Eficienta Utilizarii Resurselor de Apa In Mediul Urban

INTRODUCERE

APA – FACTOR PRIMORDIAL AL DEZVOLTĂRII ECONOMICO-SOCIALE

Apa, element hrănitor, componentă esențială a viețuitoarelor, considerată de antici origine a tuturor lucrurilor, a apărut pe Terra acum 4 miliarde de ani și odată cu ea, încet, încet s-au dezvoltat și primele viețuitoare. De atunci, cantitatea de apă de pe planetă nu s-a schimbat, în schimb, cantitatea de biomasă mondială a crescut, fiind însoțită de o cerere de apă din ce în ce mai mare. Concepțiile au evoluat, dar nimeni nu poate contesta rolul deosebit al substanței pe care Leonardo da Vinci o numea „seva vieții pe pământ”.

Pentru activitatea umană nu lipsit de importanță este rolul apei aproape în exclusivitate în toate domeniile vieții economice. De altfel, evoluția civilizației umane constituie o certitudine în definirea rolului și importanței apei.

Istoria dezvoltării civilizației umane este strâns legată de dezvoltarea tehnicilor și mijloacelor de procurare de către om a hranei și apei necesare. Începând de la momentele din perioada primitivă, când exista tendința triburilor nomade de a se așeza pe malurile apelor, unde au apărut și primele civilizații și sfârșind astăzi când sistemele de alimentare cu apă – ca parte integrantă a sistemelor de gospodărire a apelor – se întind pe zeci de kilometri, includ lucrări din ce în ce mai sofisticate, pentru a asigura debitul de ordinul a zecilor mc/s marilor aglomerații urbane (5, 10 sau 15 milioane locuitori), etapele de dezvoltare a tehnicilor gospodăririi apelor coincid cu etapele dezvoltării civilizației umane.

Pe Terra se întâlnesc trei categorii de resurse ce fac obiectul gospodăririi apelor și care pot fi grupate în: resurse de apă atmosferică; resurse de apă ale uscatului; resurse de apă marine și oceanice. Resursele de apă ale uscatului constituie întreaga complexitate a modului de gospodărire a apelor și implicit a folosirii acestora în scopul evoluției societății umane.

Într-o evoluție reciprocă, odată cu sporirea necesitaților de apă (datorită creșterii numerice a populației și a diversității preocupărilor societății umane), a crescut în mod inevitabil și influența activității omenirii asupra resurselor de apă. Activitatea umană determină modificări considerabile ale resurselor naturale de apă. Aceste influențe se manifestă asupra repartiției resurselor de apă între diferitele categorii de resurse, precum și asupra repartiției în timp sau în spațiu în cadrul aceleiași categorii. Dezvoltarea activității industriale, intensificarea folosirii apei în agricultură, creșterea numerică a populației și a gradului de civilizație sporesc în întreaga lume cerințele de apă dar, în același timp, aceleași activități contribuie la sporirea gradului de poluare a apelor, cu efecte negative asupra tuturor ecosistemelor cât și asupra calității apelor, calitate ce reprezintă factorul primordial în consumabilitatea ei. Poluarea rezultă cu precădere din trei îndeletniciri umane: industria și mediul de viață urban; agricultura intensivă și industrializată și transporturile.

În ceea ce privește importanța apei, aceasta își pune amprenta într-o abordare modernă europeană în domeniile: ecologie, economie și în societatea umană. Importanța apei și rolul ei derivă din următoarele: nici un organism nu poate trăi fără apă; ecosistemele sunt esențiale pentru civilizație; în economie, apa îndeplinește funcții multiple (materie primă în diferite industrii, mijloc și cale de transport, irigarea culturilor agricole, turism și agrement); bunăstarea unui popor se măsoară în cantitatea utilizată pentru nevoi personale.

În epoca modernă, omenirea a ajuns să solicite, în măsura din ce în ce mai mare resursele de apă, atât prin prelevări pentru diferite folosințe, cât și pentru utilizarea ca emisar pentru evacuarea reziduurilor. În acest stadiu s-a ajuns la constatarea că apa este intim legată de sistemul ecologic terestru, iar pentru menținerea echilibrului acestui sistem și însăși pentru supraviețuirea umanității, sunt necesare măsuri de conservare și protecție a hidrosferei, pe plan mondial.

În Uniunea Europeană, apa este definită ca un sistem complex, ca un factor social important în relația om-natură, care trebuie gestionată prin metode științifice, tehnice și politice. Ca factor economic, apa potabilă și industrială are valoarea și caracteristicile de marfă, având prețul de 2 – 3 euro/mc, sumă care variază în funcție de procesele de epurare industriale utilizate.

În România, apa reprezintă o resursă naturală specifică, utilizabilă în regim natural, de aproximativ 1.870 mc/locuitor/an, care ne plasează pe locul 13 în Europa (media la nivel european fiind de 4.000 mc/locuitor/an).

În ceea ce privește importanța și utilizarea ei, apa, ca element determinant pentru existența umană este prezentă în aproape toate activitățile umane, deoarece nu se poate concepe efectuarea unei activități, existența unei forme de viață sau actualul echilibru al planetei fără apă. Consumul apei pentru diferite activități umane are și efecte nedorite, deoarece duce la o reducere a resurselor de apă, fenomen ce se resimte nu numai în tipul de resursă captată, ci și în celelalte tipuri de resurse. Astfel, prelevarea unor debite subterane va influența și resursele de suprafață prin diminuarea alimentării din straturile subterane. Resursa de apă (brută și prelucrată), prin însăși natura ei, se încadrează în: categoria resurselor regenerabile; categoria resurselor parțial refolosibile și categoria resurselor deficitare. Dar, indiferent de categoria în care se încadrează, resursa apă, ca orice resursă naturală sau bun economic, în raport cu creșterea populației și a nevoilor are un caracter limitat, restrictiv, motiv pentru care a fost necesară apariția „economiei apelor”. Conceptul „economia apelor” reprezintă ramura economiei unei țări care are ca obiect totalitatea măsurilor necesare pentru folosirea rațională a resurselor de apă. Având în vedere gradul mare de consumabilitate al acestei resurse precum și caracterul consumabilității din ce în ce mai nerațional, se impune respectarea principiilor durabilității, fără de care are loc degradarea ecosistemelor și reducerea capacității acestora de a asigura servicii și bunuri vitale pentru omenire. Dezvoltarea economico-socială fără respectarea principiilor de bază ale dezvoltării durabile (principiul poluatorul plătește, principiul conservării biodiversității și a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural, principiul potrivit căruia protecția mediului înconjurător constituie un obiectiv de interes public major, principiul precauției în luarea deciziei, principiul acțiunii preventive, principiul reținerii poluanților la sursă) poate aduce prejudicii suplimentare considerabile calității apelor. În procesul unei dezvoltări durabile (care reprezintă satisfacerea nevoilor generațiilor actuale, fără a compromite generațiile viitoare), atât la nivel național, cât și internațional, problema gospodăririi resurselor de apă ocupă un loc major, ținându-se cont că apa, considerată mult timp ca o resursă inepuizabilă și regenerabilă a devenit și se dovedește tot mai evident, unul dintre factorii limitativi în dezvoltarea socio-economică.

În țara noastră, conform Hotărârii Guvernului 104/1999, Ministerul Mediului și Gospodării Apelor este organul administrației publice centrale, de specialitate, care are responsabilitatea elaborării, promovării și aplicării strategiei și politicii Guvernului în domeniile gospodăririi apelor și protecției mediului. În acest sens, serviciile de apă și de canalizare reprezintă activitățile de utilitate publică și de interes economic general, aflate sub autoritatea administrației publice locale, care au drept scop asigurarea apei potabile și a serviciilor de canalizare pentru toți utilizatorii de pe teritoriul localităților. Gradul de accesibilitate la apă potabilă sigură și în cantitate suficientă constituie un indicator mondial al nivelului de civilizație și de dezvoltare durabilă al unei țări. Volumul resurselor de apă utilizabile în țara noastră este de 2.660 m3/locuitor/an, în comparație cu media europeană de 4.000 m3/locuitor/an. Aceasta se datorează în principal contaminării resurselor de apă.

Odată cu integrarea țării noastre în Uniunea Europeană, regimul juridic de protecție a apelor s-a îmbunătățit considerabil, în conformitate cu cerințele Uniunii Europene privind programul de dezvoltare durabilă, prin care se are în vedere gestionarea și utilizarea rațională a resurselor naturale precum și protecția lor împotriva poluării, iar în cazul apei împotriva poluării tuturor resurselor de apă (de suprafață și subterane). În acest scop, țara noastră și-a extins normele juridice în ceea ce privește utilizarea și poluarea apei prin revizuirea și adăugarea unor reglementări în cadrul Legii Protecției Mediului, dată prin OUG nr. 195/2005.

Poluarea apelor reprezintă „alterarea calităților fizice, chimice sau biologice ale acestora, peste o limită admisibilă stabilită, inclusiv depășirea nivelului natural de radioactivitate, produsă direct sau indirect de activități umane, care fac ca apele să devină improprii pentru folosirea normală, în scopurile în care această folosire era posibilă înainte de a interveni alterarea”.

Având în vedere faptul că apa reprezintă factorul primordial în dezvoltarea economico-socială, este vital că utilizarea ei să fie rațională și eficientă, iar calitatea acesteia să fie monitorizată permanent în scopul distribuirii către consumatori a unei ape sănătoase, fără metale, elemente toxice, insecticide. Am ales ca temă pentru lucrare „Eficiența utilizării resurselor de apă în mediul urban”, deoarece, din punctul meu de vedere, reprezintă o problemă foarte importantă în contextul economico-social actual dar și în contextul unei poluări din ce în ce mai accentuate, fapt ce duce la sporirea costurilor pentru metodele de depurificare a apei. În acest sens, eficiența utilizării apei, ca raport între resursele alocate pentru această activitate și rezultatele obținute constituie obiectul lucrării de față.

CAPITOLUL 1. CONCEPTUL DE EFICIENȚĂ ȘI APLICABILITATEA ÎN DOMENIUL UTILIZĂRII APEI

EVALUAREA CRITICĂ A CONCEPTULUI DE EFICIENȚĂ

Analiza gradului de dezvoltare a unui sistem economic, a capacității lui de supraviețuire, a direcției de dezvoltare finală, presupune definirea și măsurarea exactă a eficienței economice. De aceea un rol important revine conceptului de eficiență economică, aceasta realizând legătura dintre resursele alocate pentru desfășurarea unei acțiuni și rezultatele obținute de pe urma acesteia, concept care orientează dozarea resurselor spre acele domenii de activitate unde se asigura folosirea cu eficiență maximă a acestora în condițiile unei dezvoltări raționale, armonioase a economiei naționale. Eficiența economică este o concepție modernă de evaluare a activității și servește la fundamentarea deciziilor, astfel încât resursele disponibile să fie consumate în modul cel mai favorabil pentru societate. Eficiența este sinonimă cu eficacitatea; în anii din urmă însă, termenul de eficiență a căpătat o largă utilizare. Termenii de eficiență și eficacitate nu sunt noi, ei fiind folosiți încă din antichitate. Ambele cuvinte provin din latină: eficiența derivă din efficere = a efectua, iar eficacitatea din efficas-efficacis = care are efecte dorite. În domeniul economic, referiri la eficiență pot fi întâlnite la mari gânditori ai secolului trecut, cum sunt Adam Smith sau Karl Marx. Conceptul de eficiență a cunoscut o largă răspândire în secolul nostru. În prezent, el are o aplicabilitate generală la aplicarea deciziilor, în orice țară, indiferent de orânduirea sa socială. Eficiența economică se conturează în urma comparării efectelor unei acțiuni, cu eforturile necesare producerii ei.

 O altă definiție, formulată de V.V.Novojilov este următoarea: „eficiența economică, în general, este diferența dintre efectele utile și celelalte cheltuieli făcute pentru obținerea lor”.

În DEX efici de pe urma acesteia, concept care orientează dozarea resurselor spre acele domenii de activitate unde se asigura folosirea cu eficiență maximă a acestora în condițiile unei dezvoltări raționale, armonioase a economiei naționale. Eficiența economică este o concepție modernă de evaluare a activității și servește la fundamentarea deciziilor, astfel încât resursele disponibile să fie consumate în modul cel mai favorabil pentru societate. Eficiența este sinonimă cu eficacitatea; în anii din urmă însă, termenul de eficiență a căpătat o largă utilizare. Termenii de eficiență și eficacitate nu sunt noi, ei fiind folosiți încă din antichitate. Ambele cuvinte provin din latină: eficiența derivă din efficere = a efectua, iar eficacitatea din efficas-efficacis = care are efecte dorite. În domeniul economic, referiri la eficiență pot fi întâlnite la mari gânditori ai secolului trecut, cum sunt Adam Smith sau Karl Marx. Conceptul de eficiență a cunoscut o largă răspândire în secolul nostru. În prezent, el are o aplicabilitate generală la aplicarea deciziilor, în orice țară, indiferent de orânduirea sa socială. Eficiența economică se conturează în urma comparării efectelor unei acțiuni, cu eforturile necesare producerii ei.

 O altă definiție, formulată de V.V.Novojilov este următoarea: „eficiența economică, în general, este diferența dintre efectele utile și celelalte cheltuieli făcute pentru obținerea lor”.

În DEX eficiența economică este definită drept „calitatea de o obține efecte economice utile”, iar în dicționarul de economie politică eficiența este definită ca o „expresie a raportului dintre efectele sau rezultatele obținute și efortul său cheltuiala făcută pentru obținerea lui”. O definiție care se abate în mod conștient de la principiul similarității este cea dată de Ștefan Matei: „eficiența economică a unei activități este o însușire a acesteia exprimată de relația de cauzalitate dintre efectele totale, echivalate ca natură și timp și resursele totale echivalate ca natură și timp implicate de această activitate, relație pozitivă în sine, în comparație cu alte variante ale activității și cu mărimile normate ce exprimă cerințele economiei naționale de economisire a resurselor”. Se formulează și o altă definiție, astfel: „categoria economică de eficiență exprimă relația de cauzalitate între efectele rezultate din desfășurarea unei activități și efortul ocazionat de aceasta”.

Se apreciază ca cea mai cuprinzătoare definiție a eficienței este dată de economistul Petre Jica. Acesta atribuie noțiunii de eficiență patru sensuri, și anume:

1. Un sens foarte larg în care eficiența este definită ca și „calitatea unei activități, acțiuni sau a unei resurse de a produce efecte economice pozitive care se exprimă prin compararea efectelor cu eforturile”;

2. Un sens larg în cadrul căruia se includ efectele directe și cele conexe, respectiv efortul direct și conex. Este vorba de eficiența absolută, care nu presupune comparația cu alte alternative ale acțiunii respective;

3. Un sens restrâns care presupune că „raportul efect/efort sau efort/efect să fie acceptabil în comparație cu alte raporturi ale activității sau cu alte variante sau cu un regim normat de eficiență”;

4. Un sens forte restrâns care reprezintă abordarea cea mai sintetică și mai completă a noțiunii de eficiență, abordare ce presupune „o corelare a eforturilor echivalate ca natură și timp cu efectele obișnuite, de asemenea echivalate ca natură și timp”;

Profesorul Ivan Romanu apreciază că termenul de eficiență poate fi întâlnit cu două sensuri:

– Într-un prim sens el definește eficiența ca fiind „rezultatul unei acțiuni, al unei persoane sau al unui lucru de a produce efecte cât mai favorabile pentru societate”;

– Al doilea sens este mai restrictiv și compară rezultatele unei acțiuni cu resursele pentru realizarea acesteia.

Prin prisma acestor definiții se desprinde idea ca eficiența economică exprimă un ansamblu complex de relații de cauzalitate intre efectele economice (pozitive și negative) cu care o acțiune se soldează, obținute atât de întreprinzătorul acțiunii cât și la alte niveluri, efecte aflate într-o anumită corespondență cu nevoia socială și cheltuielile totale presupuse de desfășurarea acestora, efectele și cheltuielile fiind comparabile, relație ce duce la devansarea cheltuielilor de către efectele economice pozitive și cele negative. Eficiența economică este strâns legată de procesul de folosire a resurselor în economie, iar trăsătura sa esențială este raportul de cauzalitate efort/efecte.

Eficiența se poate delimita în două forme: eficiența activității și eficiența economică a activității. Ceea ce deosebește cele două forme este sfera de cuprindere a efortului, respectiv a efectelor. În cazul eficienței activității se realizează comparația între efectele economice și extraeconomice, respectiv efortul economic și extraeconomic, iar în cel de al doilea caz sfera se restrânge la efectul, respectiv efortul economic. Eficiența economică a activității se împarte în eficiența economică a activității și eficiența economică a tipurilor de resurse dintr-o activitate. În cadrul primei categorii se pot delimita eficiența economică a producției, a repartiției, a circulației sau a schimbului, a consumului. În cea de a doua categorie intră eficiența economică a utilizării resurselor naturale (minerale, vegetale, silvice), eficiența economică a resurselor avansate (investiții, cercetare-dezvoltare, învățământ), eficiența economică a resurselor ocupate (utilizarea forței de muncă, utilizarea mijloacelor fixe) și eficiența economică a resurselor consumate (costurile de producție). În general, când este abordată eficiența economică a resurselor avansate sau alocate, criteriul de eficiență este de economisire a lor. Pentru resursele consumate însă se pune problema gradului lor de valorificare, adică obținerea unor efecte economice cât mai mari pe unitatea de resursă consumată. Compararea efectelor cu eforturile, pentru determinarea eficienței economice, reprezintă însă numai o formulă de principiu. Conceptul de eficiență economică asociază și alte elemente de judecată, fără de care eficiența ar fi definită incomplet, iar uneori chiar eronat și anume:

– Structura resurselor consumate și structura rezultatelor obținute pot da indicii de o importanță esențială în adoptarea deciziilor cu caracter economic. O acțiune considerată ca fiind excelentă prin prisma raportului dintre efecte și eforturi devine inoportună dacă reclamă consumul unor resurse neindicate, cum sunt materialele din import, sau dacă conduce la rezultate nedorite de societate, cum sunt produsele de care piața este suprasaturată;

– Timpul acționează asupra eficienței ca un factor care pune în valoare o variantă cercetată. Este normal ca un procedeu tehnologic să fie preferat altuia dacă procesul de producție se petrece într-un interval mai scurt, ceea ce înseamnă că societatea va beneficia mai devreme de efectele sale utile;

– Cea mai semnificativă fațetă a eficienței economice o constituie calitatea efectelor. O activitate eficientă se caracterizează prin rezultate dintre cele mai bune, produsele obținute trebuind să fie de performanțe ridicate, de o deosebită utilitate pentru societate la momentul considerat. Accepțiunea noțiunii de eficiență se întâlnește în practică, precum și în studiile de specialitate, în două sensuri: performanțe, rezultate dintre cele mai mari; efecte cât mai mari în raport cu resursele alocate sau consumate.

Performanțele ridicate în producție echivalează cu eficiența atunci când sunt obținute în condițiile unei utilizări raționale, într-un regim economic, a utilajelor și echipamentelor. Astfel, sporirea producției este însoțită de costuri reduse și profituri mari, în creștere. Dacă, dimpotrivă, performanțele ridicate sunt obținute prin suprasolicitarea utilajelor și echipamentelor, având consecințe negative (uzura accelerate și ivirea unor dereglări în funcționare) nu avem de-a face cu eficiența. Câștigul obținut sub forma sporului de produse este anihilat prin pierderile uzurii accentuate premature. Mai exact, costurile urcă vertiginos și profiturile scad. Ultimul sens este cel mai concludent deoarece arată efectul util pe care unitatea de resursa alocată E/R sau invers, efortul depus pentru obținerea unei unități de efect R/E. Privită prin prisma laturii sale concret aplicative, eficiența se poate defini ca un raport obiectiv, cantitativ, intre efectele și eforturile depuse în vederea obținerii lor.

E=E/R max: maximizarea efectelor obținute pe unitatea de resursă alocată, consumată;

E=R/E min: minimizarea consumului de resurse pe unitatea de efect obținut.

Natura și caracterul eforturilor și efectelor se reflectă asupra caracterului eficienței.

Din punct de vedere al resurselor, analiza eficienței unei activități umane se bazează pe modul în care resursele sunt exploatate și gradul lor de consumabilitate în activitatea respectivă, precum și economisirea și gradul de valorificare a resurselor. În acest context este necesar ca resursele să fie cât mai riguros structurate pentru a răspunde cerințelor de analiză. În acest sens, ele sunt clasificate după următoarele criterii:

A. După criteriul regenerărilor în timp, resursele se împart în: resurse regenerabile: resursele umane, resurse materiale de natură vegetală, anumite resurse energetice; resurse neregenerabile: resurse materiale de natura anorganică.

B. După natura lor, resursele sunt: umane; materiale; tehnice; financiare.

C. După modul cum participă la circuitul economic, resursele sunt grupate astfel: resurse potențiale: neintrate în circuitul economic; resurse intrate în circuitul economic.

Din punctul de vedere al efectelor, studiul de eficiență se bazează pe efectele respectivei activități în sferele vieții sociale, momentul și locul în care se produc efectele și mai ales cât de mari sunt acestea. Prin urmare, efectele se pot clasifica astfel:

A. După locul în care se desfășoară, efectele sunt: directe: identificabile la locul unde se desfășoară activitatea; indirecte: identificabile în alte domenii sau sectoare de activitate.

B. După momentul la care se produc, efectele sunt: imediate; posibile, viitoare.

Tocmai de aceea când se studiază eficiența investiției la diferite momente ale duratei de viață a unui proiect, trebuie să se țină cont de caracterul său estimativ, potențial sau efectiv.

C. După natura lor, efectele care sunt generate de activitatea umană sunt: economice; sociale; ecologice; tehnice.

Din punctul de vedere al naturii efectelor, o activitate este productivă atunci când efectele sunt de natura producției. De asemeni, o activitate este rentabilă atunci când efectele sunt de natura venitului net, a profitului și o activitate are un grad mare de economicitate atunci când efectele sunt de natura economiilor.

Trebuie delimitat conceptul de eficiență economică privit ca și concept teoretic, care presupune calitatea unui sistem de a produce efecte economice utile și măsura eficienței care se realizează comparând efectele cu efortul. Exprimarea eficienței ca și calitate a unui sistem de a produce efecte economice utile duce la o imagine statică a noțiunii de eficiență. În dinamică eficiența trebuie să apară sub forma unei tendințe de creștere spre eficiență optimă. Din acest punct de vedere se deosebesc două tipuri de sisteme:

– Sisteme economice în dezvoltare, la care există un ecart între efectele obținute și cererea de bunuri și servicii de pe piață și la care creșterea eficienței economice presupune obținerea unui volum maxim de efecte cu un consum dat de resurse;

– Sisteme economice care au ajuns la o dezvoltare cantitativă maximă la care există o identitate între efectele obținute și cererea de bunuri și servicii și la care creșterea eficienței economice presupune obținerea unui volum dat de efecte cu un consum minim de resurse; în urma efortului de investiții se obțin diverse efecte economice reflectate și pe plan financiar. Nivelul acestor efecte, în raport cu efortul investițional, dă măsura eficienței investiției.

Efectele economice obținute, în funcție de caracterul investiției pot fi: reducerea costului de funcționare a utilajelor (cheltuieli de întreținere și reparații) pe seama investiției de înlocuire a mașinilor și utilajelor; diminuarea cheltuielilor cu forța de muncă, obținute mai ales pe seama investițiilor de modernizare și de aplicare a inovațiilor; sporirea rentabilității activității firmei, prin investiții de expansiune, care conduc la creșterea capacității de producție și/sau la adăugarea unui nou produs gamei existente; pe baza unor astfel de investiții se așteaptă câștiguri suplimentare mult mai mari decât cele din micșorarea costurilor; obținerea unor efecte indirecte la investiții de interes general (cheltuieli făcute pentru sistemul antipoluant dintr-o uzină), care au efecte economice și sociale pe un plan mai larg.

Eficiența economică prin conținutul său exprimă o relație de dublă relativitate: pe de o parte presupune obținerea unor efecte economice maxime cu un consum dat de resurse, iar pe de altă parte presupune obținerea unui anumit volum de efecte cu un consum minim de resurse. Caracterul de relativitate apare și din comparația între mai multe variante în timp și cu un anumit prag de eficiență. „Eficiența investițiilor trebuie apreciată și în corelație cu interesele de ansamblu ale economiei naționale, adică să se țină seama de multiplele efecte create în avalul și amontele domeniului respectiv al producției materiale”.

Sensul eficienței activității productive, a utilizării resurselor, diferă după nivelurile organizatorice ale economiei, interesele care se urmăresc, locul unde se desfășoară acțiunea. Astfel, pe ansamblul economiei, eficiența se exprimă prin sporul de produs național net pe unitatea de efort, iar la scara unei societăți comerciale eficiența se exprimă prin nivelul productivității muncii, al costurilor unitare de producție, al rentabilității.

POSIBILITĂȚI ȘI LIMITE DE APLICARE A CONCEPTULUI DE EFICIENȚĂ ÎN DOMENIUL UTILIZĂRII APEI

Eficiența este definită ca proces de intercondiționare dintre efect și efort, în spațiul determinat de eficacitate și economicitate, într-un orizont de timp considerat optim, eficientă, în general și deci și în cazul Sistemului informațional pentru Monitoringul Mediului face referire, atât la atingerea obiectivelor pentru care sunt promovate, cât și la efortul pe care-l presupun elaborarea și operaționalizarea acestuia.

Spre deosebire de alte sectoare de activitate, la cel de protecția mediului, analizele de tip cost-beneficiu sunt mai complexe, confruntându-se cu o serie de dificultăți în cuantificarea unor elemente de bază. Pentru sectorul apă, aceste elemente se referă, cu precădere, la proprietăți (funcțiuni) cum ar fi: biodiversitatea, recreerea, care pot fi afectate într-o proporție mai mare sau mai mică de activitatea antropică.

Costurile de redresare ecologică, de atingere a unor obiective de calitate, inclusiv cele aferente implementării de noi legislații (amortizarea cu Uniunea Europeană), nu reprezintă o problemă simplă. Dificultățile apar însă la nivelul cuantificării pagubelor aduse acestor funcțiuni, respectiv al beneficiului (în expresie monetară) ce se poate obține prin investiții de mediu.

Costul apei epurate

Epurarea apelor uzate are ca obiectiv principal îndepărtarea din apele uzate a substanțelor în suspensie, a substanțelor toxice, microorganismelor, în scopul protecției mediului. Epurarea apelor uzate se realizează în stații de epurare. Acestea reprezintă ansamblul de construcții și instalații, în care apele de canalizare sunt supuse proceselor tehnologice de epurare, prin care calitatea lor se modifică, astfel încât să îndeplinească condițiile prescrise de primire în emisar și de îndepărtare a substanțelor reținute de aceste ape.

Exploatarea stațiilor de epurare se reflectă în costul epurării apei (lei/mc apă epurată), în condițiile în care se realizează integral indicii stabiliți, conform normelor în vigoare pentru primirea apelor uzate în receptor. Cheltuielile anuale de exploatare se calculează cu ajutorul relației:

A = a + b + c + d + e + f + g + h –V, în care:

– A reprezintă totalul cheltuielilor care se fac în timp de un an pentru exploatarea tehnică a stației de epurare;

– a reprezintă cotele de amortisment ale stației de epurare. Aceste cote se stabilesc în funcție de durata normată de amortizare;

– b reprezintă costul energiei electrice necesare pentru: pompare, mișcarea mecanismelor, iluminat, semnalizări, încălzit tehnologic. Costul energiei electrice se stabilește pentru fiecare obiect, luând în considerare consumul pe durata de funcționare respectivă; calculul se face pentru un consum anual în vigoare la data proiectului sau a exploatării;

– c reprezintă costul combustibililor și energiei calorice consumate la fermentare, deshidratare, dezghețare și încălzit. Costul energiei calorice se stabilește pentru fiecare obiect, în funcție de sursele de energie folosite;

– d reprezintă costul reactivilor folosiți pentru epurare, dezinfecție și deshidratare. Costul reactivilor se stabilește pentru fiecare material, pe obiect: se aplică prețurile de la magazia stației de epurare;

– e reprezintă costul apei potabile și de incendiu sau alte folosințe; acest cost se apreciază pe baza altor stații de epurare similare;

– f reprezintă cheltuieli de transporturi tehnologice. Cheltuielile de transport privesc evacuarea gazelor, nămolului și depunerilor la locul de depozitare și consum;

– g reprezintă retribuții și alte drepturi bănești ale personalului. Acestea se stabilesc conform indicațiilor oficiale și experienței pentru stații similare;

– h reprezintă cheltuieli generale de exploatare și administrative, indirect legate de exploatarea tehnică;

– V reprezintă venituri rezultate din valorificarea produselor. Veniturile pot rezulta din vânzarea gazelor produse prin fermentare, a nămolului deshidratat, a nisipului de la denisipatoare și a grăsimilor reținute în separatorul de grăsimi.

Toate aceste cheltuieli se stabilesc în proiect pentru fiecare variantă de stație de epurare studiată, pentru fiecare etapă de dezvoltare a acesteia.

Costul apei epurate se stabilește cu relația:

C = A/Q (lei/mc), în care:

– A reprezintă cheltuielile anuale de exploatare;

– Q reprezintă cantitatea totală de apă epurată într-un an în mc.

Prețurile analizelor legate de calitatea factorului apă, pe care le practică ICIM pentru tipurile de analize care pot fi efectuate de către acest institut sunt:

Metale grele

APĂ SEDIMENT

INDICATOR EURO LEI EURO LEI

Fe 6 240.000 8 320.000

Mn 6 240.000 8 320.000

Zn 6 240.000 8 320.000

Cu 6 240.000 8 320.000

Cr 6 240.000 8 320.000

Pb 6 240.000 8 320.000

Cd 6 240.000 8 320.000

Ni 6 240.000 8 320.000

Micropoluanți organici

APĂ SEDIMENT

INDICATOR EURO LEI EURO LEI

Produse petroliere 14 560.000 16 640.000

Substanțe extractibile 14 560.000 – –

PAH-uri 54 2160.000 56 2240.000

(16 componente)

Lindam 60 2400.000 62 2480.000

PCB-uri 64 2560.000 66 2640.000

(7 componente)

Pesticide 60 1.200.000 62 1.240.000

Organo-clorurate

Screening 80 1.600.000 82 1.640.000

Micropoluanți

Organici

Indicatori de eutrofizare

APĂ

INDICATOR EURO LEI

Azot total (organic+mineral) 12,5 256.000

Fosfor total 9,6 192.000

În acest caz, eficiența ar putea fi determinată într-un mod relativ simplu, ținând cont de faptul că se pot determina, atât costurile cât și veniturile (în acest caz, veniturile se determină în funcție de necesarul de probe și prețul fiecărei probe).

Eficiența Sistemului Informațional pentru Monitoringul Mediului, în general și pentru Monitoringul Apei, în special, trebuie privită din punct de vedere al avantajelor obținute de către mediu din această activitate. Aceste avantaje pot consta în reducerea poluării, atât la sursă, cât și în activități de depoluare (epurare a apelor). Pentru a fi cu adevărat eficient, Sistemul Informațional pentru Monitoringul Apei trebuie să asigure în cele mai bune condiții colectarea datelor, analize de laborator, transmiterea datelor și stocarea acestora în baze de date, la care accesul să se facă într-un mod cât mai simplu. Informațiile trebuie să circule foarte repede și să fie foarte precise, pentru a se putea lua decizii cât mai eficiente și într-un timp cât mai scurt.

Analiza cost-beneficiu

Analiza cost-beneficiu constituie o metodă standard de evaluare a studiilor de fezabilitate prezentate prin proiectele cu asistență internațională, parametrii cheie fiind rata internă a venitului, valoarea actuală netă și raportul cost-beneficiu. Datele de intrare necesare constau în fluxul cuantificat al costurilor și beneficilor. Expresia de bază utilizată în calcularea valorii prezentate a beneficiilor nete este dată de relația:

r

V.P = Σ (B-C), unde:

t=0

– B reprezintă beneficiile;

– C reprezintă costurile;

– t reprezintă perioada.

Alegerea ratelor de scont influențează rezultatul unei analize cost-beneficiu; de regulă, ele se situează între 10 și 20%. Beneficiul rezultă și din prezentarea cu și fără proiect în abordarea problemei respective.

Eutrofizarea unui lac natural afectează cel puțin două funcțiuni: piscicultura și recrearea. Se pot elabora scenarii în acest sens, la care se are în vedere, atât afectarea fondului piscicol, cât și a turismului, ambele fiind exprimate sub forma monetară. În același timp, se evaluează costurile aferente reducerii emisiilor de azot și fosfor din zonă adiacentă (populație, industrie, agricultură). La diferența costuri-beneficiu (rezultate din eliminarea pagubelor), se ține cont de necesitatea asigurării de alternative (alte locuri de recreare, etc.) cu toate costurile aferente.

Analiza cost-eficiență reprezintă o formă mai simplificată a analizei cost-beneficiu și ia în considerare doar partea de cost, din care rezultă o valoare netă anuală. Ea este utilă atunci când se raportează la un anumit rezultat (% de îndepărtare, randamente, cantități de emisii diminuate, trecerea la o clasă superioară de calitate a apei, etc.). Utilizarea treptei terțiale la epurarea apelor, raportată la îndepărtarea azotului și fosforului, se caracterizează prin următorul bilanț cost-eficiență: 10 ECU/kg și 2 ECU/kg N.

Indicatorii de eficiență în ceea ce privește utilizarea apei sunt extreme de importanți pentru calitatea acesteia.

INDICATORI DE EFICIENȚĂ A UTILIZĂRII APEI

Compoziția apelor variază în funcție de factorii regionali, însă, în general, depinde de: sărurile dizolvate în apa de ploaie, eroziunea materialului continental din zonă, evacuările antropogene. Constituenții apei se pot găsi sub aspect fizic în formă dizolvată, coloidală sau suspensii și sub formă chimică: ionică, complexă, absorbită. Toți constituenții apelor naturale se încadrează în următoarele categorii de indicatori fizico-chimici: pH, turbiditate, conductivitate, anioni și cationi, metale grele, substanțe organice. Aceștia, în funcție de natură și concentrație, formează calitatea apei.

Apa potabilă provine din râuri, rezervoare și ape subterane, adesea constituind un amestec al celor trei surse. În ciuda purificării acesteia prin diverse metode, o parte a substanțelor ce contaminează râurile și apele subterane pot fi găsite în apa potabilă. Până acum au fost depistate peste 300 substanțe chimice diferite. Deși nu toți acești constituenți ai apei potabile sunt periculoși, există o îngrijorare provocată de eventuale amestecuri ale anumitor substanțe, în special datorită faptului că nu se cunosc efectele pe termen lung pe care acestea le au asupra sănătății.

Normativele care delimitează calitatea apelor sunt: STAS 4706-88 pentru ape de suprafață, Normativul C 90/83 și STAS 1342-91 pentru apa potabilă.

În ceea ce privește STAS 1342-91 pentru apa potabilă, aceasta nu trebuie să conțină substanțe chimice sau microorganisme, care să aducă prejudicii sănătății omului. În conformitate cu STAS 1342-91, apa potabilă trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să fie limpede, incoloră, fără miros sau gust deosebit; să aibă temperatura cuprinsă între 70 și 15°C și să nu varieze mult în timpul anului; să nu conțină materii străine în suspensie sau germeni patogeni; să conțină aer și CO2 în soluție; substanțele dizolvate raportate la un litru trebuie să se încadreze între anumite limite; să nu conțină azotiți sau sulfuri, săruri metalice precipitabile cu H2S sau cu (NH4) 2S, cu excepția micilor cantități de Fe, Al, Mn; să nu conțină NH3 sau fosfați care pot proveni prin contaminarea apei cu substanțe organice în putrefacții și nici metan.

Organizația Mondială a Sănătății, la anumite intervale de timp, indică norme de calitate pentru apa potabilă, în funcție de cunoștințele în domeniul sănătății, metodele de analiză și identificare, metodele de îndepărtare a unor constituenți. Fiecare țară are libertatea de a-și legifera norme proprii pentru calitatea apei potabile.

STAS-ul 1342-91 are următoarea structură: indicatori sau proprietăți organoleptice, indicatori fizici, indicatori chimici, indicatori biologici, bacteriologici și radioactivi și cuprinde un număr de peste 60 indicatori de calitate.

Indicatorii cuprinși în Ordinul M.M.G.A nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calității apelor de suprafață în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă, au fost împărțiți în 5 grupe principale:

– Grupa „regim de oxigen”, ce cuprinde: oxigenul dizolvat, CBO5, CCO-Mn, CCO- Cr;

– Grupa „nutrienți”, ce cuprinde: amoniu, azotiți, azotați, azot total, ortofosfați, fosfor total, clorofila a;

– Grupa „ioni generali, salinitate”, ce cuprinde: reziduu filtrabil uscat, sodiu, calciu, magneziu, fier total, mangan total, cloruri, sulfați;

– Grupa „metale”, ce cuprinde: zinc, cupru, crom total, arsen; metalele precum plumbul, cadmiul, mercurul, nichelul au fost încadrate la grupa de substanțe prioritare;

– Grupa „micropoluanți organici și anorganici”, ce cuprinde: fenoli, detergenți, AOX, hidrocarburi petroliere; alte substanțe, precum HAP, PCB, lindan, DDT, atrazin, triclormetan, tetraclormetan, tricloretan, tetracloretan etc., au fost încadrate la grupa substanțelor prioritare.

Evaluarea calității apei se face prin prisma indicatorilor organoleptici, fizici, chimici, de radioactivitate, biologici (de eutrofizare) și microbiologici. Valorile admise sunt redate în tabelul 1.1.

Tabelul 1.1

Categorii și condiții tehnice de calitate pentru apele de suprafața – cursuri de apă în situație naturală sau amenajata, lacuri naturale și lacuri de acumulare (după STAS 4706/88)

Indicatorul Simbol UM Categorii de calitate

I II III

Indicatori organoleptici

Culoare fără culoare fără culoare fără culoare

Miros fără miros fără miros fără miros

Indicatori fizici

pH unitati pH 6.5 – 8.5

Indicatori chimici generali

Amoniu NH 4 + mg/dm3 1 3 10

Amoniac NH 3 mg/dm3 0.1 0.3 0.5

Azotati NO 3 – mg/dm3 10 30 nenormat

Azotiti NO 2 – mg/dm3 1 3 nenormat

Calciu Ca 2+ mg/dm3 150 200 300

Clor Cl 2 mg/dm3 0.005 0.005 0.005

Cloruri Cl – mg/dm3 250 300 300

Dioxid de carbon liber CO 2 mg/dm3 50 50 50

Fenoli antrenabili cu vapori

de apă C 6 H 5 mg/dm3 0.001 0.02 0.05

OH

Fier total Fe 2+ mg/dm3 0.3 1 1

Fosfor P mg/dm3 0.1 0.1 0.1

Hidrogen sulfurat și sulfuri S 2+ mg/dm3 lipsă lipsă 0.1

Magneziu Mg 2+ mg/dm3 50 100 200

Mangan Mn 7+ mg/dm3 0.1 0.3 0.8

Oxigen dizolvat O 2 mg/dm3 6 5 4

Produse petroliere mg/dm3 0.1 0.1 0.1

Reziduu filtrabil uscat la 105°C mg/dm3 750 1000 1200

Sodiu Na + mg/dm3 100 200 200

Consum biochimic de oxigen CBO 5 mg/dm3 5 7 12

Consum chimic de oxigen-

Metoda cu permanganat

de potasiu CCOMn mg/dm3 10 15 25

Consum chimic de oxigen-

Metoda cu bicromat de potasiu CCOCr mg/dm3 10 20 30

Sulfați SO 4 2- mg/dm3 200 400 400

Indicatori chimici specifici

Argint Ag 2+ mg/dm3 0.01 0.01 0.01

Arsen As mg/dm3 0.01 0.01 0.01

Bariu Ba 2+ mg/dm3 1 1 1

Cadmiu Cd 2+ mg/dm3 0.003 0.003 0.003

Cianuri CN – mg/dm3 0.01 0.01 0.01

Cobalt Co 2+ mg/dm3 1 1 1

Crom trivalent Cr 3+ mg/dm3 0.5 0.5 0.5

Crom hexavalent Cr 6+ mg/dm3 0.05 0.05 0.05

Cupru Cu 2+ mg/dm3 0.05 0.05 0.05

Detergenți anionactivi mg/dm3 0.5 0.5 0.5

Fluor F – mg/dm3 0.5 0.5 0.5

Hidrocarburi policiclice aromate mg/dm3 0.0002 0.0002 0.0002

Mercur Hg 2+ mg/dm3 0.001 0.001 0.001

Molibden Mo mg/dm3 0.05 0.05 0.05

Nichel Ni 2+ mg/dm3 0.1 0.1 0.1

Plumb Pb 2+ mg/dm3 0.05 0.05 0.05

Seleniu Se mg/dm3 0.01 0.01 0.01

Zinc Zn mg/dm3 0.03 0.03 0.03

Pesticide mg/dm3

Triazine mg/dm3 0.001 0.001 0.001

Triazinone mg/dm3 0.001 0.001 0.001

Toluidine mg/dm3 0.001 0.001 0.001

Insecticide organoclorurate mg/dm3 0.0001 0.0001 0.0001

Insecticide organofosforice mg/dm3 lipsă lipsă lipsă

Insecticide organometalice mg/dm3 lipsă lipsă lipsă

Nitroderivați mg/dm3 lipsă lipsă lipsă

Radioactivitate

conform normelor în vigoare

Indicatori microbiologici

Bacterii coliforme totale număr 100000 fără fără

probabil / dm 3 normare normare

Indicatori pentru eutrofizare lacuri lacuri lacuri

oligotrofe mezotrofe eutrofe

Grad de saturație în Oxigen O2 % min. 70 40-70 sub 40

Azot total N mg/dm3 max. 0.3 max. 1 min. 1.5

Fosfor total P mg/dm3 max. 0,03 max. 0,1 min. 0,15

Biomasă fitoplanctonică mg/dm3 < 10 10 (incl) – min. 20

20 (excl)

În practică se determină doar unii dintre indicatorii chimici specifici, în schimb se mai determină: debitul, temperatura, conductivitatea, duritatea permanentă, duritatea temporară, duritatea totală, număr de germeni totali mezofili (uneori și coliformi fecali și streptococci fecali), diverși indicatori biologici, saprobitatea, încărcarea parazitologică (chisturi de Giardia, ouă de geohelminți) și virusologică (bacteriofagi, etc.).

Standardele actuale se bazează pe studii toxicologice făcute pentru fiecare substanță în parte. Sunt mari problemele de eșantionare, extrapolare a rezultatelor de la o specie la alta. În plus, condițiile în organismul viu diferă de cele de laborator. Intervin factorii de mediu (temperatură, pH, duritate apei, etc.), cei biotici (vârstă, gen, stare de sănătate, etc.) și cei chimici (interacțiunea compusului testat cu alți compuși – sinergism strict aditiv, sinergism supraaditiv, antagonism sau lipsa interacțiunii). Sensibilitatea variază mult de la o specie la alta (așa se aleg „speciile indicatoare”), în plus apare „rezistența dobândită”.

De aceea, nu toate valorile din studii sunt de așa mare încredere pe cât ne așteptăm. În plus, efectele cronice și cele subletale sunt de regulă foarte greu de studiat. La toxicitatea pe ecosisteme acvatice se folosește și indicatorul „doza la care 50% din populație prezintă afectare specifică”. Este mult mai relevant, dar e specific pentru fiecare efect în parte și din această cauză nu se pot compara direct teste diferite.

Pe lângă testele toxicologice clasice se folosesc bioteste statice (în acvariu sau borcan) și flow-through (pești în cuști imersate în râu, de exemplu amonte și aval de efluent).

Uneori s-au făcut experimente de graniță laborator/natură, la scară de „microcosmos” (containere plutitoare în râu/lac), „macrocosmos” în container ce cuprinde o bucată importantă din râu/lac, și la nivel de întreg ecosistem, în lacuri experimentale.

Pentru ca eficiența utilizării apei potabile să fie elocventă, am încadrat-o în lucrare într-un studiu de caz care are ca și locație orașul Turnu-Măgurele, în care am încercat să reliefez gradul de eficiență a acestei activități, folosind toate etapele necesare utilizării apei potabile.

CAPITOLUL 2. EFICIENȚA UTILIZĂRII APEI POTABILE ÎN TURNU MĂGURELE – STUDIU DE CAZ

2.1. CARACTERISTICILE TEHNICO-ECONOMICE ALE DISTRIBUIRII APEI POTABILE ÎN TURNU MĂGURELE

Din punct de vedere teritorial-administrativ, municipiul Turnu Măgurele se află în partea de sud-vest a județului Teleorman, în zona de confluență a Oltului cu Dunărea, unde se dezvoltă o zonă geografică de sine stătătoare, ce se individualizează față de zonele limitrofe atât geomorfologic cât și climatic, hidrologic, biogeografic și economic. În ceea ce privește numărul de locuitori ai municipiului, acesta a fost în anul 2011 de 30.187 mii de locuitori.

Din punct de vedere hidrografic, rețeaua hidrografică de suprafață este reprezentată prin cursuri de apă cu caracter permanent și temporar. Rețeaua temporară se caracterizează prin organisme torențiale mai ales în cadrul frunții teraselor și a câmpului. Rețeaua permanentă este reprezentată de trei artere hidrografice: Dunăre, Olt și Sâi. Lacurile naturale în zona municipiului lipsesc datorită desecărilor. Cu privire la apele subterane, studiile au arătat că în perimetrul municipiului ele se înmagazinează în depozitele aluvionare ale teraselor Dunării, Oltului și Sâiului. Apele subterane asigură apa potabilă populației.

Alimentarea cu apă potabilă a avut dintotdeauna o importanță deosebită, construirea rețelei de distribuție a apei în municipiul Turnu Măgurele începând din anul 1915, în paralel cu cea de scurgere a apelor reziduale către partea de vest a orașului. Din totalul populației, sistemul deservește aproximativ 17.800 persoane (59%), dintre care 15.800 persoane la bloc și 2000 persoane la case, la care se adaugă și agenții economici ai municipiului.

Analiza importanței economice a utilizării apei furnizează profilul economic al bazinelor hidrografice din punct de vedere al indicatorilor demografici și macro-economici privind populația și veniturile populației exprimate prin PIB/spațiu hidrografic/bazin hidrografic, precum și evoluția în timp a acestora pentru a putea evidenția tendințele cerinței de apă. Totodată este furnizată și o caracterizare a folosințelor de apă, precum și a serviciilor de apă specifice bazinelor hidrografice.

Administrația Națională „Apele Romane” este „singurul furnizor al apei prelevate direct din sursele de apă de suprafață, naturale sau amenajate, indiferent de deținătorul cu orice titlu al amenajării și din sursele subterane”.

Serviciile comunitare de utilități publice denumite în continuare servicii de utilități publice, sunt definite ca „totalitatea activităților de utilitate și interes public general, desfășurate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor sau județelor de către operatorii specifici sub conducerea, coordonarea și responsabilitatea autorităților administrației publice locale, în scopul satisfacerii cerințelor comunităților locale”. Aceste servicii se referă la: serviciul de tratare și clorinare a apei brute prelevate din surse de suprafață în scopul potabilizării; serviciul de tratare și clorinare a apei prelevate din subteran în scopul potabilizării; serviciul de distribuție a apei potabile prin rețeaua centralizată de alimentare cu apă; serviciul de colectare a apelor uzate evacuate de gospodăriile individuale și unitățile industriale în rețeaua centralizată de canalizare; serviciul de epurare a apelor uzate.

Serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare al localităților, denumit în continuare serviciul de alimentare cu apă și de canalizare, „se află sub conducerea, coordonarea și responsabilitatea autorității administrației publice locale, care are drept scop asigurarea alimentarii cu apă, canalizarea și epurarea apelor uzate pentru toți utilizatorii de pe teritoriul localităților”. În cazul gestiunii delegate pentru funcționarea serviciului, autoritățile administrației publice locale transferă unuia sau mai multor operatori toate sarcinile și responsabilitățile privind furnizarea/prestarea serviciilor de utilități publice, cât și administrarea și exploatarea sistemelor de alimentare cu apă și de canalizare aferente acestuia, pe baza unui contract denumit în continuare contract de delegare a gestiunii. Operatorii servicii de alimentare cu apă, canalizare și epurare își desfășoară activitatea de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare prin exploatarea și administrarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestuia, pe baza contractului de delegare a gestiunii și a licenței eliberate de A.N.R.S.C.

În discutarea caracteristicilor economice în domeniul apei, intervin: costul și taxele pentru livrarea apei brute; costul și prețul pentru livrarea apei tratate, inclusiv apa potabilă către populație.

Apa brută este furnizată de Administrația Națională „Apele Române”, care aplică taxe pentru livrarea apei brute către agricultură, municipalități și industrie, precum și pentru apa captată direct de utilizatori de la apa de suprafață și subterană.

Cotele de amortisment se stabilesc în funcție de durata normală de amortizare.

Costul energiei se stabilește pentru fiecare obiect, luând în considerare consumul pe durata de funcționare respectivă: calculul se face pentru un consum anual în vigoare la data proiectului sau a exploatării. Costul energiei calorice se stabilește pentru fiecare obiect, în funcție de sursele de energie folosite.

Costul reactivilor se stabilește pentru fiecare material, pe obiect: se aplică prețurile de la magazia stației de epurare. Costul apei potabile și pentru combaterea incendiilor sau alte folosințe se apreciază pe baza altor stații de epurare similare. Costul de transport privește evacuarea gazelor, nămolului și depunerilor la locul de depozitare și consum.

În cadrul municipiului Turnu Măgurele, operatorul regional de apă potabilă este S.C. APA SERV S.A., societate cu capital integral de stat, obiectul său de activitate constând în colectarea, tratarea și distribuția apei potabile.

Operatorul județean S.C. APA SERV S.A este constituit la nivelul județului Teleorman, situat în partea sudică a României la confluența râurilor Olt și Vedea cu fluviul Dunărea, având ca punct sudic extrem orașul Zimnicea. Operatorul deservește 5 orașe ale județului prin sisteme de alimentare cu apă și canalizare și a fost înființat în 2007.

În prezent, în mediul rural, din cele 92 de comune, numai 24 au sisteme de alimentare cu apă, din care 3 au și sistem de canalizare.

Monitorizarea calității apei brute și apei potabile de către S.C. SERV S.A. se realizează conform normelor în vigoare, respectiv: Legea nr. 458/2002 – privind calitatea apei potabile; Legea nr. 311/2004 – pentru modificarea și completarea Legii 458/2002; H.G. 974/2004 – norme de supraveghere, inspecție sanitară și monitorizare a calității apei potabile; H.G. 930/2005 – norme speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică.

Legislația aplicată de către societate în prezent, se referă la: Legea nr. 51/2006 – a serviciilor comunitare de utilități publice; Legea nr. 241/2006 – a serviciului de alimentare cu apă și canalizare; Ordinul nr. 65/2007 – privind aprobarea metodologiei de stabilire, ajustare sau modificare a prețurilor/tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apă și
canalizare; Ordinul nr. 88/2007 – pentru aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului de
alimentare cu apă și canalizare; Ordinul nr. 89/2007 – pentru aprobarea caietului de sarcini-cadru al serviciului de alimentare cu apă și canalizare; Ordinul nr. 90/2007 – pentru aprobarea contractului cadru de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă și canalizare.

S.C. APA SERV S.A. deține licența nr. 0157 din 28.03.2008, clasa 2, eliberată de către ANRSC (Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de utilități publice), precum și certificarea sistemului integrat de management conform SREN ISO 9001:2001 și OHASAS 18001:2007 și SREN ISO 14001:2005 – ISO 14001:2004 din data de 02.04.2009.

Laboratorul de analize pentru apă potabilă este amplasat în municipiul Turnu Măgurele, în incinta Uzinei de Apă și are dotarea pentru monitorizare de control a parametrilor fizico-chimici. Parametrii analizați și modul de stocare date sunt conform buletinelor de analiză OR, iar datele obținute se stochează pe hârtie.

Un amănunt foarte important este faptul că laboratorul nu are acreditare ISO 17025 și funcționarea acestuia întâmpina dificultăți datorate dotării actuale care nu permite efectuarea analizelor microbiologice și este învechită, însă printre strategiile viitoare ale S.C. APA SERV S.A. sunt de majoră importanță: dotarea laboratorului cu echipamente corespunzătoare și acreditarea laboratorului.

Activitățile S.C. APA SERV S.A acoperă în întregime ciclul integral al apei în mediul urban; captarea apei din cadrul natural, producția și distribuția apei potabile, colectarea, transportul și epurarea apelor uzate pentru a le reda mediului. Intervine atât în amont pentru păstrarea resurselor de apă cât și în aval pentru protecția receptorilor de apă.

După cum societatea declară, „apa potabilă care ajunge la robinetul consumatorului casnic este rezultatul unui proces de fabricare complex. Mai întâi resursa de apă este extrasă din pânza freatică subterană sau din cursurile de apă și apoi ea este supusă mai multor tratamente în urma cărora ea devine proprie consumului”. Captarea apei, fie că este de origine subterană (pânza freatică) sau superficială (curs de apă sau lac), se face prin pomparea prin foraj ori prin captare directă. Pentru a deveni potabilă și pentru a respecta normele de calitate în vigoare, apa suferă diverse tratamente în uzină: decantare, filtrare, dezinfecție, clorare. Apa apoi este stocată în rezervoare înainte de a fi distribuită în rețeaua de distribuție.

Conform aceleiași societăți, serviciul de apă potabilă este un proces cu multe etape și el cuprinde: construcția și menținerea în stare de funcționare a unor instalații complexe destinate extracției și tratamentului apei pentru a o face proprie consumului; controlul calității sanitare a apei; întreținerea rețelei de canalizare; administrarea serviciilor destinate clienților și consumatorilor (abonamentul, citirea contoarelor, facturarea, cererile de informații).

În privința apelor uzate, care deversate ca atare în mediul natural duc la mari riscuri de poluare a cursurilor de apă, ceea ce înseamnă probleme în materie de ecologie și sănătate publică, uzinele de tratare a apelor uzate reprezintă o o activitate esențială a S.C. APA SERV S.A., în acest sens apa uzată fiind trecută prin bazine de decantare unde materia minerală sau organică se depune pentru a fi apoi eliminată. Procesul de decantare produce nămolurile de epurare a căror tratament sau reciclaj permite folosirea lor în agricultură.

Apele reziduale obținute după consumul casnic vor fi redate circuitului natural. Este în consecință imperativ ca în prealabil ele să fie tratate astfel încât, de această manieră,
să fie protejat mediul înconjurător dar și sănătatea cetățenilor.

Societatea încearcă prin strategiile, prioritățile și politicile sale să acorde o atenție deosebită dezvoltării durabile, conștientizând faptul că apa se află în centrul dezvoltării durabile și că, indiferent de faptul că este o resursă regenerabilă, ea trebuie protejată prin gestionarea consumului dar și împotriva poluării, societatea acționând în același timp și în sensul reintroducerii apei uzate în circuitul natural, în prealabil făcând operațiuni de purificare, pentru a nu polua solul, subsolul, acviferele și pentru a nu interveni în mod negativ în siguranța sănătății populației. Intervențiile societății se fac în spiritul respectului mediului și al dezvoltării durabile. În același timp, se angajează să anticipeze așteptările și nevoile în materie de mediu ale clienților săi: colectivitățile publice și întreprinderile, precum și consumatorii casnici.

Se pare că societatea este la curent cu Regulamentele europene în materie, în cadrul cărora Uniunea Europeană a definit o reglementare foarte strictă care limitează cantitatea
de microorganisme și de substanțe chimice autorizate în apa potabilă. În acest sens, conducerea S.C. APA SERV S.A. a înțeles faptul că instalațiile de producție, de distribuție și de tratare a apei din cadrul uzinelor societății sunt obiectul unor controale de calitate riguroase în funcție de normele care au ca obiectiv garantarea în permanență a livrării de apă sigură și de calitate, intenționând să își îmbunătățească echipamentul din dotare, pentru a se alinia standardelor europene. Tot în tandem cu țările europene, platforma S.C. APA SERV S.A. cuprinde mai multe aspecte de maximă importanță, astfel că societatea se angajează: să fie alaturi de beneficiar, să vină mereu cu idei inovatoare, să administreze pe termen lung resursa apă, ce reprezintă un adevărat patrimoniu, să încerce să educe cetățenii în spiritul protecției și economisirii apei ca resursă naturală dar și de protejare a acesteia împotriva poluării.

Referitor la activitățile prestate de către societate, aceasta asigură pentru colectivitățile publice și întreprinderi administrarea serviciilor de apă, concepe soluțiile tehnice și pune în aplicare șantierele necesare prestării acestor servicii. Activitățile prestate se referă la: gestiunea ciclului apei; apa este o resursă reînnoibilă și reutilizabilă. Societatea se ocupă de extracția apei din mediul natural, tratarea și distribuția apei potabile; asigură de asemeni colectarea și transportul apelor uzate care, odată tratate, sunt reciclate și restituite ambientului natural de o manieră care să protejeze calitatea mediului. Ciclul apei înseamnă captarea, tratarea, distribuția, recuperarea, curățarea și restituirea apei în circuitul său natural; colectarea și distribuția apei: pentru colectivități și consumatorii casnici, societatea propune un serviciu de proximitate: este alături de așteptările și nevoile lor; pentru consumatorii industriali apa constituie un ingredient necesar. Trebuie, de exemplu: 35 m3 de apă pentru a construi un automobil; 100 până la 120m3 de apă pentru a fabrica o tonă de oțel; 4 la 6 litri de apă pentru a produce un litru de bere. Consumatorii industriali folosesc apa în multiple situații: alimentarea cazanelor de încălzire și a circuitelor de răcire, fabricarea produselor, utilizarea apei ca suport pentru diverse reacții chimice, curățarea instalațiilor, spălarea produselor, protecția contra incendiilor. Aprovizionarea cu apă precum și tratarea ei poate ameliora funcționarea unei instalații industriale și poate avea un impact notabil asupra performanței sale economice; curățarea apelor uzate este o etapă decisivă care permite menținerea calității mediului înconjurător și a activităților legate de apă (turismul, sportul, agricultura, piscicultura, industria). Societatea își mobilizează competențele pentru a controla, fiabiliza și securiza colectarea și depoluarea apelor uzate până la restituirea lor, după tratament, în ecosistem; tratarea nămolurilor de epurare. Expansiunea zonei urbane precum și apariția unei uzine de tratare a apelor uzate implică o creștere a producției de nămoluri de epurare. S.C. APA SERV S.A. propune soluții de utilizare a acestor nămoluri pentru procesele agricole; S.C. APA SERV S.A. își adaptează intervențiile la așteptările și nevoile exprimate de autoritățile locale, prin care apelează la economia apei, care se face atât prin optimizarea proceselor industriale, dar și prin reducerea constantă a pierderilor de apă din rețea. Ameliorarea randamentului rețelei de apă este un factor important al economiei resursei naturale.

Tot în conformitate cu reglementările europene în domeniu, societatea este preocupată de calitatea apei, care este supravegheată în mod constant. Apa pe care o beau zilnic consumatorii este controlată, astfel încât să fie respectate normele sanitare impuse la nivel național și internațional. În ceea ce privește siguranța sanitară, aceasta reprezintă pentru societate o preocupare permanentă. Apa este un produs natural care, în cursul circuitului său natural, se îmbogățește cu oligoelemente și săruri minerale. Apa poate fi tratată pentru a corecta un eventual dezechilibru natural. Siguranța sanitară a apei potabile nu înseamnă numai simplul consum al apei ci și oferta unei ape de calitate îmbunătățită și sigură din punctul de vedere al criteriilor de siguranță sanitară. Fie că vorbim de apă subterană sau de suprafață, resursa de apă trebuie să fie protejată de amenințarea unor factori de poluare rezultați din activitățile umane, mai ales industriale și agricole.

Se pare că prin măsurile și instrumentele economice adoptate, S.C. APA SERV S.A. respectă legislația în vigoare.

Termenul de „măsură” se referă la o aplicație tehnică concretă care tinde să aibă un efect local, cum ar fi o aplicație structurală, pe când instrumentele sunt de natură administrativă, economică sau consultativă. Instrumentele servesc la susținerea implementării măsurilor (care tind să aibă un caracter mai tehnic) prin stimularea schimbării comportamentului principalilor factori implicați. O consecință a acestui fapt este că instrumentele sunt aplicabile pe termen lung, au un efect mai larg comparativ cu măsurile și necesită o coordonare la un înalt nivel administrativ. Totuși, atât măsurile, cât și instrumentele, trebuie văzute ca „măsuri”.

Mecanismul economic specific în domeniul gospodăririi cantitative și calitative a resurselor de apă include sistemul de contribuții, plăti, bonificații și penalități, ca parte a modului de finanțare pe principii economice a Administrației Naționale „Apele Române” (și implicit ale tuturor Direcțiile de Ape) în scopul funcționării în siguranță a Sistemului Național de Gospodărire a Apelor.

În ceea ce privește sistemul de plăți practicat de către S.C. APA SERV S.A., acesta are în vedere faptul ca în starea naturală, apa este o resursă gratuită. Dar ea nu poate fi consumată optim ca atare. Apa potabilă este rezultatul unui proces îndelungat în care sunt puse în acțiune o serie de procese tehnologice. Apa este extrasă din râuri, lacuri și pânze freatice. Apoi ea este procesată într-o uzină de tratare unde va suferi o serie de etape de procesare. În cele din urmă ea trebuie să fie adusă până la consumator; 24 de ore din 24 și 7 zile din 7. Astfel producția și distribuția apei potabile necesită o serie de expertize și de servicii care au un cost.

Referitor la costul apei practicat de către S.C. APA SERV S.A., nivelul prețurilor reflectă situații diverse. Conform politicii companiei, prețul serviciului de apă reflectă condițiile de extracție și de exploatare a resursei naturale precum și complexitatea tratamentului apei. De asemeni prețul reflectă și procesul de tratare, întreținerea rețelei de canalizare, serviciul clienți și multe altele. Apa este un produs local și astfel, în funcție de condițiile geografice, geologice sau climatice, resursele locale de apă necesită tratamente diferite de la o zonă geografică la alta. Apa din pânza freatică necesită un tratament relativ simplu pentru a deveni potabilă, dar în cazul extracției apei din cursurile de apă atunci tratamentul este mai complex și costurile de producție sunt mai ridicate.

Pe de altă parte un alt factor care își lasă amprenta asupra costurilor este investiția
în noi echipamente necesare producției și distribuției apei ori indispensabile pentru
colectarea și tratamentul apelor uzate. Aceste echipamente sunt necesare și pentru a
respecta normele naționale și internaționale ale calității apei. Și densitatea populației deservite este un element determinant al costului. Cu cât locuințele sunt mai apropiate unele de altele cu atât este mai ieftin de adus apă potabilă și de recuperat apa uzată.

Prețul calculat de societate este determinat de creșterile anuale în termeni reali dintre inflație și două ajustări, este compus dintr-o parte fixă (abonamentul) și o parte variabilă bazată pe consumul fiecărui abonat. Mai multe elemente sunt luate în calcul: serviciul de apă potabilă, serviciul de colectare a apelor uzate, taxele locale.

În privința tarifelor, serviciul de curățare a apelor uzate este și el o parte importantă reflectată în factura de apă. Pentru a asigura o depoluare eficientă și pentru a respecta normele noi în vigoare sunt necesare investiții importante. Aceste investiții reprezintă construcția, exploatarea și întreținerea rețelelor de colectare a apelor uzate precum și construcția și menținerea în stare de funcționare a stațiilor de epurare.

Taxele locale sunt destinate autorităților publice locale a căror misiune este de a proteja resursele naturale de apă și de a finanța achiziția unor echipamente pentru alimentarea cu apă potabilă și pentru protecția mediului (finanțarea unor acțiuni de menținere a calității apei în cursurile de apă: râuri, fluvii, canale sau căi navigabile).

Conform politicii companiei, prețurile la apa potabilă și tarifele la canalizare pentru populație conțin TVA în cota de 24% iar pentru restul utilizatorilor nu conțin TVA. Prețurile și tarifele sunt redate în tabelul 2.1.

Tabelul 2.1

Prețurile și tarifele la apa potabilă conform S.C. APA SERV S.A.

S.C. APA SERV S.A., operatorul regional de distribuire a apei potabile pentru municipiul Turnu Măgurele, respectă prin întreaga sa platformă majoritatea măsurilor de bază dar și cele suplimentare.

„Măsurile de bază” sunt „cerințele minime de conformare și constau din acele măsuri cerute de implementarea legislației comunitare pentru protecția apelor” și anume: Directiva privind calitatea apelor utilizate pentru îmbăiere (76/160/EEC); Directiva privind conservarea păsărilor sălbatice (79/409/EEC); Directiva privind apa potabilă (80/778/EEC), amendata de Directiva (98/83/EC); Directiva privind accidentele majore (Seveso) (Directiva 96/82/EC); Directiva privind evaluarea impactului de mediu (Directiva 85/337/EEC); Directiva privind nămolurile din stațiile de epurare (Directiva 86/278/EEC); Directiva privind epurarea apelor uzate urbane (91/271/EEC); Directiva privind produsele pentru protecția plantelor (91/414/EEC); Directiva privind poluarea cu nitrați din surse agricole (91/676/EEC); Directiva privind conservarea parcurilor naturale precum și a animalelor și plantelor din zonele neamenajate (92/43/EEC); Directiva privind prevenirea și controlul integrat al poluării (96/61/EC).

„Măsurile suplimentare” sunt „acele măsuri identificate și implementate în plus față de măsurile de bază” și anume: instrumente legislative; instrumente administrative; instrumente economice sau fiscale; înțelegeri/acorduri de mediu negociate; controlul emisiilor; coduri de bună practică; refacerea și restaurarea zonelor umede; controlul captărilor; măsuri de management de necesitate (exemplu: promovarea producției agricole adaptate, cum ar fi culturi fără cerințe mari de apă în zonele afectate de secetă); măsuri de eficientizare și reutilizare (exemplu: promovarea în industrie a tehnologiilor ce utilizează eficient apa, precum și a tehnicilor de irigare cu consum mic de apă); proiecte de construcție; uzine de desalinizare; proiecte de reabilitare; reîncărcarea artificială a acviferelor; proiecte educaționale; proiecte de cercetare, dezvoltare și testare; alte măsuri relevante.

Pe viitor, S.C. APA SERV S.A. are în plan aplicarea principiului de bază „poluatorul plătește” pentru a asigura financiar compania, dar în același timp acționând și în scopul dezvoltării durabile, care are la bază o serie de principii și elemente strategice printre care și acest principiu. Principiul „poluatorul plătește” reprezintă un principiu de bază prezent și în actuala Lege a Protecției Mediului și obligă prin sancțiuni persoanele fizice și/sau juridice răspunzătoare de orice prejudiciu adus prin poluare.

S.C. APA SERV S.A. va implementa acest principiu (pe care de fapt are tot dreptul să îl aplice) prin instrumente adresate agenților economici industriali cu potențial risc de poluare a apelor deversate în rețeaua de canalizare orășenească. În contractul cadru de servicii pe care S.C. APA SERV S.A. îl încheie cu agenții industriali care sunt racordați la rețeaua de canalizare, există reglementări care permit aplicarea acestui principiu. Politica viitoare de tarifare a COR (Clasificarea Ocupațiilor din România) va trebui orientată spre acest principiu.

În acest sens, societatea dă și un exemplu de actualitate și anume: în acest moment, S.C. APA SERV S.A. are încheiată o minută cu S.C. BIOFUEL ENERGY SRL -Zimnicea, prin care acesta plătește eventualele penalități aplicate de Apele Române pentru poluarea pe Dunăre la evacuare din Stația de epurare – sucursala Zimnicea. Urmează analizarea situației create la SEAU Turnu Măgurele de evoluție a indicatorilor de calitate după căminul de vizitare S.C Donau Chem. S.C. APA SERV S.A. acționează astfel în mod legal, deoarece sistemul de contribuții, plăti, bonificații, tarife și penalități se bazează pe principiile recuperării costurilor pentru cunoașterea și gestionarea resurselor de apă „utilizatorul plătește” și „poluatorul plătește”. Aceste măsuri sunt luate de către Administrația Națională „Apele Române”, care este singura în drept să aplice sistemul de contribuții, plăți, bonificații, tarife și penalități specifice gospodăririi apelor tuturor utilizatorilor de apă, indiferent de deținătorul cu orice titlu al amenajării, precum și din sursele subterane, cu excepția celor pentru care există reglementări specifice în vigoare.

Din această situație, se poate deduce foarte ușor faptul că Administrația Națională „Apele Române” a considerat justă acțiunea întreprinsă în acest scop de către S.C. APA SERV S.A. împotriva S.C. Donau Chem, iar operatorul regional al municipiului Turnu Măgurele va fi despăgubit pentru daunele create de către S.C. Donau Chem, prin poluarea produsă pe Dunăre, știut fiind faptul că apa distribuită în Turnu Măgurele provine din Dunăre, iar tratarea apei pentru a putea deveni potabilă pentru consumatori, presupune în caz de poluare măsuri și costuri suplimentare suportate de către S.C. APA SERV S.A, ceea ce, evident, nu este corect.

Deși platforma S.C. APA SERV S.A este foarte corect structurată, mergând atât pe principiile dezvoltării durabile, a siguranței sanitare și a obținerii de profit, în prezent societatea se confruntă cu o problemă foarte gravă, apărută de altfel și în cadrul unui articol la data de 6 aprilie 2012, în care este prezentată situația deloc plăcută în care au ajuns cetățenii municipiului Turnu Măgurele la auzul veștii că este posibilă oprirea apei potabile în oraș, motiv pentru care cetățenii, panicați, au căutat să își facă din timp provizii pentru apă. Motivul care a stat la baza acestei probleme a fost neplata energiei electrice de către S.C. APA SERV S.A., care nu a reușit să plătească 1 miliard de lei pentru că, datoriile persoanelor fizice și juridice către S.C. APA SERV S.A se ridică la 32 miliarde lei vechi, după cum declară directorul societății. Cetățenii au o altă opinie în această problemă și anume: Dunărea, fiind foarte aproape, apa rece ar fi trebuit să fie cu mult mai ieftină, însă în Turnu Măgurele dimpotrivă, este mai scumpă decât în multe alte localități din țară. În urma acestui incident este foarte probabil faptul că societatea se va gândi la luarea unor măsuri de reducere a tarifelor practicate. O altă idee care derivă din acest incident ar fi aceea că însăși societatea și-a dorit să dea un semnal de alarmă în rândul populației, pentru ca restanțierii, atât persoanele fizice cât și cele juridice să își respecte contractele și termenele de achitare a plăților către S.C. APA SERV S.A.

Cu toate acestea, utilizatorii de apă au obligația încheierii lunar sau trimestrial a unui proces verbal de reglare și confirmare certă a debitelor restante (care constituie și înștiințare de plată de la data înmânării sau comunicării acestuia) cu operatorul unic, care în cazul țării noastre este Administrația Națională „Apele Române” și nu S.C. APA SERV S.A. În condițiile legii, acest proces verbal constituie titlu executoriu, iar executarea silită se efectuează de către Administrația Națională „Apele Române”.

Așadar, în municipiul Turnu Măgurele, utilizarea apei nu poate fi sistată de către S.C. APA SERV S.A., ci de către Administrația Națională „Apele Române” în calitate de operator unic, iar suspendarea dreptului de utilizare/exploatare a resurselor de apă se aplică în cazul neplății contribuției timp de 6 luni, luându-se totodată și măsuri de sistare a prestării serviciului. În aceste condiții, Administrația Națională „Apele Române” poate lua aceste măsuri pentru S.C. APA SERV S.A. în mod direct, ca operator regional pentru Turnu Măgurele, ceea ce duce într-adevăr la suspendarea dreptului de utilizare al apei în întreg orașul. Totuși, nu trebuie să uităm faptul că S.C. APA SERV S.A. nu distribuie apa numai în municipiul Turnu Măgurele, ci în întreg județul Teleorman. Teoretic, dacă se va ajunge în această situație deloc plăcută, apa ar trebui sistată numai în Turnu Măgurele, unde utilizatorii, persoanele fizice și juridice nu și-au onorat plățile către S.C. APA SERV S.A. și nu în întreg județul.

Totodată, nu trebuie uitat nici faptul că Administrația Națională „Apele Române” are dreptul de a acționa în privința creanțelor restante nerecuperate prin efort propriu, care „se pot stinge”.

Având în vedere situația critică din Turnu Măgurele, trebuie știut faptul că aceste divergențe apărute intre S.C. APA SERV S.A. (aflată în subordinea Administrației Naționale „Apele Române”) și utilizatorii apei distribuită de către aceasta, se pot negocia ca etapă finală a concilierii, la nivelul central al Administrației Naționale „Apele Române”, în prezența reprezentanților autorităților competente, caz în care se va decide într-adevăr „soarta” abonamentelor încheiate între S.C. APA SERV S.A. și utilizatori, precum și penalitățile care se vor acorda, Administrația Națională „Apele Române” fiind singura unitate autorizată de a a lua măsuri în această privință.

În prezent S.C. APA SERV S.A. are în derulare un proiect de dezvoltare, „Extinderea și reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare în județul Teleorman”.

Conform acestui proiect au început deja lucrările la extinderea și reabilitarea stațiilor de epurare pentru orașul Zimnicea și Videle, urmând ca și în celelalte orașe să înceapă curând.

Proiectul „Extinderea și reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare în județul Teleorman”, este un proiect finanțat prin Programul Operațional Sectorial de Mediu, având contractul de finanțare nr. 89275 din 16.03.2009, încheiat intre Ministerul Mediului și S.C. APA SERV S.A.

După terminarea lucrărilor cuprinse în acest proiect, în etapa a doua a Master Planului, este prevăzută extinderea ariei de operare și în zona rurală din județul Teleorman.

Planurile de acțiune, parte integrantă a planului de acțiune tehnic, au fost integrate în planul de afaceri.

Implementarea planurilor de acțiune va fi definitivată odată cu realizarea proiectului major „Extinderea și reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare în județul Teleorman”, și a altor proiecte realizate în localitățile Alexandria și Turnu Măgurele din fondurile autorităților locale respective.

Țintele stabilite la finalizare proiectelor duc la îmbunătățirea monitorizării calității apei potabile și uzate conform obiectivelor din planul de acțiune tehnic.

2.2. NIVELUL ȘI STRUCTURA EFORTURILOR DE DISTRIBUȚIE A APEI ÎN

TURNU MĂGURELE

Pentru îmbunătățirea activității actuale de monitorizare a calității apei, s-au întocmit analize SWOT (Strenghts – puncte tari, Weaknesses – puncte slabe, Opportunities -oportunități, Threats – amenințări), pe baza cărora s-au stabilit obiectivele țintă.

De asemeni s-au întocmit strategii de monitorizare a calității apei potabile și uzate, finalizate cu planuri de acțiuni cu termene până în anul 2013 și persoane responsabile pentru îndeplinirea acestora.

1. Analiza SWOT a activității de monitorizare a calității apei a stabilit următoarele:

– Punctele tari sunt: monitorizarea calității apei brute și potabile, pe conductele de transport și pe rețeaua de distribuție; proiect ISPA de reabilitare și extindere a sistemelor de alimentare cu apă și canalizare în județ; laboratoare de analize având certificate sistemul ISO 9001 și ISO 14001; permanenta cunoaștere a calității apei brute și potabile și intervenția rapidă în caz de neconformitate.

– Punctele slabe sunt: laboratoare dotate necorespunzător; laboratoare de analize neacreditate conform ISO 17025; nu se fac determinări microbiologice; cheltuieli mari generate de analiza microbiologica cu terți.

– Oportunitățile sunt reprezentate de: echiparea laboratoarelor și dotarea lor cu echipamente moderne, software pentru gestionarea activității de laborator, precum și înregistrarea rezultatelor analizelor și interpretarea acestora; acreditarea laboratoarelor; instruirea personalului de laborator pentru utilizarea noilor tehnologii.

– Amenințările sunt: constatarea contaminării apei potabile cu întârziere; furnizarea de apă la parametri necorespunzători consumatorilor.

2. Analiza SWOT a activității de monitorizare a calității apei uzate și a nămolurilor din Stația de Epurare a stabilit următoarele:

– Punctele tari sunt: monitorizarea agenților economici cu risc mare de poluare; proiect ISPA de reabilitare și extindere a sistemelor de canalizare în județ; descărcarea apei uzate vidanjate în puncte stabilite și monitorizate; laboratoare de analize având certificate sistemul ISO 9001 și ISO 14001; cunoașterea în permanență a gradului de poluare în căminele de racord ale potențialilor poluatori.

– Punctele slabe sunt: rețea veche cu defecțiuni frecvente; laboratoare dotate necorespunzător și neacreditate conform ISO 17025; nu se face monitorizarea și neutralizarea nămolului; nu funcționează treapta biologică a stațiilor de epurare; nu se face monitorizarea calității apei uzate pe rețea; cheltuieli cu terți pentru indicatorii de calitate prevăzuți în autorizația de gospodărire a apei ce nu pot fi monitorizați în laboratoarele proprii.

– Oportunitățile sunt reprezentate de: reabilitarea și echiparea laboratoarelor cu echipamente și tehnologii moderne, software pentru stocarea datelor și eventuala lor interpretare; instruirea personalului pentru utilizarea noilor echipamente și tehnologii; acreditarea laboratoarelor.

– Amenințările sunt: poluarea mediului datorită scurgerilor din rețea; poluarea biologică a emisarului; poluarea mediului cu nămol activ; plata penalităților pentru indicatorii de calitate ce înregistrează valori peste limitele prevăzute în autorizația de ape.

Pe parcursul derulării programului de management al proiectului, au fost elaborate: „Strategia de monitorizare a calității apei potabile furnizată consumatorilor”, „Strategia de monitorizare a calității apelor uzate deversate în emisar și a nămolului din stațiile de epurare”, din care s-au extras datele prezentate.

Activitățile S.C. APA SERV S.A. acoperă în întregime ciclul integral al apei în mediul urban, captarea apei din cadrul natural, producția și distribuția apei potabile, colectarea, transportul și epurarea apelor uzate pentru a le reda mediului.

În prezent, monitorizarea calității apei uzate în interiorul stațiilor de epurare se realizează în laboratorele proprii de analize și cu terți conform autorizației de funcționare. În municipiul Turnu Măgurele punctele de prelevare sunt: intrare stație, decantare primară, și ieșire stație.

Monitorizarea calității apei uzate în situația actuală, se face conform normelor aflate în vigoare, respectiv: H.G. 352/2005, NTPA 001/2002 NTPA 002/2002 și NTPA 011/2002, precum și în conformitate cu autorizația de funcționare eliberată de Administrația Bazinală de Apă Argeș Vedea.

Monitorizarea calității apei brute se efectuează în prezent în laboratoarele proprii de analize parametrii fizico-chimici, iar pentru parametrii microbiologici monitorizarea se realizează la Direcția de Sănătate Publică. Monitorizarea calității apei brute se realizează cu o frecvență semestriala, pentru fiecare front de captare, pe fiecare puț. Se urmăresc următorii parametrii: pH, amoniu, nitriți și nitrați, cloruri, oxidabilitate, duritate, calciu, magneziu, fier, mangan, fosfați, sulfați.

Monitorizarea calității apei potabile pe rețea se realizează în prezent pentru punctele stabilite de comun acord cu Direcția de Sănătate Publică, cu frecvența pentru municipiul Turnu Măgurele de 1 probă pe săptămână. Se analizează următorii parametrii: pH, clor rezidual liber, amoniu, nitriți și nitrați, cloruri, oxidabilitate, duritate, calciu, magneziu, alcalinitate.

Referitor la compușii azotului: amoniu, nitriți, nitrați, firma este bine intenționată, deoarece o valoare cât mai redusă a combinațiilor azotoase în produsul finit – apa – este de o importanță capitală nu numai pentru vietăți dar și pentru instalațiile și rețelele de distribuție a apei.

Prezența nitratului în apa potabilă este nedorită deoarece poate duce la o accentuare a procesului de coroziune în sistemul rețelelor de alimentare cu apă sau, în prezența anumitor bacterii sau substanțe chimice, se poate favoriza retransformarea în nitrit, care este cancerigen.

Soluționarea acestei probleme ar putea fi introducerea în procesul de epurare a unei faze de „denitrificare anaerobă”, ceea ce înseamnă reducerea nitratului anaerob până la obținerea azotului pur, care se elimină în atmosferă. Această fază de epurare poate fi supravegheată și controlată prin măsurarea nitritului NO2-N.

Astfel, atât instalațiile comunale cât și cele industriale de epurare a apei trebuie construite și dezvoltate astfel încât să asigure o reducere severă a poluării atât a apelor fluviale cât și a celor freatice.

Nu știm dacă S.C. APA SERV S.A. dispune de echipamentele cu proces de osmoză inversă, cu ajutorul cărora se pot filtra: elemente chimice nedorite (Fier, Sodiu, Potasiu, Mercur, Zinc, Calciu, Magneziu, Siliciu, Clor, etc.), compuși chimici organici și anorganici (hidrocarburi, erbicide, pesticide, cloruri, sulfați, nitriți, azotați,) pe care se pare că le echipamentul de care dispune le filtrează, în schimb nu sunt filtrate și impuritățile biologice de tipul virusurilor, bacteriilor și chisturilor pe care echipamentele cu proces de osmoză inversă le filtrează, de vreme ce aceste analize sunt făcute de către Direcția de Sănătate Publică. În ceea ce privește duritatea apei, aceasta este o caracteristică determinată de conținutul de săruri de Calciu și Magneziu aflate în soluție. Aceste săruri pot fi: carbonați, cloruri, sulfați. Duritatea se exprimă în grade de duritate (germane, franceze, engleze) care variază în timp și spațiu în funcție de acțiunea de dizolvare a apelor asupra rocilor. Un grad de duritate reprezintă 10mg CaO (Oxid de Calciu) sau 1,42mg MgO (Oxid de Magneziu) la un litru de apă. Un grad german corespunde la 10mg CaO/l de apă și este echivalentul a 17,9 grade franceze si/sau 1,25 grade engleze. După gradele de duritate, apele se caracterizează astfel: ape foarte moi 0º-4º; ape moi 4-8º; ape semidure 8º-12º; ape destul de dure 12º-18º; ape dure 18º-30º; ape foarte dure peste 30º. Pentru alimentarea cu apă potabilă duritatea nu trebuie să depășească 12º. S.C. APA SERV S.A. făcând această analiză, se pare că apa potabilă din Turnu Măgurele se încadrează în limita normală de duritate, nu mai mare de 12º.

Pentru apa potabilă, clorul rezidual liber se analizează de către laboratoarele S.C. APA SERV S.A. prin metoda de analiză STAS 6364/61, amoniul prin metoda de analiză Merk, azotiții prin metoda de analiză Merk, azotații prin metoda de analiza Lange, clorurile prin metoda de analiza STAS 3049/70, oxidabilitatea prin metoda de analiză STAS 3002/85, duritatea totală prin metoda de analiză STAS 3026/62 exprimată în grade germane. S.C. APA SERV S.A. urmărește ca valorile obținute din buletinele de analiză să fie în limitele admise de Legea nr. 458/2002 și Legea nr.311/2004.

Monitorizarea apei în interiorul Stațiilor de Tratare are pentru Sucursala Turnu Măgurele stația de tratare a apei brute de suprafața din fluviul Dunărea. Apa brută predecantată în Decantorul VII al S.C. DONAU CHEM S.A. este trimisă în uzina de Apă „DUNĂREA”, unde este potabilizată. Monitorizarea apei, în interiorul stației se face la un intervale de 4 ore, în următoarele puncte: intrare stație; ieșire treaptă de sedimentare; ieșire treaptă filtrare; ieșire stație. Se monitorizează următorii parametrii: pH, amoniu, nitriți, oxidabilitate, duritate, turbiditate, alcalinitate și clorul rezidual liber.

Prin proiectul de investiție „Extinderea și reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare în județul Teleorman”, S.C. APA SERV S.A. urmărește atingerea unor noi ținte precum: puncte noi de monitorizare la intrarea în stațiile de clorinare, puncte noi de monitorizare pe rețeaua de distribuție, puncte noi de monitorizare în stațiile de epurare, în funcție de tehnologia adoptată, modernizarea și acreditarea laboratoarelor de analize, instruirea personalului de laborator. Țintele stabilite la finalizarea proiectelor, după cum afirmă conducerea S.C. APA SERV S.A., „duc la îmbunătățirea monitorizării calității apei potabile și uzate, conform obiectivelor din Planul de Acțiune Tehnic”. Aceste obiective sunt binevenite pentru toată lumea evident, atât de partea societății cât și de partea utilizatorilor care vor avea o mai mare încredere în consumarea apei potabile.

De asemeni, prin strategiile efectuate pe baza analizelor SWOT, societatea a stabilit acțiuni viitoare pentru îmbunătățirea activității de monitorizare a calității apei potabile și uzate și, a întocmit planuri de acțiuni cu responsabili și durate de timp (2010-2013). Planul de acțiuni are în vedere următoarele:

1. Planul de Acțiuni pentru Îmbunătățirea Monitorizării apei potabile pentru Turnu Măgurele, care presupune: pentru stația de tratare punctele de monitorizare să fie reprezentate de puncte de monitorizare pe flux și laborator acreditat; pentru aducțiunea de apă potabilă punctul de monitorizare să fie la Casa Vanelor; pentru rezervoarele de apă potabilă punctele de monitorizare să fie la intrare și ieșire; pentru rețeaua de distribuție să fie instituite noi puncte de monitorizare.

2. Îmbunătățirea procedurilor de monitorizare a calității apei potabile în rețeaua de distribuție cuprinde mai multe priorități ale S.C. APA SERV S.A. și anume:

– Monitorizarea: Planul de intervenții în caz de urgență, redat în tabelul 2.2.

Tabelul 2.2

Monitorizarea: Planul de intervenții în caz de urgență

– Acțiuni pe termen scurt în monitorizarea calității apei pentru evitarea poluării accidentale, redate în tabelul 2.3.

Tabelul 2.3.

Acțiuni pe termen scurt în monitorizarea calității apei pentru evitarea poluării accidentale

– Informarea consumatorilor cu privire la calitatea apei potabile și înregistrarea plângerilor beneficiarilor. Conform acestui plan, se înregistrează plângerea și se prelevează proba de apă în prezența beneficiarului care a făcut reclamația, din locul solicitat. Se fac determinări fizico-chimice în laboratorul propriu, iar pentru determinările microbiologice se apelează la Direcția de Sănătate Publică. Beneficiarului care a făcut plângere i se eliberează un buletin de analiză cu determinările efectuate.

– Îmbunătățirea procedurilor de monitorizare a calității apei uzate. Pentru municipiul Turnu Măgurele, ca acțiune întreprinsă conform planului S.C. APA SERV S.A., este supravegherea deversărilor de ape uzate industriale poluatoare în rețeaua de canalizare, iar obiectivul propus este urmărirea potențialilor poluatori.

– Abordarea monitorizării calității nămolurilor pentru evacuarea acestora. Pentru acest plan S.C. APA SERV S.A. a dezvoltat următoarele scenarii: reutilizarea completă a nămolurilor în agricultură; depozitarea completă a nămolului în depozitul Mavrodin; combinații între reutilizarea în agricultură și depozitare; incinerarea nămolului; revitalizarea terenurilor; compostarea.

Referitor la indicatorii de performanță, S.C. APA SERV S.A. s-a orientat pe indicatori de performanță specifici monitorizării calității apei și anume:

– Indicatori de performanță (pentru OR) relevanți pentru monitorizarea calității apei uzate, redați în tabelul 2.4.

Tabelul 2.4

Indicatori de performanță (pentru OR) relevanți pentru monitorizarea calității apei uzate

– Indicatori de performanță (pentru OR) relevanți pentru monitorizarea calității apei potabile, redați în tabelul 2.5.

Tabelul 2.5

Indicatori de performanță (pentru OR) relevanți pentru monitorizarea calității apei potabile

Prioritățile pe care operatorul regional S.C. APA SERV S.A. le are în vedere conform grilei de programe și acțiuni proprii sunt: securitatea sanitară și calitatea apei deservite; protecția mediului ambiant; economia resursei de apă; creșterea populației care e deservită cu apă potabilă; ameliorarea constantă a performanței tehnice a infrastructurii; optimizarea investițiilor și a costurilor de funcționare; serviciile pentru colectivități și consumatori: extracția din mediul natural; tratarea și distribuția apei potabile; colectarea apelor uzate; tratarea apelor uzate înainte de a le reda ecosistemului.

Investițiile în curs de implementare prin POS Mediu, inițiate de către S.C. APA SERV S.A. pe perioada 2010 – 2013, cu impact asupra îmbunatățirii monitorizării calității apei în municipiul Turnu Măgurele sunt:

– Extinderea și reabilitarea capacităților de producție, tratare și pompare apă pentru aglomerarea Turnu Măgurele;

– Extinderea și reabilitarea stației de epurare din aglomerarea Turnu Măgurele;

– Reabilitarea și extinderea rețelelor de distribuție apă și a rețelelor de canalizare, inclusiv stații de pompare ape uzate din aglomerările Turnu Măgurele.

Evident că proiectul în curs de derulare, „Extinderea și reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare în județul Teleorman” nu se referă numai la municipiul Turnu Măgurele, ci la întregul județ, societatea urmărind să dezvolte, perfecționeze și modernizeze instalațiile de epurare, monitorizarea calității apei și dotarea laboratoarelor.

În această situație putem vorbi de avantaje atât la nivelul distribuitorilor cât și ale beneficiarilor, în condițiile în care proiectul se finalizează cu succes, iar legislația în vigoare este respectată.

2.3. TIPURI ȘI CATEGORII DE AVANTAJE ALE SISTEMULUI DE DISTRIBUIRE A APEI

AVANTAJE PENTRU DISTRIBUITORI

Apa constituie o resursă naturală cu valoare economică în toate formele sale de utilizare/exploatare. Conservarea, refolosirea și economisirea apei sunt încurajate prin aplicarea de stimuli economici, inclusiv pentru cei care manifestă o preocupare constantă în protejarea cantității și calității apei, precum și prin aplicarea de penalități celor care risipesc sau poluează resursele de apă. Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative și calitative a resurselor de apă include sistemul de contribuții, plăți, bonificații, tarife și penalități ca parte a modului de finanțare a dezvoltării domeniului și de asigurare a funcționării Administrației Naționale „Apele Române". Administrația Națională „Apele Române" este singura în drept sa aplice sistemul de contribuții, plăți, bonificații, tarife și penalități specifice gospodăririi apelor tuturor utilizatorilor de apă, indiferent de deținătorul cu orice titlu al amenajării, precum și din sursele subterane, cu excepția celor pentru care există reglementari specifice în vigoare. Un prim avantaj al S.C. APA SERV S.A. este acela că Administrația Națională „Apele Romane” îi poate acorda operatorului regional al municipiului Turnu-Magurele bonificații, deoarece, utilizatorilor de apă care demonstrează constant o grijă deosebită pentru folosirea rațională și pentru protecția calității apelor, evacuând odată cu apele uzate epurate substanțe impurificatoare în concentrații mai mici decât cele înscrise în autorizația de gospodărire a apelor, li se acordă, potrivit legii, bonificații. Bonificațiile se acordă în procent de până la 10% din valoarea anuală a contribuțiilor decontate. Administrația Națională „Apele Române" este singura în drept să constate și să propună cazurile în care se acordă bonificații. Bonificațiile se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor.

Alte avantaje ale S.C. APA SERV S.A.:

– Are dreptul de a suspenda dreptul de utilizare/exploatare al resurselor de apă utilizatorilor care nu și-au achitat datoriile restante timp de șase luni; de asemeni tot ei vor suporta cheltuielile pentru debranșare-rebranșare și pentru eventualele daune cauzate de aceasta activitate;

– Apa captată din Dunare este de 8 ori mai puțin scumpă decât apa de suprafață;

– S.C. APA SERV S.A. își poate spori veniturile prin vânzarea gazelor produse prin fermentare, a nămolului deshidratat, a nisipului de la deznisipatoare și a grăsimilor reținute în separatorul de grăsimi;

– Stabilește printr-un contract prealabil, o contribuție suplimentară în cazul în care utilizatorul aduce prejudicii asupra indicilor de calitate ai apelor uzate evacuate, în acest caz fiind vorba de agenții economici industriali, iar contribuția platită de către aceștia este pentru taxa de canalizare, în vederea înlăturarii efectelor negative produse în rețelele de canalizare și în stațiile de epurare, precum și plata eventualelor daune produse prin poluarea receptorului;

– Are dreptul de a aplica penalitățile prevăzute în „Sistemul de contribuții, plăți, bonificații, tarife și penalități", care face parte din mecanismul economic specific domeniului apelor. Penalitățile încasate devin venitul propriu al operatorului regional și se folosesc pentru modernizarea instalațiilor și retehnologizarea stațiilor de epurare a apelor uzate, conform legislației in vigoare;

– Are dreptul de a ajusta și modifica prețurile și serviciile pentru alimentarea cu apă potabilă;

– Își stabiliște singură sistemul de prețuri și tarife, TVA-ul în funcție de gradul fiecarui utilizator în parte și indexarea tarifelor în funcție de rata inflației;

– Include în sistemul de prețuri și tarife pentru utilizatori costurile de producție și de exploatare, costurile de întreținere și reparații, amortismentele aferente capitalului imobilizat în active corporale și necorporale;

– S.C. APA SERV S.A. stabilește prețurile și tarifele în funcție de politica proprie, astfel, prețurile ți tarifele au o componenta fixă proporțională cu cheltuielile necesare pentru menținerea în exploatare și funcționarea în condiții de siguranță și eficiență a sistemului de alimentare cu apă, respectiv de canalizare, și una variabilă, în funcție de consumul de apă, respectiv de cantitatea de ape uzate, înregistrate la utilizatori. Prețurile includ și procesul de tratare, întreținerea rețelei de canalizare, serviciu client, precum și Serviciul de curățare a apelor uzate, în acest fel acoperindu-și din cheltuielile cu aceste lucrari, ceea ce reprezintă un avantaj financiar considerabil;

– Are dreptul de a-și fundamenta prețurile și tarifele serviciului de alimentare cu apă și de canalizare, în așa fel încât, structura acestora să: acopere costul justificat economic al furnizării/prestarii serviciului; să asigure funcționarea eficientă și în siguranță a serviciului, protecția și conservarea mediului, precum și sănătatea populației; să descurajeze consumul excesiv și să încurajeze investițiile de capital; să-i garanteze respectarea autonomiei financiare; să garanteze continuitatea serviciului, iar toate aceste nu pot duce decât la obținerea unui profit cât mai mare și, în același timp și la îmbunătățirea serviciilor oferite;

– Poate aplica principiul ,,poluatorul plătește” pentru utilizatorii care nu au respectat acest principiu esențial al dezvoltării durabile;

– Prin proiectul ,,Extinderea și reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare în județul Teleorman”, beneficiază atât de extinderea ariei de alimentare cu apă potabilă cât și de modernizarea instalațiilor si a aparaturii necesare, reabilitarea statiei de epurare si a statiilor de pompare din Turnu-Magurele, fapt ce duce la o mai mare încredere din partea utilizatorilor (beneficiarilor).

2.3.2. AVANTAJE PENTRU BENEFICIARI

Dezvoltarea continuă social-economică a societății omenești atrage după sine creșterea cantităților de apă solicitată și în cele mai multe cazuri, a exigențelor față de calitatea apelor. Lucrările de alimentare cu apă potabilă interesează în general colectivitățile mari, condiționând viața și influențând nivelul de trai din centrul populat respectiv. Avantajele pentru beneficiarii (utilizatorii) de apă potabilă din Turnu-Măgurele sunt urmatoarele:

– S.C. APA SERV S.A. nu percepe TVA-ul de 24% pentru utilizatorii industriali și alte genuri de utilizatori, cu excepția populației, iar prețurile pentru apa potabilă și canalizare sunt mai mici decât prețurile practicate pentru populație, în care sunt incluse și TVA-ul de 24%, deși conform Apelor Române, industria platește cel mai mult, municipalitățile mai puțin, iar agricultura cel mai puțin, de unde rezultă un avantaj clar pentru beneficiarii industriali;

– Pentru beneficiarii industriali, care utilizează apa în multiple situații, operatorul regional are grijă în ceea ce privește aprovizionarea acestora cu apă și mai ales tratarea ei, pentru că apa tratată corespunzator necesităților utilizatorilor industriali poate ameliora funcționarea instalațiilor industriale și de asemeni poate avea un impact pozitiv asupra performanței sale economice;

– Pentru beneficiarii industriali, S.C. APA SERV S.A. intervine în cadrul complet al ciclului apei utilizate în scopuri industriale, de la captarea apei, tratarea și transportul apei, până la tratarea și reciclarea nămolurilor industriale;

– S.C. APA SERV S.A. ajută la o administrare mai performantă a apei de consum industrial, aducând un plus de valoare activității industriale locale;

– S.C. APA SERV S.A. menține fluxul, calitatea și debitul apei către beneficiarii industriali;

– Prin platforma adoptată, S.C. APA SERV S.A. se angajează sa fie alaturi de toți beneficiarii săi;

– Resursa de apă este protejată de catre operatorul regional pentru toți beneficiarii, prin curățarea apelor uzate;

– Apa potabilă este controlată cu strictețe de către S.C. APA SERV S.A., pentru a fi respectate normele sanitare impuse la nivel național și internațional;

– S.C. APA SERV S.A. este preocupată de siguranța sanitară, astfel că populația, beneficiază de apă potabilă corespunzatoare din punct de vedere calitativ și sanitar;

– Toți beneficiarii pot face plângeri, în cazul în care nu sunt mulțumiți de calitatea apei potabile, iar în urma înregistrarii acestor plângeri, S.C. APA SERV S.A. prelevează proba de apă în prezența beneficiarului care a făcut reclamația, din locul solicitat, urmând ca mai apoi, beneficiarul să primească un buletin de analiză cu determinările efectuate de către S.C. APA SERV S.A.;

– Cetățenii sunt informați cu promptitudine în cazul producerii vreunui incident sau a unei poluari accidentale de către S.C. APA SERV S.A, conform strategiilor manageriale ale societății;

– Prin proiectul ,,Extinderea și reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare în județul Teleorman”, beneficiarii au si ei avantajele lor, in ceea ce privește îmbunătățirea calitățtii apei potabile, prin achiziționarea de către societate a unei aparaturi de ultimă generație pentru efectuarea determinărilor calitative, dar în același timp, se extinde și numărul beneficiarilor de apă potabilă, în special în mediul rural;

– Prin același proiect, are loc extinderea și reabilitarea capacităților de producție, tratare și pompare apă pentru Turnu-Măgurele.

2.4. NIVELUL ȘI DINAMICA UTILIZĂRII APEI

S.C. APA SERV S.A. folosește pentru distribuirea apei, sursele de apă provenite din Dunăre. În acest sens, resursele de apă potențiale și tehnic utilizabile pentru Dunăre, conform statisticilor furnizate de Administrația Națională ,,Apele Române”, sunt: în ceea ce privește resursa teoretică (în secțiunea de intrare în țară), aceasta este de 85.000.000, exprimate în mii mc; resursa utilizabilă în regim actual de amenajare este de 20.000.000, exprimate în mii mc, iar cerința de apă a folosințelor potrivit capacităților de captare aflate în funcțiune este de 4.210.677, exprimate în mii mc. Conform aceleiași surse, la nivel național, în anul 2008, prelevările totale de apă brută au fost de 7,22 miliarde mc dintre care, pentru populație 1,13 miliarde mc, pentru industrie 5,01 miliarde mc, iar pentru agricultură 1,08 miliarde mc și prelevările sunt într-o creștere permanentă datorită necesităților tot mai mari de apă pentru toate sectoarele economiei dar și datorită creșterii demografice și a sistemului de alimentare cu apă potabilă a zonelor rurale. În ceea ce privește calitatea apei prelevată din Dunăre, aceasta se încadrează în grupele de calitate 1 și 2, conform Directivei Cadru a Apei, adică stare foarte bună și stare bună (din punct de vedere al caracterizării stării ecologice).

La stabilirea necesarului de apă potabilă pentru centrele populate, se ține seama de următoarele feluri de consum: consumul pentru nevoile gospodărești ale populației (apa pentru băut, prepararea hranei, spălatul corpului și al rufelor, menținerea curățeniei locuinței, evacuarea de deșeuri și reziduuri); consumul pentru nevoile publice și ale comerțului public (școli, instituții, cămine, hoteluri, restaurante, cofetării, săli de spectacole); consumul pentru stropitul spațiilor verzi și spălatul sau stropitul străzilor; consumul pentru industria locală (întreprinderi de interes local pentru panificație, obținerea și prepararea cărnii și a laptelui, prepararea fructelor, întreținerea casnică și a construcțiilor, a vehiculelor și utilajelor, cooperative de producție și consum pentru nevoile locale); consumul pentru stingerea incendiilor; consumul pentru cerințele tehnologice ale sistemului de alimentare cu apă (pregătirea soluțiilor de reactivi, spălări la stația de tratare, evacuarea primului filtru); consumul pentru întreținerea și exploatarea sistemului de canalizare (spălarea colectoarelor, funcționarea stațiilor de epurare); consumul de apă pentru antrenarea zăpezii. Sistemele de alimentare cu apă ale centrelor populate trebuie să satisfacă, atunci când este cazul și cerințele de consum ale industriei republicane, unităților agrozootehnice, instalațiile balneare și terapeutice și altele.

Necesarul de apă pentru sistemele de alimentare a centrelor populate se stabilește în baza numîrului de locuitori (pemanenți și flotanți) din diferite etape de dezvoltare și a normelor de consum de apă corespunzătoare categoriei de zonă sau de centru populat. Numărul de locuitori din diferite etape de dezvoltare și categoria centrului populat se iau în considerare după elementele prevazute în planul sau schița de sistematizare respectivă. Lipsa unui plan de sistematizare și a unui studiu special pentru stabilirea creșterii populației, la centrele populate pentru care nu este prevazută o dezvoltare industrială importantă, numărul de locuitori se calculează luând în considerație numai creșterea populației datorită excedentului, prin formula:

Nn = N (1 + 0,01 p)n, unde:

N = numărul locuitorilor existenți;

P = procentul mediu de creștere a populației, a cărui valoare, în lipsa unor date statistice mai precise se poate lua de 1,2-1,4;

n = numărul de ani (de regula 25 de ani) pentru care se calculează excedentul populației Nn.

În cazul municipiului Turnu-Măgurele, având în vedere că numarul aproximativ de locuitori este de 30.187, putem calcula cu aproximație excedentul populației astfel:

N25 = 30.187 (1+ 0,01×1,3)25= 30.187×1,01325= 30.187×1,381= 41.692,32

Consumul de apă pentru nevoile gospodărești publice, stropit, industrie locală și pierderi aferente se calculează pe baza debitului mediu zilnic (Qzimed), prin următoarea formulă:

, unde:

Kp = coeficientul de spor pentru a ține seama de pierderile de apă (Kp=1,2);

Ks = coeficientul de spor pentru nevoile tehnologice de apă și depinde de felul sursei și de modul de tratare a apei (pentru sursa subterană fară tratare Ks= 1,0; pentru sursa subterană cu stație de tratare chimică a apei Ks= 1,05; pentru sursa de suprafață cu decantare, filtrare și tratare chimică, dezinfectare, demagnetizare, dedurizare, Ks= 1,10);

qmed = norma medie totală de consum pe om și zi corespunzatoare diferitelor zone (1/zi);

N’ns = numărul de locuitori stabili ai centrului populat pentru etapa de perspectivă și repartizată pe zone;

N’nf = numărul locuitorilor flotanți corespunzator zonelor atunci când pe întregul centru populat depășește 5% din numărul populației stabile, altfel nu se ia în considerație;

qf = norma de consum pentru populația flotantă, egală cu norma de consum pentru nevoile gospodărești corespunzătoare diferitelor zone (1/zi și om).

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Încadrată în categoria resurselor regenerabile, apa, acest factor indispensabil vieții pe Pământ, are tendința, în ultimul secol, datorită industrializării masive, creșterii demografice și lipsei unei educații adecvate în ceea ce privește protecția mediului, de scădere continuă și poluare accentuată, afectând astfel atât ecosistemele terestre cât și cele acvatice. Fiind folosită succesiv, suferă o degradare treptată și devine din ce în ce mai mult o resursă deficitară, datorită cererii tot mai mari de apă, în cadrul tuturor activităților social-economice.

Concomitent și cu accelerarea fenomenului de încalzire globală, se preconizează că, prin creșterea temperaturii datorată acestui fenomen, va avea loc și reducerea rezervelor de apă din Europa de Sud și consider că aplicarea strategiilor dezvoltării durabile în ceea ce privește gestionarea, utilizarea și evitarea poluării apei este binevenită, mai ales prin cea mai importantă reglementare cu privire la gestionarea apei în Europa, anume Directiva Cadru a Apei, care obligă statele membre ale Uniunii Europene să aplice o taxă pentru serviciile prin care se furnizează apă, ca un mijloc eficient pentru conservarea acesteia. Principiile dezvoltării durabile, valabile pentru toate țările membre ale Uniunii Europene și implicit și pentru România, sunt foarte importante în diminuarea gradului de utilizare excesivă și irațională a tuturor resurselor naturale regenerabile și neregenerabile. De departe cel mai important principiu este ,,poluatorul plătește” prin care, persoana care aduce prejudicii prin poluare este obligată să platească o taxă de poluare. Din punctul meu de vedere, aplicarea acestui principiu singur nu determină persoanele poluatoare să aibă grijă pe viitor și astfel să contribuie la diminuarea acestor fenomene; consider că un mare avantaj ar fi dacă, concomitent cu acest principiu ar fi aplicate și alte principii, mai ales în domeniul utilizării apei, cum ar fi ,,principiul acțiunii preventive”, ,,principiul reținerii poluanților la sursă” și ,,principiul precauției în luarea deciziilor”, deoarece, aplicate împreună, vor duce la stabilirea unor penalități mult mai mari și abia atunci, va fi cu adevărat diminuat riscul poluării apei.

Dezvoltarea economico-socială fără respectarea principiilor de bază ale dezvoltării durabile poate aduce prejudicii suplimentare considerabile calității apelor.În țara noastră există un regim juridic specific pentru protecția apei, însă îl consider cu mult sub standardele altor țări europene, care au inteles cu mult timp în urmă importanța protejării acestei resurse. România se află, din punctul meu de vedere, la început de drum în ceea ce privește respectul pentru mediu și înțelegerea gravității unei situații, cum ar fi de exemplu, diminuarea resurselor de apă și poluarea acesteia. Spre deosebire de alte țări, în România, calitatea apei potabile, apele uzate și sistemele de epurare constituie mari probleme, pe care țara noastră ar trebui să le soluționeze. Este inadmisibil ca un operator regional de distribuire a apei potabile să nu aibă în dotare aparatura necesară efectuării tuturor analizelor ce ajută la creșterea gradului de potabilizare a apei, așa cum se întamplă și cu S.C. APA SERV S.A., operatorul regional din cadrul municipiului Turnu-Măgurele, care a facut subiectul studiului de caz ales de mine.

În ceea ce privește monitorizarea calității apelor în țara noastră, aceasta este efectuată de către Sistemul Național de Monitorizare și cuprinde două tipuri de monitoring, conform cerințelor legislative din domeniu: monitoring de supraveghere, cu rolul de a evalua starea tuturor corpurilor de apă din cadrul bazinelor hidrografice și monitoring operațional (integrat monitoringului de supraveghere) pentru corpurile de apă care prezintă riscul de a nu îndeplini obiectivele de protecție a apelor. Cu toate acestea, operatorul regional S.C. APA SERV S.A a avut nevoie de conceperea proiectului „Extinderea și reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare în județul Teleorman”, finanțat prin Programul Operațional Sectorial de Mediu, cu ajutorul căruia va dispune atât de dotarea corespunzatoare cu aparatura necesară, cât și de creșterea gradului în ceea ce privește calitatea sistemului de monitoring pentru apa uzată și apa potabilă. Pe de alta parte, din acest studiu de caz, am putut concluziona și faptul că, deși calitatea apei și creșterea numărului de utilizatori ai apei potabile vor crește considerabil în urma acestui proiect, iar platforma societății este una ireproșabilă, consider că avantajele pe care S.C. APA SERV S.A le oferă tuturor utilizatorilor, cu excepția populației și aici mă refer la sistemul de prețuri și tarife practicat, sunt net superioare. Nu mi se pare corect ca populația să plătească pentru apa potabilă și canalizare un preț mai mare decât în cazul celorlalți utilizatori, la care se mai adaugă și TVA-ul de 24%, în timp ce utilizatorii din celelalte categorii nu îl au inclus în facturile de platî. Industria ar trebui sa plîteascî mai mult, mai ales cî este și principalul sector care conferă un risc major în ceea ce privește poluarea apei, pentru că, în cazul poluării, chiar dacă S.C. APA SERV S.A aplică „principiul „poluatorul plătește” și beneficiarul industrial suportă consecințele, banii ajung tot la operatorul regional, iar taxa platită de beneficiarul industrial, atâta vreme cât se aplică doar pe baza acestui principiu, este mult prea mică pentru utilizatori de talia lor financiară, așa ca pot polua în continuare fara prea mari griji. Concret, avantajele sunt de ambele părți, atât ale utilizatorilor industriali cât și al operatorului regional însuși, care dupa părerea mea, avea și așa destul de multe avantaje. Pe de altă parte, populația nu se bucură de foarte multe avantaje, în ciuda eforturilor reale ale operatorului regional de a ridica standardul apei potabile, pentru că momentan platește un preț mult prea mare pentru calitatea unei ape potabile momentan inexistente.

Am ales ca studiul de caz în ceea ce privește utilizarea apei potabile să fie în municipiul Turnu Măgurele tocmai pentru lacunele de ordin material pe care operatorul regional le posedă, în ciuda unui plan și a unei platforme inteligente, ca și pentru divergențele existente de la începutul anului curent, 2012, între populație și operatorul regional. Întregul județ Teleorman se află pe ultimul loc în privinta canalizărilor, conform statisticilor, iar pentru locuitorii municipiului Turnu-Măgurele, apa potabilă a devenit o adevarată provocare în sensul că nu se pot folosi de ea, autoritățile invocând defecțiuni la conducte. Este un caz nefericit pentru acești cetățeni care platesc un preț pentru o apă de calitate și cu o fluctuație constantă, de care nu beneficiază și care încep să își piardă răbdarea, dar oare este singurul?

S.C. APA SERV S.A include în sistemul de prețuri și tarife sume pentru multe lucrări pe care intenționeaza să le facă sau deja le fac, dar în același timp, își acoperă cheltuielile într-un mod foarte inteligent. Rămâne de văzut dacă la finalizarea proiectului, în anul 2013, cetățenii vor fi răsplătiți cu adevărat, iar obiectivele stabilite în cadrul acestui proiect vor fi îndeplinite în totalitate de către operatorul regional. Este adevărat că nu dispune de tehnologia necesară și se străduiește în acest sens, însă, consider că ar trebui ca în cadrul acestui proiect să se implice toate autoritățile competente la nivel național, nu numai regional.

Aș propune operatorului regional să încerce să diminueze cumva tarifele pentru populație și să le majoreze pe cele ale utilizatorilor industriali, principalii consumatori de apă și principalii răspunzători de poluarea acesteia. De asemeni, ar fi ideal daca regimul juridic în ceea ce privește calitatea apei să fie mult mai amplu, persoanele responsabile de eventualele daune și prejudicii aduse acesteia să fie mult mai aspru pedepsite, iar în școli să se acorde o foarte mare importanță protecției mediului și a tuturor resurselor acestuia, educând astfel viitoarele generații în spiritul unei dezvoltări durabile. Conștientizarea importanței apei în ceea ce privește viața, calitatea ei și dezvoltarea socială ar fi un prim pas în protejarea ei ca resursă.

Utilizarea durabilă a resurselor de apă și promovarea unor practici agricole mai bune, a economisirii pe cât posibil a acesteia și evitarea poluării ei de către consumatorii industriali, dezvoltarea simțului nostru civic de a folosi apa numai atunci cand avem nevoie, sunt unele dintre cele mai importante acțiuni pentru a proteja, conserva și gestiona aceasta resursă, fără de care nu am exista.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Carmen Trică, Managementul Mediului: abordări conceptuale și studii de caz, Editura ASE, București, 2004;

2. Daniela Marinescu, Tratat de dreptul mediului, Editura Universul Juridic, București, 2008;

3. Daniela Marinescu, Tratat de Dreptul Mediului, Editura Universul Juridic, București, 2010;

4. Despa Radu, Zirra Daniela, Avrigeanu Alina, Munteanu Andreea Clara, Eficiența investițiilor, Editura Universitară, București, 2005;

5. Gabriela Dana Petropol Șerb, Surse de apă și ingineria apelor reziduale (Ingineria apelor), curs, 2010;

6. Gălie-Șerban A., Impactul schimbărilor climatice asupra resurselor de apă și a sistemelor de gospodărire a apelor, Editura Tipored, București, 2006;

7. Gh. Crețu, Optimizarea sistemelor de gospodărire a apelor, Editura Facla, Timișoara, 1980;

8. I. Vasilescu, I. Românu, C. Cicea, Investiții, Editura Economică, București, 2000;

9. I.Vasilescu, I.Românu (coordonatori), Dicționar de investiții, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2003;

10. Îndrumar tehnic pentru măsurarea debitelor de apă; CAN, 1981;

11. Ministerul Mediului, Planul Național de Management – Sinteza planurilor de management la nivel de bazine/spații hidrografice, București, 22 decembrie 2009;

12. Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, Programul Operațional Sectorial de Mediu 2007-2013, Versiunea finală, 2007;

13. Șerban. P., Gălie Andreea, Managementul apelor – Principii și reglementări europene, Editura Tipored, București, 2006;

14. V. Rojanschi, Florina Bran, Politici și strategii de mediu, Editura Economică, București, 2002;

15. V. Rojanschi, Florina Bran, F. Grigore, Elemente de economia și managementul mediului, Editura Economică, București, 2004;

16. V. Rojanschi, F. Grigore, Tănăsoiu Adela, Gospodărirea apelor și îmbunătățiri funciare (curs), Editura Ecologică, București, 2001;

17. www.anpm.ro

18. http://www.apaservteleorman.ro/51turnumagurele.html

19. http://www.chimiamediului.ro/2011

20. www.inhga.ro

21. www.mmediu.ro

22. http://www.mmediu.ro/legislatie/gospodarirea_apelor.htm

23. http://www.nqa.com/ro/atozservices/article.asp?SECTION=160&ARTICLE=152

24. http://www.realitatea.net

25. www.rowater.ro

26. www.srac.ro/Certificate_ISO

27. www.turnucustiri.ro

28. www.wikipedia.ro