EFICIENȚĂ ȘI EFICACI TATE ÎN ASIGURAREA SERVICIILOR PUBLICE Coordonator: Conf. U niv. Dr. SIMIONESCU AUREL -GABRIEL Masterand: TRIF (BREBENEL)… [610643]

LUCRARE DE DI ZERTAȚIE

EFICIENȚĂ ȘI EFICACI TATE ÎN ASIGURAREA
SERVICIILOR PUBLICE

Coordonator:

Conf. U niv. Dr. SIMIONESCU AUREL -GABRIEL

Masterand: [anonimizat]

2020
UNIVERSITATEA
„CON STANTIN BRÂNCOVEANU” – PITEȘTI –
Facultatea de Management Marketing în Afaceri Economice Brăila
Managementul Serviciilor Publice

Managementul Serviciilor Publice

2
CUPRINS

CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 3
CONCEPTUL DE SERVICIU PUBLIC ………………………….. …………………….. 3
I.1 NOȚIUNEA DE SERVICIU ………………………….. ………………………….. ……. 3
I.2. SERVICIUL PUBLIC. PRINCIPII DE ORGANIZARE ȘI
FUNCȚIONARE ………………………….. ………………………….. …………………………. 4
I.3. TIPOLOGIA SERVICIILOR PUBLICE ………………………….. ………………. 7
I.4. CARACTERISITICILE SERVICIULUI DE TRANSPORT PUBLIC
LOCAL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 10
CAPITOLUL II ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 12
EFICIENȚĂ ȘI EFICACITATE ÎN SERVICIILE PUBLICE ……………….. 12
II.1 NOȚIUNEA DE EFICIENȚĂ ECONOMICĂ ………………………….. …….. 12
II.2 EFICACITATEA IN SECTORUL PUBLIC ………………………….. ……….. 14
CAPITOLUL III ………………………….. ………………………….. …………………………. 17
SERVICIUL DE TRANSPORT PUBLIC LOCAL BRĂILA …………………. 17
III.1. BRAICAR S.A. ………………………….. ………………………….. …………………. 17
III.1.1 ISTORIC ………………………….. ………………………….. …………………….. 17
III.1.2 ORGANIZARE ………………………….. ………………………….. ……………. 19
PARCUL AUTO ………………………….. ………………………….. ……………………. 21
NUMĂRUL DE PAS AGERI ………………………….. ………………………….. …… 24
III.1.3 VIZIUNE ȘI MISIUNE ………………………….. ………………………….. …… 24
III.1.4 ANALIZA SWOT A S.C. BRAICAR S.A. BRĂILA ……………………. 25
III.1.5. E FICIENȚĂ ȘI EFICACITĂTE ÎN DESFĂȘURAREA ………………. 26
ACTIVITĂȚII S.C. BRAICAR S.A. BRĂILA ………………………….. …………. 26
CONCLUZII ȘI PROPUNERI ………………………….. ………………………….. …….. 42
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. …………………………. 45
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 46
ANEXA 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 46
ANEXA 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 51

3
CAPITOLUL I
CONCEPTUL DE SERVICIU PUBLIC

I.1 NOȚIUNEA DE SERVICIU

Etimologic, noțiunea de serviciu își are originea în cuvântul latin servitum,
care are semnificația de sclav, de aici interpretarea de „a fi în serviciul cuiva ”, „de
a face un serviciu ”, sau „de a pune în serviciu ”, evocând ideea de „serviciu public ”
sau „utilitate publică ”.
Dicționarul explicativ al limbii române 1, reține pentru termenul „serviciu”
următoarele explicații:
 acțiunea, faptul de a servi, de a sluji; formă de muncă prestată în
folosul sau în interesul cuiva;
 ocupație pe c are o are cineva în calitate de angajat, îndeplinirea
acestei îndatoriri;
 subdiviziune în administ rația inter nă a unei instituții, întreprinderi,
etc cuprinzând mai multe secții;
 grup de obiective care alcătuiesc un tot cu destinație specială;
 mulțime ordo nată în timp a regimurilor succesive ale unui sistem
tehnic
Philip Kotler definește serviciile ca fiind ’’orice activitate sau beneficiu pe
care o parte o poate oferi alteia , care este în general intangibil și al cărei rezultat
nu presupune dreptul de pro prietate asupra unui bun material’2’. Conform acestei
definiții p rincipalele caracteristici ale serviciilor sunt: intangibilitate a,
inseparabilitate a, variabilitate a, perisabiliate a.
Intangibilitatea exprimă faptul că acestea nu pot fi văzute, prestate, s imțite,
mirosite, auzite, înainte de a fi cumpărate. Întrucât cele mai multe servicii nu pot

1 Dicționarul explicativ al limbii române , editura Univers Enciclopedic, București, Academia Română, Institutul
de lingvistică ”Iorgu Iordan”, 1996, p. 979
2 Kotler Ph. Managementul marketingului, Editura Teora, București, 2000

4
fi probate sau evaluate fizic, testarea pe loc este înlocuită de experiență sau de
recomandări.
Inseparabilitatea constă în aceea că prestarea și consumul au loc simultan,
prestatorul fiind parte component ă a serviciului respectiv . Serviciul nu poate
exista , deci separat de prestatorul, realizatorul să u, spre deosebire de produs ul
material. Așadar , calitat ea serviciului este inseparabilă de calitatea prestatorului,
ceea ce î nseamn ă că în situa ția în care factorul uman este preponderent , să se
acorde atenț ia deosebit ă recrut ării ș i promov ării acestuia. Simultaneitatea prestării
și consumul ui serviciului presupune și participarea utilizatorului la prestarea
serviciulu i.
Variabiliatea serviciilor semnifică imp osibilitatea repetării acestora , de la o
prestație la alta, în mod identic, ele depinzând atât de factorul uman cât și de
factorul timp.
Perisabili tatea serviciilor este trăsătura caracterizată prin aceea că serv iciile
nu pot fi stocate sau inventariate (fiind imateriale). Odată prestate și consumate
ele dispar, nu rămân ca atare.

I.2. SERVICIUL PUBLIC . PRINCIPII DE ORGANIZARE ȘI
FUNCȚIO NARE

Serviciu public este fără îndoială, o noțiune complexă, evolutivă,
controversată și în același timp, este o noțiune esențială pentru dreptul
administrative.
Codul administrativ3 definește serviciul public la art. 5 lit. kk, astfel :
„serviciul public reprezintă activitatea sau ansamblul de activități organizate de o
autorita te a administrației publice ori de o instituție p ublică sau autorizată ori

3MONITORUL OFICIAL nr. 555 di n 5 iulie 2019, ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ Nr. 57/2019 din 3 iulie 2019
– Partea I privind Codul administrativ

5
delegată de aceasta, în scopul satisfacerii unei nevoi cu caracter general sau a unui
interes public, în mod regulat și continuu".
Serviciile publice, în sens larg, sunt definite ca fiind „ansambluri de
persoane și lucruri create în vederea satisfacerii unei nevoi publice de către o
colectivitate publică, supuse autorității și controlului acesteia”.4
În doctrina franceză, noțiunii de serviciu public i -au fost recunoscute două
sensur i: unul organic sau formal și unul material. În sens organic sau formal,
serviciul public era caracterizat ca fiind o organizație, o întreprindere girată de
administrație, iar în sens material, serviciul public era socotit ca fiind orice
activitate care av ea ca scop satisfacerea unui interes general (indiferent de natura
organizației care o exercită)5
Principiile conform cărora se organizează și funcționeaza serviciile publice
sunt următoarele: principiul transparenței, egalității de tratament, continuităț ii,
adaptabilității, accesibilității, responsabilității și al furnizării serviciilor publice la
standarde de calitate.
1. Principiul descentralizării mută centrul de greutate al serviciilor publice de
la centru spre către comunitățile locale , cu scopul satisf acerii nevoilor
sociale ale populației locale.
2. Principiul transparenței reprezintă respectarea de către autoritățile
administrației publice a obligației de a informa cu privire la modul de
stabilire a activităților componente și a obiectivelor, la modul de
reglementare, organizare, funcționare, finanțare, prestare și evaluare a
serviciilor publice, precum și la măsurile de protecție a utilizatorilor și la
mecanismele de soluționare a reclamațiilor și litigiilor.
3. Conform p rincipiul ui echității sau egalității de tratament toți cetățenii
trebuie să ben eficieze în aceeași măsură de serviciile publice. Î n prestarea
serviciilor publice trebuie eliminată orice discriminare bazată pe criterii de

4Alexandru, I., Matei, Lucica, Serviciile publice, Ed. Economică, 2000, Cap. I.10.
5 G. Vedel, în Rodica Narcisa Petrescu, Drept administrativ, Ed. Co rdial Lex, Cluj -Napoca, 2001, p. 11.

6
origine etnică sau rasială, religie, vârstă, gen, orientare sexuală, di zabilitate,
precum și asigurarea aplicării unor reguli, cerințe și criterii identice pentru
toate autoritățile și organismele prestatoare de servicii publice, inclusiv în
procesul de delegare a serviciului public.
4. Principiul continuității presupune asigura raea nevoilor de interes general
fără întreruperi, Întreruperea funcționării unui serviciu poate cauza grave
tulburări în viața cetățenilor .
5. Principiul adaptabilității serviciului public reprezintă faptul că, în vederea
îndeplinirii obiectivelor sale, adm inistrația publică are obligația de a
răspunde nevoilor societății.
6. Principiul accesibilității presupune asigurarea accesului la serviciile
publice pentru toți beneficiarii, în special la acele servicii care răspund unor
nevoi de bază ale acestora; accesib ilitatea impune luarea în considerare,
încă din faza de fundamentare a înființării serviciului public, a aspectelor
referitoare la cost, disponibilitate, adaptare, proximitate.
7. Principiul responsabilității asigurării serviciului public reprezintă existența
unei autorități a administrației publice competente cu asigurarea serviciului
public, independent de modalitatea de gestiune și de furnizare/prestare a
acestuia către beneficiar.
8. Principiul furnizării serviciilor publice la un nivel ridicat de calitate
reprezintă stabilirea și monitorizarea indicatorilor de calitate pentru fiecare
serviciu public, pe toată durata de furnizare a acestora. Autoritățile
administrației publice și organismele prestatoare de servicii publice sunt
obligate să respecte standardele de calitate și/sau de cost stabilite pentru
serviciile publice.

7
I.3. TIPOLOGIA SERVICIILOR PUBLICE

Diversitatea serviciilor publice determină o grupare a acestora ținând cont
de diverse criterii.
 După natura serviciilor publice:
a. servicii publice admin istrative (SPA), care nu au un obiect
de activitate industrială sau comercială . Ele sunt supuse sistemului
juridic administrativ. Serviciile administrative reprezint ă o activitate sau un
ansamblu de activități prin care instituțiile publice acționează î ntr-un cadru
legislativ bine determinat, pentru a satisface interesul general ș i/sau indivi dual
al membrilor unei comunități umane (învățământ, să nătate public ă, cultur ă etc).
b. servicii publice industriale ș i comerciale (SPIC), ce constituie o
activitate sa u mai multe acti vităț i ce au ca finalitate satisfacerea unui interes
individual, particular și care nu poate fi satisfăcut de o instituție publică
din sistemul adminisrativ (transportul aerian, C.F.R. etc).
 După gradul de cuprindere, distingem:
a. servici i de importanță națională, organizate la scara întregului teritoriu;
b. servicii locale, organizate la scara colectivităților teritoriale judetene,
municipale, orășenești sau comunale.
 După modul în care de realizează interesul general:
a. servicii pu blice al căror scop este satisfacerea directă și individuală a
cetățenilor;
b. servicii publice care oferă avantaje particularilor în mod indirect;
c. servicii publice destinate colectivității în ansamblu.
 După raporturile cu serviciile private , putem remarca:
a. servicii monopolizate, furnizate numai de instituțiile administrative,
care dețin si monopolul asupra activităților respective;
b. servicii pe care administrația publică le exercită în paralel cu persoane
autorizate;

8
c. servicii publice exer citate de pe rsoane private, autorizate sub controlul
unei autorități a administrației publice.
 Din punct de vedere al importanței sociale :
a. servicii publice vitale (alimentare cu apă, canalizare, termoficare);
b. servicii publice facultative (amenajar e parcuri și locuri de distracții,
centre de informare) etc .
 Din punct de vedere al delegării lor deosebim:
a. servicii publice cu caracter exclusiv administrativ pe care autoritățile
publice nu le pot încredința altor persoane (protecția civilă, autorit atea tutelară,
starea civilă);
b. servicii publice care pot fi delegate altor persoane (salubritate, ecarisaj,
iluminatul stradal, deratizare).
 După prestatorii de servicii:
a. servicii publice prestate de regii autonome;
b. servicii publice prestate de so cietati comerciale;
c. servicii publice prestate de institutii publice;
d. servicii publice prestate de agentii economice specializat e
Codul administrativ distinge doua tipuri de servicii publice: servicii de
interes economic general și servicii non economice de interes general, astfel :
“Serviciile de interes economic general reprezintă activitățile economice care sunt
desfășurate în vederea satisfacerii unei/unor nevoi de interes public, pe care piața
nu le -ar asigura sau le -ar asigura în alte condiții, în ce ea ce privește calitatea,
siguranța, accesibilitatea, tratamentul egal sau accesul universal, fără intervenție
publică, pentru care autoritățile administrației publice stabilesc obligații specifice
de serviciu public. Serviciile de interes economic general sunt furnizate direct de
către o autoritate a administrației publice sau, după caz, de către organisme
prestatoare de servicii publice sub monitorizarea și controlul autorității
administrației publice competente” .

9
Iar în ceea ce privește serviciile non ec onomice, acestea sunt definite ca și
“activități care nu au caracter economic și sunt desfășurate în vederea satisfacerii
unei/unor nevoi de interes public direct de către o autoritate a administrației
publice sau de către organismele prestatoare de servic ii publice sub monitorizarea
și controlul acesteia sau mandatate de aceasta. ”
În” Analiza cadrului legislativ și instituțional pentru furnizarea serviciilor
publice la nivelul administrației publice” – „Proiect cofinanțat din Fondul Social
European prin Pr ogramul Operațional Capacitate Administrativă” – au fost
identificate un număr de 227 de servicii publice, grupate în 34 de domenii, după
cum urmează:
1. Servicii comunitare de utilități publice;
2. Ordine publică;
3. Sănătate publică;
4. Asistență soc ială;
5. Turism;
6. Locuire;
7.Servicii publice comunitare pentru situații de urgență;
8. Evidența persoanelor;
9. Gestionarea spațială a teritoriului;
10.Învățământ;
11.Ocupare și relații de muncă;
12.Înfăptuirea actului de justiție;
13.Protecția mediului;
14.Tineret;
15.Cultură;
16.Energie;
17.Comunicații electronice;
18.Sport;

10
19.Protecția și exploatarea resurselor minerale;
20.Guvernare electronică;
21.Statistică;
22.Cercetare științifică;
23.Informare publică;
24.Activități recreati ve;
25.Protecția drepturilor minorităților naționale;
26.Servicii poștale;
27.Agricultură;
28.Administrare fiscală;
29.Comerț;
30.Transporturi;
31.Afaceri externe;
32.Apărare națională;
33.Siguranță și securitate națională;
34.Administrarea domen iului public și privat de interes local.

I.4. CARACTERISITICILE SERVICIULUI DE TRANSPORT
PUBLIC LOCAL

Conform art. 3 din Legea nr. 92/2007 Serviciul de transport public local
face parte din sfera serviciilor comunitare de utilitate publică și cuprin de
totalitatea acțiunilor și activităților de utilitate publică și de interes economic și
social general desfășurate la nivelul unităților administrativ -teritoriale, sub
controlul, conducerea sau coordonarea autorităților administrației publice locale,
în scopul asigurării transportului public local, precum și a transportului public
județean de persoane.

11
Este considerat serviciu de transport public local de persoane prin curse
regulate transportul public care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
a) se efectuează de către un operator de transport rutier, definit și licențiat
conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2005, aprobată
cu modificări și completări prin Legea nr. 102/2006, cu modificările ulterioare,
sau de către un tr ansportator autorizat, așa cum acesta este definit și autorizat
conform prevederilor prezentei legi;
b) se efectuează numai pe raza teritorial -administrativă a unei localități, în
cazul transportului local, sau numai între localitățile unui județ, în cazul
transportului județean. În cazul în care traseul transportului pe șină depășește
limita localității, acesta va fi considerat transport public local;
c) se execută pe rute și cu programe de circulație prestabilite de către
consiliul local, consiliul județe an sau Consiliul General al Municipiului București;
d) se efectuează de către operatorul de transport rutier sau transportatorul
autorizat cu mijloace de transport în comun, respectiv cu autobuze, troleibuze,
tramvaie sau metrou, deținute în proprietate sa u în baza unui contract de leasing,
înmatriculate sau înregistrate, după caz, în județul sau localitatea respectivă.
e) persoanele transportate sunt îmbarcate sau debarcate în puncte fixe
prestabilite, denumite stații sau autogări, după caz;
f) pentru efe ctuarea serviciului, operatorul de transport rutier sau
transportatorul autorizat percepe de la persoanele transportate un tarif de transport
pe bază de legitimații de călătorie individuale eliberate anticipat, al căror regim
este stabilit de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2005, aprobată cu
modificări și completări prin Legea nr. 102/2006, cu modificările ulterioare;
g) transportul cu autobuzele se efectuează numai pe bază de licențe de
traseu și caiete de sarcini, elaborate și eliberate în condi țiile stabilite prin normele
de aplicare elaborate de Ministerul Administrației și Internelor.

12
CAPITOLUL II
EFICIENȚĂ ȘI EFICACI TATE ÎN SERVICIILE PUBLICE

II.1 NOȚIUNEA DE EFICIENȚĂ ECONOMICĂ

Eficiența economică este o noțiune complexă, care exp rimă, în modul cel
mai cuprinzător, rezultatele ce se obțin într -o activitate economică, evaluate prin
prisma resurselor consumate pentru desfășurarea acelei activități. Prin intermediul
ei se stabilește legatura dintre volumul și calitatea eforturilor, c a factori generatori
de efecte și rezultatele ce se obțin într -o anumită perioada, ca o conseci nță a
realiză rii eforturilor respective.
„În expresie matematică, eficiența economică se exprimă sub forma
raportului între marimea efectelor și a eforturilor sau între m ărimea eforturilor ș i
a efectelor.
Cele doua comparaț ii pot fii exprimate astfel: e = E / ε, sau e = ε / E, unde e
reprezinta eficiența economică, E efectele (rezultatele) obț inute, ε eforturile
depuse (resursele consumate).
Orice activitate uma nă, cu precădere activitatea economică , urmare ște
maximizarea efici enței. Acest obiectiv poate fi î ndeplinit î n două forme:
a) când se urmărește obț inerea unui anumit efect cu un efort minim, în consecință
formula de maximizare a eficienț ei este: MAX e = E / εmin
b) când se urmă rește ob ținerea unui max im de efect cu un anumit efort, f ormula
de maximizare este: MAX e = E max / ε
c) Prima relaț ie trebuie s ă guve rneze orice activitate economică. A doua relație
se aplică atunci c ând volumul de resurse este limita t în special când se începe o
activitate, câ nd nu se dispune de suf iciente resurse pentru a achiziț iona cei mai
buni factori d e producție, dar pe măsura ce se creează resurse, se trece la o creștere
calitativă .

13
Așadar, eficienț a economic ă înseamnă obț inere a unor efecte economice
utile, î n condi țiile cheltuirii î ntr-un mod ra țional și economicos a unor resurse
materiale, umane, financiare, folo sindu -se pentru aceasta metode ș tiințifice de
organizare a activităț ii.
Practica economic ă a demonstrat că nu este p osibil s ă se înregistreze efecte
maxime depunâ nd eforturi minime (este imposibil s ă obții o produc ție de calitate,
un profit r idicat și o cifră de afaceri maximă cu cheltuieli salariale și materiale
minime).”6
Evaluarea eficienței în sectorul public este o problem ă generată uneori de
imposibilitatea cuantificării ieșiri lor sau de neformularea exactă și clară a
obiectivelor.
Eficiența chiar și în sectorul public este determinată de timpul alocat, banii
consumați și de resursele necesare îndeplinirii activi tăților. Pentru a -și îndeplini
sarcinile zilnice un funcționar are nevoie de echipamente info rmatice care
utilizează energie (calculatoare, imprimante), de materiale consumabile, de timp
alocat. Atunci când realizarea serviciilor zilnice se va face cu mai puțină energie,
mai puțini oameni, atunci se va lucra mai eficient.
Eficiența este mult mai ușor de cuantificat în sectorul privat. În sectorul
public activitatea nu are o profitabilitate evidentă, ea se măsoară prin gradul de
satisfacere al cetățenilor, prin considerarea acestuia drept client către care trebuie
să se indrepte toate acțiunile organizației. Este influențată de factori economici,
fiind în același timp o consecință a tuturor factorilor umani, culturali și politici.
Eficiența muncii funcțion arului public este un factor foarte important în
studiul asupra eficienței administrației publice, deoarece de eficiența muncii lui
depinde eficiența activității din administrația publică. Serviciile publice necesită
personal cu studii și abilități specifi ce, actul administrativ depinzînd în mare
măsură de competența, capacitatea de lucru, de comunicare și execuție a acestuia.

6 Vasilescu Ion, Gheorghe Alexandru, Cicea Claudiu, Dobrea Catalin – ‘‘Eficienta si evaluarea investitiilor’’ ,
Ed. Eficon Press, Bucuresti, 2004, p.28.

14
Se poate considera că eficiența administrației publice este det erminată de
următorii factori:
– Calitatea actului administrativ ;
-Competențele, capacitatea de lucru și de execuție a personalului
administrativ.
În perioadele de instabilitate economică, o soluție pentru ca o criza
economică să nu se transforme într -o criză organizațională depinde de calitatea
funcționarilor publici, de integritatea și abilitatea lor de a răspunde cererilor
cetățenilor, de a comunica publicului mesaj ele potrivite, pe canalele potr ivite.
Eficiența înseamnă, așadar, disciplină și competență, siguranță și celeritate,
organizare și responsabilitate din parte a instituțiilor publice în rezolvarea
problemelor și nevoilor cetățenilor. Profitul adus instituției publice nu este doar
unul de natură materială ci și unul de imagine. Funcționari competenți și
responsabili înseamnă o mai bună gestionare a timpului, a re surselor materiale și
o relație satisfăcătoare între instituțiile publice și cetățeni. Dacă serviciile din
localitate nu funcționează bine, cetățenii vor vedea imediat.
Informațiile privind îndeplinirea obiectivului de satisfacere a cetățeanului –
client pr ovin adeseori din sondajele de opinie, numărul și sursa reclamațiilor
privind calitatea serviciilor oferite, manifestările publice (greve), din exercitarea
dreptului de elector, atunci cand legea oferă această posibilitate ca și din contactul
direct autori tate-cetățean (audiențe).

II.2 EFICACITATEA IN SECTORUL PUBLIC

Deși în DEX, cuvintele eficiență și eficacitate apar ca fiind sinonime, cu o minimă
diferență de nuanță, în managementul strategic aceasta este foarte importantă.
EFICIENȚĂ= faptul de a fi eficace, eficacitate
EFICACITATE= calitatea de a produce efectul pozitiv (așteptat); eficiență
Cei doi termeni provin din latină:
Eficiență din efficere = a efectua

15
Eficacitate din efficas -efficacis =care are efecte dorite
Conform lui Peter Drucker “nu se poate vorbi de eficiență fără eficacitate
pentru că este mult mai important să realizezi bine ceea ce ți -ai propus –
eficacitatea -decât să realizezi bine altceva -eficiența ”
Eficiența = doing things right
Eficacitatea = doing the right things
Eficacitatea i nfluențează în mod direct eficiența, în mod special pe cea a
personalului. Eficacitatea este un atribut al omului și depinde de personalitatea
lui, cunoștințele și rațiunea lui. O organizație este eficientă dacă este formată
dintr-un personal eficient și e ficace în același timp. Valoarea sectorului public nu
este dată doar de mijloacele materiale sau financiare de care dispune, dar mai ales
de valoarea aflată în potențialul său uman.
În sectorul public eficacitatea se determină prin compararea a ceea ce un proces
de lucru poate realiza cu ceea ce realizeză de fapt în realitate.
În vederea creșterii eficienței și eficacității în administrația publică locala
se evidențiază anumite direcții:
 Diversificarea metodelor de consultare a cetățenilor;
 Selectarea de către autoritățile locale a metodelor și tehnicilor
administrative. Alegerea instrumentelor administrative depinde de
caracteristicile lor, de experiența factorilor administrativi, de preferințele
subiective ale factorilor de decizie, de natura problemei sociale și de
posibila reacție a grupurilor sociale implicate. Furnizarea bunurilor și
serviciilor de către agenții economici sunt oportune în cazul unui nivel
sporit de capacitate administrativă a colectivității și atestarea unui nivel de
trai mediu și ri dicat al populației
 Sporirea cunoștințelor privind valorificarea resurselor legale și a
potențialului socio – economic al colectivității locale;
 Crearea și aplicarea de cunoștințe în strânsă legătură cu problemele de
învățare ale funcționarilor publici, și respectiv ale aleșilor locali

16
Productivitatea este direct proporțională cu valoarea realizată cu o cantitate
de efort pentru a atinge rezultatul scontat. Productivitatea este un indicator de
eficiență .
În vederea creșterii productivității în sectorul publ ic este necesară dezvoltarea
societății informaționale ca și societate a cunoașterii prin aducerea cetățeanului și
a nevoilor lui în centrul serviciilor publice.
Pentru a putea aplica conceptele de eficiență și eficacitate, este nevoie de o
simplificare administrativă legislativă, o simplificare a normelor, procedurilor și
proceselor, o regândire și reproiectare a formularelor administrative , simplificare
a circuitului actelor pentru obținerea avizelor și aprobărilor, deci o administrație
electronică.
Prin creșterea eficienței și a productivității, care va duce la reducerea
costurilor din administrația publică, se va putea reforma și reg ândi sectorul public
din România . Relația dintre obiective, resurse și rezultatele obținute este
evidențiată în figura Triunghiul Performanței .

Figura 2.1: Triunghiul performanței
REZULTATE
EFICIENȚĂ
ECONOMICITATE
EFICACITATE
OBIECTIVE RESURSE CETAȚEAN

17
CAPITOLUL III
SERVICIUL DE TRANSPORT PUBLIC LOCAL BRĂILA

III.1 . BRAICAR S.A.
Principalul operator de transport public local din municipiul Brăila
este S.C. BRAICAR S.A. BRĂILA .
III.1 .1 ISTORI C
Istoria transportului în comun în Brăila începe încă din a doua jumătate a
sec.XIX, atunci când dezvoltarea socio -economică și creșterea populației în doar
câteva decenii de la 18.000 la 56.0000 de locuitori conduc la necesitatea asigur ării
transportulu i populației pe distanțe mari, atât pe raza oraș ului (până la gară sau
port) cât si până la stațiunea Lacu Sarat, trăsurile și căruț ele existente la vremea
aceea neputând fi utilizate decât de o parte a populaț iei din cauza costului lor
ridicat .
Astfel în ziua de 15 martie 1897 se ținea la oficiul primăriei o singură licitație
pentru dar ea în concesiune a construirii unei reț ele de tramvai electric pe o
lungime de 21 km cu traseul pe străzile principale ale orașului și până la stațiunea
Lacu Sărat. Casa "HE LIOS ELECTRICITATS -AKTIEN GESELL -SCHAFT"
din Kohln a fost preferată de primăria oraș ului din cele 6 î ntreprinderi specializate
partici pante la licitaț ie.

18
În ceea ce privește darea în exploatare a rețelei de tramvai electric în
municipiul Bră ila, di n referatul ser viciului tehnic nr. 1967 rezultă că aceasta a
avut loc la 19 iunie 1900, când a fost pusă in circulație cea dintâi linie pe distanț a
Piata Sf. Arhangheli, Bariera Călărașilor, Monument, Lacu Sarat. Până î n anul
1903 s -au dat în folosință , treptat, toate celelalt e linii prevazute în contract. În
perioada de început circulau în rețea 12 vagoane de tramvai iar în anul următor
numă rul vagoanelor cu motor a ajuns la 28. Existau, de asemenea , la inceput 6
remorci pentru călători și două pentru baga je. Capacitatea vagoanelor era de 24
persoane, cu o constructie ca re prezenta platforme deschise și scari pe ambele
părți, dotate cu doua motoare de cate 12,5 CP .
Primele autobuze au apărut în Brăila în anul 1948, în număr de 4, pe parcurs
numărul a crescu t succesiv.
Începand din anul 1962 pana la 31 mart ie 1973, transportul urban de
călători din municipiul Br ăila a fost organizat de că tre Intreprinderea de Tr ansport
Orăș enesc ca unitate cu personalitate juridic ă, de interes local, subordonată
Comitetului executiv al Consiliului Popular Municipa l.
În baza Deciziei nr. 205/21 fe bruarie 1991 a Prefecturii Județ ului Br ăila se
înființează Regia Autonomă de Transport Public Urban "BRAICAR" , persoană
juridică română, funcționâ nd pe bază de gestiune și autono mie financiară, în
subordinea Prefecturii Județului Brăila, avâ nd ca obiect de activitate:
– efectuarea transportului de persoane cu aut obuze, troleibuze, tramvaie și
alte mijloace de transport călă tori,
– efectuarea lucrărilor de reparații, de întreținere t ehnică ș i depanare a
mijloacelor de transport proprii și pentru terț i, etc., care se transformă în
1995 în R.A.T.C.G.L. Bră ila, prin preluarea patrimoniului regiilor de
salubritate si domeniu public.
Prin hotărârea Consiliului Local Municipal Brăila nr. 3 4/31.03.1998 se
înființează S.C. BRAICAR S.A. Brăila, prin reorganizarea, prin divizare a Regiei
Autonome Transport în comun și Gospodărire Locală Brăila.

19
III.1 .2 ORGANIZARE

S.C. BRAICAR S.A. BRĂILA este persoană juridcă română, având forma
juridică de s ocietate comercială pe acțiuni, administrată în sistem unitar.
Datele de identificare:
– număr de înmatriculare ORC J09/276/1998
– cod unic de înregistrare RO 10597853
Sediul principal al societății este în Brăila, Bulevardul Independeței nr. 10,
Bloc b2, part e + etaj.
Sediile secundare, sucursale, agenții:
– punctele de lucru ale societății:
 Depoul de tramvaie nr.1, Șoseaua de centură nr. 8, Brăila
 Depoul de tramvaie nr .2, Str. Jderului, cartie Brăilița Brăila
 Stația de redresare nr. 1, bdul Independeței nr.115 , Brăila
 Stația de redr esare nr. 2, Stațiunea Lacu Sărat, Brăila
 Stația de redresare nr. 3, Strada Odobești, Brăila
 Agenția de abonamente, Calea Călărașilor, Bloc B25, parter, Brăila
 Dispecerat central cu autogară și dispensar, Aleea Parcului nr. 1,
Brăila
 Debarcader pentru nave de agreement, fluviu Dunărea, zona
esplanade Dunării și Vadul spitalului, Brăila
– societatea poate avea subunități și în alte localități din țară sau străinătate.
Scopul societății constă în transportul de perso ane și mărfuri, la ca re se
adaugă alte activități de prest ări servicii, comerț și industrie.
Principalul obiect de activitate îl reprezintă transportul urban și suburban:
Cod CAEN :
493
4931 –Activități de transport urban și subrur ban de călători pe bază de
grafic

20
La momen tul actua l, S.C. BRAI CAR S.A. este organizată pe doua secții de
producți e :
-Secția Transport Electric ș i Auto Radu Negru
-Secția Transport Electric și Auto Vidin .
Conducerea și administarea societăț ii sun t asigurate de Adunarea Generală
a Acționarilor ș i Consiliul de Admin istraț ie.
Adunarea Generală a Acț ionarilor este organul de conducere al societății
care decide asupra activității acesteia și asigură politica economică ș i comercial ă.
S.C. BRAICAR S.A. BRĂILA este administrată de către Consiliul de
Administrație compus din 7 administratori aleși de Adunarea Generală a
Acționarilor pe o perioadă de 4 ani, care pot avea calitatea de acționari. La prima
ședință consiliul alege din rândul membrilor săi un președinte și un
vicepreședinte. Președintele num ește un secretar fie din membrii consiliului de
administrație, fie din afară.
Consiliul de Administrație se întrunește la sediul societății, ori de câte ori
este nevoie, la convocarea președintelui sau a unei treimi din rândul membrilor
săi. În relațiile cu terții societatea este reprezentată de către președinte sau în lipsa
lui de către un membru al conducerii executive mandatat în acest sens.
Numărul mediu de salariaț i a fost de 390, în anul 2 018, repartizați astfel:
Tabel 3.1 : Structura sa lariaților în anul 2018
Structura Nr.mediu
Șoferi autobuz 191
Șoferi microbuz 10
Șoferi intervenții 9
Vatmani 26
Muncitori calificați -reparații,
mișcare, casierie, control, vânzări
bilete, dispecerat, primire -distribuție 114
Muncitori necalificați 5

21
Personal T.E.S.A. și operativ 35
Total 390

PARCUL AUTO
Parcul auto al S.C. BRAICAR S.A Brăila este compus din 101 autobuze, 5
microbuze și 21 de tramvaie.
AUTOBUZE/MICROBUZE :
Tabel 3.2 : Parcul de autobuze
Autobuz/Microbuz Număr An fabricație Lungime/Capacitate
mm/ Nr. locuri
BMC 215 SCB – E3 17 2004/2006 9100/70
BMC 215 SCB – E5 2 2012 9100/70
BMC 215 SCB – E6 5 2018 8500
OAF (GPL) 7 1994/1996 11830/92
ISUZU CITIBUS 8 2013 9100/70
ISUZU NOVOCITI 9 2014 7500/5 5
ISUZU CITIPORT 10 2019 12030/95
KARSAN ATAK 25 2015/2017/2019 8150/60
KARSAN JEST 16 2016/2017 5845/22
VOLVO 2 2000 100
MICROBUZE RENAULT 5 2001 6090/15
TOTAL AUTOBUZE 101
TOTAL MICROBUZE 5

22
TRAMVAIE
Tabel 3.3 : Parcul de tramvai e
Tramvai Număr An
fabricație Lungime/Capacitate
mm/ Nr. locuri
TATRA KT4D 4 1977, 1979 19234/156
E1 6 1967,1968 20335/105
GT8 4 1968 25640/164
SIEMENS S260 4 1968 19560/115
SIEMENS S580 3 1967 26220/155
TOTAL 23

Aria de acope rire la nivelul municipiului este de 350 kmp, iar în zona strict
urbană 33,5 kmp, cu următoarele trasee principale:
TRASEE AUTOBUZ (Anexa 1)

 Traseul ANL LACU DULCE – SCOALA NR.3
 Traseul 2 VIDIN – HIPODROM

23
 Traseul 3 ANL BRĂILIȚA – BRĂ ILA MALL
 Traseu l 4 GARĂ C.F.R. – PECO MOL -(CARREFOUR)
 Traseul 5 SOROLI – PECO MOL -(CARREFOUR)
 Traseul 6 HIPODROM – SAT LACU S ĂRAT
 Traseul 10 GARA C.F. R. – GRĂDINA ZOOLOGICĂ
 Traseul 11 CENTRU – CAZASU
 Traseul 13 CENTRU – SOROLI
 Traseul 14 AUTOGARĂ BRAICAR – CAZASU
 Trase ul 16 VIDIN – BISERICA R.NEGRU
 Traseul 17 VIDIN – BISERICA R.NEGRU
 Traseul 34 GARA C.F.R. – BRAILA MALL
 Traseul 35 SOROLI COLA – SCOALA NR.1

TRASEE TRAMVAIE (Anexa 2)

 Traseul 21 RADU NEGRU – VIDIN
 Traseul 24 PARC MONUMENT – COMBINAT
 Traseul 25 PARC MONUMENT – STAȚIUNEA LACU SĂRAT

24
NUMĂRUL DE PASAGERI
Analizând vânzările din ultimii ani se observă o creștere a numărului de călători
de la 25.239 mii pasageri în anul 2015 la 34.564 mii pasageri în anul 2018.
Tabel 3.4: Evoluția numărul ui de pasageri 2015 -2018
An 2015 2016 2017 2018
Număr
pasageri
transportați(mii
călători
25.239
26.970
28.837
34.564

III.1 .3 VIZIUNE ȘI MISIUNE

Obiectivul principal al S.C. BRAICAR S.A. Bră ila îl reprezintă creș terea
calități i serviciului public de t ransport de persoane, oferind clienților servicii în
condiții de confort și siguranță, la un preț accesibil, cu persona l specializat, în
condițiile gestionării eficiente a resurselor și protejării mediului înconjurător.

MISIUNE: VIZIUNE :

CALITATE

RESPONSABILITATE MAI APROAPE DE CLIENT!

RESPECT

Figura 3.1 : Misiune/ Viziune S.C. BRAICAR S.A. Bră ila

25
CALITATE : S.C. BRAI CAR S.A. Brăila își propune satisfacerea nevoilor
clienților la un standard cât mai ridicat, fiind mereu preocupată de îmbunătățirea
serviciilor și urmărind cu atenție toate observațiile și nemulțumirile acestora.
RESPONSABILITATE : Siguranța clienților și modul în care circulă este
o preocupare permanentă.
RESPECT : Respectul față de client este cel mai important aspect, se
dorește imbunătățirea modului de comunicare al angajaților astfel încât clienții să
fie mulțumiți.
S.C. BRAICAR S.A. Brăila aplică s trategii de marketing anuale adaptate la
cerințele de transport ale locuitorilor municipiului Brăila .
Se urmărește creșterea numărului de călători transportați prin fidelizarea
clienților actuali, creșterea gradului de satisfacție, îmbunătățirea modului de
adresare către aceștia, adaptarea planului de transport la cerințele clienților, în
concordanță cu dezvoltarea dinamică a orașului. De asemenea gradul de încărcare
a mijloacelor de transport este monitorizat în permanență, precum și actualizarea
permane ntă a site -ului și reducerera numărului de reclamații.

III.1 .4 ANALIZA SWOT A S.C. BRAICAR S.A. BRĂILA
Tabel 3.5: Analiza SWOT

STRENGHT (PUNCTE TARI)
 capacitate de transport mare
(autobuze, microbuze, tramvaie)
 transport nepoluant (tramvaie,
autobuze el ectrice)
 experiență și tradiție în
efectuarea serviciului de
transport WEKNESSES (PUNCTE SLABE)
 flexibilitate redusa pe anumite trasee
la necesarul de transport
 ticketing parțial implementat
 comunicarea in relația cu călătorii
conditii de transport și calitate
insuficiente
 controlul activității

26
 spații de producție și dotari
pentru intervenții și reparații
 pregătire și experiență de
conducere a managementului
societății
 relația de colaborare corectă si
durabilă cu Primăria Brăi la  cultura organizațională ins uficient
dezvoltată
 spirit participative și responsabil
insuficient
TREATS (AMENINȚĂRI)
 criza economică
 reducerea formelor financiare
de susținere a unor facilități de
către Administrația Locală
 creșterea numărului populației
sărace și fără serviciu
OPP ORTUNITIES (OPORTUNITĂȚI)
 fonduri europene pentru dezvoltare
 activitatea se regăsește în strategiile
de dezvoltare locală
 facilități acordate de administrația
locală
 creșterea costurilor transportului cu
automobilul propriu
 încheierea în anul 2019 a contra ctului
de servicii publice în conformitate cu
Regulamentul European
nr.1370/2007

III.1.5. EFICIENȚĂ ȘI EFICACITĂTE ÎN DESFĂȘURAREA
ACTIVITĂȚII S.C. BRAICAR S.A. BRĂILA

Măsurarea eficienței are în vedere relația dintre rezultatul obținut și
mijloacel e folosite pentru a -l obține. Un proces este eficient dacă obține maximum
de rezultate posibile la o cantitate dată de resurse sau dacă utilizează minimul de
resurse la un volum dat de rezultate.
Pentru a face o evaluare a performanțelor realizate de S.C. BRAICAR S.A.
BRĂILA vom analiza comparativ anii 2017 și 2018.

27
Potrivit contului de profit și pierdere la 31.12.2018, S.C. BRAICAR S.A.
BRĂILA a înregistrat în conturile de venituri și cheluieli următoarele rezultate:

Tabel 3.6: Venituri și cheltuieli 2017/2018
Nr.Crt INDICATOR 2017 2018
1 Venituri din exploatare 26.777.269 33.168.819
2 Cheltuieli din exploatare 26.690.598 33.168.626
3 Rezultat din exploatare(profit) 86.671 193
4 Venituri financiare 20.004 16.886
5 Cheltuieli financiare 55.806 0
6 Rezultat financiar (profit) 35.802 16.886
7 VENITURI TOTALE 26.797.273 33.185.705
8 CHELTUIELI TOTALE 26.746.404 33.168.626
9 PROFIT sau PIERDERE 50.869 17.079

Figura 3.2 : Evoluția veniturilor și cheltuielilor 2017/2018 05.000.00010.000.00015.000.00020.000.00025.000.00030.000.00035.000.000VENITURI/CHELTUIELI
ANUL 2017 ANUL 2018

28
După cum se observă în anul 2018 profitul brut din activitatea de exploatare este
de 193 de lei, iar din activitatea financiară 16.886. Înregistrarea unui profit mai
mic în 2018 față de 2017 se datorează activității de exploatare, deși veniturile au
crescut cu 23,87%, cheltuielile au avut o creștere cu 24,27%, astfel :
 pe seama veniturilo r au fost înregistrate creșteri la
 activitatea de bază:
o vânzări bilete 35%
o vânzări abonamente 19%,
 extinderea activității societății, pentru activitatea de transport
pe bază de contract pentru agenții economici de pe raza
municipiului Brăila s -a înregi strat o creștere cu 7,84%
 realizarea de imobilizări cu surse proprii precum și din
valorificarea prin vânzare de imobilizări
 pe seama cheltuielilor: s -au înregistrat creșteri la
 cheltuielile cu amortizarea 49,7% ca urmare a investițiilor
realizate
 cheltui elile cu personalul 24, 97% datorită creșterii salariului
minim, precum și a angajării de personal de bord
 cheltuielile privind materialele consumabile 17,58%, datorită
extinderii activității care implică pe langă costuri suplimentare
de resurse umane și m ateriale consumabile (combustibil, ulei,
piese, alte material consumabile) pentru susținerea activității
de transport.

Cifra de afaceri netă a societății realizată în exercițiul financiar 2018 este de
30.654.647 lei față de de 25.498.795, în 2017, o creșt ere cu 20,22 % datorată
funcționării traseelor suplimentare, creșterii tarifului abonamentului social la 50
de lei, vânzării de abonamente către elevi și studenți, precum și încheierii de noi
contracte cu operatori economici de pe raza municipiului Brăila.

29

Tabel 3.7: Repartizarea veniturilor 2017/2018

Nr.crt Descriere la 31.12.2017 la 31.12.2018
1 Venituri din vânzare bilete 4.717.906 6.360.526
2 Venituri din vânzare
abonamente: 17.841.618 21.233.103
2.1 abonamente populație 3.947.378 4.146.527
2.2 abonamente sociale 8.686.555 10.229.210
2.3 abonamente persoane handicap 3.832.773 3.802.260
2.4 abonamente deținu ți politici 609.496 540.608
2.5 abonamente pensionari 50% 530.080 649.697
2.6 abonamente veterani
revoluționari 201.345 179.140
2.7 abonamente studenți 36.991 36.658
2.8 abonamente elevi 0 1.649.003
3 Venituri din contracte de
transport 2.217.726 2.391.710
4 Venituri vâ nzări produse 176.081 186
5 Venituri din chirii 173.386 167.827
6 Venituri din alte activități 372.078 501.265
TOTAL 25.498.795 30.654.647

30

Figura 3.3 : Componența veniturilor 2017/2018

INVESTIȚII
Investițiile realizate au contribuit și ele la creșterea eficienței societății, s -a
urmărit atât modernizarea cît și creșterea flotei de autovehicule, prin
achiziționarea de noi autobuze, com putere de bord, cât și modernizarea
automatelor de vânzări bilete sau achiziționarea de instalații de monitorizare.
În cursul anului 2017 S.C. BRAICAR S.A. BRĂILA a realizat investiții
care s -au concretizat în achiziția și punerea în funcțiune a unor bun uri în valoare
de 9.246.341 lei astfel:
 Mijloace de transport în valoare de 8.294.127, din care :
o Autobuze medie capacitate tip KARSAN Atak -16 buc. -7.461.072 05.000.00010.000.00015.000.00020.000.00025.000.00030.000.00035.000.000Venituri
2017 2018

31
o Autobuze de mica capacitate tip KARSAN Jest -4 buc. – 831.384 lei
o Modernizare mijloc de transport cu rampă mobile -1.671 lei
 Instalații tehnice în valoare de 367.045 lei, din care :
o Modernizare automate vînzări bilete – 27 buc. -357.460 lei
o Încălzitoar ardere indirectă – 9.585 lei
 Construcții în valoare de 578.405 lei , din care:
o Platforme parcare – 329.327 lei
o Magazine material – 309.812 lei
o Modernizare construcții – 39.266 lei
 Licență Office – 698 lei
 Instalație monitorizare video – 6.066 lei

În cursul anului 2018 S.C. BRAICAR S.A. BRĂILA a realizat investiții
care s -au concretizat în achiziția și puner ea în funcțiune a unor bunuri în valoare
de 3.273.495 lei astfel:
 Mijloace de transport în valoare de 2.298.183 lei, din care:
o Autobuze de medie capacitate tip BMC – 5 buc. – 2.242.357 lei
o Platformă transport 21.416 lei
o Rampe mobile personae cu handicap 34.4 10 lei
 Instalații tehnice și alte imobilizări în valoare de 851.053 lei, din care:
o Modernizare automate vânzări bilete -15 buc. -173.227 lei
o Achiziții de automate distribuție bilete călătorie -367.800 lei
o Sisteme de reîncăcare carduri de călătorie – 12.033 l ei
o Modernizare computer de bord și validatoare -132.016 lei
o Achiziții de computer de bord și validatoare duale – 133.922 lei
o Modernizare tractor Belarus cu plug de zăpadă – 16.055 lei
o Aparat aer condiționat -16.000 lei
 Construcții în valoare de 124.529 lei, di n care:
o Rampă verificare auto și platformă pietruită – 124.259 lei.

32
Productivitatea muncii pe număr mediu de personal :
Un indicator important al performanțelor unei societăți este productivitatea
muncii. Se observă o creștere a productivității în anul 201 8 față de anul 2017 , de
la 76289 lei la 85048 lei.
Tabel 3.8: Productivitatea muncii 2017/2018
Productivitatea
muncii Previzionat
(lei) Realizat
(lei) Număr
salariați
2017 75.584 76.289 351
2018 80.995 85.048 390

Figura 3.4 : Productivitatea muncii 2017/2018
De asemenea o corectă dimensionare a personalului, informarea și motivarea
lui, revizuirea structurii organizatorice, conduc la creșterea eficienței generale a
societății. În anul 2018 se observă astfel creșterea numărului de salariați, datorită
creșterii numărului de șoferi de autobuz, po nderea conducătorilor de autobuze și
vatmani este peste 50% din totalul numărului de salariați.

700007200074000760007800080000820008400086000
2017 2018Productivitatea muncii

33
Tabel 3.9: Structura personalului 2017/2018
Structura personalului 2017 2018
Șoferi autobuz 151 191
Șoferi microbuz 12 10
Șoferi intervenții 8 9
Vatmani 26 26
Muncitori calificați -reparații,
mișcare, casierie, control, vânzări
bilete, dispecerat, primire -distribuție 114 114
Muncitori necalificați 5 5
Personal T.E.S.A. și operativ 35 35
Total 351 390

Câștigul mediu lunar brut pe salariat :
– pentru anul 2017:
-determinat pe baza cheluielilor cu salariul 2739 lei/persoană
-determinat pe baza cheltuielilor de natura salarială, exclusiv
cheltuieli sociale 3006 lei/persoană
– pentru anul 2018:
-determinat pe baza cheluielilor cu salariul 4070,45 lei/persoană
-determinat pe baza cheltuielilor de natura salarială, exclusiv
cheltuieli sociale 4022,76 lei/persoană

Cheltuieli totale la 1000 de lei venituri totale :
– pentru anul 2017, Bugetul de venituri și cheltuieli a prevăzut 998,14 lei,
conform execuției buget are se constată îndeplinirea acestuia, valoarea fiind
998,10 cheltuieli totale la 1000 lei venituri;

34
– pentru anul 2018, Bugetul de venituri și cheltuieli a prevăzut 998,13 lei,
conform execuției bugetare se constată îndeplinirea acestuia, valoarea fiind
999,48 cheltuieli totale la 1000 lei venituri

În ceea ce privește eficacitatea muncii depuse se are în vedere capacitatea unei
activității de a produce rezultatul scontat. Cuantificarea ei este dată de raportul
dintre rezultatul obținut și obiectivul prev ăzut la inițierea unui program. Aceasta
presupune ca obiectivul sã fie definit în prealabil, iar rezultatul obținut să poată fi
măsurat cu ajutorul unui indicator.

Analiza ve niturilor și încadrării în chel tuielile programate 2017
Tabel 3.10: Venituri și cheltuieli 2017
Nr.crt Indicatori Prevederi Realizat %
1 Venituri totale 26.853.000 26.797.273 99,79%
1.1 Venituri din exploatare 26.832.470 26.277.269 97,93%
1.2 Venituri financiare 20.530 20.004 97,44%
2 Cheltuieli totale 26.803.00 0 26.746.404 99,79%
2.1 Cheltuieli din exploatare 26.747.200 26.690.598 99,79%
2.1.1 Cheltuieli cu bunuri și servicii 8.071.860 8.022.781 99,39%
2.1.2 Cheltuieli cu impozite, taxe,
vărsăminte 308.600 314.099 101,78%
2.1.3 Cheltuieli cu personalul 15.73 0.840 15.724.634 99,96%
2.1.4 Alte cheltuieli de exploatare 2.635.900 2.629.084 99,74%
2.2 Cheltuieli financiare 55.800 55.806 100,01%
3 Profit 50.000 50.869 101,74%

35

Figura 3.5 : Venituri și cheltuieli 2017

Din analiza veniturilor și cheltuielilor, prevăzute față de cel e realizate, se
observă că în anul 2017 deși veniturile și cheltuielile nu s -au realizat la nivelul
celor prevăzute, totuși cheltuielile s -au făcut cu prudență, fără să depășească
nivelul veniturilor, astfel încât la sfârșitul anului 2017 s -a realizat un p rofit de
50.869, adică cu 1,74% mai mare decât cel prevăzut.
Analiza ve niturilor și încadrării în chel tuielile programate 2018
Tabel 3.11: Venituri și cheltuieli 2018
Nr.crt Indicatori Prevederi Realizat %
1 Venituri to tale 32.000.000 33.185.705 103,71%
1.1 Venituri din exploatare 31.993.000 33.168.819 103,68%
1.2 Venituri financiare 7.000 16.886 241,23%
2 Cheltuieli totale 31.940.000 33.168.626 103,85%
2.1 Cheltuieli din exploatare 31.940.000 33.168.626 103,85% Venituri totaleVenituri din exploatareVenituri financiareCheltuieli totaleCheltuieli din exploatareCheltuieli cu bunuri și serviciiCheltuieli cu impozite, taxe, vărsăminteCheltuieli cu personalulAlte cheltuieli de exploatareCheltuieli financiareProfit2017
% Realizat Prevederi

36
2.1.1 Cheltuieli cu bunuri și servicii 8.239.430 9.058.458 109,94%
2.1.2 Cheltuieli cu impozite, taxe,
vărsăminte 466.000 512.478 109,97%
2.1.3 Cheltuieli cu personalul 19.515.210 19.651.240 100,70%
2.1.4 Alte cheltuieli de exploatare 3.719.360 3.946.450 106,11%
2.2 Cheltuieli financiare 0 0 0,00%
3 Profit 60.000 17.079 28,47%

Figura 3.6 : Venituri și cheltuieli 2018
Din punctul de vedere al eficacității activității desfășurate în anul 2018 se
obdservă că atât veniturile cât și cheltuielile au depășit previziunile, cu toate
acestea profitu l realizat a fost sub cel previzionat cu aproximativ 72%.

Creanțele S.C. BRAICAR S.A. BRĂILA
Venituri totaleVenituri din exploatareVenituri financiareCheltuieli totaleCheltuieli din exploatareCheltuieli cu bunuri și serviciiCheltuieli cu impozite, taxe,…Cheltuieli cu personalulAlte cheltuieli de exploatareCheltuieli financiareProfit2018
% Realizat Prevederi

37
La închiderea exercițiului financiar 2018 creanțele sunt în valoare de
4.653.413 față de 2.048.694 la sfârșitul anului 2017, acestea fiind structurate
astfel:
Tabel 3.12 : Creanțe 2017/2018
Nr.
Crt. Indicator (creanțe) Sold final la
31.12.2017 Sold final la
31.12.2018
1 Creanțe comerciale 1.898.948 2.071.747
2 Creanțe în legătură cu
personalul 5.117 4.193
3 Creanțe în legătură cu
bugetul statului și bugetul
asigurărilor sociale 74.050 209.918
4 Alte creanțe 70.579 2.367.555
TOTAL 2.048.694 4.653.413

Figura 3.6 : Creanțe 2017/2018 0500.0001.000.0001.500.0002.000.0002.500.0003.000.0003.500.0004.000.0004.500.0005.000.000
Creanțe
comercialeCreanțe în
legătură cu
personalulCreanțe în
legătură cu
bugetul statului
și bugetul
asigurărilor
socialeAlte creanțe TOTALCREANȚE 2017/2018
Sold final la 31.12.2017 Sold final la 31.12.2018

38

În anul 2017 din totalul de 2.048.694 lei , valoarea creanțe lor restante este
de aproximativ 12,4 % , pe când în anul 2018, din 4.653.413 lei ponderea
creanțelor res tante este de apr oximativ 4,95%:

Figura 3.7 : Creanțe restante 2017/2018

Alți indicatori utilizați pentru exprimarea performanțelor societății sunt:

Coeficientul de utilizare a parcului auto
-este raport ul dintre numărul de autobuze pe traseu și numărul total de autobuze
– se exprimă în %
– a crescut de la 72,68% în anul 2017 la 73,43 %î n anul 2018, cu un grad de
realizare de la 111,82 în 2017 la 112,97 în anul 2018

Viteza medie tehnică
– este raportul dintre distanța parcursă și timpul consumat pentru realizare și se
exprimă în km/h
12,4%Creanțe 2017
Creanțe restante
4,95%Crean țe 2018
Creanțe restante

39
– a fost atât în 2017 cât și în 2018 15,5 km/h

Coeficientul de utilizare a capacității
– este raportul dintre numărul de călători transportați și capacitatea inventar
autovehicule
– se exprimă în călători/loc/lună
– a crescut de la 277,04 în 2017 la 347, 82 în a nul 2018

Coeficient ul de utilizare a timpului de exploatare zilnic
– este suma orelor autovehicul împărț ită la autovehicule inventor
– se exprimă în ore circulație
– în anul 2017 a fost 289,29 ore de circulație și a crescut la 302,29 ore
circulație în 2018

Satisfacția călătorilor
– se exprimă prin numărul de plângeri fundamentate

Reducerea numărului de reclamații justificate ale călătorilor se face prin :
– monitorizarea continuă a reclamațiilor privind executarea serviciului de
transport călători
– instruirea per sonalului
– consilierea psihologică pentru angajații care în urma reclamațiilor sunt
cercetați disciplinar
– comunicarea către publicul călător a informațiilor complete despre
transportul public de călători din Brăila

În tabelul următor sunt evidențiați indi catorii de performanță și gradul lor
de realizare, comparativ anul 2017 versus 2018.
Tabel 3.13 : Indicatori de performanță

40

Nr.
Crt. Obiectiv/indicator de performanță Nivel
programat Pondere Realizat Grad de
realizare Pondere
realizată
Îmbunătățirea indicatorilor p rivind per formanțele financiare ale societății
1 Productivitatea muncii(lei) 2017 73790 10 76289 103,39 10,34
2018 80.994,94 10 85048,25 105 10,50
2 Ponderea creanțelor
restante în total creanțe
(%) 2017 25 15 12,40 100 15,00
2018 20 15 4,97 100 15,00
3 Plăți restante(lei) 2017 0 15 0 100 15,00
2018 0 15 0 100 15,00
4 Cheltuieli la 1000 lei
venituri 2017 996,11 10 998,10 99,80 9,98
2018 998,13 10 999,48 99,86 9,99
Îmbunătățirea indicatorilor privind performanțele operaționale ale societății
5 Coefic ient de utilizare a
parcului auto (%) 2017 65 10 72,68 111,82 11,18
2018 65 10 73,43 112,97 11,30
6 Viteza medie tehnică
(km/oră) 2017 14,5 10 15,5 106,9 10,69
2018 14,50 10 15,35 105,86 10,59
7 Coeficient de utilizare a
timpului de exploatare
zilnic(ore circulație) 2017 180 15 289,29 160,72 24,11
2018 200 15 302,29 151,15 22,67
8 Coeficient de utilizare a
capacității(
călători/loc/lună) 2017 160 15 277,04 173,15 25,97
2018 200 15 347,82 173,91 26,09
9 Grad cumulat de
îndeplinire a indicator ilor 2017 – 100 – – 122,27
2018 – 100 – – 121,140

42

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Serviciul de transport public local face parte din sfera serviciilor
comunitare de utilitate publică , un transport public eficient oferă libertate de
mișcare populației, asig urând astfel o calitate sporită a vieții.
Eficiența și eficacitatea în transporturi precum și calitatea serviciului de
transport public local pot fi evaluate prin două elemente principale:
1. performanța organizației care prestează servicii de transport;
2. gradul de satisfacție al călătorilor față de serviciul oferit.
Transportul public poate fi selectat p entru efectuarea unei deplasări:
 când serviciul de transport este accesibil în punctul de origine, în momentul
în care se dorește realizarea călătoriei, dacă există o stație în apropierea
punctului de plecare;
 dacă există capacitate suficientă de transport în momentul respectiv;
 dacă persoana decidentă cunoaște acel serviciu și știe cum să îl utilizeze.
Dacă una din aceste condiții nu este satisfacută, atunc i transportul public
nu va fi selectat și ca urmare călătoria va fi efec tuată utilizând un alt mod de
transport sau fie va fi făcută într -un moment mai puțin convenabil sau fie nu va fi
efectuată deloc.
În cazul în care serviciul nu este accesibil, pentru persoana respectivă nu
mai are importanță calitatea serviciului de transport public.
Frecvența serviciului este o componentă a duratei totale a călătoriei, pe baza
ei determinându -se timpul de așteptare în stație și intervalul mediu între vehic ule.
În anu mite situații, când capacitatea de transport oferită nu este suficientă
pentru satisfacerea cererii la ore de vârf, atunci o parte din pasageri sau toți nu pot
să urce în vehiculul aglomerat care sosește în stație conform planului de circulație
și trebuie să aștepte vehiculul următor.

43
Îmbunătățirea satisfacției călătorilor se face doar prin determinarea,
înțelegerea și satisfacerea cerințelor clienților, monitorizarea permanentă a
reclamațiilor privind executarea serviciului de transport public și o comuni care
corectă și completă a informațiilor către publicul călător .
Posibilitatea obținerii de informații, atât înainte de călătorie prin diverse
mijloace: IT : internet, buletine informative, telefon, televiziune, cât și în timpul
călătoriei pe parcursul rut ei, în stații, în vehicul, contribuie la o călătorie plăcută.
Confortul locului de muncă – autovehiculul, atitudinea și profesionalismul
șoferului, comunicarea între sistemul de transport și pasageri (spre exemplu
anunțarea staț iilor) contribuie la evaluar ea calităț ii transportului .
Utilizarea de chestionare de satisfacție poate aduce informații prețioase
despre cum văd călătorii transportul public. Se poate afla astfel cât de des se
folosește un mijloc de transport în comun, cum este apreciat timpul de așt eptare
și calitatea serviciului oferit, precum și cum este evaluat din punctul de vedere al
cetățeanului stilul de condus al șoferului și conduita acestuia. De asemenea se
poate afla direct de la sursă cât de accesibilă este percepută obținerea informaț iilor
referito are la serviciile de transport în comun.
Transformarea transportului public într -o alternativă viabilă la utilizarea
mașinilor personale se poate face doar prin oferirea unui serviciu în condiții de
confort și siguranță sporite, cu un personal s pecializat și la tarife accesibile .
Un serviciu de o calitate sporită determină astfel prin renunțarea la
deplasarea cu mașinile proprii la o protecție mai mare a mediului înconjurător.
Serviciul public de transport local trebuie să vizeze următoarele obiective
strategice :
1. Accesibilitatea – Punerea la dispoziția tuturor cetățenilor a unor opțiuni
de transport care să le permită să aleagă cele mai adecvate mijloace de a călători
spre destinații și servicii -cheie. Acest obiectiv include atât conectivitatea, care se
referă la capacitatea de deplasare între anumite puncte, cât și accesul, care
garantează că, în măsura în car e este posibil, oamenii nu sunt privați de
oportunități de călătorie din cauza unor deficiențe (de exemplu, o anumită stare

44
fizică) sau a unor factori sociali (inclusiv categoria de venit, vârsta, sexul și
originea etnică);
2. Siguranța și securitatea – Creșterea siguranței și a securității pentru
călători și pentru comunitate în general;
3. Mediul – Reducerea poluării atmosferice și fonice, a emisiilor de gaze cu
efect de seră și a consumului energetic. Trebuie avute în vedere în mod specific
țintele națio nale și ale Comunității Europene în ceea ce privește atenuarea
schimbărilor climatice;
4. Eficiența economică – Creșterea eficienței și a eficacității din punctul de
vedere al costului privind tra nsportul de călători ;
5. Calitatea mediului urba n – Contribuția la creșterea atractivității și a
calității mediului urban și a proiectării urbane în beneficiul cetățenilor, al
economiei și al societății în ansamblu.
Mijloacele de transport în comun sunt cartea de vizită a unui oraș si arată
gradul de civilizaț ie. Cel mai imp ortant, transportul public joacă un rol extrem de
important în reducerea poluării ș i fluidizarea traficului.
Într-un oraș care are un transport î n comun bine pus la punct, cu
autovehicule moderne, curate, care vin la ti mp, oamenii renunță la mașina
personală, ceea ce se traduce într -un trafic mai puțin aglomerat ș i un aer mai curat.

45
BIBLIOGRAFIE
1. Ana Dâmbu, ”Aspecte privind noțiunea serviciului public în contextul
actual”, Revista Transilvană de Științe Administrative, V III, 2002
2. Dragoș Valentin Zincă, ”Serviciile Publice ”, Editura Economică,
București, 2018
3. Gheorghe Zaman, Marinela Geamanu, ”Eficiența economică ”, Editura
Fundației „Români de Mâine ”, București, 2006
4. Kotler Ph., ”Managementul marketingului”, Editura Te ora, București,
2000
5. Peter Drucker, ”Eficiența factorului decizional”, Editura Destin, București,
2001
6. Vasile Dragu, ”Aspecte specific ale calității în transporturi” în Buletinul
AGIR nr. 3, 2004, ISSN 1224 -7928, pag. 104 -107.
7. Vasilescu Ion, Gheorghe Al exandru, Cicea Claudiu, Dobrea
Catalin , „Eficiența și evaluarea investițiilor” , Ed. Eficon Press, București,
2004
8. Dicționarul explicativ al limbii române, editura Univers Enciclopedic,
București, Academia Română, Institutul de lingvistică ”Iorgu Iordan”,
1996
9. Ordonanța de Urgență n r. 57/2019 din 3 iulie 2019 – Partea I privind Codul
administrativ, E mitent : Guvernul României publicată în : Monitorul Oficial
nr. 555 din 5 iulie 2019
10. http://www.actrus.ro/reviste/2_2004/r27.pdf
11. http://www.agir.ro/buletine/97.pdf
12. braicar.ro
13. http://www.recentonline.ro/036/Veiss_D -R36.pdf

46

ANEXE
ANEXA 1

47

48

49

50

51
ANEXA 2

52

53

54

55

56

57

58

59