Eficientizarea Managementului de Mediu In Cadrul Silorurilor de Cereale

Identificarea impactului asupra mediului intre necesitate si obligativitate

Dezvoltarea populației și a sistemelor economice creează de foarte multă vreme asupra a ceea ce poate fi numit capital natural, o presiune intensă ce poate provoca un dezechilibru în relația om natura, o presiune care pune omul în fața unor probleme de degradare a mediului.

Deteriorarea mediului nu este o problema ce poate fi considerate nouă,ea s-a manifestat de-a lungul timpului accentuându-se odata cu creșterea demografiei,evoluția tehnologiei și a informației, dezvoltarea sectorului industrial.

Dezvoltarea sectorului industrial,evoluția tehnologiei, practicarea unei agriculturi intensive,au determinat apariția si diversificarea a numeroase surse de poluare.

Dezechilibrele produse de activitațile umane, au provocat în Romania dispariția a numeroase specii de vertebrate, a numeroase specii din flora sălbatica, eutorfizarea apelor, pierderea unor suprafețe mari de păduri.

Dinamica sistemelor socio-economice a contribuit la reducerea stocurilor de resurse naturale neregenerabile și regenerabile, la extincția unor specii și taxoni superiori, la fragmentarea habitatelor, la modificarea circuitelor biogeochimice globale.(Vadineanu 2004,pag:62)

Măsurile luate pentru a împiedica continuarea degradării mediului reflecta faptul ca societatea umana înțelege din ce în ce mai bine că resursele furnizate de capitalul natural nu sunt nelimitate , că în urma propriilor activitați rezultă deșeuri ce sunt greu degradabile de către ecosistemele naturale.

Precauția în ceea ce privește desfășurarea activităților umane a fost impusa prin legi special promulgate și adoptate. S-a urmărit astfel reducerea impactului asupra mediului prin , respectarea legislației și a standardelor impuse la nivel internațional și național, implementarea politicilor de mediu.

Politica de mediu înglobeaza acțiunile, masurile, mijloacele prin care se poate spori capacitatea de suport a sistemelor naturale.

Apariția organizațiilor non-guvernamentale și implicarea acestora în protecția mediului, în proiecte de reducere a poluării, în proiecte de conservare a biodiversității, este înca o o dovadă a creșterii interesului față de problemele legate de mediu.

Estomparea efectelor negative cauzate de activitațile desfășurate de om, a devenit unul dintre punctele prioritare ale societății, datorită conștientizării strânsei legaturi dintre om și mediu, și a dus la dezvoltare a numeroase concepte și măsuri legislative.

Convenția de la Rio de Janeiro din 1992 este un pas extreme de important în procesul de protejare a mediului.

În cadrul Convenției de la Rio de Janeiro din 1992, s-a stabilit , printre multe altele și participarea publică la luarea deciziilor referitoare la protecția mediului, oamenii fiind astfel direct implicați, și informați referitor la problemele de mediu cu care se confruntă.

Uniunea europeană a stabilit niște principii în funcție de care să se dezvolte legislația de mediu în statele membre.Principiile stablite la nivel european sunt:

-Principiul precauției: nu trebuie permise activitățile cu impact negativ asupra mediului chiar dacă nu există studii complete referitoare la cât de mult afectează activitatea respectiva biodiversitatea

-Principiul prevenției: eficientizarea conservării biodiversitații prin eliminarea efectelor posibilelor amenințări;

-Principiul poluatorul plătește:atunci când biodiversitatea este distrusă de o anumită oraganizație,plata costurilor de reducere a impacutului revine inculpatului;

-Principiul participării publicului la luarea deciziilor și accesul la informație în domeniul mediului: publicul are dreptul să participe la decizii de mediu, și are dreptul să fie informat;

-Principiul bunei guvernări: guvernarea trebuie să fie transparentă, efectivă, responsabilă, echitabilă,masurabilă,eficientă;

-Principiul abordării ecosistemice: strategie de management integrat,adaptativ;

-Principiul rețelelor ecologice: stabilirea unor culoare ecologice de legatură

-Principiul integrării sectoriale:utilizarea durabilă a componentelor biodiversității ar terbui integrată în procesul de stabilire a politicilor sectoriale;

-Principiul compensării: stabilirea unor măsuri compensatorii atunci când nu există un impact negativ;

La nivel atât european cât și național au început să se stabileasca obiective pe termen lung care să limiteze poluarea și degradarea mediului.

Obiectivele europene și naționale de mediu au impus necesitatea întreprinderi unor acțiuni care vizeză monitorizarea nivelurilor de poluare, conservarea biodiversității, protejarea pădurilor, restaurarea habitatelor deteriorate, reciclarea și depozitarea sigură a deșeurilor, educarea societății în privința mediului.

Printre primele acțiuni menite să stopeze degradarea mediului sunt: Convenția privind diversitatea biologică, ce are ca scop reducerea pierderii biodiversității, protocoalele Montreal-Londra –Viena ce vizează reducerea folosirii unor substanțe ce deteriorează stratul de ozon, Convenția de la Basel privind controlul transportului de deșeuri periculoase, Convenția privind comerțul internațional cu specii amenințate.(Vadineanu 1999)

Un concept important dezvoltat în SUA în anii 1970-1975,adoptat la Rio în 1992,aplicat și în ziua de astăzi ,este acela de Evaluare de Impact asupra Mediului.

Studiile de Evaluare de Impact asupra Mediului se pot face pentru proiecte mai restrânse dar și pentru proiecte ce au un domeniu mai mare de extindere și un grad mai mare de complexitate.

Stabilirea necesității [NUME_REDACTAT] asupra Mediului se face luând în considerare mai multe criterii de selecție cum ar fi : caracteristicile proiectelor , localizarea acestora, și caracteristicile impactului potențial.

Pentru a avea o cat mai mare eficiență în aplicare, procesul de Evaluare a Impactului asupra Mediului necesită un cadru stabil, atât politic cât și legislativ, o funcționare cât mai corectă a instituțiilor administrative teritoriale.

Evaluarea de impact asupra Mediului a tuturor activităților ce pot avea o serie de efecte negative, atât direct cât și indirect, asupra mediului, are ca scop cuantificarea impactului de mediu, ajută la îmbunatatirea proiectului în ceea ce privește aspectele de mediu, la asigurarea că resursele sunt folosite eficient și corespunzator,la adoptarea unor masuri potrivite pentru funcționarea corectă a unor instituții dar și pentru evitarea degradării mediului.

Evaluarea de Impact asupra Mediului este un proces cerut în toate țările membre ale [NUME_REDACTAT] prin [NUME_REDACTAT] 97/11 din 3 martie 1997.

Studiile de evaluare a impactului asupra mediului sunt procese în acord cu legislația în vigoare,ce evaluează proiectele agenților economici ce desfășoara activități cu impact semnificativ asupra mediului prin natura ,mărimea, sau amplasarea lor.

Aceste studii oferă informații concrete și folositoare atât pentru cei din sectorul legislativ, care în urma evaluării de impact asupra mediului stabilesc condițiile de desfășurare a unei anumite activități cât și pentru cei ce se ocupă cu managementul capitalului natural.

Studiul de impact asupra mediului reprezintă un document important în cadrul procedurii de emitere a Acordului de Mediu.

Informațiile ce trebuie incluse în Evaluarea de impact asupra Mediului sunt prezentate în cazul țării noastre în Ordinul 1026/2009 , procedura fiind condusă de autoritățile competente pentru protecția mediului împreuna cu autoritațile publice centrale sau locale, fiecare avănd atribuții specifice.

Legea prevede obligativitatea evaluării de impact asupra mediului pentru domeniile ce încadreaza transportul,agricultura,multiple sectoare industriale, telecomunicații.

Măsurile preventive stabilite în urma evaluării, trebuie să fie eficiente și aplicate pe tot parcursul proiectului respectiv.

Implicarea publicului și luarea în considerarea a aspectelor legate de sănatate umana sunt esențiale în procesul de evaluare.

,,Participarea publicului poate fi organizată în diferite moduri și prin diferite mijloace.Cel mai simplu EIM poate fi disponibilă pentru examinare publica și comentarii în birourile autorităților locale și bibliotecilor publice, sau poate fi trimis direct persoanelor particulare interesate.

În cazul anumitor proiecte pentru o răspandire cât mai largă a informatiilor ar fi mult mai eficace să se utilizeze scrisori deschise, și filme video. Pot fi organizate întruniri și audieri publice pentru o examinare amănunțită a proiectului propus de catre persoane particulare, grupuri de interes și alte părti interesate.” (Vadineanu 1999 : pag.66)

Procesul de Evaluare de impact asupra Mediului este un instrument de luare a deciziei , și de planificare , care asigura într-o oarecare măsura o dezvoltare durabilă prin aplicarea sa unor proiecte a căror activitate poate avea un impact negativ asupra mediului.

Scopul măsurilor de reducere a impactului, luate în urma Evaluarii de Impact asupra Mediului, nu este doar acela de a preveni producerea impactelor negative ci și acela de a le menține la un nivel acceptabil pe cele inevitabile.

Eliminarea proiectelor periculoase pentru mediu este facută în urma Evaluari de Impact asupra Mediului,daca este necesar,lâsand loc reabilitării zonelor degradate.

Integrarea aspectelor legate de protecția mediului în politicile guvernamentale și îmbunatatirea modului de aplicare a legislației în vigoare, sunt puncte esențiale pentru împiedicarea degradării mediului dar și pentru împiedicarea supraexploatării capitalului natural.

Evaluarea de Impact asupra Mediului poate fi privită și ca o masura prin care omul este condiționat să aprecieze mai bine consecințele pe termen lung a activităților desfașurate și să adopte măsuri mai stricte în proiectare.

Pentru ca suma interacțiunilor dintre om și natură să aiba un rezultat pozitiv , omul trebuie urmarească o dezvoltare economică , socială , industrială , în care , echilibrul între necesitate , consum , exploatare , și resurse oferite de capitalul natural, să fie atins.

II. Scopul și obiectivele lucrării

Această lucrare are ca scop creșterea eficienței sistemului de management în unitățile agricole de condiționare și depozitare a cerealelor.

Am ales să elaborez lucrarea avand ca scop creșterea eficienței sistemului de management în unitățile agricole de condiționare și depozitare a cerealelor, deoarece consider că un bun management al aspectelor de mediu, în cadrul oricărui tip de organizație, poate contribui la reducerea presiunii atât asupra mediului cât și asupra sănatătii populației umane.

Obiectivele lucrării:

Identificarea aspectelor de mediu la nivelul unității SC.[NUME_REDACTAT] SA.

Cuantificarea impactului de mediu.

Stabilirea măsurilor necesare pentru eliminarea ,diminuarea , controlul impactului de mediu.

III. Organizarea activităților pentru atingerea obiectivelor

Pentru a identifica aspectele de mediu din cadrul organizației tinta am avut în vedere identificarea fluxului tehnologic, identificarea activităților, identificarea efectelor semnificative asupra mediului.

Pentru identificarea aspectelor de mediu am urmarit parametrii precum : tipuri de activități, tipuri de utilaje folosite pentru prelucrare si întreținere, tipuri de substanțe chimice folosite pentru prelucrare și întreținere.

Pentru atingerea obiectivului de cuantificare a impactului am avut în vedere cuantificarea efectelor semnificative asupra mediului.

Stabilirea măsurilor necesare pentru eliminarea ,diminuarea , controlul impactului de mediu a implicat elaborarea unui set de măsuri pentru activitățile al caror impact este unul semnificativ.

Metodele aplicate pentru atingerea obiectivelor sunt reprezentate de cercetare, observare la fața locului, a activităților desfășurate, de documentare privind fluxul tehnologic, și de corelare a aspectelor teoretice cu cele practice.

Organizarea activităților pentru atingerea obiectivelor este prezentată în tabelul nr.1 de mai jos.

Tabel 1.1 : Organizarea activităților

IV. Evaluarea impactului asupra mediului produs de activitățile din cadrul unui siloz-Studiu de caz SC [NUME_REDACTAT] SA.

4.1.Prezentare generala

[NUME_REDACTAT] Oltenia SA este o societate comercială pe acțiuni , înființată în anul 1988 , prin divizarea [NUME_REDACTAT] SA București în cinci societăți zonale permanente , și înregistrată la [NUME_REDACTAT] sub numărul J16/556/1998.

Conform cod CAEN 0111 activitatea principală este aceea de cultivare a cerealelor , plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase. Condiționarea, tratarea, ambalarea, marcarea, transportul depozitarea și conservarea semințelor sunt activități permanente ale firmei SC [NUME_REDACTAT] SA.

[NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] SC [NUME_REDACTAT] SA. Are autorizată o capacitate totala de depozitare de 17000 tone, din care 6.700 tone în siloz, si 10.300 tone în magazine.

Studiul de caz s-a efectuat pe [NUME_REDACTAT] a SC [NUME_REDACTAT] SA , situată în [NUME_REDACTAT] , [NUME_REDACTAT] , Str. Silozului.

[NUME_REDACTAT] se întinde pe o suprafață de 72 kmp, în sud-estul Oltenie, la 44 de grade și 7 minute latitudine Nordica si 24 de grade și 21 de minute longitudine estică.

Amplasarea din punct de vedere geografic a [NUME_REDACTAT] este în [NUME_REDACTAT] , în sudul țarii , în [NUME_REDACTAT], la intersecția paralelei 44”7’ latitudine Nordică cu meridianul 24’’2’ longitudine estică , această zonă fiind strabătută în subteran de raul Gologan.

Amplasarea silozului respecta distanța de minim 10 metri față de cursurile de apă. Zona marcată mai jos cu galben reprezintă zona de amplasare a SC [NUME_REDACTAT] SA.

Figura 1: Amplasarea teritoriala a SC [NUME_REDACTAT] SA

Sursa: [NUME_REDACTAT].

Fauna din aceasta zonă este specifică stepei și silvostepei iar climatul este unul temperat continental cu influențe submediteraneene.

În zona amplasamentului obiectivului evaluat se află Gara C.F.R.Caracal și [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT].

În zona amplasamentului obiectivului evaluat nu se află zone protejate.

4.2. Evaluarea de impact asupra mediului

4.2.1.Metodologia utilizata pentru evaluarea impactului

Evaluarea de impact asupra mediului identifică , descrie , și evaluează , în mod corespunzător efectele directe și indirecte ale unui proiect asupra componentelor de mediu conform anexei 2 a HG 1076/2004 si anume : apă , aer , sol , faună , floră , populație și peisaj.

Realizarea evaluarii impactului asupra mediului a activităților, programelor, ce pot avea efecte semnificative asupra mediului are ca scop asigurarea unui înalt nivel de protecție a mediului.

În momentul actual există numeroase metode de evaluare a impactului asupra mediului iar alegerea unei anumite metode depinde de factori precum : timpul alocat realizării evaluării, resursele financiare disponibile, resursele umane existente, criteriile de evaluare avute în vedere.

Alegerea unei metode de Evaluare a Impactului aspura Mediului se face în functie de scopul studiului, în funcție de cadrul legislative, în funcție de opinia persoanelor autorizate să evalueze.

Printre metodele de evaluare a impactului asupra mediului se află : metoda ad hoc , metoda listelor de control , metoda de analiză în rețea , metodele multicriteriale , metode ce se bazeaza pe tehnici GIS , metodele matriceale , metoda analizei mărimii impactului asupra mediului(metoda Rojanschi) , metoda ponderării.

Metoda utilizată pentru evaluarea de impact a societății zonale SC [NUME_REDACTAT] SA este metoda ponderării.

Această metodă oferă un mijloc de sintetizare a unei varietăți de informații referitoare la aspectele de mediu și socio-economice în paralel cu stabilirea semnificației impactului și a masurilor de control a acestuia.

Criteriile utilizate pentru a aplica metoda ponderării sunt :

Gravitatea : aceasta vizează existent unui risc asupra omului și mediului, valorile acordate sunt:1p pentru lipsa riscului asupra mediului, 5p. pentru existenta unui risc asupra mediului, 10p pentru existent unui risc atat asupra mediului cât și asupra omului.

Intensitatea : aceasta vizează intensitatea cu care se actionează asupra componentelor mediului, valorile acordate sunt : 1p pentru o intenistate scazută , 5p pentru o intensitate medie, 10p pentru o intensitate mare.

Frecvența : vizează frecventa cu care se acționează asupra componentelor mediului , valorile acordate în evaluarea criteriului sunt : 1p pentru o frecvența ocazională, 5p pentru o frecvență medie , 10p pentru o frecvență mare.

Conformitatea cu legislația în vigoare : vizează conformitatea activităților desfășurate cu legislația în vigoare, valorile acordate în evaluarea criteriului sunt:1p pentru conformitatea totala cu legislația în vigoare , 5p pentru conformitatea parțială cu legislația în vigoare, 1p pentru neconformitatea cu legislația în vigoare.

Sancțiuni legale: vizează sancțiunile legale ce trebuiesc aplicate în funcție de încalcarea anumitor prevederi legale, valorile acordate în evaluarea criteriului sunt: 1p pentru lipsa de sanctiuni , 5p pentru amenda de contravenție, 10p pentru oprirea activității organizației.

Persistentă în mediu: vizează gradul de persistentă în mediu al unor poluanți proveniți din activitatea desfășurată de organizație, valorile acordate în evaluarea criteriului sunt : 1p pentru o persistență pe parcurusul lunilor, 5p pentru o persistență pe parcursul a 2-5 ani, 10p pentru o persistentță mai mare de 5 ani.

Acordarea calificativelor menționate se face de către persoana care elaborează studiul.

Tabel 4.1. [NUME_REDACTAT] funcție de valorile impactului asupra mediului se atribuie și anumite semnificații precum : impact nesemnificativ , impact potențial semnificativ , impact semnificativ.

Tabel 4.2. Valori de impact

Măsurile de control a impactului asupra mediului se iau atunci când nivelul de emisii în atmosferă, în apa, în sol depășeste cu mult nivelul de emisie acceptabil din punct de vedere legsilativ, când nivelul de accidente majore în care sunt implicate substanțe și tehnologii periculoase este unul ridicat , când amplasarea și activitatea obiectivului poate influența negativ standardele de calitate a mediului.

Cu alte cuvinte atunci când natura impactului asupra mediului este una negativă, semnificativă, cu potențial de extindere, și atunci cănd durata și frecvența de emisie și acțiune asupra componentelor mediului este mare, este necesară luarea unor masuri de control a imapctului asupra mediului.

Cand impactul asupra mediului este unul nesemnificativ sau potențial semnificativ este necesară aplicarea unor acțiuni de natura preventivă care să mențină impactul asupra mediului la același nivel.

4.2.2.Idenitificarea aspectelor de mediu pe fiecare flux tehnologic

Condiționarea semintelor este o activitate ce are ca scop aducerea la o umiditate cât mai mică a cerealelor, pentru ca acestea să poata fi pastrate pe o perioada lungă de timp, în funcție de nevoile părților beneficiare.

Masa de semințe odata recoltată, este transportată către siloz.Dupa primirea semințelor în siloz, acestea trec prin mai multe etape, menite să le condiționeze si sa le trateze pentru depozitare.

Inainte de a fi primite semințele recoltate, se elaborează un plan de depozitare care are în vedere : capacitatea fiecărui spațiu de depozitare,volumul total ce urmează să fie primit, calitatea recoltei, numarul de producători care doresc să livreze semintele silozului. Planul de depozitarea ajută la stabilirea cantitătii de depozitat pentru fiecare celulă de siloz, magazie.

Figura 2. Etapele parcurse de la preluarea semințelor până la transfer.

1. Flux tehnologic : Primirea și cântărirea semințelor

Semințele se primesc imediat dupa recoltare,ele se ambalează în saci de fibre sintetice și sunt egalizați din punct de vedere cantitativ.

Camionul descarcă cerealele în recepție, de unde acestea sunt preluate cu transportorul și transferate în saci , apoi sacii sunt cantăriți.

Sacii sunt duși catre locul de depozitare cu autostivuitorul.

Sacii trebuie goliți cât mai repede dupa umplere deoarece semințele se pot încinge.

Primirea semințelor și ambalarea lor pentru cântărire se face de catre personalul responsabil.

Utilaje participante : bascula, electronica PR 1612 , sistem de cântărire ce se bazează pe o platformă de cantărire sprijintă pe un set de celule de sarcină , consum: 25VA 19W la 220V si sarcină nominal,cu modulele opționale.

Tabel nr.4.3 Flux tehnologic primire și cântărire.

2. Flux tehnologic transportul spre curățare și curățarea semințelor

Transportul se face cu ajutorul unui stivuitor către locul unde se află mașina de curățat semințe.

Curățarea are ca scop obținerea unor semințe curate și eliminarea elementelor mai puțin valoroase precum: semințe sparte,resturi vegetale.

Procesul de curățare a semințelor poate avea și urmări neplacute ca spargerea semințelor și deteriorarea lor.

Mașina de curățat semințe MCS 5/2,5 este cea cu ajutorul căreia se face curățarea semințelor.

Masina de curățat semințe se compune din : selectorul S5 care este destinat curățirii și sortării semințelor dupa mărime și greutate,sub acțiunea combinată a sitelor și curenților de aer, și triorul T2,5 ce sortează semințele după lungime.

[NUME_REDACTAT] S5 pentru grau destinat consumului este de 5500 kg/h,folosind grau cu 16% corpuri straine ,din care maxim 5,5% corpuri negre.

[NUME_REDACTAT] în agregat cu triorul MCS 5/2, în cazul curățirii graului pentru însămânțare este de 2500 kg/h,folosind grâu cu 4,5% corpuri straine, din care maxim 3% corpuri negre.

Tabel nr. 4.4. Flux tehnologic transport și curățare.

3. Flux tehnologic sortarea semințelor

Sortarea se face cu ajutorul mașinii de sortat semințe MS 5 , ce are o productivitate de 5 500 kg/h , debit de aer : 120 m.c./min , acționarea : electromotor tip S,turația 1500 rot/min.Sortarea se face după greutate și după lungime.

Sortarea după greutate: semințele precurățite și separate de impurități,ajung în dreptul canalului de aspirație posterior unde vor fi spălte de un curent de aer.

Canalul de aspirație absoarbe semințele ușoare(semințele seci) și le depune în camera de sedimentare II, de unde sunt descărcate prin dozator în jgheabul pentru impurități ușoare.

Sortarea după lungime: în cilindrul trior are loc o sortare după lungime ,unde corpurile scurte (neghina ,semințe sparte,măzariche etc.) sunt antrenate de alveolele cilindrului și deversate în jgheabul colector,de unde sunt transportate înspre gura de evacuare a impurității.

Praful și corpurile străine ușoare se separă de semințe printr-un sistem de dublă aspriație.

La sfârșitul progamului de lucru se curăță mașina în interior și exterior de praf și resturi de semințe.

Tabel nr.4.5 Flux tehnologic sortare

4.Flux tehnologic : încărcarea în celulele de siloz și uscarea.

Încarcarea în celulele de siloz se face prin partea superioară a celulelor , prin intermediul unor transportoare cu bandă.

Uscarea se face prin aerare activă în fluxul de încarcare a celulelor de siloz , ce sunt prevăzute cu dispozitive de insuflarea a aerului , ducând astfel la reducerea umidității semințelor. Atunci când crește umiditatea semințelor crește și conductibilitatea lor termica.

Corpul silozului are ca funcție de bază conservarea în bune condiții a cerealelor. Cimentul pe care sunt depozitate cerealele nu este rece, pentru ca acestea să nu se încinga.

Se urmărește depozitarea unor semințe cât mai puțin umede și nu în straturi prea înalte, pentru a evita încingerea acestora și apariția de mucegaiuri

Conservarea cerealelor prin aerare activă constă în schimbarea periodică a aerului intergranular din masa de boabe cu aer atmosferic.

Uscătorul în [NUME_REDACTAT] cu reglaj automat –UFC are o productivitate de 6 tone/h , capacitatea termică a generatorului de căldură fiind de : 310000 Kcal/h, sistemul de încălzire : arzător cu motorină, cu sistem automat de supraveghere a flăcării.

Tabel nr.4.6 Flux tehnologic încarcare în celule,uscare

5. Flux tehnologic tratarea semințelor

Tratarea semințelor se face în celulele de siloz,cu diferite substanțe chimice. Scopul tratărilor chimice este acela de a combate daunătorii și bolile care se transmit prin intermediul semințelor, dar și pentru a preveni apariția unor microorganisme ce pot determina semințele să își piardă calitatea.

Desfășurarea activităților implică nu doar folosirea unor utilaje, ci și folosirea a numeroși compuși chimici , pentru tratarea și condiționarea semințelor de cereale.

Produsele folosite în tratare și condiționare se găsesc sub formă de emulsii, sub formă lichidă, sub formă solidă, ele fiind utilizate ca și raticide, fungicide, insecticide.

Cantitățile folosite sunt în funcție de mărimea populației dăunatoare ce necesită control, și în funcție de cantitatea de cereale.

Substanțele folosite au un grad ridicat de toxicitate pentru păsari, animale, pești, și poluează apele de suprafață.

Aplicarea tratamentelor se face de către personal instruit.

Tabel nr.4.1.1. Substanțe utilizate

Depozitarea si manipularea substantelor are loc conform tabelului de mai jos.

Tabel nr. 4.2.2. Depozitare substanțe

Tabel nr.4.7 Flux tehnologic tratare

6. Flux tehnologic : cântărire, ambalare, stivuire

Pentru predarea semințelor tratate din celulele silozului are loc cântărirea,împachetarea lor în saci și stivuirea acestora.

Descărcarea semințelor se face prin gurile de descărcare inferioare ale celulelor în mod mecanic , sub supravegherea personalului resposabil.

Semințele sunt depozitate în saci , sunt cântărite cu ajutorul basculei electronice și sunt transportate cu stivuitorul.

Tabel nr.4.8 Flux tehnologic cântărire, ambalare, stivuire

4.2.3.Identificarea tipului de impact și cunatificarea acestuia

Conform tabelelor reprezentate pentru fiecare flux tehnologic observăm că principalii poluanți evacuați în mediu sunt emisiile gazoase , emisiile de praf , deșeurile provenite de la substanțele chimice folosite în tratare.

Emisiile gazoase și emisiile de praf au o intensitate mai mare în primul rand în procesele de curățare , sortare și uscare a semințelor , dar și în alte procese.

Deșeurile tehnologice caracteristice procesului de tratare sunt deșeuri ce au în structura lor chimică : sulf și compuși ai sulfului , fosfor , floruri , nitroderivați , hidrocarburi clorurate .

Pentru identificarea tipului de impact am aplicat metoda ponderării , pentru criteriile : gravitate , intensitate , frecvență , sancțiuni legale , persistență în mediu , conformitate cu legislația , am acordat punctaj în funcție de activitate observată.

Tabel nr. 4.2.1.Cunatificare impact

Valoarea impactului asupra mediului a fost identificată aplicând formula:

IM= Gravitatea*punctaj activitate + Intensitatea *punctaj activitate + Frecventa*punctaj activitate + Sancțiuni legale*punctaj activitate +Persistență în mediu* punctaj activitate + Conformitatea cu legislatia*punctaj activitate.

Rezultatul final din tabel este cel care ajută la identificarea tipului de impact pentru fiecare activitate desfașurată în cadrul SC [NUME_REDACTAT] SA.

Tabel nr.4.2.2. Valoare impact asupra mediului

În urma calculării valorii impactului aspura mediului au fost determinate cinci activități ce nu au impact semnificativ asupra mediului si 4 activități ce ar putea avea impact semnificativ asupra mediului.

Activitățile care ar putea avea un impact semnificativ asupra mediului sunt activitățile ce presupun : curățarea semințelor , uscarea semințelor prin aerare activă , tratarea semințelor împotriva unor factori dăunători precum : mucegaiuri , insecte , rozătoare , depozitarea.

Curățarea semințelor și uscarea lor prin aerare activă sunt activități ce ar putea avea un impact semnificativ asupra mediului datorită intensității și frecvenței ridicate a emisiilor de resturi vegetale și praf direct în atmosferă. Procesul de curățare implică crearea unui zgomot destul de mare

Praful , resturile de cereale și alte resturi de natură vegetală pot fi luate de vant și inhalate de persoanele care lucrează în incinta SC [NUME_REDACTAT] SA, de asemenea masele de aer pot transporta aceste reziduri către zonele populate vecine, unde există același risc de inhalare.

Sortarea semințelor este și ea o activitate cu impact semnificativ asupra mediului deoarece pe parcursul desfășurării sale emisiile de praf și resturi vegetale sunt răspandite în atmosferă și pot avea același efect asupra populației precum emisiile provocate de activitatea de curățare.

Activitatea de tratare a semințelor implică folosirea unor substanțe care prin scurgeri accidentale în sol sau pânză freatică pot afecta mediul.

Deșeurile provenite de la recipientele în care sunt depozitate substanțele folosite pentru tratare, prezintă și ele un risc ridicat asupra mediului în condițiile în care sunt depozitate neadecvat.

Tabel nr 4.3.1. [NUME_REDACTAT] constat că depozitarea substanțelor folosite la tratament este una adecvată , în camere uscate , în containere de polietilenă cu înaltă densitate , în ambalajul original închis etanș.

Deșeurile provenite de la recipientele substanțelor chimice nu beneficiază de o colectare specială.

Colectarea neselectiva a deseurilor se datoreaza faptului ca la nivel local si de judet nu exista un sistem de colectare selectiva.

Depozitarea semințelor în celulele de siloz ar putea avea un impact potențial semnificativ deoarece pe parcursul depozitării există o aerare bazată pe consum energetic, menită să păstreze o temperatură constantă în siloz.

În perioada funcționării obiectivului, principalele surse de zgomot pot fi determinate de circulația autovehiculelor în cadrul obiectivului și de activitățile de încărcare/descărcare a cerealelor.

4.3. Stabilirea planului de măsuri necesare pentru controlul impactului asupra mediului

Pentru a reduce impactul asupra mediului trebuie stabilite anumite targeturi pentru fiecare sector de activitate , stabilirea unui termen de atingere a țintelor , stabilirea costurilor cerute de noi invesitiții ,instruirea personalului responsabil de desfășurarea fiecărei activități.

În cadrul firmei trebuie să se organizeze acțiuni de natură preventivă cat și acțiuni de natură corectivă.

În cadrul firmei trebuie să se organizeze acțiuni preventive prin : utilizarea unor procese , practici, materiale, produse, ce împiedică, reduc sau controlează , crearea, emisia, sau descărcarea oricărui tip de poluant sau deșeu în mediu.

Organizația ar trebui sa aibă în vedere participarea la Campania SCAPA din 2015.

Conform unui articol din 15 mai al Gazetei de Agricultura in 2015 s-a demarat o campanie SCAPA privind colectarea ambalajelor de pesticide, campanie care dorește sș motiveze fermierii pentru a returna ambalajele goale de pesticide.

Organizația ar trebui să permită desfășurarea unor activități de monitorizare a emisiilor de praf, a zgomotului, a deșeurilor.

Tabel nr. 4.3.2.Aspecte de monitorizat

Organizația trebuie să abordeze acțiuni corective pentru a elimina cauza unei neconformități.

Succesul implementării unui sistem de management de mediu presupune angajamentul întregului personal care lucrează pentru organizație sau în numele ei. Un management adecvat al activităților poate contribui la reducerea impactului asupra mediului

Problemele de la nivelul organizațional se reflectă atât în desfasurarea activităților dar și în problemele de poluare. La nivelul organizației trebuie realizată o inventariere periodică a emisiilor eliberate în atmosferă pentru asigurarea nedepășirii acelor limite de emisie impuse de lege.

Drept urmare, este necesară, dezvoltarea unui plan de management eficient privind calitatea aerului.În elaborarea planului de management trebuie să se țina cont de gradul de dispersie al poluanților în atmosferă , și de distanța dintre punctul de emisie și populație.

Pentru a evita ca substanțele chimice folosite la tratare să se deverseze necorspunzator,să afecteze organisme care nu sunt tintă, sau să deterioreze masa de semințe tratate, personalul responsabil ar trebui să țină cont de aspecte precum: evitarea depașirii dozelor de substanțe chimice, a duratelor de tratare, folosirea subsțantelor specifice pentru fiecare specie tință, evitarea tratării unei mase de semințe umede.

Conform volumului I al Codului de bune practice agricole, la nivelul unui siloz efluentii proveniți de la instalațiile de însilozare pot crea dezechilibre în ecosistemele acvatice, cantitatea maximă de efluenți se produce în primele 2 zile de depozitare, cantitățile de efluenți depind de gradul de umiditate al semințelor însilozate, de eventualele infiltrări de apa din siloz, de drenajul intern al silozului, de aditivii folosiți.

Organizația trebuie să țină cont de legislația în vigoare referitoare la aspectele de mediu dar și de cerințele legale ce corespund nivelului European.

Organizația trebuie să țina cont de următorul cadru legislativ:

[NUME_REDACTAT] nr. 85/337/CEE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului, modificata și completata prin [NUME_REDACTAT] 97/11/CE și Directiva 2003/35/CE privind participarea publicului cu privire la elaborarea anumitor planuri și programe în legatura cu mediul, transpuse în legislația româneasca prin OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobata prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completarile ulterioare, prin OUG; nr.135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private;

Directiva 2006/12/CE privind deșeurile;

OUG 41/2007 ce impune utilizatorilor de pesticide returnarea amabalajelor de plastic, metal, hartie, către furnizori sau comercianți;

Legea 211/2011 Privind regimul deșeurilor , păstrarea evidenței deșeurilor conform Art. 49 , caracterizarea fiecărui tip de deșeu rezultat din activitate și încadrarea lui în lista deșeurilor prevăzute în Art.7 alin(1);

HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor și deseurilor de ambalaj;

Directiva 96/62/CE privind evaluarea si managementul calitătii aerului transpusă prin OUG nr. 243/2000 privind protectia atmosferică;

Conform cerințelor europene , pentru a fi autorizată, o instalație industrială sau agricolă trebuie să respecte anumite obligații fundamentale care vizează în special: utilizarea tuturor măsurilor adecvate de prevenire a poluării, în special prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile (cele care produc cele mai puține deșeuri, care utilizează substanțele cele mai puțin periculoase, care permit recuperarea și reciclarea substanțelor emise etc.); prevenirea oricărei poluări semnificative; prevenirea, reciclarea sau eliminarea deșeurilor în modul cel mai puțin poluant posibil; utilizarea eficientă a energiei; prevenirea accidentelor și limitarea consecințelor acestora.

La nivel european, în ceea ce privește mediul, sănătatea și calitatea vieții, se urmărește în special: reducerea bolilor cauzate de factori de mediu , identificarea și prevenirea noilor amenințări de sănătate cauzate de factorii de mediu, întărirea capacității la nivel european de elaborare a politicilor în acest domeniu.

In timpul functionarii obiectivului personalul trebuie sa evite: atingerea uitlajelor și instalațiilor cu mâinile goale, staționarea în apropierea componentelor care se rotesc, curățarea componentelor, atingerea curelelor de trasnmisie sau a lanțurilor.

Implementarea unui bun plan de management al aspectelor de mediu face ca la nivelul organizației resursele economice sa fie administrate cât mai bine , iar mediul sa fie cât mai puțin neglijat din perspectiva riscului de poluare.

Pentru implementarea unui sistem de management de mediu organizația trebuie să aibă în vedere : stabilirea unei politici de mediu , planificarea activităților de mediu , implementarea și funcționarea , verificarea și acțiunile corective.

Implementarea unui plan de mangament adecvat poate îmbunătății performanțele referitoare la aspectele de mediu ale organizației.

Un aspect important în ceea ce priveste implementarea unui plan de management adecvat ce poate reduce impactul asupra mediului , este aspectul referitor la protejarea câștigului financiar al organizației.

Este necesară orientarea spre acele decizii care pot conduce la echilibrul între rezolvarea problemelor de mediu și protejarea câștigului financiar al organizației.

În tabelul de mai jos se află prezentarea unor posibile măsuri ce pot fi aplicate pentru activitățile desfășurate în cadrul SC [NUME_REDACTAT] SA.

Tabel nr.4.4.1 Masuri de reducere a impactului

Pentru respectarea cerințelor referitoare la: efectuarea analizei inițiale de mediu , conformarea cu legsilația în vigoare , performanța de mediu si imbunătățirea continuă a acesteia , comunicarea externă prin punerea la dispoziția publicului a declarației de mediu, de ajutor poate să fie o înregistrare în EMAS.

Organismul responsabil cu înregistrarea in EMAS este [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT].

EMAS este un instrument de management care permite organizațiilor ce desfășoara activitați cu impact asupra mediului , la sistemul comunitar de management de mediu ,acest instrument are ca scop implementarea și dezvoltarea unui sistem de mangaement de mediu , evaluarea performanțelor de mediu prin auditare , punerea la dispoziția publicului a informațiilor legate de aspectele de mediu.

Procedura de înregistrare în EMAS este aprobată in Romania prin Ordinul nr. 2086 din 17 august 2011.

Inregsitrarea EMAS prezintă avantaje la nivelul organizatiei, precum : sporirea credibilității în fața partenerilor, îmbunătățirea performanțelor de mediu, iar din punct de vedere economic reducerea unor costuri cazutae de plata unor încalcari legislative sau de implementarea unui management de mediu ineficient.

O altă soluție ajutătoare în managerierea corectă din punctul de vedere al aspectelor legate de mediu , este implementarea standardului ISO 14001.

Standardul ISO a fost creat în 1996 de catre [NUME_REDACTAT] de Standardizare, și definește sistemul de management de mediu ca fiind: partea generala a managementului care include structura organizațională, planificarea activităților, stabilirea responsabilităților, stabilirea procedurilor, implementarea și revizuirea politicilor de mediu actualizate. Acest standard internațional împărtășește aceleași obiective ca și EMAS.

ISO 14001 are o abordare sistemică și dinamică , ce se bazează pe principiul îmbunătățirii continue.

Etapele implementarii standardului sunt : decizia direcției , adoptarea politicii de mediu , stabilirea obiectivelor și programelor de mediu , organizarea sistemului de management de mediu , introducerea unor proceduri , punerea în aplicare a auditului intern.

Indicatorii de performanță a unui management de mediu pot fi reperezentați de: bugetul de mediu/an, țintele de mediu atinse, numarul de accidente de mediu, numarul de atenționari de mediu, costul proiectelor de prevenire a poluării.

Evaluarea performanțelor de mediu implică utilizarea unei metodologii stabilită atat în cadrul standardului EMAS cât și în standarul ISO.

Evaluarea performanțelor de mediu implică măsurarea eficienței cu care sunt gestionate aspectele de mediu la nivelul unei organizații.

Pentru a evalua performanțele de mediu este necesara colectarea riguroasă a unor date precum: reglementări, avize, date de producție, aturoizații de funcționare, date de monitorizare a calității apei și aerului, date legate de bugetul de mediu, declarația privind deșeurile periculoase.

Datele obtinuțe de la organizația tintă trebuie convertite în informații. Informațiile obținute prin convertirea datelor colectate se compara cu criteriile de performanță și obiectivele organizației

Un scop principal al evaluarii performanțelor de mediu este conștientizarea responsabililor din cadrul organizației în privința realizării unor îmbunătățiri legate de activitatea desfășurată și de aspectele de mediu.

Rezultatele unei evaluari de performanțe de mediu trebuie revizuite constant și trebuie să vizeze progresul cu privire la îndeplinirea țintelor preformanței de mediu.

Ideea de sistem de management de mediu nu este noua ea poate fi considerată o urmare a Convenției privind diversitatea biologică de la Rio de Janeiro.

Participarea la reducerea poluării este o responsabilitate ce are trebui să vizeze toate organizațiile a căror activitate poate avea un impact semnificativ asupra mediului.

V.[NUME_REDACTAT] cu creșterea demografică a crescut rata de consum a resurselor și serviciilor furnizate de capitalul natural.

Creșterea consumului de resurse și servicii a condus la rândul său la creșterea poluării mediului, la epuizarea resurselor naturale, la reducerea capacității mediului de a se reface.

Principalele surse de poluare ale solului, apei si aerului sunt reprezentate de industria chimică, industria metalurgică, industrie energetică, transporturi

Dezvoltarea în timp a sectorului agricol și industrial reprezintă o altă cale de presiune asupra mediului.

Agricultura este o sursș de agenți poluanți care degradează și care creeaza dezechilibre la nivelul ecosistemelor.

In paralel cu creșterea demografică, dezvoltarea industrială, dezvoltarea și intensificarea agriculturii, exinderea teritoriilor construite, a crescut și interesul față de problemele de mediu.

Sistemul legislativ și instituțional a încercat să adopte o serie de măsuri pentru a readuce echilibrul între societate, dezvoltare economică, și mediu.

Politicile de mediu au introdus o serie de reglementari la nivel european și național precum: stabilirea unor standarde și norme de mediu, stabilirea unor condiții de obținere a acordului și a autorizației de mediu, stabilirea unor condții de desfășurare a activităților periculoase din sectorul industrial, stabilirea unor conditii speciale de manipulare a produselor periculoase și a deșeurilor, elaborarea unor planuri de intervenție în caz de accident ecologic.

La nivel național legislația prevede ca organizațiile din domeniile : agricultură, industrie extractivă, industrie energetică,industrie chimică,industrie a lemnului să realizeze evaluarea de impact asupra mediului.

Astfel în urma evaluării de impact asupra mediului, titularii activităților pot lua cât mai repede decizii care sunt menite să reducă impactul negativ asupra mediului.

Evaluarea de impact asupra Mediului a tuturor activităților ce pot avea o serie de efecte negative, atat direct cat și indirect, asupra mediului, ajută la imbunatatirea proiectului în ceea ce privește aspectele de mediu.

Pentru a identifca problemele legate de aspectele de mediu prin evaluarea impactului asupra mediului, evaluatorul trebuie să fie imparțial și obiectiv, iar în urma evaluarii să se atingă obiectivele propuse.

In urma porcesului de evaluare de impact asupra mediului trebuie informați factorii de decizie în legatura cu problemele identificate la nivelul oragnizației.

Titularul unei activități industriale/agricole trebuie sa aibă în vedere:adoptarea unor măsuri de prevenire eficientă a poluării prin recurgerea la cele mai bune tehnici, evitarea producerii de deșeuri , valorificarea deșeurilor deja produse, luarea unor măsuri în vederea prevenirii riscului de accidente, utilizarea eficientă a energiei.

Titularul unei activități industrial/agricole trebuie sa managerieze cât mai corect problemele legate de aspectele de mediu, și trebuie să își fixeze niște obiective pe termen lung care să vizeze evitarea schimbărilor ireversibile ale mediului, organizarea activității din cadrul oragnizțtiei astfel încat sănătatea angajaților și a populației din imediata apropiere a amplasarii obiectivului să fie protejată.

Silozurile asigură condiții de păstrare a cerealelor,ele fiind prevăzute cu instalații speciale ce ajută la uscare, transport, depozitare.

Silozurile pot fi construite din diferite materiale precum: metal, lemn, beton, iar forma lor poate să fie rotundă, pătrată, dreptunghiulară.

Proceseul de condiționare a semințelor diferă de la un siloz la altul, în funcție de echipamentele deținute, de gradul de dificultate al curățirii, de cerințele beneficiarilor.

Silozurile pot fi compuse din mai multe celule de depozitare, sau pot avea o singură celulă capabilă să stocheze o cantitate foarte mare.

Pe parcursul depozitării semintele pot încoîtii daca nu sunt bine uscate sau daca spațiul de depozitare prezintă deteriorări prin care apa poate patrunde în semințe.

O alta problemă pe parcursul depozitării în silozuri poate fi reprezentată de încingerea semințelor, pe semințe instalându-se mucegaiuri.

Pentru ca cerealele depozitate sa aibă o anumită calitate atunci când sunt predate, personalul din cadrul silozului trebuie să asigure: dezinfectarea spațiilor de depozitare, repararea spațiilor de depozitare în cazul în care acestea sunt deteriorate, depozitarea unor semințe bine curățate, lipsite de insecte și patogeni, asigurarea unor condiții care să nu provoace incendierea, ventilarea corespunzătoare, și verificarea constantă a umidității semințelor.

Stabilirea gradului de umiditate a semințelor se face prin determinarea compoziției chimice a semințelor, pentru fiecare specie, gradul de umiditate cel mai mare deținandul acele semințe care au o concentratie mai mare de substanțe hidrocarbonate.

Se recomandă pentru celulele de siloz: crearea unei zone marginale de 2 metri la capetele deschise ale celulei, crearea unei zone marginale de 10 metri pentru ca utilajele de încărcare și descarcare să beneficieze de o zona solidă, folosirea zonelor tampon suplimentare la descărcarea remorcilor, existența unei pante orientate către un canal de scurgere pe platforma silozului.

Pentru desfășurarea unei activități căt mai eficiente în cadrul silozului, ar trebui să se aibă în vedere: alegerea unor utilaje care să poată permite eliminarea tuturor posibilitatilor de impurificare, amplasarea utilajelor astfel încat să permită ocolirea și circulația ușoară în preajma lor, semințele să se ridice doar o singură data în partea superioară a celulelor de păstrare, să se coreleze randamentul utilajelor cu volumul de semințe supus condiționării.

Funcționarea neadecvată a unui siloz poate provoca acumularea unor cantități de substanțe toxice, in apa, aer, sol, ce depășesc limitele admise.

Prin urmarirea activitatii desfasurate in cadrul unui siloz am constatat ca principalii poluanti evacuati in mediu sunt emisiile gazoase , emisiile de praf , deseurile provenite de la substantele chimice folosite in tratare.

Substantele chimice folosite in tratarea si conditionarea semintelor din cadrul silozului, au in compozitia lor compusi chimici al caror grad de remanenta in sol si apa este destul de ridicat.

Scurgerile accidentale ale substanțelor chimice folosite la tratare pot avea loc atunci cand acestea sunt manipulate si depozitate greșit.

Emisiile de praf, de resturi vegetale provenite de la activitati precum curatare,sortare, aerare a semintelor, reprezinta de asemenea un pericol atat pentru angajatii din incinta organizației cat si pentru populatia aflată în imediata apropiere a silozului.

Pentru a mentine o bună calitatea aerului, la nivelul organizației ar trebui implementat un plan de management a calității aerului.

Masele de aer pot transporta praful si resturile vegetale emise în atmosferă, iar populația din imediata apropiere a silozului se poate confrunta cu expunerea la riscul de inhalare a prafului și resturilor vegetale.

Managerierea incorectă a activităților din cadrul silozului poate conduce la creșterea riscului de accidentare a personalului, la scăderea calității produsului finit, la pierderi de natura economică.

În managerierea aspectelor de mediu din cadrul silozului ar trebui fixate obiective care să vizeze : prevenirea poluării solului, prevenirea poluarii fonice, prevenirea poluării atmosferice, prevenirea intoxicarii si accidentării personalului din cadrul organizației, reducerea consumului de energie, prevenirea exploziilor, și a altor situații neprevăzute ce pot avea consecințe negative.

Implementarea unui sistem de management de mediu implică: stabilirea unei politici de mediu , planificarea activităților de mediu , implementarea și funcționarea , verificarea și acțiunile corective.

Organizația trebuie sa aiba în vedere aspectele legislative de la nivel national dar și de la nivel European.

Înregsitrarea în EMAS sau aplicarea standardului ISO 14000 reprezintă decizii posibile pentru a îmbunatății managementul de mediu al unei organizații.

Cand o organizație obține o certificare EMAS sau ISO 14001 înseamnă că ea îndeplinește o serie de cerințe legate de reducerea impactului asupra mediului.

Standardele EMAS si ISO 14001 nu participă doar la îmbunătățirea performanțelor de mediu, ci și la răspandirea conceptului de dezvoltare durabilă.

Mediul nu poate fi limitat însa numai la funcția "furnizor" de resurse și servicii recreative el administrând un serviciu extrem de important pentru umanitate și anume: menținerea vieții pe pământ-bază a întregii activității economice.(Negrei C, 2004.pag 49)

Omul trebuie să își organizeze activitățile astfel încat acestea să nu afecteze mediul, deoarce mediul este suportul vieții.

[NUME_REDACTAT] M. A. , Nicholls C. I. 2004 "Biodiversity and [NUME_REDACTAT] in Agroecosystems"[NUME_REDACTAT]

Botnariuc N. Vadineanu A. 1982, ,"Ecologie" Ed. Didactica si [NUME_REDACTAT].

Bucurescu N.,Roman D., Croitoru P., Negut C.1992 "Samânța și pregătirea acesteia pentru însămânțări " Ed.Ceres, [NUME_REDACTAT] G. H. (1987), [NUME_REDACTAT] Future, WCED, [NUME_REDACTAT] Press, Oxford.

Ciolpan O, 2005, . "Monitoringul integrat al sistemelor ecologice" Ed. [NUME_REDACTAT]

Cogalniceanu D.2007 " Ecologie și protecția mediului" [NUME_REDACTAT] si [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT]

Cogalniceanu D., 1999, "Managementul capitalului natural’’ Ed. [NUME_REDACTAT]

Compton P.,Devuyst D.,Hens L.,Nath B. 1998, "[NUME_REDACTAT] in practice" Vol I.

Constantin M. 1992 "Marketing în agricultură" Ed.Didactica si [NUME_REDACTAT].Capitol 9.1.

Delmas M.A., 2002, "The diffusion of environmental management standars in Europe and [NUME_REDACTAT]: An institutional perspective" pag: 91-114

Florea P. 1981, "Insecticide și alte pesticide granulate" Ed. Ceres, [NUME_REDACTAT] H., Danut D., Mașinistru M., Greculescu A., 2010, " Sisteme pentru depozitarea furajelor. Standarde de fermă”

Ioan I., Bran F.,Radulescu C. V., 2009,"Dimensiunea managerială a conservării naturii", Ed.[NUME_REDACTAT]

Magurran A. E. (1998), [NUME_REDACTAT] and [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Press, Princeton.

Malcolm E. Mclouth P.E. & Harold J. [NUME_REDACTAT].D. (1961) [NUME_REDACTAT] from the [NUME_REDACTAT]

Negrei C. 2004 "Economia și politica mediului" Ed. ASE, [NUME_REDACTAT] C. 1996 "Bazele economie mediului" Ed. Didactica si Pedagogica, [NUME_REDACTAT] Carmen , [NUME_REDACTAT], 2000, "Introducere în Ecotoxicologie" Ed. [NUME_REDACTAT].

Rasnoveanu G.,2011, " Identificarea si caracterizarea sistemelor ecologice"

Robu B.,Macoveanu M.2010 "Evaluari de mediu pentru o dezvoltare durabila"

Rojanschi V., Bran F., 2002 "Politici si strategii de mediu", Ed. [NUME_REDACTAT].

[NUME_REDACTAT] H.2009 "[NUME_REDACTAT] of Agrosystems"

Vadineanu A. 1998 "[NUME_REDACTAT] "vol I Ed. Universitatii din [NUME_REDACTAT] A. 1999 "[NUME_REDACTAT]" vol II [NUME_REDACTAT] din [NUME_REDACTAT] A. 2004 ,,[NUME_REDACTAT]: O abordare ecosistemica” Ed. [NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] S. 2005 "[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] ( EMAS)" published by Springer

.***ANPM ,[NUME_REDACTAT] Impactului asupra Mediului

.***Cod de bune practice agricole 2005

.***Manual de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvata a impactului planurilor/proiectelor asupra obiectivelor ed conservare a siturilor Natura 2000, Bucuresti 2011***

Raport annual 2010 – Starea factorilor de mediu în România, capitolul 8

*** OUG nr. 243/2000

*** HG 1076/2004

****HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaj

*** Directiva 2006/12/CE

***Directiva 2008/1/CE

*** OUG. nr.135/2010

*** Legea 211/2011

http://www.freeaudit.ro/iso-14001

http://www.gazetadeagricultura.info

http://www.mmediu.ro/articol/emas/35

http://www.primariacaracal.ro/despre-oras

www.semromoltenia.ro/index.html