.eficienta Investitiilor Intreprinderii Tiab Sa

INTRODUCERE

Societatea omeneasca a ajuns in situatia in care fiecare deceniu aduce noi progrese de proportii si predictii surprinzatoare referitoare la ceea ce urmeaza.

Alvin Toffler in “ Socul viitorului” ( 1970) a avertizat ca in deceniul 1970-1980 se vor produce schimbari accelerate, si intr-adevar acestea au avut loc in tehnologie, cercetarea spatiului cosmic, societate. Previziunile aceluiasi autor din “ Al treilea val” (1980), acoperind perioada anilor ’80, si in special cele referitoare la sistemul informational, s-au adeverit si ele. Preluarea si aprofundarea acestora de catre John Naisbitt in “Megatrends 2000 “ (1982) lanseaza termeni noi cum ar fi: societate informationala, economie internationala, cresterea complexitatii societale. Decadei ’90 i se atribuie apelativul “Decada celor 3E” (Economy, Environment, Ethics).

Dintr-un sondaj asupra predictiilor pentru deceniul 1990-2000, la care au participat 44 experti din diferite domenii din America si Europa, au rezultat peste 100 de tendinte diferite privind societatea contemporana, care isi au prelungiri si in deceniul 2000-2100. S-au conturat noua cauze ale schimbarilor dupa cum urmeaza:

Maturizare a populatiei. Generatia celor nascuti in conditii de explozie demografica dupa cel de-al doilea razboi mondial a ajuns la varsta mijlocie. Se vor manifesta preocupari sporite in domeniul fortei de munca, de natura educationala si de schimbare a politicii de pensionare in sensul intarzierii iesirii la pensie.

Apare o societate mozaicata din punct de vedere demografic. Diversitatea etnica va creste datorita ritmului mai mare de dezvoltare a minoritatilor si a imigrantilor. Se ajunge la o forta de munca ce inglobeaza culturi diverse. Produsele si serviciile vor trebui adaptate la aceste conditii demografice.

Mutatie in rolurile societale. Se estompeaza granitele dintre sectoarele de stat si privat, atata vreme cat problemele cruciale -cum ar fi reforma educatiei – sunt preluate tot mai mult de catre liderii afacerilor. Tot soiul de servicii prestate de guvern, de la colectarea gunoaielor pana la administrarea inchisorilor, vor fi realizate prin contact de catre firme particulare sau de stat, bazata pe profit.

Economie informatizata. Previziunea lui Toffler din “Al treilea val” a devenit deja realitate evidenta. Mariajul computerelor cut tehnologia comunicationala transforma informatia intr-o resursa strategica. O informatie tot mai accesibila schimba modelul de munca si odihna traditional si va amplifica fondul dificultatilor de a lucra cu oamenii. Educatia va deveni o prioritate de varf deoarece vor creste cererile de personal cu buna pregatire in meserie (meserias).

Globalizare. Oamenii, bunurile, capitalurile si informatia circula in jurul globului mai intens ca oricand. Proprietatea strainilor asupra activelor de productie va creste pretutindeni, inclusiv in SUA. Rolul dominant al Americii in economia globala va descreste, in timp ce influentele Japoniei si Europei se vor majora. Raportul dintre natiunile “bogate” si “sarace” se vor incorda pe masura ce populatia globului va creste, iar resursele se vor reduce.

Accent pe calitatea vietii. Preocuparea pentru sanatatea omului si mediului inconjurator se va situa in topul agendei nationale. Corespunzator, se vor remodela politica publica si practicile firmelor. Emanatiile toxice, calitatea ingrijirii curente a copiilor si batranilor, precum si riscurile imbolnavirilor profesionale vor capata o atentie sporita.

Restructurare economica. Noile tehnologii si competitia gobala forteaza marile organizatii sa fie receptive si tot mai sensibile si flexibile in raport cu viteza schimbarii circumstantelor. Micile afaceri vor continua sa proifereze. Sectoul serviciilor va continua sa se dezvolte. Vor aparea noi ramuri industriale, in timp ce altele, existente, se vor deplasa spre tarile cu salarii mai mici. Reconversia profesionala va capata importanta crescuta, corespunzator unei economii robuste aflata intr-o schimbare rapida.

Se redefineste familia si habitatul. Activitatile familialetraditionale, cum sunt ingrijirea copiilor, efectuarea curateniei si spalatul, prepararea hranei, se vor efectua tot mai mult de catre firme speciale contra pata. Traditionala familie compusa din “tatal care procura cele necesare traiuui, mama-casnica si doi copii” este inlocuita cu o diversitate de gospodarii de o singura persoana, cupluri fara copii, cupluri de necasatoriti, parinti singuri si familii cu doua venituri (dual-income families). Gratie tehnologiei moderne informationale tot mai multi oameni vor fi capabili sa lucreze acasa, sa foloseasca serviciile bancare si sa-si faca piata fara a se deplasa de la domiciliu.

Activism social sporit. Expresia “gandeste global s actioneaza local’ (think globally, act locally) va capata o nouainsemnatate pe masura ce oamenii se vor confrunta cu probleme locale grave cum sunt violenta in familie, abuzul de droguri, lipsa de locuinta, crima, SIDA si poluarea. Liderii din lumea afacerilor vor fi solicitati sa faca fata problemelor comunitatii intr-un mod generos, etic si creativ. Fosti adversari cum ar fi ecologistii si industriasii se vor uni pentru a rezolva in comun problemele ce vor aparea. Organizatiile non-profit (voluntare) vor capata importanta sporita, contribuind suplimentar la indeplinirea serviciilor sociale acordate de agentiile guvernamentale supraaglomerate.

Aceste noua motoare ale schimbarii vor sta la baza transformarilor societatii noastre. Societatile comerciale vor trebui sa se adapteze in mersla noile conditii pentru a determina in mod rational eficienta investitiilor lor.

In functie de domeniul in care se fac investitiile, acstea sa pot clasifica in:

-investitii tehnice: achizitia, constructia si montajul unor masini, utilaje, instalatii, mijloace de transport;

-investitii umane: formarea ( calificarea, specializarea etc.) personalului;

-investitii sociale: constructia in intreprindere a unei cantine-restaurant etc.;

-investitii financiare: cumpararea de titluri de participatie la alte societati comerciale etc;

-investitii comeciale: pentru publicitate si reclama etc;

In functie de riscul pe care-l implica ele se pot grupa in:

-investitii de inlocuire a echipamentului complet uzat, cu risc foarte scazut, deoarece inlocuirea nu presupune modificari ale tehnologiei de fabricatie;

-investitii de modernizare a echipamentului existent in functiune si care implica un risc redus deoarece presupun corectii in tehnologia de fabricatie;

-investitii de dezvoltare neesentiale, de extindere a uor sectii, uzine, fabrici noi, investitii care presupun un risc mai mare,antrenat de nevoia de largire a pietelor de aprovizionare, a fortei de munca, de capital si de desfacere;

-investitii strategice: privind crearea unor filiale in strainatate, fuzionarea cu o alta societate comeciala etc. Presupun un risc considerabil ca urmare a extinderii activitatii in zone geografice noi.

Suma investitiei se determina diferit, in functie de modulde realizare a lucrarilor de achizitii, constructii, instalatii si montaj.

De exemplu, pentru achizitiile de active fixe de la furnizori externi, suma investitiei cuprinde: pretul de achizitie, taxe si cheltieli vamale, cheltuieli de transport, cheltuieli de investitii si montaj, comisioane etc.

Punter lucrarile de investitie in regie proprie suma investitiei cuprinde: costul materialelor consumate, cheltuieli directe cu manopera si cu utilajele de constructii, cota-parte a cheltuielilor indirecte repartizate investitiei.

Durata de viata a investitiei este de asemenea o notiune cu larga semnificatie:

-durata fiscala, contabila- durata normala de serviciu a mijloacelor fixe din catalogul normelor de amortizare, anexat Legii amortizarii;

-duratatehnica- durata determinata de caracteristicile tehnico-functionale, specifice oicarui mijloc fix;

-durata comerciala- determinata de durata de viata a produslor fabricate curespectiva investitie;

-durata juridica- durata protectiei juridice aupradreptului de concesiune a unei exploatari, asupra unui brevet, licenta, marci de fabrica.

Beneficiile suplimentare sau economiile de materiale si manopera previzibile sunt fluxuri marginale de trezorerie, determinate de punerea in functiune a obiectivului de investitii.

Valoarea reziduala exprima valoarea posibil de realizat dupaincheierea duratei de viata a investitiei (prin vanzare, prin valorificarea pieselor subansamblelor etc., rezultate la casare etc.).

Decizia de investitii este importanta deoarece: ea angajeaza viitorul firmei, ea implica numeroase directii in evaluarea proiectelor- comerciala, financiara, tehnica,de personal.

Dintr-un punct de veere strict economic, alegerea investitiilor reprezinta o aplicare a teoriei conomice a intreprinderii.

O intreprindere trebuie sa investeasca atunci cand rata sa de randament marginal este superioara costului marinalal capitalului.

Costul marginal al capitalului este costul fiecarei unitati monetare suplimentare, obtinuta pentru a investi. Cu cat investitiile sunt mai iportante, cu atat acest costeste mai mare.

Rata de randament marginal acapitalului dimpotriva, diminueaza pentru fiecare investitie suplimentara, deoarece firma incepe sa invsteasca in proiecte rentabile.

In practica, elaboarea unui plan de invesitii este complex.

Procesul de selectare aproiectelor de investitii cuprindemai multe etape:

-prima etapa consta in a stabili lista proiectelor de investitii, cu difeitele lor variante;

-etapa a doua consta in a obtine datele necesare pentru a le evalua si a calcula scadentarul cash-flow-urilor. Buna calitate a datelor este esentiala pentru estimarea corecta a investitiei;

-etapa a treia consta in alegerea proiectului in functie d criteriile de alegere a investitiei retinute.

Se disting mai multe tipui de proiecte:

-proiecte numite mutual exclusive sau incompatibile daca realizarea unuia exclude ealizarea altuia;

-proiecte numite interdependente sau complementare daca realizaea unuia necesita realizarea altuia;

-proiecte numite independente, daca realizarea lor este independenta de realizarea altui proiect.

Decizia de investitii implica nu numai sudiul proiectului intreprinderii, dar in egala masura si o buna cunoastere a concurentei si a proiectelor sale.

Data de realizare a unui proiect este importanta. Un proiect poate fi rentabil daca el este realizat la momentul t si nerentabil daca el este realizat la momentul t+N.

Cap.1. Prezentarea intreprinderii TIAB-SA

Societatea comercială TIAB-SA îmbină armonios experienta a peste 45 ani (actul de inregistare 1949 ), de activitate in domeniul executiei si proiectarii de instalatii electrom-mecanice cu deschiderea totala spre o economie de piata dinamica, caracterizata de asimilarea celor mai noi tehnologii de executie, echipamente si materiale existente pe plan intern si international din domeniul sau de activitate.

Cu o structura organizatorica flexibila care reuneste in cele 16 filiale ale sale peste 2600 de specialisti , TIAB-SA reuseste sa acopere prin activitatea sa cea mai mare parte a teritoriului national.

Sustinuta de cele doua filiale : PREFIN , pentru productia de elemente prefabricate si accesorii de montaj si APRES , pentru asigurarea resurselor precum si de colectivele de marketing, proiectare, centru de calcul, care activeaza la nivelul trustului, TIAB-SA isi consolideaza in mod sistematic prezenta in peisajul economiei romanesti .

Promovand permanent o politica de alianta in domeniu tehnic cu cele mai reprezentative firme straine de productie si comercializare a echipamentelor si materialelor de inalta tehnicitate , TIAB reuseste sa satisfaca la unuia exclude ealizarea altuia;

-proiecte numite interdependente sau complementare daca realizaea unuia necesita realizarea altuia;

-proiecte numite independente, daca realizarea lor este independenta de realizarea altui proiect.

Decizia de investitii implica nu numai sudiul proiectului intreprinderii, dar in egala masura si o buna cunoastere a concurentei si a proiectelor sale.

Data de realizare a unui proiect este importanta. Un proiect poate fi rentabil daca el este realizat la momentul t si nerentabil daca el este realizat la momentul t+N.

Cap.1. Prezentarea intreprinderii TIAB-SA

Societatea comercială TIAB-SA îmbină armonios experienta a peste 45 ani (actul de inregistare 1949 ), de activitate in domeniul executiei si proiectarii de instalatii electrom-mecanice cu deschiderea totala spre o economie de piata dinamica, caracterizata de asimilarea celor mai noi tehnologii de executie, echipamente si materiale existente pe plan intern si international din domeniul sau de activitate.

Cu o structura organizatorica flexibila care reuneste in cele 16 filiale ale sale peste 2600 de specialisti , TIAB-SA reuseste sa acopere prin activitatea sa cea mai mare parte a teritoriului national.

Sustinuta de cele doua filiale : PREFIN , pentru productia de elemente prefabricate si accesorii de montaj si APRES , pentru asigurarea resurselor precum si de colectivele de marketing, proiectare, centru de calcul, care activeaza la nivelul trustului, TIAB-SA isi consolideaza in mod sistematic prezenta in peisajul economiei romanesti .

Promovand permanent o politica de alianta in domeniu tehnic cu cele mai reprezentative firme straine de productie si comercializare a echipamentelor si materialelor de inalta tehnicitate , TIAB reuseste sa satisfaca la un inalt nivel calitativ cele mai exigente cerinte ale beneficiarilor sai.

Obiectul de activitate al firmei

Servicii de proiectare : TIAB SA pune la dispozitia clientilor sai cele mai diverse servicii de proiectare in urmatoarele domenii: – instalatii electrice industriale ;

– instalatii electrice pentru cladiri social administrative ;

– instalatii de ventilare / aer conditionat ;

– instalatii de incalzire si sanitare ;

– instalatii automatizari industriale ;

– instalatii de semnalizare incendii ;

– instalatii antiefractie ;

– instalatii de telecomunicatii conventionale sau prin cablu , cu fibra optica , prin firma ROMITAL SRL cu capital mixt TIAB-SIET ITALIA.

In cadrul acestor domenii de activitate TIAB SA ofera cele mai diverse servicii dintre care mentionam:

proiecte la cheie

proiecte tehnologice;

releveie si propuneri de modernizare a instalatiilor existente ;

asistenta tehnica la montaj si ounerea in functie ;

editare de desen in sistem computerizat;

multiplicari desen format A4 la A0 de pe orice suport inclusiv de pe discheta .

Dotata cu o baza tehnica de calcul in continua dezvoltare TIAB SA poate elabora computerizat proiecte , dimensioneaza instalatiile utilizand programe consacrate cum ar fi “ dimensionarea optima computerizata “ al firmei ABB pentru instalatii electrice sau programe proprii pentru dimensionarea instalatiilor de iluminat , alegerea aparataj de joasa tensiune , dimensionarea instalatiilor de legare la pamant etc.

Executia si punerea in functie a instalatiilor:

1.Instalatii electrice de joasa tensiune (0,4KV) si medie tensiune (6-35 KV)

statii si posturi de distributie si transformare ;

statii de tractiune si redresare ;

bransamente;

linii aeriene si retele electrice subterane si supraterane ;

alimentari in cablu si bare (inclusiv bare de mare intensitate ) ;

cale de contact pentru transport urban ;

iluminat interior de cladiri, iluminat exterior, stradal, ornamental, reclame luminoase;

instalatii de forța si actionari electrice .

2.Instalatii electrice speciale :

linii de telecomunicatii (clasice si cu fibre optice );

instalatii la sistemele de alarma la efractii si incendiu ;

protectie catodica ;

instalatii de ceasoficare , radioficare , televiziune cu circuit inchis;

instalatii pentru semnalizari , telemasura , telecomanda , teletransmisie;

instalatii de dispecerat.

3. Instalatii de automatizare :

aparate locale si cu transmisie la distanta , de supraveghere , masura , reglare si control (mecanice , electrice , electronice , pneumatice ) pentru procese tehnologice industriale si de confort pentru cladiri civile (sisteme termice , frigirifice si de conditionare a aerului );

camera de comanda ;

automate programabile si calculatoare de proces;

retele electrice si / sau pneumatice ;

sisteme distribuite.

4. Instalatii de incalzire :

centrale si puncte termice ;

instalatii cu biogaz si energie recuperata ;

montaj de utilaje si agregate (cazane, schimbatoare de caldura, ejectoare, pompe de caldura, centrale locale de apartament, rezervoare si pompe de circulatie ) ;

montarea si racordarea corpurilor de incalzire statice .

5.Instalatii pentru ventilarea si conditionarea aerului:

centrale de ventilare si climatizare in industrie si constructii civile;

aparate locale de climatizare in constructii social – culturale, administrative si de locuit;

camere albe (blocuri operatorii, industria farmaceutica si electronica);

sisteme de transport aer accesorii tehnologice din tabla, PCV, poliizocetat si alte materiale.

6.Instalatii frigorifice:

agregate si echipamente tehnologice;

consumatori frigorifici si racordarea acestora;

conducte de legatura intre surse si consumatori;

7.Instalatii sanitare, alimentari cu apa si canalizari:

instalatii interioare;

retele de alimentare cu apa potabila si industriala, de distribitie si canalizare supra si subterane;

instalatii pentru tratarea apei si pentru epurarea apelor reziduale menajere si industriale;

instalatii pentru stingerea incendiilor;

montarea rezervoarelor, sistemelor de pompare si de ridicarea presiunii;

8.Instalatii de gaze:

instalatii interioare in cladiri si industriale;

conducte de transport si retele de distributie;

statii de compensare de reglare si de masurare a gazelor;

bransamenta, regulatoare de presiune;

montarea aparatelor de utilizare a gazelor.

Lucrari de executie, punere in functiune, reparatii si modernizari:

Domeniile pentru care se realizeaza lucrari de executie, punere in functiune, reparatii si modernizari sunt:

Industria petrochimica;

Industria chimica si farmaceutica;

Industria materialelor de constructii;

Industria constructiilor de masini;

Industria metalurgica si siderurgica;

Industria electrotehnica;

Industria energetica (clasica si nucleara);

Industria usoara;

Agro-zootehnie;

Industria alimentara;

Transporturi;

Gospodarie comunala;

Protectia mediului si ecologie;

Industria lemnului;

Constructii civile, social – culturale, turistice si administrative;

Posta si telecomunicatii.

Firma se afla intr-un proces continuu de asimilare a tehnologiilor noi de montaj pentru echipamente indigene sau din import prin aliantele si relatiile de colaborare pe care le-a dezvoltat de-a lungul activitatii sale.

Astfel pentru instalatii de iluminat sunt folosite corpuri de iluminat indigene-Elba-Timisoara dar si din import: Sylvania, Philips, Osrom, Disano.

Pentru tablourile electrice de distributie sunt incheiate contracte cu: Automatica S.A., Electrotel Alexandria; Electro-Alpha Botosani; Peron Bacau; Prefin TIAB-SA.

Echiparea tablourilor poate fi realizata atat cu aparataj produs in tara cat si cu aparataj produs de firme recunoscute:

Klockner Moeller: intreruptoare automate, intreruptoare automate miniatura, intreruptoare automate pentru protectia motoarelor, dispozitive de pornire a motoarelor, relee termice, contactoare, relee de tip;

Merlin Gerin: intreruptoare automate modulare-Multi 9, intreruptoare automate 80-6300A, condensatoare de joasa tensiune pentru imbunatatirea factorului de putere, relee de protectie diferentiala, relee pentru controlul permanent al izolatiilor, module de masura, semnalizare si comanda;

ABB-Stotz-Kontakt-Germania: intreruptoare automate miniaturizate, intreruptoare automate cu protectie diferentiala, descarcatoare de joasa tensiune, contoare de orare de functionare, automate de scara pentru controlul instalatiilor de iluminat, relee de tip, indicatoare de alarmare, comutatoare, butoane, lampi de semnalizare, prize cu contact de protectie interblocate, comutatoare de comanda de la distanta;

-ABB-Electrocondutture-Italia: intreruptoare automate pentru protectie diferentiala, separatoare cu fuzibil, automate de scara, comutatoare, separatoare, relee electromecanice si electronice cu blocaj, relee de tip, dispozitive de control a iluminatului de siguranta, indicatoare de alarma, termostate programabile, contactoare, instrumente de masura, ceasuri pentru temporizare, contactoare interblocate, relee termice, dispozitive de alarmare la suprasarcina, celule de medie tensiune 6-20 Kv.

TIAB-SA executa tablouri de distributie secundara utilizand dulapuri in policarbonat ale firmei Luca System, echipate de catre firma utilizand aparatura de distributie, control si comanda de la firmele ABB-Germania, ABB-Electrocondutture-Italia.

In cadrul colaborarii cu firma Luca System utilizeaza pentru realizarea instalatiilor: jgheaburi de cabluri metalice IP-20-IP-40; jgheaburi de cabluri in plastic, plinte pentru distributie aparenta, cutii de derivatie, doze pentru aparate, prize normale, prize cu intrerupror de blocaj, casete pentru montajul aparent al prizelor, intrerupatoarelor atat in executie normala cat si in executie etansa, accesorii de montaj bride de fixare, cleme izolate pentru conexiuni, cleme pentru fixare cabluri sau tuburi, etc.

Firma acoda o deosebita protectie impotriva electrocutarii si economiei de energie. In acest sens dezvolta tablourile de distributie secundara echipata cu intreruptoare diferentiale de 30 mA produse de ABB care asigura o protectie totala impotriva electrocutarii.

In vederea reducerii consumului de energie firma pune la dispozitia clientilor convertizarea de frecventa variabila.

In domeniul instalatiilor de ventilare si aer conditionat firma ofera:

de la firma York: racitoare cu ciclu reversibil (incalzire/racire) agregate de climatizare, termoconvertoare;

de la firma Carrier: agregate de climatizare racire cu apa; agregate de climatizare cu pompa de caldura pentru recuperarea energiei; agregate de climatizare cu pompa de caldura si compresoare rotative; grupuri de racire apa cu reglare cu micriprocesor; grupuri de racire apa cu reglare cu microprocesor; grupuri de racire axiale cu flux transversal, centrale de tratament aer din elemente modulare; ventiloconvertoare.

Pentru instalatiile de ventilare TIAB produce si monteaza: tubulatura din tabla galvanizata; tubulatura din poliizocianurat de inalta densitate placat cu aluminiu, guri de regulare cu 1 sau 2 randuri de palete – integral din aluminiu; rame cu jaluzele opuse, reglabile simultan; o gama larga de accesorii, suporturi si accesorii de montaj; executa termoizolatii cu o mare densitate de materiale.

In domeniul instalatiilor de incalzire si instalatii termice din import cum ar fi: cazane din otel cu sau fara boiler produse de ACV- International Belgia; cazane din fonta produse de Saint Roch Corvin-belgia; panouri radiante din otel – VEHH-Belgia; armaturi manuale si termostatice, sisteme de distributie cu tubulatura flexibila; sisteme de incalzire prin pardoseala produse de COMAP-Belgia; generatoare de aer cald fixe sau variabile-Arcotem Italia; arzatoare cu gaz metan-Rielo Italia; arzatoare cu motorina –Grundfos Danemarca; pompe de circulatie hidrofoare, vase de expansiune inchise cu perna de azot- CIMM Italia.

Intreaga gama de produse este autorizata de ISCIR si are avizele coresponzatoare de protectia mediului fiind in realizari de ultima ora pe plan mondial.

Cu privire la lucrarile de montaj, TIAB-SA asigura fixarea echipamentelor si a elementelor din instalatii prin:

suporturi si accesorii de montaj;

constructii metalice: jgheaburi DTO, elemente <Pod mecano>, profile perforate.

Produsele se confectioneaza la filiala PREFIN. Ele sunt testate si omologate, asigurandu-se astfel cerintele de calitate in conformitate cu standardele internationale in domeniu.

Alte servicii:

TIAB ofera specialisti si logistica necesara pentru:

verificari PRAM si punere in functiune pentru: instalatii de iluminat, instalatii de legare la pamant, protectie catodica, instalatii ventilatie, instalatii de incalzire, sistem energetic pentru 0,4 , 6 si 20 Kv (statii, posturi trafo, linii electrice aeriene si subterane) metrologie pentru domeniile electrice si magnetice;

servicii de sapaturi mecanizate a santurilor pentru pazarea cablurilor si conductelor;

inchirieri masini terasiere produse de firmele JCB-Anglia si BOBcat- Belgia;

service utilaje pentru firma JCB-Anglia;

service pentru masini rotopercutante Kongo-Anglia.

1.2 Structura organizatorica a societatii comerciale

Este considerata eficienta structura organizatorica edificata pe 4 pana la maximum 6 trepte ierarhice de la directorul sau directorul general pana la nivel cel mai scazut, in functie de marimea si complexitatea unitatii.

Reducerea numarului de niveluri ierarhice asigura apropierea conducerii de executie si scurtarea circuitelor informationale, cu efecte pozitive asupra fluentei si vitezei de circulatie a informatiilor, cresterii ritmului luarii deciziilor si desfasurarii activitatilor, micsorarii posibilitatilor de deformare a continutului informatiilor.

Legatura intre compartimente se stabileste in functie de importanta, frecventa legaturilor intre ele, autonomie functionala, competenta sefilor acestora si nivelul de specializare a limbajului folosit in realizarea obiectivelor si atributiilor.

In planul vertical al structurii organizatorice trebuie actionat pentru eliminarea activitatilor paralele si inutile, precum si a acelora care se suprapun.

Pentru problemele curente, de rutina, puterea de decizie si responsabilitatea trebuie sa fie descentralizate cat mai aproape de cei ce le executa.

Simplificarea la maxim a legaturilor dintre compartimente face sa intervina in circuitul informational un numar minim absolut necesar de compartimente sau de persoane.

Reducerea numarului de compartimente simplifica sistemul de legaturi, dar conduce la cresterea importantei celor mentionate.

Indiferent de volumul lucrari care se executa intr-un compartiment, subordonarea lui trebie sa se faca potrivit importantei activitatilor ce se desfasoare.

Obiectivele fiecarei functii a unitatii, atributiile componentelor, sarcinile si responsabilitatile diferitelor functii (posturi), gradul de extindere a autoritatii si relatiile dintre lucratorii de pe nivele erarhice se gasesc in regulamentul de organizare si functionare, structurat in mai multe capitole:

dispozitii generale, referitoare la actul de infiintare a unitatii, denumirea, sediul, statutul juridic, obiectul de activitate, elemente privind regimul de proprietate;

structura organizatorica: compartimente de munca, unitati subordonate, (sucursala, filiale, agentii, reprezentante fabrici, exploatari, oficii), organigrama unitatii;

atributii pe ansamblul unitatii si pe fiecare compartiment de munca in parte, diagrama de relatii prin care se pot reprezenta legaturile de colaborare intre diferitele compartimente si subunitati in procesul de efectuare a atributiilor, fiselor posturilor grupate pe compartimente;

conducerea unitatii: atributiile, compartimentele si obligatiile conducatorilor unitatii; delegarile de autoritate pentru adjunctii lor.

Directia economica fiind una din directiile esentiale ce concura la buna desfasurare a activitatii si isi aduce aportul sau la fundamentarea finantarii si eficientei investitiilor in TIAB-SA prezinta urmatoarele atributii:

– evidenta operativa a angajarii si folosirii fondurilor pentru dezvoltare, actiuni sociale culturale, participare la profit;

– verificarea balantelor lunare ale filialelor (conturile cu caracter financiar );

– prezumarea si urmarirea cheltuielilor administrative si gospodaresti si in general ce se suporta direct din profit

Principalii indicatori care caracterizeaza activitatea economico-financiara a intreprinderii

Pe baza datelor din situatia activului net si din analiza rezultatelor economico-financiare:

Tabel 1. Situatia activului net

Se calculeaza urmatorii indicatori de performanta:

Profitabilitatea actiunilor:

a)

b)

c)

d)

e)

f)

Perioada de recuperare a creantelor:

Perioada de rambursare datorii:

Productivitatea muncii:

Rata rentabilitatii economice:

Rata rentabilitatii veniturilor:

7. Rata rentabilitatii financiare:

Rata lichiditatii generale:

a). Fond de rulment – Active circulante – Obligatii curente =

= 17390420 – 11362614 = 6027806

b). Fond de rulment in zile:

Rata rentabilitatii generale:

Rata stocurilor:

a).

b).

Rata activelor circulante:

Rotatia imobilizarilor in active fixe:

Profit pe salariat:

Ponderea cheltuielilor cu munca vie:

a) Gradul de indatorare in credite:

b) Gradul de indatorare globala:

Coeficientul starii mijloacelor fixe:

Gradul de reinnoire a mijloacelor fixe:

19. Ponderea mijloacelor fixe productive:

20.Venituri la 1000 lei mijloace fixe:

21. Venituri la 1000 lei mijloace fixe productive:

22. Profit brut la 1000 lei mijloace fixe productive:

23. Profit brut la 1000 lei mijloace fixe productive:

24. Rata capitalului propriu fata de activele fixe:

25. Rata capitalului permanent ftra de activele fixe:

26. Rata de imobilizare a activelor fixe:

27. Rata activelor fixe:

Datele prezentate ne arata o situatie pozitiva a principalilor indicatori de performanta analizati, deci o activitate eficienta desfasurata de societate.

In perioada acoperita de indicatorii economico-sociali s-a inregistrat un profit de 5.348.150 mii lei. Rata rentabilitatii calculata la total venituri realizate este de 8,82 %.

Atat perioada de recuperare a creantelor, cat si perioada de rambursare a datoriilor au inregistrat a scadere in timp, insa faptul ca perioada de recuperare a creantelor (58 zile) este mai mare decat cea de rambursare a datoriilor (57 zile) denota unele dificultati in atragerea de surse de la furnizori pentru finantarea ciclului de exploatare.

Indicatorii de bonitate (rentabilitate, lichiditate, solvabilitate) au o evolutie pozitiva, reflectand gradul corespunzator de siguranta pentru acordarea creditelor si caracterizeaza capacitatea societatii la un moment dat sau pe termen scurt in raport cu obligatiile de plata, exigibile in acelasi timp.

Stocurile disproportionat de mari imobilizeaza mai mult capital decat este necesar. Prin reducerea stocurilor, se economisesc dobanzile, creditele bancare, se micsoreaza cheltuielile de depozitare si de personal. Obiectivul ce trebuie avut in viitor este “Stocul optim”.

Pentru stabilirea stocului optim se tine seama de urmatoarele cerinte:

sa fie complet cuprinzand toate felurile de resurse necesare;

sa fie suficient in orice moment, cu luarea in consideratie a inlaturarii blocarii de fonduri in stocuri supranecesare, aduse prea devreme in gestiuni sau neutilizate;

sa fie completat in mod sistematic, cu luarea in consideratie a cheltuielilor minime cu aprovizionarea si stocarea.

Se impun anumite masuri organizatorice:

Pentru reducerea relativa a stocului fizic, pentru atingerea nivelului optim, se va imbunatatii evidentele actuale astfel ca sa permita un control cu regularitate atat a stocului fizic, precum si a dobanzilor pentru capitalul blocat.

In acest asop, pot fi considerate urmatoarele aspecte:

planificarea stocurilor sa se faca prin contracte (lucrari) si in functie de perioada de executie;

pentru materialele auxiliare valoarea stocului din gestiune sa aiba aceeasi proportie cu cea din documentatia de executie;

sa se tina evidenta lunara a “reducerii stocului si a dobanzii aferente”, unde sa se realizeze lunar abaterile fata de stocul planificat, economiile care rezulta.

Cap.2. ANALIZA DECIZIILOR DE INVESTIRE

Conceptul privind investitiile, scopul, importanta si clasificarea lor.

Investitia reprezinta o notiune ce defineste o categorie financiara complexa si in acelasi timp controversata.

Investitia este privita in doua sensuri: in sens financiar si in sens contabil.

In sens financiar, investitia reprezinta schimbarea unei sume de bani prezenta si pe speranta obtinerii unor venituri superioare dar probabile.

In sens contabil aceiasi investitie desemneaza alocarea unei trezorerii disponibile pentru procurarea unui activ fix care va determina fluxuri financiare de venituri si cheltuiele de exploatare.

Tipologia investitiilor intr-o intreprindere este de o mare diversitate. Cea mai des intalnita este investitia tehnica privind achizitia, constructia si montajul unor masini, instalatii mijloace de transport. Alaturi de acestea se realizeaza investitii umane in formarea (calificarea, specializarea etc.) personalului, investitii sociale cum ar fi constructia in intreprindere a unei cantine restaurant, investitii financiare in cumpararea de titluri de participatie la alte societati comerciale, investitii comerciale pentru publicitate si reclama.

In functie de riscul pe care il implica pentru perspectiva intreprinderii, investitiile sunt:

de inlocuire a echipamentului complet uzat, cu un risc foarte scazut intrucat nu presupune modificari ale tehnologiilor de fabricatie;

de modernizare a echipamentului existent in functie, si care implica un risc redus ca urmare a unor corectii neesentiale in tehnologia de fabricatie;

de dezvoltare (de extindere) a unor sectii, uzine, fabrici noi, investitii care prersupun un risc mai mare antrenat de nevoia de largire a pietelor de aprovizionare, a fortei de munca, de capital si de desfacere.

Strategii privind crearea unei filiale in strainatate, fuzionarea cu o alta societate comerciala robotizarea intregului proces de fabricatie. Aceste investitii presupun un risc considerabil ca urmare a extinderii activitatii in zone geografice noi si/sau in medii tehnologice, comerciale, complat restructurate.

Aceasta ultima clasificare reprezinta o semnificatie aparte din punct de vedere al resurselor de finantare a investitiilor. Pentru cele de imlocuire si de modernizare se pot obtine mai usor credite bancare in conditii relaxate de dobanda, de rambursare si de garantare, intrucat rentabilitatea este certa si riscul este redus. Dimpotriva investitiile de dezvoltare si cele strategice, vor trebui sa finanteze indeosebi din sursele proprii de capital (autofinantare, crestere de capital), sursele exterioare fiind mai reticente din cauza riscului ridicat si a unei rentabilitati mai putin probabile ale acestor investitii.

La baza clasificarii investitiilor pot sta mai multe puncte de vedere.

Din punct de vedere al locului in care se fac investitii pot fi:

interne (in cadrul intreprinderilor existente);

externe (vizeaza cresterea potentialului economic al intreprinderii prin participarea cu fonduri intr-o alta societate, crearea de filiale noi).

Din punct de vedere al naturii activitatii sectoarelor in care se efectueaza, investitiile pot fi:

productive (cu efect asupra capacitatii de productie si de comercializare);

neproductive (social-culturale ca: locuinte, cantine, sedii sociale etc.)

Din punct de vedere al influentei asupra patrimoniului, investitiile pot fi:

strategice (vizeaza obiective de cercetare dezvoltare a unor sectoare, formare de filiale in strainatate, achizitionarea de societati, luarea de participatii financiare in ramuri noi etc.)

d. Din punct de vedere al scopului urmarit, investitiile pot fi clasificate in:

investitiile de productie (au scopul de a influenta capacitatea de productie, volumul productiilor si vanzarilor);

investitii de modernizare (au scopul imbunatatirii conditiilor de productie, imbunatatirea rentabilitatii activelor).

Din punct de vedere al structurii, investitiile pot fi:

lucrari de constructii montaj;

achizitii de utilaje si instrumente de munca;

lucrari geologice si alte investitii.

Din punct de vedere al metodelor de executare, investitiile pot fi:

in antrepriza (se executa de organizatii speciale);

in regie (se executa cu forte proprii).

Din punct de vedere al resurselor de finante, investitiile pot fi:

investitiile finantate din fonduri proprii;

investitii finantate din fonduri imprumutate.

Sintetizand aceste consideratii, putem defini scopul si importanta investitiilor astfel:

investitiile reprezinta plasare de fonduri banesti intr-o actiune, intr-un proiect sau operatie pentru a crea un spor de avutie, atat la nivelul individului, cat si al firmelor si al societatii;

scopul urmarit nu consta numai in obtinerea sporului de bunuri si capacitati de productie si de folosinta indelungata, ci si a unui castig, a unui profit;

investitiile reprezinta un flux al valorilor care au ca punct initial, de pornire, fondurile financiare, o parte a veniturilor si economiilor realizate;

exista un decalaj in timp, intre monentul investirii si cel al optinerii rezultatelor si veniturilor scontate;

sunt o cheltuiala efectuata in prezent, certa, in scopul obtinerii unor efecte viitoare, adesea incerte; din acest punct de vedere investitiilor sunt o resursa avansata care comporta un risc;

pentru a produce, in timp, acumularea viitoare de capital fix este necesara functionarea normala a intregului sistem economic.

Societatea comerciala TIAB-SA are un program de investitii in curs si viitoare care se pot clasifica in functie de criteriile enuntate astfel:

din punct de vedere al locului in care se fac investitiile sunt niste investitii interne trustul avand deja formata o retea de filiale raspandite in intreaga tara.

Din punct de vedere al naturii activitatii sectoarele in care se efectueaza, investitiile societatii TIAB, au in mare parte caracter productiv dar si neproductiv. Cele neproductive vizand locuinte si sedii sociale.

Din punct de vedere al influientei asupra patrimoniului investitiile societatii TIAB sunt strategice, umane si sociale.

In mare parte aceste investitii au carecter de modernizare, specific fiind <Proiectul de restructurare si retehnologizare a fluxurilor de fabricatie din filiala PREFIN>, dar si de productie.

TIAB realizeaza investitii in regie cu forte proprii utilizand cu preponderenta fonduri proprii dar si fonduri imprumutate.

Unul din seturile proiectelor de investitii vizeaza achizitia de noi utilaje si instumente de munca. Sunt prezente insa si lucrari de constructii montaj.

Scopul si importanta acestor investitii sunt bine stabilite in programul de dezvoltare intocmit de Trust.

2.2 Necesitatea si oportunitatea investitiilor

Inscrierea investitiilor in programul intreprinderii si luarea deciziei de efectuare a acesteia trebuie facuta dupa un studiu amanuntit privind necesitatea, oportunitatea si eficienta lor. La stabilirea oportunitatii, necesitatii si eficientei este necesar sa se aiba in vedere cerintele pietei interne si externe, utilizarea deplina a tuturor capacitatilor de productie existente, sursele de aprovizionare cu materii prime, materiale, combustibil, energie, instrumente munca, asigurare cu forța de munca, existenta unor cai si mijloace de transport favorabile din punct de vedere al costurilor, posibilitatea formarii unor resurse financiare corespunzatoare si eventual, de combinare a acestora in asa fel incat sa se obtina o reducere a cheltuielilor de investitii.

Necesitatea este data de masura in care o intreprindere nu-si poate indeplinii programul de productie, program fundamentat pe conditiile normale de lucru si ale capacitatilor existente de productie, precum si de programul de desfacere.

Oportunitatea se apreciaza in stransa legatura cu necesitatea, eficienta si timpul cel mai potrivit de creare si dare in functiune a capacitatilor de productie, cu formare a resurselor financiare si conditiile de aprovizionare si desfacere.

Cererea pentru produsele unei intreprinderi si rentabilitatea constituie cei doi factori motivationali ai investitiilor. Rolul esential il are insa cererea, prin urmare intreprinderea trebuie sa-si dimensioneze si capacitatea de productie.

Este important de mentionat, ca o investitie, determina alte intreprinderi sa produca mai mult si dezvolta in acelasi timp propriile capacitati de productie existente odata cu cresterea ofertei de bunuri si servicii.

In studiul necesitatii si oportunitatii unei investitii se are in vedere cazul cand piata interna si cea externa isi sporesc dimensiunile exercitand in acelasi timp o presiune asupra capacitatilor de productie existente. Marimea acestor capacitati este limitata de numarul de uzine si masini disponibile. Cererea crescanda de pe piata necesita noi investitii, care sa antreneze cresterea productiei, deci sa sporeasca numarul de uzine si de masini, sa largeasca limitele productiei.

Este interesant faptul ca efectele investitiilor se amplifica intr-un sistem economic. Propagarea acestor efecte are ca premisa, unitatea organica a fazelor reproductiei, adica existenta unor corelatii tehnice si economice obiective intre productie, repartitie, schimb si consum.

Pe ansamblu, o investitie initiala are un efect multiplicator asupra activitatii economice, determina relansarea acesteia, prin declansarea a o serie de miscari favorabile. Furnizorii de echipamente isi sporesc cifra de afaceri ca si salariile angajatilor. Impozitele fata de buget cresc odata cu profiturile realizate. Se produce astfel cresterea cantitatii de produse solicitate. Cresterea vanzarilor si incasarilor la aceste produse presupune si o crestere a comenzilor pe care acesti producatori le adreseaza fabricantilor de utilaje.

In cazul firmei TIAB, necesitatea si oportunitatea investitiilor sunt justificate in <Proiectul de investitii si dotari>. Astfel mentinerea cu succes pe piata concurentiala tot mai acuta a dobandirii lucrarilor de instalatii prin participarea la licitatii, impune cu necesitate realizarea de urgenta, incepand din anul curent a unor proiecte de restructurare si retehnologizare a fluxurilor de fabricatie pe filiala de productie industriala PREFIN, in paralel cu continuarea asigurarii cu mijloace fixe si echipamente de lucru dupa structura lucrarilor de realizat, formatii specializate pe genuri de operatii, sculerii mobile.

Starea activelor fixe uzura si gradul lor de innoire

Desfasurarea activitatii unei intreprinderi reclama, intre altele existenta unor instrumente sau unelte de munca, parte integranta a aparatului de productie si a patrimoniului cunoscut sub numele de active fixe, mijloace capitaluri sau fonduri fixe si imobilizari.

Activele fixe, din punct de vedere material se concretizeaza in masini, utilaje instalatii, mijloace de transport, cladiri si formeaza baza tehnica a intreprinderii.

Activele fixe reprezinta acea parte a aparatului de productie care se consuma si transmit valoarea asupra produselor si serviciilor nu dintr-o data, ci treptat, dea lungul mai multor cicluri de exploatare, pastreaza forma fizica specifica si au o durata indelungata de functionare. Transmiterea treptata a valorii este determinata de faptul ca consumul activelor fixe, uzura fizica si morala actioneaza tot in mod treptat.

Starea curenta a mijloacelor fixe se refera la situatia acestora dupa procesul de productie, adica dupa actiunea unor factori ca: factori specifici proceselor de productie; factori naturali specifici proceselor mediului inconjurator, procesele din societate prezentate prin factorii tehnologici si factori de natura subiectiva.

Cunoasterea starii curente este necesara pentru a proiecta viitorul proces de cunsum si pentru a interveni in vederea protejarii valorii aflate in continutul mijloacelor fixe.

Din punct de vedere financiar, starea curenta se determina pe baza datelor din bilant, unde este evidentiata:

Starea initiala prin valoarea de intrare;

Starea curenta prin valoarea ramasa la un monent dat.

Starea curenta trebuie analizata din punct de vedere tehnic si tehnologic, al sigurantei in functionare si al corespondentelor cu exigentele viitorului proces de productie.

Acesti indicatori stau la baza proiectarii formulelor concrete de organizare a procesului de consum privind mijloacele fixe.

Se poate calcula un indicator numit coeficientul starii mijloacelor fixe ca un raport intre valoarea de intrare si valoarea ramasa.

unde:

Ismf = coeficientul starii mijloacelor fixe.

Acest coeficient este determinat la societatea comerciala TIAB-SA pe fiecare filiala in parte in cadrul unei situatii privind starea activelor fixe:

Tabelul 2. Situatia filialelor mii lei

Cu cat coeficientul starii mijloacelor fixe este mai aproape de 1, cu atat reflecta o stare functionala mai buna.

Din tobloul privind starea activelor fixe putem observa ca in unele filiale activele fixe sunt intr-o stare functionala foarte buna avand coeficientii peste 0,8.

Exista filiale cu coeficienti mai mici a caror active fixe necesita inlocuite sau modernizate. (Ismf < 7).

Pe ansamblu starea functionala a mijloacelor fixe la societatea comerciala TIAB-SA este buna. Trebuie avute in vedere ansamblul de masuri pentru pastrarea starii functionale a masinilor si instalatiilor, a tuturor mijloacelor fixe. Se cerceteaza atat masuri cu caracter de ingrijire curenta, cat si cele de natura capitala, care trebuie efectuate scurt si corespunzator calitativ, cu economie de resurse.

Din momentul in care s-a produs, dar mai ales in procesul de folosire, activele fixe se uzeaza si moral.

Uzura fizica reprezinta baza materiala a pierderii valorii fixe. Ca efect al uzurii fizice, activele fixe trebuie sa fie supuse unui regim de intretinere si reparatii care reclama cheltuieli, iar in anumite conditii, acestea se scot din folosinta si se inlocuiesc cu altele.

Uzura morala are loc atunci cand activele fixe se demodeaza, se invechesc din punct de vedere tehnologic si apar altele mai perfectionate si mai bine adaptate la conditiile de lucru si poate chiar mai ieftine.

Uzura morala are loc atunci cand activele fixice se demodeaza, se invechesc din punct de vedere tehnologic si apar altele mai perfectionate si mai adaptate la conditiile de lucru si poate chiar mai ieftine.

Uzura morala trebuie luata in calculul volumului de amortizare prin stabilirea unei durate de serviciu nu numai in functie de uzura fizica ci si de cea morala. In vederea atenuarii pierderilor datorate de uzura morala s-a introdus ca instrumentar metoda amortizarii accelerate.

Uzura fizica si cea morala reprezinta cadrul obiectiv al fondului de amortizare

Intr-o intreprindere starea activelor fixe este urmarita permanent. In acest scop in intreprindere se organizeaza activitatile de refacere, dezvoltare, modernizare si dotare astfel:

Activitatea de investitii;

Activitatea de intretinere si reparatie curenta;

Activitatea de reparatie capitala;

Activitatea de modernizare;

Aceste activitati au misiunea de a reface si dezvolta activele fixe, introducand in continutul sau valoarea conservabila in capacitatea acestuia de a face servicii intr-un viitor proces de productie.

Aceste activitati sunt concretizate teoretic intr-un indicator de eficienta al activelor fixe si anume gradul de innoire al acestora.

Gimf = unde: Gimf = gradul de inoire al mijloacelor fixe;

Iimf = mijloace fixe intrate prin investitii;

Vimf = valoarea de inventar.

Activele fixe noi care intra in functiune inlocuiesc pe altele vechi, uzate fizic si moral, sau contribuie la largirea parcului existent.

Activele fixe noi au performante tehnice sensibil superioare celor vechi. De aceea procesul de reinnoire nu poate fi limitat la raportul valoric, ci trebuie intregit cu aspecte legate de acele performante (aspecte referitoare la randament, durata de functionare, satisfacerea cerintelor ergonomice) prin care influenteaza calitativ si cantitativ intreaga activitate a intreprinderii.

Se observa ca unele filiale ca Bucuresti, Constanta, Ploiesti, Govora, au un grad ridicat de innoire al mijloacelor fixe, in timp ce altele au un grad mai scazut, urmand ca in viitor in functie de uzura lor sa fie innoite si alte mijloace fixe.

Tabel 3. Noua situatie a filialelor mii lei

2.4 Necesarul de active fixe si analiza folosirii lor

Analiza activelor imobilizate presupune cunoasterea structurii lor, care in literatura de specialitate se numesc: imobilizari, active fixe, capital fix, active ciclice sau imobilizari pe termen lung.

Se obisnuieste o analiza a activelor imobilizate in structura si dinamica pe urmatoarele categorii:

imobilizari corporale: terenuri, mijloace fixe;

imobilizari necorporale: cheltuieli de constituire, cheltuieli de cercetare-dezvoltare, concesiuni, locatii de gestiune, brevete, fond comercial si alte imobilizari necorporale;

imobilizari in curs;

imobilizari financiare: titluri de participare, imprumuturi acordate pe termen lung etc.

Necesarul de active fixe depinde de volumul activitatii. Trebuie avut in vedere ca marimea activelor fixe are incidenta asupra rentabilitatii generale, deoarece acestea sun purtatoare de cheltuieli de amortizare, intretinere, chirii, sarcini financiare etc. astfel ca la stabilirea volumului imobilizarilor este necesar sa se tina cont de criteriul rentabilitatii.

O prima apreciere asupra necesarului de active o putem face prin intermediul ratei capitalului permanent fata de activele imobilizate:

sau 1.

Aceasta relatie se utilizeaza ca o corelatie de echilibru, iar inegalitatea denota suficienta capitalului permanent pentru acoperirea financiara a cheltuielilor imobilizate si degajarea unei parti ce reprezinta fond de rulment (o sursa de acoperire a activelor circulante).

Diferenta este data de marimea fondului de rulment.

Necesarul de active fixe este strans legat de dinamica activelor fixe ( materializate in mijloace fixe patrimoniale) si este reflectat in performantele de baza ale intreprinderii. Astfel dinamica este corelata cu productia obtinuta destinata vanzarii sau cu cifra de afaceri aferenta activitatii de baza.

Corelatia este limitata iar in functie de regresie este urmatoarea:

Y = a + bx

Unde: y = productia marfa fabricata ( obtinuta si destinata vanzarii) sau cifra de afaceri aferenta activitatii de baza, valoarea adaugata sau profitul brut din exploatare;

X = valoarea mijloacelor fixe;

“a” si “b” = parametrii ecuatiei determinati cu formulele consacrate.

Astfel functia apare astfel:

x = valoarea de inventar = 5201765;

Y = profit brut = 5630971;

a = 5201765 – b* 5630971.

Grafic corelatia se infatiseaza astfel:

y

x

Fig. 2. Dependenta profitului de valoarea de inventar

Cu ajutorul functiei de regresie se poate face extrapolarea efectului.

Analiza folosirii activelor fixe se efectueaza cu ajutorul indicelui de dinamica, de realizare a programului intern, a comparatiei, a abaterilor in marime absoluta si relativa.

In acest sens utilizam datele din doua exercitii financiare: din 31-12-1995 respectiv din 31-12-1996. Datele sunt extrase din bilantul contabil.

Se observa ca dinamica pe baza marimilor absolute este crescatoare pentru majoritatea posturilor de imobilizari si cu precadere la investitiile in curs 19.3%.

Dinamica investitiilor in curs si dinamica imprumuturilor acordate (20%), si acestea in crestere, denota schimbari in politica firmei de investire in exterior a unei parti disponibile din capitalul sau cum ar fi titlurile de participare si acordare de imprumuturi pe termen lung.

Mijloacele fixe se observa ca au ponderea cea mai ridicata in tabelul imobilizarilor 35%. Se remarca o crestere de 11.8%, ceea ce reflecta un grad insemnat de retehnologizare, indeosebi cand aceasta crestere a avut loc la masini de lucru, utilaje, instalatii masini de forța, sau legate direct de tehnologia produselor. Aceasta apreciere trebuie insa completata cu studierea si a altor indicatori, cum sunt cei de eficienta economica, reinoire sau de stare. Avand in vedere ca imobilizarile in mijloace fixe au caracterul cel mai mic de lichiditate ar reduce posibilitatile de manevra ale firmei cu propriul capital, analiza va trebui aprofundata pe categoriile de mijloace fixe active si inactive, productive si neproductive, in rezerva sau in consumare, in vederea valorificarii de urgenta a celor care nu sunt necesare activitatii firmei pentru ca acestea provoaca pagube firmei, nu numai prin imobilizare de capital, pierzand dividente si dobanzile importante prin participantii in afara, dar isi micsoreaza propria valoare initiala prin degradare fizica si morala, toate acestea reprezentand pierderi importante pentru firma.

Tabelul 4. Analiza folosirii activelor fixe mii lei

2.5. Previziunea investitiilor

Gestiunea financiara, mentinerea echilibrului financiar, protejarea autonomiei si dezvoltarea firmei se sprijina pe anticiparea fluxurilor financiare pe perioade scurte si indelungate, spre a proceda in timp util la ajustarea lor si a rentabilitatii, inainte de a se imobiliza capitalurile. Astfel, realizarea functiei financiare a intreprinderii reclama organizarea sistematica a previziunii sub forma unor programe financiare.

Previziunea financiara vizeaza atat gestiunea intreprinderii cat si dezvoltarea ei si se infaptuieste prin fluxurile financiare-fluxuri reale sau fizice.

In procesul de previziune se aleg obiectivele viitoare, se precizeaza politicile economice financiare si procedurile menite sa asigure conditii pentru realizarea acestora.

Prin documentatia de previziune se stabilesc proportiile si prioritatile in activitatea economica si financiara, se concretizeaza strategia si tactica financiara, se reflecta mutatiile de valori generate de fluxurile reale de bunuri si servicii si care, la randul lor, dau nastere fluxurilor financiare.

Gestiunea previzionala presupune mai multe forme de previziune, dintre care previziunea pe termen scurt contine:

bugetele de exploatare;

bugetele financiare.

In cadrul bugetelor financiare se intocmesc bugetele de investitii si de finantare, corespunzatoare perioadei bugetare de un an, distincte de planul de investitii si de finantare pe termen mediu si lung. Aceste bugete de investitii si de finante contin in plus unele detalii.

De asemenea planul de investitii si de finante are caracter de previziune, iar in procesul elaborarii lui se precizeaza principalele aspecte ale politicii economice si financiare ale intreprinderii, se anticipeaza cheltuielile de investitii si resursele de finantare, se stabileste cadrul in care ar evolua deciziile de investitii si se rezolva problema alegerii unei structuri optime de finantare.

Planul de investitii apare sub forma unui tablou, care arata pe de o parte, intrebuintarile sau utilizarile de fonduri, iar pe de alta parte, resursele ce vor fi folosite pe o perioada indelungata.

Tabel 5. Plan de investitii Mii lei

Principalele utilizari pe termen mediu si lung sunt urmatoarele:

Investitii de natura achizitiilor de bunuri sau titluri;

Rambursarea datoriilor si acoperirea de imprumuturi;

Cheltuieli de instalare;

Necesar de fond rulment;

Dividente.

Elaborarea acestui plan de investitii tine cont si de structura financiara, adica de raportul care urmeaza sa se stabileasca intre resursele proprii si cele imprumutate, deoarece apare influenta asupra costului capitalului. Structura financiara optima este acel raport dintre datorii si capitalurile proprii care determina costul cel mai mic al resurselor de acoperire fimanciara a investitiilor.

Analizand planul de investitii al societatii comerciale TIAB-SA observam categoriile de investitii ce sunt prezentate a se realiza si anume investitii industriale si comerciale privind inlocuirea si innoirea elementelor de imobilizari si de expansiune privind sporirea capacitatilor de productie si largirea potentialului de distributie. Pe total investitiile acestea au o pondere insemnata, alaturi de care urmeaza investitiile financiare ce iau forma unor participatii sau subscriptii la o sporire de capital si investitiile sociale ce privesc ameliorarea conditiilor de munca si cercetarea.

De asemenea durata de viata a investitiilor prezinta interes pentru alegerea mijloacelor de finantare; durata de viata determina suma anuala a amortizarii, suma care alimenteaza autofinantarea.

In ce priveste previziunea necesarului de fond de rulment care se bazeaza pe nevoile medii de finantare pentru functionarea neintrerupta a ciclului de exploatare se observa ca fondul de rulment de la inceputul perioadei este mai mic decat suma necesara, iar diferenta se ia in considerare la folosinte, ceea ce realizeaza sub denumirea de reconstituire a fondului de rulment.

Diferenta dintre necesarul de finantare mai mare in 1999 si volumul resurselor interne se prevede a fi acoperita prin resurse externe ca de exemplu imprumuturi pe termen mediu si lung sau mariri de capital. In 1998 si 2000 situatia este schimbata datorita perioadei mari a imprumuturilor pe care firma le-a acordat.

In cadrul planului de finantare este prevazut un anumit echilibru. Notiunea de echilibru nu este riguroasa in sensul unei egalitati stricte intre folosinte si resurse. Firma TIAB-SA care indeplineste criteriul prudentei dispune previzional in 1998 si 2000 de resurse mai mari decat folosinte. Este un aspect pozitiv intrucat cei care acorda imprumuturi, bancile si organismele financiare, sunt deosebit de atente la cuantumul acestei marje, care nu reprezinta altceva decat un element in plus de siguranta pentru creditele pe care le va acorda.

Se poate spune ca structura financiara este favorabila mentinerii si cresterii autonomiei intreprinderii, insa costul finantarii si structura financiara optima nu are un caracter constant, fiind influentata de evolutia riscului perceput de catre cei care dau capitaluri cu imprumut si de catre actionari. Pot apare situatii in care cei care dau imprumuturi, dandu-si seama de riscul de nerambursare la un moment dat, la care se expun, cer o renumerare a fondurilor din ce in ce mai mare ceea ce ridica costul imprumuturilor.

Concluzionand, acest plan de investitii este un inventar pe o perioada de 3 ani a resurselor financiare si a utilizarilor acestora, o oglinda si un rezultat al politicii financiare, reflectand in principal, alegerea unei structuri optime de finantare ce asigura costurile cele mai mici de colectare a capitalurilor si o anumita independenta a firmei.

2.6. DECIZIA DE INVESTITII SI

FUNDAMENTAREA EI PE TEHNICA ACTUALIZARII

Decizia de investitii trebuie sa aiba la baza informatii complexe si exacte referitoare la necesitatea, oportunitatea, volumul cheltuielilor si al resurselor financiare, fluxurilor de intrare si de iesire a fondurilor, pe toata de exploatare aactivelor fixe, asigirarea lichiditatilor si rentabilitatii , recuperarea capitalurilor investite, durata de executie si exploatare a investitiilor.

Decizia de investitie cade in sarcina conducerii superioare a intreprinderii, deoarece angajeaza, in general actiuni de mari proportii, care implica consumuri mari de capital . In decizia de investitii este necesar sa se tina seama , intre altele, de selectarea bunurilor in care se vor incorpora fondurile, spre a raspunde criteriilor de rentabilitate si lichiditate .

Criteriul de lichiditate este reclamat de cerintele functionarii intreprinderii pe gestiune financiara si consta in obtinerea de venituri acoperitoare si a unui profit ridicat.

Criteriul de lichiditate este preponderent monetar, aplicarea lui constand in mentinerea in cadrul unor parametri normali a echilibrului banesc, ceea ce se poate realiza prin alocarea fondurilor intr-o asemenea structura de elemente patrimoniale incat sa permita intreprinderii o rotatie accelerata a capitalului ,recuperarea rapida si cu mare randament a acestuia .

Deciziile de investitii si de finantare sunt organic legate intre ele. Decizia de finantare poate avea si un aspect extern, care consta in hotararea detinatorului de capital din afara intreprinderii care doreste sau nu, sa accepte schimbarea monedei pe o creanta asupra intreprinderii, adica pe active financiara. Astfel se cuvine sa se arate ca decizia intreprinderii de a investi I se opune decizia de plasament a posesorului de economii sau capital. Daca ambele decizii concorda, inseamna ca se va putea o anumita cantitate de moneda intr-o anumita directie suscptibila de a procura venituri pe mai multe perioade succesive.

In luarea deciziei de investitii, prezinta insemnatate studiul de oportunitate si eficienta realizat pe baza de proiecte in mai multe variante si din care trebuie sa se aleaga cea care asigura eficienta cea mai ridicata. In acest scop, este necesar sa se evalueze proiectele, evaluare ce se bazeaza pe previziunea veniturilor si cheltuielilor, cu mentiunea ca diferenta dintre ele reprezinta veniturile nete ce se asteapta a fi obtinute. Alegerea proiectului de investitii, asa cum s-a mai aratat, impune calcularea si utilizarea unor indicatori, in asa fel incat sa e poata aplica principiul “cel mai mult pentru cel mai putin “.Tinand seama ca resursele financiare au un caracter limitat, un proiect bun este acela care asigura recuperarea fondurilor in cel mai scurt timp si un castig maxim.

Inainte de a pune in aplicare proiectul de investitii, interesata sa faca previziuni, atat cu privire la fluxul de autofinantare (cahs-flow) pe care il va genera proiectul cat si la ieșirile de fonduri necesare pe intreaga perioada a exploatarii investitiilor. In aceasta previziune trebuie sa se tina seama de timp, adica de momentul in care vor avea loc iesirile de fonduri si de cel in care se va naste fluxurile de auto-finantare, generate de folosirea proiectului.

Pentru simplificarea analizei si pentru a face posibile comparatiile, trebuie sa eliminam influenta timpului, aducand toate operatiile la data realizarii investitiilor. Asta inseamna actualizare valorilor, in functie de data lor de realizare, astfel se obtine o valoare actuala.

Deci pentru metoda actualizarii se urmareaste asigurarea comparabilitatii in timp a unor eforturi (cheltuieli) si efecte (venituri) exprimate valoric si care se succed pe o anumita perioada (de minim doi ani).

Metoda anlizarii foloseste ca instrument practi doua relatii fundamentale:

la sfarsitul unei perioade de n ani, valoarea dobandita sau capitalizata (Vdn), pe baza unei rate i de valorificare este :

Vdn=c(1+i)n

Relatia este cunoscuta sub denumirea de formula a dobinzii compuse.

daca ne referim la inceputul perioadei, obtinem valoarea actualizata (Van), adica:

Van= sau Van=C(1+i)-n

Cele doua relatii folosesc 2 coeficienti :

(1+i)n numit si coeficient de capitalizare;

(1+i)n numit si coeficient de actualizare;

Se pot intocmi tabele financiare ce cuprind valorile acestor coeficienti pentru durata si rata valortificare cunoscute .

Cei doi coeficienti ne permit obtinerea valorii dibindite cunoscand valoarea actuala si invers.

Se folosete coeficientul de actualizare pentru a analiza baza de valori actuale, iar coeficientul de capitalizare pentu a analizabaza de valori dobandita .

Punerea in aplicare a unui proiect de investitii reclama cunoasterea cheltuielilor initiale, a veniturilor nete asteptate, a duratei de functionare si eventual a valorii reziduale.

In cazul in care dispunem de cunoasterea tuturor caracteristicilor unui proiect de investitii este posibil sa se stabileasca o rata actuariala care sa egaleze cheltuielile initiale cu suma valorilor actuale ale veniturilor prevazute, la fel ca in cazul unui plasament financiar.

2.7. Documentatia de investitie

Lucrarile de investitie trebuie sa aiba la baza un studiu aprofundat, o documentatie amanuntita. La noi in tara, aceasta documentatie contine studiul tehnico economic, proiectul si devizele. In studiul tehnico economic se cuprind informatii economice, tehnice si financiare cu caracter general, prin care se justifica necesitatea si oportunitatea investitiilor, se fundamenteaza posibilitatile de realizare si exploatare in conditii de eficienta maxima a lucrarilor .

Prin documentatia de proiect se stabileasca indicatorii tehnico-economic si se solutioneaza diferite probleme tehnice. Aceasta documentatie se intocmeste , in principiu, de organizatii de cercetare , inginerie tehnologica si proiectare, deoarece implica rezolvarea unor probleme foarte complexe.

In cazul documentatiei de deviz se stabileste volumul cheltuielilor pentru realizarea investitiilor. Devizele pot fi : pe categorii de lucrari , pe categorii de cheltuieli , pe obiecte si devizul general.

Devizele pe categorii de lucrari se refera la lucrari cum sunt cele de sapaturi, fundatii, constructii, instalatii, montaj si evidentiaza lucrrile pe care le reclama executarea lor. Devizele pe categorii de cheltuieli cuprind cheltuieli cum sunt :pentru studii si cercetari, proiecte.

Devizul pe obiecte este de fapt o recapitulare a devizelor pe categorii de lucrari care concura la realizarea unui obiect. Prin obiect se intelege o constructie bine determinata ca : o hala , un depozit.

Devizul general reflecta totalitatea cheltuielilor pentru efectuarea investitiilor. Acest deviz se desfasoara pe subdiviziuni care arata destinatia cheltuielilor.

Societatea comerciala TIAB SA si-a propus pe anul 1997 urmatorul “Program de investitii si dotari “.

I. Proiectele de restructurare si retehnologizare a fluxurilor de fabricatie din PREFIN vizeaza cateva domenii foarte importante:

1. Instalatia de executare mecanizata a tubulaturii de ventilatie de tip rectangular si rotunda – 2472,7 mil. Lei ;

Investitia este motivata de necesitatea introducerii unor tehnologii de fabricatie industriala, de mmare productivitate, la parametrii calitativi superiori si care sa asigure capacitatea de fabricatie si competitivitate TIAB pe piata lucrarilor de ventilatie.

In anul 1996 nu s-au putut realiza lucrari de ventilatie din lipsa de capacitate pentru investitii ca : Aeroportul Otopeni , Unitati en-gros Metro.

Un concurent puternic in fabricatia tubulaturii de ventilatie este societatea SOPREX din Bucuresti.

2. Linia tehnologica de confectionare profile metalice – 2027,8 mil.lei, avand rolul de a inlocui si moderniza dotarea actuala existenta, care este imbatrinita si depasita tehnologic. Un concurent puternic cu o linie de fabricatie moderna este firma S.C. CONDEM.

3. Alimentarea cu energie electrica a filialei Prefin – 436 mil. lei, determinata de necesitatea racordarii la sursa de 20 kV RENEL, ca urmare a refuzului S.C. Danubiana SA de amai furniza energie electrica pentru platforma Popesti-Leordeni.

4. Instalatia de vopsire in regim tribostatic – 354,3 mil. lei, pentru a realiza in regim industrial si de inalta calitate acoperirile de protectie ale elementelor metalice confectionate in PREFIN.

5. Linia de montaj tablouri electrice din policarbonat – 70,1 mil. lei, care va inlocui tehnologizarea actuala depasita de confectionare si echipare a tablourilor electrice din cutii de tabla cu bachelita, cu cutii din policarbinat echipate cu aparataj din tara sau din import.

Valoarea totala a acestor cinci proiecte este de 5360,9 mil. lei urmand a fi realizata etapizat.

In anul 1997 din cele cinci proiecte de retehnologizare enumerate , se propune realizarea integrala a doua din ele:

Linia de montaj tablouri electrice 70,1 mil. lei;

Alimentarea cu energie electrica 436 mil. lei;

Instalatia de vopsire in regim tribostatic 254,3 mil. lei;

Modernizarea liniei confectionare profile metalice 250,4 mil. lei;

Instalatia de executie mecanizata a tubulaturii de ventilatie 1189,6 mil. lei.

II. Dotari si lucrari de investitii in valoare totala de 1570 mil. lei

1. Lucrari de investiti pentru constructii in valoare de 370 mil. lei constand din :

Reparatii capitale la halele de fabricatie Prefin 150 mil. lei ;

Consolidarea si reparatii la sediul filialei Braila 50 mil. lei;

Amenajari si reparatii la filiala Bucuresti 40 mil. lei;

Consolidarea si reparatii la sediul filialei Ploiesti 23 mil. lei;

Amenajari si reparatii la filiala Pitesti 17 mil. lei;

Amenajarea sediului si magazin la sediul filialei Tulcea 40mil. lei;

Modernizarea centralei termice si a instalatiei de incalzire la sediul TIAB 50 mil. lei.

2. Dotari cu scule si echipamente de lucru in valoare de 1200 mil. lei.

Echipamente pentru sudura (46) bucati 96 mil. lei;

Mijloace de transport (9) bucati 251 mil. lei;

Mijloace de lucru la inaltime (84) bucati 136 mil. lei;

Tehnica de calcul (43) bucati 148 mil. lei;

Aparatura de masura si control (65) bucati 80 mil. lei;

Echipamente de telefonie si radoicomunicatii (110) bucati 215 mil. lei;

Masini de gaurit si cu percutie , polizoare (92) bucati 110 mil. lei;

Clesti si bacuri pentru presat cabluri (10) bucati ;

Truse de scule profesionale (28) bucati 10 mil. lei;

2.10 Mobilier si dotari gospodaresti (27) bucati 33 mil. lei;

2.11 Echipamente diverse (20) bucati 110 mil. lei;

Valoarea propusa pentru 1997 : 2220 mil. lei +1570 mil. lei =3770 mil. lei

Din programul prezentat de 3770 mil. lei se poate remarca valoare preponderenta a investitiilor cu caracter productiv :30004 mil.lei din care 2200 mil. lei la Prefin si 804 mil. lei pentru dotarile filialelor cu scule si echipamente de lucru si 766 mil. lei din care 370 mil. lei pentru consolidari si reparatii la sediile unor filiale si 396 mil. lei pentru achizitii de tehnica de calcul , telefonie , radiocomunicatii si dotari gospodaresti.

Capitolul 3 FUNDAMENTAREA EFICIENTEI INVESTITIILOR

3.1 Conceptul privind eficienta investitiilor

Pornind de la sensul lingvistic al notiunii de eficienta – a produce efectul util asteptat – se poate spune ca eficienta este atributul oricarei actiuni umane de a produce efectul util dorit.

Eficienta investitiilor este strans legata de eficienta economica, ca concept. Exista o relatie obiectiva, cauzala si functionala intre efectele economico-sociale si efectul de resurse materiale, de munca si financiare. Eficienta activitatii productive exprima tocmai necesitatea economisirii muncii sociale, ca o conditie a progresului economico-social.

Acceptiunea notiunii de eficienta a investitiilor poate fi intilnita in studiile de specialitate si in practica, in doua sensuri:

performantele unei investitii

efectele maxime ale investitiei in raport cu sursele alocate sau consumate.

Intr-o expresie generala eficienta este data de relatia dintre rezultatele obtinute de o anumita investitie si cheltuielile de investitie efectuate. Totodata, eficienta presupune raportarea la o baza de comparatie spatio-temporala, adica anliza ei se face in comparatie cu nuivelul atins in activitati similare sau pe variante de proiect cu parametrii diferiti: volum de investitii, nivel al cheltuielilor de exploatare, durata de viata .

Analiza eficientei investitiilor presupune rezolvarea problemelor legate de gradul de valorificare si de economisire a resurselor. Astfel resursele trebuie sa fie riguros structurate dupa mai multe criterii:

Dupa regenerarea lor in timp :

– resurse regenerabile;

– resurse neregenerabile ;

Dupa modul de participare la circuitul economic:

– resurse potentiale ;

– resurse intrate in circuitul economic :

avansate (investitii, mijloace fixe si circulante );

ocupate (investitii, mijloace fixe ) ce produc efecte;

consumate – cele efectiv cheltuite ce se regasesc in costuri.

Dupa natura lor : umane, materiale, energetice, financiare, tehnice.

Alaturi de resurse, efectele economice pot fi directe – indentificabile la la obiectivul realizat pe baza investitiei, si indirecte – ca rezultat al efectului de propagare – in alte sectoare de activitate. In raport cu scopul urmarit, ele pot fi : de baza sau complementare.

Corelatia dintre eforturi si efecte, din punct de vedere cantitativ, se exprima prin indicatorii de eficienta. Acesti indicatori au forma unui raport matematic. De obicei se folosesste un sistem de indicatori de eficienta. In acest sens se poate intocmi o matrice efect/effort.

Tabel 6 Corelatia dintre eforturi siefecte

Fiecare cadran va contine un anumit tip de indicatori de eficienta, astfel:

Cadran I: indicatori de tip effort/efect cum ar fi :

costul unui loc de munca.

gradul de inzestrare tehnica a muncii.

Cadran II: indicatori de tip effort/efect:

beneficii la un 1 leu investitii.

productie la 1000 lei active fixe.

Cadran III: indicatori de tip effort/efect:

investitia specifica .

cheltuieli la 1000 lei productie .

Cadran IV: indicatori de tip effort/efect:

beneficiu la 1000 lei incasari .

curs de revenire.

In urma efortului de investitii se obtin diverse efecte economice, reflectate si pe plan financiar. Nivelul acestor efecte, in raport cu efrtul investitional, da masura eficientei investitiilor.

Efectele economice obtinute, in functie si de caracterul investitiei, pot fi :

reducerea costului de functionare a utilajelor;

diminuarea cheltuielilor cu forta de munca;

sporirea rentabilitatii activitatii firmei;

obtinerea unor efecte in perioade mai indepartate si adesea indirecte, la investitoo strategice sau de interes general.

Desigur, prin investitie se urmareste un efct sau altul, insa efectele sunt, de obicei, legate intre ele, adaugandu-se unul altuia, iar pentru calculul eficientei se ia in considerare cumulul lor. Este foarte important sa nu se faca, in nici un caz, rabat la calitatea produselor, atunci cand in realizarea acestora se urmareste economicitatea .

Eficienta investitiilor unei firme trebuie apreciata si in corelatie cu interesele de ansamblu ale economiei nationale, adica sa se tina seama de multiplele efecte create in avalul si amontele domeniului respectiv al productiei materiale.

Eficienta economica a investitiilor prezinta anumite caracteristici cum ar fi :

a) Eficienta economica a investitiilor este o parte a intregii activitati productive. Eficienta depinde de actiunea in comun a tuturor factorilor si a fazelor procesului de reproductie. Deci eficienta cheltuielilor de investitii reflecta atat modul cum au fost concepute si realizate lucrarile de investitii, cat si elementele procesului de productie. Desigur, un rol esential revine procesului de investitii, pentru ca acesta contribuie la impulsionarea progresului tehnico-stiintific.

b) Eficienta economica a investitiilor isi contureaza continutul prin raportarea diverselor efecte scontate sau obtinute la cheltuielile necesare obtinerii lor.

c) Nivelul eficientei investitiilor are caracter de previziune, intrucat cheltuielile respective preced executarea si functionarea obiectivului.

d) Raportul efect-effort se ia in stransa corelatie cu factorul de timp,datorita existentei decalajului dintre momentul cheltuirii resurselor de investitii si al obtinerii efectelor economice. Influenta factorului timp se ia in considerare mai ales prin folosirea tehnicilor de actualizare a valorilor viitoare.

e)Eficienta investitiilor imbraca in procesul realizarii sale, o forma absoluta, dar se calculeaza in forma relativa, pentru a face comparatie intre variantele de proiect. Nivelul eficientei economice absolute este in functie de parametrii de effort si efct ai fiecarei variante. In schimb, nivelul eficientei economice relative este determinat de parametrii pezultati prin comparatie intre variante. Dintre aceste doua forme, prima este cea care se regaseste si dainuie in decursul activitatii productive, care sta la baza ritmului de crestere.

f) Determinarea eficientei economice a investitiei se bazeaza pe o abordare sistematica, datorita interdependetei dintre procesle economice, dintre intreprinderi si ramuri. Aceasta pentru ca efectele favorabile ale investitiilor privind modernizarea unei intreprinderi, de exemplu, nu se manifesta doar asupra activitatii acesteia, ca si economia altor intreprinderi ci care se afla in relatii de cooperare productiva. Aici este vorba de efcte economice propagate de la unele intreprinderi la altele. De aceea este necesar ca in evaluarea eficientei economice sa se cuprinda si dimensionarea in spatiu, sa se tina seama si de interdependentele dintre ramuri si subramuri, dintre intreprinderi pe linie de productie.

Astfel, un proiect de investitie este cu adevarat eficient, nu numai pentru ca el se incadreaza avantajos in criteriile de eficienta, ci si pentru efectele propagate favorabile asupra altor sectoare de activitate cu care se afla in relatie de cooperare economica.

Abordarea eficientei proiectului de investitie intr-o viziune sistematica si dinamica, implica totodata, luarea in considerare a unor premise esentiale cum sunt: gospodarirea ratoinala si protejarea resurselor, mai ales a celor epuizabile, neregenerabile, pastrarea echilibrului ecologic, ocrotirea starii de sanatate a oamenilor. Pentru toate categoriile de resurse calculele de eficienta trebuie sa reflecte rezultatele scontate, posibile de obtinut, inconcordanta cu volumul si structura nevoii sociale reale, sa vizeze efectele atat la nivelul proiectului insusi, cat la cel al economiei nationale in ansamblul sau.

3.2. Metode si indicatori de selectare a proiectelor de investitii in functie de eficienta

Orice indicator de eficienta folosit la evaluarea proiectelor de investitii exprima rezultatul compararii, costurilor si avantajelor economice asociate proiectelor respective.

La un proiect de investitii costurile sunt exprimate prin parametrii: efortul total al investitiei (It) care insumeaza capitalul amortizabil si valoarea fondului de rulment; capitalul amortizabil; investitiile nete; costurile de exploatare (CE).

Efectele ce se iau in considerare la calculul indicatorilor de eficienta a investitiilor sunt: profitul brut; impozitul net; cash-flow-ul brut; cash-flow-ul net.

La nivelul unui an j a perioadei de exploatare, cash-flow-ul brut si cash-flow-ul net se calculeaza dupa urmatoarele formule:

CFBj = Vj – Cj + Aj = PBj + Aj = Vj = CEj

CFNj = PBj (1-b) + Aj unde:

Vj = venitul anual previzionat;

Cj = costul annual de productie previzionat;

CEj = costurile de exploatare previzionate;

Aj = amortismentul annual;

b = cota impozitului pe profit.

I. Un prim indicator de selectare a proiectelor de investitii in functie de eficienta este “Rata de rentabilitate a proiectului de investitii “

Se determina pe baza valorii medii anuale a avantajului economic al proiectului si a eforturilor investitionale:

ei = unde:

Ehi – valoarea medie anuala a avntajului economic.

() in lei.

It – efortul investitional in lei.

i – indicele proiectului de investitii.

Este un indicator static. Se poate utiliza pentru evaluarea eficientei investitiilor la proiectele de amploare mica, cu durata de executie sub 10 ani, referitoare la achizitii de utilaje si instalatii. Nu se recomanda pentru proiectele cu durata de viata economica > 1 an.

II. Randamentul economic al investitiilor (R) reprezinta excesul , surplusul total de profit ce se obtine la un proiect, dupa recuperarea investitiilor, la o unitate de efort investitional. Se poate determina atat in formulare statica cat si dinamica.

R = – 1 unde

Bt = beneficiul total

It = efortul investitional.

In analiza dinamica se utilizeaza, pentru evluarea economica si financiara, randamentul economic determinat pa baza valorii actuale a profitului total si a investitiei totale, actualizate la un moment de timp comun:

R’= – 1 sau R’ =

unde Ph = profitul anilor cuprinsi intre sfarsitul periodei de acoperire a cheltuielilor de investitii si sfarsitul perioadei de utilizare a investitiei.

Pentru R>0 proiectele sunt eficiente si acceptabile iar pentru R 0 proiectele se resping.

III. Durata de recuperare a investitiilor

Prin definitie durata de recuperare a investitiilor reprezinta perioada de timp, incepind cu momentul punerii in functiune a capacitatilor, instalatiilor si echipamentului de productie, pe parcursul caruia suma cumulata a avantajelor economice obtinute egaleaza volumul investitiilor prevazute in proiecte.

Acest indicator se calculeaza in abordarea statica si dinamica.

In abordarea statica avem :

Ti = [ani]. Se poate considera ca indicatorul durata de recuperare a investitiilor reprezinta inversul ratei de retabilitate a proiectelor, exprimata sub forma de coeficient:

T =

Sunt acceptate variantele de proiect unde sunt respectate restrictiile Ti<Dei ce permit obtinerea de profit.

In abordarea dinamica termenul de recuperare de determina pornind de la egalitatea:

unde:

T’ = durata de recuperare dinamica;

E’h,I’h = valorile actuale ale avantajelor economice anuale, respectiv ale transelor anuale de investitii.

T’= este forma finala la care se ajunge de la egalitatea de mai sus.

a = rata de actualizare.

Prioritatea se va da acelui proiect care asigura cea mai rapida recuperare a fondurilor de investitii din viitoarele avantaje economice preconizate.

IV. Angajamentul de capital.

Acest indicator exprima costurile totale initiale de investitii, pentru construirea capacitatilor de productie proiectate si a costurilor ulterioare punerii in functiune, pentru exploatarea acestora, exclusiv amortismentul, exprimat in valoarea actuala la un moment de referinta. Orizontul de timp este d+De.

Angajamentul de capital (K’t) se determina cu relatia:

K’t=I’t + CE’t =

Angajamentul de capital (K’t) este cunoscut si sub denumirea de Costuri Totale Actualizate (CTA) sau Costuri Globale (CG).

Raportul venituri totale actualizate / costuri totale actualizate ().

= unde:

K’t =

Intr-o abordare statica , atunci cand a=0 avem:

ANt = Vt – Kt unde

ANt = avantajul net.

Indicatorul = , maxim va modela prioritatea decidentului pornind de la dorinta sa de a obtine un venit cat mai mare pe unitatea de costuri totale.

De asemenea max AN t = max(Vt’ – Kt’).

Indicele de profitabilitate

Caracterizeaza nivelul raportului dintre VNAT si fondurile de invesstitii care stau la baza proiectului de investitii si genereaza acel volum de VNAT.

Se pot avea in vedere investitiile initiale (It) sau valoarea actualizata a acestora I’t. Se exprima in procente :

k1=

k2=

Valoarea neta actuala totala

Acest indicator caracterizeaza in valoare absoluta, aportul de avantaj economic al unui proiect dat de investitii, castigul, rasplata sau recompensarea investitorului pentru capitalul investit.

VNAT = .

Aceasta forma este valabila atunci cand durata de realizare a proiectului de investitii < 1 an. Daca durata de executie este mai mare de un an, d>1 atunci:

VNAT = (1+a)-d.

Definit prin intermediul valorii nete, VNAT exprima suma algebrica a valorii nete actuale VNAh pe orizontul de timp (d + De).

Sunt acceptabile si selectate proiectele sau variantele de proiectare caracterizate prin VNAT > 0.

Rata interna de rentabilitate a unui proiect de investitii (RIR)

RIR reprezinta acea rata a dobinzii compuse care atunci cand se foloseste ca rata de actualizare (a) pentru calculul valorii actuale a fluxurilor de CASH FLOW si de investitii ale proiectelor face ca suma valorii actuale a costurilor de investitii si, deci, valoarea neta actuala totala sa fie nula:

RIR = a, pentru care VNAT(a)=0 , adica =1.

Pentru precizarea cu exactitate a ratei interne de rentabilitate se foloseste relatia:
RIR = amin + (amax – amin ) unde:

amin si amax – rata mai mica respectiv rata mai mare de actualizare folosite pentru calculul VNAT ; diferenta admisa intre ele trebuie sa fie de maxim 5 puncte procentule.

Pentru a > RIR, proiectul de investitii inceteaza a mai fi eficient.

Daca a < RIR, proiectul de investitii devine acceptabil dupa conditia VNAT > 0.

Cursul de revenire net actualizat (CRNA)

Este indicatorul care, in cadrul evaluarii proiectelor, este menit sa caracterizeze costul intern, exprimat in valuta nationala, al unei unitati de valuta externa obtinuta fie prin exportul de produse si servicii, fie economisite prin inlocuirea importului, ca urmare a realizarii diferitelor proiecte de investitii care au asemenea scopuri si obiective.

CRNA serveste deci, la aprecierea competitivitatii agentilor economici din tarape piata internationala.

Relatiile de calcul sunt:

CRNA =

CRNA = unde :

CTA – costul total actualizat in lei.

VNAT – valoarea neta actualizata totala sau cumulata in valuta .

ENAT – economia neta actualizata totala in valuta.

Un proiect este acceptabil daca CRNA < sau = cursul oficial de schimb al valutei.

Analiza indicatorilor de eficienta

Prin natura sa, evaluarea eficientei economice a priectelor de investitii este o activitate de studiu, de cercetare stiintifica, iar problemele ce urmeaza a se solutiona se formuleaza ca probleme de cautare a variantelor covenabile, optime, pentru atingere scopului urmarit.

Din punct de vedere metodologic, cercetarea eficientei metodologice, cercetarea eficientei economice a investitiilor la fiecare proiect in parte, evaluarea acesteia, cuprinde trei faze intercalate:

pregatirea metodologica si informatoinala ;

obtinerea rezultatelor;

analiza rezultatelor.

In prima faza are loc : stabilirea mtodelor si principiilor de evaluare a variantelor; se fundamenteaza si se fomuleaza criteriul de eficienta, se stabilesc indicatorii de masura a nivelului eficientei economice pe variante, modul unitar de calcul al acestora si matodele de determinare a influentei lor asupra criteriilor; se alcatuiesc variantele si alternativele posibile, se structureaza informatiile de care dispunem, stabilindu-se si restrictiile de fonduri financiare, resurse si termene.

Cea de a doua faza este faza masurarii eficientei economice a investitiilor la proiectul dat. Ea consta in calculul indicatorilor de eficienta economica stabilita in prima faza, in obtinerea acelor noi informatii care exprima in diverse moduri nivelul eficientei economice a investitiilor prin compararea eforturilor cu efctele, necesare pentru adoptarea deciziilor.

Faza a treia a evaluarii eficientei economice a investitiilor este destinata analizei complexe a indicatorilor de eficienta economica si formularii recomandarilor pentru decidenti privind optiunile.

Societatea comerciala TIAB SA dispune de 600 milioane lei pentru un proiect de investitii referitoare la mijloace productive. Pentru acest obiectiv de investitii au fost selectate 5 proiecte ca fiind eficiente si oportune de realizat, caracterizate prin informatiile:

Tabel 7 Indicatorii proiectelor de investitii

Se va elabora strategia cea mai avantajoasa de investitie in urma careia se va opta asupra unui proiect.

Se calculeaza indicele de profitabilitate sub forma unui coeficient K:

K (P1) = ;

K (P2) = ;

K (P3) = ;

K (P4) = ;

K (P5) = ;

Se stabileste ordinea de prioritate a proiectelor dupa valoarea coeficientului K in ordine descrescatoare:

K(P3)> K(P2)> K(P4)> K(P1)> K(P5)

Se alcatuiesc seturi de proiecte de investitii in limitele fondului de 600 mil. lei disponibil, tinand seama de ordinea de prioritate a proiectelor si determinam investitiile necesare de realizare :

It(P3,P2,P4) = (100+150+250) = 500 mil. lei

It(P3,P1) = (100+450) = 550 mil. lei

It(P3,P2,P5) = (100+150+170) = 420 mil. lei

It(P3,P4,P5) = (100+250+170) = 520 mil. lei

It(P2,P1) = (150+450) = 600 mil. lei

Calculam VNAT pe seturi de proiecte si alegem acel set de proiecte cu VNAT max cumulat pentru setul respectiv.

VNAT (P3,P2,P4) = (45+60+90) = 195

VNAT (P3,P1) = (45+160) = 205

VNAT (P3,P2,P5) = (45+60+50) = 155

VNAT (P3,P4,P5) = (45+90+50) = 185

VNAT (P2,P1) = (60+160) = 220

max VNAT = max (195,205,155,185,220) = 220.

Deci strategia cea mai eficienta trebuie sa se bazeze pe realizarea setului (P2,P1).

Un alt proiect de investitii al S.C, TIAB S.A. se va realiza in 2 ani, cu o esalonare a investitiilor : 225 mil. lei in anul I si 275 mil. lei in anul II. Rata de actualizare este de 42 % . Proiectul va fi analizat din punct de vedere al eficientei folosind randamentul economic dinamic:

Tabel 8 mil. lei

Randamentul economic dinamic :

R’=

Analizand acest randament R’= 0,513, observam ca R’ > 0 si proiectul este eficient si acceptabil, el avand capacitatea de a produce profit in exces fata de volumul investitiilor de recuperat.

Proiectul de investitii analizat poate fi comparat cu alte proiecte similare ce au aceeasi rata de actualizare a = 42 % . Criteriul comparatiei este maximul randamentului economic R’.

In ceea ce priveste proiectul de modernizare si retehnologizare, se caracterizeaza prin urmatoarele date informationale pa baza carora vom analiza eficienta solutiilor tehnologice adoptate in proiect :

Tabel 9 Mil. lei

Se va analiza proiectul din punct de vedere al valorii nete actualizate, stiind ca rata de actualizare folosita este de a= 42 %.

Tabel 10

VNA = -46,89

VNA este negativa si asta se datoreaza unei rate de actualizare mare. Proiectul respectiv se respinge fiind inoportun. In acest caz rata de actualizare a=0,42 este criteriul de testare a eficientei proiectului.

3.4. Cai de crestere a eficientei investitiilor

Cresterea eficientei investitiilor este similara actiunii de optimizare. Optimul economic consta in proportiile care iau nastere in activitatea economica, pe baza maximizarii rezultatelor obtinute sau minimizarii cheltuielilor de productie.

In cadrul unitatilor economice, optimul apare ca fiind nivelul si structura activitatii, o stare de echilibru in folosirea resurselor, intre laturile procesului de productie, care asigura marimea extrema a criteriului de eficienta:

maxim de venit net;

maxim de profit;

minim de cheltuieli.

In procesul de optimizare, eficienta economica apare sub forma unui scop bine determinat de maximizare a rezultatelor si minimizare a eforturilor.

Printre caile de crestere a eficientei investitiilor amintim:scurtarea perioadei de edificare a obiectivului de investitii, optimizarea alocarii resurselor si a functiei cost-durata. Efectele obtinute sunt de mai multe feluri, insa mai importante se pot enumera : reducerea imobilizarilor de fonduri de investitii ; reducerea cheltuielilor cu organizarea santierului ; livrarea pe piata in avans a unui anumit volum de marfuri, obtinerea unui profit suplimentar.

Principalii indicatori care exprima eficienta scurtarii duratei de executie a investitiei sunt:

Economia de fonduri de investitii.

Cheltuielile investitionale se pot imparti in :

– cheltuieli ce depind de durata de executie : cheltuieli generale efectuata pe santier, cheltuieli cu plata amortismentelor;

– cheltuieli ce nu depind de durata de executie : cheltuieli directe, cu material de constructii, manopera.

Economia de fonduri de investitii se poate calcula cu ajutorul formulei:

E = Id (d – d’) unde:

Id = investitiile medii anuale ce depind de durata de executie;

d = durata programata de executie ;

d’ = durata recalculata;

Id= , unde

Id = suma cheltuielilor investitionale dependente de timp.

Diminuarea imobilizarilor de capital investit

M = Mi – M’i unde:

Mi =

M’i = in care :

Mi = marimea initiala a imobilizarilor ;

M’i = marimea efectiva a imobilizarilor ;

d = durata initiala de executie;

d’= durata efectiva de realizare;

Ih= volumul anual al investitiilor prevazute initial;

I’h= volumul anual al investitiilor efectiv realizat;

h = anul de realizare al investitiilor;

i = varianta de investitii.

Incasari suplimentare la marfurile vandute

Scurtarea duratei de executie a investitiilor asigura punerea in avans in functie a capacitatilor productive. Ca urmare un anumit numar de marfuri se vand inaintea duratei eficiente de functionare a obiectivului.

Incasarile suplimentare sse determina astfel :

Sm = Q2ta– Q1ta unde :

Sm = incasari suplimentare la marfuri vandute ;

Q2ta = produtia totala actualizata in cazul reducerii duratei de executie a investitiei;

Q1ta = productia totala actualizata in cazul in care productia se obtine in perioada initiala.

Profitul suplimentar

Realizarea unei productii in avans presupune obtinerea unui profit suplimentar calculat astfel :

Sp = P2nta– P1nta unde:

Sp = profit suplimentar ;

P2nta = profit total actualizat in cazul reducerii duratei de executie;

P1nta = profit total actualizat in cazul in care productia se obtine in perioada initiala;

Se ca marirea profitului suplimentar rezulta ca urmare a obtinerii in avans a productiei datorita scurtarii perioadei de executie, depinde de diferenta untre durata programata d si cea efectiva d’.

Cap. 4. FUNDAMENTAREA FINANTARII INVESTITIILOR

Decizia de finantare a investitiilor

Legaturile calitative care se stabilesc intre intreprindere si persoanele juridice in privinta derularii investitiilor, se impune a fi cunoscute, intrucat ele cuprind datele utile pentru organizarea deciziei de finantare. Aceste date se refara la precizarea surselor posibile de angajat si la obligatiile ce decurg din utilizarea lor la finantarea investitiilor, la metodologia de calcul al informatiilor cantitative si de eficienta, la criteriile de clasificare a investitiilor.

Pentru proiectarea financiara un interes deosebit il au informatiile referitoare la sursele de fonduri posibil de angajat in decizia de repartitie financiara. Pentru a obtine acest tip de informatii, informatii financiare, serviciul financiar analizeaza ca surse de date legislatia financiara.

Pe baza acestor informatii, serviciul financiar isi proiecteaza schema legaturilor de repartitie posibil de angajat in finantarea investitiilor conform figurii.

AUTOFINANTARE BUGET DE STAT PROPRIETAR

INVESTITIA

BANCA PIATA INTERNAT. BURSA

Fig. 3

Investigarea procesului de consum duce la obtinerea informatiilor privind valoarea investitiilor si informatiilor privind obligatiile financiare in afara intreprinderii. Ele sunt dependente de modul concret de derulare proiectata si efectiva a consumului prin investitie.Pentru a obtine informatia privind cheltuielile financiare, serviciul financiar urmareste intrgu proces de prelucrare tehnica, economica si monetara a datelor necesare fundamentarii deciziei de investitii.

Dupa dimensionarea cheltuielilor de natura financiara urmata de activitatea de investitii, serviciul financiar procedeaza la cunoasterea veniturilor financiare posibile.

Avand la dispozitie fondul de informatii financiare de la cele calitative la cele cantitative, si cele privind eficienta, serviciul financiar poate trece la adoptarea unei decizii de repartitie financiara privind activitatea de investitie.

Decizia financiara privind investitia va pune fata in fata informatiile referitoare la cheltuielile financiare si cele referitoare la veniturile financiare dupa regulile stabilite de informatiile referitoare la mobilizarea resurselor si numai daca eficienta economica a investitiilor este acceptabila.

In aceste conditii, coloana de venituri va evidentia totalitatea veniturilor posibile din intreprindere si din afara, iar coloana de cheltuieli, cheltuielile pentru investitia industriala si financiara si obligatiile financiare in afara intreprinderii.

Pentru societatea comerciala TIAB-SA decizia de finantare privind investitiile este precizata in instructiunile privind Bugetul de venituri si cheltuieli elaborat de Ministerul Finantelor.

Aceasta decizie apare sub forma < Fondul de dezvoltare >.

Tabel 11 -Fond de dezvoltare in perioada 1.01.1997-31.12.1997

Consumat din profit – 1731305 mii lei

Surse si consum. Fond de dezvoltare in perioada 01.01.1997– 31.12.1997

defalcat pe filiale

Realizarea efectiva a deciziei financiare privind investitia presupune infaptuirea unor fluxuri de fonduri prin intermediul mijloacelor de plata. Serviciul financiar indeplinesste operatiuni de decontare im vederea incasarii contra valorii produselor vandute si apoi, in conformitate cu decizia financiara adoptata, vireaza in conturile revervate finantarii investitiei sume provenite din surse interne si din afara intreprinderii.

Primul flux de fonduri financiare provenite din interiorul unitatii economice este fluxul autofinantarii. Sursa acestui flux este reprezentata de veniturile financiare constituite pe masura ce se formeaza rezultatele economice din valorificarea productiei a materialelor din casari de mijloace fixe, din vanzari de mijloace fixe.

Destinatia acestui flux are ca puncte finale achitarea obligatiilor financiare in afara intreprinderii si acoperirea platilor privind investitia efectiva, plati care se indreapta catre executantul lucrarilor de constructii-montaj.

Pe de alta parte, fluxul de fonduri financiare cerut de indeplinirea deciziei de repartitia financiara cuprinde si legaturi financiare monetare cu sursele din afara intreprinderii numit si fluxul financiar extern.

Sursa acestui flux este data de veniturile financiare formata pe masura ce titularii surselor externe vireaza fondurile negociate ( din credite, cresterea participarii proprietarilor, finantari de la bugetul de stat si de pa piata financiara externa).

Destinatia acestui flux financiar-monetar extern este reprezentat in exclussivitate de acoperirea cheltuielilor cu investitia industriala, amplasamente si alte cheltuieli ce se cuprind in deviz.

Modul concret de acoperire a deciziei de finantare privind investitia cu cele doua categorii de flluxuri finaciare este dat mai jos:

Decizia de finantare a investitiilor.

Venituri Cheltuieli

Resurse propii Fluxul financiar intern Obligatii

autofinantare financiare

Cheltuili

privind

Resurse din afara Fluxul financiar extren investitia

Fig. 4

4.2. Sursele proprii de finantare a investitiilor si analiza acestora

Atragerea capitalului si alocarea acestuia in diferite obiective de investitii reprezinta o problema fundamenatala. Alocarea fondurilor in diverse variante de investitiese face pe baza eficientei obiectivelor; in mod asemanator obtinerea fondurilor trebuie sa tina seama de eficienta, adica de cheltuielile comparative si riscurile pe care le implica diversele izvoare ale acestora.

Intr-o economie de piata, sursele principale d finantare a investitiilor sunt:

capitalurile proprii.

capitalurile imprumutate.

In acoperirea financiara a investitiilor, intreprinderile trebuie sa-si mobilizeze mai intai fondurile proprii ce se degaja din auofinantare si apoi sa apeleze la resursele externe spre a obtine un cost cat mai redus al capitalului.

In cadrul surselor proprii, care formeaza fondul de dezvoltare, se include :

profitul;

fondul de amortizare;

sume din lichidarea si vanzarea activelor fixe;

alte surse proprii.

Fondurile proprii ale intreprinderilor sau auto finantarea exprima capacitatea acesteia de a produce resurse de investitii din activitatea de exploatare si din alte activitati. Elementul definitoriu al autofinantarii il reprezinta asigurarea dezvoltarii activitatii pe seama eforturilor financiare proprii.

La societatea comerciala TIAB-SA, tabloul surselor proprii se prezinta astfel:

Tabel 12 Surse proprii Valoarea %

Amortismentul acumulat serveste intreprinderii pentru finantarea inoirii activelor fixe ajunse la limita duratei lor de functionare, precum si pentru nevoile de dezvoltare-modernizare. In principiu, disponibilitatile banesti provenite din amortismente sunt destinate investitiilor. Se poate insa, ca o parte din amrtismente sa fie intrebuintate pentru rambursarea imprumuturilor, pentru finantarea activitatilor de exploatare ca de exemplu cresterea stocurilor, creditarea clientilor.

Politica de amortizare poate sa fie folosita in vederea sprijinirii procesului de dezvoltare a productiei. Reglementarile legale prevad pentru unele firme aplicarea unor metode ca amortizarea accelerata. Astfel este grabita recuperarea valorilor imibilizate, intreprinderea formandu-si intr-un timp mai scurt disponibilitatile banesti necesare consolidarii sale economice.

De asemenea incasarile din vanzarea utilajelor scoase din functiune servesc drept capital pentru investitii.

Unele elemente de active fixe sunt vandute inainte de incheierea duratei lor de functoinare sua la sfarsitul acesteia, ca materiale vechi. Sumele incasate alimenteaza fondul de dezvoltare din care se finanteaza investitia. Este improtant ca de aceste suma sa se tina seama la aprecierea necesarului de capital pentru achizitai noului utilaj. Pentru acesta ele se scad din pretul de achizitie al noului utilaj.

Pot fi situatii cand unele masini, cladiri, existente in proprietatea firmei, sunt utilizate la un nuo proiect al sau de dezvoltare-modernizare.in acest caz, valoarea reziduala a respectivelor active fixe reprezinta o economie de capital banesc,legata de noul proiect. Aceste utilaje, insa, constituie un element al efortului investitional,valoarea lor masurata este inclusa in totalul cheltuielilor de investitii initiale.

Activele fixe devin disponibile, datorita restructurarii activitatii firmei dar inca bune de exploatare,sunt vandute, inchiriate, date in locatie de gestiune.

O alta sursa proprie pentru investitie este emiterea si vinderea de actiuni, ce fomeaza la societatea comerciala TIAB “ Alte surse proprii “. In vederea recapitalizarii prin metoda MEBO s-au emis si plasat actiuni catre conducere si salariatii proprii.

Profitul net rezultat in exercitiul financiar este repartizat atat pentru dezvoltare cat si pentru alte destinatii : dividentele actionarilor, premii pentru salariati.

Masura legislativa de inlocuire a sistemului de impozitare bazat pe cota de 45 % cu un altul ce prevede o cota de 38 % este o cale de incurajare a investitiilor si implicit de crestere a surselor proprii de finantare.

Profit brut – Impozit 38 % = Profit Net

5.633.133 – 2.140.590 = 3.492.543

Din Profitul Net de 3.492.543 698.509 mii lei este repartizat Fondului de investitii din Profit.

Analiza acestor surse dau nivelul autofinantarii sau intr-o acceptiune mai larga a Cash-Flow-lui. Pentru ca acest concept este utilizat frecvent pentru a aprecia posibilitatile curente de finantare al unor intreprinderi si pentru a cuantifica eficienta viitoare a unei investitii Cash-Flow-lui este prezentat schematic astfel:

Incasari Cheltuieli Impozite

–

Fig. 5

Autofinantarea = (Amortizare + Profit ) – (Impozite + Dividente)

CF net = Amortizare + (Profit – Impozite)

4.3. Creditele pe termen mediu si lung, sursa de acoperire

financiara a investitiilor.

Un loc important in acoperirea financiara a investitiilor il ocuapa creditele bancare pe termen mediu si lung.

Asemenea credite se stabilesc prin contracte incheiate de catre banci cu agentii economici si privesc durata de pana la cinci ani pentru creditele pe termen mediu si peste cinci ani pentru credutele pe termen lung.

Firmele apeleaza la aceste credite bancare atunci cand resursele proprii sunt insuficiente, in cazul unora cu activitati mai putin rentabile, iar in cazul altora, cu activitate mai prospera, atunci cand isi propun proiecte de mare anvergura.

Datorita incertitudinilor pe care le prezinta o investitie, intreprinderile manifesta prudenta in legatura cu imprumuturile bancare, cautand sa se foloseasca in proportie cat mai mica.

Recurgerea la imprunuturile bancare este subordonata unor cerinte specifice pietei financiare, in sensul de a respecta principiul echilibrului financiar al firmei si sovabilitatile sale in caz de conjuctura nefavorabila.

Asadar, firma va trebui sa tina seama de structura fondurilor de finantare, pentru a nu se ajunge la favorizarea riscului financiar. Dupa cum se stie, o pondere ridicata a imprumutului bancar in totalul resurselor de finantare ale firmei slabeste potentialul acesteia de a face fata variatiilor conjucturale, cand se pune problema de a crea lichiditati, necesare achitarii datoriile.

Alegerea unei structuri a capitalului firmei depinde de talia si marimea ei. Daca firma este de dimensiuni mari si are o putere sporita pe piata, desigur ca isi poate permite o pondere mare a datoriei pe terman lung si mijlociu, pentru ca va putea sa faca fata eventualelor dificultati cu multa usurinta. Explicatia consta in eficienta ridicata a operatiunilor financiare pe care le realizeaza, in castigurile mari obtinute.

In economia romaneasca, utilizarea creditelor pentru investitii intampina mari obstacole, din cauza dobanzilor extrem de ridicate. Motivul principal al acestor niveluri il constituie existenta inflatiei puternice. In astfel de imprejurari, bancile practica o rata real-pozitiva a dobinzii adica mai mare decat rata inflatiei.

Imprumuturile bancare pe termen mediu si lung contribuie la recapitalizarea intreprinderilor. Un obstacol il reprezinta insa situatia economico-financiara. Solutia ar consta in aplicarea unui sistem de creditare diferentiat care sa avantajeze investitiile si activitatea productiva, in raport cu serviciile si comertul. Astfel nivelurile reduse ale dobanzilor pentru unele activitati vor fi compensate de nivelurile ridicate in alte activitati, sistemul bancar putand sa realizeze astfel o rata medie a dobanzilor.

Situatia creditelor la societatea comerciala TIAB-SA

defalcata pe filiale se reprezinta astfel :

Tabel 13 Situatia creditelor defalcata pe filiale – mii lei –

Se observa ca din totalul de 969.495 cele mai mari ponderi le au filialele :

Centrala :51,57 %

Piatra Neamt : 10,31 % si

Ploiesti : 10,31 %;

Navodari : 8,25 %.

Caracteristicile creditelor pe termen mediu si lung.

Creditele pe termen mediu si lung au la baza urmatoarele caracteristici :

incheierea unui contract intre agentii economici si banca, in care se stipuleaza conditiile si modul de acordare si rambursare a creditului, durata si volumul sau, nivelul dobanzii;

acordarea creditului pe baza de garantii asiguratorii indiferent de termenul de rambursare si valoare;

plata unei dobanzi a carui nivel se negociaza de catre agentul economic cu banca si care, in anumite conditii, se majoreaza, devenind un caracter penalizator;

acordarea creditului se face numai dupa analiza situatiei patrimoniale si a rezultatelor financiare, analiza cunoscuta, in principal, sub denumirea de analiza a bonitatii;

la acordarea creditului, se tine seama de gradul de participare cu fonduri proprii a agentului economic la finantarea investitiei;

pentru acordarea creditelor, agentii economici vor depune la la banca o anumita documentatie.

Operatiunile de creditare efectuate de bancile comerciale au la baza prudenta bancara criteriul fundamental de politica bancara.

O alta caracteristica a creditelor pe termen lung si mijlociu este creditibilitatea, suportul moral, elementul psihologic esential, fara de care creditul nu poate exista. Dobandirea increderii presupune cunoasterea intreprinderii de catre banca, iar aceasta se realizeaza printr-o permanenta activitate de informare si documentare pentru formarea convingerilor privind :

calitatile morale si profesionale ale managerilor societatii si a principalilor colaboratori si asociati;

reputatia, privata prin prisma calitatii produselor si serviciilor, a relatiilor cu partenerii;

situatia patrimoniala si financiara.

Dobanda reprezinta interesul care sta la baza oricarei operatiuni de credit si constituie pretul creditul utilizat. Dobanda perceputa pentru creditele acordate se negociaza de bancile comerciale avand in vedere dobanda pietei, raportul intre cererea si oferat de capital, ea neputand fi sub nivelul taxei oficiale a scontului.

Daca s-ar proceda la o reducere masiva a ratei dobanzii la toate creditele, acestea ar determina o crestere galopanta a dobanzilor platite de banci la sumele depuse. O masura viabila o constituie subventionarea dobanzilor la creditele bancare acordate unor ramuri sau activitati.

Destinatia creditului sate o alta caracteristica si obliga intre[prinderea de a utiliza creditul in concordanta cu scopul pentru care a fost acordat si, totodata confera dreptul bancii de a urmarii respectarea modului de utilizare.

Rambursarea la termen a creditului stabilita prin contract asigura echilibrul intregului proces de creditare si conditiile pentru reducerea continua a acestui proces. Determinarea reala a capacitatii imprumutatului de a realiza venituri, alegerea si convenirea garantiilor precum si supravegherea permanenta a modului de utilizare a creditului sunt principalele masuri care asigura infaptuirea rambursabilitatii. Nerambursarea la termen a ratelor prevazute in contract atrage dupa sine plata de dobanzi penalizatoare, precum si declansarea procedurii de executare silita.

Categorii de credite pe termen mediu si lung.

Creditele pentru investitii, in functie de garantiile care stau la baza lor, imbraca mai multe forme:

Imprumuturi bancare ce se acorda pe baza de garantii materiale. Aceste garantii se refera la capitalul sau patrimoniul firmei, in special unele elemente ale activului imobilizat, care ar putea fi valorificate la nevoie pentru recuperarea datoriei.

Datorita starii de declin in care se afla, foarte multe intreprinderi au ajuns in situatia de a neputea prezenta garantii materiale echivalente cu imprumutul solicitat, plus dobanda aferenta acestuia, dobanda ce a crescut mereu ajungand la 60-705 in 1993.

Credite ipotecare. Cel care solicita creditul ipotecheaza o valoare, in general cladiri, terenuri si mujloace circulante cu mare transferabilitate adica o convertire rapida in lichiditati.

Aceasta categorie este in general mai restransa, fiind legata de micii investitori, si se refera la locuinte, la micile investitii in agricultura, la micile investitii ale intrprenorilor care lucreaza pe cont propriu, asociatii familiare, mici SRL-uri.

Creditele de cash-flow. Aceste credite nu sunt garantate material. Singura garantie este sediul de fezabilitate al afacerii, al proiectului. Creditul de cash-flow are o raspandire larga in tarile dezvoltate.

In proncipiu, creditul de cash-flow implica cele mai mari riscuri, comparativ cu celelalte categorii de credite. Astfel, daca din volumul creditelor acordate cu garantie materiala doar de 5% ajung la pierdere, la creditele cash-flow pierderea este de 20% si chiar mai mare. Acest lucru este inteles si acceptat de catre banci, constituindu-si societati de asigurare si provizioane de risc.

Bancile comerciale ramanesti, ezita sa acorde astfel de credite datorita riscului pe care-l impun. Totodata, vor trebui sa exercite un control profund asupra agentilor economici in cauza, control care sa cuprinda toate laturile activitatii.

Leasing sau credit-bail. Finantarea investitiilor, in deosebi a celor de valori mai provoaca adesea un efect dezechilibrant asupra trezoreriei intreprinderii. Leasing-ul este o adaptare a pietei de capitaluri la capacitatea limitata de finantare a investitiilor.

Leasin-ul este o forma speciala de inchiriere a bunurilor imobiliare sau mobiliare prin care chiriasul obtine avantalele legate de posesiunea bunului inchiriat in timp ce finantarea achizitiei acestuia este facuta de catre societatea de leasing. In schimbul obtinerii avantajelor legate de posesiunea bunului, intreprinderea care l-a inchiriat plateste societatii de leasing o chirie care cuprinde:

amortizarea bunului inchiriat;

dobanzile aferente fondurilor avansate de societatea de leasing pentru cumpararea bunului respectiv;

marja de profit a societatii de leasing.

Chiriasul intra in proprietatea bunului inchiriat la incheierea contractului de leasing dupa plata valorii reziduale a bunului convenita dinainte. Pe durata contractului, chiria se inregistreaza ca o cheltuiala de exploatare, iar la incheierea acestuia, valoarea reziduala se inregistreaza la activele fixe.

Durata contractului de leasing este in general de 75-80% din durata de viata economica a bunului inchiriat, dar se poate conveni si asupra unei durate mai scurte. Societatea de leasing ramane proprietara a bunului pana la scadenta contractului. Contractul de leasing este in general irevocabil.

Decizia de a opta pentru leasing in raport cu un imprumut bancar sau obligator se fundamenteaza pe valoarea actualizata neta:

VAN =

VR – valoarea ramasa

FTM – fluxul de trezorerie

n – durata de viata

m – durata contractului

Obtinerea creditelor bancare pe termen mediu si lung

si documentatia necesara.

Conform prevederilor art. 21 din legea 33/91 privind activitatea bancara in Romania “toate operatiunile de credit si garantii ale societatilor vor trebui consemnate in documente contractuale din care sa rezulte clar toti termenii si toate conditiile respectivelor tranzactii”.

Documentatia va cuprinde toate datele necesare caracterizarii situatiei patrimoniului si a rezultatelor financiare, a surselor de acoperire financiara privind eficienta investitiilor.

In structura documentatiei intra:

cererea de credite;

documentatia tehnico-economica, formata din studiile tehnico- economice, proiectul de executie (sau proiectul de executie in faza unica) si memoriul de necesitate, in cazul dotarii cu utilaje;

studiul de fezabilitate, care face o analiza a propriei activitati precum si a perspectivelor sale;

bugetul de venituri si cheltuieli pe anul in curs;

proiectia surselor si a utilizarii acestora pana la rambursarea integrala a creditului;

bilant contabil incheiat de client pe ultimul an, ultimul bilant pe anul in curs si ultima balanta de verificare , precum si contul de profit si pierderi.

Cererea de credit pe termen lung intra in analiza bancii insotita de “Studiul de fezabilitate” intocmit de agentul economic sau de o firma specializata in proiectarea investitiilor.

Prezentarea sintetica a

studiului de fezabilitate

Aspecte generale.

Sectorul de activitate pentru investitia creditata.

Prezentarea agentului economic.

Piata de aprovizionare si desfacere.

Evaluarea activitatii viitoare.

Cheltuieli si surse financiare pentru investitie.

Analiza financiara a activitatii viitoare, inclusiv a efectelor obiectivului creditat.

Riscurile in activitatea agentului economic creditat, ca urmare a schimbarilor posibile in viitor.

Aprecieri finale.

Din continutul studiului de fezabilitate rezulta orientarea analizei spre viitorul firmei si al obiectivului pentru care se solicita creditul pe termen lung. Deci capitolele I-III se refera la situatia prezenta a agentului economic, restul capitolelor referindu-se la evolutia rezultatelor financiare si economice viitoare, rezultate influentate si de punerea in functiune a obiectivului pentru care se solicita creditul.

In baza analizelor favorabile creditelor, banca negociaza cu agentii economici care solicita resurse imprumutate urmatoarele: volumul creditului, durata de acordare, termenul de rambursare, nivelul ratelor, dobanda si perioada de garantie, modalitatile de acordare, esalonarea rambursarii, nivelul dobanzii curente si a celei majorate.

Dupa aprobarea creditelor de catre banca se va incheia contractul de credite, care trebuie respectat de ambele parti. Banca va urmari in continuare modul de respectare de catre clientul sau a termenelor de utilizare si a volumelor de credite consumate pe baza unui grafic anexat la contract, banca calculeaza si imprumutatul trebuie sa plateasca un comision. Intarzierile se inregistreaza la credite restante si pentru care banca percepe dobanzi majore.

4.3.4 Garantia creditelor bancare si verificarea acestora

La acordarea creditelor solicitantii trebuie sa prezinte bancii garantii asiguratorii, care sa acopere valoarea valoarea creditelor cerute de bancile comerciale mentionam:

gajul propriu-zis, constituit in valoarea bancii sub cele 2 forme:

gaj cu deposedare asupra: depozitelor de valuta aflate in conturile personale ale membrilor asociati sau girantilor societatii; obiecte din metale pretioase; titluri de valoare.

gaj fara deposedare asupra: bunurilor aflate in proprietatea societatii, de natura materiilor prime, materialelor, semifabricate, produse finite, marfuri, daca pe toata perioada creditarii se vor putea regasi sub acceasi forma, vor putea fi numarate sau masurate si depozitate separat intr-un loc bine determinat; bunuri de natura mijloacelor fixe aflate in proprietatea societatii; bunuri ce urmeaza a se procura din credite, de natura materiilor prime, materialelor, semifabricate si marfuri si de natura mijloacelor fixe. Se va urmari ca bunurile girate sa nu fie afectate de alte creante si sa fie asigurate la o societate de asigurari prin consultarea registrului de gajuri de la primarie si prin solicitarea cesionarii drepturilor de despagubiri din cont6ractele de asigurari incheiate.

ipoteca conventionala de rangul I asupra:

bunuri imobile prin natura lor, aflate in proprietatea societatii;

bunurile imobile prin destinatie in starea de functionare aflate in proprietatea societatii;

bunurile imobile ce urmeaza a fi cumparate sau realizate din creditele, admise in calculul garantiilor, daca asupra lor se va constitui ipoteca odata cu incheierea actelor de vanzare-cumparare sau in cel mult 30 de zile de la data realizarii constructiei.

Se va urmari ca bunurile ipotecate sa nu fie afectate de alte creante si sa fie asigurate la o societate de asigurari.

cesiunea de creanta admisa drept garantie daca priveste drepturile de incasat, rezultate din contractele ferme pentru marfurile livrate, serviciile prestate, lucrarile executate, catre parteneri cunoscuti ca solvabili de catre bancile comerciale. Cesiunea de creante este ocupata sub forma transmiterii inscrusului daca:

plata este prevazuta a se face in cadrul termenului de creditare;

beneficiarul marfurilor livrate, serviciilor prestate isi da acordul conform unei note de accept pentru schimbarea creditorului initial, prin achitarea acestora in contul bancii creditoare.

scrisoarea de garantie bancara, emisa de o banca sau o institutie financiara din tara sau strainatate agreata de bancile conerciale, prin care se angajeaza irevocabil, in cazul in care o anumita persoana juridica “debitor principal” nu va plati la un anumit termen o suma determinata si indicata in scrisoarea expres, sa plateasca ea insasi suma neachitata in favoarea unei alte persoane fizice sau juridice numite “beneficiar”.

Stocurile de materii prime, materiale marfuri, destinate consumului sau vanzarii immediate asupra carora nu se poate constitui gajul propriuzis, aprovizionate sau in curs de aprovizionare, vor fi admise in garantie la cel mult 60% din valoarea de achizitie daca:

agentul economic a mai beneficiat in ultimile 12 luni, de4 credite pe termen scurt, pe care le-a rambursat conform scadentelor stabilite;

produsele finite rezultate din prelucrarea materiilor prime si materialelor achizitionate din credite au desfacere asigurata prin contracte ferme cu termen de incasare de cel mult 12 luni de la data angajarii creditului, iar marfurile achizitionate din credite in vederea vanzarii pot fi valorificare usor catre populatie datorita naturii si preturilor de desfacere.

dreptul de gaj general constituit asupra bunurilor mobile si imobile prezente si viitoare, in universalitatea lor, inclusiv a celor ce se procura sau se realizeaza prin credite, si care pun astfel, toti creditorii in pozitie de egalitate.

4.3.5. Proiectia surselor de finantare a investitiilor si analiza lor

Pe baza bugetului de venituri si cheltuieli si a proiectiei surselor se va analiza cuprinderea izvoarelor proprii pentru ranbursarea creditelor, modul in care solicitantul a stabilit necesarul, fundamentarea duratei de rambursare.

Tabel 14

*In cazul realizarii partiale a investitiei “Restructurarea si retehnologizarea fluxurilor de fabricatie la filiala PREFIN”:

Flux fabricatie tubulara ventilatie SPIRO;

Linie montaj tablouri electrice din policarbonat;

Alimentarea cu energie electrica a filialei;

**In cazul realizarii partiale a investitiei “restructurarea si retehnologizarea fluxurilor la filiala PREFIN”:

Flux fabricatie ventilatie rectangulara;

Instalatia de vopsire in regim tribostatic;

Linia tehnologica de confectionare profile mecanice.

4.3.6. Analiza eficientei de catre banci,

in vederea acordarii creditelor pe termen mediu si lung

Pentru acordarea creditului, banca efectueaza o analiza amanuntita a activitatii economico-financiare a solicitarilor de resurse imprumutate, pe baza datelor din bilant.

Printre multiplele criterii in raport de care o banca acorda credite, cele mai importante sun cele legate de bonitatea agentilor economici, exprimata pe baza unui set de indicatori.

Bonitatea unui agent economic reprezinta capacitatea de plata a obligatiilor pe care le are precum si cele care urmeaza sa si le asume. Sub aspect economoco financiar, bonitatea se exprima prin mai multi indicatori atabiliti pe baza diferitelor elemente ale bilantului contabil annual sau situatiilor trimestriale ale patrimoniului si anume:

lichiditatea;

solvabilitatea;

rentabilitatea;

Lichiditatea patrimoniala reprezinta capacitatea agentului economic de a acoperii ibligatiile de plata pe termen scurt cu elemente patrimoniale active ce pot fi, intr-o perioada scurta, transformate in disponibilitati minetare.

Kp = unde:

Kp = coeficientul de lichiditate patrimoniala;

Aprs = active patrimoniale transformabile in termen scurt in disponibilitati banesti;

Pts = pasive pe termen scurt.

In cazul TIAB-SA avem:

Kp =

Cu cat coeficientul este mai ridicat, cu atat lichiditatea patrimoniala este mai mare. Cand acest coeficient este peste 100% agentul economic are o activitate buna deoarece activele lichide depasesc datoriile, iar cand coeficientul este subunitar, agentul economic se afla intr-o situatie nesatisfacatoare, intrucat acesta a imobilizat din creantele pe termen scurt si alte datorii.

Solvabilitatea patrimoniala exprima gradul in care fiecare agent economic asigura cu capitalul social acoperirea creditelor pe termen scurt, mediu si lung. Poate fi redata sub forma unui coeficient redat astfel:

Ksp = unde:

Ksp = coeficient de solvabilitate patrimoniala;

Cs = capital social.

In cazul TIAB-SA avem:

Ksp =

Solvabilitatea poate fi apreciata pozitiva daca coeficientul este de peste 50%, dar limita considerata minima este de 30%.

rentabilitatea este un indicator de sinteza si exprima eficienta activitatii in perioada analizata. Se exprima, in principal, prin rata profitului net, potrivit urmatoarei relatii:

Rpn =

Pentru societatea comerciala TIAB-SA banca apreciaza o lichiditate buna, o solvabilitate minima de 32% si o rentabilitate foarte buna. In urma analizei eficientei si a bonitatii, banca stabileste ca s-au intrunit conditiile ca cererea de credit pe termen lung sa fie admisa.

4.4 Efectul de levier-indicator de admitere

sau restrangere a creditului

Firmele apeleaza la imprumuturi pe termen lung si mijlociu fiind constiente ca, pe langa riscul pe care in implica, au niste efecte favorabile asupra rentabilitatii. Este vorba de “efectul de levier” care poate duce la cresterea rentabilitatii capitalurilor proprii, cu conditia ca rentabilitatea intregului capital angajat, (propriu si imprumutat) sa fie superioara ratei dobanzii perceputa la sumele imprumutate. Efectul de parghie al imprumutului se poate resimti si invers, in sensul scaderii ratei rentabilitatii capitalurilor proprii, atinci cand nu este indeplinita conditia mentionata mai sus.

Efectul de levier evidentiaza legatura dintre valoarea de piata a intreprinderii si structura capitalurilor acesteia. Avand in vadere influenta indatoririi intreprinderii asupra rentabilitatii capitalurilor proprii, se poate defini un criteriu de potimizare a structurii capitalurilor in vederea minimizarii costului procurarii lor, a cresterii rentabilitatii si a cresterii valorii de pe piata a intreprinderii.

Tinand cont de ratele de rentabilitate economica si financiara si de rata de structura a cpitalurilor intreprinderii se poate reconstitui relatia de calcul a rentabilitatii financiare cu evidentierea efectului de levier:

Rf = Re + (Re-Rd) unde I= = levierul.

Normele bancare impun existenta unui levier mai mic decat 1 pentru a acorda in continuare credite in conditii de garantie sigura.

In cazul TIAB-SA avem un levier:

I = = 0,6838

Cum I = 0,6838 <1, atunci banca va acorda credit societatii in conditiile de garantie sigura.

Rata dobanzii fiind de 11,9% facem comparatie cu rata rentabilitatii financiare:

Rf = = 23,18%

Re = = 18,60%

Cum Rf > Re > Rd – Efectul de levier este un efect de parghie financiara si reprezinta un indicator de admitere a creditului.

e = 0,6838 (18,6%- 11,9%) = 4,58146

indatorarea intreprinderii TIAB a determinat o crestere a rentabilitatii financiare cu 4,58% in cazul creditului. Aceasta acrestere constituie efectul de parghie financiara si este direct proportional cu diferenta dintre rata rentabilitatii economice si rata dobanzii la capitalurile imprumutate si cu rata indatorarii intreprinderii.

Exista situatii in care o intreprindere care intampina dificultati economice si financiare, realizeaza o rentabilitate economica inferioara ratei dobanzii. In acest caz indatorarea are un efect de “maciuca” determinand scaderea rentabilitatii financiare.

Efectul de parghie financiara este si mai evident dupa deducerea impozitului de profit. In cazul intreprinderii indatorate se realizeaza o economie de impozit prin deducerea dobanzii din profitul impozabil. Aceasta economie de impozit determina o crestere mai mare a rentabilitatii financiare, deci a efectului de parghie financiara.

Concluzii si propuneri

Referitor la miscarea relativa a cheltuielilor cu investitii si dezvoltarea se poate concluziona ca: Folosirea mijloacelor moderne de productie se caracterizeaza pe de o parte, prin nivelul ridicat al dobanzilor, iar pe de alta parte, prinrt-o productivitate mai mare si printr-o calitate crescuta a produselor si serviciilor, realizate cu acestea.

Propunerile in ceea ce priveste politica intreprinderii in acest domeniu constau in:

Alegerea utilajelor punand in balanta:

caracteristicile lor tehnice si productivitatea lor;

preturile cele mai avantajoase prin compararea datelor de la mai multi furnizori, privind calitatea, randamentul, durata, darantia.

Amortizarea rapida a utilajelor prin exploatarea lor optima.

Cheltuielile de intretinere sa fie la un nivel cat mai redus.

Inlocuirea utilajului se face cand costurile suplimentare ale noului utilaj, raportand la unitatea de productie, pot fi rapid amortizate prin reducerea costului de productie.

Produsele ce se realizeaza ca urmare a modernizarii dotatii, trebuie sa fie purtatoare a celor mai muci cheltuieli de productie.

Cheltuielile de dezvoltare, trebuie sa fie totdeauna la un nivel optim, pentru a oferi posibilitatea intreprinderii sa faca preturilir concurentiale din piata in care lucreaza.

In ceea ce priveste imbunatatirea relatiei cost-profit, existenta unei crize generale a economiei, influenteaza ansamblul mediu in care firma isi desfasoara activitatea si in aceasta situatie se poate concluziona ca:

va aparea o cerere scazuta pe piata a serviciilor si produselor, ceea ce va conduce la aparitia unei concurente dure, o cadere a tarifelor, o lupta deschisa pentru supravietuire.

Situatia economica scazuta a principalelor ramuri din economie antreneaza dupa sine si activitatile dependente.

Instabilitatea pretirilor, cresterea exagerata a preturilor la materiale, energie, carburanti, influenteaza profitul, creaza probleme financiare.

Apar tot mai frecvent dificultati in asigurarea lichiditatilor necesare functionarii intreprinderii, capital propriu mic.

Masurile ce se impun sunt cele ce tin de situatia actuala din economie si de legile concurentei:

limitarea canalelor de risipa, reducerea costurilor de productie;

introducerea unor solutii tehnice si tehnologice de performanta;

existenta unui management participativ.

Programul cu masuri de reducere a cheltuielilor va viza acele posibilitati care au cele mai mari sanse de valorificare, care se preteaza la un calcul contabil obisnuit, fara a afecta lucrari de mare anvergura.

Privind reducerea cheltuielilor de productie se poate aprecia ca

Societatea trebuie sa duca o politica sistematica pentru reducerea cheltuielilor de productie.

Rationalizarea in domeniul productiei reprezinta o reducere relativa a costurilor.

Reducerea cheltuielilor de productie se realizeaza pe urmatoarele cai:

– marirea productivitatii muncii, care se raporta ca productie mai mare fata de perioada precedenta pe:

– unitatea de forța de munca, ore de salarii de productie.

– unitatea de capital investit, amorizarile si dobanzile aferente capitalului investit in masini unelte, scule, etc.

– unitatea de salarii .

– o reducere a salariilor pentru realizarea productiei, prin micsorarea normelor de timp, fara a creste cheltuielilele generale

– o reducere a cheltuielilor generale de productie, prin inlaturarea cheltuielilor inutile, comprimarea costurilor.

Aceste obiective strategice principale se vor realiza prin obiectivele de mai jos :

imbunatatirea planificarii si programarii productiei ;

reorganizarea pregatirii si lansarii productiei;

reducerea cheltuielilor cu munca vie prin aplicarea normelor de timp si normativul de personal, cresterea gradului de folosire a bugetului de timp;

rationalizarea spatiilor de depozitare a depozitelor, obtinerea de venituri suplimentare, prin inchirieri, servicii de terti;

reducerea cheltuielilor prin folosirea mai rationala a utilajelor;

modernizarea dotarilor echipamentelor si mijloacelor de mica mecanizare, in functie de prioritati, in etape, pentru ca efortul financiar sa nu fie extrem;

valorificarea prin vanzare sau inchiriere a utilajelor de care nu este nevoie;

reducerea cheltuielilor prin ameliorarea calitatii, aplicarea unui sistem al calitatii, serviciilor si produselor de la faza de aprovizionare pana la faza finala;

introducerea unui program specific de reducere a consumurilor de energie electrica de carburanti, combustibil apa, etc. ;

introducerea sistemului de urmarire a consumurilor de materiale: materiale auxiliare, de manopera, energie, fata de consumurile planificate avand la baza normele proprii pentru lucrari de C + M, produse, etc.;

Bibliografie

Date interne ale firmei.

GHEORGHE MILITARU, ION STANCIOIU, “Management-elemente fundamentale”, Edit. Teora, Bucuresti, 1998

PETRE BREZEANU, “Gestiunea financiara a intreprinderii”, Edit. Fundatiei “Romania de maine”, Bucuresti, 1997

Tribuna economica Nr. 6/1996-“ Planul de afaceri”

ION STANCU, “Gestiunea financiara”

MIHAI ADOCHITEI, ANISOARA ADOCHITEI, “Finantele intreprinderii in economia de piata”

FLOREA STAICU, “Eficienta economica a investitiilor”

DUMITRU MARGULESCU, “Analiza economico-financiara a societatilor comerciale”

CEZAR BASNO, NICOLAE DARDAC, “Moneda, credit, banci”

IULIAN CEAUSU, “Memorator managerial”

ANEXA A1

Structura organizatorica a societatii comerciale

TIAB S.A.

Consiliul de administratie

Comitet director

Juridic Director general

Contencios

Directia Directia Directia Directia

managenent calitate productie personal

Directia Directia Directia

tehnica marketing economica

Filiale

Directia management

Director management

Planificare Organizare Normare

dezvoltare tehnica

ANEXA A2

Directia tehnica

Director tehnic

Serviciul tehnic Informatica Proiectare

Documentare tehnica Inginerie de sistem – Pregatire tehnologica,

exec. Proiecte

Omoloage,standardizare, Programe Devize preturi

patente si brevete

Procese si activitati – Exploatare Editie

Tehnologii produse noi,

procese si activitati

special

Directia calitate

Director calitate

Controlul Birou asigurarea Auditul

calitatii (C.Q) calitatii (A.Q) calitatii

Inginer sistem Laborator Laborator

calitate metrologic incercari

ANEXA A3

Directia marketing

Director marketing

Birou Birou ofertare contractare

Studiul pietii Ofertare Preturi Contracte Urmarire contracte publicitare licitare tarife lucrari externe

Directia productie

Director productie

Birou Birou productie investitii, dotari

Program Urmarire productie Investitii Dotare

productie derulare contracte organizare mecanizare

resurse santier

Directia personal

Director personal

Personal Salarizare Invatamant Relatii sociale

formare si de munca

ANEXA A4

Directia economica

Director economic

Contabilitate Financiar Control financiar Administratie

si gestiune

Evidenta Operatii Control Secretariat

contabila financiare financiar editie

plati si arhiva

incasari

Balanta Control

bilant gestiune Gospodarie

Analize paza

Economice auto

B.V.C

Centrala Preturi telefonica

tarife

interne

Structura organizatorica a unei filiale ANEXA A5

Filiala

Director

C.T.C Personal,salarizare

normare

Inginer Contabil

Sef sef

Tehnic Inginer sef Contabilitate Administrativ

adjunct financiar

Of. Licitatii Programarea

contractari si urmarirea

productiei

Exploatarea Asigurari

programelor resurse

informatice tehnico

materiale

Mecanizare

protectia

muncii

transport

Formatia Ateliere productie Gestiuni

PRAM industriala paza