Efortul Fizic Specific In Lectia de Educatie Fizica Scolara

“Transpirație + sacrificu = Succes”(Charlie Finley)(citate.unica.ro,2018)

Educația fizică este „ o componentă a educației generate, integrate, alături de educația intelectuală, educația morală, educația estetică și educația tehnico-profesională. Între toate aceste componente există – logic – interdependență, relații reciproce, ele formând un întreg, un sistem. Educația fizică poate influența extraordinar de mult sfera intelectuală a personalității umane, dar și celelalte sfere (mai ales morală și estetică). Sensul principal al relației în cadrul componentelor menționate este de la educația fizică către celelalte și nu revers”(GHEORGHE CÂRSTEA, 2000, p.9).

Lecția de educație fizică „nu este o activitate de o complexă precum lecția de antrenament,

efortul pe care elevul îl depune în ora de educație fizică fiind mai mult o necesitate a organismului,în care elevul are oportunitatea de a-și descărca energia și a socializa pentru a atinge un scop comun cu coechipierii, ce nu necesită un effort la densitate maximă dar atinge obiectivele orei de educatie fizică”(Papuc Alexandru-Dan , 2012, p.2). De exemplu (vezi fig .1 si fig .2)

Fig.1-Jocul de handbal

Fig.2-Jocul de fotbal

Efortu reprezinta „ o conduită conativă de concentrare și accelerare a forțelor fizice si psihice în cadrul unui sistem de autoreglaj conștient si aconștient în vederea depășirii unui obstacol,a învingerii unei rezistente a mediului sau a propriei persoane “(Papuc Alexandru-Dan , 2012, p.2) .

Efortul in lecția de educație fizică trebuie sa fie „anticipat de profesor pentru a evita orice eventuale accidente de natură medicală, insă efortul trebuie să aibă o traiectorie ascendentă asupra tuturor calitaților motrice (viteză, îndemânare, rezistență, forță ) pe întreaga perioadă de școlarizare începând de la clasele primare pâna la terminarea liceului, și să asigure dezvoltarea armonioasă aaspectului fizic, profesorul având o datorie morală față de elevii cu defecte de natură fizică, de acreea cursuri de gimnastică medicală pentru corectarea deficiențelor“(Papuc Aexandru-Dan, 2012, p.3) .De exemplu (vezi fig .3 )

Fig.3-Postură corectă și greșită

În lecția de educație fizică „jocul sportiv țintește în mod explicit obținerea de noi cunoștințe sau alte produse ale învățăriiși are ca finalitate obținerea unor bunuri motrice.Prin joc , copilul învață cu plăcere, devine interesat de activitatea care se desfășoară, cei timizi devin cu timpul maivolubili , mai activi, mai curajoși și primesc mai multă încredere în propriile capacități, mai multăsiguranță și rapiditate în răspunsurile pe care le elaborează atat întro activitate fizică cât și într-o activitate statică“(Papuc Aexandru-Dan, 2012, p.4) .

Jocul „este însoțit întotdeauna de plăcere și răspunde dorințelor elevilor. Tocmai de aceea în joc nu apare senzația de oboseală și bucuria pe care o declanșează favorizează continuarea sau reluarea jocului, indiferent de vârstă..Jocul didactic îl conduce pe copil la descoperirea unor adevăruri printr-un efort care, datorită formei atractive, pare mult mai mic, are rolul de a dinamiza gândirea,imaginația, creativitatea copiilor precum și viața afectivă,oferindu-le un randament sporit de învățare. Copilul participă activ la propria formare, a chiziționând cunoștințe,formându-și aptitudini și comportamente“(Papuc Aexandru-Dan, 2012, p.4).

Structura lectiei este reprezentata de succesiunea in timpul alocat, a unor 6 ,,verigi” importante pentru indeplinirea obiectivelor si temelor. Acestea sunt :

Organizarea colectivului de elevi (3-5 minute)

Pregatirea organismului pentru effort (8-10 minute)

Influentarea selective a aparatului locomotor (5-8 minute)

Rezolvarea temelor propuse ( 25-30 minute)

Revenirea organismului dupa efort (2-4 minute)

Incheierea (2-3 minute)

In timpul celor 6 verigi, frecventa cardiaca creste si descreste treptat. In primele 3 verigi, FC atinge 120-140 pulsatii/minut, in veriga a 4-a FC creste si coboara, acest lucru se datoreaza obiectivelor lectiei (130-180 pulsatii/minut), iar in ultimele 2 verigi, FC inregistreaza o scadere treptata. (slideshare.net, 2013, Prodea, 2012, qreferat.com, 2008 )

Efortul „concretizat în parametrii săi –volum,intensitate,complexitate este elementul esențial care determină opținerea defectelor morfogenetice, fiziologice, neuropsihice și educative, pe a căror producere obiectiva se structurează componentele procesului instructiv educativ propriu educației fizice: indicii de dezvoltare fizică armonioasă, formarea priceperilor și deprinderilor motrice, dezvoltarea calitaților motrice.”(didactic.ro, 2010)

1.Volumul efortului reprezinta cantitatea totala pe care elevul o executa intr-o lectie de educatie fizica, stabilita prin insumarea miscarilor depuse de elev si acesta poate fi de patru feluri:

Mic

Mediu

Submaximal

Maximal

Volumul efortului poate fi exprimat de:

Distanta parcursa (in proba de rezistenta)

Durata (in proba de viteza)

Numarul de repetari ( In proba de forta) , Prodea, 2012)

„Aprecierea volumului efortului doar pe baza volumului temporal al lectiei de educatie fizica, poate genera concluzii eronate deoarece, în primul rând, o parte a timpului destinat pregătirii este afectat lecțiilor teoretice, iar, în al doilea rând, conținutul lecției de educatie fizica poate influența mărimea efortului (învățarea unor noi procedee tehnice sau a unor scheme tactice determină scăderea efortului).” (articole.famouswhy.ro, 2008)

2. Intensiatea efortului „este definită adeseori ca fiind cantitatea de lucru mecanic efectuat în unitatea de timp și reprezintă, în fapt, gradul de solicitare a organismului în raport cu posibilității proprii evidențiat prin valorile principalelor funcții organice. Cel mai des el este exprimat de valorile frecvenței cardiace. Intensitatea este condiționată de consumul de energie din timpul efortului și de nivelul solicitărilor funcționale.” (aikido.ro, 2014 p.1)

Intensitatea poate fi de 4 feluri:

Mica (sub 120 pulsatii/minut)

Medie (120 pulsatii/minut)

Submaximala (160/180 pulsatii/minut)

Maximala (180 pulsatii/minut)

3.Complexitatea efortului „este reprezentată de numărul actelor motrice executate simultan în cursul unei acțiuni motrice și de structura lor biomecanica.”(articole.famouswhy.ro2008)

„Complexitatea efortului nu influențează consumul energetic al organismului: experimental, s-a dovedit că la o intensitate constantă a efortului, consumul de 02 rămâne stabil indiferent că se lucrează la ergometru cu un membru, cu ambele sau simultan cu brațele și picioarele. Se poate spune chiar că, în anumite limite, solicitarea marilor funcțiuni este mai mică într-un efort complex decât într-unui simplu (atunci când ceilalți parametr isunt constanți).” (articole.famouswhy.ro,p.2008)

Dinamică și dirijare a efortului

Orice act sau acțiune motrică „se efectuează cu consum de energie nervoasă și musculară. Când acest consum de energie este mai mare apare fenomenul specific de oboseală, care poate fi diminuat sau chiar înlăturat prin odihnă și alte măsuri adiacente.

Relația efort – odihnă este fundamentală și în educație fizică și sport, iar reglarea ei se numește dozarea efortului”(GHEORGHE CÂRSTEA, 2000, p.104).

Efortul „în educație fizică și sport, ca de altfel și în alte activități umane, este determinat de temele și obiectivele specifice fiecărei teme abordate în lecție, ceea ce conduce și la o diferențiere a celor trei parametrii clasici ai acestui efort: volumul, intensitatea și complexitatea”(GHEORGHE CÂRSTEA, 2000, p.104).

Din punct de vedere biologic, „efortul fizic si in special cel sportiv este un stimul (excitant) biologic adecvat care obliga organismul sa raspunda prin manifestari electrice, mecanice, termice. Acest stimul, cand este bine dozat si administrat corespunzator particularitatilor individului, conduce la acumulari cantitative si calitative ce vizeaza obtinerea performantei maxime.”(scritub.com, 2012)

Dirijarea efortului în lecția de educație fizică și sport „este dependentă exclusiv de conducătorul procesului instructiv-educativ și există două principale modalități de dirijare a efortului în lecție sau în alte forme de organizare a practicării exercițiilor fizice”(GHEORGHE CÂRSTEA, 2000, p.105).

1 Dirijarea anticipă „realizată prin documente de planificare elaborate de către specialist pe diferite perioade de timp; Această dirijare anticipată este mult mai exactă pentru planurile de lecții sau pentru planurile altor activități curente și concrete”(GHEORGHE CÂRSTEA, 2000, p.105).

2 Dirijarea concretă „realizată în lecții sau în alte activități curente, în funcție de reacția subiecților la efortul specific; această reacție este apreciată de către specialist după următoarele principale elemente: coloritul pielii, transpirația subiecților, respirația subiecților, gradul de coordonare a mișcărilor, precizia în efectuarea actelor și acțiunilor motrice, atenția etc. În această modalitate, dacă reacția la efort a subiecților impune, trebuie să se facă modificări față de dirijarea anticipată, cel puțin sub aspectele duratei pauzelor între repetări și a naturii acestora”(GHEORGHE CÂRSTEA, 2000, p.105).

Desitatea „este indicatorul numărul unu în stabilirea calității unei lecții sau a altei activități concrete care se referă la cantitatea și calitatea efortului fizic, în funcție de componenta temporală dar ea se poate observa, de pe "margine", de către specialiști cu experiență în "observație" (cum sunt unii inspectori sau metodiști), dar – atenție – nu poate fi analizată decât numai pe bază de înregistrări concrete dar dacă se lucrează cu grupuri de subiecți, ca în educația fizică și sportivă școlară, atunci este corect ca înregistrările să se facă simultan pe mai mulți subiecți (slabi, grași, înalți, scunzi, motrici, amotrici, băieți, fete )”(GHEORGHE CÂRSTEA, 2000, p.106).

Oboseala reprezintă „ o măsură de apărare a organismului prin care se limitează intensitatea și volumul efortului (SNC –inhibiția de protecție). Intensitatea și volumul efortului se pot menține la un nivel ridicat numai dacă posibilitățile de adaptare a organismului permit acest lucru. Copiilor și bătrânilor li se recomandă să fie feriți de eforturi de volum mare și intensitate ridicată, pe când la vârsta maturității acest lucru este chiar recomandat.”( usv.ro, 2009)

Pentru a remedia oboseala avem nevoie de odihna deoarece pauza este principalul mijloc de refacere a resurselor energetice. Dirijarea și dozarea judicioasă a efortului prin asigurarea raportului optim între efort și pauze duce la adaptarea treptată a funcțiilor la solicitări crescute. ( usv.ro, 2009,)

Bibliografie

GHEORGHE CÂRSTEA(2000).Teoria si Metodica educatie fizice si sportului.Bucuresti: Editura An-DA.

http://citate.unica.ro/2009/10/10/citate-despre-sport/

articole.famouswhy.ro, 2008

usv.ro, 2009

didactic.ro, 2010

scribd.com, 2012

scritub.com, 2012

qreferat.com, 2008)

slideshare.net, 2013, Prodea, 2012, qreferat.com, 2008 )