Eficienta Metodelor Moderne Utilizate In Invatarea Conceptelor de Oxizi și Baze

INTRODUCERE

Argumentarea alegerii temei

Ipoteza

Scopul lucrării

Obiectivele lucrării

CAPITOLUL I. Caracterizarea generală a oxizilor

I.1. Clasificare

I.2. Stare naturală

I.3. Obținere

I.4. Proprietăți fizice

I.5. Proprietăți chimice

I.6. Utilizări

CAPITOLUL II. Caracterizarea generală a bazelor

II.1. Clasificare

II.2. Stare naturală

II.3. Obținere

II.4. Proprietăți fizice

II.5. Proprietăți chimice

II.6. Utilizări

CAPITOLUL III. Considerații metodice privind perfecționarea lecției de chimie

III.1. Metode de învățământ

III.1.1. Conceptul de metodă

III.1.2. Specificul metodelor

III.2. Evaluarea pedagogică a procesului de învățământ

III.2.1.Definirea conceptului de evaluare

III.2.2. Funcțiile evaluării

III.2.3.Strategia de evaluare

III.3. Metode moderne de predare – învățare – evaluare

III.3.1. Metode didactice active, participative în predarea chimiei

III.3.1.1. Conversația didactică

III.3.1.2. Explicația

III.3.1.3.Demonstrația

III.3.1.4.Modelarea

III.3.1.5.Exercițiul

III.3.1.6.Metoda lucrărilor practice

III.3.1.7.Metoda proiectelor

III.3.1.8.Algoritmizarea

III.3.1.9.Învățarea prin descoperire

III.3.1.10.Problematizarea

III.3.1.11.Metodele expozitive (expunerea)

III.3.2 Metode moderne de evaluare

III.3.2.1 Eseul (Eseul de 5 minute)

III.3.2.2 Metoda proiectelor

III.3.2.3Metoda lucrărilor practice

III.3.2.4 Referatul

III.3.2.5 Portofoliul

III.3.3 Metode moderne de învățare și evaluare a creativității grupurilor și a microgrupurilor

III.3.3.1. Brainstorming-ul și brainstorming-ul în perechi (asaltul de idei )

III.3.3.2. Starbursting

III.3.3.3 Știu / Vreau să știu / Am învățat

III.3.3.4. Mozaicul

III.3.3.5. Metoda Philips 6-6

III.3.3.6. Ciorchinele

III.3.3.7. Metoda 6-3-5

III.3.3.8. Metoda Frisco

III.3.3.9. Diagrama Venn

III.3.3.10.Platfomele educationale( blog)

CAPITOLUL IV. Cercetarea pedagogică

IV.1. Considerații privind organizarea și desfășurarea experimentului didactic

IV.1.1. Cercetarea psihopedagogică

IV.1.1.1. Prezentarea colectivului experimental

IV.1.1.2. Perioada de cercetare și locația

IV.1.2. Metodologia de cercetare

IV.1.2.1. Etapele implicate in cercetare

IV.1.2.2. Instrumente operationale de cercetare

IV.1.3. Metodologia de culegere a datelor experimentale

IV.1.3.1. Diagrame de structură

IV.1.3.2. Diagrame de comparație

IV.2. Proiecte didactice

IV.3. Teste de evaluare și verificare

IV.4. Analiza rezultatelor cercetării

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

Proiectele lecțiilor parcurse în cadrul unităților de învățare „Oxizi” și „Baze”

Unitățile de învățare „Oxizi” și „Baze”

Fișe de lucru si teste de evaluare administrate pe parcursul studiului

MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI

Omul nu poate urca sau coborî decât prin sine însusi”

H. Lovinescu

Chimia se înscrie printre disciplinele fundamentale care, alături de celelalte obiecte de învățământ, aduce o contribuție însemnată le pregătirea generală a elevilor.
În contextul noilor cerințe privind pregătirea elevilor, metodele de învățământ trebuie considerate și valorificate ca instrumente de lucru cu ajutorul cărora sub îndrumarea profesorului, elevii dobândesc cunoștințe, priceperi și deprinderi, își formează opinii, convingeri, aptitudini.

Particularitățile societății de astăzi și ritmul alert în care ne desfășurăm activitatea impun o abordare cât mai complexă a demersului didactic care să conducă în final la formarea de deprinderi practice, la un învățământ activ.

Am ales această temă pentru faptul că, prin metodele activ-participative, elevul este responsabilizat într-o mai mare măsură si implicat în activitatea de căutare a adevărului științific, determinându-l să formuleze ipoteze, să le verifice, să caute soluții pentru rezolvarea diferitelor probleme, învățarea dovedindu-și în acest fel eficiența.

IPOTEZA

Doresc să evidențiez rolul metodelor activ-participative în procesul de predare-învățare-evaluare și să demonstrez că lecțiile de chimie în care s-au integrat aceste metode au o importanță mare în asimilarea unor cunoștințe temeinice, în formarea unor deprinderi practice, deci în realizarea unui învățământ activ.

SCOPUL

Scopul lucrării constă in dinamizarea procesului de învățământ la ora de chimie, optimizarea actului de predare-învățare din perspectiva unui învățământ formativ, orientat pe noile competențe.

OBIECTIVELE LUCRĂRII

stimularea creativității și a dorinței de afirmare a elevilor ;

exersarea limbajului chimic de specialitate și a posibilităților de inter-comunicare;

dezvoltarea gândirii critice;

formarea și consolidarea deprinderilor practice;

Anexa c)

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ORIENTATIVĂ

a) pentru partea de cercetare

1.Alecu, S., “Metodologia cercetării educaționale”, Ed. Fundației Univ. „Dunărea de Jos” Galați,2005;

2. Barna A., Antohe, G., „Cercetarea pedagogică” în „Curs de Pedagogie. Teoria instruirii și

evaluării.” Editura Istru, Galați, 2003;

3. Chelcea, S., „Un secol de cercetări psihosociologice”, Ed. Polirom, Iași, 2002;

4. Cristea, S., „Dicționar de termeni pedagogici”, București: EDP, 2004;

5. De Singly, Francois, ș.a „Ancheta și metodele ei”, Ed. Polirom, Iași, 1998;

6. Drăgan, L., Nicola, I., „Cercetarea psihopedagogică”, Ed, Tipomur, 1993;

7. Iluț, P., “Abordarea calitativă a socioumanului”, Ed. Polirom, Iași, 1997;

8. Ionescu, M.(coord) “Educația si dinamica ei”, Ed. Tribuna Invățământului, Buc,1998;

9. King, G., s.a., „Fundamentele cercetării sociale” Polirom, Iași, 2000;

10. Nicola, I., „Tratat de pedagogie școlară”, Ed. Aramis, București, 2004;

11. Radu, I., ș.a., „Metodologia psihologică și analiza datelor”, Ed. Sincron, 1993

b) pentru specialitatea Chimie

1.Nenițescu C. D., Chimie Generală, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1975

2. Constantinescu G. C. și colaboratorii, Chimie Anorganică, Editura Tehnică, București, 1986

3. Negoiu D., Tratat de Chimie Anorganică, Vol. I, II, Editura Tehnică, București, 1972

4. Petre Spacu, Marta Stan, Constanța Gheorghiu, Maria Brezeanu, Tratat de Chimie Anorganică,volumul 3, Editura Tehnică, București, 1978

5. Murgulescu I. G., Introducere în Chimia Fizică, volumul I,1. Editura Academiei R. S. R.,

București,1978

6. Ifrim S., Roșca I., Chimie Generală, Editura Tehnică, București, 1989

7. Doina Sahlean, Chimie Anorganică, Editura ARS DOCENDI, București, 2001

8. Maria Cioroi, Chimie Generală, Editura Logos, Galați, 2000

9. Maria Brezeanu, Elena Cristurean, Adriana Antoniu, Dana Marinescu, Marius Andruh,

10. Chimia Metalelor, Editura Academiei Române, București,1990

10. Bourceanu G., Fundamentele Termodinamicii Chimice, Editura Universității „Al. I. Cuza” Iași,1998

11. Atkins P.W., Tratat de Chimie Fizică, Editura Tehnică, București, 1996

12. Haiduc I. (coordonator), Chimia Anorganică pentru Perfecționarea Profesorilor, Editura

Didactică și Pedagogică, București, 1983

13. Maria Cioroi, Elemente de Chimie Generală, Editura Fundației Universitare „Dunărea de Jos”Galați, 2005

14. Cristina Stoian, Chimie Generală și Anorganică. Note de seminar, Editura Fundației Universitare „Dunărea de Jos” Galați, ISBN 978-973-627-384-1, 2000

15.Viorel Mihailă,Mariana Moraru, Gheorghe Cantemir, Compediu de chimie, Editura Teora, București,2003

Anexa a)

ARGUMENTAREA ALEGERII TEMEI

Omul nu poate urca sau coborî decât prin sine însusi”

H. Lovinescu

Chimia se înscrie printre disciplinele fundamentale care, alături de celelalte obiecte de învățământ,aduce o contribuție însemnată la pregătirea generală, de bază a elevilor.
În contextul noilor cerințe privind pregătirea elevilor, metodele de învățământ trebuie considerate și valorificate ca instrumente de lucru cu ajutorul cărora, sub îndrumarea profesorului, elevii dobândesc cunoștințe, priceperi și deprinderi, își formează opinii, convingeri, aptitudini.

Particularitățile societății de astăzi și ritmul alert în care ne desfășurăm activitatea impun o abordare cât mai complexă a demersului didactic care să conducă în final la formarea de deprinderi practice, la un învățământ activ.

Am ales această temă pentru faptul că, prin metodele activ-participative, elevul este responsabilizat într-o mai mare măsură si implicat în activitatea de căutare a adevărului științific, determinându-l să formuleze ipoteze, să le verifice, să caute soluții pentru rezolvarea diferitelor probleme, învățarea dovedindu-și în acest fel eficiența.

IPOTEZA DE LUCRU

Doresc să evidențiez rolul metodelor activ-participative în procesul de predare-învățare-evaluare și să demonstrez că lecțiile de chimie în care s-au integrat aceste metode au o importanță mare în asimilarea unor cunoștințe temeinice, în formarea unor deprinderi practice, deci în realizarea unui învățământ activ.

Mentorat Academic