Elaborare Paginii Web a Unei Interprinderi

C U P R I N S

INTRODUCERE…………………………….……………………………………………..7

Prezentarea generală a tehnologiei World Wide Web ………………….…………….9

1.1. Definiția tehnologiei World Wide Web ……………………………………….9

1.2. Arhitectura de bază a Web-ului………………………………………………….……9

1.2.1. Protocoalele utilizate …………..…….…………………………………….…10

1.2.2. Modelul de referință ISO/OSI …….……………………………………..……11

1.2.3. Modelul client-server …….……………………………………..….…………11

1.3. Legăturile Web-ului cu HTML…………………………………..……….…………….13

1.4. Definirea unui circuit virtual……………………………………………………..…………14

2. Protocolul de transfer date TCP/IP ……………….………….…………………15

2.1. Înțelegerea suitei de protocoale TCP/IP…..……………………………………15

2.2. Definirea unei stive de protocol..……….…………………..…….…………..15

2.3. Transportul informațiilor în lnternet.………………………………………….17

2.4. Definirea unui mesaj TCP.…………………………………………………….17

2.5. Stabilirea unei conexiuni TCP…………………………………………………19

3. Principii și instrumentare de elaborare a paginei Web.………….………….…21

3.1. Arhitectura calculelor în rețea ……………………………..…….…………….21

3.1.1. Nivelul clientului …………..…….………………………………………..….23

3.1.2. Nivelul serverului de aplicații …….………………………………………….25

3.1.3. Nivelul serverului bazei de date….………………………………………..….27

3.2. MySQL ca soluție pentru serverului bazei de date.…..…………………….….28

4. Partea economico-organizațională………………………………..….…………..32

4.1. Alegerea criteriilor de estimare a eficienții ……………………………………32

4.2. Aprecierea eficienței economice………………………………………………….………34

5. Protecția muncii……….……………………………………….…….………………….…..38

5.1. Aprecierea pericolului la monitor.…………………………………………….38

5.2. Calcularea iluminatului artificial în încăpere.…………………..….………..43

5.3. Analiza condițiilor de muncă ……..…….…………….………………….….45

5.3.1. Factorii dăunători și periculoși la locul de lucru…………….…..………45

5.3.2. Cerințele ergonomice privind locul de muncă…………………..………46

5.4. Condiționarea aerului…………………………………………..……………..49

Concluzii…………………………… ………………… ………………… ………………… …….………52

Bibliografie ……..………….. ………………… ………………… ………………… ……………..……..53

Anexe ……………………………………. ………………… ………………… …………….……..54

Anexa 1. Textul programului elaborat… ………………… ………………… ……………………..54

Anexa 2. Arhitectura generală NCA / Platformele NCA susțin componente

adiționale și accesul la serviciile generale. …. ………………… ……………….…66

Anexa 3. Posibilitățile nivelului clientului …. ………………… …………………………….67

Anexa 4.Serviciile, preconizate în nucleul bazei de date Apache…………………. ….68

Anexa 5. Serverul aplicațiilor Apache………..………………………………………….69

Anexa 6.Transferul de date prin Internet.….. ………..………………….………………70

Anexa 7. Schema procesului tehnologic de acces și prelucrare a informației

pe pagina Web.………………………………… ………………… ……..……..……..71

Anexa 8 .Amplasarea instalațiilor de iluminat față de locurile de muncă a

operatorilor …………………………………………………………………7.4

=== ANEXA_OK ===

Anexa 2

Anexa 3

Anexa 4

Anexa 5

Anexa 6

Anexa 7

=== INA_OK ===

ADNOTARE

În această lucrare sunt descrise uele dintre cele mai populare servicii ale Internet-ului World Wide Web (Pînza de Păiangen Mondială), numit și WWW sau Web. Și anume modul de elaborare a paginei Web a unie intreprindere , pentru a putea fi cunoscută în lumea întreagă .

Transferul informației în reția are loc prin TCP/IP Transport Control Protocol (Prolocol de Control al Transportului). Scopul final al implementării produselor informatice constă în îmbunătățirea activității interprinderii, mărirea eficienței economice și reduceria termenului de recuperare a investițiilor.

ANNOTATION

In this work is described one of the most popular services of Internet World Wide Web and create a Web page of an interprisewhich is ghiven the posibility to be well lenown in the whol net world.

The transfer of information in network whith protocol TCP/IP Transport Control Protocol, this project isprogramed on three levels; client, servis and data base.

The suggested informatical product increases the economical eficency of the firm, lowers thw repences and their term of recuperation.

C U P R I N S

Adnotare…………………………….…………….………………………………………3

Annotation…………………………….…………….………………………………….…4

Cuprins…………………………….…………….………………………………………..5

Introducere…………………………….…………….……………………………………7

Prezentarea generală a WW…………………………….…………….…………….9

1.1. Definiția tehnologiei World Wide Web ……………………………………….9

1.2. Arhitectura de bază a Web-ului………………………………………………….……9

1.2.1. Protocoalele utilizate …………..…….…………………………………….…10

1.2.2. Modelul de referință ISO/OSI …….……………………………………..……11

1.2.3. Modelul client-server …….……………………………………..….…………11

1.3. Legăturile Web-ului cu HTML…………………………………..……….…………….13

1.4. Definirea unui circuit virtual……………………………………………………..…………14

Protocolul de transfer date TCP/IP ……………….………….…………………15

Înțelegerea suitei de protocoale TCP/IP………………………………………15

Definirea unei stive de protocol..…………………………..…….…………..15

Transportul informațiilor în lnternet.………………………………………….17

Definirea unui mesaj TCP.…………………………………………………….17

Stabilirea unei conexiuni TCP.…………………………………………………19

Principii și instrumentare de elaborare a paginei Web………….………….…21

Arhitectura calculelor în rețea ..…………………………..…….…………….21

3.1.1. Nivelul clientului …………..…….………………………………………..….23

3.1.2. Nivelul serverului de aplicații …….………………………………………….25

3.1.3. Nivelul serverului bazei de date….………………………………………..….27

MySQL ca soluție pentru serverului bazei de date.………………………….28

Partea economico-organizațională………………………………..….…………32

4.1. Alegerea criteriilor de estimare a eficienții ……………………………………32

4.2. Aprecierea eficienței economice………………………………………………….………34

Protecția muncii………………………………………………….…….………………….…..38

5.1. Aprecierea pericolului la monitor.…………………………………………….38

5.2. Calcularea iluminatului artificial în încăpere.…………………..….………..43

5.3. Analiza condițiilor de muncă ……..…….…………….………………….….45

5.3.1. Factorii dăunători și periculoși la locul de lucru…………….…..………45

5.3.2. Cerințele ergonomice privind locul de muncă…………………..………46

5.4. Condiționarea aerului…………………………………………..……………..49

Concluzii………………… ………………… ………………… ………………… ………………..………52

Bibliografie ………………… ………………… ………………… ………………… ……………..……..53

Anexe …………………………………. ………………… ………………… …………….……..54

Anexa 1. Textul programului elaborat… ………………… ………………… …………….……..54

Anexa 2. Arhitectura generală NCA / Platformele NCA susțin componente

adiționale și accesul la serviciile generale. …. ………………… …………………65

Anexa 3. Posibilitățile nivelului clientului …. ………………… ……………………………66

Anexa 4.Serviciile, preconizate în nucleul bazei de date Apache…………………. …67

Anexa 5. Serverul aplicațiilor Apache………..…………………………………………68

Anexa 6.Transferul de date prin Internet.….. ………..…………………………………69

Anexa 7. Schema procesului tehnologic de acces și prelucrare a informației

pe pagina Web.………………………………… ………………… …………….……..70

INTRODUCERE

În această lucrare sunt descrise uele dintre cele mai populare servicii ale Internet-ului World Wide Web (Pînza de Păiangen Mondială), numit și WWW sau Web.

Astăzi, Web-ul reprezintă vîrful de lans al dezvoltării tehnologiilor Internet.

Cu alte cuvinte Web-ul este așezat pe nivelul cel mai de superior al Intemet-ului și de la început trebuie să înțelegeți Internet-ul și relația acestuia cu Web-ul pentru a forma o bază de cunoștințe despre Web.

Internet – este o comunitate de rețele de calculatoare, un mediu informatic global cu resurse imense și o gamă largă de servicii. In internet sunt interconectate circa 120000 rețele, 50mln. stații de pe toate continemtele, din peste 150 de țări. Cu alte cuvinte internetul este o rețea din mai multe rețeli.

Resursele internet sunr construite din:

– servere – calculatoare-gazdă la care se stochează informația și care prestează diverse servicii informatice;

– zeci de milioane de fișiere, baze de date în cadrul serverilor cu informații din cele mai diverse domenii;

– subsistemul de comunicație, ce asigură interconectarea și transferul de date între stații.

Accesul la resursele Internet se efectuiaza de la terminale sau calculatoare conectate în rețea.

Serviciile în Internet

O rețea de calculatoare oferă, evident o gamă largă de servicii suplimentare la cele oferite de calculatoarele izolate. Internetul fiind o rețea de rețele, realizeză servicii și mai bogate; însă fiecare server din internet oferă o anumită gamă mai restrînsă, de servicii.

Serviciile din Internet de bază sunt: teleconectarea, conversație, transfer de date, de fișiere și de știri, poșta electronică, de căutare a informației.

Serviciul de teleconectare – permite conectarea la alte calculatoare din internet și folosirea unor servicii și resurse publice.

Serviciul de conversație electronică – permite discutarea în comun de către două sau mai multe persoane aflate la distanță.

Serviciul de transfer de fișiere – realizează transferul de fișiere de la un calculator la altul.

Poșta electronică – este orientată la transferul de mesaje în internet de la un utilizator la altul, în mod “similar” cu serviciile de poștă tradițională, oferind însă și o gamă bogată de facilități suplimentare.

Servicii de căutare a informației – se bazeză pe o gamă largă de servere și instrumentare speciale de căutare a informației. Dintre ele sunt: Gopher, Veronica, WAIS, Archie, AltaVista, Yahoo, WWW, ș.a.

Serviciul World Wide Web (Pînza de Păiangen Mondială), numit și WWW sau Web, este implimentat în 1991 la CERN (Centru European de Recherche Nucleare), Elveția. Este cel mai flexibil și cel mai popular serviciu de căutare a informației în Internet.

WWW este bazat pe tehnologia hipertext. Aceasta prevede organizarea informației sub formă de documente – pagini hipertext.

Astăzi, Web-ul reprezintă vîrful de lanț al dezvoltării tehnologiilor Internet. Deoarece numărul firmelor care se conectează la Internet crește zilnic, Web-ul evaluiază rapid. De fapt această evoluție este în curs de desfășurare. Cu alte cuvinte, este de așteptat o creștere a cererii pentru programe noi de exploatare a Web-ului, în special pe măsura ce crește numărul firmelor care descoperă Web-ul.

1. Prezentarea generală a tehnologiei World Wide Web

. Definiția tehnologiei World Wide Web

Serviciul World Wide Web (Pînza de Păiangen Mondială), numit și WWW sau Web, este implimentat în 1991 la CERN (Centru European de Recherche Nucleare), Elveția. Este cel mai flexibil și cel mai popular serviciu de căutare a informației în Internet.

World Wide Web (sau Web) este cel mai mare rezervor de informație electronică din lume. Cu alte cuvinte, Web este o colecție de milioane de documente legate între ele, care se găsesc pe calculatoare răspândite în întreaga lume ( pânză de păianjen). Vizionalizînd un sait din Web cu ajutorul browserului , putem vedea elemente de tip text, grafîcă, video sau audio (cunoscute global sub numele de hipermedia). Intemet-ul este vehiculul care permite comunicarea între calculatoare din întreaga lume. Web-ul este deci un sistem de comunicație global care permite calculatoarelor să transfere date hipermedia în Intemet. Altfel spus, putem considera Web-ul un sistem de documente sau programe legate între ele, așezate la nivelul supenor al Intemet-ului (hardware și software).

Internet-ul reprezintă baza de comunicație pentru Web. Pentru a înțelege modul de transmisie al unui document Web de la un server Web (un calculator conectat la Intemet care furnizează date Web) la un browser, trebuie studiată metoda de transmitere a datelor Web prin Internet.

Pentru a programa în Web, este necesar de a cunoaște modul de comunicare al calculatoarelor în Web. Web-ul este plasat la nivelul superior al Intemet-ului, Intemet-ul permite schimbul de date între calculatoare, inclusiv documentele Web.

1.2. Arhitectura de bază a Web-ului

WWW este bazat pe tehnologia hipertext HTTP (Hiper Transfer Text). Aceasta prevede organizarea informației sub formă de documente – pagini hipeertext; în

fiecare document sunt specificate unul sau mai multe cuvinte cheie.

Prin utilizarea HTTP-ului, aplicațiile pot realiza trei operații cheie: căutare, regăsire și adnotare. Pentru a căuta un obiect Web, aplicațiile utilizează HTTP pentru a specifica unui server URL-ul obiectului. Dacă obiectul există, aplicația utilizează HTTP-ul pentru regăsirea lui. In final, HTTP adnotează tentativa aplicației de a obține acces la resursă fumizând aplicației informații de stare. Cu alte cuvinte, HTTP fumizează aplicației o indicație asupra succesului sau insuccesului operației de căutare-regăsire.

1.2.1. Protocoalele utilizate

Un protocol este o combmație de reguli și formate de mesaje care trebuiesc respectate de calculatoarele conectate în rețea pentru a schmiba date. Atunci când două sau mai multe calculatoare sunt conectate în reția, datete transmise de la un calculator la altul trebue să fie împachetate într-un mesaj. Acest mesaj este descris în defîniția protocolului. Regulile de comunicație fac parte, de asemenea, din defiiniția protocolului. Protocoalele utilizează pachete pentru orice tip de comunicație în Intemet.

TCP și IP sunt două protocoale utilizate pentru interconectarea rețelelor. TCP este Protocolul de Control al Transportului, iar IP este Protocolul Internet. împreună, TCP și IP reprezintă mai mult decât două protocoale. TCP/IP este o suită de protocoale care a fost transformată în standard pentru Internet de către Secretariatul pentru Apărare al Statelor Unite. Suita TCP/IP permite comunicația între rețele electronice sau similare care sunt conectate împreună.

Se poate de înțeles mai ușor protocoalele TCP/IP dacă examinăm separat cei trei pași esențiali necesari pentru a transfera date prin Internet:

1. Datele trebuie să circule între aplicațiacreată și rețea. Aceste date trec prin stiva de protocoale.

2. Rețeaua trebuie să determine unde vor ajunge datele transmise. Mai precis, rcțeaua trebuie să rezolve adresa destinației datelor transmise.

3. Rețeaua trebuie să transporte și să dirijeze datele către destinația lor fizică din Internet. La această destinație fizică, datele vor trece prin stiva de protocoale către aplicația destinată.

Programele Web vor consuma mult timp pentru deplasarea informației prin stiva de protocoale. Pentru a crea programe Web performante, este esențial să înțelegem operațiile pe care le realizează fîecare strat în parte.

1.2.2. Modelul de referință ISO/OSI

Modelul de referință ISO/OSI este un model verificat pentru proiectarea hardware și software a rețelei. Structura programelor Web se va îmbunătăți substanțial dacă aderăm la principiile de proiectare definite de modelul de referință ISO/OSI.

Stratificarea modelului de referință asigură modularitatea în proiectarea rețelei. Utilizînd modelul drept ghid de proiectare pentru a crea propriile module Intemet și Web, se pot minimiza problemele prezente și viitoare ale aplicațiilor Intemet. De asemenea, se va îmbunătăți reputația și cunoștințele ca producător de software și proiectant de aplicații Web. Pe scurt, stratul de aplicație al rețelei contine toate cerințele de proiectare legate de aplicații specifice de rețea..

1.2.3. Modelul client-server

Majoritatea programatorilor Web utilizează modelul client-server în proiectarea programelor de rețea. Comunicația în rețea necesită o conexiune de rețea între două calculatoare sau programe care comunică unul cu altul. 0 conexiune de rețea constă din cele două capete (sau părți) ale procesului de comunicație, precum și calea dintre acestea.

Modelul de programare client/server împarte o aplicație de rețea în două părți: partea de client și partea de server. Prin defîniție, partea de client a unei legături de rețea cere informații sau servicii de la partea de server a conexiunii. Partea de server a conexiumi răspunde cererilor clientului. Cu alte cuvinte, în modelul de program client/server, o aplicație Web realizează două funcții separate și bine defînite: cererea de informații și răspunsul la cererile de informații. Programul care cere informații funcționează ca un program client, ca un browser. Programul care răspunde la astfel de cereri funcționează ca un program server.

în majoritatea cazurilor, o aplicație Web constă din două programe separate: un program client și un program server. Programarea în Web le va furniza pe ambele. Aplicațiile Internet cum ar fi FTP și Gopher lucrează, de asemenea, într-un mediu client/server.

La prima vedere, poate părea difîcil de facut distincție între partea client și partea server a conexiunii. În multe cazuri, ambele părți ale unei conexiuni client/server pot realiza ambcle funcții, atât client, cât și server..

O aplicație server, sau un proces server, de obicei se autoinitializează și trece într-o stare inactivă, petrecând majoritatea timpului în așteptarea unei cereri de la o aplicație client. Aplicațiile server furmzează un anumit serviciu.

Un program client activează de obicei o cerere interactivă de la un calculator din rețea. În mod obișnuit, un client (browser) va transmite o cerere (prin Internet) pentru obținerea unei conexiuni la un server Web. Apoi, clientul va solicita un anume tip de serviciu prin conexiune

Prin utilizarea HTTP, clienții și serverele determină în mod dinamic formatele de document, ceea ce înseamnă că, atunci când un browser contactează un server, browserul trimite serverului o listă de formate pe care le recunoaște. Serverul răspunde prin trimiterea de date care utilizează formatul corespunzător, dacă este posibil. Astfel, serverele și clienții pot utiliza formate de date proprii (personalizate) pentru schimbul de date.

Când un server trimite un document prin Web, acesta poate include informații despre fișier în antetul HTTP care precede fișierul. Programul care recepționează datele poate utiliza informația din antet pentru interpretarea datelor. Astfel, receptorul obține informații despre datele care vor sosi.

1.3. Legăturile Web-ului cu HTML

Când se folosește un browser pentru conectarea la un saite Web, browserul solicită serverului Web al locației o anumită pagină Web. De fapt, pagina Web este un simplu fișier care conține etichete HTML și text ASCII. Ca răspuns la cererea browserului, serverul Web transferâ către acesta o copie a fișierului. Etichetele HTML definesc elementele de formatare ale paginii, cum ar fi stilul bold sau italic pentm gupuri de caractere, precum și fîșierele care conțin imaginile grafice ale paginii. Pe măsură ce browserul citește etichetele HTML, acestea sunt utilizate pentru formatarea textului. Când browserul întâlnește o etichetă care corespunde unui element grafic, solicită serverului o copie a fișierului grafîc corespunzător. Pe scurt, când browserul citește un document HTML, poate întâlni mai multe referințe la fișiere grafice. De fiecare dată când browserul întâlnește o referință grafică, trimite o cerere către server pentru fișierul grafîc respectiv.

Pentru generarea unui document Web, trebuie urmat setul de reguli acceptat de un browser Web. Pentru afișarea corectă a documentului brovvserul Web caută structura furnizată de HTML. Limbajul de Marcare a HiperTextului (HTML) este un limbaj special de marcare utilizat pentru crearea de documente cu hiperlegături (legături către alte documente Web). HTML nu este un limbaj de programare, ci un set de reguli utilizate pentni formatarea unui document Web.Creînd un document hipertext utilizând HTML-ul, trebuie respectat un set de reguli. Informația de formatare furnizată într-un document Web descrie browserului structura informației din document; acesta, ca răspuns, afișează documentul pe în cadrul unei ferestre.

1.4. Definirea unui circuit virtual

Straturile rețelei permit conversații virtuale între perechi de straturi de pe calculatoare gazdă diferite.O conversație virtuală utilizează un circuit virtual, sau o conexiune. Un circuit virtual dă iluzia unei căi de comunicație fizice. Totuși, nu există un circuit propriu-zis (sau o cale neîntreruptă de comunicație). Se poate rezolva multe cereri de proiectare legate de aplicațiile de rețea prin tratarea conversațiilor virtuale ca și cum conexiunea punct-la-punct ar exista într-adevăr. Cu alte cuvinte, ne putem baza pe software-ul de rețea pentru gestionarea problemelor de comunicație în rețea. Modelul de program client/server tratează conversațiile virtuale ca și cum ar exista o conexiune punct-la-punct.

care este întreținută numai pe durata unei singure tranzacții. Nici browserul (.

Prin utilizarea HTTP-ului, aplicațiile pot realiza trei operații cheie: căutare, regăsire și adnotare. Pentru a căuta un obiect Web, aplicațiile utilizează HTTP pentm a specifica unui server URL-ul obiectului. Dacă obiectul există, aplicația utilizează HTTP-ul pentru regăsirea lui. In final, HTTP adnotează tentativa aplicației de a obține acces la resursă fumizând aplicației informații de stare. Cu alte cuvinte, HTTP fumizează aplicației dumneavoastră o indicațic asupra succesului sau insuccesului operației de căutare-regăsire.

2. Protocolul de transfer date TCP/IP

2.1. Înțelegerea suitei de protocoale TCP/IP

Internet-ul se bazează pe o colecție de protocoale care formează suita de protocoale TCP/IP. TCP este un acronim pentru Transport Control Protocol (Prolocol de Control al Transportului). La fel, IP vine de la Intemet Protocol. Totuși, combinația acestor două acronime (TCP/IP) reprezintă mai mult decât două protocoale. 0 suită de protocoale este o colecție de protocoale complementare care cooperează. Suita TCP/IP include Transport Control Protocol, Intemet Protocol, cît și alte protocoale.

TCP și IP sunt două protocoale utilizate pentru interconectarea rețelelor. TCP este Protocolul de Control al Transportului, iar IP este Protocolul Internet. împreună, TCP și IP reprezintă mai mult decât două protocoale. TCP/IP este o suită de protocoale care a fost transformată în standard pentru Internet de către Secretariatul pentru Apărare al Statelor Unite. Suita TCP/IP permite comunicația între rețele electronice sau similare care sunt conectate împreună.

Toate aceste protocoale conlucrează pentru comunicarea informațiilor în Intemet. Cu alte cuvinte, termenul TCP/IP este o prescurtare pentru colecția de protocoale

numite în general suita de protocoale TCP/IP, suita de protocoale Internet sau tehnologia internet. Pentru a menține termmologia discuțiilor despre Intemet, în carte va fi folosit termenul TCP/IP.

2.2. Definirea unei stive de protocol

Stiva TCP/IP este doar una dintre numeroasele stive de protocol care suportă modelul stratificat ISO/OSI. Când se folosește termenul stiva TCP/IP, acesta identifică o stivă de protocol specifică. Aceasta înseamnă că au fost identificate protocoalele folosite în rețeaua stratificată, și anume protocoalele TCP/IP.

Așa cum am mai menționat, suita de protocoale TCP/IP deplasează datele în rețea. Deoarece această suită conține o colecție de protocoale care cooperează, se poate imagina că datele circulă de la un mvel la altul și de la un protocol la următorul. După cum puteți vedea în Figura 3.1, nivelul superior din modelul ISO/OSI este nivelul aplicație. Nivelul inferior (fizic) constă din liniile de transmisie ale rețelei. Când datele se deplasează în stiva de protocoale, acestea circulă de la nivelul aplicație înjos spre nivelul fizic și apoi prin rețea.

După ce ajung la destinație, datele urmează un traseu invers în stiva de protocoale, deplasându-se în sus până la nivelul de aplicație.

Fig.1 Fluxul de informație prin stiva de protocoale.

Fig. 1 arată cum circulă datele în rețea de la o aplicație client care rulează pe un calculator, la o aplicație server care rulează pe alt calculator.Pe măsură ce datele străbat stiva de protocoale, protocoalele TCP/IP pot împărți datele în unități mai mici. Așa cum ați aflat, TCP/IP asociază deseori unei astfel

2.3. Transportul informațiilor în lnternet

Putem înțelege mai ușor TCP/IP dacă examinînd separat cei trei pași esențiali pentru transportul informațiilor în lnternet:

1. Informația trebuie să circule între aplicație și rețea. Circulația se face prin stiva de protocoale.

2. Rețeaua trebuie să determine unde trebuie să meargă informațiile. Mai exact, rețeaua trebuie să determine adresa de destinație a datelor.

3. Rețeaua trebuie să ruteze și să transporte datele la destmația lor fizică din Intemet. La destmație, datele vor circula prin stiva de protocoale până la aplicația destmație.

Programele de rețea vor consuma o mare parte din timp deplasând date în stiva de protocoale. Pentru a crea astfel de programe, este foarte important să înțelegeți ce operații efectuează fiecare nivel .

2.4. Definirea unui mesaj TCP

O unitate de date TCP poate fi numită mesaj TCP sau segment TCP. Ambii termeni sunt corecți și laig utilizați în literatura Internet. Termenul mesaj TCP, poate fi înlocuit cu segment TCP. Prin această înlocuire se acceptă faptul câ fiecare mesaj TCP pe care îl livrează o datagramă IP este în realitate doar un segment din fluxul de octeți TCP. Un segment TCP este format dintr-un antet TCP, din opțiuni TCP și din datele pe care segmentullt transportă. Tab.1 descrie pe scurt rolul fiecămi câmp din antetul TCP.

Tab.1

Rolul câmpurilor de date din antetul TCP

2.5. Stabilirea unei conexiuni TCP

Pentru a asigura fiabilitatea datelor și secvențialitatea fluxului de octeți, TCP trimite și recepționeazi confirmări. Pentm a executa aceste operații, TCP trebuie să aibă o metodă de identificare a datelor transmise. La fel, rețeaua trebuie să sincronizeze într-un mod oarecare cele două capete ale conexiunii TCP (emițătoml și receptorul). Cu alte cuvinte, ambele capete ale conexiunii TCP trebuie să știe cândpot începe transmisia datelor. Este de asemenea nevoie de un mod prin care să se identifice datele emițătorului, De exemplu, să presupunem câ un modul TCP primește un pachet de date alterat. Modulul TCP de la recepție are nevoie de o modalitate prin care să indice modulului TCP de la emisie ce pachet să retransmiti Pentru a stabili o conexiune TCP, cei doi participanți trebuie să negocieze și să se înțeleagă asupra informațiilor de identificare a pachetelor, informații înțelese de ambele părți.

De asemenea, ca parte a acestui proces de sincronizare, cele două capete ale unei conexiuni TCP trebuiesi stabilească un sistem oarecare de mesaje de confirmare. în caz contrar, pot apărea erori de comunicație, Paragrafele următoare explică rolul câmpurilor din antet pe care TCP le folosește pentru a executa acestt funcții. Pentru a stabili și a închide conexiunile, ca și pentru a transmite și a recepționa confirmări, antetul TCP utilizează câmpurile Număr Secvențâ, Număr Confirmare și Flag-uri. De fiecare dată când programiil vrea să utilizeze TCP pentru transportul datelor, programul trimite o cerere pentru o conexiune TCP nivelulii transport din host-ul care include programul. Modulul TCP din nivelul transport, la rândul său, trimite il mesaj TCP cu flag-ul Sincronizare (SYN) către portul îndepărtat la care programul vrea să se conecteze, Flag-ul Sincronizare spune receptorului (sau serverului) TCP că un program client vrea să stabileascil conexiune TCP. Împreună cu flag-ul Sincronizare, mesajul include \nr.număr de secvențâ pe 32 de biți pentru care modulul TCP de la emisie îl înscrie în câmpul Număr Secvență. Modulul TCP server răspunde cuib segment TCP care conține flag-ul Confirmare (ACK) și include un număr de confirmare. Pentnii înțelege întregul proces de negociere necesar pentm a stabili o conexiune TCP, trebuie să înțeleg '' numerele de secvență și de confirmare.

Conexiunile TCP sunt duplex. Cu alte cuvinte, datele circulă în ambele sensuri în acealși timp. Ca atare, fluxul de date dintr-un sens este independent de fluxul de date din celălalt sens. Deoarecc TCP arc capacitatea de a lucra în mod duplex, fiecare capăt al unei conexiuni TCP trcbuic să gestionczc două numere de secvență – câte unul pentru fiecare flux de date.

În primul său mesaj de răspuns, modulul TCP din partea dc server activează două flag-uri în antetul TCP. Mesajul inițial de răspuns activează flag-ul SYN (Sincronizare) pentm a spune modulului TCP din partea de client să își noteze număml de secvență al părtii de server. Modulul TCP din partca de server sctează de asemenea flag-ul ACK (Confirmare) care spune clientului să examineze câmpul Număr Confirmare.

Modulul TCP din partea de server folosește număml de secvență primit dc la modulul TCP din partca de client pentru a crea un număr de confirmare. Un număr de confirmare specifică înlotdeuuna urmălorul număr de secvențâ pe care se așteaptă să îl primească. Ca atare, în mesajul inițial de răspuns, modulul TCP dinpartea de server înscrie numărul de secvență al părtii de client plus unu.

Înainte de a transfera date, modulul TCP din partea de client care cere o conexiune TCP trebuie să confirme mesajul inițial de răspuns de la modulul TCP din partea de server.

3. Principii și instrumentare de elaborare a paginei Web

3.1. Arhitectura calculelor în rețea

Apariția tehnologiilor de bază care nu depind de livratorii tehnologici este un mare aport pentru toată industria de calcul și este spre binele tuturor organizațiilor, care aplică tehnologii informaționale. Dar existența standardelor deschiși nu garantează calitatea realizării. De exemplu, susținere unui astfel de standard cum este CORBA, garantează compatibilitatea și capacitatea de interacțiune, dar nu rezolvă probleme de siguranță, dimensionării și eficacității sistemului. Anume aici ne pot ajuta produsele program și experiența corporației Apache.

Corporația Apache ajută organizațiilor de a dirija cu arhiva sa informațională în ultimii douăzeci de ani și are posibilități unicale în domeniul calculelor în rețea. Apache propune in cea mai mare măsură o platformă de rețea sigură, de orice dimensiune, dar suportă o tot mai mare nesatisfacere de computere personale. Complexitatea și prețul ridicat al computerelor personale limitează domeniile de desfacere produselor program al clientului, ce permite de a se adresa la servere sale.

Corporația Apache a propus conceptul său de calcule în rețea în anul 1996, pentru a îndestula necesitățile partenerilor săi, ce privește micșorarea cheltuielilor administrative, ridicarea siguranței și integrării sistemelor, asigurarea accesului ieftin la date.

Arhitectura calculelor în rețea (NCA) Apache – este o filozofie, eticheta de firmă și programul pentru elaborarea produselor în scopul realizării calculelor în rețea. Ea nu depinde de careva tip concret de calculator sau unui echipament client. Ea este bazată pe așa tehnologii Internet, cum este Java, CORBA și Enterprise JavaBeans.

Trecerea de la calcule cu două trepte la calcule cu trei trepte. În modelul tradițional a calculelor în rețea cu două nivele cum este client – server, clientul poartă răspunderea atît de interfața utilizatorului cît și de logica programabilă. Aplicarea modelului cu două nivele este legat de necesitatea realizării algoritmilor complicați și calculelor în calculatorul de pe masa utilizatorului.

NCA – este de fapt o arhitectură de trei nivele cu prelucrare separată, care este bazată pe standarde deschise și este construită pe programe server a produsului Apache. Interfața utilizatorului logic și fizic este separat de la logica adițională, ce funcționează pe serverul de aplicații “nivelului mijlociu”.

Pînă cînd vom trece la descrierea a fiecărui nivel, să evidențiem caracteristicile de bază a modelului cu trei nivele fig. 2.

În funcție de client poate servi orice echipament, și nu doar un computer

personal. Clientul a calculelor de rețea poate servi orice, ce este în stare să execute cel puțin operatorii HTML. Ca client poate servi și un echipament mobil.

În funcție de tipul conexiunii necesare clientului – simplă sau de perioadă, ei

folosesc sau HTTP, sau IIOP ( protocolul standard CORBA), și nu propriu protocol client-server.

Logica adițională se transferă pe nivelul din mijloc. La nivelul din mijloc se

află sau Web – serverul, sau serverul aplicațiilor. Nivelul din mijloc servește un nivel de abstractizare pentru serviciului de date și serviciului de sistem.

La RDBMS se poate conecta sistemele existente, monitoare TP, sisteme de

transfer a mesajelor ș.a.

NCA este bazată pe tehnologia componentelor – fiecare din aceste trei nivele servește ca bază pentru aceste componente adiționale, și ca acces la serviciile, și posibilitățile generale. În fig.3. Logica adițională este realizată sub forma de componente, dar infrastructura timpului de execuție este prezentată sub forma de platforme server. Serviciile generale sunt separate de aplicații și au acces la ele prin interfața comună.

3.1.1. Nivelul clientului

Nivelul clientului trebuie să prezintă o interfață comodă a utilizatorului ( UI – user interface) și să nu fie complicată pentru a o utiliza. UI ideal trebuie să ofere texte de ajutor, corect să reacționeze la acțiunile utilizatorului, automat să se actualizeze, să păstreze toate schimbările în caz dacă se trece în regim autonom, de a salva lucru îndeplinit pînă cînd el nu se va afla într-un loc nepericulos, și de a garanta un acces pretutindeni. Cum este arătat în fig. 4., există unele posibilități care pot fi realizate cu orice echipament concret al clientului.

La concret clientul NCA (fie și intr-un volum limitat) poate servi orice echipament, care are posibilitatea de a prelucra operatorii HTML. Dar pentru susținerea serverului Developer/2000 Apache sau o altă aplicație de trei nivele acest echipament trebuie să aibă mediul Java a timpului de execuție.

Probabil că aplicațiile viitoare pentru conectare vor folosi ORB-broker CORBA și XML în calitate de formatul de schimb a datelor. Deja acum în Netscape Communicator este inclus ORB-broker Borland/Visigenic.

Pentru clienții mobili Apache, este prezentată versiunea Apache Lite 3.0 – cu o bază de bate orientată pe obiecte cu utilizarea Java, care poate fi aplicată pentru cheșingul datelor a utilizatorilor. Pentru lucru cu Apache Lite 3.0 este de ajuns 350 Ko de memorie RAM. Dacă pentru ea se mai putea aloca încă 300 Ko, Apache Lite va prezenta un interpretator SQL deplin și va permite tirajarea în ambele direcții a Apache Enterprise Server.

Apache permite realizarea în ambele direcții pentru apleții Java, care au nevoie de a fi conectați la baza de date Apache. Driverul ThinNet8 reprezintă realizarea API- interfeței de legătură a bazei de date Java (JDBC – java database Connectivity), care emulează unele părți ai protocolului Apache (scris deplin în Java). El va permite rularea apleților încărcați ai Apache, fără instalarea acestor programe la client.

Pentru o mai bună utilizare a timpului și micșorării timpului de răspuns ai serverului, apleții ThinNet8 pot să se unească la Apache Connection Manager, dar du direct la baza de date. Cum este arătat în fig.5, Apache Connection Manager poate multiplexa conexiunile a clienților la serverul Apache.

3.1.2. Nivelul serverului de aplicații

Menirea nivelului Web/Application Server constă în exploatarea codului adițional și serviciilor generale abstracte. Un server ideal al aplicațiilor trebuie rapid să execute componentele adiționale și de a garanta siguranța, securitatea și gestionarea la un număr mare de utilizatori.

Apache Appliation Server (OAS) de fapt combină în el două servere.În calitate de Web-server (partea de sus a fig. 6.) el oferă toate funcțiile obișnuite, incluzînd gestiunea cu căile virtuale, CGI și securitatea pe baza definirii ariei de acces. Dar el este mai presus de servere obișnuite, oferind arhitectura ORB-broker pentru executarea programelor Web. Orice URL-locator, care nu solicită o pagină statică sau programul CGI, se redresează către brokerul de solicitări Web (WRB). WRB-broker gestionează cu lansarea și stoparea cartridjelor, care execută programele Web, scrise în Java, PL/SQL, C sau Perl. Cartridjul PL/SQL mai bine este realizat pentru crearea dinamică a Web – paginilor pe baza datelor din baza de date și foarte efectiv la crearea aplicațiilor simple pe baza Web.

În calitate de serverul aplicațiilor (partea de jos a fig. 6.) OAS reprezintă containerul standard pentru Enterprise JavaBeans și garantează acces la realizări de o

mare calitate a unor astfel de servicii cum sunt: tranzacțiile, denumire, securitatea ș.a.

Deoarece mulți producători încă nu pe deplin sau familiarizat cu tehnologia CORBA și așa modele de componente cum sunt Enterprise JavaBeans, corporația Apache a extins noțiunea de cartridj, incluzînd în el susținerea componentelor server Java-CORBA. Orcale oferă echipamente, care permit de a lua o clasă obișnuită Java, de al împacheta într-un cartridj, pentru a da posibilitatea de a gestiona cu el (moștenirea exemplarelor, echilibrarea efortului ș.a.) și al instala în serverul aplicațiilor. Acest lucru într-adevăr ușurează crearea noilor componente ai serverului. Aplicațiile client se adresează la componente de pe server, așa după cum ele ar fi situate pe calculatorul local.

Toate procesele interne posibile OAS ( așa cum dispecerul resurselor, planificatorul, dispecerul căii virtuale, procesul de evidență a jurnalelor ș.a.) interacționează prin ajutorul CORBA. Înseamnă că, ele pot fi plasate pe calculatoare aparte, dacă va fi necesar de a majora eficacitatea serverului. La fel se poate crea “colective de cartridje”, alocînd un calculator pentru executarea unui set de obiecte aplicative.

3.1.3. Nivelul serverului bazei de date

Serverul bazei de date oferă posibilitate de acces rapid la volume mari de date, răspunde la o mulțime de solicitări concomitente, niciodată nimic nu pierde, susține securitatea și oferă echipamente puternice pentru elaborare și administrare.

Apache Server susține acces prin protocolul Net8 Apache. El execută codul PL/SQL, care este folosit de cartredjul PL/SQL, și susține accesul la date prin SQL.

Serverul versiunii 8.1 la fel include în nucleul său mașină virtuală Java, mediul de executare EJB și ORB-broker CORBA (fig. 7.).

Aceste servicii noi prezintă mari și foarte importante avantaje:

procedurile păstrate, trigerii și altă logică adițională se poate de a coda nu doar în PL/SQL Apache, dar și în standardele Java (clasele Java pot

apela la procedurile PL/SQL, și viceversa);

baza de date poate să păstreze nemijlocit componentele EJB, ce prezintă un mod ideal de a păstra modulele esențiale, care mențin starea stabilă a bazei de date;

clienții CORBA pot să conlucreze cu baza de date prin IIOP la apelarea

procedurilor sau componentelor EJB.

3.2. MySQL ca soluție a serverului bazei de date

Ca soluție din cele mai reușite pentru a crea o bază de date pentru SSIDPI și asigurînd la ea acces in toate sectoarele a departamentului de deservire este folosirea ca server a bazei de date: MySQL Server. Serverul dat este un server universal sau mai precis Serverul Universal MySQL ® (însemnarea MySQL ® nu este întâmplătoare. Nu demult judecata SUA a insistat ca toate denumirile de server universal să fie însoțite de denumirea logotipul firmei producătoare.).

Serverul Universal MySQL ® include:

orice dimensiune a SGBD (Workgroup server, Personal MySQL);

orice tip de aplicație (OLTP aplicații, DSS aplicații);

orice tip de date.

Printre cele mai semnificative avantaje de utilizare MySQL sunt:

echipament de analiză operativă a datelor – OLAP;

echipament de creare a aplicațiilor ( Developer 2000/ Power Object ).

Ambele grupe se prezintă nu doar ca echipament pentru elaborarea aplicațiilor de două nivele Client – Server, dar pentru cea de trei nivele care include și serverul de aplicații ce este prezentat prin MySQL Web Aplications Server.

MySQL susține o altă variantă de arhitectură de trei nivele prezintată prin posibilitatea de a folosi “agenți mobile”. MySQL Mobile Agents, permite aplicațiilor de a efectua acces la serverul BD pe canale de comunicație ne siguri și de bandă îngustă.

În MySQL sunt prezentate un șir de funcții noi:

blocarea – se blochează doar acea parte a BD (la nivel de înregistrare) care se supune modificării;

confirmarea în timp a citirii – se arată doar datele tranzacțiilor care au fost terminate la începutul operației și nu va returna date pentru tranzacții ne terminate;

este permis de a citi și a scrie pe părți cîmpul de tip Long (la nivel de MySQL Call Intrerface). Are o mare importanță, deoarece mărimea acestui cîmp poate ajunge la dimensiuni de 2 Gbyte

extinderi în PL/SQL, tabele se pot afla în memoria serverulu. De exemplu dacă în BD este un tabel cu nume “emp”, atunci se poate de descris un nou tip de date ce corespunde structurii acestui tabel.

Să dăm un exemplu de descriere a tipului nou de date:

TYPE emp_table_type IS TABLE OF emp%ROWTYPE;

INDEX BY BINARY_INTEGER;

Pe urmă se pote defini un tabel în memorie de tipul dat și de al folosi ca o stivă pentru lucru cu tabelul emp.

Algoritmi noi de prelucrare a solicitărilor implementate în MySQL:

solicitări de tip stea. (La început se folosește produsul cartezian a tabelelor de asistență și pe urmă se face contopirea cu tabelul faptelor.);

contopirea prin hăș;

folosirea stringurilor de biți pentru indexare. Pînă în versiunea 7.2 pentru indexare se foloseau doar B-arbori și hăși funcții ( dacă tapeblul putea fi plasat în hăși claster). Bit-map-indexes, dacă un cîmp din tabel are un număr restrîns de valori, atunci pentru o valoare se formează o consecutivitate de biți unde fiecare bit înseamnă poziția acestuia în rîndul respectiv.

Pentru administrarea sistemică, MySQL a creat Server Manager, cu o interfață

grafică, dar este orientat la administrarea doar a unei singure BD. Dacă dorim administrarea a mai multor BD e necesar de a lansa mai multe sesiuni a Sarver Manager.

La fel în MySQL sunt create instrumente pentru susținerea sistemelor de lucru paralel, sistemul SME (procesele folosesc la același nivel toate resursele de sistem).

În MySQL sunt implementate următoarele extinderi ce privește:

partajarea tabelelor și a indecșilor;

posibilități extinse a serverului paralel și a paralelismului în efectuarea operațiilor;

extinderi de orientare spre obiecte;

păstrarea centralizată a parolelor.

Posibilități noi ai MySQL în interacțiunea cu serverul:

susținerea stivelor de operații prioritare ce impun descrierea tranzacției sau a unei părți din ea;

multiplexarea sesiunilor, atît pe canale de legătură fizică cît și pe cele logice extinderea posibilităților funcționale de tirajare a datelor, introducerea interfeței programabile pentru tirajare, care permite de a folosi replicarea datelor cu cele mai diverse sisteme de păstrare a informației;

plasarea totală a tabelelor în indecși.

Așa dar, funcționarea calitativă a unui subsistem informatic de deservire a produselor informatice se poate totalmente de elaborat utilizînd sistemul produselor program MySQL.

Elaborînd și punînd în funcțiune sistemul proiectat în mediul MySQL, la o singură unitate distribuitorului oficial se poate de folosi ca model tip pentru celelalte unități în departamentul de deservire a produselor program. Fiecare din acestea avînd unificarea păstrării și prelucrării datelor, permite de a le stoca și de a le prelucra în ansamblu.

La fel utilizînd toate facilitățile oferite de mediul MySQL ce privește lucru în rețea, toate datele despre starea curentă a unității distribuitor, se poate accesa aceste date de centrul firmei producător pentru a duce o evidență în ansamblu pe toate regiunile și subunități aflate la momentul dat.

4. Partea economico-organizațională

4.1. Alegerea criteriilor de estimare a eficienții

Elaborarea și implementarea produselor informatice (produse program, baze de date, pagini Web, sisteme informatice ș.a.) implică cheltuieli esențiale, uneori considerabile, de resurse: umane, materiale, financiare. Pentru beneficiar este importantă justificarea acestor cheltuieli. Ca urmare, se pune întrebarea dacă aceste cheltuieli sunt sau nu justificate din punct de vedere economic. De aceea justificarea oportunității cheltuielilor cu produse informatice se efectuează în baza aprecierii eficienții funcționării obiectului.

Eficiența economică caracterizează pe cît de reușite, din punct de vedere economic, sunt soluțiile propuse. Pentru evaluarea eficienții economice sunt folosiți indicatorii, care iau în considerație atît contribuțiile de la folosire, cît și cheltuielile cu produse informatice.

Determinarea eficienței economice a pagini Web presupune:

aprecierea efortului (cheltuielilor) depus pentru realizarea și funcționarea pagini Web;

aprecierea efectelor economice de la implementarea sistemului.

Aprecierea efortului (cheltuielilor) depus pentru realizarea pagini Web se poate determina prin însumarea cheltuielilor pe categorii de cheltuieli și în funcție de etapele de realizare.

Deci, efortul necesar realizării și exploatării pagini Web se concretizează în următoarele categorii de cheltuieli:

cheltuieli de realizare;

cheltuieli de exploatare.

Investițiile includ cheltuielile cu:

elaborarea, procurarea și adaptarea produselor informatice;

achiziționarea, închirierea și/sau fabricarea echipamentelor;

pregătirea și specializarea personalului

instalarea echipamentelor și implementarea produselor informatice.

La cheltuieli de realizare a unui produs informatic se referă cheltuielile cu:

salarizarea personalului;

perfecționarea pregătirii cadrelor;

întreținerea produselor program;

întreținerea și reparația echipamentelor;

materiale consumate, energia electrică și amortizarea echipamentelor.

Contribuțiile produselor informatice se manifestă în îmbunătățirea funcționării sistemelor informatice și a obiectelor de aplicați respective. Folosirea unui produs informatic se soldează cu efecte directe, obținute în cadrul sistemului informatic, și efecte indirecte, obținute în cadrul obiectelor de aplicație.

De rînd cu indicatorii cantitativi, la aprecierea efectului economic de la implementarea produselor informatice se cere luarea în considerație și a unor efecte calitative, de exemplu:

îmbunătățirea caracterului și calității muncii;

îmbunătățirea calității, conținutului și a formei de prezentare a informațiilor;

sporirea gradului de securitate a informațiilor;

Scopul final al implementării produselor informatice constă în îmbunătățirea activităților cu prelucrarea informației(reducerea cheltuielilor cu prelucrarea informației; creșterea veridicității și exactității informației; creșterea operativității obținerii informației necesare; obținerea unor informații noi imposibil de a obținut fără folosirea mijloacelor informatice etc.).

Pentru aprecierea eficienții economice, ca indicatori pot servi: efectul economic anual, economia anuală de la reducerea costului producției, coeficientul calculat de eficiență a investițiilor, coeficientul de risc al investițiilor, durata de recuperare a investițiilor, sporirea rentabilității, reducerea cheltuielilor de exploatare, îmbunătățirea condițiilor de muncă ale personalului.

4.2. Aprecierea eficienței economice

Eficiența economică a unei pagini Web este redată de raportul dintre rezultatul util

(efectul SSI în procesul de conducere și execuție) și cheltuielile avansate pentru realizarea efectului dorit.

Eficiența economică a unei pagini Web este dependentă de îndeplinirea următoarelor condiții:

utilizarea unui volum minim de resurse financiare, umane și materiale pentru atingerea parametrilor sistemului proiectat;

asigurarea unui optim de informații pentru conducerea compartimentelor funcționale implicate, dar și pentru organismele economice externe unității;

conducerea unității beneficiare primește informații adecvate, reale corespunzătoare calitativ și cantitativ, utilizate pentru fundamentarea deciziilor tactice, strategice și curente.

Printre factorii calitativi de bază privind eficiența funcționării unui sistem informatic pot fi numiți:

îmbunătățirea controlului gestiunii economice;

excluderea dublării și denaturării informațiilor;

organizarea rațională a fluxurilor informaționale;

sporirea calității prelucrării informației în urma sistematizării și generalizării ei și micșorarea cheltuielilor de muncă;

transmiterea operativă a informațiilor complete și necesare pentru sistemul de conducere;

orientarea personalului din compartimentele funcționale de la activități de rutină spre activități de concepție (analiză, pregătirea propunerilor noi privind luarea deciziilor).

Estimarea eficacității subsistemului proiectat este faza finală a procesului de proiectare.

Aprecierea eficienții economie se face de regulă în baza următorilor indicatori:

1. Efectul economic anual:

,

unde: EA – economia anuală de cheltuieli în rezultatul implementării SSI;

KN – coeficientul normativ de eficiență a investițiilor;

CI – investițiile cu elaborarea și implementarea produsului informatic;

KN – reprezintă norma de eficiență minimală a investițiilor. Valoarea acestuia pentru economia națională în ansamblu este egală cu 0,15, iar pentru domeniul informaticii – cu 0,35.

Produsul KNCI reprezintă profitul minim, care trebuie obținut de la implementarea produsului informatic.

Economia anuală EA se calculează ca diferența dintre aprecierea în bani a rezultatelor folosirii produsului informatic la obiectul de aplicație EA1 fără a ține cont în calcule de cheltuielile cu prelucrarea informației și cheltuielile exprimate anuale CE cu folosirea produsului informatic.

EA = EA1 – CE.

Deoarece rezultatele finale sunt echivalente, economia poate fi doar în baza reducerii cheltuielilor exprimate anuale. De aceea valoarea indicatorului EA1 se consideră egală cu cheltuielile anuale pentru varianta de bază, iar valoarea indicatorului EA se se calculează conform formulei:

,

unde:

– cheltuieli exprimate anuale cu crearea și exploatarea produsului informatic propus;

– cheltuieli anuale de exploatare pentru varianta de bază și respectiv varianta propusă;

– investiții cu varianta de bază și respectiv varianta propusă;

– investiții suplimentare cu produsul informatic propus;

EA = (7000-100)-0.35*7000 = 4450 lei.

E = 4450-0.35*8000 = 1650 lei.

2. Coeficientul calculat de eficiență a investițiilor KI:

KI – determină cota recuperării investițiilor în decursul unui an de folosire a produsului informatic.

.

Investițiile se consideră oportune, dacă are loc relația KI KN.

3. Durata de recuperare a investițiilor T:

an

Durata de recuperare a investițiilor T este valoarea inversă a indicatorului KI.

4. Coeficientul de risc al investiției KPI se determină ca:

,

unde CP – volumul pierderilor posibile maxime. Pentru tehnologiile noi se cere satisfacerea restricției KPI < 0,3. Dacă KPI > 0,7, atunci investițiile sunt inoportune chiar și pentru tehnologiile bine cunoscute.

.

Durata de recuperare a investițiilor este egală cu 1 an și este de trei ori mai mică decît valoarea normativă (3 ani). Coeficientul de risc al investițiilor este egal cu 0,42<0,7 ceea ce arată că investițiile depuse pentru proiectarea și exploatarea proiectului sunt oportune.

5. Protecția muncii

5.1. Aprecierea pericolului la monitor

Odată cu dezvoltarea tehnicii de calcul tot mai mult se atrage atenția asupra problemelor protecției utilizatorilor, în special acelor care lucrează la calculator, adică lângă monitor. Principalii factori dăunători, care influențează asupra sănătății omului, când acesta lucrează lângă monitor sunt:

câmpul electrostatic;

câmpul electromagnetic, etc.

radiația sau iradieri ionizate;

Iradieri ionizate reprezintă iradierea electro-magnetică cu o capacitate de ionizare a moleculelor. Dacă se provoacă ionizarea moleculelor organismului uman, atunci legăturile între molecule se distruge și ca rezultat apar diferite boli. Capacitatea de ionizare o au următoarele particule: X,- iradieri, fluxul de electroni, substanțele radioactive.

intensitatea câmpului electrostatic mai mare de 20 kW/m se utilizează numai cu condiția, restul timpului a zilei de lucru intensitatea nu întrece 20 kW/m. Dacă intensitatea câmpului electrostatic între ce valorile indicate, atunci se aplică unele măsuri de micșorare a ei.

Măsurile principale de micșorare a intensității câmpului electric în zona de lucru sânt:

– îndepărtarea surselor a câmpurilor electrostatice din zona personalului care deservește aparatura;

– ecranarea sursei câmpului sau a locului de muncă;

– utilizarea neutralizatorilor de sarcini electrice statice;

– umezirea materialului care se electrizează;

– schimbarea materialelor, care ușor se electrizează cu materiale ce nu se electrizează;

– alegerea suprafețelor care contactează conform condițiilor de electrizare minimă;

– modificarea procesului tehnologic în așa mod ca să se micșoreze nivelul de electrizare;

– alegerea materialelor și suprafețelor care greu electrizează alte corpuri sau le electrizează cu sarcini de polaritate diferită;

– instalarea în toate încăperile, unde se află oameni, a podelelor care conduc curentul electric.

În calitate de măsură de protecție individuală a omului de la electricitatea electrostatică poate servi încălțămintea ce conduce curentul electric, albituri, halat, etc. adică tot ce asigură legătura electrică a corpului omului cu pământul.

În majoritatea monitoarelor moderne problema câmpului electrostatic este parțial rezolvată prin introducerea tehnologiei antistatice. Datorită acestei tehnologii câmpul electrostatic se micșorează până la 10% din intensitatea inițială a acestuia. În afară de această majoritatea ecranelor protectoare, care micșorează iradierea ionizată, mai sigură și atenuarea considerabilă a câmpului electrostatic.

Câmpul electromagnetic creat de monitor este de asemenea un factor dăunător sănătății omului.

Influența câmpurilor electromagnetice de mare intensitate asupra omului constă în absorbția de către țesuturile corpului uman a energiei, însă influența principală îi revine câmpului electric. Nivelul de influență a câmpurilor electromagnetice asupra omului depinde de frecvență, de puterea emisiei, de durata acțiunii, de regimul de emisie (prin impulsuri sau continuu), și de asemenea de proprietățile individuale ale organismului. Influența câmpului electric de frecvență joasă provoacă dereglări în activitatea funcțională a sistemului cardio-vascular, și chiar la schimbări privind componența sângelui.

Influența câmpului electromagnetic de frecvență înaltă se reflectă sub forma efectului termic, care duce la ridicarea temperaturii corpului, la supraîncălzirea locală a țesuturilor corpului și a organelor cu o termoreglare slabă. Ca rezultat unii lucrători suferă din cauză insomniei, simt dureri în regiunea inimii, dureri de cap, ușor obosesc.

Pentru a micșora puterea de emisie a sursei câmpului electromagnetic pot fi utilizate următoarele mijloace tehnice: utilizarea unui astfel de regim de lucrul, în care dispozitivul lucrează cu o putere mai mică decât cea proiectată; lichidarea locurilor de emisie suplimentară; micșorarea undelor reflectate prin ajustarea sarcinilor, etc.

Alegerea corectă a regimului de lucru a personalului și a utilajului permite micșorarea prezenței omului în zona de acțiune a câmpurilor electromagnetice.

Utilizarea sistemelor de dirijare la distanță cu utilajul permite personalului să-și îndeplinească funcțiile în afara zonei de acțiune a câmpurilor electromagnetice.

Procesul de ecranare, des utilizat cu scopul de micșora influența câmpurilor electromagnetice, utilizează fenomenul de absorbție și reflectare a energiei câmpului electromagnetic. Pentru confecționarea ecranului se utilizează materiale cu o conductibilitate electrică înaltă (aluminiu, cupru, oțel), și cu proprietăți de absorbție și reflectare sub formă de foi și plasă. Ecranele obligatoriu se unesc la pământ.

Eficacitatea acțiunii de ecranare a materialului se caracterizează prin adâncimea infiltrării câmpului electromagnetic în ecran, care depinde de materialul de În cazul monitoarelor cel mai semnificativ tip de iradiere ionizată este:

– iradiere, care însă este foarte mică, de obicei nu depășește normele biologice. Celelalte tipuri de iradieri pot fi neglijate deoarece greu pot fi depistate.

iradierea apare în urma ciocnirii electronilor cu atomii substanței luminofore sau cu atomii ecranului din sticlă.

Pentru a micșora iradierea ionizată a monitoarelor moderne, pe suprafața lor se aplică o foaie metalică străvezie, care atenuează fluxul de iradiere. O altă cale de apărare împotriva iradierii ionizate este procurarea unui ecran protector, care se instalează pe monitor și are același efect ca și foaia metalică străvezie.

În genere iradierea ionizată asupra omului poate provoca următoarele acțiuni:

locale – acțiuni de scurtă durată cu doze mari, care aduce la traume locale: îmbolnăvirea pieii, pierderea pieii, pierderea unghiilor, defectarea oaselor, cancer;

totale – reprezintă iradieri îndelungate cu doze mici, aduce la îmbolnăvirea sângelui (leucemie).

Câmpul electrostatic, care apare pe ecranul monitorului este rezultatul bombardării permanente a monitorului cu fascicolul de electroni emis de catod. Astfel sarcina electrică, care se acumulează pe suprafață monitorului, formează câmpul electrostatic. Fenomenul electrizării statice este legat și de starea aerului din mediu. În condiții normale aerul se caracterizează cu proprietăți izolatorii înalte, însă sub acțiunea razelor solare și celor cosmice, radiației materialelor radioactive a scoarței pământului și a altor factori ionizatori, moleculele neutrale a aerului se ionizează, formând ioni pozitivi și negativi – purtători ai sarcinii electrice. Dacă intensitatea câmpului electric, format de materialele, de dispozitivele de curent continuu și de obiectele, care ușor se electrizează, este mare, atunci ionii liberi obțin energie cinetică suficientă pentru a forma ioni noi la ciocnirea lor cu moleculele neutre. În urma ionizării aerul își pierde proprietatea sa de izolator (devine conductibil) și descărcarea electrică latentă se transformă într-o descărcare sferică, adică are loc o străpungere electrică a aerului.

Descărcarea electricității statice poate provoca o explozie, incendiu și alte accidente. La unele întreprinderi, care produc substanțe sintetice, polimeri și produse din aceste substanță, și care posedă proprietăți dielectrice înalte, electrizarea micșorează productivitatea muncii și este unul din motive care duc la scăderea calității producției.

Influența sistematică a câmpului electrostatic de intensitate înaltă asupra corpului omului poate duce la unele dereglări funcționale a sistemului central nervos, a sistemului cardio-vascular și a altor organe. Din aceste motive, intensitatea maxim-admisibilă a câmpului electric la locurile de muncă este normată:

Tab.2

Intensitatea maxim-admisibilă a câmpului electric la locurile de muncă

Intensitățile admisibile a câmpului electrostatic sînt indicate fără a lua în considerație influența asupra omului a descărcărilor electrice. Normele indicate pentru confecționare.

Adâncimea infiltrării câmpului electromagnetic, la care acest câmp scade de 2,718 ori:

unde μ – permeabilitatea magnetică relativă a materialului ecranului, Hn/m;

σ – conductibilitatea relativă a materialului ecranului, cm/m;

f – frecvența câmpului electromagnetic Hz.

Adâncimea infiltrării a frecvențelor înalte și supraînalte în ecran de obicei nu întrece un milimetru, astfel grosimea ecranului se alege din considerente constructive.

5.2. Calcularea iluminatului artificial în încăpere

Calculul iluminatuuli artificial în încăpere se efectuiază după formula:

Fl = 1674,4 lm

unde:

E n- iluminarea minimă;

En = 500 lc

Sp – aria podelei;

Sp = 24 m2

Z – coificientul iluminării neuniforme;

Z = 0.9

K – coificientul de rezervă care ține cont de preluarea și învechirea becurilor;

K = 1.2

N – numărul de instalații de iluminat;

N = 6

n – numărul becurilor la o instalație;

n = 3

– coeficientul de randament al instalației de iluminat, se găsește în dependență de indicile încăperii;

= 0.43*100%, care se calculează după formula.

unde:

i = 1.2

A,B – lungimea și lățimea încăperii, m;

A = 6m

B = 4m

Hl – înălțimea instalației de iluminat pînă la suprafața de lucru;

Hl = 2m

Deoarece F = 1674.4lm – tipul de becuri luminiscente ЛДЦ cu fluxul de lumină 1520lm și puterea 40Wt.

5.3. Analiza condițiilor de muncă

5.3.1. Factorii dăunători și periculoși la locul de lucru

Analiza condițiilor de lucru și aprecierea factorilor dăunători se efectuiază conform cerinceșor și standartelor elaborate special de comisiile pentru Tehnica Securității care sunt ca criterii de bază pentru analiza condițiilor la locul de lucru. Analiza se efectuiază conform SRAS 12.1.05

Tab.3

Factorii dăunători și periculoși

5.3.2. Cerințele ergonomice privind locul de muncă

Ergonomica și estetica procesului de producere sunt părți componente ale culturii procesului de producere, adică complexului măsurilor de organizare a muncii îndreptate spre crearea condițiilor de lucru prielnice.La baza ridicării culturii de muncă stau cerințele organizării științifice a procesului de muncă.

Cultura procesului de muncă poate fi atinsă prin organizarea corectă a procesului de muncă și a relațiilor între coloboratori, organizarea locurilor de muncă, transformarea estetică a mediului înconjurător. Pentru crearea condițiilor de muncă plăcute este necesar de a considera particularitățile psihofiziologice a omului și condițiile igienice generale.

Iluminarea rațională a încăperilor de lucru stă la baza ridicării eficacității de lucru, preîntîmpină oboseala generală și a văzului, crează condiții psihologice optimale și determină dispoziția bună. Iluminarea naturală suficientă crează simțul de legătură directă cu mediul inconjurător. Este necesar de subliniat acțiunea biologică binevenită a razelor solare. Deaceea este necesar de amplasat locurile de muncă în așa mod încît ele să nimerească în zona atingerii razelor solare. În dependență de condițiile de muncă și partucularitățile lucrului îndeplinit, pentru iluminarea artificială pot fi folosite instalațiile de iluminat, generale și locale, cu o anumită caracteristică de lumină. Lămpile de lumină directă au fost folosite limitate din cauza creării umbrelor abrupte. Lămpile de lumină reflectată pot fi folosite în cazuri cînd este necesitatea de o lumină omogenă și slabă. Lămpi de lumină semireflectată ce sunt echipate cu abajur din sticlă mată, care posedă proprietăți de a dispersa lumina se află pe masa de lucru. În calitate de instalație de iluminat general este recomandabil de folosit lămpi cu lumina dispersată. Lămpile de iluminare locală trebuie să fie mobile și la necesitate să asigure shimbarea direcției luminii. Fiecare loc de muncă, indiferent de amplasarea lui față de ferestre trebuie să aibă și instalație de lumină locală. Este recomandabil de folosit lămpi luminiscente, spectrul luminii cărora aproape coincide cu cel al luminii naturale. Pentru a exlude reflectarea razelor directe ale luminii de pe ecranul monitorului instalațiile de iluminare se aranjază pe ambele părți de la locul de muncă, paralel cu direcția văzului operatorului, și peretele cu ferestre (fig.1)

Fig. 8 Amplasarea instalațiilor de iluminat general față de locurile de muncă ale operatorilor

1 – ferestre; 2 – instalațiile de iluminat; 3 – locul de muncă;

O astfel de amplasare a instalațiilor de iluminat permite de a le conecta consecutiv în dependență de mărimea iluminatului natural și exclude iritarea ochilor de către linii alterate de lumină și umbră, care apare la amplasare lor paralelă.

Oformare cu culori a încăperilor și înverzirea lor nu numai micșorează tensiunea nervoasă dar și permanent susține buna dispoziție a lucratorilor și inspirația creativă în lucru.

Culoarea încăperilor de lucru influențează esențial asupra iluminării, stării psihofiziologice a omului, ansamblului arhitectutal al încăperii. Este cunoccut că nuanțele întunecate au proprietatea de a consuma o parte mare a luminii și prin aceasta micșorează iluminarea încăperii. Pentru oformarea cu culori a încăperilor se propune de a folosi în primul rînd acele culori care reflectă cel puțin 40-50% de lumină care cade pe o suprafață. Culorile pentru oformare a încăperilor trebuie să fie alese în conformitate cu condițiile climaterice.Culorile galben-verzi și verde-albastru influențiază în mod liniștitor, pe cînd culorile albastru deschis, albastru, violet pot influența în mod depresiv. La oformare cu culori a încăperilor trebuie de luat seamă de amplasarea ferestrelor, particularitățile arhitecturale ale încăperilor. Pentru asigurarea condițiilor de lucru optimale, oformarea cu culoare trebuie să fie alese ținînd cond de culorile monitorului. În cazul paletei monocrone, peretele înaintea operatorului trebuie să fie vopsite cu culoarea verde deshisă sau bej, iar în cazul paletei colorate – culoarea bej.

Un rol important îl joacă organizarea locului de muncă, care trebuie să satisfacă cerințele comoditații a efectuării lucrului și economisirii energiei și a timpului operatorului și utilizării raționale ale suprafetelor de lucru. Este necesar de stabilit zonele de atingere a mîinelor operatorului de display-ul, imprimantă și alte dispozitive periferice.Zonele date sunt stabilite pe baza datelor antropometrice ale corpului uman, permit de a amplasa corect elementele de dirijare.

Mișcările lucrătorului trebuie să fie de așa fel, ca grupurule de mușchi ale lui vor fi încărcate omogen, iar mișcările neproductive vor fi excluse.

Locurile de muncă trebuie să fie aranjate tot în conformitate cu cerințele comodității lucrului și optimizării mișcării. Locul de muncă de obicei este constituit dintr-un birou, scaun, o poliță pentru literatura profesională des folosită. Distanțele între componentele menționate trebuie sî fie optimale, care nu limitează mișcările și în acelaș timp nu provoacă mișcări de prisos.

5.4. Condiționarea aerului

Parametrii ncesari al microclimei în încăperile de producție se asigură prin diferite metode. Pentru menținerea normelor aflării substanțelor dăunătoare în aer la locul de lucru se iau măsuri aspre: izolarea izvoarelor de substanțe dăunătoare, limitarea timpului de aflare a oamenilor în încăperile cu conținutul atmosferic dăunător, folosirea tehnologiilor avansate pentru micșorarea conținutului de substanțe dăunătoare în aer.

Una din tehnicile de folosire în procesul de producție pentru eliminarea substanțelor dăunătoare din aerul zonei de lucru este ventilarea. Sistemele de ventilare asigură parametrii necesari ai microclimei în aerul de lucru. Ventilarea este divizată în două categorii în dependență de natura acesteia: ventilarea naturală și ventilare aertificială.

La ventilarea artificială schimbul de aer se efectuiază cu ajutorul ventilatorului prin sisitemele de canale cu aer. Reeșind din principiul de lucru a ventilatorului, ventilarea artificială se clasifică în următoarele categorii: de tragere, de extragere, de tragere-extragere. În sistemele de ventilare artificială aerul tras în încăperea de lucru poate fi uscat, umezit, răcit. Adică parametrii aerului tras, la ventilarea artificială pot fi schimbați.

În prezent pentru asigurarea normativelor de ventilare a aerului zonei de lucru sunt folosite dispozitive de condiționare a aerului. Cu ajutorul dispozitivului de condiționare aerul poate fi uscat, umezim, ozonat, dezodorat, răcit sau încălzit.

Conform normativelor sanitar-igienice fiecărui lucrător trebuie de-i asigurat de la 20 m3/oră pînî la 30 m3/oră. Raportul între volumul încăperii și numărul de persoane care lucrează în această încăpere nu trebuie să fie mai mic decît 20 m3.

În lipsa substanțelor dăunătoare în încăpere, dacă volumul de aer pentru un lucrător e mai mare de 40 m3, normativele de ventilare nu sunt reglamentate.

Deoarece sala laboratorului catedrei intră în categoria I – raportul volumului de aer din laborator și numărul de persoane care se află în laborator în timpul lucrărilor este mai mic decît 20 m3 pentru o persoană, aerul zonei laboratorului trebuie ventilat. Volumul de aer care trebuie să fie tras să fie în diapazonul de 20m3/oră pentru o persoană pînă la 30 m3/oră. Deci trebuie de ales un așa tip de dispozitiv de condiționare care ar asigura cerințele expuse mai sus.

Un așa tip de aparat poate servi dispozitivul de tip BK – 1000, care are următorii parametrii tehnici:

Volumul de aer tras – 1000 m3/oră;

Tensiunea de alimentare 220 V, 50 Hz

Schema de lucru a unui dispozitiv de condiționare tipic este arătată în desenul de mai jos:

Fig.9 Schema de lucru a unui dispozitiv de condiționare tipic

1-canalul aerului din afară

2-canalul aerului recirculant

3-filtrul

4,7 –încălzitoare de aer

5 – injectoare

6 – separatorul de picături

8 –aerul condiționat

Date din pașaportul tehnic ale condiționerului BK- 2500

Datele tehnice: Instalația de condiționare BK –2500

Productivitatea de aer rece, kcal/h …………………………………………… 2500

Substanța folosită pentru răcire Freon …………………………………………. 22

Puterea consumată (de la sursa de curent alternativ ) W ……………………… 1650

Tensiunea, V……………………………………………………………………. 220

Frecvența curentului, Hz ……………………………………………………….. 50

Nivelul de zgomot, dB …………………………………………………………… 60

Curentul de lucru, A ……………………………………………………………… 8

Dimensiunile, mm

Înălțimea ………………………………………………………………………. 460

Lățimea ………………………………………………………………………… 660

Adâncimea ……………………………………………………………………… 615

Greutatea, kg …………………………………………………………………….. 65

CONCLUZII

Odată cudezvoltarea thehnologiilor informaținale se dizvoltă imens și ramurile economiei, deoarece lucrul manual poate fi înlocuit cu produselor informatice .

În această lucrare sau descrise uele dintre cele mai populare servicii ale Internet-ului World Wide Web (Pînza de Păiangen Mondială), numit și WWW sau Web. Și anume modul de elaborare a paginei Web a unie intreprindere care este foarte necesară , pentru a putea fi cunoscută în lumea întreagă.

Astăzi, Web-ul reprezintă vîrful de lanț al dezvoltării tehnologiilor Internet. Deoarece numărul firmelor care se conectează la Internet crește zilnic, Web-ul evaluiază rapid. Defapt acestă evoluție este în curs de desfășurare. Cu alte cuvinte, este de așteptat o creștere a cererii pentru programe noi de exploatare a Web-ului, în special pe măsura ce crește numărul firmelor care descoperă Web-ul.

Elaborarea și implementarea produselor informatice (produse program, baze de date, pagini Web, sisteme informatice ș.a.) implică cheltuieli esențiale, uneori considerabile, de resurse: umane, materiale, financiare. Pentru beneficiar este importantă justificarea acestor cheltuieli. Ca urmare, se pune întrebarea dacă aceste cheltuieli sunt sau nu justificate din punct de vedere economic. De aceea justificarea oportunității cheltuielilor cu produse informatice se efectuează în baza aprecierii eficienții funcționării obiectului.

Scopul final al implementării produselor informatice constă în îmbunătățirea activității interprinderii, mărirea eficienței economice și reduceria termenului de recuperare a investițiilor.

Datorită produsului informatic propus durata de recuperare a investițiilor este egală cu 1 an și este de trei ori mai mică decît valoarea normativă (3 ani). Coeficientul de risc al investițiilor este egal cu 0,42<0,7 ceea ce arată că investițiile depuse pentru proiectarea și exploatarea proiectului sunt oportune.

BIBLIOGRAFIE

1. Ion Bolun, Ilie Costaș, Andrei Gamețchi, Tamara Zacon, Boris Delimarschi.

“Elaborarea tezelor de licență la specialitatea Cibernetică și informatică

economică” Chișinău, 2001.

2. T.Zacon, I.Costaș " Proiectarea sistemelor informatice. Metodica elaborării

proiectelor de diplomă " Chișinău, ASEM, 1995.

3. I.Costaș "Tehnologia prelucrării automatizate a informației economice "

4. Gh.Popa "Baze de date " București, 1992.

5. Andoni I. “Baze de date intelegente în managementul firmei” Iași, 1997.

Ion Bolun, Ion Covalenco "Baze informaticii aplicatede date " Chișinău,

ASEM, 1995.

7. Cris Jamsa “Programarea aplicațiilor în Internet” ed. Jamsa press.

8. Cris Jamsa “Programarea în WEB” ed. Jamsa press.

ANEXE

Anexa 1

Textul programului elaborat

<HTML>

<HEAD>

<TITLE>Компания GrandLens Moldova – Фильтры и солнцезащитные очки</TITLE>

<META content="text/html; charset=windows-1251" http-equiv=Content-Type>

<STYLE type=text/css>A {

TEXT-DECORATION: none

}

</STYLE>

<META content="MSHTML 5.00.2614.3500" name=GENERATOR></HEAD>

<BODY aLink=#ffffcc

background="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon.gif"

bgColor=#ffffff leftMargin=0 link=#99ffff

onload="window.defaultStatus='Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки'"

topMargin=0 vLink=#a0a0a0 marginheight="0" marginwidth="0"><BASEFONT face=Arial

size=2>

<SCRIPT language=JavaScript>

<!–//

browser_name = navigator.appName;

browser_version = parseFloat(navigator.appVersion);

if (browser_name == "Netscape" && browser_version >= 3.0) { roll = 'true'; }

else if (browser_name == "Microsoft Internet Explorer" && browser_version >= 3.0) { roll = 'true'; }

else { roll = 'false'; }

function over(img,ref) { if (roll == 'true') { document.images[img].src = ref; } }

function out(img,ref) { if (roll == 'true') { document.images[img].src = ref; } }

if (roll == 'true')

{

a1=new Image;a1.src="picture/menu1_1b.gif";

a2=new Image;a2.src="picture/menu1_1.gif";

a3=new Image;a3.src="picture/menu1_2b.gif";

a4=new Image;a4.src="picture/menu1_2.gif";

a5=new Image;a5.src="picture/menu1_3b.gif";

a6=new Image;a6.src="picture/menu1_3.gif";

a7=new Image;a7.src="picture/menu1_4b.gif";

a8=new Image;a8.src="picture/menu1_4.gif";

a9=new Image;a9.src="picture/menu1_5b.gif";

a10=new Image;a10.src="picture/menu1_5.gif";

a11=new Image;a11.src="picture/menu1_6b.gif";

a12=new Image;a12.src="picture/menu1_6.gif";

a13=new Image;a13.src="picture/eng_b.gif";

a14=new Image;a14.src="picture/eng_g.gif";

}

//–>

</SCRIPT>

<TABLE border=0 cellPadding=0 cellSpacing=0 width="100%">

<TBODY>

<TR>

<TD align=middle height=70 vAlign=center width=180><IMG border=0 height=70

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/grand.gif"

width=180></TD>

<TD height=70><!– Меню сайта –>

<TABLE border=0 cellPadding=0 cellSpacing=0 width="100%">

<TBODY>

<TR>

<TD align=right height=5 vAlign=top><IMG border=0 height=5

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon_l2.gif"

width=590></TD></TR>

<TR>

<TD align=right height=20 vAlign=top><A

href="http://my_dir/indexe.html"

onmouseout="out('Eng_ver','picture/eng_b.gif');"

onmouseover="over('Eng_ver','picture/eng_g.gif');window.status='Версия сайта на

английском языке';return true"><IMG

alt="Версия сайта на английском языке" border=0 height=20

name=Eng_ver

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/eng_b.gif"

width=55> </A></TD></TR>

<TR>

<TD align=right height=40 vAlign=bottom>

<TABLE border=0 cellPadding=0 cellSpacing=0>

<TBODY>

<TR>

<TD><A href="http://my_dir/firma.html"

onmouseout="out('Firma','picture/menu1_1b.gif');"

onmouseover="over('Firma','picture/menu1_1.gif');window.status='О компании, адреса

для контактов, как проехать';return true"><IMG

alt="О компании GrandLens, адреса для контактов, как проехать"

border=0 height=40 name=Firma

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/menu1_1b.gif"

width=72></A></TD>

<TD><A href="http://my_dir/cours.html"

onmouseout="out('Cours','picture/menu1_2b.gif');"

onmouseover="over('Cours','picture/menu1_2.gif');window.status='Оптометрия,

контактная и очковая коррекция зрения';return true"><IMG

alt="Оптометрия, контактная и очковая коррекция зрения"

border=0 height=40 name=Cours

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/menu1_2b.gif"

width=78></A></TD>

<TD><A href="http://my_dir/oculsn.html"

onmouseout="out('Lins','picture/menu1_3b.gif');"

onmouseover="over('Lins','picture/menu1_3.gif');window.status='Контактные линзы и

аксессуары к ним';return true"><IMG

alt="Контактные линзы и аксессуары к ним" border=0 height=40

name=Lins

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/menu1_3b.gif"

width=70></A></TD>

<TD><A href="http://my_dir/eschop1.html"

onmouseout="out('Korrek','picture/menu1_4b.gif');"

onmouseover="over('Korrek','picture/menu1_4.gif');window.status='Средства

коррекции слабовидения';return true"><IMG

alt="Средства коррекции слабовидения" border=0 height=40

name=Korrek

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/menu1_4b.gif"

width=111></A></TD>

<TD><A href="http://my_dir/eschop2.html"

onmouseout="out('Filters','picture/menu1_5b.gif');"

onmouseover="over('Filters','picture/menu1_5.gif');window.status='Фильтры и

солнцезащитные очки';return true"><IMG

alt="Фильтры и солнцезащитные очки" border=0 height=40

name=Filters

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/menu1_5b.gif"

width=64></A></TD>

<TD><A href="http://my_dir/lit.html"

onmouseout="out('Art','picture/menu1_6b.gif');"

onmouseover="over('Art','picture/menu1_6.gif');window.status='Статьи, переводы,

обзоры, инструкции, ссылки…';return true"><IMG

alt="Статьи, переводы, обзоры, инструкции, ссылки…" border=0

height=40 name=Art

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/menu1_6b.gif"

width=120></A></TD></TR></TBODY></TABLE></TD></TR>

<TR>

<TD align=right height=5 vAlign=bottom><IMG border=0 height=5

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon_l2.gif"

width=590></TD></TR></TBODY></TABLE><!– End – Меню сайта –></TD></TR>

<TR>

<TD align=middle vAlign=top width=180>

<TABLE border=0 cellPadding=0 cellSpacing=5>

<TD><!– Меню локальной ветви –>

<TABLE border=0 cellPadding=6 cellSpacing=0 width=170>

<TBODY>

<TR>

<TD align=left vAlign=center><FONT color=#99ffff

size=1><B>Статьи</B></FONT> </TD></TR>

<TR>

<TD align=left vAlign=center><FONT size=1><A

href="http://my_dir/LekciaUV.html"

onmouseover="window.status='Природа ультрафиолетового излучения и

необходимость защиты';return true">Природа

ультрафиолета</A></FONT> </TD></TR>

<TR>

<TD align=left vAlign=center><FONT size=1><A

href="http://my_dir/ReFilter.html"

onmouseover="window.status='Абсорбционные и поляризационные фильтры,

солнцезащитные очки';return true">Принцип

действия фильтров</A></FONT> </TD></TR></TBODY></TABLE><!– End – Меню локальной ветви –></TD></TR>

<TR>

<TD>

<HR SIZE=3>

</TD></TR>

<TR>

<TD><FONT color=#ffffff size=1><STRONG><A

href="http://my_dir/firma.html"

onmouseover="window.status='О компании GrandLens, адреса для контактов, как

проехать';return true">ООО

"Гранд Ленз"</A></STRONG><BR>113452, г.Москва,<BR>Балаклавский пр-т,

28 В<BR>тел.&nbsp;&nbsp; (+7 095) 3189077<BR>факс.(+7 095)

3189190<BR><A

href="mailto:[anonimizat]">[anonimizat]</A></FONT>

</TD></TR></TBODY></TABLE></TD>

<TD align=right width="85%"><!– Содержание –>

<TABLE border=0 cellPadding=0 cellSpacing=10 height="100%" width="100%">

<TBODY>

<TR>

<TD colSpan=2>

<P align=right><FONT color=#007575 face=Arial size=3><B>Фильтры и

солнцезащитные очки</B></FONT><BR><FONT color=#007575 face=Arial

size=2>Новая продукция фирмы <B><I>“ESCHENBACH

Optik”</I></B></FONT></P></TD></TR>

<TR>

<TABLE border=0 cellPadding=0 cellSpacing=0 width="100%">

<TBODY>

<TR>

<TD>

<TABLE border=0 cellPadding=0 cellSpacing=0>

<TBODY>

<TR>

<TD>

<TABLE border=2 cellPadding=0 cellSpacing=1>

<TBODY>

<TR>

<TD><A

href="http://my_dir/picture/Filt_1.jpg"

onmouseover="window.status='Увеличенная картинка';return true"><IMG

alt="Фильтры поверх очков" border=0 height=158

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные

очки.files/Filt_1_.jpg"

width=240></A></TD></TR></TBODY></TABLE></TD>

<TD vAlign=top width=5><IMG border=0 height=5

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon_rt.gif"

width=5><BR><IMG border=0 height=161

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon_r.gif"

width=5></TD></TR>

<TR>

<TD height=5 vAlign=top><IMG border=0 height=5

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon_lb.gif"

width=5><IMG border=0 height=5

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon_b.gif"

width=243></TD>

<TD height=5 vAlign=top width=5><IMG border=0 height=5

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon_rb.gif"

width=5></TD></TR></TBODY></TABLE></TD></TR>

<TR>

<TD><IMG border=0 height=4

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/n10x10.gif"

width=4></TD></TR>

<TR>

<TD>

<TABLE border=0 cellPadding=0 cellSpacing=0>

<TBODY>

<TR>

<TD>

<TABLE border=2 cellPadding=0 cellSpacing=1>

<TBODY>

<TR>

<TD><A

href="http://my_dir/picture/Filt_2.jpg"

onmouseover="window.status='Увеличенная картинка';return true"><IMG

alt="Глаза защищены от солнечного света сверху и сбоку "

border=0 height=158

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные

очки.files/Filt_2_.jpg"

width=240></A></TD></TR></TBODY></TABLE></TD>

<TD vAlign=top width=5><IMG border=0 height=5

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon_rt.gif"

width=5><BR><IMG border=0 height=161

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon_r.gif"

width=5></TD></TR>

<TR>

<TD height=5 vAlign=top><IMG border=0 height=5

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon_lb.gif"

width=5><IMG border=0 height=5

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon_b.gif"

width=243></TD>

<TD height=5 vAlign=top width=5><IMG border=0 height=5

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon_rb.gif"

width=5></TD></TR></TBODY></TABLE></TD></TR>

<TR>

<TD><IMG border=0 height=4

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/n10x10.gif"

width=4></TD></TR>

<TR>

<TD>

<TABLE border=0 cellPadding=0 cellSpacing=0>

<TBODY>

<TR>

<TD>

<TABLE border=2 cellPadding=0 cellSpacing=1>

<TBODY>

<TR>

<TD><A

href="http://my_dir/picture/Filt_3.jpg"

onmouseover="window.status='Увеличенная картинка';return true"><IMG

alt="Широкая верхняя и боковая части оправы"

border=0 height=158

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные

очки.files/Filt_3_.jpg"

width=240></A></TD></TR></TBODY></TABLE></TD>

<TD vAlign=top width=5><IMG border=0 height=5

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon_rt.gif"

width=5><BR><IMG border=0 height=161

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon_r.gif"

width=5></TD></TR>

<TR>

<TD height=5 vAlign=top><IMG border=0 height=5

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon_lb.gif"

width=5><IMG border=0 height=5

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon_b.gif"

width=243></TD>

<TD height=5 vAlign=top width=5><IMG border=0 height=5

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon_rb.gif"

width=5></TD></TR></TBODY></TABLE></TD></TR>

<TR>

<TD><IMG border=0 height=4

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/n10x10.gif"

width=4></TD></TR>

<TR>

<TD>

<TABLE border=0 cellPadding=0 cellSpacing=0>

<TBODY>

<TR>

<TD>

<TABLE border=2 cellPadding=0 cellSpacing=1>

<TBODY>

<TR>

<TD><A

href="http://my_dir/picture/Filt_4.jpg"

onmouseover="window.status='Увеличенная картинка';return true"><IMG

alt="Удобный регулятор заушников оправы" border=0

height=158

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные

очки.files/Filt_4_.jpg"

width=240></A></TD></TR></TBODY></TABLE></TD>

<TD vAlign=top width=5><IMG border=0 height=5

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon_rt.gif"

width=5><BR><IMG border=0 height=161

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon_r.gif"

width=5></TD></TR>

<TR>

<TD height=5 vAlign=top><IMG border=0 height=5

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon_lb.gif"

width=5><IMG border=0 height=5

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon_b.gif"

width=243></TD>

<TD height=5 vAlign=top width=5><IMG border=0 height=5

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon_rb.gif"

width=5></TD></TR></TBODY></TABLE></TD></TR>

<TR>

<TD><IMG border=0 height=4

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/n10x10.gif"

width=4></TD></TR>

<TR>

<TD>

<TABLE border=0 cellPadding=0 cellSpacing=0>

<TBODY>

<TR>

<TD>

<TABLE border=2 cellPadding=0 cellSpacing=1>

<TBODY>

<TR>

<TD><A

href="http://my_dir/picture/Filt_5.jpg"

onmouseover="window.status='Увеличенная картинка';return true"><IMG

alt="Два размера оправ" border=0 height=158

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные

очки.files/Filt_5_.jpg"

width=240></A></TD></TR></TBODY></TABLE></TD>

<TD vAlign=top width=5><IMG border=0 height=5

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon_rt.gif"

width=5><BR><IMG border=0 height=161

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon_r.gif"

width=5></TD></TR>

<TR>

<TD height=5 vAlign=top><IMG border=0 height=5

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon_lb.gif"

width=5><IMG border=0 height=5

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon_b.gif"

width=243></TD>

<TD height=5 vAlign=top width=5><IMG border=0 height=5

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon_rb.gif"

width=5></TD></TR></TBODY></TABLE></TD></TR>

<TR>

<TD><IMG border=0 height=4

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/n10x10.gif"

width=4></TD></TR>

<TR>

<TD>

<TABLE border=0 cellPadding=0 cellSpacing=0>

<TBODY>

<TR>

<TD>

<TABLE border=2 cellPadding=0 cellSpacing=1>

<TBODY>

<TR>

<TD><A

href="http://my_dir/picture/Filt_10.jpg"

onmouseover="window.status='Увеличенная картинка';return true"><IMG

alt="Набор фильтров" border=0 height=134

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные

очки.files/Filt_10_.jpg"

width=240></A></TD></TR></TBODY></TABLE></TD>

<TD vAlign=top width=5><IMG border=0 height=5

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon_rt.gif"

width=5><BR><IMG border=0 height=137

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon_r.gif"

width=5></TD></TR>

<TR>

<TD height=5 vAlign=top><IMG border=0 height=5

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon_lb.gif"

width=5><IMG border=0 height=5

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon_b.gif"

width=243></TD>

<TD height=5 vAlign=top width=5><IMG border=0 height=5

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon_rb.gif"

width=5></TD></TR></TBODY></TABLE></TD></TR></TBODY></TABLE></TD>

</TR>

<TR>

<TD colSpan=2><FONT face=Arial size=2></FONT></TD></TR>

<TR>

<TD colSpan=2><FONT face=Arial size=2>

<P><BR>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<B>Фильтр-поляризатор</B> (серый –

380 нм).</P>

<P align=justify>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Сохраняет естественную

цветовую гамму. Защищает от яркого света. Идеален для использования

вне помещений. Блокирует UV-A/UV-B до 380 нм.</P></FONT></TD></TR>

<TR>

<TD vAlign=top><FONT face=Arial size=2>

<P>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Применяется:</P>

<UL>

<LI>для уменьшения нежелательных бликов,

<LI>вне помещений – во время дождя, на берегу озера и т.п.,

<LI>можно использовать при вождении транспорта. </LI></UL></FONT></TD>

<TD vAlign=top>

<TABLE border=0 cellPadding=0 cellSpacing=0>

<TBODY>

<TR>

<TD>

<TABLE border=2 cellPadding=0 cellSpacing=1>

<TBODY>

<TR>

<TD><A href="http://my_dir/picture/Filt_6.jpg"

onmouseover="window.status='Увеличенная картинка';return true"><IMG

alt=Фильтр-поляризатор border=0 height=135

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/Filt_6_.jpg"

width=240></A></TD></TR></TBODY></TABLE></TD>

<TD vAlign=top width=5><IMG border=0 height=5

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon_rt.gif"

width=5><BR><IMG border=0 height=138

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon_r.gif"

width=5></TD></TR>

<TR>

<TD height=5 vAlign=top><IMG border=0 height=5

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon_lb.gif"

width=5><IMG border=0 height=5

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon_b.gif"

width=243></TD>

<TD height=5 vAlign=top width=5><IMG border=0 height=5

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon_rb.gif"

width=5></TD></TR></TBODY></TABLE></TD></TR>

<TR>

<TD colSpan=2><FONT face=Arial size=2>

<P>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<B>Желтый фильтр</B> (450 нм)</P>

<P>Умеренная защита от голубого света. Применяется для чтения,

просмотра телепередач и защиты от яркого света. Блокирует УФ-А/УФ-В

до 450 нм.</P></FONT></TD></TR>

<TR>

<TD><FONT face=Arial size=2>

<P>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Рекомендуется назначать при:</P>

<UL>

<LI>дистрофии сетчатки,

<LI>атрофии зрительного нерва,

<LI>альбинизме,

<LI>артефакии. </LI></UL>

<P>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Применяется:</P>

<UL>

<LI>в помещениях,

<LI>при чтении, для просмотра телепередач, во время покупок в

магазинах,

<LI>можно использовать при вождении транспорта. </LI></UL></FONT></TD>

<TD vAlign=top>

<TABLE border=0 cellPadding=0 cellSpacing=0>

<TBODY>

<TR>

<TD>

<TABLE border=2 cellPadding=0 cellSpacing=1>

<TBODY>

<TR>

<TD><A href="http://my_dir/picture/Filt_7.jpg"

onmouseover="window.status='Увеличенная картинка';return true"><IMG

alt="Желтый фильтр" border=0 height=135

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/Filt_7_.jpg"

width=240></A></TD></TR></TBODY></TABLE></TD>

<TD vAlign=top width=5><IMG border=0 height=5

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon_rt.gif"

width=5><BR><IMG border=0 height=138

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon_r.gif"

width=5></TD></TR>

<TR>

<TD height=5 vAlign=top><IMG border=0 height=5

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon_lb.gif"

width=5><IMG border=0 height=5

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon_b.gif"

width=243></TD>

<TD height=5 vAlign=top width=5><IMG border=0 height=5

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon_rb.gif"

width=5></TD></TR></TBODY></TABLE></TD></TR>

<TR>

<TD colSpan=2><FONT face=Arial size=2>

<P>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<B>Янтарный фильтр</B> (511 нм)</P>

<P align=justify>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Средняя защита от голубого

света. Идеален для усиления контрастности и остроты зрения.

Блокирует UV-A/UV-B до 511 нм.</P></FONT></TD></TR>

<TR>

<TD><FONT face=Arial size=2>

<P align=justify>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Рекомендуется назначать

при:</P>

<UL>

<LI>дистрофии сетчатки,

<LI>катаракте,

<LI>глаукоме,

<LI>афакия,

<LI>артефакии,

<LI>атрофии зрительного нерва,

<LI>пигментном ретините.</LI></UL>

<P>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Применяется:</P>

<UL>

<LI>внутри и вне помещений

<LI><B>нельзя</B> использовать при вождении транспорта

</LI></UL></FONT></TD>

<TD vAlign=top>

<TABLE border=0 cellPadding=0 cellSpacing=0>

<TBODY>

<TR>

<TD>

<TABLE border=2 cellPadding=0 cellSpacing=1>

<TBODY>

<TR>

<TD><A href="http://my_dir/picture/Filt_8.jpg"

onmouseover="window.status='Увеличенная картинка';return true"><IMG

alt="Янтарный фильтр" border=0 height=135

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/Filt_8_.jpg"

width=240></A></TD></TR></TBODY></TABLE></TD>

<TD vAlign=top width=5><IMG border=0 height=5

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon_rt.gif"

width=5><BR><IMG border=0 height=138

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon_r.gif"

width=5></TD></TR>

<TR>

<TD height=5 vAlign=top><IMG border=0 height=5

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon_lb.gif"

width=5><IMG border=0 height=5

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon_b.gif"

width=243></TD>

<TD height=5 vAlign=top width=5><IMG border=0 height=5

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon_rb.gif"

width=5></TD></TR></TBODY></TABLE></TD></TR>

<TR>

<TD colSpan=2><FONT face=Arial size=2>

<P>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<B>Оранжевый фильтр</B> (527 нм)</P>

<P align=justify>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Обладают преимуществами

янтарных линз. Идеальны для полного блокирования голубого света.

Блокируют UV-A/UV-B до 527 нм.</P></FONT></TD></TR>

<TR>

<TD><FONT face=Arial size=2>

<P>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Рекомендуется назначать при:</P>

<UL>

<LI>диабетической ретинопатии,

<LI>светобоязни,

<LI>глаукоме,

<LI>катаракте. </LI></UL>

<P>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Применяются:</P>

<UL>

<LI>в основном, вне помещений,

<LI><B>нельзя</B> использовать при вождении транспорта.

</LI></UL></FONT></TD>

<TD vAlign=top>

<TABLE border=0 cellPadding=0 cellSpacing=0>

<TBODY>

<TR>

<TD>

<TABLE border=2 cellPadding=0 cellSpacing=1>

<TBODY>

<TR>

<TD><A href="http://my_dir/picture/Filt_9.jpg"

onmouseover="window.status='Увеличенная картинка';return true"><IMG

alt="Оранжевый фильтр" border=0 height=135

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/Filt_9_.jpg"

width=240></A></TD></TR></TBODY></TABLE></TD>

<TD vAlign=top width=5><IMG border=0 height=5

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon_rt.gif"

width=5><BR><IMG border=0 height=138

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon_r.gif"

width=5></TD></TR>

<TR>

<TD height=5 vAlign=top><IMG border=0 height=5

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon_lb.gif"

width=5><IMG border=0 height=5

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon_b.gif"

width=243></TD>

<TD height=5 vAlign=top width=5><IMG border=0 height=5

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon_rb.gif"

width=5></TD></TR></TBODY></TABLE></TD></TR></TBODY></TABLE> <TR>

<TD align=middle height=80 width=180></TD>

<TD align=middle height=80 vAlign=bottom>

<TABLE border=0 cellPadding=0 cellSpacing=0 width="100%">

<TBODY>

<TR>

<TD align=right height=5><IMG border=0 height=5

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon_l2.gif"

width=590> </TD></TR>

<TR>

<TD align=left

background="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon_b1.jpg">

<TABLE border=0 cellPadding=0 cellSpacing=0>

<TBODY>

<TR>

<TD width=10><IMG border=0 height=10

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/n10x10.gif"

width=10> </TD>

<TD width=468>

<TR>

<TD align=right height=5><IMG border=0 height=5

src="Компания GrandLens – Фильтры и солнцезащитные очки.files/fon_l2.gif"

width=590> </TD></TR>

<TR>

<TD align=right>

<P align=right><FONT face=Arial size=1>Designed by <A

href="mailto:[anonimizat]"><FONT color=#007575>Pitenin

A.J.</FONT></A></FONT></P></TD></TR></TBODY></TABLE></TD></TR>

</TBODY></TABLE></BASEFONT>

</BODY>

</HTML>