EFICIENȚA ECONOMICĂ A VALORIFICĂRII RESURSELOR NATURALE PRIN TURISM. VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC NATURAL AL AREALULUI SIGHIȘOARA-DANEȘ [307640]

UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR

Domeniul de Licență: Finanțe

Programul de studii: Finanțe și Bănci

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:

Prof.univ.dr.

Absolvent: [anonimizat], 2020

UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR

Domeniul de Licență: Finanțe

Programul de studii: Finanțe și Bănci

EFICIENȚA ECONOMICĂ A VALORIFICĂRII RESURSELOR NATURALE PRIN TURISM. [anonimizat]:

Prof.univ.dr.

Absolvent: [anonimizat], 2020

Declarație

Prin prezenta declar că Lucrarea de licență/ disertație cu titlul “EFICIENȚA ECONOMICĂ A VALORIFICĂRII RESURSELOR NATURALE PRIN TURISM. [anonimizat]” este scrisă de mine și nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau instituție de învățământ superior din țară sau străinătate. [anonimizat], [anonimizat], cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:

– [anonimizat], sunt scrise între ghilimele și dețin referința precisă a sursei;

– reformularea în cuvinte proprii a textelor scrise de către alți autori deține referința precisă;

– rezumarea ideilor altor autori deține referința precisă la textul original.

Tîrgu-Mureș, data

Absolvent: [anonimizat]

_________________

(semnătura în original)

CUPRINS

Introducere

Lucrarea “Eficiența economică a valorificării resurselor naturale prin turism. [anonimizat]” își propune să aducă în prin plan importanța integrării cadrului natural, a platoului Breite în circuitele turistice de pe axa turistica a râului Târnava Mare.

Obiectivele lucrării sunt conștientizarea importanței economice a [anonimizat], identificarea modalităților de valorificare a [anonimizat].

[anonimizat], informațiile obținute la fața locului cu privire la strategia de dezvoltare a [anonimizat], planul de management al Rezervație „Stejarii seculari de la Breite”, discuțiile cu agenții de turism direct implicați și cu reprezentanți ai autorității locale.

[anonimizat] I se prezintă importanța economică a [anonimizat], principalele tipuri și forme de turism. [anonimizat] a valorificării resurselor turistice naturale. [anonimizat], [anonimizat] a arealului, [anonimizat]-[anonimizat].

În ultimii ani s-a [anonimizat]gic. Turismul este în strânsă legătură cu mediul înconjurător, resursa naturală fiind principala componentă de care depinde desfășurarea a unei multitudini de activități turistice, în special cele de recreere, agrement.

Desfășurarea eficientă a activităților turistice presupune existența unui mediu corespunzător, care să satisfacă în condiții superioare nevoile oamenilor prin oferirea unui cadru natural și antropic adecvat. Printre motivațiile turistice un loc însemnat îl ocupă nevoia de destindere, de recreere, de odihnă activă într-un mediu agreabil, cu o natură nealterată. Mediul și calitatea acestuia reprezintă condiția fundamentală a desfășurării activităților turistice.

Impactul social al turismului se manifestă prin influența pe care o are asupra modului de viață tradițional al locuitorilor unei anumite zone, asupra lărgirii orizontului lor spiritual și profesional. În condițiile în care modul de viață social economic are tot mai puternice tendințe de generalizare și uniformizare, păstrarea unor elemente cu specific tradițional va ocupa un loc important în viitorul așezărilor incluse în circuitul turistic, reprezentând totodata o cale de păstrare a identității social-culturale, de dobândire a unei personalități distincte în cadrul turismului local, național, mondial.

Turismul durabil mai presupune conservarea resurselor turistice naturale și antropice în scopul unei utilizări continue și în perioada viitoare, creșterea nivelului de trai al comunităților locale, mai buna cunoaștere și conștientizare, atât de populația locală, cât și de vizitatori, a ideii de conservare a mediului.

Durabilitatea economică a turismului se definește ca un model de dezvoltare care asigură ameliorarea calității vieții în locațiile care primesc turiști, posibilitatea de a oferi vizitatorilor experiențe de primă calitate, păstrarea calității mediului ambiant, element esențial pentru vizitatori și gazde.

Fenomenul turistic aduce numeroase efecte pozitive de natură economică și socială. Astfel turismul participă la dezvoltarea durabilă a numeroase destinații prin creșterea viabilității unor localități cu resurse naturale reduse, creșterea veniturilor populației, creșterea puterii economice a localităților prin obținerea de noi venituri din taxe și impozite locale, încurajarea activităților tradiționale, dezvoltarea de afaceri care presupun latura de artizanat, tradițională, dezvoltarea de comerț specific bazat pe produsele economice locale și meșteșugărești, modernizarea obiectivelor culturale și refacerea ecologică a peisajelor valoroase pe baza veniturilor provenite din turism.

Studiind în mod particular arealul turistic Sighișoara-Daneș se observă un potențial turistic natural și antropic bogat și diversificat însă nu este suficient de bine valorificat, fiind necesare eforturi de integrare a cadrului natural în special a Rezervației stejarilor seculari de pe platoul Breite în circuitul turistic.

Pe Platoul Breite, de lângă municipiul Sighișoara se află cel mai mare și bine conservat habitat de pajiște împădurită cu goruni și stejari multiseculari din centrul și estul Europei.

Platoul Breite este o pădure modificată, purtând atât amprenta culturii locale săsești de peste opt secole, cât și a unei naturi bogate și variate care conferă rezervației Breite valori excepționale, de la cele istorice, culturale și ecologice, până la cele estetice și emoționale. Atât din punctul de vedere al patrimoniului natural, cât și ca mărturie vie a istoriei orașului Sighișoara, Breite reprezintă o valoare unică în Europa.

Integrarea platoulului Breite în circuitul turistic aduce un plus de valoare zonei, prin dezvoltarea unor noi forme de turism (științific, școlar), cu reale beneficii economice și sociale.

Lista figurilor

Figura 1.1. Clasificarea formelor de turism (P.Cocean, 1993)

Figura 3.1. Piața cetății

Figura 3.2. Turnul cu ceas

Figura 3.3 Biserica Mănăstirii

Figura 3.4. Primăria Sighișoara

Figura 3.5. Turnul cismarilor

Figura 3.6. Scara școlarilor

Figura 3.7. Biserica din Deal

Figura 3.8. Festivalul medieval

Figura 3.9. Domeniul Dracula Daneș

Figura 3.10. Harta satelit Sighișoara-Breite

Figura 3.11. Pajiste Platou Breite

Figura 3.12. Pajiste Platou Breite

Figura 3.13.-Stejar secular Platou Breite

Figura 3.14.-Stejari seculari Platou

Figura 3.15. Lepidoptere

Figura 3.16. Bombina variegate, Lacerta agilis, Triturus cristatus

Figura 3.17. Oriolus oriolus, Picus Viridis, Motocila alba

Figura 3.18. Canilupus, Cervus, Lepus, Vulpes

Figura 3.19. Platou Breite

Figura 3.20. Harta traseului curselor cu bicicleta/ cros

Figura 3.21. Domeniul Dracula Daneș

Lista tabelelor

Tabel 3.1. Evoluția capacității de cazare a Municipiului Sighișoara în perioada 2017-2018

Capitolul 1. Importanța economică a dezvoltării turismului

Evoluția turismului prin valorificarea resurselor turistice

Valorificarea resurselor turistice naturale pe teritoriul României s-a realizat încă din perioada romană, din numeroasele dovezi istorice sunt date cu privire la utilizarea apelor termale în scop balnear, curativ și de agrement, în provincia Dacia-Felix, după ce teritoriul Daciei a fost cucerit de către romani. Amenajările care datează din perioada romană sunt Băile Herculane (Ad aqua Herculi Sacras – Ad Mediam), Geoagiu Băi (antica Germisara), termele purtau numele Thermae Dodonae, Călan (Aque). Cel mai important punct de atracție l-a reprezentat Băile Herculane datorită diversității oferite, fiind comparat la vremea respectivă cu stațiuni de renume din Imperiul Roman precum Tivoli-Roma, Capri-Franța, Pannonia-Ungaria de astăzi, Capadocia. Dovezile istorice amintesc și de alte zone de interes termal dar de o importanță mai redusă Moneasa, Ocna Mureș, Sovata, Borsec. Borsecul era renumit pentru apele carbogazoase.

Perioada ce a urmat prăbușirii Imperiului Roman dar și cea feudală se caracterizeză printr-o fărâmițare și decădere din punct de vedere al civilizației și culturii, frământările ce au avut loc în societatea europeană, luptele pentru putere, invazia popoarelor migratoare au constituit un obstacol în dezvoltarea amenajărilor termale. Datele istorice arată că în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea se reamenajază Băile Herculane, Moneasa, Băile Episcopiei.

Perioada dintre secolul XVII-lea și 1850 se caracterizează prin dominația Habsburgică, declinul Imperiului Otoman, introducerea în regiunea carpatică și intracarpatică a resurselor hidrominerale și termale, apar sanatorii, activitatea științifică și medicală a unor doctori austrieci, maghiari și români (Lucas Vagner, Ignat Plusch, Fr. Niylaș, C Davila, M. Zota) a readus în prim plan importanța dezvoltării de amenajări în zonele cu resurse hidrominerale și termale. Atfel se dezvoltă amenajările de la Băile Herculane, Borsec, Slănic Moldova, Vatra Dornei, Băile Episcopiei, Bazna, Covasna.

În perioada 1850-1918 se dezvoltă în zona carpatică, intercarpatică și pericarpatică alte stațiuni balneare Băile Tușnad, Toplița, Sângerz-Băi urmând dezvoltarea de stațiuni pe Valea Oltului Govora, Olănești, Călimănești. Până în anul 1918 s-au înființat 20 de stațiuni balneoclimaterice. Amenajările balneare au presupus dezvoltarea de structuri de cazare și de agrement impunându-se prin standardele vremii, spre sfârșitul secolului al XIX-lea stațiunile Băile Herculane, Slănic Moldova, Borsec.

După anul 1870 s-a manifestat interesul pentru dezvoltarea activităților turistice în zona montană, Carpații devenind un punct de atractivitate major în dezvoltarea activităților turistice. De remarcat este stabilirea reședinței de vară a familiei regale la Sinaia, construindu-se castelul Peleș. Sinaia devine oraș, reprezentând astfel o atracție pentru elita românească. În această perioadă au fost amenajate cabane, refugii alpine și case de adăpost în zone precum Peștera-Ialomița, Omu-Bucegi, Dochia-Ceahlău. În paralel sunt realizate poteci turistice și căi de acces.

Tot în această perioadă începe să se dezvolte turismul maritim construindu-se sanatorii, este utilizat potențialul lacurilor sărate la Techirghiol și Eforie. Zona de litoral se dezvoltă la începutul secolului al XX-lea constituind nucleul dezvoltării de astăzi.

Din nefericire Primul Război Mondial are ca efect distrugerea unor stațiuni mai ales a celor ce se aflau pe linia frontului, Slănic Moldova fiind un exemplu în acest sens.

Perioada interbelică se caracterizează prin dezvoltarea de noi stațiuni, areale turistice în regiunea carpatică Zizin, Covasna-Voinești, Cașin-Iacobeni, Turia, Jigodin, Vlăhița, Corund, Toplița, Valea Vinului, Băile Geoagiu. În zona litorală amenajările se dezvoltă la sud de Constanța. În zona montană apar stațiuni climaterice montane precum Lacul Roșu, Colibița, Cheia, Timiș, Stâna de Vale.

Un moment de o importanță aparte îl constituie înființarea în anul 1936 a Oficiului Național de Turism având ca rol coordonarea activităților turistice și intensificarea eforturilor de dezvoltare a turismului. S-au luat măsuri în vederea dezvoltării de drumuri de acces, a cabanelor și a zonelor de refugiu. Astfel au intrat în circuitul turistic munții Postăvaru, Piatra Mare, Făgăraș, Rodna, Munții Apuseni. S-au inființat cabane la Poiana Brașov (1935), Piatra Mare, Rarău.

Perioada celui de-al doilea Război Mondial se caracterizează prin distrugeri masive cu impact negativ asupra turismului. În perioada contemporană turismul se dezvoltă mai lent în prima parte de după război având un dinamism aparte după 1990 odată cu eforturile de integrare în structurile europeene și mondiale, un rol important avându-l fenomenul de globalizare.

Turismul constituie cel mai dinamic sector al serviciilor integrând cele două componente, naturală și antropică. Componenta naturală cuprinzând relieful (trepte și forme de relief, peisaj, geomorfologie, structuri și fenomene geologice, monumente ale naturii), clima (temperatura aerului și a apei, precipitații, strat de zăpadă, bioclimat, durata de stralucire a soarelui), hidrografia (ape freatice și minerale, râuri, lacuri naturale și antropice, Marea Neagră, Delta Dunării), vegetația (tipuri de păduri, floră, rezervații ale naturii, păduri de interes social-recreativ), faună (fond cinegetic, fond piscicol, specii faunistice ocrotite, rezervații naturale).

Componenta antropică a turismului cuprinde potențialul cultural-istoric (vestigii arheologice, monumente istorice de artă și arhitectură, elemente de etnografie și folclor, instituții și evenimente cultural artistice), potențialul tehnico-economic (amenajări hidroenergetice, baraje, lacuri de acumulare, canale de navigare, drumuri și poduri, diferite unități economice, ferme agricole, centre viticole), potențialul socio-demografic ( populație, așezări urbane și rurale).

Tipuri și forme de turism

Studiind în mod particular arealul turistic Sighișoara-Daneș se observă un potențial turistic natural și antropic bogat și diversificat însă nu este suficient de bine valorificat, fiind necesare eforturi de integrare a cadrului natural în special a Rezervației stejarilor seculari de pe platoul Breite în circuitul turistic. Cauzele nevalorificării acestui areal sunt multiple, promovarea arealului, a obiectivelor naturale și antropice este deficitară, la aceasta se adaugă lipsa de interes a specialiștilor formați în unitățile educaționale de profil, lipsa comunicării cu agențiile de turism. Arealul studiat beneficiază, de un potențial natural unic prin peisagistică și valoarea sa stiințifică, prin patrimoniu turistic antropic, reprezentat prin numeroase monumente istorice, de arhitectură și artă, biserici, muzee, sărbători populare tradiționale, etnografie și folclor. Arealul se caracterizează de asemenea prin diversitate culturală fiind la confluența civilizației românești germane și maghiare.

De-a lungul timpului, în literature de specialitate au existat mai multe clasificări ale tipurilor și formelor de turism, o clasificare cuprinzătoare fiind realizată de geograful P. Cocean în anul 1993. Acesta clasifică formele de turism după diferite criterii: după distanță, durată, proveniența turiților, numărul acestora, modul de desfășurare, mijlocul de transport utilizat, destinație, vârstă, motivația călătoriei.

Principalul criteriu îl constituie motivația turistului repectiv turismul de agrement, odihnă și recreere, de tratament și cură balneo-medicală, sportiv, de cumpărături, tehnic și științific, religios, rural, de afaceri, cultural, de aventură.

Principalele tipuri de turism având ca și criteriu motivația călătoriei, pe care le întâlnim în arealul studiat sunt:

a. Turismul cultural care presupune vizitarea unor zone în scopul satisfacerii nevoilor culturale și spiritual, a vestigiilor istorice, a monumentelor de artă, a arealelor cu arhitectură specifică, a edificiilor religioase, a elementelor de etnografie și folclor, turismul cultural având o pondere importantă în arealul studiat datorită existenței numeroaselor obiective istorice, religioase, culturale, etnografice. Principalele așezări vizitate în arealul Sighișoara-Daneș sunt reprezentate de cele două localități orașul Sighișoara și comuna Daneș.

b. Turismul religios este datorat existenței numărului mare de biserici și a fortificațiilor bisericești în zona Târnavei Mari, sunt întâlnite de asemenea mănăstiri și schituri ortodoxe, biserici fortificate, catedrale, biserici de lemn, turismul religios având o pondere mare în fluxul turistic total. Practicarea turismului ecumenic este favorizată și de o structură confesională diversificată: ortodocși, romano-catolici, reformați, unitarieni, greco-catolici.

c. Turismul recreativ este preferat de un segment mare al populației, nevoia de recreere reprezentând ieșirea din stresul activităților cotidiene. Turismul de recreere și agrement are la bază atât turismul natural cât și cel antropic. Recreerea turiștilor presupune atât plimbări în natură cât și participarea la viața socio-culturală, participarea la concertele, discotecile sau cluburile. Turismul recreativ se remarcă prin cîteva trăsături care îl individualizează în raport cu celelalte tipuri de turism și anume:

• antrenează cel mai mare număr de persoane,

• este accesibil pentru toate vârstele, gradul de participare fiind în funcție de tipul de turism practicat;

• durata de desfășurare a activităților turistice este variabilă, fiind preferat sfârșitul de săptămână (week-end);

• este cel mai rentabil din punct de vedere economic;

• pentru diversificarea activităților turistice există o infrastructură cu dotări specifice: terenuri de sport, piscine, săli de jocuri, dicoteci, cluburi etc.;

Turismul de drumeție se practică la o scară largă, în grupuri mai mici sau mai numeroase, această formă de petrecere a timpului liber are valențe turistice deosebite. Existența unui peisaj puțin alterat de intervenția antropică și beneficiind de multe arii portejate reprezintă un atuu în plus pentru promovarea deplasărilor în natură, prilej de deconectare, de eliberare de stresul cotidian. Turismul estival are la dispoziție bazele de agrement din Sighișoara și Daneș atrăgând mulți turiști din orașele sau județele vecine. Turismul hivernal are o pondere mai redusă datorită condițiilor specifice de relief și climă. Turismul extrem, deși nu este specific zonelor de deal-podiș, îl regăsim prin câteva forme de manifestare cum ar fi motocrosul, ciclocrosul, raftingul. Manifestările organizate atrag de fiecare dată, pe lângă competitori, și numeroși alți turiști care îmbină participarea la asemenea compețiții sportive cu turismul cultural cel mai adesea sau cu alte forme de petrecere a timpului liber în mod agreabil.

d. Turismul polivalent (mixt) reprezintă asocierea mai multor tipuri de turism pentru satifacerea nevoii de recreere și cunoaștere. De obicei se îmbină recreerea cu îngrijirea sănătății sau informarea cu nevoia de cultură. În zona studiată este frecventă și asocierea turismului recreativ cu cel cultural în cadrul turismului rural. Acest tip de turism a început să dobândească o importanță tot mai mare și să devină tot mai căutat de turiști în special datorită facilităților pe care arealul le oferă.

e. Turismul de afaceri, presupune colaborarea între mai multe unități economice din arealul studiat cu unități similare din țară și străinătate, sau cu investitori locali și străini. Sunt implicate Camerele de Comerț și Industrie, oamenii de afaceri care desfășoară în special activități comerciale, prestarea de servicii. Organizarea întâlnirilor de afaceri, expozițiilor și târgurilor de produse implică mulți participanți care apelează la servicii turistice specifice, cazare, masă, punerea la dispoziție a sălilor de conferințe și pavilioane expoziționale. În orașele și satele cuprinse în arealul studiat se organizează regulat spectacole și manifestații cultural-artistice cu prilejul „Zilelor orașului”, interesul turiștilor crescând pe măsura diversificării activităților atractive puse la dispoziție: de la spectacole folclorice, festivaluri medievale, concerte, până la teatru în aer liber, diferite întreceri sportive.

f. Turismul de tranzit are o pondere mare datorită existenței unor artere de circulație feroviară și rutieră importante care se interconectează și permițând desfășurarea unor fluxuri turistice în toată zona dintre Mureș și Târnava Mare. Magistrala rutieră E 60 unește cele două orașe ale județului Mureș, Sighișoara și Târgu-Mureș cu un potențial turistic ridicat și dirijează un important flux turistic spre Cluj Napoca. În lungul Târnavelor, calea ferată (M 306, 307) și drumurile națioanale realizează legătura est-vest. Un rol important în creșterea traficului turistic de tranzit îl are și aeroportul „Transilvania” de lângă municipiul Târgu-Mureș.

Intensificarea acestui tip de turism a determinat și apariția unei structuri turistice adecvate prin construirea a numeroase hoteluri, moteluri sau pensiuni turistice de-a lungul căilor de acces.

g. Turismul științific s-a dezvoltat datorită existenței unor areale protejate prin lege prin implicarea unor instituții de învățământ superior sau de cercetare științifică precum și a organizațiilor care militează pentru protejarea zonei. Ponderea mai ridicată ca participare o are municipiul Târgu-Mureș prin universități ca cea de Medicină Farmacie, Știință și Tehnologie, Dimitrie Cantemir, de Teatru și Film, organizând periodic manifestări științifice cu participare națională și internațională. Acestora li se adaugă instituții culturale, administrative sau economice care organizează asemenea manifestări.

h. Turismul școlar, cu o manifestare atât în timpul anului școlar cât și în timpul vacanțelor are o pondere din ce în ce mai ridicată. În perioada anului școlar se practică turismul pe distanțe mici și medii, de obicei în week-enduri, iar în vacanțele școlare cel pe perioade mai lungi.

Tipurile și formele de turism care se practică în arealul studiat sunt determinate de valoarea deosebită a potențialului turistic natural și antropic. Frumuseții cadrului natural i se adaugă numeroasele monumente istorice, de artă și arhitectură, edificii religioase, muzee și case memoriale, dar și manifestările folclorice, organizarea de festivaluri medieval etc.

Capitolul 2. Dezvoltarea durabilă în turism

2.1. Direcții de dezvoltare durabilă în turism

Creșterea numărului de turiști a determinat un consum sporit de resurse turistice, părți componente ale mediului înconjurător. Fenomenul turistic se află într-o strânsă interdependență cu componentele abiotice, biotice, antropice, economice, sociale și culturale ale mediului înconjurător.

În ultimele decenii s-a urmărit ca expansiunea turismului să se facă echilibrat, în conformitate cu standardele care garantează păstrarea echilibrului ecologic evitându-se suprasolicitarea resurselor, poluarea și orice alt impact asupra mediului. Turismul este dependent de mediul înconjurător deoarece reprezintă principala resursă de care depinde dezvoltarea diverselor activități turistice.

Intensitatea, durata și diversitatea impactului exercitat de fenomenul turistic asupra mediului depinde de tipul de turism, tipologia turiștilor, dimensiunea temporală a activităților turistice, natura destinației turistice.

Existența și evoluția omului, a societății în ansamblul său sunt determinate de calitatea mediului. În acest sens mediul, definit prin totalitatea factorilor naturali și antropici influențează echilibrul ecologic, determină condițiile de viață, de muncă și perspectivele dezvoltării societății.

Desfășurarea eficientă a activităților turistice presupune existența unui mediu înconjurător adecvat, având calități superioare din punct de vedere al condițiilor naturale și antropice. Printre motivațiile turistice un loc însemnat îl ocupă nevoia de destindere, de recreere, de odihnă activă într-un mediu agreabil, cu o natură nealterată. Mediul și calitatea acestuia reprezintă condiția fundamentală a desfășurării activităților turistice.

Impactul social al turismului se manifestă prin influența pe care o are asupra modului de viață tradițional al locuitorilor unei anumite zone, asupra lărgirii orizontului lor spiritual și profesional. În condițiile în care modul de viață social economic are tot mai puternice tendințe de generalizare și uniformizare, păstrarea unor elemente cu specific tradițional va ocupa un loc important în viitorul așezărilor incluse în circuitul turistic reprezentând o cale de păstrare a identității social culturale, de dobândire a unei personalități distincte în cadrul turismului local, național, mondial.

O societate durabilă este cea care își modelează sistemul economic și social astfel încât resursele naturale și sistemele de suport ale vieții să fie menținute.

Din perspectiva unei abordări integrate, ca o cerință fundamentală a continuității vieții economice, sociale și culturale se impun o serie de măsuri/metodologii, printre care:
– o educație ecologică pentru ocrotirea naturii și a potențialului turistic, cu caracter permanent (care să debuteze încă din perioada copilăriei și să fie consolidată în instituțiile de învățământ de toate genurile și gradele, apoi dezvoltată de fiecare individ în parte);
– dezvoltarea unei conștiințe ecologice în rândul populației și a sentimentului de dragoste și respect pentru natură, pentru locuri istorice și monumente de artă și arhitectură create de-a lungul timpurilor;
– o gestionare eficientă a deșeurilor (care reprezintă o sursă de poluare semnificativă a mediului înconjurător) realizată prin prevenirea producției de deșeuri și reducerea nocivității lor sau, când nu se poate realiza nici una nici alta, trebuie colectate selectiv, reutilizate, valorificate și reciclate,
– reducerea presiunii antropice asupra mediului rezultată din creșterea și intensificarea circulației turistice,

Turismul durabil are un rol important în dezvoltarea economică, socială, culturală comunităților. Durabilitatea turismului implică aspecte particulare importante precum: întreprinderi turistice competitive și responsabile social, posibilitatea pentru toți cetățenii de a participa la turism, crearea unor locuri de muncă de calitate iar profiturile generate din activitățile turistice să revină colectivităților locale.

Turismul durabil mai presupune:

conservarea resurselor turistice naturale și antropice în scopul unei utilizări continue și pe viitor;

creșterea nivelului de trai al comunităților locale;

mai buna cunoaștere și conștientizare, atât de populația locală, cât și de vizitatori, a ideii de conservare a mediului.

Prin prisma celor prezentate mai sus, durabilitatea economică a turismului se definește ca un model de dezvoltare care asigură:

ameliorarea calității vieții în locațiile care primesc turiști;

posibilitatea de a oferi vizitatorilor experiențe de primă calitate;

păstrarea calității mediului ambiant, element esențial pentru vizitatori și gazde.

Din punctul de vedere al protejării mediului, avantajele promovării unui turism durabil rezidă în urmatoarele aspecte:

turismul durabil favorizează înțelegerea efectelor activităților de turism asupra mediului natural, cultural;

asigură realizarea unei planificări și zonări a teritoriului care să permită o dezvoltare turistică adaptată la capacitatea de suport a ecosistemelor;

orientează realizarea unor dotări și instalații de agrement, care poate fi benefică și pentru populația locală și poate contribui astfel cu fonduri la conservarea siturilor arheologice, clădirilor și vestigiilor istorice;

favorizează utilizarea rentabilă a terenurilor cu randament agricol scăzut;

respectă și asigură cerințele de protecție a mediului, dovedind astfel importanța resurselor naturale și cultural-istorice, pentru creșterea bunăstării economice și sociale a comunităților locale.

Relația turism – mediu înconjurător are o semnificație aparte, dezvoltarea și ocrotirea mediului înconjurător reprezentând condiția de bază a existenței turismului.
Această relație este complexă, incluzând și situațiile în care printre acțiunile întreprinse în vederea desfășurării activităților turistice sunt cuprinse și măsuri care conduc la sporirea atractivității unora dintre componentele mediului înconjurător sau la degradarea lor. Un accent aparte în promovarea turismului durabil se pune pe turismul rural și agroturism.

Turismul rural s-a practicat în România și înainte de anii 1990, în mod neorganizat, rezultând din necesitatea turistilor de a găsi un mod de cazare accesibil si cu un grad de confort mai ridicat decât în cazul campingurilor sau cabanelor.

Turismul rural si agroturismul sunt doua concepte diferite, deși unii autori considera ca sunt identice. Aceste concepte se identifică până la un anumit nivel.Turismul rural are o arie de cuprindere mai mare, incluzând și agroturismul. Dar, spre deosebire de turismul rural, agroturismul trebuie să respecte o serie de criterii legate de consumatori: cazarea în gospodaria țărănească, consumul produselor agricole obținute în gospodarie, participarea la activități specifice gospodăriei.

Ecoturismul prezintă numeroase trăsături, printre care: durabilitate, responsabilitate, protejare, conservare, atitudine prietenoasă față de mediu și nu în ultimul rând „verde”. De aici și numeroase confuzii între ecoturism și termeni ca: turism durabil, turism responsabil, turism alternativ, turism verde, geoturism. Termenul de „turism responsabil” atrage atenția asupra faptului că cea mai mare parte a activităților turistice nu sunt responsabile: populația locală este exploatată, resursele naturale și culturale nu sunt respectate și ocrotite. Termenul este folosit adesea ca echivalent al turismului durabil și sugerează faptul că toți cei implicați într-o activitate turistică, turiști sau prestatori, trebuie să adopte o atitudine responsabilă față de destinația turistică. O variantă asemănătoare este „ turismul conștient”, care încurajează o înțelegere mai profundă a naturii, oamenilor și locurilor. Termenul „turism verde” este folosit de obicei ca o versiune neacademică a turismului durabil. Societatea „National Geografic” a lansat termenul de „geoturism”, ca fiind: „forma de turism care sprijină sau îmbunătățește caracteristicile geofizice ale unui spațiu – mediul înconjurător, cultura, estetica, patrimoniul și bunăstarea locuitorilor.”

Ecoturismul este o componentă a domeniului turismului durabil însă toate formele de turism și toate activitățile turistice ar trebui să tindă spre o dezvoltare durabilă.

În concluzie, putem afirma că turismul rural și ecoturismul reprezintă forma de turism care se desfășoară în spatial rural, presupune vizitarea destinațiilor rurale dar dispune de o structură de cazare și alimentație în general clasică, agroturismul reprezintă forma de turism practicată în mediul rural bazată pe asigurarea unor spații de cazare și masă în cadrul gospodăriei tărănești

2.2. Eficiența economică a valorificării resurselor turistice naturale

Fenomenul turistic induce numeroase efecte pozitive de natură economică și socială. Astfel turismul participă la dezvoltarea durabilă a numeroase destinații prin creșterea viabilității unor localități cu resurse naturale reduse, utilizarea terenurilor slab productive agricol prin realizarea unor dotări turistice corespunzătoare, creșterea veniturilor populației creșterea puterii economice a localităților prin obținerea de noi venituri din taxe și impozite locale, încurajarea activităților tradiționale, dezvoltarea de afaceri care presupun latura de artizanat, tradițională, dezvoltarea de comerț specific bazat pe produsele economice locale și meșteșugărești, modernizarea obiectivelor culturale și refacerea ecologică a peisajelor valoroase pe baza veniturilor provenite din turism. Principalele mijloace prin care turismul poate contribui la sporirea veniturilor bugetare ale administrațiilor sunt:

– impozitul pe profitul firmelor din industria turistică;

– impozitul pe venitul persoanelor care lucrează în industria turistică sau care câștigă dividende din turism;

– taxa pe valoare adăugată (T.V.A.) aplicată produselor și serviciilor achiziționate de către turiști;

– accizele aplicate produselor achiziționate de către turiști precum benzina, țigările, produsele de lux etc.;

– taxe specifice sectorului (taxa hotelieră, taxe de aeroport, taxe de drum, taxe de acces).

Este important ca taxele și impozitele să fie corect dimensionate astfel încât să nu diminueze cererea turistică, dar nici să nu genereze suprasolicitarea resurselor turistice prin stimularea peste măsură a cererii turistice.

Pe lângă impactul semnificativ asupra creșterii economice, turismul, prin natura sa bazată pe utilizarea intensivă a resursei umane, are și un impact semnificativ asupra pieței forței de muncă, impact care poate fi studiat la cel puțin următoarele niveluri:

– comparativ cu alte sectoare, turismul reprezintă un sector cu un număr mare de angajați pe o unitate monetară încasată (utilizare intensivă a forței de muncă); ca urmare a acestui aspect, în multe regiuni turismul a fost văzut ca o modalitate de a reduce nivelul șomajului;

– turismul oferă oportunități de angajare unui număr mare de persoane cu diferite niveluri de calificare și specializare, facilitând, în acest fel, accesul pe piața muncii a unei categorii foarte diversificate de persoane, inclusiv a celor din grupurile defavorizate.

Efectele pozitive ale turismului se pot manifesta la nivelul întregii resurse umane, nu doar la nivelul celei angajate în turism.

Astfel, prin efectul de recreere, turismul poate genera creșterea productivității muncii în toate ramurile și la toate nivelurile (productivitate anuală, zilnică, orară) oamenii în general muncind mai eficient dacă se odihnesc suficient și dacă perioadele de concediu sunt petrecute în manieră mobilă, călătorind în scop turistic. Totodată, prin efectele turismului de refacere sau menținere a sănătății se reduc duratele concediilor de boală, fapt care la rândul său generează o creștere a productivității anuale.

Cap.3 Valorificarea potențialului turistic natural al arealului Sighișoara-Daneș

3.1. Descrierea arealului Sighișoara-Daneș

Arealul studiat se situează în Podișului Târnavelor, în sudului Depresiunii Transilvaniei. Este un areal predominant forestier, din cauza climatului temperat continental moderat, cu precipitații de 620 mm media multianuală. Relieful este tipic de deal, cu o diversitate a bogățiilor subsolului predominând depozitele sedimentare de nisipuri, marne, argile.

Din punct de vedere al climei, teritoriul se încadrează în climatul temperat continental, cu temperaturi medii multianuale cuprinse între 8 și 7,8 grade Celsius.

Hidrografia este reprezentată de râul Târnava Mare și afluenții acestuia.

Vegetația naturală predominantă este cea a pădurilor de foioase, cu frunze căzătoare, dominate de gorun și carpen, mai rar de stejar sau de fag, rămase azi sub formă insulară, ocupând încă peste 45% din suprafața teritoriului. Pe coastele însorite apare o vegetație de tip stepic amestecată cu multe elemente submediteraneene și cu pâlcuri de pădure de stejar pufos.

Influența factorului antropic a modelat armonios peisajul, existând o interferență a culturilor și civilizațiilor românești, săsești și maghiare.

Zona prezintă un poțential turistic important, în special prin numeroasele atracții antropice (arhitectură militară-turnuri de apărare, cetăți; arhitectură ecleziastică-biserici; arhitectură civilă-numeroase edificii, patrimoniu UNESCO) de o valoare internațională. Potențialul antropic se regăsește în orașul Sighișoara, dar și în localitățile rurale din arealul studiat.

Arealul este situat pe axa turistică Târnava Mare, aceasta fiind una dintre cele mai importante axe turistice din Transilvania datorită potențialului turistic, în special antropic, foarte bine reprezentat în orașul Sighișoara, Biertan, Daneș.

Arealul este racordat la mai multe axe de transport, având o poziționare avantajoasă din punct de vedere al transporturilor feroviare și rutiere, respectiv pe coridorul IV de transport feroviar pan­‐european, pe cel mai important drum european din regiune (E 60) și în apropierea viitoarei autostrăzi A3 (Autostrada Transilvania).

Coridorul IV pan­european de transport rutier urmează traseul Nürnberg – Praga – Bratislava – Budapesta – Arad – Lugoj – Deva – Sibiu – București – Constanța.

Din punct de vedere al infrastructurii rutiere, arealul se racordează la traseul Brașov – Târgu Mureș, inclus în rețeaua europeană de transport rutier.

Coridorului IV pan­european de transport feroviar, în România, urmează ruta: Curtici – Arad – Deva – Vințu de Jos – Coșlariu – Blaj – Sighișoara – Brașov – Ploiești – București Nord – Constanța. Acest coridor are o importanță deosebită deoarece face legătura între țările din Europa Centrală cu cele din Europa de Est și țările balcanice.

Municipiul Sighișoara este localizat pe principala linie de cale ferată din Transilvania, magistrala 3. Toate trenurile, indiferent de rang, opresc în stația CFR Sighișoara.

Arealul studiat se află la distanțe relativ mici față de principalele aeroporturi regionale: Aeroportul Internațional “Transilvania” Târgu Mureș, Aeroportul Internațional Sibiu.

3.2. Modalități de valorificare a arealului Sighișoara-Daneș

3.2.1. Potențialul turistic antropic

Sighișoara medievală a fost fondată de coloniștii germani (sași) în a doua jumatate a secolului al XII-lea. Resursele turistice antropice din Sighișoara sunt concentrate în centrul istoric al orașului, în cetate, declarată patrimoniu cultural mondial de către UNESCO, din anul 1999.

În municipiul Sighișoara există următoarele elemente de patrimoniu cultural –istoric, de interes național: Ansamblul urban fortificat; Casa Vlad Dracul; Casa cu Cerb; Biserica din Deal; Zonă sacră – gropi rituale; așezare dacică în punctul Dealul Turcului (epoca fierului); Situl arheologic cu așezare și necropole de pe Dealul Viilor.

Sighișoara dispune de 322 de clădiri considerate monumente istorice; ansamblul de fortificații cu cele 9 turnuri și centrul istoric al orașului care este inclus în patrimoniul UNESCO.

Din punct de vedere arhitectural clădirile orașului se împart în trei categorii, după scopul utilizării în timp și anume: arhitectura militară, arhitectura ecleziastică și arhitectura civilă:

Arhitectura militară cuprinde: Turnul cu Ceas denumit și Turnul Porții, precum și celelalte 9 turnuri de apărare: Turnul Tăbăcarilor, Cositorilor, Frângherilor, Măcelarilor, Cojocarilor, Croitorilor, Cismarilor, Fierarilor, ale principalelor bresle. Acestea erau construite, apărate și reparate de către meșteșugarii grupați în aceste organizații profesionale.

– Arhitectura ecleziastică cuprinde: biserici istorice precum Biserica din Deal, Biserica Romano-Catolică, Biserica Mănăstiri situate în cetate; Biserica Leproșilor, Biserica ortodoxă din cartierul Cornești, în Orașul de jos. Toate sunt cuprinse în patrimoniul național.

– Arhitectura civilă, majoritatea celor 164 de case din cetate au peste 300 de ani vechime și sunt considerate monumente istorice. Clădirile monument istoric se regăsesc atât în interiorul cetății, cât și în afara acesteia, la poalele cetății și răspândite pe aria orașului vechi: Casa Vlad Dracul, Casa cu Cerb, Casa cu șindrilă, Casa Fronius, Casa Venețiană, Casa Romană – aflate în cetate, iar în Orașul de Jos : Casa Johan Schuller von Rosenthal, Casa Zilinski, Casa Orașului, azi sediul Bibliotecii Municipale și a sălii (Casei de Cultură) Mihai Eminescu, Casa Asociației muzicale, Clădirea Casei Meșteșugarilor, clădirea Hotelului Steaua.

Municipiul Sighișoara este unul dintre cele mai vizitate orașe din România datorită patrimoniului cultural remarcabil, concentrat în zona cetății.

Pe valea Șaeșului, afluent al Târnavei Mari se regăsesc obiective turistice la Apold, Șaeș.

Daneș (biserică evanghelică; biserică ortodoxă cu hramul Sf. Nicolae; complex turistic); sat Criș (castelul Bethlen), sat Mălâncrav (biserica evanghelică cu pictură murală); Velchid (cetatea țărănească, biserică evanghelică); În orașul Dumbrăveni se regăsesc numeroase obiective turistice antropice: Biserica armeano-catolică „Sf. Elisabeta”, Castelul Apafi, Biserica romano-catolică. Hoghilag (Biserica evanghelică), Șaroș pe Târnave (Biserică evanghelică); Biertan, Richiș, Dârlos -biserică evanghelică.

3.2.2. Principalele atracții turistice din Sighișoara

PIAȚA CETĂȚII

Dacă în trecut aici se judecau procesele și se făcea comerț, astăzi Piața Cetătii este un loc foarte bun de relaxare la o limonadă sau la o bere rece. Pe drumul îngust ce duce spre Turnul cu Ceas, pe partea dreaptă, se găsește “Casa cu cerb” și “Casa Vlad Dracul”. Urcând pe Strada Școlii spre Scara acoperită a școlarilor pot fi întâlnite nenumăratele magazine cu suveniruri, aflate pe stânga și pe dreapta străzii.

TURNUL CU CEAS

Emblematic pentru Cetatea Sighișoarei, Turnul cu ceas, înalt de 64 de metri, este așezat în partea sud-estică a fortificației, fiind unul dintre cele două turnuri de poartă ale Cetății, dominând piețele Orașului de Sus și Orașului de Jos. Spre deosebire de celelalte turnuri ale Cetății, acesta nu a aparținut niciunei bresle, ci a fost al autorității publice, fiind sediul Sfatului Orășenesc. Ceasul exista în anul 1648, când meșterul Johann Kirtschel a adăugat sferturile de oră și figurinele care reprezintă zilele săptămânii.

BISERICA MĂNĂSTIRII DOMINICANE

Biserica Mănăstirii a aparținut călugărilor dominicani până la alungarea acestora și trecerea sașilor la luteranism. În patrimoniul bisericii se află printre altele o cristelniță de bronz turnată în 1440 și 39 de covoare orientale confecționate în secolele XVI-XVII.

PRIMĂRIA

A fost construită în anul 1885 în stil neorenascentist, pe locul fostei mănăstirii dominicane.

TURNUL CISMARILOR

Avea rol de apărare, și cu toate că datează din timpuri mai vechi, fiind menționat înca din 1521, și-a conturat forma de astăzi în anul 1681.

SCARA ȘCOLARILOR

Scara a fost construită pentru ușurarea accesului elevilor spre Școala din deal. Pe fațadă s-au realizat elemente din epoca Renașterii.

BISERICA DIN DEAL

Biserica este construită pe un platou, în partea cea mai înaltă a Dealului Cetății. Cercetările arheologice au scos la lumină, sub biserică și în imediata vecinătate a acesteia, urme ale unor biserici din secolele XII-lea și XIII.

FESTIVALUL MEDIEVAL

Festivalul are loc în fiecare an la sfârșitul lunii iulie, festivalul-spectacol reunind ordine cavalerești, formații de muzică medievală, artiști și meșteri populari, trupe de animație și teatru.

Daneș este atestat documentar din anul 1343 sub numele de Danus. Aici există o biserică evnghelică din secolele XV-XVI și fragmente din vechile fortificații (turn adăugat în 1927) dar și o biserică ortodoxă cu hramul Sf. Nicolae din 1796.

Astăzi atracția principală este Domeniul Dracula Daneș, un centru de agrement și turism rural care cuprinde o pensiune turistică cu piscină în aer liber, un han (situat într-un cadru natural deosebit, cu o mică gradină zoo în care turiștii pot admira animale domestice și sălbatice) și un centru ecvestru (un club al prietenilor calului și centru pentru copii). Aici se organizează cursuri de echitație sau se fac circuite călare, plimbări cu trasura sau sania, se închiriază biciclete etc.

Din Daneș, pe drum lateral în lungul văii Crișului se ajunge în satul Criș, atestat documentar din anul 1305 sub numele de Kreisch. Aici se poate vizita Castelul Bethlen, construit între secolele XIV-XVII, în stilul Renașterii transilvănene. Este considerat cel mai frumos castel Renaissance din Ardeal. Castelul are o istorie tragică, a fost naționalizat și transformat mai întâi în tabără apoi în depozit de cereale. S-au făcut și lucrări de restaurare, mai întâi între 1974-1977 (consolidări urgente), apoi după 1990. Ele au fost sistate întrucât castelul a fost retrocedat și actualii propietari nu dispun de fonduri suficiente pentru renovare, fiind într-o starea de degradare continuă.

3.2.3. Potențialul turistic natural

Pe Platoul Breite, de lângă municipiul Sighișoara se află cel mai mare și bine conservat habitat de pajiște împădurită cu goruni și stejari multiseculari din centrul și estul Europei.

Platoul Breite este o pădure modificată, purtând atât amprenta culturii locale săsești de peste opt secole, cât și a unei naturi bogate și variate care conferă rezervației Breite valori excepționale, de la cele istorice, culturale și ecologice, până la cele estetice și emoționale. Atât din punctul de vedere al patrimoniului natural, cât și ca mărturie vie a istoriei orașului Sighișoara, Breite reprezintă o valoare unică în Europa.

Platoul Breite aparține unității fizico-geografice Podișul Transilvaniei, subunitățiilor Podișul Târnavelor, Podișul Hârtibaciului, Podișul Mediașului (Dealurile Soalei, Dealurile Nou Săsesc), fiind localizat pe cursul mijlociu al râului Târnava Mare, versantul stâng. Altitudinea platoului este cuprinsă între 504 și 530 m față de nivelul mării, crescând progresiv de la nord-est spre sud-vest.

Rezervația „Stejarii multiseculari de la Breite” înființată prin Legea 5/2000 este considerată arie naturală protejată de interes național, fiind încadrată, conform Legii 462/2001, la categoria rezervații naturale.

Administrarea Rezervației „Stejarii multiseculari de la Breite” este asigurată de Fundația Mihai Eminescu Trust și Consiliul Local al municipiului Sighișoara.

Scopul principal al Rezervației „Stejarii multiseculari de la Breite” este cel de protecție și conservare a habitatului natural și a speciilor autohtone importante sub aspect floristic și faunistic, precum și de menținere a peisajului.

Principalele zone funcționale ale Rezervației sunt:

– zone cu protecție strictă, destinate cercetării științifice și conservării biodiversității. În aceste zone accesul publicului este strict monitorizat și limitat.

– zone cu protecție specială, în care este permis turismul controlat, activități de natură educativă și utilizarea terenurilor în condițiile stabilite de Regulamentul Rezervației.

Responsabilitatea administrării „Stejarii multiseculari de la Breite” revine Custodelui (parteneriat între Fundatia Mihai Eminescu Trust și Consiliul Local Sighișoara) pe baza Contractului de Custodie încheiat cu Agenția de Protecție a Mediului Mureș (nr.1578/29.03.2005) conform Ordinului MAPAM nr 850/27.10.2003. În acest scop Custodele elaborează Planul de Management, prin care se realizează zonarea ariei protejate, precum și gospodărirea ariei naturale protejate, urmărește respectarea acestuia, organizează și desfășoară activități specifice și supraveghează toate activitățile care se desfășoară pe teritoriul ariei protejate, astfel încât să se asigure îndeplinirea obiectivelor de management ale Rezervației, în conformitate cu statutul de rezervație naturală și obiectivul protecției florei și faunei sălbatice, stabilite prin OUG 57/2007.

Activitățile Custodelui legate de conservarea biodiversității sunt realizate în colaborare cu Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii a Academiei Române, și cu consultanții științifici implicați.

Covorul vegetal de pe Platoul Breite a început să se formeze la începutul secolului 20, în urma tăierii stejarilor și a carpenului și a transformării zonei, de către sași, în pădure-parc destinată ghindăritului. Compoziția lui actuală este determinată în mare parte de caracteristicile fizico-chimice ale solului.

Rezervația Naturală “Stejarii seculari de la Breite” este un habitat de pajiște cu stejari (Quercus robur) și goruni (Quercus petraea) multiseculari, arborii acoperind aproximativ 7% din suprafața totală a Platoului Breite. Breite este printre cele mai extinse habitate de stejari din Europa și cel mai mare din centrul și estul Europei. Unicitatea Platoului Breite este dată de prezența numărului mare de stejari multiseculari, monumente ale naturii ce au stat la baza conferirii statutului protectiv ariei.

După ce în evul mediu pădurea a fost rărită, distanța dintre arborii păstrați sau plantați a fost în așa fel stabilită încât fructificarea acestora să fie maximă. Ghindele au fost folosite în principal pentru hrana porcilor, iar arborii maturi ofereau umbră animalelor ce pășunau zona (oi, capre, vaci). Astfel, pădurea mixtă de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) și carpen (Carpinus betulus) a fost transformată în zona de platou într-un habitat seminatural deschis, de pajiște cu arbori răsfirați, menținut activ prin cosit, pășunat și răriri, intervenții menite să blocheze împădurirea zonei (invazia de carpen Carpinus betulus și sălcii Salix ), ca rezultat al succesiunii naturale. Datorită spațiului mare pe care îl au la dispoziție, stejarii și gorunii de pe Breite au dezvoltat un coronament larg, mult mai mare decât în cadrul pădurilor.

Arborii de pe Platoul Breite au dimensiuni și vârste respectabile: cei cu circumferința între 400-500 cm sunt cei mai frecvenți, bine reprezentați fiind și cei cu circumferința între 500-600 cm. Peste 450 arbori pot fi considerați ca fiind multiseculari, iar valoarea lor conservativă și emoțională crește cu mult dacă se ia în considerare faptul că mulți încă fructifică. Vârsta celor mai batrâni arbori este în jur de 800 de ani (apropiată de aceea a cetății Sighișoara), dar majoritatea au vârsta estimată între 350-450 de ani. Înălțimea arborilor variază între 16 si 35 m, mulți ridicându-se la 20-30 m.

Din păcate, “starea de sănătate” a arborilor nu este foarte bună. Vârsta înaintată face ca aceștia să fie sensibili la schimbările provocate de om în calitatea habitatului (modificarea regimului hidrologic al platoului prin săparea unor șanțuri de drenaj) și a vandalizărilor (arderea și tăierea lor). Datorită acestui stres, arborii multiseculari își pierd rezistența la boli, furtuni sau manifestări climatice extreme (perioade lungi de secetă). Astfel arborii cu coronament “întreg” (cu grad de distrugere mai mic de 20%) sunt puțini; majoritatea au coronamentul distrus în proporție de peste 35-40%, în unele cazuri chiar până la 95%, rar 100%.

Stejarii multiseculari, precum și trunchiurile căzute la pamânt contribuie la mărirea diversității speciilor de pe platou. Printre beneficiari ai existenței lor se regăsesc organisme foarte diferite, de la mușchi, licheni și ciuperci la insecte, păsări și numeroase mamifere, în special lilieci.

În zonă se găsesc aproximativ 30 de specii comestibile de ciuperci, cele mai căutate fiind: ciuperca de câmp (Agaricus arvensis), hribul (Boletus edulis), trâmbița piticilor (Craterellus cornucopioides), limba boului (Fistulina hepatica), pălăria șarpelui (Macrolepiota procera), Russula atropurpurea și vinețica porumbeilor (Russula cynoxantha).

Alături de acestea au fost identificate mai multe specii de ciuperci necomestibile, dintre care majoritatea se dezvoltă la baza sau pe trunchiurile stejarilor bătrâni și pe ramurile căzute, aflate în diferite stadii de descompunere, cum este iasca galbenă a foioaselor (Laetiporus sulphureus) și iasca de cioată a foioaselor (Trametes sp.). Tot pe aceste suprafețe se regăsește și majoritatea speciilor de licheni și mușchi identificate pe Breite, subliniind importanța conservativă majoră a stejarilor ca habitat, atât a arborilor vii, cât și a lemnului mort.

Pe Platoul Breite au fost identificate în total 380 de specii și subspecii de plante, ceea ce este un număr semnificativ, raportat la flora României care cuprinde aproximativ 3800 de specii și subspecii. Asta înseamnă că pe suprafața de 133 ha a platoului se regăsc 10% din numărul de plante cunoscute la nivel național.

Formarea covorului vegetal al Platoului Breite este strâns legată de rărirea pădurii care a rezultat în reducerea cantitatății de umiditate pierdută prin procesul de evapotranspirație. Din cauza slabei permeabilități ale solului, s-a pornit un proces de înmlăștinire ce a permis dezvoltarea unor pajiști mezofile.

FAUNA este reprezentată de numeroase specii de lepidoptere (Maculinea teleius, Parnassius mnemosyne, Leptidea morsei major, Lycaena dispar rutila si Maculinea arion);

Una dintre acestea, „albăstriță” (Maculinea teleius), are un ciclu de viață foarte interesant: ouale sunt depuse pe o plantă numită sorbestrea sau sângele voinicului (Sanguisorba officinalis), iar larvele cresc și se dezvoltă pe floarea aceastei plante. Dupa ce au atins un anumit stadiu de dezvoltare, larvele așteaptă să fie găsite de o anumită specie de furnică pentru a fi mutate de către acestea în mușuroi, unde iernează, sunt hrănite de către furnici și se dezvoltă, după care se metamorfozează și părăsesc mușuroiul.

Perioada de vară este specială pentru fluturii de pe Breite. Există o specie care a devenit extrem de rară pe plan internațional: Maculinea telejus. Acest fluture depinde de două resurse, reprezentate de două organisme. Pe de o parte este specia de plantă , Sanguisorba officinalis (sorbestrea). Floarea acestei plante constituie locul de depunere a ouălor de către acest fluture. După eclozare, larvele coboară de pe plantă în speranța că vor fi găsite de către exemplarele lucrătoare a unei specii de furnică (Myrmica spp.). Dacă furnica nu este în zonă, "cariera" acelei larve se termină. Dacă este găsită de furnica, larva va ajunge într-un mușuroi unde va fi hrănită de furnici. De regula într-un mușuroi de furnici intră 1-2 larve.

Figura 3.15. Lepidoptere

Amfibieni și reptile (Lacerta agilis, Anguis fragilis, Natrix natrix, Triturus cristatus, Triturus vulgaris ampelensis, Bufo bufo, Bombina variegate, Pelobates fuscus ,Rana dalmatina ,Rana temporaria, Hyla arborea);

Calitatea habitatelor terestre pentru amfibieni din Rezervațiea Breite este bună: vegetația mezofilă și pădurea sunt bine reprezentate. Habitatele de reproducere sunt reprezentate de bălți temporare, care determină succesul reproductiv a diferitelor specii în funcție de perioada lor acvatică. Speciile cu stadii larvare prelungite se metamorfozează în habitatele, cu perioada acvatică lungă. Observații efectuate pe Breite arată că larvele tritonilor se dezvoltă bine dacă perioada acvatică a habitatelor de reproducere depășește 90 (tritonul comun) – 120 (tritonul cu creastă) zile. Larvele acestor specii nu se metamorfozează dacă habitatul seacă la două luni după umplere. Perioada larvară la celelalte specii este: peste 60 de zile pentru broasca râioasă brună, broasca de pădure, brotăcelul, broasca de pământ brună, peste 40 de zile pentru larvele broaștei de munte și peste 30 de zile pentru larvele izvorașului. Studiile pe termen lung arată că eșecul reproductiv este cel mai frecvent la speciile care au perioade larvare lungi (mai mult de 60 zile).

Reptilele din Rezervația Breite sunt reprezentate de patru specii: șarpele de casă (Natrix natrix), șarpele de alun (Coronella austriaca), șopârla de câmp (Lacerta agilis) și șarpele de sticlă (Anguis fragilis). În zona orașului Sighișoara se mai întâlnesc gușterul (Lacerta viridis) și țestoasa de mlaștină (Emys orbicularis).

Șarpele de casă preferă zone umede dar însorite, este legat de aceste habitate prin hrana reprezentată de amfibieni. Nu este șarpe veninos. Compensează această slăbiciune, folosind un arsenal de metode de intimidare a „inamicului”: șuieră, se încolăcește, se comportă ca un șarpe veninos, împrăștie substanțe urât mirositoare, se preface mort, se încolăcește, nu se mișcă, își deschide gura, scoțând limba.

Datorită „regimului alimentar”, șarpele de casă este negativ afectat de către declinul amfibienilor. Pe Breite, șarpele de casă se întâlnește mai frecvent în zona sudică. Acest fapt se poate explica prin starea mai bună a habitatelor acvatice și implicit densitățile populației de amfibieni.

Șarpele de alun se întâlnește rar în Rezervația Breite. Se hrănește în special cu șopârle, putând fi confundat cu vipera. Nu este veninos, dar șuieră și poate mușca puternic.

Șopârla de câmp este și ea legată de zone cu umiditate crescută dar însorite. Pentru că Breite este umed în fond – această șopârlă se simte foarte bine aici. Se hrănește cu nevertebrate. Observațiile arată că șopârla de câmp colonizează repede zonele în care s-a defrișat carpenul.

Șarpele de sticlă, contrar numelui, este șopârlă. Este una dintre cele mai timide și inofensive reptile din regiune. Rareori se poate vedea, mai ales în zilele calde, după ploaie. Datorită vieții ascunse, este printre cele mai puțin studiate reptile din România. Pe Breite este bine reprezentat, totuși, însă nu se cunoaște îndeajuns ecologia ei. Habitatul lui este bine reprezentat de vegetația ierboasă densă și pădurile din jur.

Figura 3.16. Bombina variegate, Lacerta agilis, Triturus cristatus

Avifaunistica este extreme de bogată, au fost identificate 83 specii de păsări dintre care 20 specii cuibăresc pe Platoul Breite, 55 specii cuibăresc în pădurile și poienile vecine, iar 8 specii sunt de pasaj sau oaspeți de iarnă. Dintre păsările care cuibăresc pe Platoul Breite 10 specii sunt oaspeți de vară, iar 10 specii sunt sedentare. În ceea ce privesc speciile care cuibăresc în pădurile și poienile înconjurătoare, 24 specii sunt oaspeți de vară iar 31 specii sunt sedentare.

Pe Breite și în pădurile înconjurătoare cuibaresc 9 din cele 10 specii de ciocănitori din Romania. Bogăția de specii de ciocănitori este un indicator al valorii habitatelor forestiere în ceea ce privește diversitatea speciilor de păsări. Prezența unui număr mare de stejari seculari conferă platoului Breite unicitate și valoare ecologică deosebită. Acest habitat este optim pentru cuibaritul păsărilor insectivore corticole, pentru speciile care cuibăresc în cavități naturale (scorburi, ritidom desprins) si pentru cele care își sapă cavitați (ciocănitorile) .

Datorită volumului interior mic al platoului și a invaziei de carpen (care în ultimii ani s-a extins puternic pe platou), speciile de păsări tipice habitatelor deschise sunt slab reprezentate numeric, fiind semnalate doar 12 . Dintre acestea, sunt mai bine reprezentate ca densitate speciile Lanius collurio – sfrânciocul roșiatic, Saxicola rubetra – mărăcinarul mare și Saxicola torquata – mărăcinarul negru.

Pentru a conserva și chiar a mări bogăția de specii clocitoare in rezervație este necesar controlul invaziei de carpen, care tinde să acopere suprafețe tot mai mari , simplificînd astfel structura habitatelor.

Este necesară menținerea unor acoperiri echilibrate realizate de vegetația arbustivă și lemnoasă, care să permită existența unor habitate heterogene ca și structură a vegetației, utile pentru o multitudine de specii de păsări de pădure și de habitate deschise, cu valențe ecologice diferite.

Pentru răpitoarele de zi și de noapte, platoul Breite constituie teritoriu de hrănire. Dintre răpitoarele de zi este omniprezentă specia Buteo buteo – șorecarul comun. Dintre răpitoarele de noapte, cea mai frecvent semnalată este specia Strix uralensis – huhurezul mare, urmată de Strix aluco – huhurezul mic și de Bubo bubo – buha.

De asemenea , platoul este folosit pentru popas și hrănire de către speciile de răpitoare de pasaj, fiind semnalată frecvent în pasajul de toamnă și primăvară specia Circus cyaneus – heretele vânăt.

Figura 3.17. Oriolus oriolus, Picus Viridis, Motocila alba

Din rândul mamiferelor au fost identificate 30 specii, dintre care 10 specii de rozătoare, 5 specii de insectivore, 3 specii de chiroptere, 7 specii de carnivore, 3 specii de artiodactile și o specie de lagomorf.

Specii de mamifere importante din punctul de vedere al rarității lor pe plan european sunt lupul, ursul brun și pisica salbatică. Toate cele trei specii au în teritoriu platoul Breite, și au fost identificate în capătul sudic al acestuia, unde zona este mai puțin tulburată.

Figura 3.18. Canilupus, Cervus, Lepus, Vulpes

Analiza SWOT cu privire la Platoul Breite:

3.2.4. Turism. Punerea în valoare a platoului Breite.

Accesul spre Platoul Breite se face de pe DJ 14 ce leagă Sighișoara de Mediaș, la 4 km de Sighișoara din punctul Hula Daneș, se urcă 2 km, pe un drum forestier până la intrarea în rezervație. La intrarea pe drumul de acces există un panou ce indică direcția spre rezervație.

Organizarea de excursii tematice care să vizeze elevii din orașul Sighișoara, din împrejurimile orașului dar și din județul Mureș. Acțiunile să se desfășoare săptămânal, implicând profesorii de biologie, geografie, istorie. Scopul excursiilor fiind sensibilizarea tinerilor în protejarea naturii, dar și relaxarea într-un cadru natural excepțional. Elevii se pot relaxa, pot servi masa în natură, pot juca diferite jocuri. Excursiile au o durata de o zi. Traseul excursiei pe platou poate fi urmărit pe hartă:

Figura 3.19. Platou Breite

Organizarea de competiții cu bicicletă (mountain bike)/ cros

Organizarea lunară, în lunile de primavară, vară, toamnă a competițiilor sportive, de ciclism/cros, pe diferite categorii de vârstă având ca punct de plecare parcarea magazinului Penny din cartierul Cornești iar ca punct de sosire platoul Brite. Traseul are o lungime de 6 km. Competițiile vor fi organizate cu sprijinul primăriei.

Figura 3.20. Harta traseului curselor cu bicicleta/ cros

Organizarea de concursuri (locațiile sunt marcate cu steluță pe harta din Figura 10) de orientare prin pădure, jocuri prin pădure, cățărări, tehnici de supraviețuire, căutarea de comori, organizarea de jocuri atât pe timp de zi cât și pe timp de noapte prin pădurile care înconjoară Platoul Brite. Activitățile se vor desfășura prin colaborare cu “Cercetașii” și alte instituții/asociații.

Includerea platoului Brite în circuitul turistic prin colaborarea cu agențiile de turism.

Turiștii români și străini cazați în orașul Sighisoara au ocazia de a vizita platoul Breite, de a se relaxa pentru câteva ore în natură. Excursiile spre platou vor fi realizate cu autocarele grupurilor de turiști sau cu microbuze locale.

Organizarea de tabere cu cortul de 3-5 zile în lunile călduroase iunie-septembrie.

Activități de creație (pictură, scriere de carte, gândirea de scenarii de film) având ca sursă de inspirație și meditație natura, dimensiunea medievală a locului. Colaborarea cu studiouri de film în vederea realizării unor filme istorice/fantastice în această zonă.

Implicarea tinerilor (elevi, studenți) în acțiuni de promovare a platoului, prin realizarea de materiale de promovarea, realizarea de cercetări de piață, “legarea” platoului de cetatea medievală Sighișoara, de mitul Dracula.

Vizitarea Platoului și organizarea de evenimente presupune respectarea unor reguli. Locuitorii Sighișoarei și vizitatorii sunt încurajați să ia parte la activități educative și de recreere, care nu au un impact negativ asupra patrimoniului natural, peisajului și ambientului rezervației.

Se recomandă vizitarea mai întâi a punctului de informare, dotat cu panouri, detalii de interes și se poate lua legătura cu rangerii.

Vizitatorii rezervației se pot bucura de numeroase valori naturale – de la arborii bătrâni de până la 800 de ani, până la speciile rare de plante și animale. Pentru ocrotirea acestor valori și păstrarea peisajului unic, trebuie respectate următoarele reguli de vizitare:

Ascultarea indicațiilor paznicilor rezervației, al căror rol este de a asigura o atmosferă plăcută pentru toți vizitatorii.

Aprinderea focului doar în vetrele de piatră special amenajate în apropierea terenului de fotbal.

Nu se taie lemn de pe platou sau din pădurea înconjurătoare și nu se adună lemnele căzute pe jos. Acestea au un rol important în menținerea echilibrului biodiversității pe platou.

Platoul Breite se poate vizita pe jos, cu bicicleta sau călare – drumul de acces în rezervație este forestier și Ocolul Silvic Sighișoara nu permite accesul cu mijloace de transport motorizate.

Este strict interzisă practicarea sporturilor motorizate (curse de motociclete, ATV-uri și mașini) pe toată suprafața rezervației și în pădurea înconjurătoare.

Folosirea containerele de lângă cabană pentru gunoi.

Interzicerea poluării fonice a aceastei arii naturale protejată. Ascultarea muzicii tare, duce la pierderea bogăției sunetelor naturale ale rezervației, deranjând păsările și animalele, împiedicându-i și pe alți vizitatori să se bucure de liniștea naturii.

Vânătoarea și braconajul sunt ilegale și vor fi pedepsite conform legii. Poliția Comunitară patrulează frecvent rezervația.

Impactul activităților umane asupra mediului natural a devenit tot mai profund în ultimii ani, afectând valorile naturale ale rezervației. De aceea, Rezervația Breite cuprinde și zone cu protecție strictă, destinate ocrotirii unor specii rare de plante și animale. Aici pot fi întâlniți ocazional mistreți, lupi și urși, precum și alte mamifere, insecte, păsări, amfibieni și plante strict protejate la nivel european.

În aceste zone se desfăsoară cu precădere activități de conservare a biodiversității și de cercetare științifică, de aceea se aplică reguli de vizitare mai stricte:

Nu este permis accesul decât pe jos, pentru a nu deranja speciile ce cuibăresc sau se hrănesc aici.

Este interzis orice fel de zgomot puternic.

Grupurile de vizitatori pot fi de maxim 10 persoane.

Sunt interzise culegerea plantelor și prinderea animalelor.

Riscuri:

Căderea la pământ a crengilor groase și chiar ruperea completă a arborilor.
Anual, doi sau trei arbori se rup cu totul și zeci de ramuri groase cad la pământ. De aceea, vizitatorii sunt sfătuiți să nu-și instaleze masa de picnic sau cortul sub coronamentul stejarilor. Pe timp de furtună, stejarii pot atrage trăznetul.

Infectarea cu borelioză, boală transmisă de căpușe.

3.3. Investiții atrase în zona Sighișoara-Daneș

Fiind o zonă turistică renumită, în ultimii ani s-au realizat investiții în infrastructura turistică. Cele mai multe locuri de cazare din municipiul Sighișoara sunt clasificate la 3 stele– 715, urmate de cele de 2 stele (555), de 4 stele (145) și de 5 stele (115).

Cele mai mari unități de cazare din Sighișoara sunt:

– Hotelul „Binder Bubi” (5 stele – 101 locuri);

– Hotelul „Korona” (4 stele – 75 locuri);

– Hotelul „Central Park” (4 stele – 66 locuri);

– Hotelul „Sighișoara” (3 stele – 64 locuri);

– Hotelul „Rex” (3 stele – 60 locuri);

– Hotelul „Casa Wagner” (3 stele – 59 locuri);

– Hotelul „Poienița” (3 stele – 51 locuri).

– Pensiunea Dracula Daneș (3 margarete – 16 camere)

Pe lângă unitățile de alimentație publică aferente hotelurilor, hostelurilor, motelurilor și pensiunilor, mai există și numeroase alte restaurante, pizzerii, ceainării, cofetării, dar și unitățile de alimentație publică din centrele comerciale, care deservesc atât populația municipiului Sighișoara, cât și turiștii.

Baza de alimentație publică este bine reprezentată în Sighișoara, unde funcționează un număr mare de restaurante:

– Restaurante asociate structurilor de cazare: Restaurant Korona, Restaurant Sighișoara, Restaurant Lorelei și Restaurant La Pastorella în cadrul Hotelului Binder Bubi, Restaurant Rex, Restaurant Poenița, Restaurant Central Park etc.;

– Restaurante/pizzerii: Restaurant Casa Vlad Dracul, Restaurant Rustic, Restaurant Carpați, Restaurant Catering House, Restaurant Vila Franka, Restaurant Pizzerie Quatro Amici, Restaurant Pizzerie JO Pub, Restaurant Pizzerie Perla, Restaurant Pizzerie Veneția etc.;

– Cofetării și cafenele: Cofetărie Burg Kaffe, Cofetărie Casa Cositorarului, Cofetăria La Angela, Cafenea Julius Cafe și Cafe Central, Cafenea Caractere, Cofetărie Teodora, International Cafe, Lazy Louis Caffe, Medieval Cafe;

– Cluburi: Club Aristocrat, Club Black Box, Club Kramer, Club M.O.S.

3.3.1. Integrarea arealului în circuitul turistic. Domeniul Dracula Daneș.

La Domeniul Dracula Daneș se practică turismul rural la standarde ridicate, printre activitățile propuse turiștilor sunt: călărie, pescuit, bird watching, relaxare la piscină, plimbări cu trăsura, vizionarea unor spectacole ecvestre, vizitarea cetăților și bisericilor fortificate din zonă, relaxare în natură pe platoul Breite.

Domeniul Dracula Daneș este reprezentat de Pensiunea Dracula și de Centrul Ecvestru Dracula. Pensiunea dispune de 16 camere standard sau camere duble superioare, dotate cu balcon, având o suprafață cuprinsă între 24mp și 55mp. Centrul Ecvestru se întinde pe o suprafață de 5 hectare, camerele fiins atandard sau superioare cu o suprafață între 30mp și 50 mp.

Figura 3.21. Domeniul Dracula Daneș

Principalele activități propuse sunt:

Turismul cultural istoric

Turism în spațiul “Sieben Burgen” unde se regăsesc edificii culturale: cetățile medievale, sate săsești care datează din Evul Mediu, cu o arhitectură deosebită sau bisericile fortificate unice în Europa.
Biserici Fortificate: Biertan, Sasghiz, Mălâncrav, Valchid, Laslea, Daneș, Seleuș, Hoghilag, Viscri sau Biserica Armenească de la Dumbrăveni.
Cetăți și Castele: Sighișoara, Criș, Dumbrăveni, Malancrav.
Posibilitatea de plimbări în natură: în apropierea Domeniului se găsesc Rezervațiile Naturale Stejarii seculari de la Breite și Rezervația de Stejar pufos de la Criș.

Birdwatching

Zona Târnavelor este extrem de atractivă pentru iubitorii de Bird watching sau pasionații de natură, putând descoperi păsări tipic habitatelor de pădure, specii de păsări din zona cum ar fi: Crex, Aqvila Pomarina, Lanius minor, Lanius Colluriosau Oriolus Oriolus, într-un decor natural impresionant, specific Daneșului.

Călărie

Zona de călărie e formată din manej acoperit (1000 mp), manej circular acoperit și trei padocuri pentru antrenament în aer liber. Activitățile propuse sunt:

antrenament cu instructori acreditați, pentru începători și avansați

plimbări în exterior călare, cu trăsura sau iarna cu sania

club ecvestru pentru socializare pe teme ecvestre

asistarea la potcovirea cailor.

Spectacole ecvestre

La cerere se pot organiza evenimente ecvestre în care se prezintă diverse rase de cai și elemente din dresajul clasic European în marele manej acoperit al Centrului de Excelență Ecvestră.

3.3.2. Integrarea arealului în circuitul turistic. Exemplificare pachet turistic „Transilvania tour”.

GRUP mai mare de 25 persoane, Hotel 3* și Pensiuni

transport + cazare + demipensiune-300 €/pers.

transport + cazare + pensiune completa-425 €/pers.

PERIOADA: la alegerea grupului

TRASEU: București – Brașov – Sinaia – Bran – Râșnov – Sighișoara – Turda – Alba Iulia – Sibiu – Transfăgărășan – Curtea de Argeș – București

SERVICII ASIGURATE:

7 nopți cazare și servicii de masă la Hotel 3* și Pensiuni (camere cu două și trei paturi):

2 nopți București/ 2 nopți Brașov/1 noapte Sighișoara

1 noapte zona Curtea de Argeș/ 1 noapte Sibiu

transport autocar confort standard internațional

diurnă, cazare și masă pentru 2 șoferi

ghid însoțitor

taxe de drum, parcări

PROGRAM

ZIUA 1: preluarea turiștilor de pe Aeroportul Otopeni, București; plimbare în zona centrală a orașului; cină și cazare în București;

ZIUA2: mic dejun; vizită la Palatul Parlamentului, cea de-a doua construcție administrativă din lume ca suprafață; deplasare spre Brașov, pe traseu se vizitează Castelul Peleș din Sinaia, reședința de vară a regilor României. Seara -scurtă plimbare prin centrul istoric al orașului Brașov; cină și cazare în Brașov;

ZIUA 3: mic dejun; deplasare spre Bran unde vom vizita Castelul Bran, unul dintre cele mai importante obiective turistice din România, în continuare vom vizita Cetatea Râșnov, în Brașov vom vizita Piața Sfatului, Biserica Neagră, unul dintre cele mai reprezentative monumente de arhitectură gotică din România, cină și cazare în Brașov;

ZIUA 4: mic dejun; deplasare spre Sighișoara unde vom vizita singura cetate medievală, în stil germanic, din Europa, încă locuită. Aici a locuit o perioadă Vlad al II-lea Drăculea, tatăl lui Vlad Țepeș; Vizitarea Platoului Breite, platou cu stejari seculari, un habitat unic în sud-estul Europei; cină și cazare în Sighișoara;

ZIUA 5: mic dejun; deplasare spre Turda pentru a vizita salina Turda. În continuare deplasarea spre Sibiu, pe traseu se vizitează Alba Iulia, prima capitală a celor trei provincii românești. Cină și cazare în Sibiu;

ZIUA 6: mic dejun; vizitarea centrului istoric al Sibiului. Deplasarea spre Bâlea Lac pe transfăgărășan, unul dintre cele mai celebre drumuri din Romania. Vizitarea Lacului Vidraru și a Barajului Vidraru, cină și cazare în zona Curtea de Argeș;

ZIUA 7: mic dejun, deplasarea spre București; pe traseu se face un popas la Cetatea Poenari, cetatea lui Dracula cunoscută și drept "cuibul de vulturi al vitejilor de demult", Vizită la mănăstirea Curtea de Argeș și la Mănăstirea Snagov, locul unde legenda spune că este înmormântat Vlad Tepeș – Dracula; cină și cazare în București;

ZIUA 8: mic dejun; transfer cu autocarul la aeroport.

3.3.3. Integrarea arealului în circuitul turistic. Trasee de biciclete și pentru drumeții

Zona se poate dezvolta frumos pe câțiva piloni cu baze solide în patrimoniul natural și cultural local: ecoturism, produse alimentare prietenoase cu mediul și meșteșuguri.
În ce privește ecoturismul, în primăvara anului 2015 a fost inaugurată o rețea de trasee de biciclete și de drumeție care străbat situl Natura 2000 Podișul Hârtibaciului-Târnava Mare din Transilvania și care totalizează 229 km. Traseele trec prin 26 de sate cu biserici fortificate și prin cetatea medievală Sighisoara, leagă 4 monumente UNESCO de la Sighișoara, Viscri, Saschiz și Breite, și traversează arii naturale protejate de importanță europeană și națională.
Lucrările au fost realizate de Asociația Mioritics în perioada septembrie 2013 – februarie 2015. Lucrările au inclus verificarea, testarea și curățarea drumurilor și potecilor existente, selecția drumurilor și potecilor ce au fost marcate, identificarea punctelor de interes pentru turiști, aplicarea marcajelor (roșu și albastru, bandă, cruce și triunghi), înregistrarea track-urilor GPS, realizarea hărților și a panourilor informative și a săgeților indicatoare.
Există un număr de 32 de trasee, cel mai lung fiind de 29,2 km (Viscri-Dealul Ciorilor) și cel mai scurt de 1,6 km (Sighișoara-Platoul cu stejari seculari Breite), și 70 de panouri informative amplasate în localități traversate de trasee și în punctele importante de pe trasee. Datorită reliefului foarte accesibil (cel mai înalt vârf este de 701 m – Dealul Birom) și a diversității opțiunilor, acestea pot fi parcurse de turiști (inclusiv familii cu copii) fără echipament complex sau o pregătire sportivă specială, dar există și circuite dedicate celor care își doresc mai mult și au o condiție fizică bună.

3.4. Beneficiile economico-sociale ale dezvoltării zonei turistice Sighișoara-Daneș

Numărul turiștilor care au vizitat municipiul Sighișoara este greu de cuantificat, o estimare a acestuia poate fi făcută având ca referință biletele vândute la Muzeul de Istorie.

Astfel, în anul 2018 Muzeul de Istorie a avut un număr de 160000 vizitatori dintre care aproximativ 125000 la Turnul cu Ceas, 15000 la Colecția de Arme, 2000 la Camera de Tortură, 4600 turiști au avut acces gratuit la Muzeul de Istorie.

Având în vedere faptul ca numeroși turiști vizitează Cetatea Medievală în afara programului Muzeului de Istorie, cifra reală a vizitatorilor este mult mai mare, aproximativ 220000 de turiști anual. O analiză a grupurilor de turiști din punct de vedere al țării de origine arată o proporție semnificativă de spanioli, japonezi, germani, italieni, americani, englezi, francezi, maghiari.

Un rol important în atragerea turiștilor îl are Festivalul Medieval, în perioada desfășurării acestuia, ultimul weekend al lunii iulie, se înregistrează vârful de sezon turistic, când practic populația orașului se dublează cu consecințe benefice asupra turismului și a încasărilor din turism.

Sighișoara este un loc foarte căutat pentru realizarea diferitelor filmări, reclame, producții TV, cinematografice, precum și pentru organizarea simpozioane, conferințe, concursuri naționale și internaționale, ceea ce înseamnă o afluență de oameni care ocupă locuri de cazare, servesc masa, vizitează obiective turistice contribuind la dezvoltarea economică a zonei.

Tabel 3.1. Evoluția capacității de cazare a Municipiului Sighișoara în perioada 2017-2018

Domeniul Dracula Daneș este modelul unei afaceri românești de succes. De aproape trei decenii, complexul turistic din inima Transilvaniei aduce împreună oameni pasionați de bun gust, calitate, natură, experiențe unice și echitație.

Turismul practicat în acest areal aduce numeroase efecte pozitive economice și sociale. Astfel turismul participă la dezvoltarea durabilă a numeroase destinații prin creșterea notorietății așezărilor, creșterea veniturilor populației, creșterea puterii economice a localităților prin obținerea de noi venituri din taxe și impozite locale, încurajarea activităților tradiționale, dezvoltarea de afaceri care presupun latura de artizanat, tradițională, dezvoltarea de comerț specific bazat pe produsele locale și meșteșugărești.

CONCLUZII

Stejarii de pe Breite sunt cele mai bătrâne „ființe vii” din Sighișoara, unii dintre ei au fost de față la așezarea pietrei de temelie a cetății și au supraviețuit evenimentelor din istoria tumultoasă a Transilvaniei, de la războaie și schimbșri de suveranitate, până la incendii, cutremure și cinci decenii de comunism.

Pe platoul Brite trăiesc peste 500 de arbori cu vârste cuprinse între 200 și 800 de ani. Fiecarea este un microcosmos care oferă adăpost și hrană altor zeci de specii de animale și plante; rădăcinile lor adânci formează o vastă rețea subterană care susține solul; coroanele lor bogate oferă umbră și răcoare oamenilor și animalelor creând un microclimat favorabil pentru covorul vegetal; iar peisajul lor deosebit atrage turiști din toată lumea.

Cu toate acestea, vârsta lor înaintată și mai ales necunoașterea și nepăsarea omului amenință acești veterani ai istoriei. Implicarea activă și susținută a comunității, a elevilor și studenților, a turiștilor, în protejarea și promovarea acestei zone seculare reprezintă o provocare a prezentului.

Platoul Breite nu poate fi exploatat la întreaga sa valoare daca nu este legat de valorile istorice, culturale, antropice ale orașului Sighișoara, iar implicarea tuturor factorilor de decizie ar avea ca rezultat implementarea dezvoltării durabile în aceasta zona strategică a Transilvaniei.

BIBLIOGRAFIE

Chindriș-Văsioiu, Oana, (2016), Economia Mediului-Suport de curs,Universitatea Ecologică din București, București.

Ciangă, N., (2007), România. Geografia turismului, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca.

Cocean, P., (2010), Patrimoniul turistic al României, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca.

Cocean, P., Dezsi, Șt., (2009), Geografia turismului, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca.

Ielenicz, M., Comănescu, Laura, (2006), România. Potențial turistic, Editura Universitară, București.

Moisescu, O., (2016), Economia turismului-Suport de curs, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca.

Oroian, Maria, Ghereș, Marinela, (2013), Economia și Managementul Turismului, Editura Casa Caărții de Știință, Cluj-Napoca.

Voicu, D., (2011), Teza de Doctorat “Potențialul turistic al dealurilor și podișurilor dintre Mureș și Târnava Mare”, Universitatea București, București.

Stănciulescu, Gabriela (coord.) (2002), Tehnologia Turismului, Editura Niculescu, București.

Turcu, Daniela, Weisz, Janeta, (2008), Economia Turismului, Editura Eurostampa, Timișoara.

Primăria Sighișoara, Strategia de dezvoltare a municipiului Sighișoara pentru perioada 2014­2020 „Orașul­Muzeu”.

Consiliul Local Sighișoara, Fundația Mihai Eminescu Trust, (2007), Plan de Management al Rezervației „Stejarii Seculari de la Breite”, Sighișoara.

Resurse web

www.sighisoara.org.ro

www.natura2000transilvania.ro/despre-zona/dezvoltare-durabila

www.rezervatia-breite.ro

Harta turistică-Sighișoara

www.traseeromania.ro