fiind cea mai eficientă metodă de pregătire a formelor de tipar. Ea are o serie de avantaje:

Economie de timp

Economie de capital care era distribuit muncitorilor, pentru procurarea filmelor, soluțiilor de developare + adaosuri și reparația aparatelor de fotoreproducere.

Economie de spațiu, care era distribuit atit pentru aparatul de fotoreproducere cît și pentru dispozitive de copiere, rezervoare pentru sol. de prelucrare, dispozitive termostatice e.c.t.

Eliminarea oricărei posibilități de a comite grsli de montaj a foto-formelor e.c.t.

Dacă vorbim despre computer to press atunci pute spune de o automatizare a procesului de pregătire și tipărire sută la sută. Aceasta ne permite să pregotim forma de tipar chir în mașina de tipar, însă acest tip de tehnologie pretinde mari cheltuieli chir dacă vom economisi din spațiul pe care îl ocupă intreprinderea. Așa cum am vorbit mai sus sistemul de copiere se află chiar în mașina de tipărit iar aceasta presupune un preț mult mai mare a întregii mașini de tipărit. Acest tip de tehnologie poate fi bine veni intreprinderilor cu volum mare de lucru, tiraje care nu admit timp de așteptare.

Totuși cea mai bună tehnologie pentru tipărirea utilajului nostru este TEHNOLOGIA Ctplate. Iar cel mai potrivit utilaj va fi de la firma HEIDELBERG producătore de acest tip de aparate. Pe scurt Suprasetter A105 iată caracteristicile tehnologice acestui aparat :

Opțiunea aleasă este cea mai potrivită avind în vedere viteza de lucru, formatul, rezoluția și posibilitatea de a produce forme de tipar pentru ediții cu cele mai înalte cerințe de calitate. Utilajul este asamblat cu cele mai moderne tehnologii de exemplu :

Cracteristici înalte de exploatare pentru formate medii

Sistema laser de la HIDELBERG

De la incărcare manuală pînă la incărcare total automatizată

Sistema Smart Plate Handling

Stabilitor de temperatură

Maximă exactitate de perforare

Sistema de eliminare a impurităților

Press

Tipărirea tirajului

Tipărirea tirajului este cea mai importantă etapă în industria poligrafică. În prezent avem un număr mare de producători care se ocupă de construcția mașinilor de tipar. Însă după cum știm diferențele se reduc la calitate și preț. În întreaga lume există două mari concerne ce se ocupă aproximativ 160 de ani de construcția mașinilor de tipar offset, acestea sunt MAN ROLAND ȘI HEIDELBERG. Marea majoritate a intreprinderilor poligrafice din toată lumea au îcepu să colaboreze cu aceste concerne bizuinduse pe experiența destul de mare și calitatea pe care o pot propune. Inovațiile în acest domeniu sunt dea dreptul spectaculoase lucru care a făcut industria poligrafică să ofere servicii cît mai multe.

Speedmaster SM 102 (producător HEIDELBERG) a fost alegerea optimală din mai multe motive. În primul rînd inginerii HEIDELBERG construiesc mașini de tipar ce se alimentează cu coli. Acest factor este deosibit de important atunci cînd vorbim de tiraje mai

mici. Producătorul Man Roland se axează mai mult pe clienții care se ocupă cu volume mari de tipărire aceasta mai ales de cînd sa început tipărirea cărților cu ajutorul mașinilor de tipar cu alimentare în rulou. În plus mașinile cu alimentare în coli asigură cea mai bună suprapunere a culorilo. Factorul decisiv care a stat la baza alegerii mașinii de tipar a fost de asemenea prețul mult mai jos decît a celor cu alimentare în rulou.

Caracteristica Speedmaster SM 102 :

Tipul imprimării : Offset

Selectarea mașinii de tipar ofset este susținută de capacitatea presei de a tipări policrom cu o exactitate maximă de suprapunere a culorilor în plus la viteze mari și toate aceste imprimînd duplex.

Mașina ofset aleasă are formatul de 70X100, imprimînd în 4 culori, pe ambele fețe, dintr-o singură trecere a colii

Secția de tipar posedă un sistem de dozare și amestecare a cernelei, contribuind, de asemenea la o imprimare calitativă.

Post – Press :

Procesul de fălțuire

Utilaj :

Procesul de adunare și fixare cu ață

Pentru adunarea colițelor a fost ales utilaj de ultimă oră care reduce procesul tehnologic de fixare economisind astfel timp.

Stitchmaster ST 450

Stitchmaster ST 450 ne permite operativ să fixăm blocul de carte cu ață plus la aceasta putem tăia din trei părți colițele. Mașina ne permite să fixăm blocul de carte foarte bine iar în cazul în care un ac se rupe sistema automatizată îl schimbă.

Procesul de fixare cu adeziv

Procesul de copertare

Copertarea are loc la aparatul Eurobind 1300. Aparatul poate fi utilizat cu ușurință pentru cărțile cu copertă moale de la standardul I pînă la standardul III. Aparatul este asamblat cu o secție unde se prelucrează și se pregătește cotorul blocului de carte înainte de a I se aplica adezivul. Aparatul poate fi foarte ușor de manevrat în ce privește varierea formatului, iar secția de pulverizare a adezivului ne ușurează procesul. De asemenea adezivul poate fi aplicat și cu ajutorul valțurilor, această secție a fost concepută pentru termoadeziv. urobind/

Procesul de tăiere a blocurilor de carte

Tăierea blocurilor de carte constituie și el un proces care necesită aparate performante pentru a scurta procesul tehnologic și pentru a obține o cît mai bună administrare a timpului.

Pentru tăierea blocurilor de carte a ediției proiectate am ales utilajul POLAR 66 cu capacitatea de tăiere a hîrtiei de 670mm lungime 670mm lățime și 80mm înălțime

Procesul de împachetare

5 Calcularea parametrilor ediției de carte

Volumul orginalului în coli de autor se calculează după urmatoarea formulă:

Va = (Cpa x Epa) : 40

Unde:

Va – volumul originalului în coli de autor

CPA – reprezintă numarul de pagini în original

EPA – numărul de semne într-o pagină (mii)

Va = (192 x 1,75 ) : 40 = 8,4 Coli de autor

Numărul de rînduri într-o pagină de format proiectat se calculează după formula:

NCT = (48H) : K

Unde:

Cu ajutorul cărții „Ghilenson” pag. 36 găsim înălțimea paginei de zaț

H – înălțimea paginii de zaț

K – corpul literei a textului de bază

NCT = (48 x 12, 25) : 24 = 24,5 rînduri

Numărul de semne într-o pagină este egal cu produsul dintre numărul mediu de semne într-un rîmd și numărul de rînduri într-o pagină.

EN = NCP x L

Unde:

NCP – nr. mediu de semne într-un rînd

L – nr. rîndurilor într-o pagină

■ Calculăm numărul de semne într-un rînd împărțind numărul de rînduri care încap într-o pagină la numărul de semne care încap ăntr-o pagină.

1750 : 24,5 = 71,4 semne

EN = 71,4 x 24,5 = 1750 semne într-o pagină

Numărul de semne într-o coală de tipar este egal cu produsul dintre numărul de semne într-o pagină multiplicat la numărul de pagini într-o coală.

ECT = En x a

ECT = 1750 x 16 = 28.000 semne într-o coală

5. Mărimile nominale ale fracțiunii colii de hîrtie sau formatul ediției pînă la tăiere sau formatul brut al ediției. Se calculează după formula:

10B/x , unde B – lățimea colii de hîrtie

10A/y, unde A- lungimea colii de hîrtie

x,y – 4, 4 (privește coala)

Lățimea = 10 x 70 : 4 = 175 mm

Lungimea = 10 x 108 : 4 = 270 mm

6. Koeficientul de utilizarea spațiului alb a hîrtiei. Se calculează după formula:

K = (a x b) : (A x B)

Unde:

a, b – mărimea paginii de zaț

A, B – mărimea paginii

Calculăm mărimea paginei de zaț (Ghilenson pag. 35)

7,15 pătrat x 18 mm = 128,7 mm

12,25 pătrat x 18 mm = 220,5 mm

K = (128,7 x 220,5) : (170 x 260) = 0,64

7. Volumul ediției în coli de tipar ( VCT)

VCT se determină prin împărțirea numărului de pagini ale ediției (PE) la formatul ediției exprimat de fracțiunea colii de hîrtie ( d) :

VCT = PE :d

VCT = 192 : 8 = 24 CT

8. Volumul ediției în coli de tipar convenționale ( VCTConv)

VCTConv – Coala de hârtie de formatul 60×90 (sau suprafața de 5400cm2) tipărită pe o singură parte. Raportul dintre formatul ediției și formatul 60×90 reprezintă coeficientul de trecere a colilor de tipar în coli convenționale.

Pentru a determina volumul ediției în coli de tipar convenționale avem nevoie să știm care este coeficientul de transfer:

Coeficientul de transfer = (a x b) : 5400

Unde a și b reprezintă formatul colii de tipar.

(54 x 70 ) : 5400 = 0,7 coeficientul de transfer

Știind coeficientul de transfer putem afla care este Volumul ediției în coli de tipar convenționale cu ajutorul acestei formule :

VCTConv = CT X CTansfer

VCTConv = 24 x 0,7 = 16,8

9. Volumul ediției în краскопрогонах

Ucern determină prin multiplicarea volumului ediției în coli de tipar UCT la numărul culorilor ediției ncern. :

Ucern = UCT x ncern.

Ucern = 24 x 4 = 94

10. Volumul ediției în coli de hîrtie

CH se determină prin divizarea în două a Colilor de tipar :

CH = CT : 2

CH = 24 : 2 = 12

Sau prin intermediul divizării numărului paginilor PE ediției la fracțiune dublă 2d a colii de hîrtie :

CH = PE : 2d

CH = 192 : (2 x 8) = 12

10.b Volumul hîrtiei necesar copertelor în coli de hîrtie

Pe o coală de hîrtie de format 60 x84 cm încap 3 desfășurate a copertei de format 27 x 45 cm. Avem de tipărit 1000 de cărți respectiv 1000 de coperți. 1000 vom împărți la 3 pentru a afla cite coli de hirtie avem nevoie.

1000 : 3 = 334 Coli de hîrtie

11. Volumul ediției în colițe Ucol

Ucol se calculează după următoarea formulă :

Ucol = (CT x d) : nT

Unde

Ucol – volumul ediției în colițe

CT – volumul ediției în coli de tipar

d – fracțiunea colii de hîrtie

nT – numărul paginilor într-o coliță

Ucol = (24 x 8) : 16 = 12

12. Volumul ediției în pagini UP

UP se determină cu ajutorul multiplicării colilor de tipar CT a ediției cu fracțiunea colii de hîrtie d :

UP = CT x d

UP = 24 x 8 = 192

13. Grosimea hîrtei pentru imprimarea tirajului h

h se determină cu ajutorul formulei:

h = q : (103 x dh )

unde:

q – masa 1m2 hîrtie (g)

dh – densitatea hîrtiei g / cm2

Avînd în vedere că avem grosimea hîrtiei de la producător nu este necesar să o măsură sau să o calculăm

101mkm grosimea hîrtiei creatate marca «до»

14. Grosimea blocului de carte GB în mm se determină aproximativ după formula:

GB = (0,5d x CT X h) + NÎ + hî

Unde

d – este fracțiunea unei coli de hîrtie

CT – coli de tipar

h – grosimea hîrtiei pentru tiraj (mm)

NÎ – numărul fixărilor cu adeziv și alte materiale

hî – grosimea hîrtiei fixate cu adeziv și alte materiale

(0,5 x 8 x 24 x 0,101) + 0,400 =10,096 mm

Calcularea cantității materialului de bază necesar reproducerii tirajului ediției de carte

Volumul de cerneală măsurat în kilograme necesar pentru tipar poate fi calculat după următoarea formulă:

Mcern. = CT x n x T x qcern.

Unde:

Mcern. – volumul ( masa) de cerneală, kg;

CT – volumul ediției în coli de tipar

n – cromatica ediției

T – tirajul ediției în mii de ex.

qcern. – norma de consum a cernelei kg. la 1000 CT și se determină după îndrumar

Îndrmarul ne oferă date cu privire la consumul de cerneală pentru formatul standart 60 x 90 cm. De aceia este necesar să calculăm pentru început consumul de cerneală în kg. la 1000 CT pentru formatul ediției proiectate. Calculul se face prin stabilirea coeficientului de trecere, multiplicîndul cu consumul de cerneală pentru formatul standart 60 x 90 cm.

Coeficientul de trecere pentru ediția proiectată este calculat în punctul 7. Și este 1. Norma de consum a cernelei pntru tipar formatul 60 x 90 cm este 95 g la 1000 CT.

1 x 95g = 95 g

pentru formatul 60 x 90 cm la 1000 CT

Mcern. = 24 x 4 x 1000 x 0,095 = 9.12 kg pentru 1000 ex. ale ediției

Calculăm masa de cerneală necesară copertelor

Mcern. = 1 x 4 x 334 x 0,176 = 0,235 kg

Calcularea hîrtiei pentru tipar

Calcularea hîrtiei pentru tipar pentru producția imprimată duplex se calculează după formula următoare:

Qh = [A x B x m x CT x (T + Kh) ] / 2

Unde :

Qh – volumul de hîrtie, kg;

A și B – mărimile colii de hîrtie, m

m – masa colii de hîrtie, g / m2

CT – volumul ediției în coli de tipar

T – tiraj 1000 ex.

Kh –norma de consum a hîrtiei pentru necesități tehnice, % se stabilește cu ajutorul îndrumarului conform normelor de consum la necesități tehnice aprobate de Directorul Combinatului Poligrafic Tudor CTITOR (l.u. Osoba A.) .

Qh = (0,54 x 0,72 x 120 x 24 x (1000 + 0,7 %) ) : 2 = 548 kg

Calculăm hîrtia necesară pentru tipărirea copertelor:

Qh = (0,6 x 0,84 x 200 x 1 x (334 + 0,7 %) ) : 2 = 17 kg

Argumentarea alegerii materialelor utilizate

Hîrtie pentru blocul de carte – lățimea 720 mm, cretată,GOST 21444 -75 marca DO 120 g/m2

Hîrtie pentru coperta moale – Marca A pentru ediții cu termen lung de exploatare, în sul, lățimea 600 mm, 200 g/m2

Cerneală pentru tipar