Eficienta Strategiilor de Evaluare Folosite de Cadrul Didactic In Cadrul Orelor de Limba Si Literatura Romana

Tema cercetării:

Studiul eficienței strategiilor de evaluare folosite de cadrul didactic în cadrul orelor de limbă și literatura română ,în vederea înțelgerii textului și a ideei pe care acesta vrea să o transmită precum și formarea voinței de lectură suplimentară a elevilor.

Prezentarea problemei cercetate:

Prin cercetarea pe care am realizat-o,am încercat să observ dacă prin îmbinarea metodelor de evaluare clasice cu cele alternative,elevii sunt mai motivați să învețe ,să citească mai mult,dacă sunt mai interesați de întreg procesul de educație în general,dacă crește încrederea elevilor în valorile promovate de școală,valori bazate pe învățare,competență,expertiză.

Obiectivele generale ale cercetării:

-determinarea rolului metodelor alternative de evaluare școlară și impactul acestora asupra performanțelor elevilor;

-demonstrarea faptului că îmbinarea metodelor clasice de evaluare școlară cu cele alternative conduc la motivația elevilor pentru învățare,sporirea eficienței ,eficacității și calității procesului instructiv-educativ și la obținerea unui confort psihologic sporit al elevilor și al cadrelor didactice;

-oferirea unui punct de sprijin pentru părinți și profesori în cunoașterea elevilor și a implicării acestora în activități de evaluare,autoevaluare sau inter-evaluare.

Ipoteza cercetării:

Utilizarea în cadrul activităților de limbă și literatură română,desfășurate la clasă ,a metodelor de evaluare școlară ,clasice combinate cu cele alternative,complementare ,conduce la creșterea eficienței activităților de receptare a textului literar,la promovaerea interesului pentru lectură a pasiunii pentru înțelegerea a ceeia ce este dincolo de cuvinte,schimbarea ,la elevi a conduitei de învățare,formându-le valorii și atitudini pozitive precum și un confort psihic.

Locul de desfășurare a cercetării:

Școala Generală Vasile Alecsandri,Baia Mare.

Perioada de desfășurare a cercetării:-noiembrie 2014-aprilie 2015.

Eșantionul de participare:

– 1.eșantion experimental :clasa a –IV-A ,condusă de profesor Pop Maria,formată din 23 de elevi:

-2.eșantion de control:clasa a –IV-B,condusă de profesor Pașca Emilia,formată din 20 de elevi.

Ambele eșantioane dețin un nivel de dezvoltare atât fizică cât și intelectuală corespunzătoare vârstei și competențe specifice despre limba și literatura română la nivelul standard curriculumui prevăzut de programa școlară.

-3.eșantionul de conținut a cuprins texte pe tema copilăriei:

– ,,Puiul de A ,Brătescu-Voinești"

-,,Vizită de I,L,Caragiale"

-,,Amintiri din copilărie de I,Creangă".

Metodologia cercetării

În cadrul cercetării am utilizat un chestionar adresat cadrelor didactice pentru a observa percepția pe care acesteia o au asupra metodelor de evaluare alternative de evaluare școlară sondarea opiniei și credinței cadrelor didactice despre necesitatea,utilitatea și impactul metodelor de evaluare alternative asupra performanțelor elevilor

Am utilizat de asemenea și experimentul psihopedagogic,metoda observației și metoda testelor.

Variabilele cercetării:

Variabila independentă:

-utilizarea sistematică atât a metodelor clasice de evaluare școlară cât și a celor alternative;

Variabilele dependente:

-implicarea activă a elevilor în activități de lecturare,acceptarea diverselor opinii,încrederea în forțele proprii,susținerea punctelor de vedere prin argumentare,interesul pentru lectură,formarea de atituduni și valori pozitive,competențe de aplicare a noțiunilor învățate.

Etapele cercetării

1.Etapa preexperimentală

În această etapă s-a dat două teste de evaluare identice(teste inițiale) pentru cele două eșantioane,în vederea relevării atitudinii pe care o au elevii față de textul literar și pentru a surprinde nivelul capacităților acestora de comunicare și receptare a mesajului din textul dat.

2.Etapa experimentală

În activitatea desfășurtă de eșantionul experimental,s-a introdus variabila independentă,în timp ce pentru eșantionul de control ,activitatea didactică s-a desfășurat în condiții obișnuite, aplicându-se doar strategii de evaluare tradiționale.

3.Etapa postexperimentală

La finalul experimentului s-a aplicat un test final de cunoștințe identice pentru ambele eșantioane.

Etapa preexperimentală:

Aplicarea testelor inițiale la cele două eșantioane.

Numele și prenumele: Data:

Test de evaluare inițială

Limba și literatura română – clasa a IV-a

PARTEA I

Citește textul de mai jos pentru a răspunde cerințelor:

,,Într-o primavara, o prepeliță aproape moartă de oboseală — că venea de departe, tocmai din Africa — s-a lăsat din zbor într-un lan verde de grâu, la marginea unui lăstar. Dupa ce s-a odihnit vreo câteva zile, a început să adune bețigașe, foi uscate, paie și fire de fân și și-a făcut un cuib pe un moșoroi de pământ, mai sus, ca să nu i-l înece ploile; pe urmă, șapte zile de-a rândul a ouat câte un ou, în tot șapte ,ouă mici ca niște cofeturi și a început să le clocească. După trei săptămâni i-au ieșit niște pui drăguți, nu goi ca puii de vrabie, îmbrăcați cu puf galben ca puii de găina, dar mici, parcă erau șapte gogoși de mătase, și au început să umble prin grâu după mâncare…Odată, prin iunie, când au venit țăranii să secere grâul, al mai mare dintre pui n-a alergat repede la chemarea mă-sii, și cum nu știa să zboare, haț! l-a prins un flăcău sub căciula. Ce frică a pațit când s-a simțit strâns în palma flăcăului, numa, el a știut; îi bătea inima ca ceasornicul meu din buzunar; dar a avut noroc de un țăran bătrân, care s-a rugat pentru el:

— Lasă-l jos, mă Marine, că e păcat de el, moare. Nu-l vezi că de- abia e cât luleaua?!

Când s-a văzut scăpat, fuga speriat la prepeliță să-i spuie ce-a pățit. "

(Puiul de A.Brătescu-Voinești)

a)Delimitează textul în fragmente și extrage ideile principale.

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

b)Selectează din text două substantive, două adjective, două verbe.

c) Subliniază cu o linie subiectul și cu două linii predicatul.

,,Într-o primavara, o prepeliță aproape moartă de oboseală — că venea de departe, tocmai din Africa — s-a lăsat din zbor într-un lan verde de grâu, la marginea unui lăstar."

2.Alcătuiește două enunțuri cu cuvântul „pui” , astfel încât acesta să aibă înțelesuri diferite.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

3.Alcătuiește câte un enunț cu cuvântul „ par” , astfel încât acesta să fie:

a)Sustantiv comun …………………………………………………………………………

b)Verb ………………………………………………………………………………………

c)Adjectiv ……………………………………………………………………………………

4.Creează o propoziție în care verbul „a fugi“ să fie la timpul viitor, persoana a II-a, nr. plural.

………………………………………………………………………………………………

5.Scrie câte o propoziție cu ortogramele și cuvintele date: s-a,sa ,să-i,săi;

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

PARTEA a II-a

Scrie un text de 10-12 rânduri cu titlul „O întâmplare din viața mea”.

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Descriptori de performanță

În urma aplicării testelor inițiale cele două eșantioane au obținut următoarele rezultate:

Etapa experimentală :-presupune introducerea la grupa de experiment a noi modalități de lucru și controlarea situației într-o manieră analitică,riguroasă,precisă. Astfel proiectarea,desfășurarea,,evaluarea și reglarea activităților didactice se va face în perspectiva modificărilor introduse.

Elevii din această grupă au fost îndrumați tot timpul să citească și alte texte asemănătoare celor din manual,să facă paralele între personajele cu care au făcut cunoștință sau cu persoane din viața reală,cotidiană.Pentru a descifra mesajul ,textul trebuie privit ca un partener de dialog care oferă o multitudine de sensuri.

În cadrul lecțiilor susținute în cadrul cercetării,având ca temă ,,copilăria"s-au aplicat atât metode tradiționale de evaluare școlară cât și metode alternative în vederea înbunătățirii eficienței procesului instructiv-educațional.

Dintre aceste metode de evaluare amintim:

-metoda RAI; – cvinetul;

-metoda cubului; -explozia stelară;

– coirchinele; -dezbaterea;

-rețeaua personajelor; -fișa de ieșire;

-harta textului; -procesul literar;

Explozia stelară (starbursting)

Este o metodă folosită pentru stimularea creativității elevilor prin generarea de noi idei și care ajută la dezvoltarea exprimării orale.Este o metodă asemănătoare brainstormingului.

Mod de desfășurare:

-se stabilește o problemă din textul citit;(personajul Nică ,modul său de purtare și faptele lui);

-se împărțesc elevii pe grupe și se stabilește timpul de lucru;(respectiv 5 grupe a câte 4 elevi)

-în cadrul grupelor se formulează întrebări de tipul:cine? ce? când? cum? de ce?

-din întrebările formulate anterior se derivă unele întrebări cu grad superior de complexitate;

-se prezintă lista cu întrebări a fiecărei grupe;

-cele mai interesante întrebări sunt scoase în evidență și se formulează răspunsuri pentru acestea;

-se face aprecierea activității fiecărei grupe.

Rețeaua personajelor

Metoda este folosită în caracterizarea personajelor.La clasele mici rețeaua poate fi alcătuită frontal sub îndrumarea cadrului didactic.Elevii primesc fișe cu rețeaua desenată și completată parțial cu anumite trăsături ale personajului iar ei trebuie să recunoască personajul precum si alte însușiri ale acestuia.

Rețeaua poate fi prezentată sub forma unor postere ce sunt expuse în clasă,indiferent de forma de organizare a clasei(individual sau pe grupe).

Exemplu de schemă a unei rețele:

Harta textului/poveștii

Prin această metodă elevii învață să descopere și să prezinte elementele caracteristice ale unui text.Se poate lucra individual sau pe grupe ,această metodă contribuind la dezvoltarea capacităților de a decodifica un text.

Harta poveștii este o listă care prezintă :

-titlul textului;

-autorul;

-personajele;

-timpul și locul acțiunii;

-intriga;

-soluția;

-concluzia și morala.

Cubul

Este o metodă prin care elevii sunt ajutați să citească conștient un text ,să coopereze.să colaboreze să comunice pentru a găsi răspunsurile corecte și complete și care le permite totodată să facă o evaluare și o selecție a informațiilor.

Se realizează cuburi de lemn,carton sau plastic atâtea câte grupuri de copii sunt iar pe fiecare față a cubului se lipesc benzi de hârtie pe care sunt scrise întrebări referitoare la conținutul de idei al textului ,la elementele de bază ale organizării textului ,ientificarea mesajului etc.

Ciorchinele

Este o metodă care se poate aplica individual ,în perechi sau în grup,oferind fiecărui elev posibilitatea de a participa la procesul educativ.

Se poate utiliza în:

-demonstrarea înțelegerii unui text sau a unei lecții:

-identificarea elelmentelor componente ale unui text(ce căutăm într-un text?)

-verificarea cunoștințelor anterioare;

-identificarea ideilor principale și secundare ale unui text;

-recapitularea cunoștințelor;etc.

Exemplu de ciorchine;

Ce căutăm întru-un text?

Eseul de 5-10 minute

Este o metodă prin care elevul poate face o legătură între experiența personală și textul studiat,oferind posibilitatea de a-și expune propria opinie în legătură cu textul citit și totodată de manifestare și dezvoltare a imaginației creatoare.

Se cere realizarea unui eseu scurt alcătuit din 6-8 enunțuri ,în legătură cu textul studiat.

Exemplu de posibile sarcini:

-scrie un eseu prin care să-ți convingi prietenul să citească texul:"Amintiri din copilărie".

-imaginează-ți că ești personajul :Nică;gândește-te la cele întâmplate și scrie un eseu despre ce ai simțit când a dus pupăza la târg;

-scrie un eseu în care să prezinți o întâmplare hazlie din viața ta;

-alcătuiește un eseu în care să prezinți cum s-ar fi desfășurat acțiunea dacă erai tu în locul lui Nică.

Fișa de ieșire

Este o metodă de evaluare a activităților desfășurate în clasă sau a lecturii elevilor si ajută la formarea abilităților de exprimare a opiniilor personale.

După expirarea timpului propus pentru lecturarea unei opere sau a unei lecții se cere elevilor ca să scrie pe foi volante răspunsurile la câteva întrebări , esențiale pentru tema studiată formulate de profesor.Răspunsurile vor fi discutate în ora următoare ,profesorul expunându-și în finalul discuției propria părere.

Rețeaua de discuții

Elevii sunt împărțiți în perechi și se cere să discute dacă ar fi fost mai bine ca Ionel să fi fost pedepsit de mama lui pentru purtarea sa necivilizată.Urmează ca fiecare pereche să discute cu altă pereche motivele pro și contra până când ajung la o concluzie.Profesorul va cere celor care sunt de acord cu faptul că Ionel trebuie pedepsit ,să treacă în partea dreaptă a clasei iar ceilalți în partea stângă.Fiecare grupă are la dispoziție cinci minute pentru a se hotărâ care sunt cele mai bune argumente,după care urmează confruntarea celor două grupe fiecare argumentâdu-și părerea iar cei din grupa adversă având posibilitatea să vina cu contraargumente .Dacă un elev dintr-o grupă este de acord cu ideile celelalte grupe va trece în aceasta.

Etapa postexperimentală:aplicarea testelor finale

Numele și prenumele: Data:

Test de evaluare finală

Limba și literatura română – clasa a IV-a

Citește cu atenție textul:

Ca să nu mai rămâie repetent și anul acesta, mam'mare, mămițica și tanti Mița au promis tânărului Goe să-l ducă-n București de 10 mai.

Puțin ne importă dacă aceste trei dame se hotărăsc a părăsi locul lor spre a veni în Capitală numai de hatârul fiului și nepoțelului lor. Destul că foarte de dimineață, dumnealor, frumos gătite, împreună cu tânărul Goe, așteaptă cu multă nerăbdare, pe peronul din urbea X, trenul accelerat care trebuie să le ducă la București. Adevărul e că, dacă se hotărește cineva să asiste la o sărbătoare națională așa de importantă, trebuie s-o ia de dimineață. Trenul în care se vor sui ajunge în Gara de Nord la opt fără zece a.m. D. Goe este foarte împacient și, cu un ton de comandă, zice încruntat:

– Mam'mare! de ce nu mai vine?… Eu vreau să vie!

– Vine, vine acuma, puișorul mamii! răspunde cucoana.

Și sarută pe nepoțel; apoi îi potrivește pălăria.

Tânărul Goe poartă un frumos costum de marinar, pălărie de paie, cu inscripția pe pamblică: le Formidable, și sub pamblică biletul de călătorie înfipt de tanti Mița, că "așa țin bărbații biletul".

– Vezi ce bine-i șade lui – zice mam'mare – cu costumul de marinel?

– Mamițo, nu ți-am spus că nu se zice marinel?

– Da cum?

– Marinal…

1.Scrie titlul și autorul textului.

Titlul ………………………………… ; autorul …………………………………………

2.Scrie cel puțin un cuvânt cu înțeles asemănător pentru cuvintele subliniate în text!

…………………………………………………; ………………………………………………….;

…………………………………………………; ………………………………………………….;

…………………………………………………;

3. Scrie cuvinte cu sens opus pentru cuvintele:

Important- …………………………………. frumos …………………………………..

A veni……………………………. bine………………………………………

4.Alcătuiește câte două enunțuri în care cuvintele vie, mai,poartă, să aibă sensuri diferite!

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

5.Extrage din text următoarele părți de vorbire:

5 substantive comune ………………………………………………………………………….…….,

1 substanitv propriu …………………………………………………………………………………..,

5 verbe ……………………………………………………………………………………………

3adjective…………………………………………………………………………………… 1pronume personal ……………………………………………………………………………………

6.Subliniază propoziția negativă din text!

7.Extrage și scrie pe spațiul punctat o propoziție simplă din text!

………………………………………………………………………………………………………

8.Transcrie propoziția numărul 3, apoi alcătuiește schema simplă a acesteia.

………………………………………………………………………………………………………

Notă: Toate subiectele sunt obligatorii!

Timp de lucru 45 minute.

În urma aplicării testului final s-au obținut următoarele rezultate:

Analiza prelucrarea și interpretarea datelor

În momentul aplicării testelor inițiale am observat că cele două eșantioane erau apropiate din punct de vedere al pregătirii și al performanțelor școlare.Ulterior odată cu aplicarea testului de evaluare finală,rezultatele au evidențiat detașarea clară a elevilor din grupa experimentală față de cei din eșantionul de control.Din discuțiile purtate cu părinții elevilor participanți la experiment a rezultat că elevii din eșantionul experimental și-au dezvoltat motivația pentru lectură suplementară ,și totodată încrederea în capacitățile lor de reușită, de autoevaluare a propriilor performanțe dorința de a învăța mai mult de a concura.

În urma testelor aplicate am constatat următoarele:

-îmbinarea metodelor de învățare cât si a celor de evaluare tradiționale cu cele alternative asigură creșterea eficientei învățării și dezvoltarea motivației pentru învățare:

-prin utilizarea metodelor de evaluare alternative se pot evidenția și chiar evalua atitudini ,trăsături de personalitate care nu pot fi evaluate prin metodele tradiționale;

-utilizarea metodelor alternative de evaluare duc la formarea unor deprinderi de muncă(învățare) care facilitează atitudinea activă a elevului;

-lucrul în echipă are efecte benefice atât în planul învățării cât ți pe planul climatului psiho-social;

-utilizarea variatelor forme de muncă,de măsurare și evaluare a rezultatelor,cu elevii îi atrag pe aceștia,îi determină să muncească mai mult și mai conștincios,îi face mai receptivi și astfel cunoștințele însușite sunt durabile și pot fi aplicate în practici diferite.

În realizarea cercetării propuse ,am aplicat și un chestionar cadrelor didactice pentru a observa opinia pe care aceștia o au în legătură cu metodele alternative de evaluare școlară