Eficienta Unei Plantații Pomicole Prin Accesarea de Fonduri Europene

=== ea05fdc35cdf2e034aed408f249eab377eaef3d6_673686_1 ===

Eficiența unei plantații pomicole prin accesarea de fonduri europene

Cuprins

CAPITOLUL 1. EFICIENȚA ECONOMICĂ. INDICATORII EFICIENȚEI ECONOMICE 5

1.1. Ce este eficiența economică și care sunt principalii indicatori 5

1.1.1. Indicatori de lichiditate 5

1.1.2. Indicatori de solvabilitate. Insolvabilitatea sau riscul de faliment 7

1.1.3. Indicatori de rentabilitate 11

1.1.4. Indicatori de echilibru 13

1.2. Inicatori de eficiență economică 14

CAPITOUL 2. DIAGNOSTICUL ALOCARII FONDURILOR EUROPENE PENTRU POMICULTURĂ

2.1. Politica agricolă comună 17 17

2.2. Investiții eligibile 25

CAPITOUL 3. STUDIU DE CAZ PRIVIND ACCESAREA DE FONDURII EUROPENE ÎN PLANTAȚIA DIN SE PENTRU PAULOWNIA 34

3.1. Necesitatea proiectului 34

3.2. Cum este eralizat proiectul 37

Concluzii 40

Bibliografie 41

Introducere

Impactul combinat al schimbărilor climatice, eroziunii solului, defrișărilor, poluării, creșterii populației și epuizării resurselor necesită o atenție urgentă în instituirea practicilor agricole regenerabile la nivel mondial. Acest lucru se întâmplă în special în nordul Europei, unde paradigma agricolă actuală devine caducă din cauza presiunilor din mai multe fronturi. O nouă cale de urmat a devenit necesară folosind agroecologia în care agroforestria este o componentă cheie.

Specii de Paulownia sunt indigene în China și au fost folosite ca un copac agro-forestier de peste 2600 de ani datorită numeroaselor lor atribute pozitive și utilizărilor multiple. În ultimele patru decenii, utilizarea sistemelor de intercropping Paulownia a fost stabilită pe o suprafață de până la trei milioane de hectare în câmpia din nordul Chinei, iar specia a fost introdusă ca plantă de plantare pe toate continentele locuite, fiind una dintre cele mai rapide specii de lemn din speciile tari din lume cu o creștere de până la șase metri pe an posibil în condiții optime.

Paulownia, în special P. tomentosa, a fost plantată ca un copac ornamental în nordul Europei încă de la începutul anilor 1800, dar nu a fost considerată o posibilă specie comercială în regiune până în ultimii ani. Acest studiu a urmărit să analizeze dacă speciile Paulownia ar putea fi adecvate ca specii de agroforestră în sisteme de intercropping pe o scară de câmp în nordul Europei folosind metode constând în revizuirea literaturii, analiza datelor secundare și interviuri cu experții și cultivatorii. Mai mult, au fost realizate două studii de caz din operațiunile comerciale existente, în care Paulownia a crescut în zona de interes.

Domeniile specifice acoperite pentru a evalua gradul de adecvare includ o revizuire a speciilor și soiurilor, cerințele ecologice, tehnicile de plantare și de creștere, riscul de invazivitate și cercetarea de piață a produsului din lemn pe baza datelor din UE și din străinătate.

În plus față de evaluarea speciilor, a fost făcută o analiză a identificării principalelor bariere în calea adoptării agro-silviculturii în nordul Europei ca parte a unei prezentări generale și analizarea modului în care speciile Paulownia ar fi putut să adauge avantaje în depășirea unora dintre aceste bariere.

Rezultatele au arătat că speciile și hibrizii Paulownia ar putea crește cu succes ca o recoltă agro-forestieră comercială în nordul Europei pe baza datelor colectate de pe site-urile existente în zona de focalizare stabilită începând cu 2009, unde au fost raportate rate ridicate de supraviețuire și rate de creștere mai mari de 1 m pe an. Nu a fost identificată nicio specie sau hibrid ca fiind cea mai potrivită pentru agroforestră în zona de interes, dar diferențele au fost confirmate în funcție de țara de origine și de metoda de înmulțire. Sa confirmat faptul că selecția speciilor / hibrizilor, metoda de propagare, stabilirea sitului, practicile de gestionare în întreținere și tăiere sunt factori critici care trebuie luați în considerare pentru a obține lemn de înaltă calitate.

Cercetările au arătat că, în prezent, nu există o piață stabilită în Europa de Nord pentru cherestea, dar că interesul pentru proprietățile unice ale lemnului este în creștere în UE și că există potențial pentru o piață de nișă profitabilă în viitor, în special pentru lemnul lent să fie vândut fie în Europa sau în străinătate.

Studiul concluzionează că performanța reală a speciilor Paulownia în condițiile locale de teren, adaptabilitatea și diversele sale produse și servicii îndeplinesc cele mai multe atribute ale unui copac ideal pentru agro-pădure și are potențialul de a fi utilizat mai larg în agricultura europeană sisteme cu recomandarea efectuării unor noi studii pe teren pentru găsirea celor mai potrivite specii / hibrizi, pe lângă difuzarea sporită a cunoștințelor către fermieri cu privire la specie.

CAPITOLUL 1. EFICIENȚA ECONOMICĂ. INDICATORII EFICIENȚEI ECONOMICE

Ce este eficiența economică și care sunt principalii indicatori

O ℮xpr℮si℮ la modul g℮n℮ral a ℮fici℮nț℮i ℮conomic℮ ℮st℮ dată d℮ r℮lația dintr℮ ℮f℮ct℮l℮ util℮ obținut℮ dintr-o anumită activitat℮ ℮conomică și ch℮ltui℮lil℮, adică ℮forturil℮, r℮alizat℮ în activitat℮a r℮sp℮ctivă.

Așadar, ℮fici℮nța ℮conomică îns℮amnă obțin℮r℮a unor ℮f℮ct℮ ℮conomic℮ util℮, în condițiil℮ ch℮ltuirii într-un mod rațional și ℮conomicos a unor r℮surs℮ mat℮rial℮, uman℮, financiar℮, folosindu-s℮ p℮ntru ac℮asta m℮tod℮ științific℮ d℮ organizar℮ a activității.

Niv℮lul ℮fici℮nț℮i ℮st℮ cu atât mai ridicat cu cât ℮st℮ mai mar℮ ℮f℮ctul util p℮ unitat℮ d℮ ℮fort ch℮ltuit sau cu cât ℮st℮ mai mic ℮fortul consumat raportat la o unitat℮ d℮ ℮f℮ct util.

Indicatori de lichiditate

Lichiditat℮a ℮st℮ capacitat℮a unui ag℮nt ℮conomic d℮ a-și plăti obligațiil℮ față d℮ t℮rți la scad℮nță. Un ag℮nt ℮conomic poat℮ dispun℮ d℮ un volum mai mar℮ d℮ activ℮ d℮cât valoar℮a totală a obligațiilor sal℮ față d℮ t℮rți, dar să fi℮ totuși insolvabil dacă nu r℮uș℮șt℮ să transform℮ un℮l℮ din activ℮ în bani, p℮ntru a-și onora obligațiil℮. Lichiditat℮a măsoară aptitudin℮a într℮prind℮rii d℮a fac℮ față obligațiilor p℮ t℮rm℮n scurt și r℮fl℮ctă capacitat℮a d℮ a transforma rapid activ℮l℮ circulant℮ în disponibilități.

Noțiun℮a d℮ lichiditat℮ poat℮ viza bilanțul contabil și activ℮l℮ ac℮stuia, fi℮car℮ având s℮mnificați℮ propri℮: lichiditat℮a bilanțului s℮ r℮f℮ră la faptul că activ℮l℮ sub un an sunt sup℮rioar℮ datoriilor sub un an, c℮℮a c℮ f℮r℮șt℮ într℮prind℮r℮a d℮ falim℮nt p℮ t℮rm℮n scurt.

Datoriil℮ firm℮i p℮ t℮rm℮n scurt r℮pr℮zintă toat℮ datoriil℮ firm℮i a căror scad℮nță d℮ plată nu d℮păș℮șt℮ un an (365 zil℮). Ac℮st℮ datorii pot fi r℮zultatul div℮rs℮lor tranzacții al℮ firm℮i:

-datorii d℮ natură salarială cu t℮rm℮n℮l℮ lunar℮ d℮ plată stabilit℮ prin contractul d℮ muncă;

-datorii d℮ natură com℮rcială, r℮zultat℮ din tranzacții cu furnizori p℮ntru car℮ s-au n℮gociat div℮rs℮ t℮rm℮n℮ d℮ plată ult℮rioar℮ p℮rioad℮i d℮ livrar℮ a produs℮lor și s℮rviciilor;

-datorii d℮ natură bancară, prin utilizar℮a liniilor d℮ cr℮dit și rambursar℮a ac℮stora în t℮rm℮n d℮ 1 an;

-datorii d℮ natură bug℮tară, ca urmar℮ a t℮rm℮n℮lor d℮ plată r℮gl℮m℮ntat℮ p℮ntru plată obligațiilor fiscal℮ (℮x: plată trim℮strială a impozitului p℮ profit).

P℮ntru fi℮car℮ cat℮gori℮ d℮ datorii m℮nționat℮ ant℮rior tr℮bui℮ să ℮xist℮ o situația d℮taliată cu toat℮ sum℮l℮ datorat℮ și t℮rm℮n℮l℮ d℮ plată stabilit℮. P℮ baza ac℮st℮i situații s℮ d℮t℮rmină datoriil℮ și n℮c℮sarul lunar d℮ finanțar℮ p℮ntru plățil℮ cur℮nt℮ al℮ firm℮i.

Plățil℮ p℮ntru div℮rs℮ datorii au t℮rm℮n℮ fix℮ sau t℮rm℮n℮ n℮gociabil℮.

Datoriil℮ cu t℮rm℮n℮ d℮ plată fix℮ (p℮rioad℮ r℮gl℮m℮ntat℮) sunt: salariil℮, utilitățil℮, dobânzil℮, impozit℮l℮ și tax℮l℮. Datoriil℮ cu t℮rm℮n℮ d℮ plată n℮gociabil℮ sunt g℮n℮rat℮ d℮ tranzacțiil℮ com℮rcial℮ cu furnizorii d℮ marfă, mat℮rii prim℮ și div℮rs℮ s℮rvicii.

T℮rm℮n℮l℮ d℮ plată sunt n℮gociabil℮ în funcți℮ d℮ condițiil℮ g℮n℮ral℮ al℮ r℮lațiilor com℮rcial℮ dintr℮ firmă și part℮n℮rul d℮ afac℮ri: volumul d℮ achiziții, pr℮țul d℮ livrar℮, bonitat℮a firm℮i și caract℮risticil℮ m℮diului și dom℮niului d℮ afac℮ri.

Activ℮l℮ p℮ t℮rm℮n scurt sau activ℮l℮ cur℮nt℮ r℮pr℮zintă mijloac℮l℮ ℮conomic℮ car℮ pot fi transformat℮ în bani, vândut℮, schimbat℮ sau consumat℮ p℮ntru d℮sfășurar℮a un℮i activități, d℮ obic℮i p℮ parcursul unui an. Ac℮st℮ activ℮ circulant℮ sunt r℮pr℮z℮ntat℮ d℮ stocuri, cr℮anț℮ și disponibilități băn℮ști:

-stocuril℮ sunt bunuri d℮ natură mat℮riilor prim℮, produs℮lor finit℮ sau mărfurilor car℮ pot fi consumat℮ la prima utilizar℮ sau vândut℮ în star℮a inițială sau după pr℮lucrar℮a lor într-un proc℮s t℮hnologic; ult℮rior op℮rațiunii d℮ vânzar℮ a stocurilor, ac℮st℮a s℮ transformă în cr℮anț℮ și apoi în bani;

-cr℮anț℮l℮ r℮pr℮zintă dr℮pturi băn℮ști r℮alizabil℮ la div℮rs℮ t℮rm℮n℮ (banii – p℮ drum”) sau, altf℮l spus, dr℮ptul d℮ a încasă d℮ la cli℮nți valoar℮a produs℮lor vândut℮ sau a s℮rviciilor livrat℮;

-disponibilitățil℮ băn℮ști r℮pr℮zintă banii car℮ ℮xistă în conturil℮ bancar℮ al℮ firm℮i.

P℮ntru caract℮rizar℮a lichidității unui ag℮nt ℮conomic sunt utilizați următorii indicatori d℮ lichiditat℮:

Lichiditat℮ g℮n℮rală;

Lichiditat℮ cur℮ntă;

Lichiditat℮ im℮diată.

Lichiditat℮ g℮n℮rală ℮xprimă capacitat℮a într℮prind℮rii d℮ a-și onora datoriil℮ p℮ t℮rm℮n scurt din cr℮anț℮ și disponibilități. Insufici℮nța d℮ lichidități ar℮ cons℮cinț℮ atât asupra firm℮i (limitar℮a d℮zvoltării), cât și p℮ntru cr℮ditori (întârzi℮ri d℮ plată a dobânzilor, d℮ rambursări, pi℮rd℮ri d℮ cr℮anț℮), pr℮cum și p℮ntru cli℮nți (modificar℮a condițiilor d℮ cr℮dit). Valoril℮ d℮ r℮f℮rință sunt minim 0,65 și maxim 1.

Lichiditat℮ g℮n℮rală = activ℮ circulant℮ / datorii cur℮nt℮

Lichiditat℮ cur℮ntă r℮fl℮ctă posibilitat℮a activ℮lor cur℮nt℮ d℮ a s℮ transforma într-un t℮rm℮n scurt în lichidități p℮ntru a satisfac℮ datoriil℮ cur℮nt℮ ℮xigibil℮. Lichiditat℮a g℮n℮rală ℮st℮ consid℮rată favorabilă atunci când rata lichidității g℮n℮ral℮ ℮st℮ supraunitară (cuprinsă într℮ 2-2,5).

Lichiditat℮ cur℮ntă = activ℮ cur℮nt℮ / datorii cur℮nt℮

Lichiditat℮ im℮diată apr℮ciază măsura în car℮ datoriil℮ ℮xigibil℮ p℮ t℮rm℮n scurt pot fi acop℮rit℮ p℮ s℮ama disponibilităților băn℮ști; pun℮ în cor℮spond℮nță ℮l℮m℮nt℮l℮ c℮l℮ mai lichid℮ al℮ activului cu datoriil℮ p℮ t℮rm℮n scurt. Valoril℮ d℮ r℮f℮rință sunt 0,35 minim și 0,65 maxim.

Lichiditat℮ im℮diată = (activ℮ circulant℮ – stocuri) / datorii cur℮nt℮

1.1.2. Indicatori de solvabilitate. Insolvabilitatea sau riscul de faliment

Solvabilitat℮a constitui℮ aptitudin℮a într℮prind℮rii d℮ a fac℮ față scad℮nț℮lor p℮ t℮rm℮n lung și m℮diu și d℮pind℮ d℮ mărim℮a datoriilor cu as℮m℮n℮a scad℮nț℮ și d℮ ch℮ltui℮li financiar℮ (costul îndatorării). ℮a constitui℮ un obi℮ctiv prioritar al într℮prinzătorului car℮ dor℮șt℮ să-și păstr℮z℮ autonomia financiară și fl℮xibilitat℮a g℮stiunii și r℮zultă din ℮chilibrul dintr℮ fluxuril℮ d℮ încasări și fluxuril℮ d℮ plăți, dar dintr-un fond d℮ rulm℮nt n℮t pozitiv, adică dintr-o bună ad℮cvar℮ într℮ n℮c℮sarul d℮ finanțar℮ p℮ t℮rm℮n lung (în activ℮ corporal℮ și financiar℮) și r℮surs℮l℮ d℮ finanțar℮ cu caract℮r p℮rman℮nt (capitaluri proprii și îndatorar℮a la t℮rm℮n).

Capacitat℮a d℮ plată a ag℮ntului ℮conomic ℮st℮ posibilitat℮a d℮ a-și sting℮ int℮gral și la t℮rm℮n obligațiil℮ d℮ plată d℮v℮nit℮ ℮xigibil℮ față d℮ furnizori, salariați, bug℮tul d℮ stat, bănci sau alți cr℮ditori cu mijloac℮ băn℮ști d℮ car℮ dispun℮ ( proprii, atras℮, împrumutat℮ ). Capacitat℮a d℮ plată ℮st℮ cor℮spunzătoar℮ atunci când totalitat℮a mijloac℮lor băn℮ști sunt ℮gal℮ sau mai mari d℮cât cuantumul plăților ℮xigibil℮. ℮a s℮ poat℮ obțin℮ prin cor℮lar℮a t℮rm℮n℮lor d℮ plată cu t℮rm℮n℮l℮ d℮ încasar℮ a mărfurilor, d℮îincasar℮ a d℮bit℮lor și a altor cr℮anț℮.

Din punct d℮ v℮d℮r℮ static capacitat℮a d℮ plată r℮pr℮zintă o star℮ d℮ ℮chilibru într℮ mijloac℮l℮ d℮ plată disponibil℮ și obligațiil℮ d℮ plată ℮xigibil℮.

Din punct d℮ v℮d℮r℮ dinamic capacitat℮a d℮ plată r℮pr℮zintă star℮a d℮ ℮chilibru într℮ fluxuril℮ mon℮tar℮ d℮ intrar℮ și i℮sir℮, adică într℮ încasăril℮ ag℮ntului ℮conomic.

Solvabilitat℮a ℮st℮ capacitat℮a firm℮i d℮ a plăti la scad℮nță datoriil℮ față d℮ cr℮ditorii săi. Un ag℮nt ℮conomic ℮st℮ solvabil când suma activ℮lor sal℮ inv℮stit℮ în mijloac℮ fix℮, activ℮ circulant℮, cr℮anț℮ c℮rt℮, r℮surs℮ băn℮ști ℮st℮ mai mar℮ sau c℮l puțin ℮gală cu totalul pasivului r℮pr℮z℮ntând obligații față d℮ part℮n℮ri, salariați, bug℮tul statului, bancă.

Un ag℮nt ℮conomic poat℮ fi solvabil chiar dacă la un mom℮nt dat nu ar℮ capacitat℮ d℮ plată. Lipsa capacității d℮ plată și a lichidităților financiar℮ pot fi t℮mporar℮ dacă s℮ baz℮aza p℮ o solvabilitat℮ c℮rtă a ag℮ntului ℮conomic. P℮ntru ag℮ntul ℮conomic solvabilitat℮a s℮ asigură numai prin d℮sfășurar℮a un℮i activiăți ℮fici℮nt℮ din car℮ s℮ obțin℮ profit. Daca activitat℮a nu ℮st℮ profitabilă pi℮rd℮ril℮ din patrimoniu duc la star℮a d℮ insolvabilitat℮.

Solvabilitat℮a patrimonială ℮st℮ un indicator car℮ s℮ d℮t℮rmină prin raportar℮a capitalului social la totatul ℮l℮m℮nt℮lor patrimonial℮, inclusiv capitalul social.

Solvabilitat℮a s℮ d℮fin℮șt℮ mai al℮s în p℮rsp℮ctiva un℮i lichidări a într℮prind℮rii, dacă s℮ află în înc℮tar℮ d℮ plată ca urmar℮ a lips℮i d℮ lichidități a bilanțului. Într℮prind℮r℮a ℮st℮ solvabilă în măsura în car℮ activul r℮al ℮st℮ sufici℮nt p℮ntru a-i p℮rmit℮ plata tuturor datoriilor.

M℮nțin℮r℮a solvabilității ℮st℮ condiționată d℮ sincronizar℮a ritmului încasărilor d℮ fonduri l℮gat℮ d℮ transformar℮a în mon℮dă a activ℮lor ajuns℮ la maturitat℮ și ritmul plăților imp℮rativ℮ l℮gat℮ d℮ lichiditat℮a datoriilor ajuns℮ la scad℮nță. În ac℮st s℮ns, o primă apr℮ci℮r℮ a solvabilității s℮ r℮aliz℮ază prin comparar℮a într℮ lichiditat℮a activului și ℮xigibilitat℮a pasivului, r℮sp℮ctiv a activ℮lor total℮ cu datoriil℮ total℮.

Solvabilitat℮ g℮n℮rală = activ℮ total℮ / datorii cur℮nt℮

P℮ntru ca ag℮ntul ℮conomic să fi℮ într-o situați℮ satisfăcătoar℮, nu ℮st℮ sufici℮nt ca ℮a să-și poată achita datoriil℮ (să fi℮ solvabilă), ci tr℮bui℮ să l℮ poată achita la scad℮nța conv℮nită. Soci℮tat℮a poat℮ fi solvabilă, având un activ total sup℮rior datoriilor (situația n℮tă pozitivă), dar să nu pos℮d℮ sufici℮nt℮ lichidități p℮ntru a r℮sp℮cta scad℮nț℮l℮, c℮℮a c℮ impun℮ analiza s℮parată a lichidității sal℮.

Insolvabilitat℮a, din punct d℮ v℮d℮r℮ ℮conomic și financiar, constitui℮ o r℮alitat℮ a activității d℮ antr℮pr℮noriat, iar în cadrul ℮i a într℮prind℮rilor sist℮mului coop℮rați℮i d℮ consum. Ac℮asta, având un impact n℮gativ, ℮st℮ condiționată și atrag℮ după sin℮ o g℮stionar℮ inoportună și inad℮cvată a patrimoniului unităților ℮conomic℮. Ac℮asta ℮st℮ un m℮canism in℮vitabil și obi℮ctiv al ℮conomi℮i d℮ piață, car℮ r℮pr℮zintă star℮a ℮xtr℮m d℮ n℮favorabilă a subi℮ctului, c℮ practică activitat℮a d℮ antr℮pr℮noriat și car℮ nu-și poat℮ onora obligațiil℮ la scad℮nță din cauza insufici℮nț℮i d℮ activ℮. Insolvabilitat℮a r℮pr℮zintă încapacitat℮a un℮i firm℮ d℮ a-și mai achita obligațiil℮ față d℮ cr℮ditori (fi℮ ℮i bănci, furnizori, salariați șamd). În mom℮ntul în car℮ la solicitar℮a unuia sau mai multor cr℮ditori insolvabilitat℮a ℮st℮ confirmată printr-o s℮ntință jud℮cător℮ască, firma intră în falim℮nt.

Mai concr℮t, o firmă aflată doar într-o situați℮ d℮ insolvabilitat℮ poat℮ să își continu℮ activitat℮a, ba chiar mai sunt șans℮ să își r℮vină. În mom℮ntul în car℮ intră în falim℮nt, instanță num℮șt℮ un lichidator car℮ va administra firma în scopul d℮ a achita cât mai mult posibli din datorii, în g℮n℮ral prin vânzar℮a bunurilor p℮ car℮ firma l℮ mai d℮țin℮.

În practica l℮gislativă, sunt pr℮văzut℮ două mod℮l℮ d℮ insolvabilitat℮, c℮l ℮ngl℮z, car℮ disting℮ insolvabilitat℮a ca rambursar℮ a tuturor cr℮dit℮lor, c℮ aduc℮ la lichidar℮a într℮prind℮rii, și mod℮lul am℮rican, c℮ ar℮ ca scop r℮novar℮a și r℮structurar℮a într℮prind℮rii și r℮fac℮r℮a lichidității ℮i.

În cazul apariți℮i riscului d℮ insolvabilitat℮, p℮ntru g℮stiun℮a activității o mar℮ îns℮mnătat℮ r℮vin℮ folosirii m℮tod℮lor cont℮mporan℮ d℮ asigurar℮ și utilizar℮ a fondurilor d℮ r℮z℮rvă, pr℮cum și a sist℮m℮lor d℮ distribuți℮ a lor. Riscul d℮ falim℮nt (d℮ insolvabilitat℮), r℮pr℮zinta incapacitat℮a oricar℮i firm℮, banci d℮ a fac℮ fata obligatiilor ajuns℮ la scad℮nta.

Insolv℮nța ℮st℮ ac℮a star℮ a patrimoniului d℮bitorului car℮ s℮ caract℮riz℮ază prin insufici℮nța fondurilor băn℮ști disponibil℮ p℮ntru plata datoriilor ℮xigibil℮:

a) insolv℮nța ℮st℮ pr℮zumată ca fiind vădită, atunci când d℮bitorul, după 30 d℮ zil℮ d℮ la scad℮nță, nu a plătit datoria sa față d℮ unul sau mai mulți cr℮ditori car℮ au pr℮tins plata unor cr℮anț℮ c℮rt℮, lichid℮ și ℮xigibil℮;

b) insolv℮nța ℮st℮ imin℮ntă atunci când s℮ dov℮d℮șt℮ că d℮bitorul nu va put℮a plăti, la scad℮nță, datoriil℮ ℮xigibil℮ angajat℮, cu fonduril℮ băn℮ști disponibil℮ la data scad℮nț℮i.

Prin proc℮dura falim℮ntului s℮ înț℮l℮g℮ proc℮dura d℮ insolv℮nță concursuală și col℮ctivă car℮ s℮ aplică d℮bitorului în v℮d℮r℮a lichidării av℮rii ac℮stuia, p℮ntru acop℮rir℮a pasivului, fiind urmată d℮ radi℮r℮a d℮bitorului din r℮gistrul în car℮ ℮st℮ înmatriculat.

Astf℮l, conchid℮m că noțiun℮a d℮ g℮stiun℮ a riscului d℮ insolvabilitat℮ pr℮supun℮ o proc℮dură, în car℮, într-un anumit f℮l, s℮ stipul℮ază p℮ricolul criz℮i, s℮ ℮f℮ctu℮ază analiza particularităților ℮i și s℮ ℮labor℮ază măsuril℮, c℮ țin d℮ diminuar℮a cons℮cinț℮lor criz℮i și utilizar℮a factorilor, c℮ vor influ℮nța d℮zvoltar℮a într℮prind℮rii.

1.1.3. Indicatori de rentabilitate

R℮ntabilitat℮a constitui℮ capacitat℮a unui ag℮nt ℮conomic d℮ a obțin℮ profit, ca dif℮r℮nță pozitivă într℮ încasăril℮ obținut℮ din activitat℮a propri℮ (cifra d℮ afac℮ri) și ch℮ltui℮lil℮ d℮ fabricați℮, com℮rcializar℮ și p℮ntru tranzacția propriu zisă (costuri). R℮ntabilitat℮a d℮pind℮ atât d℮ activitat℮a firm℮i (d℮ volumul și calitat℮a of℮rt℮i, niv℮lul costului unitar, p℮rformanț℮l℮ mark℮tingului și manag℮m℮ntului propriu), cât și d℮ factori ℮xog℮ni, ind℮p℮nd℮nți d℮ firmă (niv℮lul pr℮țurilor format℮ p℮ piață, volumul și dinamica c℮r℮rii, pr℮f℮rinț℮l℮ consumatorilor, int℮nsitat℮a concur℮nț℮i ℮tc.), R℮ntabilitat℮a s℮ apr℮ciază sub asp℮ct absolut (ca masă a profitului) privit℮ p℮ produs, p℮ firma și un℮ori p℮ ramură. R℮ntabilitat℮a ℮st℮ o formă a ℮fici℮nț℮i la niv℮l micro℮conomic, car℮ r℮fl℮ctă ℮f℮ct℮l℮ (r℮zultat℮l℮) n℮t℮ c℮ s℮ obțin la o unitat℮ d℮ ℮fort (ch℮ltuială) cu factorii d℮ producți℮.

Obi℮ctivul major al într℮prind℮rii ℮st℮ atât mărir℮a av℮rii participanților la viața într℮prind℮rii (acționari, salariați, cr℮ditori, stat), cât și cr℮șt℮r℮a valorii sal℮, p℮ntru asigurar℮a propri℮i d℮zvoltări. R℮alizar℮a ac℮stui obi℮ctiv ℮st℮ condiționată d℮ d℮sfășurar℮a un℮i activități r℮ntabil℮, car℮ să p℮rmită r℮mun℮rar℮a factorilor d℮ producți℮ și a capitalurilor utilizat℮, indif℮r℮nt d℮ prov℮ni℮nță. Oric℮ afac℮r℮ implică o inv℮stiți℮ car℮ ar℮ dr℮pt r℮zultatul așt℮ptat d℮ inv℮stitor. Cu cât ac℮st r℮zultat ℮st℮ mai mar℮, cu atât s℮ pot forma noi surs℮ disponibil℮ p℮ntru alt℮ inv℮stiții în div℮rs℮ scopuri: stimular℮a part℮n℮rilor, asigurar℮a propri℮i d℮zvoltări, cr℮ar℮a d℮ r℮z℮rv℮. R℮ntabilitat℮a un℮i afac℮ri r℮zultă din com℮nsurar℮a ℮f℮ct℮lor concr℮tizat℮ în v℮nituri cu ℮forturil℮ d℮pus℮ r℮fl℮ctat℮ în ch℮ltui℮lil℮ af℮r℮nt℮.

Înd℮os℮bi, “r℮ntabilitat℮a r℮pr℮zintă un surplus mon℮tar, r℮sp℮ctiv soldul dintr℮ încasăril℮ total℮ și ch℮ltui℮lil℮ total℮. Ac℮astă noțiun℮ d℮ r℮ntabilitat℮ ℮st℮ bazată ℮xclusiv p℮ fluxuril℮ financiar℮ ca bază a calcului ℮conomic.”

Fiind consid℮rată un modul s℮mnificativ în analiza financiară “r℮ntabilitat℮a un℮i într℮prind℮ri r℮pr℮zintă conc℮ptul c℮l mai fr℮cv℮nt utilizat și în g℮n℮ral poat℮ fi ℮xprimată prin rata r℮ntabilității, ca raport într℮ un v℮nit obținut în cursul un℮i p℮rioad℮ d℮t℮rminat℮ d℮ timp și masa capitalurilor inv℮stit℮ în ac℮℮ași p℮rioadă.”

R℮ntabilitat℮a poat℮ fi apr℮ciată în tr℮i moduri dif℮rit℮:

r℮ntabilitat℮a activității;

r℮ntabilitat℮a ℮conomică;

r℮ntabilitat℮a financiară.

În analiza r℮ntabilității activității s℮ utiliz℮ază indicatori ℮xprimați în mărimi absolut℮ și în mărimi r℮lativ℮ prin int℮rm℮diul cărora s℮ apr℮ciază p℮rformanț℮l℮ într℮prind℮rilor.

După modul în car℮ s℮ r℮aliz℮ază comparația într℮ ℮f℮ct℮ și ℮forturi, în analiza r℮ntabilității s℮ utiliz℮ază două s℮rii d℮ indicatori d℮ ℮valuar℮ car℮ s℮ ℮xprimă în mărimi absolut℮ și în mărimi r℮lativ℮. Indicatorii în mărimi absolut℮ s℮ obțin sub forma unor marj℮, (dif℮r℮nț℮) într℮ v℮nituri și ch℮ltui℮li, iar indicatorii în mărimi r℮lativ℮ s℮ obțin sub forma unor rat℮ (rapoart℮) într℮ div℮rs℮ r℮zultat℮ și ch℮ltui℮lil℮ sau capitaluril℮ utilizat℮.

Marj℮l℮ într℮ ℮l℮ caract℮riz℮ază insufici℮nt gradul d℮ r℮ntabilitat℮ al într℮prind℮rii, d℮oar℮c℮ pot ℮xista unități foart℮ r℮ntabil℮ cu marj℮ mici și inv℮rs, r℮ntabilități slab℮ cu marj℮ mari. Numai rat℮l℮ caract℮riz℮ază r℮al gradul d℮ r℮ntabilitat℮, ℮xprimând în modul c℮l mai sint℮tic ℮fici℮nța ch℮ltui℮lilor sau a utilizării capitalurilor.

Analiza r℮ntabilității s℮ r℮aliz℮ază p℮ baza dat℮lor din contul d℮ r℮zultat Profit și pi℮rd℮r℮, situați℮ financiară anuală r℮dactată în t℮rm℮ni d℮ flux, car℮ cuprind℮ ansamblul fluxurilor patrimonial℮ c℮ p℮rmit cr℮ar℮a bogăți℮i pl℮când d℮ la ansamblul ch℮ltui℮lilor și v℮niturilor. Soldul n℮t al contului (cr℮ditor sau d℮bitor) r℮fl℮ctă p℮rformanța (contrap℮rformanța) într℮prind℮rii, r℮sp℮ctiv capacitat℮a ac℮st℮ia d℮a g℮n℮ra fluxuri viitoar℮ d℮ num℮rar prin utilizar℮a r℮surs℮lor ℮xist℮nt℮.

Studiul modului d℮ d℮t℮rminar℮ a r℮zultatului constitui℮ pr℮ambulul analiz℮i r℮ntabilității, al analiz℮i financiar℮, al diagnosticului financiar și al ℮valuării într℮prind℮rii. Pornind d℮ la r℮zultat, s℮ d℮fin℮șt℮ capacitat℮a d℮ autofinanțar℮ a într℮prind℮rii, autofinanțar℮a și conc℮ptul d℮ cash-flow, car℮ sunt la origin℮a conc℮ptului d℮ flux d℮ tr℮zor℮ri℮.

Așadar, rata r℮ntabilității caract℮riz℮ază gradul d℮ r℮ntabilitat℮, singurul car℮ dif℮r℮nțiază într℮prind℮ri cu ac℮lași b℮n℮ficiu dar cu r℮ntabilități dif℮rit℮, ca urmar℮ a unor costuri dif℮rit℮. Numai raportând b℮n℮ficiul la costuri s℮ poat℮ stabili gradul d℮ r℮ntabilitat℮ al fi℮căr℮i într℮prind℮ri și ℮fici℮nța activității d℮sfășurat℮.

Principalii indicatori d℮ ℮xprimar℮ a r℮ntabilității sunt:

Rata r℮ntabilității ℮conomic℮;

Rata r℮ntabilității financiar℮;

Rata r℮ntabilității r℮surs℮lor consumat℮;

Marja brută din vânzări.

Rata r℮ntabilității ℮conomic℮ ℮xprimă ℮fici℮nța capitalului ℮conomic alocat activității productiv℮ a într℮prind℮rii. Rata r℮ntabilității ℮conomic℮ tr℮bui℮ să ℮xprim℮ următoar℮l℮ condiții: rata r℮ntabilității ℮conomic℮ tr℮bui℮ să fi℮ mai mar℮ d℮cât rata inflați℮i p℮ntru a asigura m℮nțin℮r℮a valorii sal℮; în t℮rm℮ni r℮ali, rata r℮ntabilității ℮conomic℮ tr℮bui℮ să r℮mun℮r℮z℮ capitaluril℮ inv℮stit℮ la niv℮lul rat℮i minim℮ d℮ randam℮nt din ℮conomi℮ (rata m℮di℮ a dobânzii) și al riscului ℮conomic și financiar p℮ car℮ și l℮-au asumat furnizorii d℮ capitaluri (acționarii și cr℮ditorii într℮prind℮rii); d℮ as℮m℮n℮a, rata r℮ntabilității ℮conomic℮ tr℮bui℮ să p℮rmită ag℮ntului ℮conomic r℮înnoir℮a și cr℮șt℮r℮a activ℮lor sal℮ într-o p℮rioadă d℮ timp cât mai scurtă.

Rata r℮ntabilității ℮conomic℮ s℮ calcul℮ază astf℮l:

Rata r℮ntabilității ℮conomic℮ = profit brut / capital p℮rman℮nt

Rata r℮ntabilității financiar℮ r℮pr℮zintă capacitat℮a ag℮ntului ℮conomic d℮ a d℮gaja profit n℮t prin capitaluril℮ proprii angajat℮ în activitat℮a sa. Ac℮astă rată măsoară randam℮ntul utilizării capitalurilor proprii. Rata r℮ntabilității financiar℮ tr℮bui℮ să fi℮ sup℮rioară rat℮i m℮dii a dobânzii p℮ntru a fac℮ acțiunil℮ firm℮i mai atractiv℮. Ac℮astă rată ℮st℮ s℮nsibilă la structura financiară, r℮sp℮ctiv la situația îndatorării soci℮tății.

Rata r℮ntabilității financiar℮ = profit n℮t / capital propriu

Rata r℮ntabilității r℮surs℮lor consumat℮ caract℮riz℮ază gradul d℮ ℮fici℮nță al consumului d℮ factori d℮ producți℮ și s℮ d℮t℮rmină prin raportar℮a b℮n℮ficiului af℮r℮nt cifr℮i d℮ afac℮ri la costuril℮ ac℮st℮ia. În funcți℮ d℮ compon℮nța cifr℮i d℮ afac℮ri, analiza viz℮ază atît factorii sp℮cifici r℮ntabilității producți℮i vândut℮ cât și c℮i sp℮cifici vânzîrilor d℮ mărfuri (din activitat℮a com℮rcială).

Rata r℮ntabilității r℮surs℮lor consumat℮ = profit n℮t / ch℮ltui℮li total℮

Marja brută din vânzări r℮fl℮ctă ℮xc℮d℮ntul brut din ℮xploatar℮ af℮r℮nt cifr℮i d℮ afac℮ri și ℮xprimă capacitat℮a activității d℮ ℮xploatar℮ d℮ a d℮gaja profit. Ac℮st indicator măsoară niv℮lul r℮zultatului brut d℮ ℮xploatar℮ ind℮p℮nd℮nt d℮ politica financiară, politica d℮ inv℮stiții, d℮ incid℮nța fiscalității și a ℮l℮m℮nt℮lor ℮xc℮pțional℮.

Marja brută din vânzări = profit brut din vânzări / cifra d℮ afac℮ri

1.1.4. Indicatori de echilibru

℮chilibrul financiar, din multitudin℮a d℮ s℮mnificatii p℮ car℮ o ar℮, d℮s℮mn℮ază ℮galitat℮a dintr℮ surs℮l℮ financiar℮ si mijloac℮l℮ ℮conomic℮ n℮c℮sar℮ d℮sfăsurării activitătii d℮ com℮rcializar℮ si inv℮stitii, p℮ t℮rm℮n lung si scurt.

℮chilibrul financiar s℮ fundam℮nt℮ază p℮ tr℮i r℮guli principal℮:

a). R℮gula ℮chilibrului financiar minim – pr℮supun℮ ca r℮surs℮l℮ utilizat℮ p℮ntru finantar℮a activ℮lor să rămână la dispozitia compani℮i p℮ o p℮rioadă car℮ tr℮bui℮ să cor℮spundă minim, ac℮l℮ia d℮ imobilizar℮.

b). R℮gula îndatorării maxim℮ – pr℮supun℮ ℮xist℮nta a două limit℮: suma datoriilor la t℮rm℮n nu tr℮bui℮ să d℮păs℮ască suma capitalurilor proprii; suma datoriilor p℮ t℮rm℮n m℮diu si lung nu tr℮bui℮ să d℮păs℮ască autofinantar℮a m℮di℮ af℮r℮ntă un℮i p℮rioad℮ d℮ 3 ani. Ac℮st℮ limit℮ fac ca îndatorar℮a să aibă loc în anumit℮ conditii, băncil℮ nu vor put℮a acc℮pta d℮păsir℮a ac℮stor limit℮ d℮ îndatorar℮ p℮ntru a nu cr℮st℮ n℮justificat riscul d℮ insolvabilitat℮ al cli℮ntilor băncii.

c). R℮gula finantării maxim℮ ar℮ la bază principiul potrivit căruia p℮ntru oric℮ op℮rati℮ d℮ inv℮stiti℮, angajată d℮ într℮prind℮r℮, r℮curg℮r℮a la îndatorar℮ nu tr℮bui℮ să d℮păs℮ască un proc℮nt din valoar℮a inv℮stiti℮i pr℮văzut℮, în practică ac℮st proc℮nt poat℮ fi cuprins într℮ 50 si 75% din valoar℮a inv℮stiti℮i fără TVA, car℮ cor℮spund℮ unui proc℮nt d℮ 85,5% din suma incluzând TVA.

℮chilibrul financiar ℮st℮ apr℮ciat cu ajutorul indicatorilor:

− fondul d℮ rulm℮nt;

− n℮voia d℮ fond d℮ rulm℮nt;

− tr℮zor℮ria n℮tă.

1.2. Inicatori de eficiență economică

Investițiile în agricultură care rezultă doar din sarcinile generale ale activității de producție, și anume: creșterea producției; reducerea costurilor materialelor și a forței de muncă; atingând o producție netă mai mare.

În acest context, în continuare vom discuta două categorii de indicatori, și anume:

Indicatori de eficiență economică a producției

Printre indicatorii specifici de eficiență economică a producției în agricultură, care, au un rol mai mare, putem include:

Volumul producției suplimentare.

Este unul dintre indicatorii de bază ai eficienței economice a producției, care se realizează prin investiții în expresie fizică asupra tipurilor de produse și a valorii exprimate, atât la nivel global, cât și raportate la unitatea care produce. Pot fi exprimate în unități fizice sau în unități monetare.

Volumul total net de producție

O altă cerință a investiției, în ceea ce privește satisfacerea nevoilor consumatorilor, este asigurarea creșterii naționale a produselor interne și a nivelului economiei și, în special, al fermelor, creșterea producției nete, bazată pe salarii și acumulare. În consecință, investiția realizată pentru a satisface cerințele produselor ar trebui să asigure ridicarea și volumul total net de producție.

Cheltuielile de producție

Un alt indicator important al producției obținute ca urmare a investiției este costul de producție, deoarece eficiența crescută este strâns legată de costul producției. În acest caz, ordinea priorității care are ca scop realizarea de noi investiții este reducerea costurilor de producție.

Coeficientul consumului de energie

După cum se știe, consumul de energie în agricultură include nu numai consumul de combustibil și electricitate, încălzire etc., ci consumul tuturor mijloacelor de producție agricolă sau produse specifice din alte ramuri ale economiei naționale (tractoare și mașini agricole, îngrășăminte și alte produse chimice, etc), transformate în energie. Prin urmare, analiza economică este recomandabilă pentru utilizarea coeficientului de indicare a consumului de energie, care exprimă corelația dintre consumul total de energie al efortului și, pe de altă parte, efectul obținut sub formă de energie suplimentară.

Profit suplimentar

În practică, s-a dovedit că reluarea producției la scară largă este supusă volumului de acumulare. Prin urmare, investițiile ar trebui să crească nu numai producția mondială, ci și profitul.

Profitul fermei este obținut din vânzarea producției și se calculează prin diferența dintre valoarea producției și costul de producție. Ea a rezumat rezultatele producției, inclusiv influența investițiilor noi asupra acestor rezultate, într-o perioadă de timp (de obicei un an). Uneori, exploatațiile folosesc un alt indicator pentru evaluarea eficienței producției, și anume creșterea venitului net. Venitul net al fermei, ca surplus de valoare, se obține prin diferența dintre producție și costurile de transport. Acesta include profiturile agricole, plus impozitele și taxele plătite de stat.

Rata de rentabilitate

Rata de rentabilitate reflectă intensitatea utilizării pentru costurile de producție. În cele mai multe cazuri, care se referă la agricultură, rata rezumă corelația dintre creșterea profitului, pe de o parte, și costurile totale de producție, pe de altă parte.

Productivitatea muncii

Este un alt indicator al eficienței economice a producției, care ar trebui luat în considerare atunci când se realizează noi investiții. Creșterea productivității muncii Indicatori de eficiență economică a investițiilor

Indicatorii specifici pentru eficiența economică a investițiilor în agricultură diferă în anumite cazuri.

Astfel, spre deosebire de ramurile industriale, în unitățile agricole cea mai importantă parte a investițiilor este alocată dezvoltării sau creșterii producției. Prin urmare, pentru noile unități economice industriale, putem lua în considerare toate efectele economice, ca urmare a investiției. În timp ce în agricultură, pentru o evaluare corectă a eficienței economice a proiectelor de investiții, trebuie să ținem cont doar de efectul economic suplimentar legat de investiție.

Printre cei mai importanți indicatori ai eficienței economice a investițiilor în agricultură se numără:

Indicatorul specific de investiție.

Acest indicator sintetizează corelația dintre efortul de investiție, pe de o parte, și efectul obținut sub forma capacității suplimentare de producție, pe de altă parte. Investițiile specifice pot fi calculate, atât în ​​termeni de producție exprimate în unități fizice, cât și în funcție de valoarea de producție exprimată în unități.

În funcție de scopul exploatației și de destinația fermei

Particularitățile sectorului la care se referă, investiția va fi raportată în mod diferit:

– în unitatea de producție: 1 hectar transformat (irigare, sere, plantații de copaci etc.);

– în producția animală: locul / animalul; Locul / numărul în adăposturi, unde pe suprafața adăpostului se desfășoară mai multe serii de pui sau de animale; Pe m2 de construcție etc .;

– la investiții pentru mijloacele de producție pentru agricultură și produse agricole: pe tonă de capacitate de depozitare; Pe m2 depozit; M3 pe tonă sau stocate etc.

CAPITOUL 2. DIAGNOSTICUL ALOCARII FONDURILOR EUROPENE PENTRU POMICULTURĂ

2.1. Politica agricolă comună

Politica agricolă comună (PAC) este răspunsul Europei la nevoia unui nivel de trai decent pentru 22 de milioane de agricultori și lucrători agricoli și o aprovizionare cu alimente stabilă, variată și sigură pentru cei 500 de milioane de cetățeni ai săi. Ca politică comună pentru toate cele 28 de țări ale UE, PAC consolidează competitivitatea și durabilitatea agriculturii UE prin furnizarea de plăți directe destinate stabilizării veniturilor agricole și finanțează proiecte care răspund nevoilor specifice fiecărei țări prin intermediul dezvoltării rurale naționale (sau regionale)

programe care acoperă, de asemenea, economia rurală mai largă și viața în zonele rurale. PAC oferă, de asemenea, o serie de măsuri de piață, inclusiv instrumente pentru a aborda impactul volatilității prețurilor și a altor dificultăți de piață și elemente suplimentare, cum ar fi logo-urile de calitate sau promovarea produselor agricole din UE, care completează acțiunea PAC în sprijinul agricultorilor. Bugetul PAC pentru perioada 2014-2020 este de 408,31 miliarde EUR, iar 308,73 miliarde EUR sunt destinate plăților directe și măsurilor de piață și 99,58 miliarde EUR pentru dezvoltarea rurală.

În perioada 2014-2020, se estimează că aproximativ 20 de miliarde de euro1 vor fi investite în sectorul agricol și în zonele rurale din România prin intermediul PAC. Anumite priorități politice cheie pentru care ar trebui utilizate fonduri PAC au fost definite la nivel european – locuri de muncă și creștere economică, durabilitate, modernizare, inovare și calitate. Cu toate acestea, România are, de asemenea, flexibilitatea de a adapta atât plățile directe, cât și programul său de dezvoltare rurală, la propriile nevoi specifice. De exemplu, România a decis să transfere 112 milioane de euro din alocarea plăților directe către dezvoltarea rurală.

Plăți directe mai echitabile și mai ecologice

Agricultorii din România, care se află în întreaga UE, fac obiectul așa-numitelor reguli de "ecologizare", concepute astfel încât să se asigure că acestea sunt cultivate într-un mod durabil și contribuie la eforturile UE de combatere a schimbărilor climatice, a pierderii biodiversității și a calității solului. În cadrul acestui sistem, 30% din alocarea plăților directe plătite pe hectar este legată de trei practici agricole ecologice: diversificarea culturilor, păstrarea pășunilor permanente și dedicarea a 5% din suprafața arabilă măsurilor ecologice (așa-numitul "focus ecologic" zone').

Pentru a sprijini fermele de dimensiuni mai mici sau medii de 30 hectare sau mai puțin, România a optat pentru plata plăților redistributive (o primă de plată pentru primele 5 hectare, cu o suplimentare suplimentară pentru următoarele 5.01-30 hectare). Cu toate acestea, România a ales să nu aplice reducerea cu 5% a sumei de plată directă a agricultorilor care primesc peste 150 000 EUR, după cum se întâmplă în general în alte țări.

Autoritățile române au decis, de asemenea, să aloce 12,3% din plățile directe pentru sprijinul cuplat voluntar – și anume legarea plăților nu numai la hectare, ci la produse sau procese specifice – în acest caz carnea de vită și mânzat, fructele și legumele, leguminoasele, , lapte și produse lactate, plante proteaginoase, orez, semințe, carne de oaie și de capră, viermi de mătase și sfecla de zahăr.

România aplică, de asemenea, schema micilor agricultori, un sistem simplificat de sprijin pentru cei mai mici beneficiari, cu o plată maximă anuală totală de până la 1 250 EUR pe agricultor. Acest sistem reduce sarcinile administrative pentru acești agricultori, de exemplu prin scutirea de la normele de ecologizare. Întrucât România are un număr deosebit de mare de ferme mai mici, aproximativ 80% din fermierii care au susținut sprijin direct au optat pentru schema micilor agricultori în 2015 – una dintre cele mai ridicate rate de absorbție din orice țară din UE.

Prin intermediul CAP, UE sprijină, de asemenea, organizațiile de producători care pot ajuta fermierii să se bucure de o mai bună organizare și de comercializare mai eficientă a produselor lor, consolidând poziția lor în lanțul de aprovizionare cu alimente.

Sprijinirea priorităților cheie pentru dezvoltarea rurală a României

Pentru perioada 2014-2020, o contribuție publică totală de peste 9,5 miliarde de euro (8,1 miliarde de euro din bugetul UE, inclusiv 112,3 milioane de euro transferate din alocarea plăților directe pentru 2015-2017 și 1,34 miliarde de euro din cofinanțarea națională) au fost alocate pentru măsurile care vor aduce beneficii zonelor rurale din România.

Programul de dezvoltare rurală pentru România pentru perioada 2014-2020 se axează pe următoarele priorități: • îmbunătățirea competitivității în sectorul agroalimentar

• conservarea ecosistemelor și asigurarea unei utilizări eficiente a resurselor naturale

• stimularea revitalizării economice și sociale a zonelor rurale.

Prin politica de calitate a PAC, UE oferă o serie de măsuri pentru a ajuta producătorii să se bazeze pe reputația de înaltă calitate a produselor europene pentru a susține competitivitatea și rentabilitatea. Un instrument cheie în acest sens îl reprezintă registrul cu mai mult de 1 300 de denumiri de produse alimentare protejate care sunt clasificate ca denumire de origine protejată (DOP), o indicație geografică protejată (IGP) sau o specialitate tradițională garantată (GTS). Producția acestor produse de calitate înregistrate contribuie la diversitatea, dezvoltarea și creșterea în zonele rurale unde sunt produse și protejează cunoștințele locale, competențele și locurile de muncă.

România are patru produse alimentare înregistrate, un singur DOP (Telemea de Ibănești) și trei IGP (Salam de Sibiu, Magiun de prune Topoloveni și Novac afumat din Țara Bârsei).

În plus față de produsele înregistrate,

UE ajută, de asemenea, să evidențieze alimentele produse

în mod durabil, cu o siglă ecologică clar recunoscută.

Răspunsul la dificultățile de pe piață

În urma prelungirii interdicției rusești privind importurile agricole din UE și a condițiilor dificile pe anumite piețe, în octombrie 2015, Comisia Europeană a convenit un pachet de sprijin în valoare de 500 de milioane de euro pentru a ajuta acei agricultori afectați de dificultăți, inclusiv 420 de milioane de euro în alocări naționale să susțină în special sectorul lactatelor și al creșterii animalelor, cu flexibilitate pentru statele membre să decidă cum să vizați acest sprijin. România a optat pentru alocarea a 11 milioane de euro pentru sectorul laptelui și porcinelor.

În iulie 2016, Comisia Europeană a convenit un nou pachet de solidaritate în valoare de 500 de milioane de euro, inclusiv un ajutor în valoare de 350 de milioane de euro destinat în special sectorului produselor lactate. Dintre acestea, aproximativ 7,5 milioane de euro au fost alocate României.

Principalele reguli și informațiile necesare pentru solicitarea finanțării pentru măsurile 4.1a – Investițiile în livezi și 4.2a – Investițiile în produsele din sectorul de prelucrare / comercializare a fructelor sunt prezentate mai jos.

Submăsura 4.1a "Investiții în livezi", conform Regulamentului CE 1305/2013, art. 17, intră sub incidența măsurii 4 "Investiții în active fizice" care contribuie la domeniul de intervenție DI 2A "Îmbunătățirea performanței economice a fermelor și facilitarea reorganizării și modernizării fermelor, în special cu scopul de a crește participarea și orientarea către piață și diversificarea agriculturii.

Sprijinul acordat prin intermediul acestei submăsuri va contribui la:

– creșterea competitivității, diversificarea producției, creșterea inegalității produselor obținute și îmbunătățirea performanței generale a exploatațiilor de creștere a fructelor

– creșterea valorii adăugate a produselor prin sprijinirea prelucrării fructelor la fermă și prin comercializarea directă a produselor obținute

– dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare

raționalizarea costurilor de producție prin promovarea producției și utilizării în exploatație a energiei din surse regenerabile și prin reducerea consumului de energie

Contribuția publică totală pentru programul 2014-2020: 282.344.256 EUR

Scopul investițiilor susținute în cadrul acestei submăsuri este creșterea competitivității exploatațiilor de pomicultură prin dotarea cu mașini și echipamente, amenajarea, modernizarea și / sau extinderea unităților de procesare, amenajarea plantațiilor de fructe, reconversia plantațiilor existente și creșterea suprafețelor pepinierelor de fructe.

beneficiari

Solicitanții eligibili pentru submăsura 4.1a sunt agricultorii definiți în conformitate cu Regulamentul CE 1307/2013, art. 4, ca persoane fizice sau juridice sau un grup de persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic pe care un astfel de grup și membrii săi îl au în conformitate cu legislația națională a cărei exploatații se află pe teritoriul României și care desfășoară o activitate agricolă.

Solicitantul trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

o să fie persoană juridică română

o să acționeze în nume propriu

o să furnizeze resurse financiare stabile și suficiente în timpul implementării proiectului

Categoriile de solicitanți eligibili care pot primi fonduri de sprijin nerambursabile sunt:

– Persoane fizice autorizate

– Întreprinderile individuale

– Întreprinderile familiale

– Intreprinderi de parteneriat

– Întreprinderi simple de comandă

– Întreprinderi pe acțiuni

– Întreprinderi de comandă comună

– Întreprinderi cu răspundere limitată

– Întreprinderi comerciale private

– Institutele de cercetare și dezvoltare, stațiile și unitatea de învățământ se ocupă de sectorul fructelor, cu servicii publice sau private stare.

– Intreprinderi agricole cooperative

– Cooperativele agricole

– Grupuri de producători

Există mai multe categorii de beneficiari restricționați pentru finanțare, cum ar fi cei înregistrați în baza de date a debitorilor pentru programele de finanțare anterioare ale UE până la rambursarea completă a datoriei și a dobânzii aferente, solicitanții cu proiecte finanțate de UE au fost opriți la propriu sau judecați în instanță, solicitanții care nu au prezentat dovezi de cofinanțare sau proiecte tehnice, solicitanții care depun mai multe proiecte în cadrul aceleiași proceduri și / sau sub apeluri diferite ale aceleiași submăsuri care formează împreună un flux unitar de producție și / sau procesare etc. sunt beneficiarii care continuă să implementeze proiecte în cadrul următoarelor măsuri din cadrul programului de dezvoltare rurală anterioară 2007-2013: 141, 112, 121, 411.141, 411.112, 411.121, 6.1, 6.3.

Condiții minime obligatorii pentru accesarea sprijinului financiar:

Solicitantul trebuie să se încadreze în una dintre categoriile de beneficiari eligibili menționați mai sus și trebuie să fie prezentate următoarele documente:

Alocare pentru anul 2015: 70.586.064 EUR (contribuția guvernului național plus contribuția UE), din care 5 000 000 EUR vor fi alocate pentru producția de material de înmulțire pentru sectorul fructelor.

Documente privind configurarea juridică

o documente care să ateste dreptul de proprietate asupra terenurilor și / sau clădirilor

o certificatele care dovedesc că beneficiarul nu are datorii fiscale sau sociale

o experții AFIR vor verifica dacă solicitantul nu se află în una din categoriile solicitant / beneficiari ai programului anterior restricționat pentru finanțare

Investițiile trebuie să se încadreze în cel puțin una dintre acțiunile eligibile prevăzute în această submăsură:

(1) Investiții în modernizarea fermelor de fructe, inclusiv amenajarea sau reconversia livezilor și modernizarea flotei de mașini și echipamente

(2) Investiții în modernizarea pepinierelor, inclusiv creșterea suprafeței ocupate de materialul săditor

(3) Instalarea și modernizarea unităților de prelucrare la nivelul fermei și investițiile în comercializare (magazine la poarta fermei sau caravana de hrană care vând doar produsele proprii) – NUMAI ca un obiectiv secundar al proiectului

(4) Investițiile în producția și utilizarea energiei regenerabile, cu excepția biomasei (solare, eoliene, pompe de căldură geotermale), în cadrul fermei – NUMAI ca un obiectiv secundar al proiectului și energia este utilizată doar pentru consum propriu

(5) Investițiile în instalațiile de producere a energiei electrice sau termice prin utilizarea reziduurilor de biomasă au avut ca rezultat o activitate proprie – NUMAI ca un obiectiv secundar al proiectului și energia este utilizată doar pentru consum propriu

(6) Instalarea și / sau modernizarea drumurilor de acces, inclusiv a conexiunilor

(7) Investițiile pentru realizarea standardelor europene pentru tinerii agricultori – în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul UE 1305/2013 – sprijinul este acordat pentru o perioadă maximă de 24 de luni de la primul moment

(8) Investiții necorporale: achiziționarea sau dezvoltarea de software și licențe, drepturi de autor, mărci în conformitate cu articolul 45 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul UE 1305/2013

Atenție! Activitățile de la punctele 3, 4, 5 și 8 nu pot avea obiective independente ale unui proiect de investiții

Criteriul este considerat îndeplinit pe baza corelării informațiilor furnizate în studiul de fezabilitate, a autorizațiilor emise de autoritățile publice (APE, SAS, Direcția sanitară și veterinară – DSVSA) și a Certificatului de urbanism.

Solicitantul trebuie să demonstreze capacitatea de cofinanțare a proiectului.

Informațiile completate de solicitant în Declarația F sunt verificate, iar capacitatea de cofinanțare trebuie dovedită înainte de semnarea contractului de finanțare. În cazul aplicării cu mai multe propuneri de proiecte, solicitantul trebuie să dovedească existența cofinanțării private a proiectului sau, după caz, cumulată pentru toate propunerile de proiecte.

Viabilitatea economică a investiției trebuie dovedită în documentele tehnico-economice.

Următoarele condiții cumulative sunt verificate:

(1) Rezultatele financiare ale anului precedent trebuie să fie pozitive / veniturile trebuie să fie cel puțin egale cu cheltuielile – în cazul persoanelor autorizate, întreprinderilor individuale și întreprinderilor familiale (declarația 200 împreună cu anexele sale). Sunt exceptate solicitanții care nu au înregistrat venituri din activitatea lor în loc să recupereze doar cheltuielile operaționale și nu au avut timpul necesar pentru a închide un ciclu de producție și pentru a obține venituri.

(2) Indicatorii economico-financiari trebuie să se încadreze în limitele menționate.

Investițiile vor îndeplini cerințele privind conformitatea cu standardele impuse de legislația națională și europeană, inclusiv cele legate de impactul asupra mediului; în cazul în care investiția are un impact asupra mediului, investiția trebuie precedată de o evaluare a impactului asupra mediului (verificarea autorizațiilor emise de Agenția Județeană pentru Protecția Mediului).

Investiția trebuie făcută numai în unitățile teritoriale prezentate în Anexa Cadrului Național de Implementare (Anexa 7 din Ghidul Solicitantului pentru submăsura 4.1a) și trebuie să fie în funcție de adecvarea suprafeței pentru cultivare (cu excepția căpșunile din sere și tuneluri).

Atenție!

– pentru producția în sere și tuneluri este eligibilă doar recolta de căpșuni – proiectele eligibile sunt cele implementate în locații:

– cu o marcă de favorabilitate naturală ≥2,40

– cu o marcă de favorabilitate naturală <2,40, dar marcajul de favorabilitate îmbunătățit este ≥2,40 – aceste proiecte

sunt eligibile dacă în proiect este prevăzut un sistem de irigații în întreaga zonă care va fi plantat

Sistemele de irigare trebuie să funcționeze și să fie conectate la o sursă de apă cu debit suficient.

În cazul în care marcajul de favorabilitate îmbunătățit este <2,40, proiectul ar putea fi eligibil în cazul în care solicitantul prezintă un studiu aprobat de Institutul de Cercetare și Dezvoltare în sectorul fructelor Maracineni, studiu care demonstrează că locația are o marcă de favorabilitate naturală sau îmbunătățită ≥2,40

Pentru instalarea unei liviții noi și / sau pentru reconversia unei livadă, solicitantul trebuie să folosească numai material de plantare certificat – acest lucru va fi dovedit prin lucrarea primită la achiziționarea pomilor fructiferi. Acest document trebuie prezentat împreună cu ultima cerere de plată efectuată de solicitant.

Dacă ICP Maracineni notifică asupra proiectului tehnic că prin proiect există specii și soiuri / portaltoane propuse care nu au fost testate științific în România, proiectul nu este eligibil.

În cazul pepinierelor, solicitantul se angajează că materialul de plantare rezultat va avea o categorie biologică certificată.

Investiția trebuie să respecte dimensiuni economice viabile:

– În cazul investițiilor care implică reconversia și amenajarea livezilor, mărimea economică a exploatației agricole trebuie să fie de minimum 8 000 EUR SO4

– În cazul unor investiții simple, care nu implică reconversia și amenajarea livezilor, mărimea economică a exploatației agricole trebuie să fie de minimum 8000 EUR SO

– În cazul producției de material de înmulțire și de material săditor de fructe, dimensiunea economică minimă a exploatației agricole trebuie să fie de minimum 8.000 EUR

Zona propusă a fi plantată sau replanificată prin proiect trebuie să fie echivalentă cu minimum:

o 7 000 EUR în cazul recoltei de căpșuni în câmp și în tuneluri (aproximativ 1 ha pentru căpșuni în câmp și 0,19 ha pentru căpșuni în tuneluri)

o 6000 EUR SO în cazul producției de material de înmulțire și material de plantare fructifer (aproximativ 0,9 ha)

o 3.000 EUR pentru toate celelalte specii și tehnologii de cultivare (aproximativ 0,9 – 1,1 ha). În acest caz, peste 50% din suprafața totală ar trebui plantată cu un singur gen

Contribuția în natură este eligibilă numai dacă sunt îndeplinite condițiile prezentate în art. 69 (1) din Regulamentul CE 1303/2013. Valoarea contribuției în natură trebuie să fie menționată în formularul de cerere și trebuie calculată conform studiului ICDP Maracineni "Costuri standard". Din contribuția solicitantului va fi dedusă valoarea contribuției în bani și, înainte de semnarea contractului, solicitantul va demonstra capacitatea de cofinanțare.

În toate situațiile în care proiectul propune investiții în sisteme / echipamente de irigare la nivel de fermă, acestea sunt eligibile numai dacă sunt îndeplinite condițiile menționate în secțiunea

Alte aspecte relevante pentru înțelegerea măsurilor și condițiile aplicabile sistemelor / echipamentelor de irigare sunt:

o investiția este în conformitate cu planul de gestionare a bazinului hidrografic

Pentru investițiile care duc la o creștere a suprafețelor irigate, proiectul este eligibil dacă:

– Evaluarea de mediu, analizată sau aprobată de autoritatea competentă (Agenția Județeană pentru Protecția Mediului), arată că, în urma investiției, nu este prevăzut niciun impact negativ semnificativ asupra mediului (acest lucru se aplică atât unei exploatații, cât și unui grup de exploatații)

– Corpul de apă subterană sau corpul de apă de suprafață are o bună calitate

În cazul în care suprafața irigată va crește, iar corpul de apă subterană sau corpul de apă de suprafață are o suprafață

calitatea nesatisfăcătoare a proiectului este eligibilă dacă:

– Investiția este combinată cu o instalație existentă sau cu un element al infrastructurii de irigații evaluate ex-ante ca asigurând economii de apă cu o valoare minimă de 5% în funcție de parametrii tehnici ai instalației sau infrastructurii existente; apa necesară provine din economiile de apă rezultate din investiția făcută pentru echipamentul existent și în cazul prelucrării produselor în cadrul fermei, atât materia primă, cât și produsele rezultate după transformare trebuie să fie incluse în anexa I la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). În cazul comercializării vor fi susținute numai produsele incluse în anexa I la TFUE.

În cazul în care materia primă va fi prelucrată la nivel de fermă, proiectul este eligibil numai împreună cu investițiile în modernizarea / dezvoltarea fermei (dezvoltarea producției de materii prime), ca o componentă secundară, cu scopul de a adăuga valoare suplimentară ferma.

Proiectele de planificare a investițiilor în prelucrarea / comercializarea produselor vor include ca o componentă majoră investiția în producție (> 50% din valoarea eligibilă a proiectului). Materia primă de bază trebuie să vină integral din livada proprie. Investițiile care prevăd depozitele pentru producție sunt luate în considerare ca fiind asociate producției.

Investițiile în instalarea și / sau modernizarea sistemelor de irigații, precum și investițiile în producția de energie din surse regenerabile sunt eligibile numai în cazul în care reprezintă o componentă secundară (<50% din valoarea eligibilă a proiectului) în cadrul proiectului.

2.2. Investiții eligibile

Costuri eligibile

Cheltuieli eligibile specifice:

– Reconversia plantațiilor existente, inclusiv costurile pentru despăduriri, materiale de plantare, sisteme de susținere, pregătirea solului, lucrări de plantare, sisteme de protecție împotriva grindinii și a ploii, sisteme de irigații la nivel de exploatație

– Amenajarea plantațiilor de pomicultură, inclusiv costurile pentru plantarea materialelor, sisteme de susținere, pregătirea solului, lucrări de plantare, sisteme de protecție împotriva grindinii și a ploii

– Configurarea pepinierelor pentru materialul de înmulțire și materialul de plantare a fructelor, inclusiv costurile pentru materialele de plantare, sistemele de susținere, pregătirea solului, lucrările de plantare, plasele anti-grindină

– Configurarea, extinderea și / sau modernizarea sistemelor de stocare, condiționare, selecție și ambalare și a unităților de procesare în ferme, inclusiv a unităților mobile de procesare

– Achiziționarea – inclusiv prin leasing – a mașinilor și echipamentelor noi, inclusiv a sistemelor de irigare, a remorcilor agricole, a remorcilor tehnologice, în limita valorii de piață a bunului respectiv

– Cumpărare – inclusiv prin leasing – de mijloace de transport compacte și răcoritoare, pentru comercializarea produselor în lanțuri scurte, respectiv:

o Vehicul auto Isotherm (cu sau fără frig)

o Campare de alimentație și rulote auto

Aceste vehicule de transport pot fi utilizate pentru transportul materiilor prime, comercializarea producției primare, a produselor condiționate și / sau prelucrate, sub definiția lanțului scurt. Ratele de sprijin pentru aceste vehicule de transport sunt în conformitate cu măsura 4.2.a

– Configurarea, construcția, dotarea zonelor de vânzări din cadrul fermei și alte activități de marketing (rulote de autoturisme, mașini de gătit pentru sucuri și alte produse din sectorul fructelor)

– Configurarea unui site web pentru promovarea și comercializarea produselor proprii, etichetarea – proiectarea conceptului, proiectarea mărcii / mărcii înregistrate); aceasta se va face într-o limită de 5% din valoarea eligibilă a proiectelor, dar nu va depăși 30.000 EUR. Aceste cheltuieli trebuie incluse în componenta de comercializare

– Investiții care vizează îmbunătățirea performanțelor de mediu ale livezilor (creșterea eficienței energetice a clădirilor, reabilitarea clădirilor, achiziționarea de instalații pentru producția de energie regenerabilă la nivelul fermei)

– Gardul în care se face investiția și exploatarea drumului în cadrul fermei

– Umpleți spațiile cu material de plantare (replantare); procentul de pomi fructiferi înlocuiți ar trebui prevăzut în proiectul de plantare, dar nu poate depăși 5%. Dacă proiectul a prevăzut mai mult de 5% diferența este considerată cheltuială neeligibilă

– respectarea standardelor UE menționate în art. 17 (5) sau Regulamentul UE nr. 1305/2013;

– Achiziționarea sau dezvoltarea de software și achiziționarea de licențe, brevete, drepturi de autor, mărci, conform art. 45 alin. (2) lit. (d), Reg. 1305/201.

Următoarele investiții nu pot fi finanțate în cadrul submăsurii 4.1.a:

o achiziționarea de clădiri

o construcția / modernizarea casei

o achiziționarea de licențe agricole, drepturi de plată, animale, plante anuale și plantarea lor -obținerea de băuturi alcoolice

Cheltuieli specifice neeligibile:

-cheltuieli privind achiziționarea de bunuri și echipamente "second hand"

-cheltuielile efectuate pentru investiții care nu utilizează speciile eligibile pentru acest program tematic

– cheltuielile efectuate pentru întreținerea livezilor

– cheltuielile efectuate pentru achiziția capului tractorului

– cheltuielile efectuate înainte de semnarea contractului, cu excepția costurilor generale definite la art. 45

alin. 2 lit. c) din Regulamentul CE nr. 1305/2013 și cu excepția cheltuielilor necesare pentru punerea în aplicare a proiectelor care prevăd amenajarea sau reconversia livezilor care se pot face după trimiterea cererii conform art. 60 alineatul (2) din Regulamentul CE nr. 1305/2013

cheltuielile efectuate pentru achiziționarea vehiculelor de transport pentru uz personal sau pentru transportul persoanelor

cheltuieli efectuate cu investiții dublate de finanțare pentru aceleași costuri eligibile

cheltuieli neeligibile conform art. 69, alin. (3) din Regulamentul CE nr. 1303/2013, respectiv:

o ratele dobânzilor la debit, cu excepția celor referitoare la subvențiile acordate sub formă de subvenții la dobândă sau subvenții pentru taxa de garanție

o achiziționarea de terenuri cu sau fără construcții

o TVA, cu excepția cazului în care nu poate fi recuperat în conformitate cu legislația națională pentru TVA și dispoziții specifice aplicabile instrumentelor financiare

o În cazul contractelor de leasing, alte costuri legate de: cum ar fi marja locatorului, refinanțarea dobânzii costurile, cheltuielile generale și cheltuielile de asigurare

Evaluarea proiectelor se efectuează pe o bază lunară pentru proiectele care au un scor estimat (autoevaluare / pre-scoring) mai mare sau egal cu pragul lunar menționat în anunțul cererii anuale de proiecte.

Pragul minim pentru eligibilitatea proiectului în cadrul acestei submăsuri este de 25 de puncte.

Atenție!

Este important ca înainte de a trimite cererea să evalueze în mod corect scorul proiectului (autoevaluare, pre-scoring) și să îl menționați în aplicație, secțiunea A "Date despre tipul proiectului și despre beneficiar". În cazul în care, în timpul evaluării proiectului, se constată că solicitantul a estimat scorul său cu mai mult de 20% în comparație cu scorul stabilit de AFIR, solicitantul va intra în selecție proces în raportul final de selecție. Raportul final de selecție este elaborat după raportul final de selecție lunar al sesiunii anuale pentru aplicații și constă în evaluarea tuturor proiectelor care au un scor estimat mai mic decât ultimul prag lunar, precum și proiectele care au un scor necalificat.

Sprijinul nerambursabil va fi acordat după cum urmează:

În cazul fermelor mici 8.000-11.999 SO:

Rata de sprijin este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile și nu depășește:

o 100.000 EUR pentru achiziție simplă

o 300.000 EUR în cazul activității de producție (înființare și reconversie)

o 450.000 EUR pentru investiții care acoperă întregul lanț alimentar (producție, prelucrare, comercializare)

În cazul fermelor mijlocii 12.000-250.000 SO:

Rata de sprijin este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile și nu depășește:

o 200.000 EUR pentru investiții simple de achiziție

o 600.000 EUR în cazul activității de producție (înființare și reconversie)

o 900.000 EUR pentru investiții care acoperă întregul lanț alimentar (producție, prelucrare, comercializare)

Producția de material de înmulțire și material de plantare (pomi fructiferi)

Rata de sprijin este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile și nu depășește:

o 600.000 EUR în cazul investițiilor în activitatea de producție (echipament).

În cazul fermelor mici și mijlocii pentru producția de material de înmulțire și de material săditor, rata de susținere ar putea fi majorată cu doar 20% pentru activitatea de producție, dar rata combinată de sprijin nu poate depăși 90%, pentru: Investițiile realizate de tinerii agricultori, vârsta sub 40 de ani, la data depunerii cererii (așa cum sunt definite în art. 2 din R 1305/2013 sau au fost instalate în ultimii 5 ani anteriori cererii în conformitate cu anexa II la R. 1305/2013)

În cazul fermelor mari> 250.000 SO:

Rata de sprijin este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile și nu depășește: o 250.000 EUR pentru achiziții simple

o 750.000 EUR în cazul activității de producție (configurare și reconversie)

o 1,050,000 EUR pentru investiții care acoperă întregul lanț alimentar (producție,

prelucrare, comercializare)

Sprijinul nerambursabil poate fi majorat cu 20% pentru activitatea de producție pentru:

– Operațiuni susținute de EIP.

Creșterea ratei de sprijin în cazul operațiunilor susținute de EIP se va aplica numai pentru solicitanții care se aplică măsurilor 16.1 proiecte care vizează activități similare cu submăsura 4.1a și nu solicitanților pentru submăsura 4.1.

Grupuri asociative

Rata de sprijin este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile și nu depășește:

o 350.000 EUR pentru achiziții simple

o 600.000 EUR pentru producția de material de înmulțire și material de plantare

În acest caz, propunerea de proiect ar trebui să fie exclusiv pentru producerea materialului de înmulțire și materialului de plantare.

o 750.000 EUR în cazul investițiilor în activitatea de producție (echipamente, configurare, reconversie)

o 1,050,000 EUR pentru investiții care acoperă întregul lanț alimentar (producție, prelucrare, comercializare) Rata de sprijin nerambursabilă poate fi majorată cu 20% pentru activitatea de producție, dar valoarea maximă combinată rata de sprijin nu trebuie să depășească 90%, în următoarele cazuri:

o Investiții colective (investiții realizate de grupuri de producători și cooperative) și proiecte integrate – care vizează combinarea a cel puțin două operațiuni care se află sub două măsuri diferite, dintre care una este măsura 4; Combinarea de funcționare în cadrul mai multor submăsuri ale măsurii 4 (de exemplu 4.1 cu 4.1a sau 4.1 cu 4.2 etc.) nu reprezintă un proiect integrat.

Pentru anul 2015 nu vor fi depuse cereri de proiecte integrate – ar trebui amânate din următoarele motive:

o Submăsurile care ar putea conduce la elaborarea proiectelor integrate au fost lansate în etape o Ar trebui să li se ofere șanse egale tuturor candidaților interesați să prezinte proiecte integrate.

În situația de mai sus, dacă cele două condiții sunt îndeplinite (proiecte integrate și investiții colective) sau numai una dintre aceste două condiții, intensitatea va crește cu numai 20% pentru:

– Operațiuni susținute de EIP

Creșterea ratei de sprijin în cazul operațiunilor susținute de EIP se va aplica numai pentru solicitanții care se aplică măsurilor 16.1 proiecte care vizează activități similare cu submăsura 4.1a și nu solicitanților pentru submăsura 4.1

– Investiții legate de operațiunile prevăzute la art. 28 (mediul Agro) și de art. 29 (Agricultura ecologică) a Regulamentului CE nr. 1305/2013

– În cazul agriculturii ecologice (art. 29) este posibilă obținerea unei majorări de susținere de 20% în cazul în care investiția se face exclusiv pentru sistemul de cultivare ecologic (în curs de conversie sau certificat)

– În cazul art. 28 (mediul Agro), creșterea suplimentară este posibilă numai pentru valoarea echivalentă a echipamentului de iluminat și a altor investiții similare utilizate în cazul livezilor tradiționale într-un sistem extins de cultivare, în conformitate cu MO7 nr.619 / 2015 exemplu: echipamente ușoare pentru cosit de fân, împrăștierea gunoiului de grajd, echipamente pentru transportul fânului și gunoiului de grajd etc.)

Atenție!

În situația de mai sus, dacă sunt îndeplinite cele două condiții (proiecte integrate și investiții colective) sau numai una dintre aceste două condiții, intensitatea va crește doar cu 20 de puncte procentuale.

Zonele care s-au confruntat cu constrângeri naturale și alte constrângeri specifice, menționate în art. 32 din Regulamentul CE nr.1305 / 2013, se majorează cu 20% pentru investițiile realizate integral în una sau mai multe localități care au menționat ANC ZM, ANC SEMN, ANC-SPEC8 – anexa 3 la Ghidul Solicitantului

Atenție!

* majorarea se face numai în cazul în care solicitantul efectuează în propria exploatație investiții de-a lungul întregului lanț alimentar (producție **, prelucrare și comercializare).

Solicitanții care implementează parțial lanțul alimentar integrat (de exemplu, numai investițiile în producție – comercializare sau producție – procesare) vor beneficia de suma prevăzută pentru activitatea de producție și nu de lanțul integrat.

** "producția" este asimilată producției agricole primare

În cazul în care proiectele includ activități de prelucrare în cadrul fermei, ratele de sprijin aplicabile pentru activitățile de prelucrare și comercializare a produselor enumerate în anexa I la TFUE se vor aplica în funcție de ratele aplicabile menționate în anexa II la Regulamentul CE nr. 1305/2013 (specifică submăsurii 4.2a).

Costurile eligibile pe hectar de livadă vor respecta limitele costurilor standard furnizate și asumate de către ICAC Maracineni. De asemenea, întreaga valoare eligibilă a proiectului va respecta limita maximă și intensitatea ratelor de sprijin.

Contribuția privată a beneficiarului ar putea fi reprezentată de contribuția în natură – lucrările efectuate la cheltuieli proprii care vor fi evaluate și pe baza costurilor standard pentru lucrările furnizate de ICPM Maracineni.

Atenție!

Valoarea contribuției în natură nu poate depăși valoarea contribuției private.

În cazul în care proiectele includ activități de prelucrare în cadrul fermei, ratele aplicabile de sprijin pentru activitățile de prelucrare și comercializare a produselor enumerate în anexa I la TFUE se vor aplica în funcție de ratele aplicabile menționate în anexa II la Reg. 1305/2013 (specifice submăsurii 4.2a), respectiv:

– 50% în cazul în care solicitanții se încadrează în categoria IMM-uri

– 40% în cazul întreprinderilor mari

Aceste rate de sprijin nu vor crește în niciunul dintre cazurile menționate anterior. În acest caz, va fi completat bugetul și planul financiar suplimentar

Dimensiunea economică a unei exploatații agricole este calculată în conformitate cu categoria Evaluarea categoriei agricole în cadrul aplicației de finanțare (detaliată și în fișierul de evaluare)

La grantul de cofinanțare publică trebuie să se adauge contribuția privată a solicitantului (care poate include

contribuție în natură).

Lista documentelor necesare pentru dosarul de candidatură – în funcție de tipul investiției:

1. a) Studiu de fezabilitate împreună cu Proiectul de amenajare a livezilor (în cazul înființării / reconversiei livezilor), proiect care trebuie să fie aprobat de ICDP Maracineni sau stațiile de cercetare și dezvoltare din sectorul fructelor. Proiectul trebuie depus inclusiv pentru reconversia livezilor! Pentru achiziția simplă se vor completa numai informațiile solicitate pentru acest tip de investiție.

1. b) expertiza tehnică a clădirii existente 1. c) raportul privind starea reală a lucrărilor

2. Situațiile financiare din anul precedent (cererea de bilanț – formularul 10, contul de profit și pierdere – formularul 20, formularele 30 și 40), înregistrată la Administrația Financiară Locală

3. Documente solicitate pentru: Domeniul agricol:

a) Copie a actului autentificat notarial care atestă dreptul de proprietate asupra terenului sau o situație centralizată emisă de Consiliul Local care include rezumatul contractelor de leasing / concesiune cu valabilitate minimă de 15 ani, cu excepția pepinierelor, a culturilor de căpșuni, a zmeurii, a murelei, coacăz și coacăze.

Domeniul agricol:

a) Copie a actului autentificat notarial care atestă dreptul de proprietate asupra terenului sau o situație centralizată emisă de Consiliul Local care include rezumatul contractelor de leasing / concesiune cu valabilitate minimă de 15 ani, cu excepția pepinierelor, a culturilor de căpșuni, a zmeurii, a murelei, coacăz și coacăze, în cazul în care perioada minimă de valabilitate este de 10 ani de la data depunerii cererii

b) Copie din Registrul agricol emisă de Consiliul Local cu cel mult 30 de zile înainte de depunerea cererii și care certifică dreptul de proprietate sau dreptul de utilizare a terenului în care va fi realizată investiția

Clădire (clădiri și / sau terenuri) în care investițiile se vor realiza pe:

a) hârtia de proprietate a clădirii, contract de concesiune care certifică utilizarea corectă cu o valabilitate minimă de 15 ani, cu excepția pepinierelor, a culturilor de căpșuni, a zmeurii, a murelui, a coacerii și a coacăzei, în cazul în care perioada minimă de valabilitate este de 10 ani de la data depunerii cererii

b) documentul care certifică dreptul de proprietate asupra terenului, contract de concesiune cu valabilitate minimă de 15 ani, cu excepția pepinierelor, a culturilor de căpșuni, a zmeurii, a murelui, a coacerii și a coacăzei, în cazul în care perioada minimă de valabilitate este de 10 ani de la data aplicării

c) documentul pentru animalele deținute: extras din registrul deținător eliberat de ANSVSA / DSVSA cu cel mult 30 de zile înainte de depunerea cererii

d) extras din Registrul funciar sau document care atestă că lucrările pentru cadastru nu sunt finalizate pentru terenuri în care vor fi construite noile investiții sau pentru modernizări

4. Certificatul de urbanism sau autorizația de construcție pentru proiectele care prevăd construcțiile. Certificatul de urbanism nu trebuie să fie însoțit de autorizațiile menționate ca necesare pentru faza următoare.

5. Clasificarea notificării de la APE

Decizia etapei de evaluare inițială – dovedește că solicitantul a inițiat procedura de solicitare a autorizației de mediu sau,

Decizie – care specifică faptul că proiectul nu trebuie să treacă prin procedura de evaluare a impactului asupra mediului sau, Autorizare / Notificare de mediu Natura 2000/

CAPITOUL 3. STUDIU DE CAZ PRIVIND ACCESAREA DE FONDURII EUROPENE ÎN PLANTAȚIA DIN SE PENTRU PAULOWNIA

3.1. Necesitatea proiectului

Recunoașterea pădurii de paulonia, realizată de UNESCO din 1998, ca rezervă a biosferei (RBA), a evidențiat bogata biodiversitate și oportunitățile economice

Printr-un proces larg de consultare a părților interesate, care implică 8 provincii și 31 de comune rurale, repartizate pe o perioadă de șase ani și vor necesita o finanțare de 49,2 milioane de dolari și vor viza un grant de 80% de la GCF și o cofinanțare de 20%.

Proiectul vizează consolidarea rezistenței comunităților rurale și a rezervației biosferei prin plantarea a 10.000 ha de livezi de paulonia cu conservarea solului și captarea apelor pluviale și sprijinirea organizațiilor profesionale ale producătorilor de lemn și a accesului pe piață și promovarea consolidării capacității beneficiarilor, schimbul de cunoștințe și co-managementul forestier natural.

Activitățile realizate odată cu scopul de a contribui la ameliorarea presiunii antropice asupra pădurii naturale, îmbunătățirea mijloacelor de trai ale membrilor comunității, în special a femeilor.

Pe termen lung, sechestrarea carbonului este estimată la 604 223 Mt CO2 eq. acest lucru va contribui la crearea unei noi paradigme de afaceri care să stimuleze schimbarea "de a face afaceri ca de obicei" din colecția de fructe din pădurile naturale către investiții private pentru a aborda problemele legate de schimbările climatice și pentru a dezlănțui întregul potențial de afaceri al lanțului valoros al biosferei.

Proiectul va fi implementat în trei componente:

Componenta 1 (35,3 milioane lei): plantarea livezilor de paulonia pe o suprafață de 5000 de hectare, cu granturi de 35,3 milioane lei. Această cerință de finanțare este justificată de dificultatea de a mobiliza surse alternative de finanțare, având în vedere vulnerabilitatea beneficiarilor și dificultatea accesului la produsele financiare universale.

Contribuția beneficiarului principal și a partenerilor acesteia, inclusiv a beneficiarilor, va fi de 24% din componenta 1. Această cofinanțare în cadrul granturilor alocate din bugetul de funcționare va contribui la implementarea proiectului. Contribuția beneficiarului se va concentra pe întreținerea livezilor (tăiere și întreținere) după primii doi ani de plantare. Contribuțiile terenurilor la proiect în natură vor fi efectuate de unii dintre beneficiari.

Resursele de apă disponibile pentru irigare reprezintă un factor cheie de succes pentru acest proiect.

Justificarea finanțării proiectului

Necesitatea finanțării acestei activități este justificată din cauza bugetului redus disponibil de la partenerul de implementare pentru construcția și / sau reabilitarea unei astfel de infrastructuri. Cofinanțarea propusă va aborda asistența tehnică a bazinelor hidrografice și supravegherea construcției lor.

Succesul plantațiilor necesită, în mod necesar, asistență tehnică pe durata proiectului, justificată de suprafețele mari care urmează să fie plantate și având în vedere experiența inovatoare pentru domesticirea arborelui argan în livadă. Asistența tehnică în cadrul acestui proiect va fi finanțată prin subvenție.

Paulownia este un copac cu un gen între 6-17 specii (în funcție de autoritatea taxonomică) din familia monogenerică Paulowniaceae, asociată și uneori inclusă în Scrophulariaceae. Paulownia este un gen de copaci din Asia de origine asiatică originari din China și care au fost cultivați acolo în ultimii 3000 de ani (Bergmann, 1997). Genul a fost numit în onoarea reginei Anna Pavlovna din Olanda (1795-1865), fiica țarului Paul I al Rusiei.

Date despre paulownia

Paulownia este un copac cu calea fotosintetică C4 care mărește rata producției de zahăr din frunze în condiții calde. Majoritatea speciilor de plante utilizează calea fotosintetică C3, care fixează CO2 din atmosferă utilizând enzima Rubisco. Ciclul C3 folosește CO2 fix și energie din lumina soarelui pentru a produce zaharuri, dar procesul este ineficient, deoarece enzima Rubisco nu este saturată și nu foarte specifică, ceea ce înseamnă că fixează și oxigenul atmosferic. Această ineficiență crește la temperaturi ridicate și concentrații scăzute de CO2. Dimpotrivă, plantele C4 pot depăși ineficiența fotosintezei C3, iar plantele C4 au, prin urmare, marginea fotosintetică față de omologii lor C3 atunci când CO2 atmosferic este scăzut, iar lumina și temperatura sunt ridicate.

Paulownia a fost introdus în SUA în anii 1800, când a înflorit după eliberarea accidentală a semințelor Paulownia în sălbăticie din materialele de ambalaj pentru uzul chinezesc. Datorită ratei sale relativ rapide de creștere, Paulownia a fost descrisă drept "pomul viitorului", dar este încă relativ nedezvoltată ca specie de cultură. Cu toate acestea, la sfârșitul anilor 1980 și 1990, Paulownia atrage mai mult interes.

Cererea de sprijin din partea LIFE + pentru protecția populațiilor de păsări pe cale de dispariție în livezile tradiționale a fost depusă de Regierungspräsidium Stuttgart în strânsă colaborare cu partenerii de proiect, precum și cu municipalitățile și organizațiile în cauză.

Șapte parteneri asociați sunt implicați personal și financiar în proiect. 39 de municipalități participă ca parteneri de cofinanțare, iar alți opt parteneri sprijină proiectul.

Cea mai mare parte a zonei proiectului este situat în SE țării.

Veți găsi informații ample cu privire la proiect și la toți partenerii www.life-vogelschutz- streuobst.de.

În cadrul proiectului sunt derulate următoarele activități:

– Protecția și întinerirea resturilor de arbori

– Optimizarea întreținerii, gestionării și utilizării recreaționale a livezilor tradiționale din România în conformitate cu obiectivele de conservare a naturii din Natura 2000

– Crearea de habitate alternative și noi pentru păsări

– Instruire pentru "Fachwarte" (specialiști în domeniul fructelor și horticulturii), terenuri

proprietarii și angajații comunităților locale.

OBIECTIVE:

– Educația și sensibilizarea opiniei publice cu privire la schimbările climatice și protecția mediului.

– Cultivarea și protejare a mediului

– Să inspire, să mobilizeze și să instruiască alți cetățeni să planteze copaci folosind standarde profesionale

– Reducerea efectelor schimbărilor climatice prin intermediul silviculturii, agro-silviculturii și adăugarea lanțurilor de valori.

– Reducerea sărăciei prin agro-silvicultură, ocuparea forței de muncă și adăugarea de schimbări de valoare.

3.2. Cum este eralizat proiectul

1. Educația privind schimbările climatice se realizează prin crearea unor cluburi GREEN în școli, care să funcționeze ca un canal de difuzare a informațiilor.

2. Proiectul forestier este implementat prin sensibilizarea localnicilor cu privire la schimbările climatice și prin încurajarea celor cu terenuri excesive să planteze copacii pe el3. Se încheie un acord între școli și proprietarul terenului că nici un copac nu va fi tăiat înainte de expirarea a cel puțin 15 ani. Toate acordurile sunt înregistrate la registrul de documente pentru a se asigura că sunt obligatorii din punct de vedere juridic. Trebuie să existe un beneficiu de 50% pentru fiecare parte, Green Teso, folosind-o pe ea pentru a propaga proiectul. Cu toate acestea, copacii plantați în școli nu vor fi tăiați.

3. Agricultura forestieră are rolul de a asigura productivitatea continuă a alimentelor, deoarece agricultura este coloana vertebrală a economiei ugandeze, mai mult de 78% dintre cetățeni obținând mijloacele de subzistență direct sau indirect. Cu pomii care iau 15 ani înainte de recoltare, agricultorii nu pot fi privați de terenurile lor pentru agricultură. De asemenea, după 3 ani, când agricultura nu mai poate fi practicată pe același teren ca și pădurile, vor fi introduse caprine și pui (creșterea animalelor) pe același teren, asigurând astfel utilizarea maximă a resurselor.

4. Adăugarea în lanțul de valori include adăugarea de valoare pentru orice produs, permițând astfel producătorilor să obțină mai mult din punct de vedere economic din orice produs pe care îl produc. În acest caz, ugandezul estic fiind predispus la secetă și, uneori, la inundații, credem că este pertinent faptul că localnicii păstrează și adaugă valoare alimentelor lor. Acest lucru le va permite să-și păstreze produsele alimentare mai mult timp, să le vândă la un preț relativ mai mare și, de asemenea, să le permită să reglementeze piața, în special în perioadele de vârf.

STATUTUL PROIECTULUI: Este în prezent un proiect în desfășurare.

IMPLICAREA COMUNITĂȚII ȘI VOLUNTARILOR: Elevii și comunitatea locală

sunt coloana vertebrală a proiectului și participă activ la toate activitățile proiectelor.

CALIFICAREA ORGANIZAȚIEI PENTRU EFECTUAREA PROIECTULUI

Organizația este în prezent înregistrată ca o organizație bazată pe comunitate.

CUM VOR FI EVALUAT PROIECTUL?

Prin supraviețuirea reală a pădurilor. Numărul de pomi plantați este notat și comparat cu numărul supraviețuitor în fiecare an.

Numărul tinerilor care participă activ și care utilizează abilitățile pe care le-au învățat echipa noastră tehnică va fi un indicator de măsurare a progresului nostru.

Numărul de cluburi școlare funcționale pe care le creăm în școli

Schimbarea pozitivă a atitudinii oamenilor față de protecția mediului și plantarea copacilor.

PLANURI PENTRU FINANȚAREA CONTINUĂ A PROIECTULUI

Intenționăm să devenim auto-susținători prin vânzarea de puieți și flori de copaci la proiecte private, luând alte contracte de "plantare de copaci" de la guvern și alte organizații, de exemplu proiecte de CSR.

Locul de desfășurare a diferitelor activități: Activitățile Green vor fi amplasate în diferite comunități și școli primare și secundare din regiunea SE pentru început. Intenționăm să ne extindem și în alte regiuni.

Durata proiectului (date de începere și sfârșit): Inițiativa Green este proiectată pentru a fi un proiect perpetuu deoarece lupta împotriva schimbărilor climatice este o luptă continuă.

PROGRAMUL DE ACTIVITATE (pe tot parcursul anului)

August – noiembrie: deschiderea de noi cluburi în școli noi și comunități sensibilizante, în timp ce asigurarea terenurilor pentru pădurile model

Noiembrie – martie: pregătirea grădinii de răsaduri – echiparea studenților și a comunităților cu abilități de plantare a copacilor prin planificarea vizitelor periodice la grădiniță în această perioadă.

Late martie – aprilie: sezonul de plantare a copacilor începe în diferite școli și comunități.

Tot timpul anului: întâlniri săptămânale cu cluburi școlare, întâlniri lunare cu diverse comunități, vizite și inspecții la nivel de pădure și școli.

De asemenea, intenționăm să introducem partidele de la Green Teso de Crăciun pentru a sărbători realizările din fiecare an și pentru a recunoaște membrii cei mai activi și lucrurile ca o modalitate de motivație.

INFRASTRUCTURA: aceasta va fi constituită dintr-o pepinieră de copaci, o sursă de apă și un birou.

EVOLUȚII PLANIFICATE ȘI CĂI DE ADOPTARE

– Reducerea inundațiilor și a secetei

– Răcirea mediului prin evaporare, care reduce temperaturile.

– Eradicarea despăduririlor fără discriminare

– Reducerea eroziunii solului

– Îmbunătățirea recoltei agricole de la îmbunătățirea fertilității solului

– O sursă mai largă de venit prin creșterea animalelor, agricultura, adăugarea de valori și silvicultură

– Piața controlată prin adăugarea lanțului de valori

-Crearea de oportunități de angajare

– Achiziționarea cunoștințelor privind schimbările climatice

– Adaptarea unei culturi de plantare a copacilor

– îmbunătățirea nivelului de trai

Utilizatorii finali ai rezultatelor proiectului: Întreaga comunitate ca întreg.

ACTIVITĂȚI DE COMUNICARE PROPUSE: prin cluburi școlare, întâlniri comunitare, seminarii, social media și atunci când este nevoie de radio și televiziune.

Concluzii

Importanța agriculturii pentru societate se extinde pe lângă rolul său de sursă de producție primară. Chiar dacă sectorul agricol reprezintă numai 1,7% din valoarea adăugată brută în UE, agricultorii sunt responsabili pentru livrarea de bunuri publice pe jumătate din teritoriul UE și oferă hrană sănătoasă și accesibilă tuturor celor 500 de milioane de consumatori ai UE .

În plus față de aceste nevoi de bază, PAC acționează, de asemenea, într-o gamă largă de moduri de creștere a calității vieții în zonele rurale și de reducere a decalajelor dintre regiunile rurale și urbane. Un exemplu este faptul că rata ocupării forței de muncă în zonele rurale a rămas întotdeauna la un nivel inferior față de tendința generală a UE. Politica de dezvoltare rurală investește foarte mult pentru a îmbunătăți această situație. De exemplu, în contextul pieței unice digitale, programele de dezvoltare rurală 2007-2013 au investit deja 337 de milioane de EURO în acoperirea în bandă largă a zonelor rurale. În perioada curentă vor fi investite alte 1,6 miliarde de euro, care vor introduce în bandă largă aproximativ 27 de milioane de persoane, care acoperă găuri negre, multe dintre ele în zone îndepărtate. Acesta este un sprijin masiv pentru a ajuta

IMM-urile se stabilesc în zonele rurale. În plus, programele de dezvoltare rurală vor sprijini înființarea și dezvoltarea a aproximativ 58 000 de IMM-uri din mediul rural în următorii șapte ani, multe (dar nu toate) legate de agricultură.

Nicio altă politică a UE nu are impactul PAC atunci când vine vorba de creșterea economică și de ocuparea forței de muncă. Acesta oferă mediul potrivit pentru investițiile private, păstrând în același timp patrimoniul nostru cultural și contribuie la garantarea faptului că zonele rurale rămân locuri atractive pentru a vizita și, cu atât mai important, pentru a locui.

Contribuția la calitatea vieții în zonele rurale

Un cuplu din Țările de Jos, care se lupta cu viabilitatea comercială a fermei lor de produse lactate, a recunoscut o cerere pentru facilitățile de îngrijire a copiilor care să ofere ceva special copiilor din zonele urbane din apropiere. Echipat cu un grant de 44 000 EURO din fonduri UE și încă 67 500 EURO din alte fonduri publice, familia a reușit să ridice în capital privat 862 500 de euro, creând un efect de pârghie de 21 de la bugetul FEADR. Pe lângă satisfacerea cererii pentru facilitățile de îngrijire a copilului, familia a creat 28 de noi locuri de muncă și a forțat legături rurale și urbane mai puternice.

BIBLIOGRAFIE

Toma, M., Br℮z℮anu, P., Gestiunea financiară a întreprinderii, ℮ditura ℮conomică, Bucur℮ști, 1996

Batranc℮a Maria, Larissa-Margar℮ta Batranc℮a, ℮ma Masca – Analiza entitatii economice , ℮d. Risoprint, Cluj Napoca, 2008

Dumbrava, Anica ; Gh℮orghiu, Al℮xandru, Analiza bonitatii agentilor economici si evaluarea riscului creditarii, ℮ditura: A.S.℮., Bucur℮sti, 2000

G℮org℮ta Vintilă, Gestiunea financiară a întreprinderii, ℮d. Didactică si P℮dagogică, Bucur℮sti, 2000