Elaborarea de Materiale Didactice Multimedia

CUPRINS

Introducere

Lucrarea de licență cu titlul : ” Elaborarea de materiale didactice multimedia” propune o analiză de a oferi studenților utilizarea platformelor educaționale.

Dezbătută din mai multe perspective , această temă se dovedește a avea o importanță majoră . Lucrarea a fost făcută cu scopul de a face cursurile cât mai atractive și de a strânge câți mai mulți studenții la orele de curs .

Această lucrare a fost structurată în cinci capitole . Primul capitol dezvăluie ideea centrală a lucrării și anume un alt tip de predare-învățare fiind folositor pentru profesori și studenți. În cel de-al doilea capitol prezintă ce înseamnă blended eLearning . Capitolul trei prezintă appleturi java în simularea fenomenelor fizice . Cel de-al patrulea capitol sunt prezentate software care l-am folosit în dezvoltarea aplicației și în obținerea appleturilor. Cu ajutorul editorului de text Sublime Text 2 și cu programul NetBeans IDE am reușit să creez pagină web și applet-urile.În editorul de text am creat meniurile:Acasă,Lucrări.Applet-uri ,Test grilă.Pe prima pagină am descris ce înseamnă blended eLearnig si am prezentat câteva avantaje și dezavantaje despre acesta.Pe cea de-a doua pagină a meniului am transformat documentele cursului de electronică aplicată existente pentru educația de tip tradițională în format digital și transformarea acestora,astfel încât să satisfacă cerințele unui astfel de curs.Pe de-a treia pagină a meniului se regăsesc applet-urile dezvoltate cu ajutorul programului NetBeans IDE. Aceste applet-uri au fost create cu scopul de a reține cât mai rapid formulele și de a face cursul cât mai interesant.Testul grilă l-am creat cu scopul de a verifica cunoștințele acumulate pe parcursul cursurilor și de a verifica dacă a fost o idee bună pentru a creea acest curs multimedia. În ultima parte a lucrării am realizat appleturi java . În prima parte a programului am creat un package cu numele proiect,după care am importat câteva librării: import java.awt.*;import java.applet.*; import java.awt.event.*; ,după care am denumit clasele urmat de extends Applet implements ActionListener. După aceea am definit imaginea urmată de câmpurile de intrare și câmpurile de ieșire,am definit datele de intrare,datele de ieșire și nu în ultimul rând datele de afișare a imaginii, urmând să fac toți acesti pași pentru fiecare applet în parte.

Materialele didactice create pentru cursurile on-line au fost organizate în trei categorii:materiale de prezentare și anume documentația,aplicații teoretice (probleme propuse) și test on-line de autoevaluare.[2]

A. Introducere în multimedia

Cuvântul „multimedia” provine de la cuvintele”multi”(mai multe) , și media (medii de transmitere și prezentare a informațiilor). Prin urmare,o traducere brută este aceea de mijloace multiple.[1]

În domeniul tehnologiei informației (Information Technology, IT), termenul multimedia este focalizat pe metodele de tratare a informației:stocare,procesare,producere,distribuire, transmitere, prezentare și percepție.Astfel, se poate defini termenul de multimedia ca reprezentând mijloace multiple de stocare,transmitere,prezentare și percepție a informației.

În domeniul IT, se utilizează termenul “digital multimedia” ,care se referă la integrarea textului,graficii,imaginilor statice și în mișcare ,animației,sunetelor,a oricăror alte mijloace de reprezentare,stocare,transmitere și procesare digitală a informației.Există diferite tipuri de informație procesate de sistemele multimedia:text,imagini statice și dinamice,sunet,video.

O aplicație „multimedia ” se poate define ca fiind o aplicație software caracterizată prin procesarea , stocarea , generarea și manipularea informației multimedia(text ,grafică ,imagini, audio, animație,video). [2] Termenul “hypertext” se referă la informația digitală reprezentată sub formă de text care conține legături către alte documente text.Termenul “hypermedia”, extinde termenul de hypertext prin includerea legăturilor și către alte tipuri de informație în afară de text,imagini,sunet,video. [2]

Cap. 1 Necesitatea elaborării de materiale didactice electronice

Materialele didactice pentru cursurile la distanță trebuie să cuprindă module de text pentru studiu,exemple de aplicare practică a noțiunilor studiate ,teste de autoevaluare ,instrumente de evaluare a progresului studenților în dobândirea de cunoștințe și elemente care să motiveze studenții să continue studiul.Resursele de instruire trebuie să prezinte elemente esențiale ale subiectului tratat, să cuprindă nucleul de cunoștințe și deprinderi necesare studenților pentru a atinge nivelul dorit de competențe ,utilizând tehnici educaționale clare și eficiente.[2]

Principalele etape în realizarea materialelor didactice pentru platformele eLearning cuprind: examinarea programei analitice a disciplinei ce va fi predate on-line, structurarea materiei pe module în funcție de succesiunea logică a unităților de învățare ,segmentarea în lecții sau capitol ale cursului și inserarea de teme, activități,teste de autoevaluare ,stabilirea obiectivelor cursului în termenii competențelor ce urmează a fi formate la absolvirea cursului, elaborarea testelor de evaluare finale.

Principalele componente ale materialelor didactice utilizate în platformele eLearning pot fi grupate în 3 categorii[2]:

materiale de instruire,care cuprind texte și ilustrații,exemple de aplicare practică a subiectelor teoretice,teste de autoevaluare,activități.

materiale auxiliare,aplicații multimedia specifice laboratoarelor virtuale.

servicii educaționale ,care cuprind evaluarea on-line.Un modul poate să cuprindă materia unui curs pe un semestru sau doar căte un capitol din acesta, cursul fiind divizat ăn unități de învățare care pot fi lecții,unul sau mai multe capitole grupate.

Din punct de vedere structural principalele componente constitutive ale unui modul de curs on-line sunt : titlul modulului – în general corespunde titlului disciplinei din planul de învățământ,cuprinsul modulului – specifică fiecare unitate de învățare , introducere – furnizează informații în legătură cu importanța și obiectivele(competențe generale și specifice) modulului din cadrul programului de instruire și bibliografie – conține o listă bibliografică minimală pe care cursantul trebuie să o parcurgă.[2]

Testele de autoevaluare trebuie să conțină explicații și comentarii privind soluția corectă.În finalul unității de învățare se include lucrarea de verificare ce va fi corectată individualizat de către tutore,un factor de motivare al continuării studiilor.[2]

Educația de tip eLearning reprezintă o experiență planificată de predare-învățare organizată de o instituție ce furnizează materiale didactice on-line , într-o ordine secvențială și logică , pentru a fi asimilate de studenți în manieră proprie în locul și la momentul dorit.[2]

În eLearning ,calculatorul și materialele electronice sau multimedia sunt utilizate ca suport în predare, învățare, evaluare.

Proiectarea cursurilor pentru platforme eLearning reprezintă procesul de dezvoltare și integrare a conținutului acestora.Acest proces se regăsește la toate nivelele programului eLearning,astfel încât,spre exemplu:un conținut text care include elemente multimedia poate fi integrat într-o pagină,pagina va fi integrată într-o lecție,lecția într-un curs,iar cursul înt-un plan de învățământ.[2]

Cap.2 Suport teoretic în elaborarea materialelor didactice utilizând tehnici multimedia

Blended eLearning- Concept

Blended eLearning este îmbinarea învățării online cu învățarea clasică. Practic, un program de blended eLearning reunește avantajele celor două tipuri de învățare: calitate și flexibilitate + memorabilitate.

Prin eLearning, cursanții au acces nelimitat (de pe orice calculator, iPhone sau iPad și la orice oră) la resurse de referință și pot învăța în ritmul propriu, în timp ce prin întâlniri de grup pot dezbate noile concepte învățate, pentru o asimilare mai bună și pentru aplicarea lor în activitatea curentă.

2.1 Browserele web

Un browser web constă dintr-o interfață grafică cu utilizatorul(GUI-Graphical User Interface) în rețeaua Internet și reprezintă componenta cea mai importantă pentru accesarea platformelor eLearning.Datorită acestor browsere web,informația este accesibilă pe Internet pentru toată lumea ,care este conectată în această rețea ,indiferent de calculatorul și sistemul de operare utilizat.[2]

Browser-ul web este de o aplicație software pe care o folosești pentru a accesa WWW, zona grafică a Internetului.În engleză cuvântul browse înseamnă a răsfoi.Cu un web browser se răsfoiesc paginile web. [4]

Browser-ul , este de fapt o aplicație software de tip client care rulează local pe un calculator și permite accesarea și vizualizarea conținutului web localizat pe un server pe care rulează o aplicație software de tip web server.Aplicațiile client și server utilizează protocolul HTTP(HyperText Transfer Protocol),care definește regulile după care fișierele sunt solicitate și respectiv afișate.[2]

Cele mai răspândite browsere web utilizate sunt:

Internet Explorer: www.microsoft.com ,este un produs software dezvoltat de compania Microsoft pentru sisteme de operare .El este cel mai popular browser de web,fiind utilizat în proporție de 88-90% conform statisticii.[2]

Mozilla : www.mozilla.com este dezvoltat de către compania Mozilla Organization,pentru următoarele sisteme de operare:Windows și Linux.[2]

2.2 Media playere și media viewere

Media playere

Browserele web au rolul de a afișa conținutul paginilor web,însă dacă acestea contin obiecte de tip multimedia(audio,video).

Media playerele pot fi integrate în browserul web sau pot fi utilizate separat de browser pentru a asculta un fișier audio sau pentru a vizualiza un film.Acestea sunt totodată utilizate pentru a asculta un post de radio live,dar și pentru a vizualiza documente în diverse formate cum ar fi Word,PDF .Cele mai răspândite media playere utilizate pentru vizualizarea fișierelor audio și video sunt:

Windows Media Player: www.microsoft.com este dezvoltat de Microsoft, este gratuity și este implicit instalat pe calculatoare cu Windows.Se poate utiliza cu o mare varietate de formate de fișiere audio și video,dar nu poate fi folosit cu fișiere grafice sau de animație.

QuickTime Player: www.apple.com dezvoltat de firma Apple ,este gratuit în forma de bază și este implicit instalat pe calculatoare de tip Apple.Este disponibil pentru : Windows,Linux. [2]

Media viewere

Pentru vizualizarea unor paginii web dinamice ,care includ componente multimedia sunt necesare așa numitele programe media viewer.Pentru afișarea unor fișiere în format PDF este necesar un program numit Acrobat Reader.

Acrobat Reader: este cel mai popular viewer utilizat pentru afișarea paginilor în format PDF care păstrează formatul și setările documentului original.[2]

2.3 Hipertext și hipermedia

Hipertext

Hipertext(în engleză hypertext) este o scriere nesecvențială care conține elemente de referire (hiperlegături-hyperlink)care la rândul lor reprezintă o descriere nesecvențială pentru transmiterea de informații complete și utile pentru un utilizator-client care le utilizează prin intermediul unui calcultor conectat la sistemul Internet realizându-se conexiuni între diverse documente și fișiere aflate în diverse locuri.[5]

Conceptul esențial prezent în cadrul hipertextului este cel al legăturilor (ce apar în cadrul aceluiași document și/sau între documente diferite).

O parte dintre avantajele hipertextului fața de textul tiparit sunt:

forma neliniara a hipertextului oferă capabilități eficiente de parcurgere a conținutului;

mediile electronice pot stoca o cantitate impresionantă de informații;

hipertextul ofera o mai bună vizualizare a conținutului și o navigare rapidă, oricât de complexe ar fi documentele, ținând cont de specificațiile utilizatorilor;

în cadrul sistemelor hipertext, înterogările, filtrările, diversele preferințe pot fi refolosite ori de câte ori este necesar, pot fi stocate în cadrul structurii hipertext a documentelor folosite. Principalele probleme cu care se confruntă informaticienii în ceea ce privește hipertextul sunt de natură de conversie (în general automată) a textului liniar în forma hipertext și de liniarizare a hipertextului, de proiectare (design) a documentelor hipertext, de accesare concurența a bazelor de date hipertext în context distribuit, de construire a unor mecanisme optime pentru căutarea și interogarea inteligente în cadrul informațiilor hipertext, de suportare a extensiilor multimedia, de prezentare a documentelor hipertext într-o formă ușor de parcurs de către utilizatori etc.

Concepte de bază

Un sistem hipertext este compus din noduri (concepte) și legături (relații). Un nod reprezintă un concept unic (o idee), pot conține orice tip de informație (text, grafica, animație, audio, video, imagini sau programe) și având asociat un tip (detaliu, propoziție, colecție, observație etc.) – o informație semantica.[6]

Hipermedia

Pentru a întelege noțiunea de hipermedia, trebuie să întelegem ce înseamnă hipertextul. În anul 1965, Ted Nelson inventează termenul hipertext (text non-linear), definindu-l drept "material scris sau grafic interconectat într-o maniera complexă care în mod convențional nu poate fi reprezentat pe hârtie. El poate conține cuprinsuri ale propriului său conținut și relațiile dintre diverse parți component.

Un sistem hipermedia este constituit din noduri (concepte) și legături (relații). Un nod reprezintă, în mod uzual, un concept unic (o idee), poate conține text, grafică, animație, audio, video, imagini sau programe. Un nod poate avea asociat un tip (detaliu, propoziție, colecție, observație etc.) înglobând o informație semantica. Nodurile sunt conectate de alte noduri prin intermediul legăturilor. Nodul sursă al unei legaturi se numește referință , iar cel destinație referent , poate fi denumite și ancore. Conținutul unui nod se afișează la activarea legăturii.

Trebuie facută distincția între documente hipermedia și obiecte hipermedia. Obiectele în general reprezintă date monomedia (ca filme MPEG și imagini GIF). Documentele pot fi privite ca o colecție de obiecte, care descriu meta-informațiile referitoare la obiectele componente.[7]

Mulți autori sunt de acord cu privire la definirea Hypermedia ca urmare a combinației de hypertext și multimedia ,în cazul în care hypertext este definit ca organizarea unei baze de informații în blocuri discrete de conținut numite noduri(la nivel cel mai scăzut),legate prin link-uri prin care selecția generează diferite moduri de a prelua informații din baza și tehnologia multimedia implică utilizarea informațiilor stocate în diferite formate și mass-media,controlată de utilizator.

Un document hypermedia conține informații prin care puteți naviga.De obicei,există mai multe căi care pot fi luate în căutarea informațiilor solicitate.Informațiile pot apărea în mai multe formate:text,grafică,sunet.Textele hipermedia sunt neliniare.Cititorii pot explora informații cum doresc . Acest lucru înseamnă , la rândul său , că același document poate servi audiențe diferite. [8]

2.4 Strategii de evaluare on-line în cadrul platformelor eLearning

Evaluarea on-line în cadrul platformelor eLearning are două aspecte principale[2]:

evaluarea on-line a studenților în care cunoștințele acumulate prin intermediul cursurilor on-line sunt verificate prin diferite metode(teste de autoevaluare).

Evaluarea on-line a cursurilor care trebuie realizată pentru obținerea de informații utile în aprecierea calității cursurilor on-line și pentru reactualizarea periodică a acestora.

Majoritatea cadrelor didactice privesc testele de evaluare ca simple instrumente de apreciere a gradului de acumulare a cunoștințelor și aptitudinilor studenților.Din punct de vedere al învățământului la distanță de tip eLearning,evaluarea reprezintă un instrument care oferă o imagine cât mai exactă a gradului de dobândire a competențelor stabilite prin obiectele educaționale,constituie o consolidare a cunoștințelor dobândite prin învățarea la distanță,oferă o măsură a calității materialelor de studiu.

Pentru proiectarea testelor de evaluare on-line a studenților există diverse strategii care ot fi utilizate în funție de domeniul cursului la distanță.

Printre cele mai utilizate la ora actuală sunt:

autoevaluarea: în cadrul prezentării conținutului de curs:teste grilă .[2]

Caracteristici ale evaluării on-line a studenților

Evaluarea on-line permite intructorilor și tutorilor din sistemul de învățământ la distanță să testeze cunoștințele studenților utilizând o mare varietate de instrumente , printre ele: teste de autoevaluare.În pocesul de elaborare a testelor de evaluare on-line , trebuie avute în vedere o serie de caracteristici fundamentale precum: validitatea , fiabilitatea , transparența,gradul de utilizare.[2]

Validitatea – termenul de validitate face referire la măsura în care un test măsoară ceea ce pretinde că măsoară , astfel un test valid va oferi informații esențiale asupra gradului de asimilare de către student a ceea ce s-a presupus încă de la începutul procesului de învățare.Prima etapă în proiectarea testelor de evaluare on-line trebuie să fie stabilirea subiectelor ce vor fi testate și respectiv stabilirea competențelor ce trebuie dobândite de către student.[2]

Fiabilitatea – termenul de fiabilitate se referă la consecvența punctajelor obținute la test , având semnificația ca același test , susținut în alt moment de timp ,va conduce la obținerea de rezultate similare.[2]

Transparența – se referă la informarea clară și precisă a studenților asupra procesului de evaluare: cunoașterea obiectivelor ce urmează a fi evaluate , a formatelor de testare , ponderea acordată răspunsurilor , timpul alocat și criteriile de notare.[2]

Gradul de utilizare – un test de evaluare on-line care are un înalt grad de utilizare va dispune de ușurința în dezvoltare , administrare , notare și interpretare și în același timp va fi ușor de înțeles și realizat de către student.Spre exemplu , testele de tip grilă cu răspunsuri multiple , cu răspuns adevărat/fals sau cu completarea spațiilor goale sunt ușor de notat.[2]

Categorii de teste de evaluare on-line a studenților

O parte importantă a învățământului la distanță o constituie modul de evaluare al cursanților.În prezent , de regulă , la sfârșitul programului de învățamânt are loc o evaluare finală a cunoștințelor acumulate de studenți.Evaluările parțiale sunt folosite pe tot parcursul programului , dar această evaluare finală este cea pe care se bazează acreditarea oficială a studentului,ea putând lua diferite forme:examene finale scrise.

La ora actuală , în domeniul tehnic , cele mai utilizate tipuri teste de evaluare on-line pentru eLearning sunt descrise în continuare[2]:

teste cu răspunsuri scurte: în acest tip de teste studentului i se cere să definească , descrie , selecteze , calculeze .

teste cu asocierea răspunsurilor corecte: pentru acest tip de teste studentul trebuie să selecteze răspunsurile corecte și să le asocieze întrebărilor corespunzătoare. Principalele avantaje sunt ușurința de rezolvare și motivarea studenților în a le rezolva și repeta în cazul autoevaluării . Principalul dezavantaj este dificultatea de implementare . Se utilizează în general pentru autoevaluare.

teste grilă – pot fi utilizate în evaluarea on-line a progresului studenților pentru aproape orice domeniu , deoarece pot măsura cele mai importante rezultate ale procesului de învățare , și anume: cunoștințele , nivelul de înțelegere , deprinderile și raționamentele studenților.Statistic s-a demonstrat că acest tip de test este superior altor tipuri de teste în măsurarea acumulărilor educaționale.

Un test grilă are două componente de bază : un element central prin care se formulează o întrebare , sau se oferă o informație incompletă și un număr de alternative dintre care studentul va alege răspunsul corect.[2]

Proiectarea testelor grilă implică în general formularea unor întrebări sau enunțuri incomplete pentru care numărul optim de variante posibile de răspuns este maxim patru.La acest tip de teste paote fi un răspuns corect , două sau mai multe răspunsuri corecte saun nici unul. Răspunsurile incorecte sunt considerate elemente de derută pentru studenții insuficient pregătiți. Se recomandă ca răspunsurile să aibă acceași lungime și același nivel de dificultate , iar între elementele de derută să existe o conexiune sau legătură . De asemenea , se recomandă ca enunțul sau întrebarea să fie enunțată clar , fără ambiguități , iar răspunsurile corecte să fie distribuite în mod egal în toate pozițiile testului.Principalele avantaje ale acestui tip de test sunt [2]:

notarea este uniformă,standardizată și de regulă foarte rapidă;

obiectivitatea corectării testelor este evidentă;

determină nivelul cunoștințelor dar și abilitatea studentului de a diferenția răspunsurile greșite de cele corecte și oferă posibilitatea testării raționamentelor dar și a capacității de memorare.

Principalele dezavantaje sunt legate de capacitatea de concentrare a fiecărui student , de imposibilitatea testării abilității studenților de a-și prezenta și organiza ideile și de dificultatea proiectării și implementării acestor teste care deseori necesită mult timp.[2]

Cap.3 Dezvoltarea de appleturi java în simularea fenomenelor fizice

JAVA

Java este un limbaj de programare la nivel foate înalt,dezvoltate de JavaSoft,companie din cadrul firmei Sun Microsystems.Caracteristicile principale ale limbajului sunt:simplitatea ,deoarece elimină supraîncărcarea operatorilor,administrarea automată a memoriei.

Java este un limbaj complet orientat pe obiecte – elimină complet stilul de programare procedural,permite pragramarea în rețea, facilitățile oferite pentru asigurarea securității fiind cel mai sigur limbaj de programare în acest moment disponibil și asigurând mecanisme stricte de securitate a programelor.[3]

Crearea unei aplicații java presupune parcurgerea următoarelor etape principale[3]:scrierea codului sursă,salvarea fișierelor sursă,complilareea și rularea aplicației.Salvarea fișierelor sursă se realizează în fișiere cu extensia .java.Fișierul care conține codul sursă al clasei primare trebuie să aibă același nume cu clasa primară a aplicației(clasa care conține metoda main).

Compilarea aplicației se realizează cu compilatorul Java,javac.Apelul compilatorului se face pentru fișierul ce conține clasa principală a aplicației.Compilatorul creează câte un fișier separat pentru fiecare clasă a programului,acestea au extensia .class și sunt plasate în același director cu fișierele sursă.[3]

Un applet este un program Java care rulează într-un browser Web.Un applet poate fi o aplicație Java pe deplin funcțională.[9]

Crearea unui applet Java

Crearea structurii de fișiere și compilarea applet-urilor se realizează similar cu aplicațiile Java.Diferă în schimb structura programului și modul de rulare al acestuia.

În continuare este prezentată secvența dintr-un fișier HTML care conține un applet Java:

<html>

<head>

<title>applet</title></head>

<body>

<applet code=C:\Users\Ioana\Documents\NetBeansProjects\proiect\build\classes\proiect> </applet>

</body>

</html>[2]

Un applet reprezintă o suprafață de afișare ce poate fi inclusă într-o pagină web și gestionată printr-un program Java.Codul poate fi format din una sau mai multe clase ,prima fiind clasa principală și extinde clasa Applet ,fiind clasa ce trebuie menționată în documentul HTML ce descrie pagina web în care se include appletul.

Diferența fundamentală dintre un applet și o aplicație constă în faptul că,un applet nu poate fi executat independent,ci trebuie executat de browserul în care este încărcată pagina web ce conține appletul respectiv.

Afișarea imaginilor într-un applet se face fie prin intermediul unei componente ce permite acest lucru,cum ar fi o suprafață de desenare de tip canvas,fie direct în metoda paint a applet-ului,folosind metoda drawImage a clasei Graphics.În ambele cazuri,încărcarea imaginii în memorie se va face cu ajutorul metodei getImage din clasa Applet.[2]

Applet-urile java de fizică sunt folosite în mai multe domenii[10]:

mecanică

oscilații și unde

electrodinamică

optică

termodinamica

teoria relativității

fizică atomică

fizică nucleară

Avantajele applet-urilor[11]:

applet este susținut de majoritatea browserelor web

el poate avea acces deplin la mașina pe care vă aflați,în cazul în care utilizatorul este de acord

Există câteva diferențe importante între un applet și o aplicație Java standard, inclusiv următoarele[9]:

un applet este o clasa Java care extinde clasa java.applet.Applet.

o metodă main () nu este invocat pe un applet, și o clasă applet nu va defini main ().

applet-urile sunt concepute pentru a fi încorporate într-o pagină HTML.

atunci când un utilizator vede o pagină HTML care conține un applet, codul pentru applet este descărcat mașina utilizatorului.

o JVM este necesar pentru a vizualiza un applet. JVM poate fi un plug-in de browser Web sau un mediu de rulare separată.

JVM pe mașina utilizatorului creează o instanță a clasei applet și invocă diverse metode în timpul vieții applet-ului.

applet-uri au reguli stricte de securitate, care sunt impuse de browser Web.

alte clase ale applet-urilor pot fi descărcate într-un singur fișier Java Archive (JAR).

Cap 4. Software necesar dezvoltării aplicației

4.1. Limbajul html și editorul Sublime Text

Limbajul html

Ce este limbajul HTML?

HTML este prescurtarea de la Hypertext Markup Language , ceea ce reprezintă de fapt limbajul pe care browserele de internet îl înțeleg și cu ajutorul lui pot fi afișate paginile web.Limbajul HTML nu este greu de învățat . [12]

Unul din primele elementede bază ale WWW(World Wide Web) este HTML(Hypertext Markup Language ), care descrie formatul initial în care documentele sunt împărțite și văzute pe Web.Multe din trăsăturile lui , cum ar fi independența față de platformă, structurarea formatării și legăturile hypertext , realizează din el un foarte bun format pentru documentele Internet și Web. Primele specificații de bază ale Web-ului au fost HTML,HTTP și URL.[13]

Structura documentului HTML

Orice document HTML începe cu notația <html> și se termină cu notația </html>. Acestea se numesc în literature de specialitate “TAG-uri”. Prin convenție ,toate informațiile HTML încep cu o paranteză unghiulară deschisă “ < ” și se termină cu o paranteză unghilară închisă “ > ”.Tag-urile între aceste paranteze transmit comenzi către browser pentru a afișa pagina într-un anumit mod. Între cele două marcaje <html> și </html> vom introduce două secțiuni[13]:

secțiunea de antet <head>…</head> ;

corpul documentului <body>…</body>;

Blocul <body>…</body> cuprinde conținutul propriu-zis al paginii HTML,adică ceea ce va fi afișat în fereastra browser-ului.

O eticheta poate fi scrisă atât cu litere mici ,cât și cu litere mari.[13]

Primul cuvânt apărut înăuntru "<" se numește element sau etichetă HTML și spune browser-ului să facă precum, <FONT>
Cuvintele care este însoțit după element în interiorul "< >"se numesc atribute care prezintă proprietățile elementului. Cum ar fi : culoarea, mărimea, etc.
Atributele fiind despărțite prin spațiu și urmate de semnul egal "=", după care sunt scrise, între ghilimele (" ") valorile atributelor.
Astfel, o etichetă HTML poate conține elementul de identificare, atribute și valori.
În urmatorul exemplu elementul este FONT atributul COLOR și valoarea BLUE:

<FONT COLOR="BLUE">Acest text va fi albastru</FONT> [14]

Structura documentului HTML

Un document (fișier) HTML este alcătuit din mai multe elemente și atributele lor.
La început un element HTML conține datele documentului. Acest element cuprinde două sub-elemente principale: HEAD și BODY. În HEAD se poate adăuga titlul paginii web și alte elemente numite metatag-uri, precum și scripturi JavaScript și stil-uri CSS. În BODY se adaugă conținutul documentului care va fi afișat în pagina web.

Exemplu:

<html>
  <head>
    <title>Titlu</title>
  </head>
  <body>

<h1>Pagina </h1>
    Continutul
  </body>
</html>

Structura unică a unui document HTML

<HTML>
    <HEAD> are mai multe subelemente:
        <TITLE> Aici se scrie titlul documentului, cât mai sugestiv, și se încheie cu </TITLE>   <LINK> Indică o relație dintre document și alte obiecte de pe WEB. Se încheie cu </LINK>

<SCRIPT> Conține oricare din JavaScript. Se încheie cu </SCRIPT>
        <STYLE> Cuprinde informații aspectul stilului, graficii informațiilor care vor apărea pe pagină. Se încheie cu </STYLE>
    Aici se încheie elementele adăugate în HEAD
    </HEAD>
    <BODY> Etichetele HTML și conținutul documentului care va fi afișat în pagina web sunt incluse în acest element. Aici pot fi puse și elemente cum ar fi: <SCRIPT> </SCRIPT>
<h1> </h1> este o etichetă HTML pentru afișare de text mare (ca un titlu) în pagină.
Se încheie cu    </BODY>
    </HTML> [14]

Setarea proprietăților documentului

Elementul body:

 Acestui element îi puteți adăuga informații care să definească culoarea sau imaginea din fondul paginii, textul și culoarea link-urilor.[15]

Pentru a seta culoarea fondului paginii în eticheta <BODY> atributul BGCOLOR.

<body bgcolor="#0000ff"></body>

Culoarea textului:

Atributul TEXT verifică culoarea textului normal din document

Culoarea standard pentru text este negru

<body bgcolor="#0000ff" text="#ff0000"> </body>

Folosirea unei imagini ca fond pentru pagină (background)

 Elementul body oferă șansa înlocuiri fondului paginii cu un background image. Dacă imaginea este la dimensiunii mici decât mărimea paginii atunci imaginea va fi multiplicată până va acoperi întreg cadru documentului. Este indicat ca imaginea să fie în format *.gif sau *.jpg. Folosirea unei imagini va da un aspect plăcut documentului.

<body background="imagine.gif" bgcolor="#ffffff"></body> [15]

Sublime Text

Sublime Text este un editor de text.Pachetul poate fi descărcat de pe site-ul firmei (http://www.sublimetext.com/) .

Utilizați selecții multiple pentru a redenumi variabile rapid.

Aici Ctrl + D este folosit pentru a selecta următoarea apariție a cuvântului curent.

Face modificări cu selecții multiple.

Aici Ctrl + Shift + L este folosit pentru a împărți o selecție în linii, iar fiecare linie este apoi editat simultan.

Command Paleta oferă acces rapid la funcționalitate.

Aici Ctrl + Shift + P este folosit pentru a arăta paleta de comandă, "spion" (prescurtarea de la Set Sintaxa: Python) este folosit stabilit sintaxa fișierului curent Python.[16]

4.2 CSS și limbajul PHP

CSS

Cascading Style Sheets (CSS) este un mecanism simplu pentru adăugarea de stil (de exemplu, fonturi, culori, spațiere) la documente Web.[17]

CSS constă din instrucțini de tip text ASCII, care îi indică browser-ului cum să formateze documentul care se încarcă.

Instrucțiunile CSS pot fi plasate chiar în cadrul respectivei pagini web sau se pot afla într-un document separat care este legat de pagina HTML.[2]

Se ocupă în general cu aspectul și controlul grafic al elementelor din pagină, cum ar fi: textul, imaginile, fondul, culorile și asezarea acestora în cadrul ferestrei paginii.
Folosește stiluri, acestea înglobează, sub un anumit nume, atribute de formatare care se aplică asupra unui element individual din pagină, asupra unui grup de elemente sau la nivelul întregului document.
CSS funcționează cu HTML, însă nu este HTML. El extinde funcționalitățile HTML, permitând redefinirea etichetelor HTML existente.
Prin utilizarea CSS aspectul documentului pe ansamblu, sau a unui element individual din interiorul său, poate fi controlat mult mai ușor. Stilurile pot fi aplicate asupra unui element, a unui document sau chiar asupra unui întreg site web.
Un dezavantaj ar fi ca unele navigatoare nu sunt compatibile CSS, astfel ca documentele HTML sunt afișate ca și cum CSS n-ar exista, dar cele mai cunoscute și utilizate browsere, cum ar fi: Mozilla Firefox, Internet Explorer, Opera, și altele, sunt compatibile CSS.[18]

Scrierea codului CSS

Codurile CSS pot fi scrise în interiorul paginii sau într-un fisier extern cu extensia".css".
Codul CSS, ca formă generală, este alcătuit din: obiectul care va fi formatat,proprietățile acestuia și valoarea (sau atributele) fiecarei proprietăți.

PHP

PHP este un limbaj de programare ce acceptă modificarea paginilor web înainte ca acestea să fie emisede server către browserele utilizatorilor.

PHP poate compune conținut HTML pe baza fișiere existente sau de la zero, poate afișeza o imagine sau orice alt conținut accesibil prin web, sau să trimită utilizatorul către alte pagini. În mediu acestui proces, PHP poate întreba baze de date, fișiere externe sau alte resurse, poate trimite email-uri sau executa comenzi ale sistemului de operare. Întrucât procesarea se realizează la nivelul serverului web, înainte ca paginile web să ajungă în browser, PHP este cunoscut un limbaj de programare server-side.

Modul în care PHP generează conținut pentru o pagină ce va fi afișata de browser este prin instrucțiunile delimitate de etichetele <?php și ?>. Astfel, orice se afla între aceste tag-uri va fi considerat cod-sursă și va fi executat de interpretorul PHP și înlocuit cu rezultatul execuției. Ce este în afara tag-urilor rămâne neschimbat și este transmis către browser. [19]

PHP este un limbaj de programare destinat în primul rând Internetului, aducând dinamică

unei pagini web. Este unul dintre cele mai importante limbaje de programare web open-source (este

gratuit și, în plus, utilizatorii pot acționa liber asupra procesului de dezvoltare) și server-side (codul

sursă nu se rulează pe calculatorul celui care vizualizează pagina, ci pe serverul web).

Popularitatea de care se bucură acest limbaj de programare se datorează următoarelor sale

caracteristici:

• Familiaritatea – sintaxa limbajului este foarte ușoară, fiind foarte la îndemână în

special pentru programatorii care cunosc limbajul C;

• Simplitatea – sintaxa limbajului este destul de liberă. Nu este nevoie de includere de

biblioteci sau de directive de compilare, codul PHP inclus într-un document fiind trecut între niște

marcaje speciale;

• Securitatea – PHP-ul pune la dispoziția programatorilor un set flexibil și eficient de

măsuri de siguranță;

• Flexibilitatea – fiind apărut din necesitatea dezvoltării web-ului, PHP a fost modularizat pentru a ține pasul cu dezvoltarea diferitelor tehnologii. Nefiind legat de un anumit server web, PHP-ul a fost integrat pentru numeroasele servere web exitente: Apache, IIS, Zeus, etc.

• Gratuitatea – este, probabil, cea mai importantă caracteristică a PHP-ului. Dezvoltarea

PHP-ului sub licența open-source a determinat adaptarea rapidă a sa la nevoile web-ului,

eficientizarea și securizarea codului.

De remarcat faptul că transcrierea algoritmilor propriu-ziși în PHP rămâne foarte similară

limbajului C++. Principalul element care face diferența este dat de interfața acestora, lucru normal

de altfel, deoarece aplicațiile PHP sunt destinate în primul rând utilizării lor pe Internet, deci de

către public foarte larg. Este motivul pentru care interfața trebuie să prezinte un grad ridicat de

interactivitate (adesea vorbim de "interfață inteligentă") astfel încât să permită o comunicare cât mai

simplă dintre utilizator și aplicație.[20]

4.3 Mediul de dezvoltare NetBeans IDE și JDK

NetBeans

NetBeans IDE vă permite să dezvolte rapid și ușor Java desktop,mobile ,aplicații web,precum și aplicații HTML5 cu HTML,JavaScript ,CSS și IDE oferă ,de asemenea un set mare de intrumente pentru PHP.Este gratuit și open source și are o comunitate mare de utilizatori și dezvoltatori din întreaga lume.[21]

Mediul inclus de dezvoltare NetBeans poate fi găsit și descărcat de la adresa http://www.netbeans.info/downloads/index.php. Se instalează în mod obligatoriu după instalarea JDK. Mediul face apel la instrumentele de dezvoltare de aplicații integrate în JDK. Realizarea unei aplicații simple în NetBeans Aplicația deja realizată poate fi ușor refăcută folosind NetBeans.[22]

JDK (Java Development Kit) este un ansamblu de instrumente software destinat dezvoltării de aplicații în Java oferit de firma Sun. Pachetul poate fi descărcat de pe site-ul firmei (http://java.sun.com/javase/downloads/index.jsp). Site-ul firmei Sun oferă spre descărcare și versiuni de JRE (Java Runtime Environment, procesorul virtual Java necesar rulării aplicațiilor) dar, pentru dezvoltarea de aplicații cu NetBeans trebuie descărcat și instalat JDK. De altfel în kitul conținând JDK există și JRE. Mediul integrat de dezvoltare NetBeans poate fi descărcat de la adresa http://www.netbeans.info/downloads/index.php. El se instalează în mod obligatoriu după instalarea JDK. Mediul face apel de altfel la instrumentele de dezvoltare de aplicații integrate în JDK.[21]

Java Developer’s Kit conține utilitare software necesare pentru crearea și dezvoltarea

aplicațiilor[23]:

javac – compilatorul Java

jdb – depanatorul Java

javadoc – programul de documentare Java

appletviewer – utilitar pentru vizualizarea applet-urilor Java

javap – dezasamblor pentru clase

Cap.5 Descrierea aplicației și prezentarea applet-urilor dezvoltate

5.1 Descrierea aplicației

Aplicația a fost creată cu scopul de a face cursurile de electronică aplicată cât mai atractive și pentru a stârni interesul cât mai multor studenți de a participa la orele de curs în număr cât mai mare.

Aplicația este compusă din mai multe paginii web.Prima pagină fiind Acasă unde am descris ceea ce înseamnă blended eLearning.Blended eLearning îmbină învățarea on-line cu învățarea clasică.Tot aici am mai precizat și câteva avantaje și dezavantaje ale blended eLearning.

Avantajele acestui tip de învățare sunt următoarele: accesibilitate și flexibilitate.

Față de sistemul tradițional de învățământ, eLearning-ul prezintă numeroase avantaje:

• mobilitatea – posibilitatea de a accesa conținutul materialului educațional de oriunde și oricând, cu ajutorul computerului personal și a rețelei;

• accesibilitate online – o caracteristică importantă specifică acestui tip de educație, prin care se înțelege accesul la educație prin Internet în timp real, de oriunde și oricând, 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână; nu există dependență de timp;

Dezavantajele educației de tip eLearning sunt:

• necesită experiență în domeniul utilizării calculatoarelor – cursanților li se solicită anumite cunoștințe în domeniul IT.

• costuri mari pentru proiectare și întreținere – acestea includ și cheltuieli cu tehnologia, transmiterea informaților în rețea, întreținerea echipamentului, producerea materialelor necesare. Comparativ, însă, cu toate costurile pe care le implică procesul educațional clasic, acestea sunt net mai mici.

Cu toate aceste dezavantaje sau limitări, experiența platformelor eLearning deja funcționale a demonstrat faptul că participanții la educație prin intermediul noilor tehnologii e-learning se familiarizează în scurt timp cu mediul virtual și intră relativ repede în ritmul natural al transmiterii și, respectiv, însușirii de cunoștințe prin acest modern și eficient tip de educație.[24]

Cea de-a doua pagină a aplicației cu numele Lucrări am transformat documentele cursului de electronică aplicată existente pentru educația de tip tradițională în format digital și transformarea acestora,astfel încât să satisfacă cerințele unui astfel de curs.

Conversia propriu-zisă se realizează în funcție de formatul acestor fișiere,de obicei prin instrumentele specifice care sunt integrate în pachetul Office.[25] Formatul PDF , prin natura sa , elimină majoritatea problemelor referitoare la modul de afișare a conținutului.[25]

Principalul avantaj al conversiei fișierelor în format PDF este acela că toți utilizatorii vor vizualiza exact același conținut atât în format tipărit ,cât și pe monitoarele calculatoarelor.[25]

A treia pagină a aplicației cu numele Test grilă, oferă profesorului posibilitatea de a verifica cunoștințele acumulate de către student.Acest test fiind creat cu scopul de a vedea câți dintre studenți au fost atenți.

Cea de-a patra pagină a aplicației cu numele Applet-uri a fost creată cu scopul de a face studenții să rețină cât mai repede formulele.

5.2 Prezentarea applet-urilor dezvoltate

Applet-urile dezvoltate cu ajutorul programului Netbeans sunt: legea lui ohm, condensator, impedanța și valoarea efectivă a undei.

Legea lui ohm

I= intensitatea curentului este exprimată în amperi(A)

U=tensiunea curentului exprimată în volți(V)

R=rezistența este exprimată în ohmi (Ω)

Cu alte cuvinte, Legea lui Ohm demonstrează cum tensiunea, curentul și rezistența electrică într-un circuit se influentează reciproc. Astfel, dacă tensiunea de alimentare a unui circuit de o anumită rezistență crește, atunci și intensitatea curentului ce trece prin acel circuit se va mari, sau dacă tensiunea va scade, atunci și curentul va scade.

Am învățat cum se inserează un applet într-o pagină web:

<applet code=”applet/ohm.class” width=”550” height=”550”></applet>

În prima parte a programului am creat un package cu numele proiect,după care am importat câteva librării: import java.awt.*;import java.applet.*; import java.awt.event.*; ,după care am denumit clasa ohm urmată de extends Applet implements ActionListener. După aceea am definit imaginea care este pe interfața grafică urmată de câmpurile de intrare și câmpurile de ieșire,am definit datele de intrare,datele de ieșire și nu în ultimul rând datele de afișare a imaginii.

După scrierea codului în NetBeans , salvăm și rulăm aplicația dacă nu avem nicio eroare.

Condensatorul

Se consideră un sistem format din două conductoare omogene, încărcate cu sarcini electrice adevărate q1,q2, egale și de semne contrare: q1=q; q2=-q. Un asemenea sistem se numește condensator electric. Mărimea electrică definită de raportul dintre sarcina unuia dintre conductoare și diferența de potențial dintre ele se numește capacitatea electrică a condensatorului.

Am învățat cum se inserează un applet într-o pagină web:

<applet code=”applet/condensator.class” width=”550” height=”550”></applet>

În prima parte a programului am creat un package cu numele proiect,după care am importat câteva librării: import java.awt.*;import java.applet.*; import java.awt.event.*; ,după care am denumit clasa condensator urmat de extends Applet implements ActionListener. După aceea am definit imaginea care este pe interfața grafică urmată de câmpurile de intrare și câmpurile de ieșire,am definit datele de intrare,datele de ieșire și nu în ultimul rând datele de afișare a imaginii.

După scrierea codului în NetBeans , salvăm și rulăm aplicația dacă nu avem nicio eroare.

Impedanța

Impedanța electrică este o mărime care reprezintă măsura opoziției unui circuit electric față de trecerea curentului alternativ. Impedanța electrică extinde noțiunea de rezistență electrică din curent continuu la circuite electrice în curent alternativ. Z~ = R + jX

valoarea în modul este  

unde:

R – reprezintă rezistența electrică și caracterizează elementul de circuit sau circuitul electric);

X – reactanța electrică și caracterizează elementul de circuit sau circuitul electric;[26]

Am învățat cum se inserează un applet într-o pagină web:

<applet code=”applet/impedanta.class” width=”550” height=”550”></applet>

În prima parte a programului am creat un package cu numele proiect,după care am importat câteva librării: import java.awt.*;import java.applet.*; import java.awt.event.*; ,după care am denumit clasa impedanța urmată de extends Applet implements ActionListener. După aceea am definit imaginea care este pe interfața grafică urmată de câmpurile de intrare și câmpurile de ieșire,am definit datele de intrare,datele de ieșire și nu în ultimul rând datele de afișare a imaginii.

După scrierea codului în NetBeans , salvăm și rulăm aplicația dacă nu avem nicio eroare.

Valoarea efectivă a undelor

O altă metodă de aflare a valorii reale a amplitudinii unei unde se bazează pe capacitatea acesteia de a efectua lucru mecanic util atunci când este aplicată asupra unei sarcini (P = E 2 /R, and P = I2R).

Mișcarea oscilatorie armonică este acel tip de mișcare oscilatorie în care mărimile caracteristice se pot exprima prin funcții trigonometrice (sinus, cosinus) sau prin funcții exponențiale de argument complex.

Am învățat cum se inserează un applet într-o pagină web:

<applet code=”applet/valoare_efectiva_a_undei.class” width=”550” height=”550”></applet>

În prima parte a programului am creat un package cu numele proiect,după care am importat câteva librării: import java.awt.*;import java.applet.*; import java.awt.event.*; ,după care am denumit clasa valoarea_efectiva_a_undei urmată de extends Applet implements ActionListener. După aceea am definit imaginea care este pe interfața grafică urmată de câmpurile de intrare și câmpurile de ieșire,am definit datele de intrare,datele de ieșire și nu în ultimul rând datele de afișare a imaginii

După scrierea codului în NetBeans , salvăm și rulăm aplicația dacă nu avem nicio eroare.

Concluzii și propuneri

Punctele cheie ale cercetării au fost cercetarea domeniului “eLearning”, dezvoltarea applet-urilor și crearea unui test grilă on-line.

Aceste curs ar putea deveni mai interactive, prin implicarea studenților încă din timpul

audienței în procesul de apreciere pozitivă sau negativă a elementelor prezentate, precum și prin

posibilitatea urmăririi prezentării atât în timp real cât și a revenirii asupra unor pagini anterioare sau a avansării către paginile următoare.

Consider , că ideea de a crea un curs multimedia a fost una foarte bună deoarece este de mare ajutor. Materialele multimedia sunt făcute de a oferii înaintarea studenților în dobândirea de cunoștințe și elemente care să motiveze studenții să continue studiul,deoarece foarte mulți studenți se gândesc să renunțe la facultate.

Bibliografie

[1] Kadar Manuella,Iulian Joldeș, „Tehnici și tehnologii multimedia –Note de curs”,Alba Iulia 2009.

[2] Laura Grindei,Bogdan Orza,Aurel Vlaicu , „Tehnologii multimedia cu aplicații interactive în eLearning” ,editura Albastră, Cluj-Napoca 2007.

[3] http://www.cs.ubbcluj.ro/~vcioban/Geografie/MasterGeoPOO/Curs/CursJava.docx

[4] http://www.jobro.ro/myweb/navigarea%20pe%20web/browsere.html

[5] http://ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/5.4_files/text.htm

[6] http://profs.info.uaic.ro/~busaco/publications/articles/hipertext.pdf

[7] http://profs.info.uaic.ro/~busaco/publications/articles/hipermedia.pdf

[8] http://hipermediainformaticaeducativa.blogspot.ro/2008/02/definicin-de-hipermedia.html

[9] http://www.tutorialspoint.com/java/java_applet_basics.htm

[10] http://www.walter-fendt.de/ph14ro/

[11] http://ruminref.eu/index.php?newsid=396953&news_page=5

[12] http://www.ecursuri.ro/cursuri-online/html-pe-intelesul-tuturor

[13] https://softwarebyics.wordpress.com/2015/01/16/html-editor-teorie/

[14] http://www.marplo.net/html/elemente_html.html

[15] http://www.tutorialeonline.net/ro/article/crearea-si-editarea-paginii-html

[16] http://www.sublimetext.com/

[17] http://www.w3.org/Style/CSS/

[18] http://www.marplo.net/curs_css/introducere.html

[19] http://php.punctsivirgula.ro/serverside/

[20] http://www.seap.usv.ro/~valeriul/lupu/html_php_mysql.pdf

[21] https://netbeans.org/

[22] https://www.yumpu.com/ro/document/view/31049316/i-arn-sfarait-java/3

[23] Kadar Manuella,” Programare avansată în Java ”,Suport curs

[24] http://www.compendiu.ro/Cursuri.aspx?op=1&el=1&fu=2&mo=248B966A58E1B615&ca=F3AC58198C4EDFE4&pa=2B3C3E3A6C029F2C

[25] http://online.ase.ro/Metodologia_BL.pdf

[26] https://ro.wikipedia.org/wiki/Impedan%C8%9B%C4%83_electric%C4%83