Eficientizarea Justitiei In Romania

Introducere

Din cele mai vechi timpuri, s-a conturat nevoie de dreptate, de justitie. Datorita justitiei au fost cladite imperii si totodata prin lipsa ei, s-au pierdut mari realizari a omenirii. Orice stat de drept are nevoie de un sistem judiciar puternic, de un sistem legitim, competent si mai presus de toate corect, integru si independent.

Sistemul juridic roman este un sistem complex in care se intrepatrund mai multe institutii cu roluri diferite, cu atributii diferite, dar cu un interes comun, interes reprezentat de infaptuirea justitiei. Acest interes nu poate fi realizat decat prin conlucrarea mai multor organisme, prin functionarea lor ca un tot unitar si prin increderea si respectul pe care acestea il emit in exercitarea atributilor lor.

Corpul central, cel mai vizibil de catre populatie, este reprezentat de catre instantele judecatoresti, cele responsabile de „impartirea dreptatii”.

Pe o pozitie de egalitate se afla Ministerul Public, alcatuit din procurori organizati in parchete.

Impreuna cu acest corp unitar de magistrati, la infaptuirea justitiei participa si alti auxiliari, printre care poate cei mai importanti sunt avocatii organizati in barouri, consilierii juridici constituiti in colegii si alti participanti la procesul de justitie cum ar fi notarii, executorii judecatoresti si intr-o oarecare masura grefierii si personalul auxiliar al instantelor.

Ulterior caderii regimului comunist si a inceperii unei oarecare reforme a justitiei s-a pus in discutie egalitatea dintre procuror si avocat sau mai bine spus, in practica, superioritatea primului fata de al doilea. Cu toate ca o mare parte din doctrina considera aceasta inegalitate ca fiind o reminescenta a sistemelor sovietice in care procurorul era superior, intr-o oarecare masura si judecatorului, legiuitorul roman nu a considerat ca fiind necesara adaptarea legislatiei la curentul european, modern.

Descrierea sistemului si identificarea unor posibile probleme

In cercetarea de fata, ne vom axa pe personalul principal in realizarea justitiei, judecatorii si procurorii, sau intr-un cuvant magistratii.

Sistemul judecatoresc este alcatuit din instante judecatoresti, in care isi desfasuara activitatea judecatorii. Conform art.126 alin.1 din Constitutia Romaniei, „justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege”.

Pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie functioneaza 15 Curti de Apel iar in raza lor teritoriala functioneaza Tribunale si Judecatorii. Infiintarea instantelor extraordinare este strict interzisa.

In activitatea judiciara, Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor. Ministerul Public isi exercita atributiile prin procurori constituiti in parchete, in conditiile legii. Parchetele sunt infiintate pe langa fiecare instanta, existand si doua parchete speciale, care functioneaza pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, avand servicii teritoriale la nivelul fiecarei curti de apel. Aceeste doua parchete sunt Directia Nationala Anticoruptie (D.N.A) si Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (D.I.I.C.O.T) si sunt alcatuite din procurori generali special desemnati.

Statutul judecatorilor si a procurorilor prevede in mod expres ca acestia sunt inamovibili, adica nu pot fi transferati, nici macar pe un post superior, decat cu acordul expres al acestora. De asemenea, legea prevede ca judecatorii nu se supun decat legii, deciziile luate de acestia in exercitarea functiei nefiind supuse controlului decat prin exercitarea unei cai de atac.

Procurorii, in exercitarea functiei lor, emit ordonante si rezolutii care pot fi verificate de catre prim-procurorul sau procurorul general al parchetului din care fac parte.

Toti magsitratii au imunitate fata de deciziile pe care le iau in exercitarea functiei, existand insa in ultima perioada o posibilitate ca magistratii sa raspunda pentru actele lor vadit nelegale in fata Inspectiei Judiciare, institutie care nu poate modifica insa actele lor.

Pe durata regimului comunist, precum si ulterior, pana la modificarea codului de procedura penala, procurorul avea atributii asemanatoare judecatorului, acesta avand posibilitatea de a emite mandate de arestare, de perchezitie, de ascultare, nefiind necesara incuviintarea instantei de judecata.

In timpul regimului comunist, instantele de judecata erau formate din magistrati si din asesori populari, ultimii neavand studii de specialitate, sau de cele mai multe ori neavand studii de nici un fel. Acestia aveau atributia de a veghea asupra procesului, fie el penal sau civil si de a reprezenta, cu drept de vot, interesele poporului.

Ulterior, in cauzele civile, datorita unei proceduri grele si incete, durata de timp a unui proces civil era in medie de 2.5-3 ani, ceea ce ingreuna accesul la justitie a populatiei.

Aceasta situatie de fapt, impreuna cu abuzurile politiei si a parchetelor, in special in cauzele penale, si cu intinderea coruptiei pana la cel mai inalt nivel au facut ca in 2007 Romania sa fie clasata pe ultimul loc pe scara increderii in justitie a populatiei.

Odata cu interesul tarii noastre pentru aderare la Uniunea Europeana, dar in special ulterior aderarii, Romania a intrat pe un culoar al reformei in justitie, reforma care a insemnat schimbari majore in functionarea instantelor si a parchetelor, si o imbunatatire a modului in care este vazuta justitia de catre populatie.

Ca o prima si necesara conditie a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana a fost asigurarea transparentei sistemului de justitie si adaptarea, cel putin formala a modului in care functioneaza Ministerul Public.

O prima masura a fost adoptarea sistemului francez, sistem in care procurorul nu poate lua nici o masura preventiva, fie ea privativa de libertate sau restrictiva de drepturi. Aceste masuri sunt luate de catre judecator, la solicitarea parchetului si doar dupa audierea persoanelor implicate si cel mai important doar prin respectarea dreptului la aparare.

O a doua masura, mai recenta, o prezinta schimbarea in profunzime a modului in care se desfasoara urmarirea penala si procesul penal, schimbare intervenita prin intrarea in vigoare a Noului Cod Penal si a Noului Cod de Procedura Penala. Este introdusa institutia camerei preliminarii, institutie prin care un judecator verifica legalitatea tuturor actelor de urmarire penala infaptuite de procuror si de organele de cercetare penala.

Cu privire la procesele civile, odata cu aderarea romaniei la Uniunea Europeana, se incearca scurtarea proceselor. O prima masura este luata prin introducerea institutiei mediatorului, solutie care are insa efecte adverse si este abandonata de catre legiuitor.

Odata cu intrarea in vigoare a noului cod de procedura civila, s-a reusit scaderea duratei medii a unui proces civil la 1.5 ani, o imbunatatire drastica.

Pentru a combate coruptia, a fost infiintata Directia Nationala Anticoruptie, alcatuita din procurori generali, institutie care a avut un mare impact asupra modului in care este vazuta justitia atat in tara, cat si de catre alte state membre ale Uniunii Europene.

Raportul MCV al Consiliului Europei emis in 2015 arata ca increderea populatiei in justitie este crescatoare dar ca, in Romania, coruptia este inca foarte extinsa, acesta fiind motivul avizului negativ primit de Romania. Se arata in acest raport ca pentru justitie este alocat un buget foarte mic, personalul principal cat si cel auxiliar al instantelor este in deficit substantial, iar sediile multor instante sunt inadecvate (fiind inclusa in aceasta categorie si Inalta Curte de Casatie si Justitie). Una din recomandarile esentiale a raportului este ca intreg sistemul de justitie sa fie mai „deschis” catre populatie, iar una din metodele prin care se poate face acest lucru este prin adoptarea de legi care sa interzica stirile relatate in mod subiectiv, cu privire la procesele juridice. Raportul explicita acest lucru prin sublinierea ca anumite posturi de televiziune pervertesc imaginea justitiei, incercand sa o discrediteze, urmarind interese proprii. Se recomanda adoptarea unor legi, cu inspiratie britanica sau franceza, in care relatarile despre cauzele juridice trebuie sa fie impartiale.

Consiliul europei a subliniat ca Romania a fost condamnata de nenumarate ori de CEDO si de CJUE pentru incalcarea drepturilor oamenilor, atat de catre stat cat si de catre trusturi media. Se arata aici ca trusturile media ar trebui sa evite utilizarea unor sintagme jignitoare cu privire la persoane aflate in stare de arest sau in timpul proceselor, precum si prezentarea de informatii neconfirmate despre cauzele judecatoresti, si de a evita sa influenteze justitia sau popoulatia intr-un fel sau altul.

Este de asemenea subliniat ca ar trebui facute imbunatatiri intregului sistem reprezentat de Ministerul Public si de politie si punerea unui semn de egalitate intre procuror si avocat si nu intre avocat si politist. Consiliul considera vatamatoare existenta in sistemul politienesc a unor persoane cu tendinte violente si care procura marturisiriin mod abuziv, aducand astfel grave prejudicii sistemului de justitie, astfel cum se va vedea pe cercetarea efectuatata. Sunt evidentiate aici o serie de plangeri si jurisprudenta CEDO prin care romania este condamnata pentru abuzul politiei, pentru nerespectarea drepturilor fundamentale ale omului de catre acestia si intr-o oarecare masura de catre procurori.

Raportul MCV eliberat in 2015 considera aceste practici ca fiind o mare lovitura la imaginea justitiei in Romania si arata ca desi lupta anticoruptie la nivel inalt continua sa impresioneze, pregatirea si bunavointa celor care vin in contact cu populatia, in speta, in special lucratori de la politie si intr-o oarecare masura procurorii este nesatisfacatoare.

Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020

Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020, prezentata de Ministerul Justitiei, a fost aprobată de Guvern la 23 decembrie 2014. Acest document se bazeaza in mare masura pe recomandarile din raportul MCV, precum si pe studii elaborate in colaborare cu Banca Mondiala, in special studiul Functional Analysis of the Romanian judiciary („Analiza funcionala a sistemului judiciar romanesc”). Pornind de la o serie de principii fundamentale bazate pe statul de drept, strategia defineste obiectivele pentru continuarea reformelor in perioada 2015-2020, in vederea unei mai mari eficientizari si responsabilizari a sistemului judiciar si a asigurarii unei calitati mai bune a acestuia. Strategia si planul de actiune aferent acesteia ar trebui, de asemenea, sa stea la baza definirii prioritatilor de finantare ale UE in domeniul justitiei. Experienta demonstreaza ca o astfel de strategie are sanse mai mari de reusita daca se bucura de o adeziune cat mai larga din partea principalelor parti interesate si de implicarea activa a acestora.

Resursele umane și bugetare

In ciuda presiunii asupra finantelor publice, Ministerul Justitiei a reuit să obtina majorari importante ale fondurilor in vederea facilitarii reformei. In 2014, bugetul a crescut cu 4 %, iar in bugetul pe 2015 s-a efectuat o nouă majorare de 2%. Astfel, au putut fi finantate noi posturi in cadrul instantelor si parchetelor, inclusiv 200 de noi posturi de functionari auxiliari. Scoala Naionala de Grefieri, Institutul National al Magistraturii si Consiliul Superior al Magistraturii au organizat stagii de formare si concursuri pentru ocuparea posturilor noi, posturile vacante fiind ocupate rapid. Printre nevoile identificate cărora va trebui să li se raspunda in viitor se numara suplimentarea numarului grefierilor, modernizarea echipamentelor IT si renovarea cladirilor instantelor, precum si sprijinirea unor institutii cheie, cum ar fi Inspectia Judiciara si scoala Nationala de Grefieri. Se asteapta ca fondurile UE sa joace un rol major in sprijinirea proiectelor specifice legate de reforma.

Studiul pe care l-am realizat este efectuat pe un esantion de 300 de persoane avand varste cuprinse intre 20-65 ani, atat din mediul rural cat si din cel urban.

Increderea populatiei in sistemul judiciar

Cata incredere aveti in sistemul de justitie din Romania.

Cat de raspandita credeti ca este coruptia in Romania?

Ce nivel de incredere prezinta televiziunile atunci cand transmit despre arestări și condamnări?

Cata incredere aveti in tribunale?

Cata incredere aveti in Curtile de Apel?

Cata incredere aveti in Ministerul Public (procurori)?

Cata incredere aveti in Directia Nationala Anticoruptie?

Credeti ca este nevoie de mai mult personal in instante si parchete?

Sunteti multumiti de celeritatea cu care actioneaza justitia?

Credeti ca justitia in Romania este pe un drum bun?

Ati avut contact cu justitia din Romania in ultimii 5 ani?

Credeti ca s-a facut dreptate?

*Întrebare filtrată – respondenți care spun că au avut de a face cu justiția în ultimii 5 ani – 74%

Acest chestionar a fost aplicat unui numar de 300 de pesoane avand varste cuprinse intre 20 si 65 ani, atat din mediul rural cat si din cel urban. Din cele 300 de persoane, 80% au avut contact direct cu sistemul juridic roman.

Jumătate dintre persoanele care spun că au avut de a face cu justiția în ultimii cinci ani spun că au făcut acest lucru în calitate de reclamant sau de păgubit, în timp ce un sfert au fost acuzați sau inculpați, iar o zecime martori. Aproximativ jumătate dintre acestea, de asemenea, apreciază că au fost tratate bine sau foarte bine atunci când au avut de a face cu sistemul de justiție – 52% – , în timp ce 47% apreciază că au fost tratate mai degrabă prost sau foarte prost.

Interpretarea rezultatelor

Toate institutiile care activeaza in sistemul juridic din România beneficiază de nivele de incredere mult superioare majoritatii institutiilor din Romania. O exceptie poate fi facuta in cazul Ministerului Public care beneficiaza de incredere doar in proportie de 21%.

In justitia din Romania, in general, au incredere multa sau foarte multa 48% dintre respondenti, in timp ce o proportie mai ridicata – 52%, spun că au mai degraba putina sau foarte putina incredere.

In tribunale au incredere multa sau foarte multa 41% dintre intervievati, in timp ce 59% au mai degraba putina sau foarte putina incredere in aceste institutii.

Directia Nationala Anticoruptie reuseste performanta de a beneficia de multa sau foarte multa incredere in randul a 85% dintre intervievati. Ca pana acum, aceste opinii se regasesc in proportie mai ridicata in randul persoanelor cu studii superioare.

Trusturile media au un nivel de incredere foarte mic de 32% din care persoanele cu studii superioare reprezinta doar 6.4%. Acest lucru se datoreaza probabil gradului de subiectivism care este caracterizant in prezentarea stirilor de catre unele canale media. Acestea modifica aspecte esentiale din stire pentru a servi intereselor lor specifice.

Propuneri pentru eficientizarea sistemului judiciar in Romania

Analizand raspunsurile peersoanelor intervievate, rezulta necesitatea implementarii mai multor obiective in cadrul sistemului judiciar roman.

O prima necesitate este o extindere a numarului de personal principal in cadrul instantelor si a parchetelor, fara a neglija insa necesitatea absoluta de personal auxiliar. Consider ca aceasta masura ar degrava unele complete de judecata care sunt sufocate de numarul exorbitant de dosare inregistrate lunar. De asemenea, o crestere a numarului de personal ar permite infiintarea de instante specializate, instante care s-ar putea specializa pe o anumita activitate. Observam din nou ca si cercetarea intreprinsa ajunge la concluzile raportului MCV infaptuit de catre Consiliul Europei.

O alta cerinta absolut necesara este utilarea intregului sistem cu echipamente moderne care sa functioneze in parametrii normali pentru a asigura buna functionare a sistemului si a evita intarzieri inutile.

Cu privire la necesitatea instruirii personalului, se impune o instruire adecvata a magistratilor, activitate ce trebuie desfasurata sub supravegherea Consiliului Superior al Magistraturii. De asemenea este necesara verificarea capacitatilor personalului auxiliar precum si a personalului aflat direct sau indirect sub coordonarea magistratilor.

Cu privire la organizarea teritoriala a instantelor, trebuie analizat volumul de munca al fiecareia pentru a se putea stabilii cu exactitate numarul de personal necesar functionarii fara probleme a acestora.

Trebuie continuata lupta anticoruptie desfasurata de DNA, fara insa a neglija justitia in general si trebuiesc luate masuri care privesc intregul sistem, fara a pune un semn de egalitate intre lupta anti-coruptie si justitie.

Ca un ultim punct, Romania trebuie sa intareasca sistemul de respectare a drepturilor omului, in toate sectoarele de activitate, dar cu precadere in sfera justitiei, cu scopul de a creste increderea populatiei in sistemul jurisdictional dar si pentru a eficientiza cheltuielile ocazionate statului de numeroasele condamnari ale Romaniei la Curtea Europeana a Drepturilor Omului.

Concluzii

Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, tara noastra si-a asumat obligatia de a imbunatatii sistemul juridic, prin reforme si prin desfasurarea proceselor juridice in litera si in spiritul legii.

Cu toate ca exista multe domenii care trebuiesc imbunatatite, putem observa ca justitia este pe un drum ascendent si ca s-au reusit o serie de victorii mai mici si mai mari.

Modernizarea sistemului si continua imbunatatire a personalului specializat precum si abandonarea mentalitatilor provenite din trecut constituie o necesitate pe care, pentru moment, se pare ca sistemul juridic Roman a reusit sa o realizeze.

BIBLIOGRAFIE

Miron Corici, Optimalizarea activitatii manageriale ca factor de influenta al performantei organizationale, Ed. Universitatii de Vest, 2012, Timisoara

Constitutia Romaniei

Regulamentul de ordine interioara a instantelor

„Raportul comisiei catre parlamentul european si consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare”, publicat in 2015 (MCV)