Elaborarea, Aprobarea, Adoptarea Si Executia Bugetelor Locale
Elaborarea, aprobarea, adoptarea și execuția bugetelor locale
CAPITOLUL 1. SISTEMUL BUGETAR
Bugetul se definește ca fiind „planul de perspectivă al veniturilor și cheltuielilor unui stat, al unei întreprinderi, instituții etc. pentru o anumită perioadă de timp (de regulă, pentru un an)”. Etimologic, cuvântul provine din limba franceză veche, expresia “bougette” însemnând o punguță mică (din piele), cu bani.
În România, încă din vremea domniei lui Constantin Brâncoveanu, dregătorii obișnuiau să țină așa numitele condici de venituri și cheltuieli (sămile visteriei), la finalul anului fiind întocmite dări de seamă privind veniturile și cheltuielile publice.
Cuvântul “buget” apare menționat oficial într-un act normativ (“Regulamentul de finanțe”) promulgat de Alexandru Ioan Cuza în anul 1860, menționându-se că “recentele (veniturile) și cheltuielile publice ce au a se efectua pentru serviciul fiecărui exercițiu vor fi autorizate prin legile de finanțe și vor forma bugetul general al statului”.
Iar prima Constituție a României, adoptată în 1866 sub domnia regelui Carol I includea și reglementări privind “Bugetul cheltuielilor și al recentelor”, acesta trebuind să fie pregătit anual de puterea executivă și supus “aprobării Adunării elective”. În Constituția României, adoptată în anul 1948, se menționa faptul că ”votarea bugetului de stat, a încheierii exercițiului bugetar, fixarea impozitelor și modul lor de percepere sunt în competența directă a Marii Adunări Naționale a R.P. Române”.
După Revoluția din anul 1989 s-a reorganizat sistemul bugetar în România, lucru determinat în principal de trecerea la economia de piață. Astfel, s-a renunțat la formula bugetului unic de stat (impusă de planul național unic), introducându-se conceputul de buget public național, ce include bugete distincte, aprobate și executate în condiții de deplină autonomie.
Au apărut astfel bugetul de stat, bugetele locale și bugetul asigurărilor sociale de stat, în anul 1996 fiind incluse în bugetul public național și bugetele fondurilor speciale.
Sistemul bugetar din România a fost completat în anul 2002, prin Legea finanțelor publice nr. 500/2002, care prevedea că bugetul public național cuprinde totalitatea bugetelor care se întocmesc și se realizează într-un an financiar, la nivelul statului:
Bugetul de stat
Bugetul asigurărilor sociale de stat
Bugetul fondurilor speciale
Bugetul trezoreriei statului
Bugetele instituțiilor publice autonome
Bugetele instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul de stat, bugetele asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale
Bugetele instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii
Bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat și ale căror rambursare, dobânzi și alte costuri sunt asigurate din fonduri publice
Bugetul fondurilor externe nerambursabile, bugetele locale
Aceeași Lege a finanțelor publice (500/2002) a introdus și sintagma “sistem bugetar”, aceasta înlocuind expresia “buget public național”, dar păstrând conținutul și structura. Sistemul bugetar poate fi definit ca fiind planul financiar al statului, pe o perioadă determinată de timp, ce prevede veniturile și cheltuielile publice.
Veniturile și cheltuielile unui sistem bugetar reprezintă veniturile bugetare totale, respectiv cheltuielile bugetare totale, care, după consolidare, prin eliminarea transferurilor dintre bugete, pot defini dimensiunile efortului financiar public dintr-un an financiar, ca și starea de echilibru sau dezechilibru (după caz).
Sistemul bugetar este vital în procesul distribuirii și redistribuirii produsului social net în economia națională, în redistribuirea resurselor financiare între activitatea productivă și cea neproductivă, în asigurarea protecției sociale, prin intermediul său realizându-se un control strict asupra constituirii, repartizării și utilizării fondurilor publice. Sistemul bugetar este alcătuit din venituri și cheltuieli publice.
Subcapitolul 1.1 Venituri și cheltuieli publice bugetare
1.1.1 Veniturile publice bugetare sunt realizate în funcție de structura economiei naționale, de gradul de dezvoltare teritorială și al forțelor de producție, ele fiind formate din:
Venituri ordinare – venituri curente
Venituri extraordinare – venituri la care statul apelează numai în situații speciale
1.Veniturile publice curente sunt alcătuite în principal din taxe și impozite (directe și indirecte), încasate cu regularitate la buget. Pe lângă taxe și impozite, ce sunt definite ca fiind venituri fiscale, din veniturile publice mai fac parte și veniturile nefiscale, ce sunt obținute de către stat de la diferite societăți și/sau de pe domeniile ce ii aparțin (au o pondere relativ redusă, ele încasându-se în etapa repartiției primare a venitului național).
Impozitele directe – sunt stabilite pe baza unor criterii exterioare, având ca obiect diverse impuneri, cum ar fi terenurile, cladirile, diversele activități economice, etc. În această categorie intră impozitul pe venit (impozitul pe profitul obținut de către agenții economici și impozitele pe veniturile persoanelor fizice) și impozitul pe averi.
Impozitele indirecte – sunt realizate sub forma impozitelor pe consum la vânzarea diferitelor mărfuri sau la prestare diverselor servicii (taxa pe valoarea adăugată, taxele vamale, accizele, taxele de timbru).
2.Veniturile publice extraordinare sunt veniturile la care statul apelează doar când sursele financiare provenite din resurse curente nu pot acoperi cheltuielile bugetare. Exemple:
Împrumuturile de stat – generează datoria publică
Suplimentarea masei monetare aflate în circulație – se realizează prin emisiuni bancare, ea fiind însă generatoare sau stimulatoare a inflației
Înstrăinarea unor bunuri din proprietatea privată a statului
Înstrăinarea unor părți din rezervele de aur ale statului
1.1.2 Cheltuielile publice bugetare reprezintă modalitățile de repartizare și utilizare a fondurilor bănești bugetare, ele fiind de două categorii:
Cheltuieli curente
Cheltuieli de capital
La rândul lor, cheltuielile curente sunt:
Cheltuieli de personal – salarii, impozit pe profit, contribuții pentru asigurări sociale de stat, contribuții pentru constituirea fondului bănesc destinat plății ajutorului de șomaj, contribuții pentru deplasări, detașări și transferuri
Cheltuieli materiale – cheltuieli pentru servicii de întreținere și gospodărire, cheltuieli pentru materiale și prestări de servicii cu caracter funcțional, cheltuieli pentru obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durata, cheltuieli pentru publicații și cărți, etc
Cheltuielile de capital au destinații diferite, ele putând fi cheltuieli de investiții și cheltuieli pentru rezerva de stat.
Toate cheltuielile sunt repatizate de la bugetul statului, ținându-se cont de importanța și de urgența lor. Astfel putem întâlni:
Cheltuieli pentru întreținerea aparatului de stat
Cheltuieli pentru plata datoriei publice
Cheltuieli pentru acoperirea necesităților militare
Cheltuieli pentru acordarea de subvenții sectorului economic de stat, sub diferite forme
Cheltuieli pentru cercetări științifice
Etc
În ultimii ani s-a remarcat o creștere substanțială a cheltuielilor publice în România, printre factorii esențiali enumerând:
Creșterea numerică a aparatului de stat
Modernizarea instituțiilor statului
Dezvoltarea sistemului de asigurări, asistență socială și protecție socială
Sistematizarea teritoriului
Dezvoltarea infrastructurii
Protecția mediului înconjurator
Dezvoltarea rețelei de instituții publice
Subcapitolul 1.2 Procedura bugetară
Prin procedura bugetară se înțelege totalitatea actelor și operațiunilor cu caracter tehnic și normativ, ce sunt realizate de organele specializate ale statului, cu scopul elaborării, adoptării, execuției și incheierii execuției bugetare.
Activitatea bugetară presupune mai multe etape:
elaborarea proiectelor bugetare ce alcătuiesc sistemul bugetar – determinarea veniturilor și cheltuielilor aferente sistemului bugetar
aprobarea proiectelor bugetare – dezbarea și adoptarea prin vot, de către Parlamentul României, a legilor bugetare anuale, dar și a legilor privind rectificarea sistemului bugetar
execuția bugetară – reprezintă realizarea veniturilor la termenele și în cuantumul stabilit (obligații minime) și efectuarea cheltuielilor în conformitate cu destinațiile prevăzute (obligații maxime ce nu pot fi depășite)
încheierea exercițiului bugetar – se realizează având în considerare datele oferite de evidența execuției bugetare, reprezentând un raport amănunțit vizând modalitatea de realizare a veniturilor bugetare, dar și modul în care au fost efectuate cheltuielile în anul bugetar precedent.
Subcapitolul 1.3 Proceduri bugetare
Principiile bugetare reprezintă regulile care stau la baza sistemului bugetar, acestea fiind introduse pentru prima oară în Anglia, în anul 1215, în Marea Chartă (în cadrul căreia se prevedea că regele este obligat să ceara aprobare prealabilă de la Parlament pentru orice fel de taxe vrea să instituie).
În România operează următoarele principii bugetare:
Principiul universalității
Principiul unității
Principiul transparenței și publicității
Principiul anualității bugetului
Principiul specializării bugetare
Principiul echilibrului bugetar
Principiul solidarității
Principiul autonomiei locale financiare
Principiul proporționalității
Principiul universalității bugetare
Conferă dimensiunea bugetului, pe verticală, stabilind modul de înscriere a veniturilor și cheltuielilor. Conform acestui principiu toate veniturile și cheltuielile statului se înscriu în buget ca sumă totală (în poziții distincte), neapărând numai ca sold (diferența dintre venituri și cheltuieli).
Art. 7 din Legea 500/2002 privind finanțele publice prevede că “veniturile și cheltuielile se includ în buget în totalitate, în sume brute. Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepția donațiilor și sponzorizărilor, care au stabilite destinații distincte”.
În acest mod parlamentarii ce analizează și aprobă proiectul de buget au imaginea reală a veniturilor și cheltuielilor statului, iar aparatul tehnic și financiar are control mai facil asupra veniturilor și cheltuielilor publice, asupra randamentului veniturilor și eficacității acțiunilor și a serviciilor publice.
Principiul unității bugetului
Conferă dimensiunea pe orizontală a bugetului, toate veniturile și cheltuielile statului trebuind să fie înscrise într-un document unic, după o schemă bine stabilită. În acest fel organizarea sistemului bugetar este mult mai facilă, imaginea asupra activității financiare fiind una ideală, ce implică înclusiv un control mai eficace din partea Parlamentului.
Conform acestui principiu:
“ –veniturile și cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document, pentru a se asigura utilizarea eficientă și monitorizarea fondurilor publice
-toate veniturile reținute și utilizate în sistem extrabugetar, sub diverse forme și denumiri, se introduc în bugetul de stat, urmând regulile și principiile acestui buget, cu excepția celor prevăzute la art. 62 alin (1) lit.b) și c) și la art 68, precum și a celor pentru constituirea, potrivit legii, a fondurilor de stimulare a personalului
-veniturile și cheltuielile Fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic și ale Fondului special al drumurilor publice se introduc în bugetul de stat ca venituri și cheltuieli cu destinație speciale, urmând regulile și principiile acestui buget”.
În practică acest principiu nu este însă respectat în totalitate, unitățile cu capital de la stat (ce dispun de o autonomie financiară mare) întocmindu-și bugete autonome, în vreme ce unitățile ce prestează servicii publice și regiile autonome își întocmesc bugete anexe.
Mai mult, se întâlnesc situații în care în anumite perioade se semnalează cheltoduc în bugetul de stat, urmând regulile și principiile acestui buget, cu excepția celor prevăzute la art. 62 alin (1) lit.b) și c) și la art 68, precum și a celor pentru constituirea, potrivit legii, a fondurilor de stimulare a personalului
-veniturile și cheltuielile Fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic și ale Fondului special al drumurilor publice se introduc în bugetul de stat ca venituri și cheltuieli cu destinație speciale, urmând regulile și principiile acestui buget”.
În practică acest principiu nu este însă respectat în totalitate, unitățile cu capital de la stat (ce dispun de o autonomie financiară mare) întocmindu-și bugete autonome, în vreme ce unitățile ce prestează servicii publice și regiile autonome își întocmesc bugete anexe.
Mai mult, se întâlnesc situații în care în anumite perioade se semnalează cheltuieli cu caracter excepțional, aceasta fiind reflectate în bugete extraordinare (înscrierea lor în bugetul anual afectând indicatorii bugetari în timp).
În aceste situații se constată apariția de venituri și cheltuieli ce nu reprezintă venituri și cheltuieli propriu-zise pentru stat, ele trebuind să fie evidențiate special. În ciuda faptului că legea prevede existența unui singur document bugetar, în practică bugetul statului se rectifică de mai multe ori într-un an (apărând astfel mai multe bugete de stat), veniturile și cheltuielile publice fiind repatizate în mai multe conturi (bugete locale, bugetul administrației centrale, conturi speciale, bugetul asigurărilor sociale de stat, etc).
Principiul unității bugetare include și unele excepții:
Bugetele anexe – sunt întocmite de diferite instituții și servicii publice ale statului, ce dispun de autonomie financiară parțială, fără însă a avea personalitate juridică. Ele realizează venituri și cheltuieli, compensându-și cheltuielile din venituri, motiv pentru care își intocmesc propriile bugete. Bugetele respective sunt atașate la bugetul statului, ele fiind prezentate spre dezbatere și aprobare Parlamentului, odată cu acesta.
Bugetele autonome – spre deosebire de bugetele anexe, aceste bugete de regulă nu figurează în bugetul general. Ele sunt întocmite de către unitățile productive, ce au atât personalitate juridică cât și autonomie financiară absolută, funcționând după regulile financiare ale legislației. Aceste unități au venituri și profit, înregistrează cheltuieli, se pot autofinanța, pot contracta diverse împrumuturi, plătind impozite și dividende, ele putând întocmi bugete autonome. Aceste bugete sunt aprobate de către consiliile de administrație aferente.
Bugetele extraordinare – sunt întocmite în situații extraordinare, când cheltuielile mari sau veniturile ar putea perturba bugetul de stat (cheltuieli pentru combaterea crizelor, cheltuieli pentru ieșirea din criză, cheltuieli pentru pregătiri militare, cheltuieli pentru înlăturarea efectelor unui razboi, etc). În aceste situații, pentru acoperirea cheltuielilor mari se pot institui și venituri speciale, precum împrumuturi publice, emisiuni monetare sau impozite speciale. Bugetele extraordinare, ce includ venituri și cheltuieli extraordinare, sunt analizate și aprobate de către Parlament, în baza unor legi speciale. În țara noastră, de-a lungul timpului, au fost câteva situații de bugete extraordinare, pentru acestea menționând doar bugetul pentru eliminarea urmărilor crizei din anii ’20 și bugetul pentru pregătirea României pentru al Doilea Râzboi Mondial „Bugetul Fondului apărării naționale”.
Conturile speciale de trezorerie – sunt special create pentru evidențierea sumelor pe care statul le încasează sau plătește și care nu reprezintă venituri ori cheltuieli propriu-zise. Ca exemplu menționăm avansurile acordate de stat pentru comenzile publice (avansurile lichidându-se în momentul primirii mărfurilor și serviciilor solicitate), ori cauțiunile pe care trebuie să le achite drept garanție persoanele care lucrează cu valori publice (garanțiile fiind restituite la încetarea activității). Tot în categoria conturilor speciale de trezorerie intră și fondurile speciale pentru risc, fondurile pentru pensia suplimentară, pensii în agricultură, șomaj, etc. Fondurile au destinații precise, existând însă situații ăn care apar excedente ce nu rămân imobilizate la nivelul lor, caz în care bugetul de poate folosi de ele pentru a acoperi eventualele necesități financiare. Singura condiție însă este ca veniturile și cheltuielile dintr-un astfel de cont ori fond să se echilibreze. Se întălnesc și situații în care veniturile preconizate nu se realizează, iar cheltuielile depălesc plafonul preconizat, caz în care apar presiuni pe bugetul de stat.
Taxele parafiscale – au caracter particular, fiind contribuții obligatorii către diferite instituții publice și private, ele nefigurând în buget. Sumele incluse reprezintă venituri ale statului, ele având o destinație specială.
Principiul anualității bugetului
Principiul anualității bugetului implică necesitatea realizării unui buget pe o perioadă limitată de un an, în cadrul acestuia fiind incluse veniturile și cheltuielile corespunzăttoare. Legea 500/2002 a finanțelor publice prevede ca veniturile și cheltuielile bugetare să fie aprobate pe o perioadă de un an, toate operațiunile de încasări și plăți realizate pe parcursul unui an bugetar în contul unui buget aparținând exercițiului corespunzător de execuție a bugetului respectiv.
Principiul anualității bugetului generează două concepte:
Anul bugetar – documentul bugetar se relizează în fiecare an, pe o perioadă de un an, acesta fiind dezbătut anual de Parlament
Execițiul bugetar – reprezintă perioada de timp în care executivul este obligat să asigure încasarea veniturilor și efectuarea cheltuielilor autorizate de Parlament, pentru fiecare an bugetar (pe parcursul unui an de zile).
Principiul anteriorității
Specifică faptul că votarea și autorizarea bugetului trebuie să fie făcută înainte de intarrea în vigoare, respectiv înainte de data de 1 ianuarie a anului pentru care bugetul aprobat este valabil.
În practică acest principiu al anteriorității generează probleme la nivelul bugetelor locale, elaborarea acestora depinzând de diverse informații provenite de la administrația centrală de stat, acestea nefiind însă comunicate autorităților locale decât după demararea noului exercițiu bugetar.
Aceste probleme apar din cauza faptului că unele informații (precum transferurile de la bugetul de stat ori cuantumul diverselor alocații) sunt în strânsă dependență cu adoptarea bugetului ce are loc de regulă la finele unui an calendaristic.
În situațiile în care bugetul de stat și bugetele locale nu au fost aprobate la termen, pentru buna funcționare a aparatului administrativ, s-a optat pentru soluția “a douăsprezecea provizorie”.
Dacă proiectele de buget nu sunt votate până în data de 31 decembrie și dacă votul întârzie câteva săptămâni, pe perioada de timp în care nu a intrat în vigoare noua autorizare bugetară, bugetul va funcționa luând în considerare cifrele anului bugetar anterior (se împart aceste cifre la 12, după care se înmulțesc cu perioada pentru care este actual bugetul provizoriu).
În situația în care cifrele cuprinse în proiectul de buget sunt mai mici decât cele din anul bugetar anterior încheiat, se iau în calcul cifrele propuse spre aprobare.
Principiul neafectării bugetelor
Pe lângă principiul universalității bugetelor și cel al unității acestora, mai întâlnim și principiul neafectării bugetelor ce privește modalitatea în care se gestionează veniturile bugetare. Astfel, un venit încasat la buget este administrat global, el fiind destinat acoperirii cheltuielilor totale, nefiind acceptat faptul ca pentru o anumită cheltuială bugetară să se înstituie, să se adopte și să se folosească un anumit venit.
În acest fel nu se ține cont de proveniența și de cuantumul veniturilor de la buget, repartizarea acestora făcându-se pe baza activităților aprobate de către Parlament.
Ptincipiul specializării bugetare
Este menționat în Legea finanțelor publice, conform acestuia veniturile și cheltuielile bugetare fiind înscrise și aprobate în buget pe surse de proveniență și pe categorii de cheltuieli. Mai mult, veniturile și cheltuielile sunt grupate, conform principiului specializării bugetare, după natura lor economică și dupa destinație, în conformitate cu clasificația bugetară.
Clasificația bugetară – este elaborată de către Ministerul de Finanțe, ea fiind obligatorie atât la prezentarea proiectului de buget, cât și la elaborarea contului de încheiere.
Criteriile clasificației bugetare:
1.Gruparea administrativă – veniturile sunt înscrise în buget în funcție de instituțiile în care sunt încasate, cheltuielile fiind menționate în raport cu instituțiile prin care se realizează. Astfel, pentru fiecare instituție creditele bugetare sunt defalcate, ținând cont de structura organizatorică – administrația centrală, corpuri de control, servicii exterioare, etc.
În materie de cheltuieli acestea sunt grupate după natura lor, ca fiind:
Cheltuieli materiale și cheltuieli de personal
Cheltuieli efective și cheltuieli de transfer
Cheltuieli de funcționare și cheltuieli de capital
2.Clasificația economică a veniturilor și cheltuielilor bugetare – delimitează atât veniturile și cheltuielile obișnuite, cât și veniturile și cheltuielile de capital
3.Clasificația economică – delimitează veniturile și cheltuielile bugetare ținând cont de funcțiile statului, respectiv funcția administrativă, funcția tutelară, funcția socială și funcția economică:
4.Funcția economică – delimitează veniturile și cheltuielile statului privind întreprinderile de stat, întreprinderile mixte și întreprinderile private
5.Funcția administrativă – vizează activitatea instituțiilor publice de asigurare a ordinii publice, apărare, etc
6.Funcția tutelară – include instituțiile din sănătate, învățământ, cultură
7.Funcția socială – vizează diversele prestații sociale și de asigurări sociale ori diverse subvenții ce sunt acordate producătorilor și consumatorilor pentru realizarea unor servicii la costuri acceptabile
Clasificația bugetară include subdiviziuni la venituri (capitole și subcapitole) și la cheltuieli (părți, capitole, subcapitole, titluri, articole, alineate). De menționat faptul că, clasificația bugetară trebuie respectată și în faza de aprobare, dar și în cea de execuție a cifrelor bugetare, resursele putând fi cheltuite doar pentru scopul în care au fost aprobate.
Principiul realității bugetului
Prevede ca veniturile și cheltuielile bugetare să fie evaluate astfel încât să reflecte necesitățile reale pentru susținerea bugetară, identificând resursele pentru aceasta.
Respectarea acestui principiu depinde în mare masură atât de veridicitatea informațiilor, cât și de exactitatea calculelor de fundamentare și de metodele folosite pentru aceasta.
Principiul publicității
Implică informarea corectă și rapidă cu privire la situația financiară, sistemul bugetar fiind transparent și deschis, conform Legii 500/2002 privind finanțele publice.
Principiul publicității constă în:
Dezbaterea publică a proiectelor de buget, cu prilejul aprobării acestora
Dezbaterea publică a conturilor generale anuale de execuție a bugetelor, cu prilejul aprobprii acestora
Publicarea în presa locală, pe pagina de internet a instituției publice, sau afișarea la sediul autorității administrației publice locale respective a proiectului de buget și a contului anual de execuție al acestuia, cu excepția informațiilor și documentelor nepublicabile, prevăzute de lege
Principiul autonomiei locale financiare
Prevede că unitățile administrativ teritoriale au dreptul la resurse financiare suficiente, pe care autoritățile administrației publice locale le pot utiliza în exercitarea atribuțiilor lor, pe baza și în limitele prevăzute de lege.
Autoritățile au competența să stabilească impozitele și taxele locale, sumele defalcate cu destinație specială fiind utilizate în conformitate cu prevederile legale.
În plus, alocarea resurselor financiare pentru echilibrarea bugetelor locale nu trebuie să afecteze aplicarea politicilor bugetare ale autorităților administrației publice locale, în domeniul lor de competență.
Principiul solidarității
Principiul solidarității prevede că ajutorarea unităților administrativ-teritoriale, dar și a persoanelor aflate în stare de extremă dificultate poate fi realizată prin politici bugetare locale, prin alocarea de sume din fondul de rezervă bugetară constituit în buget.
Subcapitolul 1.4. Reguli bugetare
Este interzisă efectuarea de plăți direct din veniturile încasate, exceptând situațiile în care legea prevede altfel
Cheltuielile bugetare au destinație precisă și limitată, ele fiind determinate de autorizările conținute în legi speciale și în legile bugetare anuale
Nicio cheltuială din fonduri publice locale nu poate fi angajată, ordonată și plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii și nici dacă nu are prevederi bugetare și surse de finanțare
După aprobarea bugetelor locale pot fi aprobate acte normative cu implicații asupra acestora, dar numai cu precizarea surselor de acoperire a diminuării veniturilor sau a majorării cheltuielilor bugetare aferente exercițiului bugetar pentru care s-au aprobat bugetele locale respective
La elaborarea ordonatorii de credite și autoritățile deliberative au obligația să prevadă distinct credite bugetare destinate stingerii plăților restante la finele anului anterior celui pentru care se întocmeste bugetul
Dacă gradul de realizare a veniturilor proprii programate în bugete în ultimii 2 ani este mai mic de 97% pe fiecare an, ordonatorii de credite fundamentează veniturile proprii pentru anul curent cel mult la nivelul realizărilor din anul precedent. Gradul de realizare al veniturilor proprii este stabilit respectând metodologia aprobată prin ordin comun al ministrului administrației și internelor și al ministrului finanțelor publice, după consultarea prealabilă a structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale
Ordonatorii de credite au obligația ca în execuția bugetelor să asigure achitarea plăților restante, ei putând face noi angajamente legale, în limita prevederilor bugetare aprobate, numai după stingerea plăților restante înregistrate la finele anului anterior
CAPITOLUL 2. BUGETELE LOCALE
Finanțele publice locale în România au început să se fundamenteze abia în anul 1991, când a fost promulgată Legea 69 privind Administrația Publică locală, ce precizează atât atribuțiile cât și resursele unităților administrativ teritoriale.
Legea Finanțelor Publice locale, apărută în anul 1988, a reglementat activitatea fiscală la nivel local, introducând prevederi în domeniul procedurii bugetare, dar și la capitolul competențe financiare ale unităților administrativ teritoriale.
Din acest moment bugetele comunităților locale au început să se transforme în bugete pe programe cu cheltuieli acoperite din venituri proprii, consiliile locale și consiliile județene căpătând dreptul de a stabili diverse cote adiționale la venituri ale bugetului de stat și ale bugetelor locale, ele benefiind în același timp și de sume defalcate din venituri ale bugetului de stat (un exemplu în acest sens este Taxa pe Valoarea Adaugată – TVA).
Legea Finanțelor Publice Locale a creat și premisele cadrului legal prin care autoritățile publice locale puteau contracta împrumuturi, fiind stabilite atât instrumentele datoriei publice locale, cât și condițiile de îndeplinit pentru contractarea unui împrumut ori limitele maxime ale datoriilor.
Legea 273/2006 privind finanțele publice a facilitat creșterea gradului de autofinanțare a bugetelor locale, prin trecerea unor cote majorate din impozitul pe venit ăn veniturile proprii ale bugetelor locale, fiind modificată substanțial și limita maximă a serviciului datoriei.
Principiile, cadrul general, dar și procedurile ce implică formarea, administrarea, angajarea și utilizarea fondurilor publice sunt reglementate de Legea finanțelor publice nr. 500/2002.
Aceeași lege prevede și responsabilitățile instituțiilor publice implicate în procesul bugetar, definind și conceptul de sistem bugetar ca fiind totalitatea bugetelor, respectiv:
Bugetul de stat
Bugetul asigurărilor sociale de stat
Bugetul trezoreriei statului
Bugetele fondurilor speciale
Bugetele instituțiilor publice autonome
Bugetele instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii
Bugetele instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale (după caz)
Bugetul fondurilor provenite din credite externe, contractate sau garantate de stat și ale căror rambursare, dobànzi sau alte costuri se asigurà din fonduri publice
Bugetul fondurilor externe nerambursabile.
Bugetele locale sunt și ele parte a sistemului bugetar din România, în conformitate cu legislația privind finanțele publice locale, prin bugete locale înțelegâmd totalitatea listelor de venituri și cheltuieli ale unităților administrativ teritoriale ce sunt necesare pentru satisfacerea nevoilor pe plan local.
Legea 273/2006 privind finanțele publice locale prevede și resursele financiare ale unităților administrativ teritoriale:
Venituri proprii – impozite, taxe, contribuții, vărsăminte și venituri diverse
Cote defalcate din impozitul pe venit
Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat
Subventii primite atât de la bugetul de stat cât și de la alte bugete
Donații și sponzorizări
Bugetele locale urmează organizarea administrativ teritorială, fiind bugete pe comune, orașe, municipii și județe. Astfel, fiecare unitate administrativ teritorială își întocmește bugetul ptopriu în condiții de autonomie, bugetele fiind centralizate la nivel de județ, respectiv de stat.
Astfel, bugetul centralizat al unui județ se alcătuiește din bugetul propriu al județului, la care se adaugă bugetele unităților administrativ-teritoriale. La nivel de municipiu regăsim bugetul propriu al municipiului și bugetul comunelor din subordine, bugetul centralizat al municipiului București fiind format din bugetul propriu și bugetele sectoarelor municipiului București.
Elaborarea, aprobarea, adoptarea și execuția bugetelor locale, ca și funcționarea administrației publice locale se face în conformitate cu cadrul legislativ, ce include:
Legea administrației publice locale
Legea finanțelor publice
Legea privind contenciosul administrativ
Legea anuală a bugetului de stat
Legea privind taxele și impozitele locale
Constituția României (1991)
Pe lângă aceste legi operează și Ordonanțele și Hotărârile de Guvern, ordinele ministerelor și ale prefecturilor, hotărârile Consiliilor județene și ale Consiliilor locale, dar și dispozițiile președintilor de Consilii județene și ale primarilor.
Elaborarea, aprobarea, adoptarea și execuția bugetelor locale, ca și principiile, cadrul general, procedurile privind formarea, administrarea, angajarea și utilizarea fondurilor publice locale se realizează respectând prevederile Legii finanțelor publice locale, lege care reglementează și responsabilitățile autorităților administrației publice locale și ale instituțiilor publice implicate în domeniul finanțelor publice locale.
Bugetul local, parte a sistemului bugetar românesc, reprezintă documentul prin care “sunt prevăzute și aprobate în fiecare an veniturile si cheltuielile unităților administrativ-teritoriale”. Bugetul local reflectă acțiunile specifice administrației de stat locale, finanțate în mare parte din venituri proprii.
Sistemul bugetar românesc include bugetul administrației centrale de stat, bugetele locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor și bugetele asigurărilor sociale de stat. Iar procedura bugetară la nivel local include totalitatea actelor și a operațiilor ce au caracter normativ și tehnic, efectuate de autoritățile publice competente, pentru elaborarea, adoptarea, executarea și încheierea bugetului local.
Procedura bugetară locală se întinde pe perioada a trei ani calendaristici, elaborarea proiectului de buget local fiind demarată în anul premergător celui pentru care se întocmește, executarea acestuia având loc în cursul anului vizat, în timp ce contul de încheiere a exercițiului bugetar se realizează în anul următor.
La nivel local activitatea bugetară este structurată astfel:
Elaborarea proiectului de buget local – include activitatea de determinare a veniturilor și cheltuielilor la nivelul tuturor unităților administrativ-teritoriale cu personalitate juridică (comună, oraș, municipiu, județ, sector al capitalei și Municipiul București);
Aprobarea bugetului local – implică dezbaterea și votarea bugetelor locale de către autoritățile administrației publice locale, ce au competențe în acest sens (consilii locale, consilii județene, Consiliul General al Municipiului București);
Execuția bugetară – implică realizarea veniturilor la termenul și în cuantumul prevăzut în bugetul local, ca și efectuarea cheltuielilor în conformitate cu destinația prevăzută în bugetul local. Demn de menționat este faptul că realizarea veniturilor în cuantumul prevăzut de buget reprezintă o obligație minimă, putându-se realiza venituri în cuantumuri superioare, în cadrul execuției bugetare. În schimb, efectuarea cheltuielilor conform destinației prevăzute în bugetul local reprezintă o obligație, ce nu poate fi încălcată.
Încheierea exercițiului bugetar – constă într-o dare de seamă amănunțită vizând modul în care, pe parcursul anului bugetar aflat în discuție, au fost realizate veniturile și s-au efectuat cheltuielile.
La realizarea bugetelor locale se au în vedere atât veniturile și cheltuielile realizate pe plan local, cât și veniturile primite de la nivel central. Bugetele locale, ce includ toate veniturile, sunt supuse proiectării și adoptării, autoritatea centrală fiind Ministerul de Finanțe.
La categoria venituri ale bugetelor locale, ce apar incluse și in bugetele unităților administrativ-teritoriale, pot fi menționate cotele și sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, cotele adiționale la unele venituri ale bugetului de stat, dar și transferurile cu destinație specială de la bugetul de stat.
De stabilirea, aprobarea și distribuirea acestora se preocupă atât autoritățile administrației centrale, cât și cele ale administrației publice locale, competențele acestora fiind clar stabilite legislativ.
Subcapitolul 2.1 Structura bugetului local
Orice buget local include două capitole principale, cel de venituri și cel de cheltuieli al localității respective.
Secțiunea de funcționare a bugetului local, excluzând bugetul fondurilor externe nerambursabile și pe cel al împrumuturilor externe și interne, include toate veniturile necesare finanțării cheltuielilor curente vizând realizarea competențelor ce sunt stabilite legale, dar si cheltuielile curente respective.
În categoria veniturilor de funcționare sunt incluse:
Veniturile proprii, exceptând veniturile din valorificarea unor bunuri
Veniturile proprii ale institutțiilor publice locale finanțate integral sau parțial din venituri proprii
Subvențiile pentru finanțarea cheltuielilor curente
Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru finanțarea cheltuielilor curente
Veniturile din împrumuturi acordate instituțiilor și serviciilor publice locale sau activităților finanțate integral din venituri proprii
Vărsămintele din secțiunea de funcționare pentru finanțarea secțiunii de dezvoltare, care se reflectă cu valoare negativă
Și tot la secțiunea de funcționare a bugetului local, sunt prevăzute și cheltuielile aferente acesteia:
Cheltuielile de personal
Bunurile și serviciile
Dobânzile
Subvențiile
Transferurile curente între unitățile administrației publice
Alte transferuri pentru cheltuieli curente
Asistența socială
Rambursări de credite
Alte cheltuieli
Împrumuturi pentru instituții și servicii publice locale sau activități finanțate integral din venituri proprii.
În bugetele locale este inclusă și secțiunea de dezvoltare, ce reprezintă partea complementară (exceptând bugetele fondurilor externe nerambursabile) ce include, după caz, veniturile și cheltuielile de capital aferente implementării politicilor de dezvoltare la nivel național, regional, județean, zonal sau local.
Din categoria veniturilor secțiunii de dezvoltare a bugetului local amintim:
Vărsămintele din secțiunea de funcționare a bugetului
Sumele rezultate din valorificarea unor bunuri
Subvențiile pentru cheltuieli de capital
Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru finanțarea cheltuielilor de capital
Sumele primite de la Uniunea Europeană sși/sau alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări
Iar ca și cheltuieli ale secțiunii de dezvoltare, enumerăm:
Cheltuielile de capital
Proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile de postaderare
Transferuri pentru cheltuieli de capital
Alte transferuri interne pentru cheltuieli de capital
Subcapitolul 2.2 Atribuțiile autorităților administrației publice locale în domeniul bugetelor locale
Legea finanțelor publice definește, la nivelul administrației publice locale, autoritățile administrației publice locale ca fiind:
Primarii comunelor și orașelor, primarii municipiilor și sectoarelor capitalei, primarul general al municipiului București și președinții consiliilor județene – ei reprezintă autoritatea executivă, acționând întotdeauna ca reprezentanți al statului în unitatea administrativ-teritorială în care au fost aleși
Consiliile locale, consiliile județene, ca și Consiliul General al Municipiului București – sunt autorități deliberative, ce se află în serviciul colectivității locale. De menționat că, în exercitarea mandatului lor, consilierii răspund solidar pentru activitatea consiliului local care ii include.
Legea prevede că între autoritățile unităților administrativ – teritoriale (primar și consiliu local), autoritățile județene (președintele consiliului județean și consiliul județean), autoritățile centrale din teritoriu (prefectură, direcțiile generale ale finanțelor publice și controlului financiar
de stat), nu exista nici o relație de subordonare ierarhică.
Atribuțiile autorităților administrației publice locale în domeniul bugetelor locale:
Primarul, șeful administrației publice locale și al aparatului propriu de specialitate, îndeplinește o funcție de autoritate publică și răspunde de buna funcționare a administrației publice locale, in condițiile legii .
Primarul are, în domeniul bugetului local, următoarele atribuții:
Întocmește proiectul bugetului local, pe baza proiectelor de bugete proprii ale administrației publice locale ale instituțiilor și serviciilor publice de subordonare locală
Exercită funcția de ordonator principal de credite
Prezintă proiectele bugetelor locale echilibrate Direcției finanțelor publice și controlului financiar de stat
Întocmește contul de încheiere a exercițiului bugetar, pe care îl supune ulterior aprobării Consiliului Local
Elaborează noile propuneri de proiecte de bugete locale, tinând cont de limitele maxime ale sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și ale transferurilor cu destinație specială, pe care le depune la Direcția generală a finanțelor publice și controlului financiar de stat
Elaborează raportul privind proiectul bugetului local
Publică proiectul bugetului local în presa locală și/sau îl afișează la sediul primăriei
Prezintă spre aprobare proiectul bugetului local, însoțit de rapoartele asupra acestuia, consiliului local, consiliului judean, Consiliului General al Municipiului București
Aprobă repartizarea pe trimestre a veniturilor și cheltuielilor prevăzute în bugetul local pentru bugetul propriu și bugetele instituțiilor și serviciilor publice subordonate
Verifică, din oficiu sau la cerere, încasarea și cheltuirea sumelor din bugetul local și comunică de îndata consiliului local cele constatate
Consiliului local, o altă autoritate a administrației publice locale, are, in materia bugetului local, atribuția de a aproba bugetul local, împrumuturile, virările de credite și modul de utilizare a rezervei bugetare, el aprobând și contul de încheiere a exercțiului bugetar.
În plus, Consiliul local stabilește impozitele și taxele locale, dar și taxele speciale, în condițiile prevăzute de lege.
Consiliul județean, autoritatea administrației publice locale constituită la nivel județean pentru coordonarea activității consiliilor comunale și orășenești în vederea realizării serviciilor publice de interes județean, și președintele acestuia, au în domeniul bugetului local, următoarele atribuții:
Aprobă bugetul propriu al județului
Aprobă împrumuturile, virările de credite și modul de utilizare a rezervei bugetare
Aprobă contul de încheiere a exercițiului bugetar
Stabilește impozite și taxe
Stabilește alte taxe speciale, în condițiile legii
Hotărăște repartizarea pe comune, orașe și municipii a cotei din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau din alte surse, în conditiile legii
Coordonează activitatea consiliilor locale ale comunelor și orașelor în vederea realizării serviciilor publice de interes județean
Subcapitolul 2.3 Atribuțiile autorităților administrației publice centrale în domeniul bugetelor locale
La nivelul administrației centrale regăsim:
Instituțiile administrației centrale – al căror rol constă în elaborarea diverselor norme metodologice, în aprobarea și adoptarea proiectul legii bugetului de stat – Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Administrației Publice, Guvernul
Instituțiile din teritoriu – acestea reprezintă administrația centrală (Prefectura, Trezoreria și Direcția generală a finanțelor publice și controlului financiar de stat). Prefectura are sarcina de a supraveghea ca activitățile autorităților locale să se desfășoare respetând prevederile legii, Directia generala a finanțelor publice intervenind în elaborarea și aprobarea proiectelor bugetelor locale.
Prin lege, Ministerul Finanțelor Publice are, în materia bugetelor locale, următoarele atribuții:
Elaborează norme metodologice în vederea întocmirii și execuției bugetelor locale
Elaborează, împreună cu Ministerul Administrației Publice și Internelor, norme metodologice pentru aplicarea dispozițiilor legii bugetului de stat referitoare la bugetele locale
Elaborează propunerile de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și de transferuri cu destinație specială cuprinse în bugetele locale, stabilind limitele acestora, ca și criteriile de repartizare pe unități administrativ-teritoriale, pe care le comunică direcțiilor generale ale finanțelor publice și ale controlului financiar de stat
Elaborează proiectul bugetului de stat, al bugetului asigurărilor sociale de stat și al fondurilor speciale, dar și proiectul legii bugetare, transmițându-le Guvernului
Aprobă repartizarea pe trimestre a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și a transferurilor cu destinație specială
Repartizează, împreună cu Ministerul Administrației Publice și Internelor, transferurile de la bugetul de stat către bugetele locale ăentru investiții finanțate parțial din împrumuturi externe, pe județe și pe municipiul București, în conformitate cu acordurile de împrumut încheiate cu organismele financiare internaționale
Atribuțiile Direcțiilor generale ale finanțelor publice și control financiar de stat, în domeniul bugetelor locale, includ:
Centralizarea proiectelor de bugete locale la nivelul fiecărui județ și al municipiului București
Depunerea la Ministerul Finanțelor Publice a proiectelor de bugete locale pentru județe și municipiul București
Comunicarea limitelor sumelor defalcate si a transferurilor cu destinație specială stabilite de Ministerul Finanțelor Publice consiliilor județene/Consiliului General al Municipiului București
Centralizarea și transmiterea către Ministerul Finanțelor Publice a propunerilor de proiecte de bugete locale pe ansamblu județelor/municipiului București, elaborate pe baza limitelor sumelor defalcate și a transferurilor cu destinație specială stabilite de Ministerul Finanțelor Publice
Acodarea asistenței tehnice de specialitate consiliilor județene / Consiliului General al Municipiului București pentru repartizarea sumelor defalcate de la unele venituri ale bugetului de stat și a transferurilor cu destinație specială comunelor, orașelor, municipiilor si sectoarelor Municipiului București
Întocmirea (pe baza bugetelor locale) și transmiterea la Ministerul Finanțelor Publice a bugetelor, pe ansamblul fiecărui județ /municipiul București, cu repartizarea pe trimestre a veniturilor și cheltuielilor
Principiile bugetare care stau la baza elaborării, aprobării și execuției bugetelor locale sunt:
Principiul unității
Principiul anualității
Principiul universalității
Principiul anteriorității
Principiul echilibrului bugetar
Principiul specializării
Principiul autonomiei financiare locale
Principiul publicității bugetului
CAPITOLUL 3. PROCEDURA BUGETELOR LOCALE
Bugetele locale sunt alcătuite din venituri și cheltuieli bugetare, cumulate la nivelul unității ori subdiviziunii administrativ teritoriale. După consolidare, prin eliminarea transferurilor de sume dintre bugete, bugetul local va reflecta dimensiunea efortului financiar public în anul în curs, dar și starea de echilibru sau dezechilibru, după caz.
Principalele capitole bugetare ce apar menționate în bugetul local includ:
Cheltuieli pentru autoritățile executive
Cheltuieli pentru învățământ
Cheltuieli pentru sănătate
Cheltuieli pentru cultură, religie, sport și tineret
Cheltuieli pentru asistență socială, alocații, ajutoare și diverse indemnizații
Cheltuieli pentru servicii, dezvoltare publică și locuințe
Cheltuieli pentru agricultură și silvicultură
Cheltuieli pentru transporturi și comunicații ori alte acțiuni economice
Cheltuieli pentru fondul pentru garantarea împrumuturilor externe, a dobânzilor și comisioanelor aferente
Transferuri către alte bugete
Dobânzi aferente datoriei publice
Rambursări de credite acordate
Fondul de rezervă bugetară
Fondul de rezervă bugetară este înscris în bugetul local, el fiind la dispoziția consiliului local, al consiliului județean, a Consiliului General al Municipiului București, sau după caz, a sectoarelor municipiului București.
Fondul de rezervă bugetară reprezintă până la 5% din totalul cheltuielilor, el putând fi majorat pe parcursul unui an, cu aprobare prealabilă, din disponibilitățile de credite bugetare care nu mai sunt necesare până la finalul anului.
La propunerea ordonatorilor principali de credite, pe baza hotărârilor de consilii locale sau județene, fondul de rezervă bugetară este utilizat pentru:
Finanțarea unor cheltuieli urgente ori neprevăzute , ce pot apărea pe perioada exercițiului bugetar
Înlăturarea efectelor unor calamități naturale
Acordarea unor ajutoare către alte unități administrativ – teritoriale în situații de dificultate extremă, fie la cererea publică a primarilor acestor unități, fie din inițiativă proprie
Echilibrarea bugetelor locale se realizează la nivel județean și la nivelul Municipiului București, din fondul constituit din:
Sumele defalcate de la bugetul de stat
Cota de 22% din veniturile provenite din impozitele încasate la bugetul de stat – este depusă în contul deschis la trezoreria municipiului reședință de județ
Sumele defalcate de la bugetul de stat sunt destinate echilibrării bugetelor locale, ele fiind repartizate pe județe si avându-se in vedere:
Capacitatea financiară a județului, ce este determinată în funcție de impozitul pe venit încasat per locuitor (în proporție de 70%)
Suprafața județului (în proporție de 30%)
Subcapitolul 3.1 Veniturile și cheltuielile bugetelor locale
Veniturile bugetare locale sunt constituite din:
Venituri proprii – impozite, taxe, contribuții, alte vărsăminte și venituri, cote defalcate din impozitul pe venit
Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat
Diverse subvenții primite de la bugetul de stat, dar și de la alte bugete
Donații și diverse sponsorizări
Sume primite de la Uniunea Europeană și/sau de la donatori diverși, în contul plăților efectuate și prefinanțări
Orice autoritate publică trebuie să-și stabilească veniturile la bugetul local, luând în considerare sumele estimative ce pot fi obținute în cadrul fiecărei categorii incluse în cadrul veniturilor bugetare locale. Autoritățile locale trebuie să stabilească ce anume se impozitează, dar și la ce nivel, obținându-se astfel o bază de impozitare.
În funcție de baza de impozitare sunt calculate impozitele și taxele aferente, fiind evaluate și serviciile prestate ca și veniturile obținute din acestea, dar și alte elemente specifice, pentru o evaluare cât mai exactă a veniturilor.
Creditele bugetare aprobate sunt utilizate pentru finanțarea administrației publice locale, a programelor, proiectelor, activităților și obiectivelor stabilite prin lege, acestea fiind angajate și folosite în concordanță cu previziunile vizând încasările veniturilor bugetare.
De asemenea, donațiile și sponsorizările sunt incluse în bugetul de venituri și cheltuieli, prin rectificarea bugetară locală, dar numai după ce sunt încasate.
Cheltuielile incluse în bugetele locale pot fi clasificate în funcție de destinație (activități, programe, proiecte, obiective), dar și după ordonatorii de credite (ordonatorii de credite primari – primarii și președintii consiliilor județene sau ordonatorii secundari sau terțiari de credite – diverse instituții care primesc și gestioneaza bani publici).
Conform Legii finanțelor publice locale, fundamentarea, dimensionarea ca și repartizarea cheltuielilor bugetelor locale pe ordonatori de credite sau pe destinații se face în deplină concordanță cu atribuțiile ce le revin autorităților administrației publice locale, dar și cu prioritățile stabilite de acestea, pentru buna funcționare a activății. De asemenea, la fundamentarea și aprobarea cheltuielilor bugetelor locale se ține cont de posibilitățile reale de încasare a veniturilor ce se estimează a fi realizate.
Prin aprobarea bugetelor locale sunt autorizate pentru anul bugetar în curs toate veniturile și cheltuielile bugetare. Cheltuielile aprobate prin buget, prin intermediul cărora sunt angajate, ordonate și realizate plăți sunt evidențiate la limita maximă, ele neputând fi depășite. În plus, angajarea cheltuielilor din aceste bugete se poate realiza doar în limita creditelor bugetare aprobate.
În buget sunt înscrise distinct, prin acțiunile multianuale, creditele bugetare și creditele de angajament, angajarea și utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele apobate atrâgand răspunderea celor implicați, în conformitate cu prevederile legale.
Pentru realizarea acțiunilor multianuale, ordonatorii de credite încheie angajamente legale, respectând limita creditelor de angajament aprobate prin buget, pentru anul bugetar avut în vedere.
Prin lege, se interzice efectuarea plăților direct din veniturile încasate, exceptând cazurile în care legea precizează altceva.
Cheltuielile bugetare au destinați precise și limitate, ele fiind determinare de autorizările conținute în legile speciale și în legile bugetare anuale.
Nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele locale, dar nici nu se poate angaja ori efectua din acestea, dacă nu există o bază legală pentru respectiva cheltuială. În plus, din fondurile publice locale nu pot fi angajate, ordonate și plătite cheltuieli, dacă acestea nu au fost aprobate în conformitate cu prevederile locale și dacă nu există prevederi bugetare și surse de finanțare.
În procesul de elaborare a bugetelor locale, ordonatorii de credite sunt obligați să definească distinct creditele bugetare ce sunt destinate stingerii plăților restante la finele anului anterior celui pentru care se întocmește bugetul.
Dacă gradul de realizare a veniturilor proprii ce sunt programate în bugetele locale este mai mic de 97% pe fiecare an, in ultimii doi ani, veniturile proprii pentru anul curent vor fi fundamentate de către ordonatorii de credite cel mult la nivelul realizărilor din anul precedent. Gradul de realizare a veniturilor proprii este stabilit în conformitate cu metodologia aprobată de ministerele responsabile, cu consultarea prealabilă a structurilor asociative de la nivelul autorităților administrației publuce locale.
Prin lege, ordonatorii de credite sunt obligați să asigure achitarea plăților restante în cadrul execuției bugetare, noi angajamente legale (în limita prevederilor bugetare aprobate) putând fi luate în considerare doar după ce sunt stinse toate plățile restante ce se înregistrează la stârșitul anului anterior.
Secțiunea de funcționare a bugetelor locale, exceptând bugetele fondurilor externe nerambursabile și bugetele împrumuturilor interne și externe, include totalitatea veniturilor și cheltuielilor necesare pentru îndeplinirea competențelor stabilite prin lege.
Veniturile incluse în secțiunea de funcționare a bugetelor locale includ:
Veniturile proprii, cu excepția veniturilor obținute din valorificarea unor bunuri
Veniturile proprii ale instituțiilor publice locale, finanțare integral sau parțial din venituri proprii
Subvențiile pentru finanțarea cheltuielilor curente
Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, pentru finanțarea cheltuielilor curente
Veniturile din împrumuturi acordate instituțiilor și serviciilor publice locale sau activităților finanțate integral din venituri proprii
Vărsămintele din secțiunea de funcționare pentru finanțarea secțiunii de dezvoltare, reflectată cu valoare negativă
La capitolul cheltuieli ale secțiunii de funcționare a bugetului local sunt încadrate:
Cheltuielile de personal
Bunurile și serviciile
Dobânzile
Subvențiile
Transferurile curente între unitățile administrației publice
Alte transferuri pentru cheltuieli curente
Asistența socială
Rambursările de credite
Alte cheltuieli
Împrumuturile pentru instituțiile și serviciile publice locale sau activitățile finanțate integral din venituri proprii
Secțiunea de dezvoltare, parte complementară a bugetelor locale, are în componența sa toate veniturile și cheltuielile de capital, aferente implementării politicilor de dezvoltare la nivel regional, județean, zonal sau local, după caz.
Secțiunea de dezvoltare a bugetelor locale include:
Vărsămintele din secțiunea de funcționare
Sumele rezultate din valorificarea unor bunuri
Subvențiile pentru cheltuielile de capital
Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru finanțarea cheltuielilor de capital
Sumele primite de la Uniunea Europeana și /sau alți donatori, în contul plăților efectuate și prefinanțări
Iar la capitolul cheltuieli, secțiunea de dezvoltare a bugetelor locale prevede:
Cheltuielile de capital
Proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile de postaderare
Transferurile pentru cheltuielile de capital
Alte transferuri interne pentru cheltuielile de capital
CAPITOLUL 4. ELABORAREA, APROBAREA ȘI EXECUȚIA BUGETELOR LOCALE
Subcapitolul 4.1 Elaborarea și aprobarea bugetelor locale
Elaborarea bugetelor locale se face după ce Ministerul Finanțelor Publice le transmite Direcțiilor Generale ale Finanțelor Publice, Consiliilor județene și Consiliului General al Municipiului București o scrisoare cadru privind limitele de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și de transferuri consolidabile.
Scrisoarea cadru trebuie trimisă până la data de 1 iunie a fiecărui an, ea conținând:
Contextul macroeconomic pe baza căruia vor fi întocmite proiectele de buget prognozate
Metodologiile de elaborare ale acestor bugete
Limitele sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat
Limitele transferurilor consolidabile pe ansamblul județului și Municipiului Bucuresti, după caz
În faza următoare, în termen de 10 zile de la primirea limitelor de cheltuieli aprobate de Guvern, ordonatorii principali ai bugetului de stat sau ai altor bugete (ministerele și agențiile guvernamentale), in bugetele cărora sunt prevăzute transferuri către bugetele locale, transmit sumele aferente autorităților asministrației publice locale, pentru cuprinderea acestora în buget.
Repartizarea limitelor sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat destinate echilibrării bugetelor locale, pe unități administrativ teritoriale, se face în condițiile legii și folosindu-se indicatorii stabiliți la finele anului anterior anului de calcul.
Ordonatorii principali de credite la nivel local (primăriile), pe baza limiterlor sumelor primite de la diversele ministere și agenții guvernamentale, elaborează și depun la Direcțiile Generale ale Finanțelor Publice, până la data de 1 iulie a fiecărui an, proiectele bugetelor locale echilibrate, dar și anexele acestora, pentru anul bugetar următor, ca și estimările pe următorii trei ani.
La rândul lor, Direcțiile Generale ale Finanțelor Publice transmit aceste bugete locale pe ansamblul județului și municipiului București la Ministerul Finanțelor Publice. Termenul de transmitere este data de 15 iulie a fiecărui an.
Ministerul Finanțelor Publice are la dispoziție 5 zile, de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a legii bugetului de stat, să le transmită Direcțiilor Generale ale Finanțelor Publice sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și transferurile consolidabile, aprobate prin legea bugetului de stat.
Tot în termen de 5 zile de la comunicările venite din partea Ministerului Finanțelor Publice, Direcțiile Generale ale Finanțelor Publice județene, respectiv Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului București, ca și consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București, trebuie să repartizeze pe unități / subdiviziuni administrativ- teritoriale sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, dar și transferurile consolidabile, pentru ca ordonatorii principali de credite să poată definitiva proiectele de buget locale. Tot în acest timp sunt transmise și estimările veniturilor din cotele defalcate din impozitul pe venit.
În termen de 15 zile de la publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I, pe baza veniturilor proprii și a sumelor repartizate, ordonatorii principali de credite trebuie să definitiveze proiectelor bugetelor locale, care trebuie publicate în presa locală sau afișate la sediul unității administrativ-teritoriale respective.
Toți locuitorii unităților administrativ – teritoriale au la dispoziție 15 zile de la publicarea sau afișarea proiectelor de buget locale pentru a depune contestații la acestea.
În termen de cinci zile după expirarea termenului de depunere a contestațiilor, proiectul bugetului local, împreună cu raportul ordonatorului principal de credite și cu contestațiile depuse de locuitori este supus, de către ordonatorii principali de credite, aprobării autorităților deliberative.
Consiliile locale au la dispoziție maxim 10 zile de la data supunerii spre aprobare a proiectului de buget, pentru a se pronunța asupra contestațiilor și pentru a adopta proiectul bugetului local, după ce acesta a fost votat pe capitole, subcapitole, titluri, articole, alineate, și, după caz, pe anexe.
Trebuie precizat faptul că proiectele de bugete locale trebuie aprobate în termen de maxim 45 de zile de la data publicării legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Conform legii, aprobarea bugetelor locale, a bugetelor împrumuturilor interne și externe, ca și a bugetelor fondurilor externe nerambursabile se face, după caz, de către consiliile locale ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor, județelor ori a Consiliului General al Municipiului București.
De asemenea, rectificarea bugetelor locale, a bugetelor împrumuturilor interne și externe, a bugetelor instituțiilor publice, dar și a bugetelor fondurilor externe nerambursabile, se poate aproba, pe parcursul exercițiului bugetar, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii privind rectificarea bugetului de stat, dar și în urma propunerilor fundamentate venite din partea ordonatorilor principale de credite.
Rectificarea bugetelor locale este supusă procedurii similare de aprobare inițiale a acestora, exceptând termenele din calendarul bugetar.
În cazul in care acest lucru nu se întâmplă, pănă la data aprobării proiectului, Direcțiile Generale ale Finanțelor Publice iau măsura sistării alimentării cu cote sau cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, dar și cu transferuri consolidabile. Astfel, până la aprobarea proiectului de buget, se pot efectua plăți doar în limita celorlalte venituri încasate.
În situația specială în care autoritățile deliberative sunt fie dizolvate fie se află în procedură de divolvare și nu s-au aprobat bugetele locale, prin excepție, Direcțiile Generale ale Finanțelor Publice alocă cote, sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, până la data aprobării proiectului de buget de către noile autorități deliberativ constituite.
În acest caz, primarii, președinții consiliilor județene ori primarul general al municipiului București sunt obligați să aplice în anul financiar în curs bugetul anului precedent, cu încadrarea cheltuielilor în limita lunară de 1/12 din bugetul anului precedent.
În termen de cinci zile de la aprobarea proiectelor de bugete locale, ordonatorii principali de credite au obligația să le transmită Direcțiilor Generale ale Finanțelor Publice. La rândul lor, după primirea bugetelor locale aprobate, Direcțiile Generale ale Finanțelor Publice au la dispoziție 10 zile pentru a întocmi și transmite (inclusiv în format electronic) Ministerului Finanțelor Publice, bugetele pe ansamblul fiecărui județ, respectiv al municipiului București, grupate pe comune, orașe, municipii, sectoare ale municipiului București, pe structura clasificației bugetare.
Subcapitolul 4.2 Ordonatorii de credite
Ordonatorii de credite ai bugetelor locale pot fi:
Ordonatori principali – primarii unităților administrativ-teritoriale, primarul general al municipiului București, primarii sectoarelor municipiului București, președinții consiliilor județene
Ordonatori secundari
Ordonatori terțiari
Prin lege, ordonatorii principali de credite iși pot delega calitățile fie ănlocuitorilor de drept, fie altor persoane, in actul de delegare fiind precizate și limitele și condițiile delegării.
Rolul ordonatorilor de credite
Prin lege, ordonatorii principali de credite analizează modul în care sunt utilizate creditele bugetare aprobate prin bugetele locale și prin bugetele instituțiilor publice (ai căror conducători sunt, după caz, ordonatorii secundari sau ordonatori terțiari de credite), aprobând și efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii.
Ordonatorii secundari de credite au rolul de a repartiza creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice ai căror conducători sunt ordonatori terțiari de credite, aprobând, în condițiile legii, și efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii.
La rândul lor, ordonatorii terțiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate, doar pentru realizarea sarcinilor pe care le conduc, în condițiile legale, cu respectarea prevederilor din bugetele aprobate.
Prin lege, ordonatorii de credite sunt obligați să angajeze și să utilizeze creditele bugetare doar în limita prevederilor și a destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli legate strict de activitatea instituțiilor publice respective.
De asemenea, ordonatorii de credite sunt responsabili și cu:
Elaborarea și fundamentarea proiectului de buget propriu
Angajarea, lichidarea și ordonarea cheltuielilor, atât în limita creditelor bugetare aprobate, cât și a veniturilor bugetare posibil de încasat
Urmărirea modului de realizare a veniturilor
Organizarea și ținerea la zi a contabilității, dar și prezentarea la termen a situațiilor financiare vizând patrimoniul aflat în administrare și execuția bugetară
Integritatea bunurilor aflate în proprietatea sau în administrarea instituției conduse
Organizarea evidenței programelor, ca și a indicatorilor aferenți acestora
Organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziții publice, ca și a programului de investiții publice
Organizarea și ținerea evidenței la zi a patromoniului
Ordonatorii principali de credite sunt cei care se ocupă cu elaborarea proiectelor de buget locale, având în vedere:
Prognozele principalilor indicatori macroeconomici, dar și sociali pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget, dar și pentru următorii 3 ani (luând în considerare prognozele făcute de către organele abilitate)
Cadrul fiscal-bugetar, cu prognozele bugetare și politica fiscal-bugetară, dar și cadrul de cheltuieli pe termen mediu
Prevederile acordurilor de împrumuturi interne sau externe încheiate, prevederile memorandumurilor de finanțare sau ale altor acorduri internaționale, ce suntsemnate și/sau ratificate
Politicile și strategiile sectoriale și locale, dar și prioritățile ce sunt stabilite în formularea propunerilor de buget
Propunerile de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor de credite din subordine
Programele întocmite de către ordonatorii principali de credite în scopul finanțării unor acțiuni sau a unui ansamblu de acțiuni (cu obiective precise și indicatori de rezultate și de eficiență). Acestea trebuie să fie însoțite de o estimarea anuală a performanțelor fiecărui program, ce va include acțiunile, obiectivele urmărite, costurile asociate, rezultatele obținute și estimate pentru următorii ani, măsurate prin intermediul unor indicatori clar stabiliți.
Programele de dezvoltare economico-socială în perspectivă, cu respectarea politicilor de dezvoltare la nivel național, regional, județean, zonal sau local
Conținutul și structura bugetelor
Veniturile cuprinse în bugetele locale sunt structurate pe capitole și subcapitole, cheltuielile fiind împărțite pe părți, capitole, subcapitole, titluri, articole, dar și alineate și paragrafe, după caz.
Toate cheltuielile ce sunt prevăzute în capitole și articole au o destinație precisă și limitată, cheltuielile de capital fiind cuprinse la fiecare capitol bugetar, în conformitate cu creditele de angajament, dar și cu duratele de realizare a investițiilor.
Fondul salariilor de bază ca și numărul de personal (permanent și temporar) sunt aprobate distinct, prin anexă la bugetul fiecărei instituții, numărul de salariați aporbat neputând fi depășit.
Veniturile prevăzute în bugetele locale
Veniturile, prevăzute în bugetele locale ale județelor, dar și cele ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti și al municipiului București sunt diverse, ele incluzând venituri proprii, sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, donații și sponsorizări, operațiuni financiare și subvenții de la bugetul de stat și de la alte administrații.
Veniturile proprii din bugetele locale ale județelor includ:
Impozitele pe profit de la regiile autonome și societățile comerciale de sub autoritatea consiliilor județene
Cotele defalcate din impozitul pe venit :
Cotele defalcate din impozitul pe venit
Sumele alocate de consiliul județean, din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale
Alte impozite pe venit, profit și caștiguri din capital
Diverse taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități:
Taxa asupra mijloacelor de transport
Taxe și tarife pentru eliberarea de licențe și autorizații de funcționare
Venituri din proprietate:
Vărsăminte din profitul net al regiilor autonome aflate sub autoritatea consiliilor județene
Restituiri de fonduri din funanțarea bugetară a anilor precedențp
Venituri din concesiuni și inchirier, venituri din dividente, alte venituri din proprietate
Venituri din prestări de servicii și din alte activități:
Venituri din prestări de servicii, venituri din recuperarea cheltuielilor de judecată, imputații și despăgubiri
Contribuția lunară a părinților pentru întreținerea copiilor în unitățile de protecție socială
Alte venituri din prestări de servicii și alte activități
Amenzi, penalități și confiscări:
Venituri din amenzi și alte sancțiuni, aplicate în conformitate cu dispozițiile legii
Diverse incasări din valorificarea bunurilor confiscate, abandonate și alte sume constatate, odată cu confiscarea, in conformitate cu prevederile legale
Alte amenzi, penalități și confiscări
Venituri din valorificarea unor bunuri:
Venituri din valorificarea unor bunuri ale instituțiilor publice
Venituri din vânzarea unor bunuri ce aparțin domeniului privat
Diverse venituri din privatizare
Bugetele proprii ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectorelor municipiului București și bugetul municipiului București includ in capitolul venituri proprii:
Impozitul pe profit de la regiile autonome și societățile comerciale aflate sub autoritatea consiliilor locale
Cotele defalcate din impozitul pe venit:
Cotele defalcate din impozitul pe venit
Sumele alocate de către consiliul județean, din cotele defalcate din impozitul pe venit, pentru echilibarea bugetelor locale
Diverse alte impozite pe venit, profit și căștiguri din capita
Impozitele și taxele pe proprietate:
Impozitele pe clădiri
Impozitele pe terenuri
Taxele judiciare de timbru, taxele de timbru pentru activitatea notarială și alte taxe de timbru
Diverse alte taxe și taxe pe proprietate
Alte impozite și taxe generale pe bunuri și servicii – taxele hoteliere
Taxele pe servicii specifice:
Impozitele pe spectacole
Alte taxe pe servicii specifice
Taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau taxele pe desășurarea de activități:
Taxele asupra mijloacelor de transport
Taxele si tarifele pentru eliberarea de licențe și autorizații de funcționare
Diverse alte taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități
Alte impozite și taxe fiscale
Veniturile din proprietate:
Vărsămintele din profitul net al regiilor utonome aflate sun autoritatea consiliilor locale
Veniturile din concesiuni și din închirieri
Veniturile din dividente
Alte venituri din proprietăți
Veniturile din dobânzi
Veniturile din prestări de servicii și alte activități:
Veniturile din prestări de servicii
Contribuțiile părinților sau susținătorilor legali pentru întreținerea copiilor în creșe
Contribuțiile persoanelor care sunt beneficiare ale cantinelor de ajutor social
Taxele din activități cadastrale și din agricultură
Contribuțiile lunare ale părinților pentru întreținerea copiilor în unitățile de protecție socială
Veniturile din recuperarea cheltuielilor de judecată, imputații și despăgubiri
Alte venituri din prestări de servicii și alte activități
Veniturile din taxele adminitrative, eliberări de permise:
Taxele extrajudiciare de timbru
Alte venituri din taxe administrative, eliberări de permise
Amenzi, penalități și confiscări:
Veniturile din amenzi și alte sancțiuni, ce sunt aplicate în condițiile legii
Penalitățile pentru nedepunerea sau depunerea cu întârziere a declarațiilor de impozite și taxe
Încasările rezultate din valorificarea bunurilor confiscate, abandonate și alte sume constatate cu ocazia confiscării, în conformitate cu prevederile legale
Alte amenzi, penalități și confiscări
Diverse venituri – vărsăminte din venituri și/sau disponibilitpțile instituțiilor publice
Veniturile provenite din valorificarea unor bunuri:
Veniturile din valorificarea unor bunuri apariținând instituțiilor publice
Veniturile din vânzarea locuințelor construite din fondurile statului
Veniturile din privatizare
Veniturile din vânzarea unor bunuri aparținând domeniului privat
Cheltuielile incluse în bugetele locale
Bugetele proprii ale județelor includ și diverse cheltuieli:
Autorități publice și acțiuni externe – autorități executive
Alte servicii generale:
Fondul de rezervă bugetară la dispoziția autorităților administrației publice locale
Fondul de garantarea împrumuturilor externe, contractate și/sau garantate de stat
Fondul pentru garantarea împrumuturilor externe, contractate și/sau garantate de autoritățile administrației publice locae
Servicii publice comunitare de evidență a persoanelor
Alte servicii publice generale
Dobânzi
Transferuri cu caracter general între diferitele niveluri ale administrației – transferuri din bugetele consiliilor județene pentru finanțarea centrelor de zi pentru protecția copiilor
Apărare – centrele militare
Ordine publică și siguranță națională:
Poliția comunitară
Protecția civilă și protecția impotriva incendiiloe
Invățământ:
Invățământul preșcolar și învățământul primar
Învățîmântul special
Sănătate:
Serviciile medicale în unitățile sanitare cu paturi – spitale generale
Alte cheltuieli în domeniul sănătății, alte instituții și acțiuni sanitare
Cultură, recreere și religie:
Servicii culturale: biblioteci publice județene, muzee, școlile populare de artă și meserii, instituțiile publice de spectacole și concerte, centrele pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale, consolidarea și restaurarea monumentelor istorice, alte servicii culturale
Servicii recreative și sportive – sport
Servicii religioase
Alte servici în domeniul culturii, recreerii și religiei
Asigurări și asistență socială:
Asistență acordată persoanelor în vârstă
Asistență socială în caz de boli și invalidități
Asistență socială pentru familie și copii
Alte cheltuieli în domeniul asigurărilor și asistenței sociale
Locuințe, servicii și dezvoltare publică:
Alimentarea cu apă și amenajări hidrotehnice
Alte servicii în domeniile locuințelor, serviciilor și devoltărilor comunale
Protecția mediului:
Salubritatea și gestionarea deșeurilor – colectarea, tratarea și distrugerea deșeurilor
Acțiuni generale economice, comerciale și de muncă:
Acțiuni generale economice si comerciale – prevenirea și combaterea inundațiilor și ghețurilor, programe de dezvoltare regională și locală, alte cheltuieli pentru acțiuni generale economice și comerciale
Combustibil și energie:
Energie termică
Alte cheltuieli privind combustibilii și energia
Agricultură, silvicultură, piscicultură și vânătoare:
Agricultură – protecția plantelor și carantină fitosanitară
Transporturi:
Transport rutier – drumuri și poduri
Transport aerian – aviația civilă
Alte cheltuieli în domeniul transporturilor
Alte acțiuni economice:
Zone libere, turism
Proiecte de dezvoltare multifuncțională
Alte acțiuni economice
Cheltuielile prevăzute în bugetele proprii ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București și bugetul municipiului București sunt:
Autorități publice și acțiuni externe
Alte servicii publice generale:
Fondul de rezervă bugetară la dispoziția autorităților adminitrației publice locale
Fondul de garantare a împrumuturilor externe, contractate și /sau garantate de stat
Fondul pentru garantarea împrumuturilor externe, contractate șisau garantate de autoritățile administrației publice locale
Serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor
Alte servicii publice generale
Dobânzi
Transferuri cu caracter general între diferite niveluri ale administrației – transferuri din bugetele lcoale pentru instituțiile de asistență socială pentru persoanele cu handicap
Apărare – centrele militare
Ordine publică și siguranță națională:
Poliția comunitară
Protecția civilă și proiecția împotriva incendiilor
Învățământ:
Învățământ preșcolar și primar – învațământ preșcolar și învățământ primar
Învățământ secundar – învățământ secundar inferior, învășământ secundar superior, învățământ profesional
Învățământ postliceal
Învățământ special
Servicii auxiliare pentru educație – internate și cantine pentru elevi
Alte cheltuieli în domeniul invățământului
Sănătate:
Servicii medicale în unitățile sanitare cu paturi – spitale generale
Alte cheltuieli în domeniul sănătății
Cultură, recreere și religie:
Servicii culturale – biblioteci publice comunale, orășenești și municipale, muzee, instituții publice de concerte și spectacole, școlile populare de arte și meserii, case de cultură, cămine culturale, centre pentru promovarea și conservarea culturii tradiționale, consolidarea și restaurarea monumentelor istorice
Servicii recreative și sportive – sport, tineret, întreținere grădini publice, parcuri, zone verzi, baze sportive și de agrement
Servicii religioase
Alte servicii în domeniul culturii, recreerii și religiei
Asigurări și asistență socială:
Asistență socială în caz de boli și invalidități
Asistență socială pentru familie și copii
Ajutoare pentru locuințe
Creșe
Prevenirea excluderii sociale – ajutor social, cantine de ajutor social
Alte cheltuieli în domeniul asigurărilor și asistenței sociale
Locuințe, servicii și dezvoltare publică:
Locuințe – dezvoltarea sistemului de locuinte, alte cheltuieli în domeniul locuințelor
Alimentarea cu apă și amenajări hidrotehnice
Iluminatul public și electrificări rurale
Alimentare cu gaze naturale în localități
Alte servicii în domeniile locuințelor, serviciilor și devoltării comunale
Protecția mediului:
Salubritate și gestionarea deșeurilor – salubritate, colecarea, tratarea și distrugerea deșeurilor
Canalizarea și tratarea apelor reziduale
Acțiuni generale economice, comerciale și de muncă:
Prevenirea și combatarea inundațiilor și ghețurilor
Stimularea intreprinderilor mici și mijlocii
Programe de dezvoltare regională și locală
Alte cheltuieli pentru acțiuni generale economice și comerciale
Agricultură, silvicultură, piscicultură și vânătoare:
Agricultură – protecția plantelor și carantină fitosanitară
Transporturi:
Transport rutier – drumuri și poduri
Transport în comun
Străzi
Alte acțiuni economice:
Zone libere, turism
Proiecte de dezvoltare multifuncțională
Alte acțiuni economice
Competențe în stabilirea impozitelor și a taxelor locale
Impozitele și taxele sunt aprobate de către consiliile locale, județene si de către Consiliul General al Municipiului Bucuresti, în conformitate cu prevederile legii.
În categoria venituri ale bugetelor locale intră și sumele ce sunt încasate din vânzarea ca atare sau din valorificarea materialelor rezultate în urma demolării, dezmembrării ori dezafectării unor mijloace fixe ori din vânzarea unor bunuri materiale ce aparțin instituțiilor publice, ce sunt finanțate integral din bugetele locale.
Tot în această categorie sunt incluse și sumele încasate din concesionarea sau din închirierea unor bunuri ce aparțin domeniului public sau privat al unităților administrativ-teritoriale. Iar sumele încasate din valorificarea bunurilor confiscate se reflectă ca și venit în bugetul local, în funcție de subordonarea instituțiilor care au dispus confiscarea acestora.
În secțiunea de dezvoltare a bugetelor locale sunt incluse, prin rectificare bugetară locală și numai după încasare, sumele ce se obțin din vânzarea unor bunuri ce aparțin domeniului privat al unităților administrativ-teritoriale.
Taxele speciale pentru funcționarea unor servicii publice locale
Consiliile locale, consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București apobă diverse taxe speciale, pentru buna funcționare a unor servicii publice locale, se sunt create în interesul persoanelor fizice și juridice.
Cuantumul acestor taxe este stabilit anual, veniturile obținute fiind utilizate integral pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru înființarea serviciilor publice de interes local, dar și pentru finanțarea cheltuielilor curente de întreținere și funcționarea acestor servicii.
Taxele speciale se încaseaza doar de la persoanele fizice și juridice care se folosesc de serviciile publice locale pentru care acestea au fost instituite.
Domeniile de activitate ca și condițiile în care se pot institui taxele speciale ori modul de organizare și funcționare a serviciilor publice de interes local sunt stabilite prin regulament special aprobat. Toate hotărârile legate de perceperea taxelor speciale atât de la persoanele fizice cât și de la cele juridice, pe care le iau autoritățile sunt afișate la sediul acestora și publicate în presă sau pe pagina de internet. Toți cei interesați pot contesta aceste hotărâri în termen de 15 zile de la afișarea sau publicarea lor.
Fondul de rezervă bugetară
Fondul de rezervă bugetară, a cărui cotă poate fi de până la 5% din totalul cheltuielilor, se înscrie în bugetele locale, el fiind, după caz, la dispoziția consiliului local, a consiliului județean, ori a Consiliului General al Municipiului București, sau ale sectoarelor municipiului București.
Acest fond de rezervă bugetară este folosit, pe baza unor hotărâri ale consiliilor respective și la propunerea ordonatorilor principali de credite, pentru finanțarea unor cheltuieli urgente sau a unor cheltuieli neprevăzute, ce pot apărea pe parcursul exercițiului bugetar (cum ar fi cheltuielile pentru înlăturarea efectelor unor calamități naturale, cheltuielile pentru ajutorarea unor alte unități administrativ-teritoriale ce se află în situații dificile), fie din inițiativă proprie, fie la cererea publică a primarilor din aceste unități.
Acest fond de rezervă bugetară poate fi majorat pe parcursul unui an, din disponibilitățile creditelor bugetare care nu mai sunt necesare până la finalul anului, dar numai cu aprobarea consiliului local, a consiliului județean, a Consiliului General al Municipiului București, ori a consiliilor sectoarelor municipiului București, după caz.
Transferuri consolidabile pentru bugetele locale
Anual, prin Legea bugetului de stat, se acordă diverse transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale, pentru investiții finanțare din împrumuturi externe, la realizarea, cărora, în conformitate cu prevederile locale, contribuie și Guvernul.
Pe baza unui contract de finanțare, bugetele locale pot primi resurse financiare pentru finanțarea parțială sau integrală a unor diverse proiecte de dezvoltare sau sociale, de interes național, județean sau local, sumele fiind alocate din venituri ale bugetului de stat, ale bugetele unor ordonatori principali de credite ai acestuia ori din alte bugete.
La stabilirea proiectelor și a unităților / subdiviziunilor administrativ-teritoriale beneficiare se au în vedere criteriile ce sunt propuse de către fiecare ordonator principal de credite al bugetului de stat, acestea fiind ulterior aprobate prin hotărâre de Guvern.
Prin lege, contractul de finanțare al acestor proiecte trebuie să includă:
Obiectul contractului și durata acestuia
Valoarea totală a proiectului
Contribuția din bugetul de stat, respectiv contribuțiile din bugetele ordonatorilor principali de credite ce sunt implicați în implementarea respectivului proiect
Eșalonarea multianuală a implementării, dar și a alocărilor din bugetul de stat și a bugetelor conexe, pe ani bugetari, avându-se în vedere termenul de finalizare al proiectului, inclusiv puneres în funcțiune a obiectivelor vizate (după caz, maxim 3 ani de la semnarea comtractului)
Clauzele de modificare sau de reziliere a contractului de finanțare
Cheltuielile elibigible, aferente contribuției din bugetul de stat
Clauzele privind o eventuală răspundere în solidar, în situația prejudiciilor ce ar putea fi generate de o nerespectare a clauzelor contractuale, din motive ce le pot fi imputate părților
În termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului de stat, sumele ce sunt necesare pentru finanțarea parțială sau integrală a unor diverse proiecte de dezvoltare sau sociale, de interes național, județean sau local, sunt repartizate pe unități / subdiviziuni administrativ-teritoriale, fie prin hotărâre de Guvern, fie prin ordin al ministrului.
Subcapitolul 4.3. Execuția bugetelor locale
În cadrul procesului de execuție bugetară, conform legii, cheltuielile bugetare sunt supuse angajamentului, lichidării, ordonanțării și plății, execuția bugetară la orașe, municipii, în sectoarele municipiului București, ca și în județele și în municipiul Bucuresti bazându-se pe principiul separării atribuțiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite de atribuțiile persoanelore au calitatea de contabil.
Execuția bugetară are la bază mai multe principii:
Veniturile și cheltuielile bugetare sunt incluse în structura clasificației bugetare a bugetelor locale
Toate creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe toată durata exercițiului bugetar
Cheltuielile de personal ce sunt aprobate nu pot fi majorate prin diverse virări de credite bugetare
Pe baza justificărilor corespunzătoare ale ordonatorilor principali de credite și numai înainte de angajarea cheltuielilor, autoritățile deliberative pot aproba și virările de credite bugetare de la un capitol la alt capitol al clasificației bugetare, dar și de la un program la altul
Virările creditelor bugetare în cadrul aceluiași capitol bugetar, inclusiv între programele aceluiași capitol, sunt în competența fiecărui ordonator principal de credite, pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor și serviciilor publice subordonate, cu condiția ca acestea să nu contravină prevederilor locale. De asemenea, aceste virări pot fi realizate înainte de angajarea cheltuielilor
Toate propunerile privind virările de credite bugetare trebuie să fie însoțite de justificări, de detalii, dar și de necesități referitoare la execuția, până la finalul anului bugetar, a capitolului și a subdiviziunii clasificației bugetare. De asemenea trebuie să se menționeze și programul de la care se disponibilizează respectiv, capitolul și subdiviziunea clasificației bugetare și a programului pentru care se suplimentează prevederile bugetare
Toate aceste virări de credite bugetare pot fi realizate numai începând cu cel de-al treilea trimestru al anului bugetar
Vărsămintele din secțiunea de funcționare pentru secțiunea de dezvoltare pot fi prevăzute și aprobate de către autoritățile administrației publice locale numai dacă sunt asigurate integral veniturile programate pentru acoperirea cheltuielilor din cadrul secțiunii de funcționare
Cheltuielile secțiunilor de funcționare ale bugetelor locale sunt asigurate în totalitate de către ordonatorii de credite, pe toata perioada execuției bugetare
Dacă se constată că secțiunea de funcționare înregistrează un deficit în cursul anului, ordonatorul principal de credite poate propune autorității deliberative rectificarea bugetului local, aceasta putându-se realiza inclusiv prin diminuarea sumelor ce reprezintă vărsăminte din secțiunea de funcționare către secțiunea de dezvoltare, avându-se în vedere ca respectivele sume să nu facă obiectul unor angajamente legale
În situația în care se constată, în execuție, că sumele ce reprezintă vărsăminte din secțiunea de funcționare către secțiunea de dezvoltare sunt mai mari decât cele probate prin rectificarea bugetară locală, se ia măsura ca sumele transferate în plus să fie restituite, prin ordin de plată, de la secțiunea de dezvoltare la secțiunea de funcționare
Execuția bugetelor întocmite pe cele două secțiuni, cu excepția bugetului împrumuturilor externe și interne, este prezentată de către ordonatorii principali de credite, în ședință publică, spre analiză și aprobare de către autoritățile deliberative, în lunile aprilie, iulie și octombrie, pentru trimestrul expirat, cel mai târziu în decembrie. Aceasta se face cu scopul declarat de redimensionarea cheltuielile în raport cu gradul de colectare al veniturilor, prin rectificare bugetară locală, urmărindu-se ca până la sfârșitul anului să nu fie înregistrate plăți restante, iar diferența dintre suma veniturilor încasate și excedentul anilor anteriori (utilizat pentru finanțarea exercițiului bugetar curent, pe de o parte, și suma plăților efectuate și a plăților restante, pe de altă parte), să fie pozitivă.
De asemenea, în aceleași perioade ca cele prevăzute anterior, ordonatorii principali de credite sunt obligați să prezinte în ședință publică, pentru analizarea și aprobarea de către autoritățile deliberative, și execuția bugetului împrumuturilor externe și interne. În acest fel se urmărește redimensionarea cheltuielilor, astfel încât pănă la finele anului să nu fie înregistrate plăți restante, iar diferența dintre tragerile autorizate în anul în curs și suma dintre plățile efectuate și cele restante să fie mai mare ca zero.
În cadrul bugetului general consolidat al unității administrativ teritoriale sau al subdiviziunii acesteia trebuie ca, până la finele anului suma veniturilor încasate, a tragerilor din împrumuturile contractate și a sumelor utilizate din excedentele bugetelor sa fie mai mare decât cea a plăților efectuate și a celor restante
Pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale, periodic la unitățile / subdiviziunile administrativ teritoriale sunt realizate controale de audit de către Curtea de Conturi, în condițiile prevăzute de lege
În cadrul execuției bugetare, ordonatorii de credite au în competență operațiunile specifice angajării, lichidării, dar și ordonanțării cheltuielilor, acestea fiind realizate doar pe baza avizelor compartimentelor de specialitate din cadrul instituțiilor publice.
În limita fondurilor disponibile, plata cheltuielilor este asigurată de către șeful compartimentului financiar-contabil, instrumentele de plată (semnate de atât de el cât și de contabil) fiind obligatoriu însoțite și de documentele justificative.
Documentele certifică atât exactitatea sumelor de trebuie plătite, cât și recepția bunurilor, executarea serviciilor și altele, în funcție de angajamentele ce au fost încheiate. De asemenea, tot în limita creditelor bugetare ce au fost aprobate, se realizează și efectuarea plăților, numai pe baza actelor justificative și doar după ce au fost angajate, lichidate și ordonanțate.
În situația în care compartimentul financiar-contabil are mai puțin de 5 persoane în cadrul personalului (exemplul comunelor și al instituțiilor publice), plata cheltuieliloe este realizată fie de către ordonatorul de credite, fie de către persoana ce este împuternicită cu atribuții financiar contabile, avându-se în vedere respectarea normelor metodologice privind organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale.
Prin lege, este permisă efectuarea unor plăți în avans (până la 30%) pentru anumite categorii de cheltuieli, iar în situația în care aceste sume nu sunt justificate (conform condițiilor din cadrul prevederilor contractuale) prin lucrările executate, prin bunurile livrate sau prin serviciile prestate până la la finele anului, ele vor fi recuperate de către instituțiile publice care le-au acordat, fiind ulterior restituite bugetului din care au fost retrase.
Prin excepție, partea ce revine cheltuielilor eligibile din sumele ce reprezintă plăți în avans vizând implementarea programelor, a proiectelor și a acțiunilor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare (diferite de cele aferente Programului operațional sectorial Transport), se poate justifica până la termenul stabilit pentru plata finală, în conformitate cu contractele încheiate, prin bunuri livrate, lucrări executate sau servicii prestate, respectându-se prevederile specifice din acordurile, memorandumurile, contractele, deciziile ori ordinele de finanțare.
De asemenea, și sumele ce reprezintă plăți în avans pentru implementarea unor proiecte și acțiuni ce sunt finanțate în cadrul Programului operațional sectorial Mediu se pot justifica prin bunuri livrate, lucrări executate și prin servicii prestate până la termenul stabilit pentru plata finală. conform contractelor incheiate, cu respectarea eventualelor prevederi specifice din respectivele contracte, decizii sau ordine de finanțare ori, după caz memorandumuri și/sau acorduri de împrumut.
Toate proiectele și acțiunile, dar și condițiile privind aplicarea acestor prevederi sunt stabilite de către Guvern, prin hotărârea acestuia.
În situațiile în care aceste sume ce reprezintă plăți în avans nu sunt justificate prin lucrări executate, prin bunuri livrate sau prin servicii prestate până la termenul stabilit pentru plata finală, ele vor fi recuperate de către instituțiile publice ce au acordat respectivele avansuri, acestea fiind ulterior restituite în bugetul de unde au fost avansate, nu înainte însă de a se percepe majorări de întârziere ce sunt calculate pentru perioada de timp cuprinsă între data la care a fost acordat avansului și data la care au fost recuperate sumele restante.
În această situație, respectiv în cazul în care nu s-au realizat lucrările sau serviciile angajate ori nu s-au livrat bunurile pentru care au fost plătite diverse sume sub forma de avans, recuperarea acestora se va face cu perceperea majorărilor de întârziere (de la nivelul celor existente pentru veniturile bugetare) calculate pentru perioada cuprinsă între data acordării acestora și data recuperării.
Repartizarea veniturilor și cheltuielilor bugetare pe trimestre
Veniturile și cheltuielile aprobate în bugetele locale sunt repartizate pe trimestre, avându-se în vedere termenele legate de încasare a veniturilor, dar și perioada în care este necesară efectuarea cheltuielilor.
Atât repartizarea pe trimestre, cât și modificarea acestora este aprobată de către ordinatorii principali de credite ai bugetelor locale, în termen de 15 zile de la aprobarea Ministerului Finanțelor Publice privind sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și pentru transferurile de la acesta (pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, transmise directiilor generale ale finanțelor publice, în termen de 20 de zile de la data publicării legii bugetului de stat).
În plus, repartizarea pe trimestre a transferurilor de la bugetul de stat, dar și modificarea trebuie să fie comunicată autorităților administrației publice locale de către ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat sau ai altor bugete, în cel mult 10 zile de la aprobarea Ministerului Finanțelor Publice a repartizării trimestriale a creditelor bugetare ale acestor bugete.
Deschiderea de credite bugetare
În limita sumelor aprobate prin bugetele locale, creditele bugetare se pot folosi pentru deschideri de credite efectuate de ordonatorii principali de credite ai acestora, avându-se în vedere destinația stabilită și respectându-se dispozițiile legale referitoare la efectuarea cheltuielilor respective.
La cererea ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, în funcție de necesitățile execuției bugetare și respectându-se destinația, Ministerul Finanțelor Publice, prin direcțiile generale ale finanțelor publice, poate realiza deschideri de credite bugetare pentru transferurile de la bugetul de stat sau de la alte bugete către bugetele locale, în limitele prevăzute în bugetele respective.
Toate cheltuielile bugetare se fac numai pe baza documentelor justificative, care confirmă atât angajamentele contractuale, cât și primirea bunurilor materiale, prestarea serviciilor, executarea lucrărilor, plata salariilor și a altor drepturi bănesti, plata obligațiilor bugetare sau a altor obligații.
Regimul creditelor bugetare neutilizate de ordonatorii de credite
Ordonatorii principali de credite sunt obligați să analizeze periodic (lunar) necesitatea menținerii unor credite bugetare pentru care s-a dispus desființarea sau amânarea sarcinilor, în baza unor dispoziții legale ori din alte cauze, ei fiind cei ce le pot propune autorităților deliberative anularea acestora.
În situația ultimei luni a anului bugetar, termenul limită pentru anularea creditelor bugetare este 10 decembrie, cu fondurile provenite din aceste anulări majorându-se fondul de rezervă bugetară, aflat la dispoziția autorităților deliberative.
Contul anual de execuție
Ordonatorii principali de credite sunt obligați prin lege ca pănă la data de 31 mai a anului următor să întocmească și să prezinte spre aprobarea autorităților deliberative conturile anuale de execuția bugetelor, în structură bine delimitată, respectiv :
La capitolul venituri:
Prevederi bugetare inițiale
Prevederi bugetare definitive
Încasări realizate
La capitolul cheltuieli:
Credite bugetare inițiale
Credite bugetare definitive
Plăți efectuate
În plus, atât trimestrial cât și anual, ordonatoriilor principali de credite le revine și sarcina de a întocmi situații financiare legate de execuția bugetareă, pe care le vor depune la direcțiile generale ale finanțelor publice.
După verificarea acestora, situațiile financiare de la nivelul întregului județ sunt întocmite și depuse de către direcțiile generale ale finanțelor publice la Ministerul Finanțelor Publice, la termenele și respectând normele stabilite de acesta. La rândul său, Ministerul Finanțelor Publice este obligat să transmită o informare Ministerului Administrației și Internelor privind situația financiară centralizată a execuției bugetelor locale.
De asemenea, Ministerul Finanțelor Publice are sarcina de a comunica trimestrial și anual unităților sau subdiviziunilor administrativ-teritoriale indicatorii privind execuția bugetelor, aceștia fiind stabiliți prin metodologia aprobată prin ordin comun al ministrului administrației și internelor și al ministrului finanțelor publice (după consultarea în prealabil a structurilor asociative ale autorităților administrativ-teritoriale).
Ordonatorilor principali de credite le revine și obligația de a întocmi și de a anexa în cadrul situațiilor financiare anuale și rapoarte anuale de performanță, în care sunt evidențiate, pentru fiecare program, atât obiectivele și rezultatele preconizate (dar și cele obținute), ca și indicatorii și costurile asociate, alături de situații ce privesc angajamentele legale.
Atât situațiile financiare anuale, cât și anexele acestora sunt prezentate de către ordonatorii principali de credite, autorităților deliberative, pentru aprobare.
Excedentul sau deficitul bugetar
La încheierea exercițiului bugetar, după efectuarea regularizărilor în limita sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și a transferurilor din bugetul de stat sau din alte bugete, precum și după achitarea plăților restante, excedentul anual al bugetului local pe cele doua secțiuni se reportează în cadrul exercițiului financiar următor, el utilizându-se, în baza hotărârilor autorităților deliberative, astfel:
Ca o sursă de finanțare a cheltuielilor din cadrul secțiunii de dezvoltare
Pentru acoperirea temporară a golurilor de casă, ce pot proveni din decalajele înregistrate între veniturile și cheltuielile secțiunilor de funcționare și de dezvoltare, în anul curent, în limita sumelor disponibile
Pentru acoperirea definitivă a eventualelor deficite ale secțiunilor de funcționare și de dezvoltare, (după caz), la finalul exercițiului bugetar
Subvențiile generate de bugetul de stat către bugetele locale, subvenții necesare pentru susținerea implementării proiectelor ce sunt finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, care rămân neutilizate la finalul exercițiului bugetar, se regăsesc în excedentul bugetului local, ele fiind utilizate cu aceeași destinație în anul urmator, pentru fondurile ce au fost acordate în cadrul secțiunii de dezvoltare, până la finalizarea proiectelor respective.
De asemenea, prefinanțarea, ce le este acordată beneficiarilor ce au calitatea de ordonatori de credite ai bugetului local, și care rămâne neutilizată la finele exercițiului bugetar, se va regăsi și ea în excedentul bugetului local, fiind de asemenea utilizată în următorul an, cu aceeași destinație în cadrul secțiunii de dezvoltare.
Aceeași situație se regăsește și în cazul avansului ce este acordat promotorilor de proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile, care au calitatea de ordonatori de credite ai bugetului local și care nu este utilizat până la finalul exercițiului bugetar.
Execuția de casă a bugetelor locale
Conform legii, execuția de casă a bugetelor locale se realizează prin unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului, fiind evidențiată în conturi distincte, respectiv:
Veniturile bugetare încasate pe structura clasificației bugetare
Efectuarea plăților dispuse de persoanele autorizate ale instituțiilor publice, în limita creditelor bugetare și a destinațiilor aprobate, în conformitate cu prevederile legale
Efectuarea operațiunilor de încasări și plăți privind datoria publică internă și externă, ce rezultă din împrumuturi contractate sau garantate de stat, dar și din cele contractate sau garantate de autoritățile administrației publice locale, inclusiv a celor ce privesc rambursarea ratelor la scadență și plata dobanzilor, a comisioanelor, ori a altor costuri aferente
Efectuarea altor operațiuni financiare în contul autorităților administrației publice locale
Păstrarea disponibilităților reprezentând fonduri externe nerambursabile sau contravaloarea în lei a acestora, ce sunt primite pe baza acordurilor și a întelegerilor guvernamentale, ori de la organisme internaționale
Alte operațiuni financiare, ce sunt prevăzute de lege
În cazul în care sunt contractate ale împrumuturi decât cele din disponibilitățile contului curent general al Trezoreriei Statului, autoritățile administrației publice locale pot, pentru derularea acestora, să își deschidă conturi la bănci comerciale.
Alocarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat este realizată, în execuție, lunar de către direcțiile generale ale finanțelor publice, având la bază fundamentările prezentate de către ordonatorii principali de credite.
Încheierea execuției bugetare
Execuția bugetară se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui an, orice venit neincasat, ca și orice cheltuială angajată, lichidată și ordonanțată în cadrul prevederilor bugetare și care este neplătită pană la această dată urmând să fie încasată, respectiv plătită în contul bugetului pe anul următor.
De asemenea, creditele bugetare care nu au fost utilizate până la încheierea execuției bugetare sunt anulate de drept, în vreme ce disponibilitățile din fondurile externe nerambursabile, dar și cele din fondurile publice destinate cofinanțării contribuției financiare a Comunității Europene ce au rămas, la finele exercițiului bugetar, în conturile structurilor de implementare, sunt reportate în anul următor, cu aceeași destinație.
Aceste fonduri sunt utilizate în conformitate cu prevederile legale, avându-se în vedere și acordurile ce sunt încheiate cu partenerii externi.
CONCLUZII
Activitatea fiscală la nivel local din România a fost reglementată în mod eficient în anul 1988, când a fost adoptată Legea Finanțelor Publice locale, ce include numeroase prevederi în domeniul procedurii bugetare, ca și competențele financiare ale unităților administrativ teritoriale. Astfel, bugetele comunităților locale au început să se transforme în bugete pe programe cu cheltuieli acoperite din venituri proprii, consiliile locale și consiliile județene căpătând dreptul de a stabili diverse cote adiționale la venituri ale bugetului de stat și ale bugetelor locale, ele benefiind în același timp și de sume defalcate din venituri ale bugetului de stat (un exemplu în acest sens este Taxa pe Valoarea Adaugată – TVA).
Legea Finanțelor Publice Locale a creat și premisele cadrului legal prin care autoritățile publice locale puteau contracta împrumuturi, fiind stabilite atât instrumentele datoriei publice locale, cât și condițiile de îndeplinit pentru contractarea unui împrumut ori limitele maxime ale datoriilor.
Ulterior, Legea 273/2006 privind finanțele publice a facilitat creșterea gradului de autofinanțare a bugetelor locale, prin trecerea unor cote majorate din impozitul pe venit ăn veniturile proprii ale bugetelor locale, fiind modificată substanțial și limita maximă a serviciului datoriei. Principiile, cadrul general, dar și procedurile ce implică formarea, administrarea, angajarea și utilizarea fondurilor publice sunt reglementate de Legea finanțelor publice nr. 500/2002, aceasta incluzând și responsabilitățile instituțiilor publice implicate în procesul bugetar. De asemenea, Legea finanțelor publice 500/2002 a definit și conceptul de sistem bugetar acesta fiind compus din bugetele reunite:
Bugetul de stat
Bugetul asigurărilor sociale de stat
Bugetul trezoreriei statului
Bugetele fondurilor speciale
Bugetele instituțiilor publice autonome
Bugetele instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii
Bugetele instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale (după caz)
Bugetul fondurilor provenite din credite externe, contractate sau garantate de stat și ale căror rambursare, dobànzi sau alte costuri se asigurà din fonduri publice
Bugetul fondurilor externe nerambursabile.
Bugetele locale, totalitatea listelor de venituri și cheltuieli ale unităților administrativ teritoriale ce sunt necesare pentru satisfacerea nevoilor pe plan local, sunt și ele parte a sistemului bugetar din România, în conformitate cu legislația privind finanțele publice locale.
Resursele financiare ale unităților administrativ teritoriale sunt menționate în Legea 273/2006 privind finanțele publice locale, acestea fiind:
Venituri proprii – impozite, taxe, contribuții, vărsăminte și venituri diverse
Cote defalcate din impozitul pe venit
Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat
Subventii primite atât de la bugetul de stat cât și de la alte bugete
Donații și sponzorizări
Bugetele locale urmează organizarea administrativ teritorială, fiind bugete pe comune, orașe, municipii și județe, fiecare unitate administrativ teritorială întocmindu-și bugetul propriu în condiții de autonomie. Bugetul centralizat al unui județ este alcătuit din bugetul propriu al județului, la care se adaugă bugetele unităților administrativ-teritoriale, iar la nivel de municipiu la bugetul propriu al acestuia se adaugă și bugetul comunelor din subordine. În cazul Capitalei, bugetul centralizat al municipiului București este format din bugetul propriu și bugetele sectoarelor municipiului București.
Elaborarea, aprobarea, adoptarea și execuția bugetelor locale, dar și funcționarea administrației publice locale se face în conformitate cu cadrul legislativ, ce include:
Legea administrației publice locale
Legea finanțelor publice
Legea privind contenciosul administrativ
Legea anuală a bugetului de stat
Legea privind taxele și impozitele locale
Constituția României (1991)
Pe lângă aceste legi operează și Ordonanțele și Hotărârile de Guvern, ordinele ministerelor și ale prefecturilor, hotărârile Consiliilor județene și ale Consiliilor locale, dar și dispozițiile președintilor de Consilii județene și ale primarilor.
Elaborarea, aprobarea, adoptarea și execuția bugetelor locale, ca și principiile, cadrul general, procedurile privind formarea, administrarea, angajarea și utilizarea fondurilor publice locale se realizează respectând prevederile Legii finanțelor publice locale, lege care reglementează și responsabilitățile autorităților administrației publice locale și ale instituțiilor publice implicate în domeniul finanțelor publice locale.
În România, în cazul bugetelor locale, operează mai multe principii bugetare, precum:
Principiul universalității
Principiul unității
Principiul transparenței și publicității
Principiul anualității bugetului
Principiul specializării bugetare
Principiul echilibrului bugetar
Principiul solidarității
Principiul autonomiei locale financiare
Principiul proporționalității
CUPRINS
Capitolul 1. Sistemul bugetar
Subcapitolul 1.1 Venituri și cheltuieli publice bugetare
Subcapitolul 1.2 Procedura bugetară
Subcapitolul 1.3 Proceduri bugetare
Capitolul 2. Bugetele locale
Subcapitolul 2.1 Structura bugetului local
Subcapitolul 2.2 Atribuțiile autorităților administrației publice locale în domeniul bugetelor locale
Subcapitolul 2.3 Atribuțiile autorităților administrației publice centrale în domeniul bugetelor locale
Capitolul 3. Procedura bugetelor locale
Subcapitolul 3.1 Veniturile și cheltuielile bugetelor locale
Capitolul 4. Elaborarea, aprobarea, adoptarea și execuția bugetelor locale
Subcapitolul 4.1 Elaborarea și aprobarea bugetelor locale
Subcapitolul 4.2. Ordonatorii de credite
Subcapitolul 3.4 Execuția bugetelor locale
Subcapitolul 3.5 Încheierea execuției bugetare locale
Concluzii
Bibliografie
BIBLIOGRAFIE
Dicționarul explicativ (DEX)
Ghe. Ghibănescu, O pagină din istoria finanțelor Moldovei, Băncile Visteriei, Iași, 1925
I.Condor, Drept financiar, R.A. Monitorul Oficial, București, 1994
I. Lazăr, Dreptul finanțelor publice, Editura Universul juridic, București, 2013
Mircea Minea, Regimul juridic al finanțelor publice în România, Ed. Argonaut, Cluj Napoca, 1998
I.Moraru, M. Pucheanu, Ghe. Iancu, C. Popescu, Constituțiile României, Edit. R.A.M., București, 1993
Roxana Moșteanu, Finanțe publice, Editura Universitară, 2012
Legea nr. 10/1991 – Legea finanțelor publice
Legea finanțelor publice nr. 72/1996
I. Lazăr, Dreptul finanțelor publice, Editura Universul juridic, București, 2013
Legea finanțelor publice nr. 500/2002
Legea 273/2006, Legea finanțele publice locale
Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale
Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi
Site-uri consultate:
http://www.buget-finante.ro/date/LFPL.pdf
http://www.apubb.ro/
http://www.mdrt.ro/administratie/reforma-administratie
http://www.dpfbl.mdrap.ro/Legea_273_2006.html
BIBLIOGRAFIE
Dicționarul explicativ (DEX)
Ghe. Ghibănescu, O pagină din istoria finanțelor Moldovei, Băncile Visteriei, Iași, 1925
I.Condor, Drept financiar, R.A. Monitorul Oficial, București, 1994
I. Lazăr, Dreptul finanțelor publice, Editura Universul juridic, București, 2013
Mircea Minea, Regimul juridic al finanțelor publice în România, Ed. Argonaut, Cluj Napoca, 1998
I.Moraru, M. Pucheanu, Ghe. Iancu, C. Popescu, Constituțiile României, Edit. R.A.M., București, 1993
Roxana Moșteanu, Finanțe publice, Editura Universitară, 2012
Legea nr. 10/1991 – Legea finanțelor publice
Legea finanțelor publice nr. 72/1996
I. Lazăr, Dreptul finanțelor publice, Editura Universul juridic, București, 2013
Legea finanțelor publice nr. 500/2002
Legea 273/2006, Legea finanțele publice locale
Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale
Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi
Site-uri consultate:
http://www.buget-finante.ro/date/LFPL.pdf
http://www.apubb.ro/
http://www.mdrt.ro/administratie/reforma-administratie
http://www.dpfbl.mdrap.ro/Legea_273_2006.html
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Elaborarea, Aprobarea, Adoptarea Si Executia Bugetelor Locale (ID: 139677)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
