Eficiența Economică A Industriei Hoteliere

Economie

Eficiența Economică A Industriei Hoteliere

Byadmin ianuarie 1, 2024

EFICIENȚA ECONOMICĂ A INDUSTRIEI HOTELIERE

CUPRINS :

ABSTRACT

ANNOTATION

LISTA ABREVIERILOR

LISTA FIGURILOR

LISTA TABELELOR

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. FUNDAMENTE TEORETICE CU PRIVIRE LA CAZARE ȘI EFICIENȚĂ A INDUSTRIEI HOTELIERE

1.1 Scurt istoric al dezvoltării turismului

1.2 Conceptul de eficiență economică. Sistemul de indicatori ai eficienței economice în industria hotelieră

1.3.Serviciile de cazare – componentă de bază a serviciilor turistice

CAPITOLUL II. ANALIZA ACTIVITĂȚII ECONOMICE A STRUCTURII CU FUNCȚIUNI DE CAZARE HOTELUL COSMOS

2.1 Analiza economico – financiară a activității hotelului “Cosmos

2.2 Direcții de funcționare și dezvoltare a industriei hoteliere. Caracteristici. Deficiențe

2.3 Concurența în domeniul hotelier

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

GRAFICUL CALENDARISTIC DE EXECUTARE A PROIECTULUI/TEZEI DE LICENȚĂ

DECLARAȚIE PRIVIND ORIGINALITATEA CONȚINUTULUI LUCRĂRII DE LICENȚĂ

FIȘA DE EVALUARE A PROIECTULUI/TEZEI DE LICENȚĂ

ABSTRACT:

Numele autorului acestui proiect de licență cu titlul “Eficiența economică a industriei hoteliere” este, Botnari Olga, Chișinău, 2015. În acest proiect sunt prezentate informații studiate și analizate personal de către autor. S-a încercat a se pune accent pe cele mai importante subiecte ale acestei teme.

Prezentul proiect este structurat în două capitole, a cîte trei paragrafe, conține de asemeni introducere, lista abrevierilor, lista tabelelor, concluzii, recomandări, 20 surse bibliografice, anexe.

Primul capitol conține trei paragrafe și se referă în esențial la fundamentarea teoretică din domeniul hotelier, analiza pieței serviciilor, analiza personalului încadrat în acest sector,

Al doilea capitol conține date despre indicatorii eficienței economice în cadrul hotelului “Cosmos”, autorul a avut acces la această informație, deoarece acolo a avut loc practica de inițiere și cea tehnologică. Aici se mai regăsesc direcții de funcționare și dezvoltare a industriei hoteliere, și desigur principalele legi și hotărîri de guvern ce vin în susținerea turismului și nemijlocit duc la creșterea eficienței economice și sociale, concurența din acest domeniu și măsurile întreprinse de manageri pentru atragerea noilor clienți, dar și menținerea celor actuali.

Motivul abordării este unul simplu de a studia situția pe piața hotelieră din Republica Moldova, de aplicare cunostințelor teoretice în practică și analiza acivității economice a structurilor de cazare, de a se prezenta cît mai concret și real acest sector al serviciilor publice. Printre obiectivele propuse cel mai important ar fi: cunoasterea indicatorilor și a formulelor de calcul al acestora, iar printre metodele folosite se enumeră: analiza logică, analiza comparativă, de asemeni statistica, deducția, metode calitative și cantitative.

ANNOTATION:

Nom de l'auteur de ce projet de licence intitulé «l'Efficacité économique de l'hospitalité" est Botnari Olga, Chișinău, 2015. Dans ce projet sont étudiés et analysés renseignements personnels soumis par autor. S’ essaya de se concentrer sur les points forts de ce thème.

Ce projet est divisé en deux chapitres, de chaque trois paragraphes, contient également une introduction, liste des abréviations, liste des tables, des conclusions, des recommandations, 20 sources de bibliographie, annexes.

Le premier chapitre contient trois paragraphes et portent essentiellement sur les fondements théoriques de l'analyse du marché des services de l'industrie de l'hôtel, l'analyse du personnel employé dans ce secteur.

Le deuxième chapitre contient des données sur les indicateurs d'efficacité économique dans l'hôtel Cosmos, l'auteur a eu accès à cette information parce qu'il y avait la pratique d'initiation et technologique ici. Aussi sont presente les directions de fonctionne plus et le développement de l'industrie d'hôtel, et bien sûr les principales lois et les décisions gouvernementales qui viennent en appui direct du tourisme et accroître l'efficacité économique et sociale, la concurrence dans ce domaine et les mesures prises par les gestionnaires pour attirer de nouveaux clients et maintenir ceux qui existent déjà.

La raison en est simple approche pour étudier la situation sur le marché de l'hôtel en Moldavie, applique les connaissances theorique en pratique et d'analyser l’activité des les structures d'hébergement, de présenter plus concret et réel ce secteur des services publics . Parmi les objectifs les plus importants serait: la connaissance des indicateurs et des formules pour leur calcul, et parmi les méthodes utilisées sont énumérées: analyse logique, analyse comparative, aussi inférence statistique, qualitatives et des méthodes quantitatives.

LISTA ABREVIERILOR:

UNWTO – U.N World Tourism Organisation, Organizația Mondială a Turismului

HG – Hotărîre de Guvern

CEED II -Competetiveness Enhancement and Entreprise Development, Proiectul Creșterea și Dezvoltarea Întreprinderii

USAID – U.S Aid for International development, Organizația Națiunilor Unite pentru ajutor în dezvoltarea Internațională

BNS – Biroul Național de Statistică

SDT – Strategia de dezvoltare a turismului “Turism 2020”

LISTA FIGURILOR:

Fig.1.1 – Organigrama unui hotel cu 10 salariați……………………………………………….20

Fig 1.2 – Organigrama unui hotel de mică sau medie………………………………….………..21

Fig 2.1 – Structura serviciilor de piață prestate populației pe tipuri de servicii…………………24

Fig.2.2 – Valoarea serviciilor de piață prestate populației prin unitățile oficial înregistrate..….24

LISTA TABELELOR:

Tabelul 2.2 – Principalii concurenți ai unității de cazare hotelul Cosmos………………………25

Tabelul 2.3 – Numărul și tipul camerelor a hotelului Cosmos…………………………………26

Tabelul 2.4 – Încasările lunii ianuarie 2015 din activitatea de cazare………………………….27

Tabelul 2.5 – Încasările lunii februarie 2015 din activitatea de cazare…………………………27

Tabelul 2.6 – Încasările lunii martie 2015 din activitatea de cazare……………………………28

Tabelul 2.7 – Prognoza creșterii numărului turiștilor și a volumului încasărilor în anii 2014-2020 în cadrul turismului receptor……………………………………………………….33

Tabelul 2.8 – Prognoza creșterii numărului turiștilor și a volumului încasărilor în anii 2014-2020 în cadrul turismului intern………………………………………………………….33

Tabelul 2.9 – Prognoza creșterii numărului turiștilor și a volumului încasărilor în anii 2014-2020 în cadrul turismului intern și receptor………………………………………………34

Tabelul 2.10 – Clasificarea structurilor colective și a celor similare cu funcțiuni de cazare ( 2010-2014 )…………………………………………………………………………………………………………………35

Tabelul 2.11 – Clasificarea structurilor colective cu funcțiuni de cazare după numărul de stele (2010-2014)…………………………………………………………………………………………………………………37

Introducere:

De-a lungul timpului fenomenul turistic crește în intensitate, dezvoltîndu-se din diferitele interese ale oamenilor: de a cuceri, de a cunoaște, de a descoperi, de a-și satisface curiozitatea, de a-și dezvolta afacerile, și implicit astfel s-a simțit nevoia de amenajarea și dezvoltarea spațiilor de cazare.

Încă din Antichitate, vechii greci au fost principalii promotori ai călătoriilor, aceștia aveau un semn vizibil numit symbolon, care era împărțit în jumatate, iar cel care călătorea se legitima în străinatate cu partea sa, Symbolonul era transmis din generație în generație.

Eficiența economică a industriei hoteliere este o temă actuală, care reprezintă interes deosebit nu numai din punct de vedere economic, dar si social. Deoarece activitatea în sectorul serviciilor inclusiv în domeniul hotelier are un impact direct asupra economiei în primul rînd,iar în al doilea rînd și asupra populației și mediului înconjurător. Acest sector permite încadrarea în cîmpul munciii a unui număr relativ mare de persoane. În domeniul hotelier o importanță deosebită în creșterea eficienței economice, calității seviciilor revine personalului angajat în activitatea. De asemeni, foarte important este și nivelul de calificare, profesionalismul, dar și adaptabilitatea acestora la exercitarea atribuțiilor.

Scopul acestui proiect este de răspunde întrebărilor și obiectivelor propuse,anume:

Cît de eficientă este activitatea hotelieră din punct de vedere economic în Republica Moldova?

Care sunt principalii indicatori economici ai eficienței în domeniul hotelier?

Ce măsuri sunt întreprinse de autorități în vederea dezvoltării și stimulării fenomenului turistic?

Principalele obiective ale acestui proiect sunt:

să se cunoască principalii indicatori ai eficienței economice;

să se poată reda formulele de calcul ale indicatorilor;

să se cunoască datele concrete despre activitatea economică a industriei hoteliere;

să se cunoască și descrie caracteristicile industriei hoteliere;

să se perceapă și descrie cadrul legislativ ale domeniului turistic;

Metodologia cercetării se bazeză pe analiza situației de pe piața seviciilor Republicii Moldova, analiza datelor statistice prezentate de Biroul Național de Statistică, studierea materialelor de specialitate și expunerea diferitor opinii ale autorilor străini și autohtoni, utilizarea actelor normative și examinarea acestora, de asemenea folosirea metodelor grafice și celor descriptive. Revista literaturii de specialitate conține surse atît naționale cît și internaționale, date statistice din Anuarul statistic al Republicii Moldova pentru anul 2014, de asemeni concluzii și referințe din: Hotărîrea de Guvern nr.643 din 27.05.2003 cu privire la aprobarea Normelor metodologice și criteriilor de clasificare a structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare și de servire a mesei, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 06.06.2003, nr.99/103/680 și din Hotărîrea de Guvern nr.338 din 19 mai 2014 cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a turismului “Turism 2020” și a planului de acțiuni pentru anul 2014-2016, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. S-a utilizat articolul Исследования на рынке индустрии гостеприймства, al profesorilor Gribincea Alexanru și Barcari Igor și Geografia Turismului – suport metodologic utilizat în procesul de predare-învățare, la orele de curs, lucrări practice și seminar, de Gheorghilaș A. De asemeni s-au mai studiat materiale ale autorilor: Ionică M., Keiser J.R., Lupu N., Stănciulescu G., Micu C., Stănciulescu D.A., Cristea A.A., Щматько Л.П., Minciu R., Zadig R.

CAPITOLUL I. FUNDAMENTE TEORETICE CU PRIVIRE LA CAZARE ȘI EFICIENȚĂ ECONOMICĂ A INDUSTRIEI HOTELIERE

1.1. Scurt istoric al dezvoltării turismului

Primele activități ce pot fi numite forme arhaice de turism se regăsesc în operele marilor călatori, istorici și geografi încă în antichitatea greco-romană: Herodot, Strabon. Primele forme de organizare a activității de cazare se manifestă tot în acastă perioadă, avînd în vedere că principalele forme de turism erau cel religios și cel curativ. De asemeni, se cunosc regiuni în Grecia Antică unde călătorii erau găzduiți la prieteni sau în vestibulul templelor sfinte, și desigur în Roma Antică, unde existau contracte de ospitalitate între prieteni, iar pe lîngă acestea case de vacanță, hanuri sau vile. Astfel in Grecia Antică se făceau pelerinaje la locurile sfinte: Delfi, Dodona, Epidaur sau Kos. Desfășurarea fără întrerupere a Jocurilor Olimpice între anii 776 î.Hr și 393 d.Hr. au avut o contribuție importantă la devoltarea primelor forme organizate ale călătoriei. Potrivit regulamentului Jocurilor Olimpice, toți participanții beneficiau de imunitate la trecerea frontierelor și traversarea teritoriilor altor tări. De cealaltă parte în Imperiul Roman, dezvoltarea construcției drumurilor, sporirea gradului de siguranță a călătorilor, apariția și amenajarea hanurilor și a locurilorstă perioadă, avînd în vedere că principalele forme de turism erau cel religios și cel curativ. De asemeni, se cunosc regiuni în Grecia Antică unde călătorii erau găzduiți la prieteni sau în vestibulul templelor sfinte, și desigur în Roma Antică, unde existau contracte de ospitalitate între prieteni, iar pe lîngă acestea case de vacanță, hanuri sau vile. Astfel in Grecia Antică se făceau pelerinaje la locurile sfinte: Delfi, Dodona, Epidaur sau Kos. Desfășurarea fără întrerupere a Jocurilor Olimpice între anii 776 î.Hr și 393 d.Hr. au avut o contribuție importantă la devoltarea primelor forme organizate ale călătoriei. Potrivit regulamentului Jocurilor Olimpice, toți participanții beneficiau de imunitate la trecerea frontierelor și traversarea teritoriilor altor tări. De cealaltă parte în Imperiul Roman, dezvoltarea construcției drumurilor, sporirea gradului de siguranță a călătorilor, apariția și amenajarea hanurilor și a locurilor de popas au permis calatorilor explorarea celor mai îndepărtate colțuri ale imperiului. Prezența lor în mai multe regini ale Europei și interesul deosebit față de băile curative au dus la apariția și dezvoltarea unor stațiuni termale, dintre care unele există încă în prezent, de exemplu: Vichy, Royat, Neris-les Bains (Franța), Aachen (Germania), Bath (Anglia), Herculane sau Băile Geoagiu (România). În perioada Evului mediu turismul a cunoscut o stagnare, dezvoltarea acestuia fiind amenințată de condițiile contradictorii: obscurantismul religios, numeroasele războaie și epidemiile frecvente, feudalismul. În această perioadă o contribuție deosebită au avut-o marii decoperitori geografici. Apar primele jurnale de călătorie ale lui Marco Polo, Pigafetta, iar dezvoltarea centrelor meșteșugărești și a drumurilor au condus la creșterea numărului de călători. Astfel spre sfîrșitul acestei perioade lumea aristocrată este tot mai interesată în petrecerea timpului liber în altă parte decît locul de reședință [3, p.10].

De remarcat este faptul că apariția unor lucrări în această perioadă, unde se încercă a contura primele concepții despre scopul și motivația de a călători. O lucrare scrisă a călugărului Aimeri Picaud, în 1130, este denumită și primul ghid de călătorie, care subliniază pelerinajele pe cele mai sigure drumuri spre Santiago de Compostela. La Roma, apare o lucrare ce prezintă vestigiile antichității , “Mirabilia Urbis Romae”, aparută între anii 1475-1600 în 70 de exemplare, iar în Franța, în 1552 apare ghidul “Le guide des chemins de France”.

Secolul al XVIII-lea, numit și perioada engleză, și constiuie o perioada de dezvoltare a turismului modern. Englezii au fost dominați de dorința de cunoaștere, ei călătorind pe continent în special în scop de studiu. De asemeni ei se fac exploratori și promotori ai imaginei Alpilor, aceștia fiind o destinație preferată de cei mai mulți dintre ei, spre exemplu în stațiunea Charmoix, în anul 1783 dintre cei 1500 de turiști, trei sferturi erau englezi [3, p.14]. O atracție deosebită era Alpii Elvețieni, unde cele mai frecventate orașe aveau să devină mari stațiuni turistice (ex: Grindelwald, Loeche, Lautterbrunn). În anul 1672 în Franța apare un ghid ce vine în ajutorul călătorilor englezi ce include cele mai active trasee și primul ghid de conversație francez-englez, iar în Elveția o lucrare în același sens este “Instrucțiuni pentru călătorii ce vizitează ghețarii și Alpii din cantonul Berna” de Wytterbach. De subliniat este etapa construirii primelor stațiuni moderne, în Anglia, ce aveau să devină exemplu celor dezvoltate ulterior pe continent. Două cele mai reprezentative sunt Brighton și Bath, care s-au transformat din niște așezări medievale în stațiuni de lux.

Secolul al XIX- lea începutul secolului al XX-lea, repezintă perioada modernă de dezvoltare a turismului, mai ales datorită condițiilor favorabile cum sunt: revoluția industrială, dezvoltarea transporturilor, creșterea gradului de urbanizare, emergența noilor clase înstărite ale populației. Evoluția infrastructurii determină și micșorarea timpului și duratei de călătorie, de asemeni aceasta are o importanță deosebită pentru zonele cu un puternic potențial turistic. Se remarcă faptul că odată cu contrucția drumurilor peste strîmtoarea Simplon (1801-1805), peste Saint-Bernard cel Mic (1824) și drumul Gotthard și Alpenzellerstrasse (1830) numărul turiștilor în Elveția și Austria crește foarte mult. Între anii 1840- 1860, se dezvoltă cu pași rapizi transporturile feroviare, astfel pe aceasta cale se călătorește de zeci de ori mai rapid decît în celelalte cazuri. Apar primele trenuri de lux: Koln- Salzburg și mai tîrziu Orient Expresul.

În secolul al XIX-lea în Europa funcționau 160 de stațiuni balneare pe domeniul balnear si litoral. Turismul de litoral reprezentat prin stațiunile: Brigton (Anglia), Ostende (Belgia), Trawemunde și Warnemunde (Germania), de pe Coasta de Azur a Fanței: Dieppe, Deauville, Biarritz, cele de pe riviera italiană:San- Remo, Portofino, și cele de pe litoralul rusesc: Ialta,Soci.

De asemenea, se remarcă și stațiunile balneare: Baden-Baden și Weisbaden (Germania), Vichy și Luchon în Franța, Karlsbad și Marienbad (Cehia), Bad Ischl și Badgastein (Austria), Spa (Belgia), Ramlosa și San Sebastian ( Spania). În Elveția încep să se practice sporturile de iarnă în stațiunile climaterice renumite cum ar fi: Montana, Davos, Saint-Moritz.

În această perioadă de asemenea au loc primele călătorii organizate mai întîi pe distanțe scurte pe calea ferată cu scopul de a participa la diferite activități religioase, iar în anul 1845 se organizează primele călătorii de agrement spre Scoția, de către englezul Thomas Cook, considerat părintele călătoiei. Ulterior modelul său a fost preluat de mai multe țări, în care se vor dezvolta numeroase agenții, iar mai tarziu acestea devenind puternice centre ale marilor firme de turism.

Creșterea numărului de turiști a condus implicit la dezvoltarea și perfecționarea rețelei hoteliere, În 1898 la Paris se deschide hotelul de lux Ritz, ce avea să devină modelul sau prototipul hotelului de lux din inteaga lume. Acesta este pregătit să satisfacă și cele mai pretențioase condiții ale clienților, cîtiva ani mai tîrziu se deschid la Londra și Madrid hoteluri sub acelasi nume, iar în prezent acesta a devenit un întreg lanț hotelier răspîndit în întreaga lume. În acest mod în cele mai mari orașe se deschid hoteluri de lux cum sunt: Grand Hotel și Hotel de Louvre la Paris, Charing Cross Hotel la Londra, Hotel Gellert la Budapesta, Waldorf Astoria la New-York, Athenee Palace la București. Astfel pentru numeroase stațiuni hotelurile de lux devin o carte de vizită, de exemplu: Negresco la Nisa, Vila Eugenie și Palais la Biarritz, Palatele Dandolo și Danieli la Veneția [3, p.15].

Începînd cu a doua jumătate a secolului XX-lea fenomenul turistic cunoaște o etapă de dezvoltare foarte intensă, și tinde să devină un sector distinct al economiei, care este în permanentă dezvoltare. În perioada interbelică crește volumul turismului automobilistic, ca urmare a faptului că multi oameni aveau în posesie automobile, astfel se dezvoltă rețeaua de drumuri nemijlocit structurile de cazare de tip moteluri. La nivel mondial perioada postbelică se remarcă prin creșterea deplasărilor turistice care din din 1950 pînă în 1980 s-a mărit de circa 11 ori ajungînd de la 25 la 285 de milioane [3, p.17]. Turismul a devenit accesibil pentru toate categoriile de vîrstă.

Turismul contemporan a devenit un fenomen de masă, iar în anii 1960-1980, încep să se elaboreze legi și strategii ce vin în sprijinul dezvoltării și promovării turismului. Astfel în țările dezvoltate acesta capată o importanță deosebită, încercîndu-se a se pune într-un prim plan. După 1980 are loc internaționalizarea și globalizarea activităților turistice. În acest proces sunt determinate două aspecte importante: pe de o parte maturizarea pieței, creșterea cererii și consumul sunt într-o dinamică continuă, ofertei turistică exprimată prin produsul turistic ,capătă tot mai multe carecatere ale unui bun de larg consum. iar pe de altă parte creste rolul marilor companii din turism cu capacitate financiara și putere de decizie. În acest mod crește rolul turismului în economia națională. La nivel mondial a crescut valoarea exporturilor de la 5 % în 1988 la 9 % în 1998 [3, p.18].

1.2. Conceptul de eficiență economică. Sistemul de indicatori ai eficienței în domeniul hotelier

Eficiența are trăsături comune tuturor ramurilor și activităților din circuitul economic. Prin conținutul său vast presupune utilizarea a tuturor resurselor atît naturale, umane, cît și a celor materiale și financiare în toate categoriile de activități : fie de producție,de comercializare, de servire sau aspectele cantitative și calitative, economice și sociale, directe sau indirecte.

Eficiența economică în turism presupune folosirea în mod rațional a materiilor prime, a combustibilului și energiei, a forței de muncă și a atracțiilor naturale, folosirea integrală a a capacității de cazare, transport, alimentație, fonduri funciare.

Eficiența economică poate fi exprimată printr-un raport care definește relația dintre rezultatul obținut și cheltuiele efectuate într-o anumită activitate economică, aceasta presupune compararea eforturilor exprimate prin intermediul valorii resurselor consumate, cu rezultatele concretizate sub forma producției realizate. [10, p.253]

Petru evaluarea eficienței activității de cazare se pot folosi indicatori de ordin general, și cei de odin specific. Se cunosc indicatori de efort ca: numărul mediu al personalului, valoarea medie a activelor fixe, celtuielile activității de cazare, capacitatea disponibilă exprimată în locuri sau în locuri-zile, și indicatori de efect: încasări din prestațiile hoteliere, încasări din prestațiile suplimentare, profitul.

Veniturile sunt redate de marimea încasărilor din prestațiile hoteliere, iar cheltuielile se împart asfel: cheltuielile cu salariul constituie în medie este de 40 % din cheltuielile cu cazarea, cheltuielile cu chiria sunt aproximativ 10-15 %, cheltuielile generale – 10 %,cele de întreținere sunt de maxim 5 %, amortizările 5 %, iar cheltuielile de depozitare și transport lipsesc sau sunt neînsemnate. În activitatea hotelieră ponderea cheltuielilor are o cota de circa 60 – 69 %, din acest fapt rezultă că rata rentabilității este una foarte mare 35 – 40 %. Eficiența economică este egală cu raportul dintre cheltuieli și profit, raportul dintre edectul util și efortul depus pentru obținerea lui:

E = Q/K, (1)

unde:

Q- volumul anual al producției obținute;

K- volumul anual al cheltuielilor de producție;

Sistemul indicatorilor de eficiență a activității de cazare, se împarte în două tipuri de indicatori: generali și specifici. Cei de ordin general sunt :

volumul încasărilor totale (V) – se calculează ca produsul dintre bn real (înnoptările) și costul mediu pentru un pat (bp)

V = bn * bp, (2)

veniturile medii pe zi turist (Vmz/t)- se calculează ca raportul dintre volumul încasărilor (V) și numărul înnoptărilor (bn)

Vmzi/turist = V/ bn, (3)

cheltuielile totale – acestea în cadrul unui structuri cu funcțiuni de cazare are o pondere de 65 – 70 % și se calculează ca diferență dintre volumul încasărilor (V) și profit (Pr)

TC=V-Pr, (4)

profitul – este un unul dintre cei mai importanți indicatori, ce arată în primul rînd rentabilitatea economică a unității, acesta se calculează după mai multe moduri:

ca diferență dintre volumul încasărilor (V) și cheltuielile totale (CH)

Pr=V-CH (5)

ca produsul dintre volumul încasărilor (V) și rentabilitatea vînzărilor (Rv)

Pr=V*Rv (6)

productivitatea muncii – acest indicator măsoară eficiența muncii depuse într-o anumită perioadă de timp. Se poate exprima sub doua aspecte valoric și fizic:

valoric – se prezintă ca raportul dintre valoarea încasărilor și numărul personalului, astfel avem formula:

W = CA / Np (7)

unde:

CA – valoarea încasărilor sau cifra de afaceri;

Np – numărul personalului;

fizic – se prezintă ca raportul dintre numărul înnoptărilor realizate anual și numărul personalului:

W= Nî / Np, (8)

Nî – numărul înnoptărilor realizate anual;

Np – numărul personalului;

Indicatorii specifici ce se utilizează în analiza eficienței economice ale structurilor colective cu funcțiuni de cazare și alimentație sunt:

Încasarea medie pe unitatea de prestație (Îm) – acesta este un indicator specific și se calculează prin raportarea încasărilor la capacitatea de cazare, sau prin raportarea la locuri de cazare/zi.

Îm = CA/Cc (10)

Îm = CA/Lc, (11)

unde avem:

CA -volumul încasărilor;

Cc – capacitatea de cazare;

Lc – locuri de cazare/zi;

cheltuielile medii (CHm)- acesta este un indicator specific ce măsoară consumul de resurse pe loc sau loc/zi, și se calculează ca raportul dintre cheltuielile cu cazarea și numarul de locuri de cazare:

Ch = Cheltuieli cu cazarea/numărul de locuri de cazare, (12)

nivelul relativ al cheltuielilor(costurilor) – pune în evidență consumul total de resurse în raport cu rezultatele economice obținute,respectiv încasările sau cifra de afaceri:

Nch = Ch/CA * 100 %, (13)

unde

Ch- consumul total de resurse;

CA- cifra de afaceri;

coeficientul de utilizare a capacității de cazare – acesta indicator se utilizează pentru aprecierea eficienței de cazare, și se calculează ca raport dintre capacitatea de cazare efectivă utilizată într-o perioada dată ( numărul de înnoptări, numărul de zile/turist), la capacitatea maximă posibilă.

Crc = NZT/Cmax * 100 % (14)

unde avem

NZT – numărul zile turist;

Cmax – capacitata maximă;

rata rentabilității în alimentație – exprimă profitul obținut la fiecare mie de lei desfacere în alimentația publică, acesta se calculează în două moduri

ca raport dintre masa profit și volumul de desfacere:

r = Pr/D (15)

ca diferență între cota medie procentuală de adaosuri comerciale, folosite în unitățile de alimentație (A) și nivelul mediu procentual al cheltuielilor de producție și circulație înregistrate de aceasta (C):

r = A-C, (16)

rata rentabilității economice (r) – este un indicator relativ ce exprim gradul pe care capitalul în întregul său aduce profit, se calculează prin mai multe metode în funcție de baza de calcul:

r = PR/CA * 100 % (17)

r = PR/Cp * 100 %; (18)

r = PR/C * 100 % (19)

unde avem

CA – cifra de afaceri,

C – capitalul investit;

Cp – volumul cheltuielilor;

Pr – profitul;

rata rentabilității veniturilor (Rv)- se calculează ca un raport procentual dintre profitul brut (Prb) și încasările totale (În):

Rv = Prb/În * 100 % , (20)

rata rentabilității serviciilor (Rs) – se calculează ca raportul dintre profitul brut și cheltuielile totale.

Rs = Prb/Ch * 100 %, (21),

unde:

Prb – profitul brut;

Ch – cheltuielile totale

1.3. Serviciile de cazare – componentă de bază a serviciilor turistice

Hotelul reprezintă cea mai tradițională formă de cazare în industria hotelieră,în prezent el deține cea mai mare cotă din totalul structurilor funcțiuni de cazare. De cei mai mulți autori serviciile hoteliere sunt definite ca fiind un rezultat al industriei hoteliere, un produs finit propus călătorilor. Se prezintă ca o desfășurare destul de amplă ce decurge din exploatarea echipamentelor de primire și găzduire [10, p.189], compuse dintr-un complex de servicii ce sunt oferite călătorilor pe durata sejurului său în unitățile hoteliere [7, p.4]

În prezent structurile hoteliere oferă o gamă diversă de servicii de bază și alte servicii complementare și complexe, ce vin în întîmpinarea și satisfacerea și celor mai pretențioase solicitări de pe durata sejurului a turiștilor cazați. Primul și cel mai important în această listă este:

serviciul de cazare și igienă, ce are menirea de a oferi adăpost conforabil și odihnă călătorilor, și care includ servicii aferente pentru sporirea gradului de eficiență, cum sunt:

primirea și distribuirea corespondenței;

păstrarea obiectelor de valoare;

preluarea și transmiterea mesajelor;

curățatul hainelor și a încălțămintei;

spălatul și călcatul hainelor;

schimbul valuatar;

asigurarea parcării automobilului;

la cerere dotarea camerelor cu inventar diferit suplimentar: pături, paturi, perne.

În continuare le vom prezenta după cum urmează:

serviciile de alimentație, acestea au rolul de satifacere a nevoii de hrană și asigurarea călătorilor cu aceasta;

serviciile cultural-artistice și de agrement, acestea presupun existența unei baze tehnico-materiale solide și a unui personal calificat ce vor supraveghe și instrui turiștii. De asemeni, datorită acestor servicii oferite, se influențează și asupra deciziilor în alegerea hotelului. De exemplu, aici se pot desfășura diferite evenimente,expoziții, reuniuni, spectacole.

serviciile de comunicare, presupun asigurarea procesului de comunicării cît mai eficiente pentru prevenirea eventualelor greșeli, dar și pentru sporirea calității serviciilor oferite. Comunicarea se face pe două planuri:

comunicare internă pe filiera structurii ierarhice (de sus în jos, de jos în sus, pe verticală, pe orizontală)

comunicare externă, în relațiile hotel-client, client-hotel. Aici se are în vedere și intermedierea de către hotel a realizării unor activități, cum sunt:

rezervarea biletelor la diferite manifestări culturale;

repararea sau întreținerea unor obiecte ale turiștilor;

rezervarea unor mijloace de transport;

serviciile comerciale au rolul de asigura aprovizionarea și comercializarea unor bunuri ce sunt necesare clientului pe parcursul sejurului (reviste, ziare, articole de ski, de plajă, de toaletă).

Structura organizatorică a unității hoteliere

Structura organizatorică a unei întreprinderi hoteliere trebuie să asigure realizarea

obiectivelor sale (satisfacerea nevoilor de bază, adăpost și hrană), precum și a altor necesități, dorințe și preferințe ale oaspeților, la un înalt nivel calitativ și în condiții de eficiență economică [13,15]. Conform opiniei mai multor specialiști în acest domeniu, activitățile desfașurate într-un hotel, se clasifică după mai multe criterii, din care rezultă urmatoarele grupări [12, p.404]:

acivitățile de front-office, ce se manifestă prin interacționarea directă cu clienții hotelului și activitățile back-office, sunt cele ce țin de birou;

serviciul de front-office ( recepție ), serviciul de etaj ( housekeeping ), serviciul de alimentație;

departamentele de bază – cazare ( front-office și housekeeping) și alimentație -la acestea se adaugă departamentul de administrație și cel ce vizează prestațiile auxiliare;

Activități operaționale ce implică prestarea nemijlocită a serviciilor hoteliere și fac obiectul departamentului de cazare, al departamentului de alimentație precum și al altor servicii șicompartimente care realizează nemijlocit prestații (telecomunicații, organizarea de bancheteși conferințe în sălile de reuniuni, salon de frumusețe, centru de sănătate, teren de tenis.), și activitățile funcționale sau de sprijin care nu se concretizează în prestarea de servicii dar care sunt indispensabile bunei funcționări a hotelului fiind asigurate prin intermediul departamentului administrație și gestiune generală/administrativ și financiar, departamentului marketing-vânzări și departamentului energie și întreținere/tehnic acoperind funcțiile de administrare, control, comercializare, întreținere, eventual animație [20, p.35].

Mai jos se prezintă organigrama unui hotel cu pană la 10 angajați, acesta dispune pe lîngă departamentul de cazare, unul de alimentație și unul administrativ.

Fig.1.1 Organigrama unui hotel cu maxim 10 salariați [9, p.51]

În următoarea figura numărul 1.2, se prezintă structura organizatorică a unui hotel de talie mică- medie,cu numarul de salariați între 10 și 49. În acest tip de hoteluri de obicei, dar în funcție de zona în care este amplasat fluxul turișilor permite ca angajații sa distribuie munca în mai multe direcții, ceea ce face ca numărul acestora sa fie redus. Astfel, încît sa poate aduce și profit, iar cheltuielile de întreținere să nu depașească veniturile.

Fig. 1.2 Organigrama uni hotel de talie mică sau medie [9, p.51]

O structura complexă, care să reflecte toate departamentele și funcțiile ce pot fi ocupate în cadrul unei unități hoteliere, se poate urmări la un hotel de talie mare. În figura nr.1.3 din anexe (anexa nr.1) regăsim organigrama unui hotel de lux de 300-500 de camere.

În hotelurile de mici dimensiuni și cele în cele cu dimensiuni medii pot ocupa sau îndeplini mai multe funcții și atribuiți. Acest fapt însă poate contribui la diminuarea calității și cantității serviciilor. Factorul uman este unul cu rol decisiv în activitatea sectorului turistic, pe lîngă o baza tehnico-materială bine structurată, și se află în interdependență directă cu evoluția și dezvoltarea acestuia. Dezvoltarea și desfășurarea activităților de turism, presupune un nivel relativ ridicat și complex de pregătire. Este foarte importantă motivația lucrătorilor și determinarea lor în muncă, sunt necesare un nivel general și de cultură ridicat, de asemeni cunoașterea limbilor de circulație internaționale sunt condiții esențiale în această activitate. Comportamentul civilizat și celelalte aspecte ce țin de egalitate, încredere ar trebui să fie cartea de vizită al fiecărui muncitor ce intră în contact direct cu turiștii/clienții. Această trăsătură se referă în principal la efortul continuu de adaptare la cerințele și personalitatea fiecărui client, ca și sistem adecvat de comunicare între cei doi parteneri [6, p.17].

CAPITOLUL II. ANALIZA ACTIVITĂȚII STRUCTURII CU FUNCȚIUNI DE CAZARE HOTELUL “COSMOS”

2.1. Analiza eficienței economice a activității hotelului “Cosmos”

În mai multe țări dezvoltate ale lumii, cheltuielile în domeniul turismului are un loc important după mîncare și locuință. Industria turistică a devenit un sector distinct de activitate în economie la nivel mondial. În statistica internațională a OMC aceasta se situează pe locul 9 în subsectorul A: “Servicii turistice și cele legate de voiaj” [16, p.34]

Potrivit datelor UNWTO, din totalul cheltuielilor pe parcursul călătoriei, 35 – 60 % sun alocate pentru plata cazării în hoteluri și structuri similare, în același timp veniturile acestora de pe urma serviciilor de cazare și complementare oferite constituie 50 % (+/- 5- 8 %) [3, p.34]

În industria hotelieră activează de peste 25 de ani companii ce administrează și prezintă date și indicatori ce caracterizează la nivel mondial și regional, și reprezintă unica sursă de informații zilnice, lunare, anuale a activității a 49700 de hoteluri ( 22 % ) din totalul lor din diferite regiuni ale lumii[3, p.35].

De obicei, în publicațiile depre hoteluri se prezintă următorii indicatori:

Prețul mediu pentru cameră ( ADR – Average Daily Rate );

Venitul mediu pentru o cameră/zi ( Rev. PAR – Revenue Per Avaible Room );

Indicele capacității de utilizare ( %) ( Occupancy ).

Pentru calcularea acestora se utilizează următoarele formule:

ADR= SGL*P1+DBL*P2+EXL*P3/SGL+DBL+EXV

unde:

SGL – numărul camerelor cu un singur loc; P1 – tariful afișat pentru o cameră single; DBL – numărul camerelor duble; P2 – tariful afișat pentru o cameră double; EXV – numărul camerelor de lux; P3 – tariful afișat pentru o cameră de lux; SGL+DBL+EXV – totalul camerelor.

Rev.PAR= RevHOT ( t ) / (SGL+DBL+EXV)*t

unde:

RevHOT – veniturile din vănzarea camerelor într-o anumită perioadă de timp;

( SGL + DBL +EXV )*t – numărul de camere disponibile într-o anumită perioadă.

OCP = RevPAR / ADR

Rev.PAR = OCP * ADR

ADR = Rev.PAR / OCP

În tabelul 2.1 din anexa numărul 4 se prezintă prezintă principalii indicatori ai industriei hoteliere în municipiul Chișinău, pentru anii 2007-2013.

În această analiză amplă a hotelurilor se observă creștera numărului lor, implicit și a numărului de camere și locuri de la 1783 locuri în 2007 la 2917 în 2013, de asemeni se mărește și numărul turiștilor deserviți de la 81464 de mii în 2007 la 97421 de mii în 2013. Cu toate acesta gradul de ocupație a hotelurilor de 24,1 % în 2007, și care în 2008 atinge 26 %, scade drastic în 2009 fiind de doar 17 %, în 2010 coeficientul este cu 1 % mai mult, se micșorează din nou la 16,2 % în 2011, iar în 2013 a fost de 18,4 %. Perioada de criză din 2009 și-a pus amprenta și asupra activității hoteliere, plata pentru cazare scade de la 153,5 milioane de lei în 2007 la 130,5 milioane în 2013. De asemeni se reduce și costul mediu pentru o cameră de la 83,15 euro în 2007 la 67,97 euro, iar profitul pentru o cameră de la 20,04 euro ajunge la 12,51 euro în 2013.

În Conturile Naționale din Anuarul statistic al Republicii Moldova se reflectă situația asupra valorii serviciilor de piață prestate populației. În graficul de mai jos (fig.2.1) se prezintă structura serviciilor de piață prestate populației, pe tipuri de servicii, pentru anii 2009-2013. Din datele prezentate se observă ca plata pentru cazarea la hotel ocupă o pondere mică de doar 0,8 % în 2009 și 2010, de 1.3 % în 2011, 1,0 % în 2012 și 1,1% în 2013. Serviciile agenților de voiaj sunt însă în creștere continuă de la 1,8 % în 2009 la 5,3 % în 2013.

În fig.2.2 este redată valoarea serviciilor de piață prestate populației prin unități oficial înregistrate în perioada 2009-2013.

fig.2.1 Structura serviciilor de piață prestate populației, pe tipuri de servicii [adaptat după 1]

fig.2.2 Valoarea serviciilor de piață prestate populației prin unitățile oficial înregistrate [adaptat după 1]

Analizînd valorile din figura prezentată se poate deduce că nivelul acestora a avut o fluctuație mică pe parcursul perioadei de referință, dacă în 2009 erau de 12351,o milioane lei, cu o creștere de 4,3 % față de anul precedent, iar în 2013 valorile sunt spre majorare fiind de 13681,4 milioane lei cu un procent de majorare față de anul precedent de 3,8 %, cota acestuia fiind de 105,6 %.

Hotelul Cosmos se află intr-un loc strategic bine gîndit, într-o zonă de centru cu acces rapid la toate mijloacele de transport, dar totuși ferit de zgomotul acestora. Din punct de vedere juridic este o societate cu răspundere limitată.

Lucrările la constucția lui au durat 7 ani din 1974 pînă în 1983, iar proiectantul clădirii originale este „ЛЕНЗНИИП” (orașul Sanct – Peterburg). Sindicatele Moldovei, cărora la moment le aparțineau două hotele mai mici “Turist” și “Doina” au înființat construcția hotelului ce avea sa devină cel mai mare din capitala țării, cu 704 camere după proiectul original și restaurant. În perioada sovietică rata ocupării ajungea în lunile de toamnă la aproape 100 %. Schimbările pe plan politic și social,perioada de tranziție au condus la o scădere a eficienței economice al acestuia. Asfel, în perioada 2004-2007 s-au realizat o serie de investiții, s-au facut renovări, s-au schimbat obiectele sanitare, s-a înlocuit mobilierul, s-au făcut mape personalizate pentru toate camerele, s-au procurat televizoare și s-au instalat sisteme de are condiționat. În 2007 acesta a trecut în proprietatea “Delmos-Grup”, și a primit clasificare. Este un hotel de 3 stele, unul de tip comercial, este orientat spre populația cu venituri medii și mari, de asemenea spre oamenii de afaceri și grupurile de turiști.

Pentru a face o comparație cu hotelurile concurente de pe piața orașului Chișinău și care se află în aceeași arie și segment de activitate, se vor evidenția nivelul tarifului de cazare al unei camere single ale principalelor concurenți ai unității de cazare:

Tabelul 2.2 Principalii concurenți ai unității de cazare hotelul “Cosmos” [creat de autor]

În continuare se va efectua o scurtă analiză a activității economice ale structurii colective cu funcțiuni de cazare hotelul “Cosmos”. Printre indicatorii analizați sunt: încasările, cheltuielile, profitul brut, profitul net, rata rentabilității economice, rata rentabilității veniturilor, rata rentabilității serviciilor. În tabelul ce urmează sunt prezentate numărul și tipul de camere din această structură hotelieră.

Tabelul 2.3 Numărul și tipul de camere a hotelului “COSMOS”[creat de autor]

În prezent acesta dispune de 139 de camere dintre care 11 single, 62 double, 53 twin și 13 suite, cu un total de aproximativ 280 de locuri.

Pentru început se va calcula prețul mediu al unei camere(ADR) și prețul mediu al unui loc/zi (bpmediu), cunoscîndu-se numărul de camere și totalul încasărilor pentru acestea, care este de 4994 de euro:

ADR = 4994/139 = 35,92 eu/zi;

bpmediu = 4994/280 = 17,83 eu/zi;

În tabelul de mai jos, se prezintă încasările pentru primul trimestru al anului 2015, luna ianuarie februarie și martie, în funcție de nivelul coeficientului de utilizare a capacității de cazare:

Tabelul 2.4 Încasările lunii ianuarie 2015 din activitatea de cazare a hotelului “Cosmos”[creat de autor]

Tabelul 2.5 Încasările lunii februarie din activitatea de cazare a hotelului “Cosmos”[creat de autor]

Tabelul 2.6 Încasările lunii martie din activitatea de cazare ale hotelului “Cosmos” [creat de autor]

Reieșind din datele tabelelor se poate afirma ca în funcție de coeficientul de utilizare a capacității de cazare, costu mediu al unui pat se poate modifica. Astfel pentru luna ianuarie bp mediu a fost de:

bpmediu = 69272/3507 = 17,90 euro,

iar pentru luna februarie:

bpmediu = 45954/2564 = 17,92 euro,

și pentru luna martie acesta a constituit:

bpmediu =76923/4354 = 17,67 euro.

Conform acestor date încasările din activitatea de cazare în primul trimestru al anului 2015 constituie 185669 euro. Următorul pas este stabilirea venitului din vînzări (Vv), pentru a afla acest lucru se calculează taxa pe valoarea adăugată (TVA), care constituie 20 % sau 0,1667 din totalul încasărilor. Astfel:

TVA = Înc*0,1667 = 185660*0,1667 = 30951,02 euro,

de aici rezultă faptul că venitul din vînzări este diferența dintre încasări (Înc) și TVA:

Vv = 185660-30951,02 = 154718 euro.

În continuare se va afla nivelul cheltuielilor (CH), despre care se cunoaște că sunt de 68 %, și profitul brut (Prb) după cum urmează:

CH = 154718*0,68 = 106755,42 euro,

Prb = Vv-Ch =154718-106755,42 = 47962,5 euro.

Pentru a calcula profitul net trebuie sa se scadă mai întîi volumul plății pentru impozit, care constituie 12 %, asfel:

Vpînă la impozitare = 47962,5*0,12 =5755,5 euro

Prnet = 47962,5-5755,5 = 42207 euro.

Rata rentabilității economice (r) se calculează ca raportul dintre profit (Pr) și cheltuieli (Ch):

r = 42207/106755,42 * 100 % = 39,5 %;

Rentabilitatea vînzărilor (Rv) este raportul dintre profitul brut (Prb) și încasări (În):

Rv = 47962,5/185669 * 100 %= 25,8 %;

Rentabilitatea serviciilor (Rs) este raportul dintre profitul brut (Prb) și cheltuieli (Ch):

Rs = 47962,5/106755,42 * 100% = 44,9 %;

Potrivit scurtei analize de mai sus rezultă ca hotelul funcționează cu puține dificultăți și trebuie sa intensifice dezvoltarea și modernizarea sa pentru sporirea rentabilității vînzărilor, avînd în vedere ca este puternic afectat de sezonaliate. Potențialul hotelului nu este valorificat la maxim, necesită o dezvoltare pe cale intensivă atît pe piața autohtonă cît și pe plan internațional.

2.2. Direcții de funcționare și dezvoltare a turismului și a industriei hoteliere. Caracteristici. Deficiențe

Pe parcursul anilor în Republica Moldova au fost adoptate mai multe legi, hotărîri de guvern și strategii de dezvoltare ce ar fi trebuit sa vină în întîmpinarea dificultăților și să propună soluționări ale problemelor apărute prin decizii ferme și finanțare adecvată. Printre primele legi ce se referă acest sector este Legea turismului Nr.798-XIV din 11.02.2000, care a fost publicată în Monitorul Oficial al R.Moldova nr.54-56 din 12.05.2000, aici sunt incluse delimitările conceptuale ale activității în turism, atribuțiile autorităților publice în domeniul turism, date despre Agenția Națională a Turismului și funcțiile acesteia. Tot aici se specifică patrimoniul turistic și despre finanțarea în turism, organizarea activității turistice, licențierea, suspendarea sau retragerea licenței, brevetarea, obligațiile și drepturile agenților economici,securitatea turiștilor, colaborare internațională din domeniul turismului. Aceasta lege este cu un conținut foarte slab, nu se ating toate laturile din acest domeniu sau sunt abordate doar la modul general.

Legea nr.451 din 30 iulie 2001, se referă la reglentarea prin licențiere a activității de întreprizător și stabilește genurile de activitate supuse reglementării prin licențiere, inclusiv activitatea de turism.

Hotărîrea Guvernului nr, 1470 din 27 decembrie 2001, conține prevederi cu privire la contractul și voucher-ul turistic, și fișa de evidență statistică a circulației turiștilor la frontiera Republicii Moldova. Această hotărîre necesită însă mai multe modificări și completări, ce se referă la actualizarea modelului contractului turistic, includerea voucher-ului turistic, modificarea mecanismului de implimentare sau excluderea fișei de evidență a circulației turistice.

Hotărîrea Guvernului nr.643 din 27 mai 2003, stabilește Normele metodologice și criteriile de clasificare a structurilor de primire turistică. Și această hotărîre necesită modificări pentru a stimula dezvoltarea structurilor de cazare la un preț competitiv pe piața internațională.

Legea nr.352 din 24 noiembrie 2006 conține prevederi cu privire la organizarea și desfășurarea activităților din domeniul turismului în Republica Moldova. Aceasta reglementează raporturile juridice ce țin de elaborarea, promovarea, organizarea și coordonarea activității turistice și a activității de întreprinzător, formele de turism, crearea și activitatea zonelor turistice naționale; stabilește cerințele privind calitatea serviciilor turistice și asigurarea securității turiștilor, precum și principiile de colaborare internațională în domeniul turismului. Legea necesită completări și modificări cu privire la; garanții financiare, voucher turistic, delimitare tur-operatori de agenții de turism, birouri de informare turistică, ghizi de turism, zone turistice naționale, perfecționarea cadrelor, includerea noțiunilor recomandate de UNWTO.

Dintre documentele politice din domeniu, putem menționa Programul Național în domeniul turismului “Drumul vinului”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.554 din 24 mai 2004, Acesta este și el unul invechit și necesită o alta abordare de dezvoltare.

Documentul Unic de Program pentru anii 2013-2015 aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.933 din 18 decembrie 2012 și conține 11 proiecte din domeniul turismului care vor fi finanțate din Fondul Național de Dezvoltare Regională. Din nefericire acesta nu are acoperire financiară.

Sub aspect instituțional se evidențiază două direcții de coordonare și gestionare a domeniului turistic; cea de stat și cea privată.

Autoritatea administrativă centrală de specialitate,care are funcția de elaborare și promovare a politicii statului este Agenția Turismului,ce are 22 de persoane încadrate și două instituții subordonate; Centrul Național de Perfecționare a Cadrelor din Industria Turismului și S.A “Jolly Alon”, Aceasta are de ademeni împuternicirea de control a activității turistice și clasificare a structurilor de cazare, însă mecanismul de control este imperfect. Concomitent cu Agenția Turismului activează Camera de Licențiere, subordonată Ministerului Economiei,cu funcție de licențiere a activităților de turism și Inspectoratul Fiscal de Stat, subordonat Ministerului Finanțelor, care are funcție de controlare a activității agenților economici, inclusiv în domeniul turismului.

La nivel teritorial de obicei, domeniul este reprezentat de către un specialist în secțiile de cultură, iar la nivel privat de agenții economici și asociații de branșă [10, p.3].

În anul 2003 prin HG nr.1065 din 02.09.2003 se aprobă “Strategia de dezvoltare durabilă a turismului în Republica Moldova 2003-2015”, în care se descria în detaliu situația sectorului turistic și a potențialului existent, o analiză detaliată a privind evoluția turismului pentru anii 1995-2002, propune spre implimentare direcții strategice de dezvoltare. În anul 2012 se revizeză conținutul acestei strategii cu scopul de identificarea deficiențelor și îmbunătățirea planului de acțiuni, însă avînd în vedere că jumătate din conținut ar fi trebuit de înlocuit, prin HG nr,796 din 25 octombrie 2012 se decide abrogarea HG nr.1065 din 2 septembrie 2003. Pentru înlocuirea acesteia se face o analiză-diagnostic a situației turismului în Republica Moldova, și prin HG nr.338 din 19 mai 2012 se aporbă Strategia de dezvoltare a turismului “Turism 2020” și a Planului de acțiuni pentru implimentarea acesteia pentru anii 2014-2016. Controlul asupra acestei HG se pune în sarcina Agenției Turismului. Implimentarea acestei strategii se desfășoare în trei etape: prima etapă – cuprinde anii 2014- 2016, a doua etapă – cuprinde anii 2017-2018, a treia etapă – anii, 2019 – 2020. Motto-ul acestei strategii este: “Turismul trebuie să devină recolta banescă a Republicii Moldova”. Viziunea SDT “Turism 2020” constă în primul rînd în promovarea ospitalității moldovenești și se urmărește ca turismul să devină un sector economic prosper și dinamic. Misiunea strategiei constă în realizarea viziunii prin perfecționarea cadrului de politici, valorificarea eficientă și promovarea patrimoniului turistic al țării, dezvoltarea turismului intern și receptor, diversificarea și ridicarea calității serviciilor turistice [18, p.1]. Scopul acestei strategiei este stimularea dezvoltării intern și receptor în țara noastră. Acest proiect conține opt capitole ce se prezintă statistici, direcții strategice, deficiențe și inclusiv cele ale cadrului legislativ.

Obiectivul general al strategiei este impulsionarea dezvoltării activitățilior turistice prin dezvoltarea turismului intern și receptor, prin: perfectionarea cadrului normativ în domeniul turismului în conformitate cu standardele europene, valorificarea potențialului turistic național și promovarea imaginii Republicii Modova pe plan internațional ca destinație turistică, dezvoltarea regională,sporirea gradului de pregătire a personalului și a calității, modernizarea tehnologică a industriei turistice [18, p.1]. Pentru atingerea fiecărui obiectiv au fost elaborate cîte o serie de acțiuni.

Până la sfârșitul etapei a II-a, conform Strategiei, urmează să fie realizate următoarele: 20 de rute turistice valorificate, 2 rute naționale integrate în circuitul turistic internațional, 2 spoturi publicitare realizate 1 hartă rutier-turistică editată și difuzată, 5 ghiduri turistice realizate, 10 evenimente turistice organizate anual, 8 expoziții internaționale la care s-a participat anual, 1 zonă turistică-pilot creată, 10 obiective turistice reabilitate, 2 zone de agrement amenajate, 1 zonă de odihnă amenajată, 35 popasuri turistice create, 3 programe noi de studii elaborate, 600 persoane instruite la cursuri de perfecționare și seminare, 50% din structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare clasificate, 4 sisteme informaționale automatizate elaborate și implementate, 10 aplicații electronice de orientare și promovare turistică elaborate și implementate, 6 acorduri de colaborare în domeniul turismului încheiate cu alte state [18, p.1]. În capitolul V se estimează și se prognozează creșterea numărului turiștilor și a volumului încasărilor din cadrul turismului receptor și intern, între anii 2014-2020, în tabelele de mai jos se prezintă datele ce s-au înregistrat în urma prognozei.

Tabelul 2.7.Prognoza creșterii numărului turiștilor și a volumului încasărilor în anii 2014 – 2020 în cadrul turismului receptor [5, p.45]

Tabelul 2.8 Prognoza creșterii numărului turiștilor și a volumului încasărilor în anii 2014 – 2020 în cadrul turismului intern [5, p.46]

Unul din mecanismele de calculare a volumului încasărilor se bazează pe cheltuielile unui turist pentru o zi de călătorie. În analiza datelor din anii 2009 – 2011, încasarea medie, fără cheltuielile de transport, constituia pentru turismul intern – 300 lei/persoană, pentru turismul receptor – 700 lei/persoană. Pentru anii următori s-a prognozat o creștere medie a costurilor cheltuielilor unui turist de cca 5% anual. Sejurul mediu al unui turist în cadrul turismului receptor este de 3 zile, în cadrul turismului intern – de 8 zile [10,45].

Tabelul 2.9 Prognoza creșterii numărului turiștilor și a volumului încasărilor în anii 2014 – 2020 în cadrul turismului intern și receptor [5, p.46]

Analizînd cele trei tabele se constată ca majorarea anuală în cadrul turismului receptor cu 3 % a numărului turișilor, va crește volumul veniturilor cu pană la 248 milioane de lei, pînă în 2020, în cadrul turismului intern majorarea anuală cu 4 % va aduce venituri cu pînă la 851,3 milioane de lei, iar volumul din activitatea turistică doar în cadrul turismului intern și receptor va ajunge pînă în 2020 la nivelul de 1099,3 milioane lei.

Bugetul estimativ asigurat pentru implimentarea acestei strategii este de aproximativ 167,3 milioane de lei și este prezentat în Cadrul Bugetar pe Termen Mediu pentru anii 2014-2016, extins pentru toată perioada desfășurării strategiei. Acesta este segmentat pe ani cu o majorare de 7 % în 2017, față de anul precedent, este divizat după cum urmează:

2014 – 19 323,3 mii lei, 2015 – 20 223,3 mii lei, 2016 – 22 211,6 mii lei, 2017 – 23 766,4 mii lei, 2018 – 25 430,0 mii lei, 2019 – 27 210,2 mii lei, 2020 – 29 114,9 mii lei.

Sursele de finanțare pentru acest proiect sunt din Fondul Național de dezvoltare regională, Fondul Ecologic Național, proiectul CEED II al USAID, proiectele de colaborare transfrontalieră.

2.3 Concurența în domeniul hotelier

Începînd cu anii ‘50 ai secolului trecut, activitatea industriei hoteliere a devenit un element important în creșterea economico-sociale, și implicit această este influențată și de economia regiunilor în care se defășoară această activitate. Potrivit specialiștilor în domeniu piața serviciilor hoteliere se definește ca fiind mediul unde se formează și se consumă serviciile create pentru satisfacerea cererii apărute la un moment dat. În tabelul de mai jos este prezentată clasificarea efectuată de Biroul Național de Statistică a structurilor colective cu funcțiuni de cazare și similare acestora pentru anii 2010 – 2014.

Tabelul 2.10 Clasificarea structurilor colective cu funcțiuni de cazare și celor similare de pe teritoriul Republicii Moldova ( 2010-2014 ) [1]

Conform datelor prezentate la 31 decembrie 2014 era înregistrate 275 structuri de colective cu funcțiuni de cazare și similare acestora, cu 11 unități mai mult decît in 2013, și în creștere cu 25 față de anul de referință 2010. Numărul pensiunilor turistice și agroturistice este de asemeni în creștere față de anii pecedenți, la sfîrșitul anului 2014 acesta fiind deja de 24. Caminele pentru vizitatori pierd din teren în ultimii anii de la 7 unități în 2010 la 4 în 2014. Structurile de întremare au avut o evoluție constantă cu mici fluctuații, asfel în 2010 erau în total 6 ,iar în 2014 numărul acestora este de 5 structuri. Numărul satelor de vacanță a scăzut cu aproximativ 9 unități în perioada analizată, iar numărul taberelor pentru copii scade ușor de la 77 unități în 2010, la 75 în 2014.

În rapoartele aceluiași BNS, regăsim și clasificarea pe stele a structurilor cu funcțiuni de cazare și altor structuri similare. În tabelul de mai jos se prezintă această clasificare ce include și numărul de camere, capacitatea de cazare, numărul înnoptărilor, indicele de utitlizare a capacității acestora și numărul salariaților antrenați în această activitate. Astfel se observă o creștere continuă a structurilor colective cu funcțiuni de cazare și celor similare de la 95 în 2010 la 106 în 2011, 112 – 2012, 119 în 2013 și 129 în 2014. Conform datelor de care se dispun la sfarșitul anului 2014 existau in Republica Moldova 26 hoteluri și structuri similare ce ofereau servicii de 4 – 5 stele, acest număr este vizibil mai mare față de anul de referință 2010 cînd erau doat 14. Structuri de 3 stele în anul 2010 era de 22 la număr, iar în 2014 existau deja 35 de unități, iar cele de 2 stele s-au menținut constant cu excepția anului 2010 cînd numărul acestora a crescut de la 9 la 10, în 2014 existau 12 unități de acet tip. Structurile ce au cate o stea în clasificare s-a menținut constant de 2 unități, iar în 2014 numărul acestora a crescut la 5.

Totalul de camere s-a mărit odată cu creșterea numărului de structruri cazare, de la 2695 în 2010, aflîndu-se în dinamică continuă, ajungînd la 3205 în 2014, implicit s-a mărit și capacitatea de cazare cu aproximativ 1040 de locuri pe parcursul perioadei analizate: de la 5112 locuri în 2010 , 5454 – 2011, 5667 în 2012, 5811 în 2013, la 6152 în 2014. Numărul înnoptărilor a crescut cu 43,3 mii de la 371,7 în 2010 la 415 în 2014. În schimb indicele de cazare de 22,1 % în 2010na scîzut cu 2,1 % în 2011, fiind de 20,0 %, a crescut cu 0,5 % în 2012, în 2013 era de 21,5 %, iar în 2014 a atins cota de doar 21,7 %. Numărul salariaților antrenați în această activitate se menține constant de-a lungul perioadei analizate de 1,6 mii. Acestă constatare denotă faptul că personalul angajat în această activitate este suprasolicitat sau îndeplinește mai multe funcții, ceea ce scade calitatea serviciilor și implicit atrage după sine și creează situații ce pun în dificultate și pericol activitatea acestor structuri.

Tabelul 2.11 Clasificarea structurilor cu funcțiuni de cazare după numărul de stele [adaptat după 1]

Hotărîrea de Guvern nr. 643 din 27.05.2003 cu privire la aprobarea Normelor metodologice și criteriilor de clasificare a structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare și de servire a mesei, face delimitarea lor, și presupune respectarea unor condiții de îndeplinit pentru a obține un număr de stele.Norme din această hotărîre stabilesc următoarele tipuri de structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare, care pot funcționa în Republica Moldova:

hotel – structură de primire turistică, destinată cazării turiștilor în clădiri sau în corpuri de clădiri, care pune la dispoziția turiștilor camere sau apartamente dotate corespunzător, prestează servicii specifice și dispune de recepție și de spații de servire a mesei în incintă.

Categoriile de clasificare a hotelurilor sînt: 5, 4, 3, 2, 1 stele;

hotel-apartament – structură de primire turistică, destinată cazării turiștilor în clădiri sau în corpuri de clădiri, compuse din apartamente sau garsoniere, astfel dotate încît să asigure păstrarea și prepararea alimentelor, precum și servirea mesei în incinta acestora.

Categoriile de clasificare a hotelurilor-apartament sînt: 5, 4, 3, 2 stele;

motel – structură de primire turistică, destinată cazării turiștilor, situată de regulă în afara localităților, în imediata apropiere a arterelor rutiere importante, dotată și amenajată atît pentru cazare și masă, cît și pentru parcarea mijloacelor de transport în condiții de deplină siguranță.

Categoriile de clasificare a motelurilor sînt: 3, 2, 1 stele;

vilă turistică – structură de primire turistică cu capacitate relativ redusă, destinată cazării turiștilor, funcționînd în clădire independentă, situată, de regulă, în zone de interes turistic și care prestează servicii specifice turiștilor.

Categoriile de clasificare a vilelor sînt: 5, 4, 3, 2, 1 stele;

bungalou – structură de primire turistică cu capacitate redusă, destinată cazării turiștilor, realizată, de regulă, din lemn sau din alte materiale ușoare, adecvate condițiilor climaterice din zona geografică respectivă.

Categoriile de clasificare a bungalourilor sînt: 3, 2, 1 stele;

pensiune turistică – structură de primire turistică, situată într-o localitate urbană sau rurală, destinată cazării turiștilor, cu o capacitate între 3 și 20 de camere, funcționînd în locuințe private sau în clădiri independente, care asigură și pregătirea, și servirea mesei.

Categoriile de clasificare a pensiunilor turistice sînt: 4, 3, 2, 1 stele;

pensiune agroturistică – structură de primire turistică, situată într-o localitate rurală, destinată cazării turiștilor, cu o capacitate între 3 și 20 de camere, funcționînd în locuințe private sau în clădiri independente, care asigură o parte din alimentația turiștilor cu produse din gospodăria proprie.

Categoriile de clasificare a pensiunilor agroturistice sînt: 3, 2, 1 stele;

camping – structură de primire turistică sezonieră, destinată cazării turiștilor în căsuțe de lemn, corturi sau rulote, amenajate astfel încît să asigure parcarea mijloacelor de transport, pregătirea mîncării și prestarea serviciilor aferente.

Categoriile de clasificare a campingurilor sînt: 4, 3, 2, 1 stele;

sat de vacanță – ansamblu de clădiri, de regulă, vile sau bungalouri, amplasat într-un perimetru bine determinat, care asigură turiștilor servicii de cazare, de alimentație și o gamă largă de prestații turistice suplimentare (de agrement, sportive, culturale etc.).

Categoriile de clasificare a satelor de vacanță sînt: 3, 2 stele;

tabără de vacanță – ansamblu de clădiri cu capacități de pînă la 10 paturi într-o cameră, amplasat într-un perimetru bine determinat, care asigură copiilor și adolescenților, cu vîrsta între 7-16 ani, servicii de cazare, de alimentație și o gamă largă de prestații suplimentare specifice.

Categoriile de clasificare a taberelor de vacanță sînt: 2, 1 stele;

apartament sau cameră de închiriat în locuințe familiale – structură de primire turistică, destinată cazării turiștilor, constînd dintr-un număr limitat de spații din locuințe private, care asigură și posibilitatea de pregătire a hranei în comun cu locatarul.

Categoriile de clasificare a apartamentelor sau a camerelor de închiriat în locuințe familiale sînt: 3, 2, 1 stele;

botel – structură de primire turistică, utilizată pentru cazarea turiștilor pe vase plutitoare (nave maritime/fluviale) bine amenajate în scopul călătoriei sau ca hotel plutitor, ancorat în porturi sau în locuri special amenajate.

Categoriile de clasificare a botelurilor sînt: 5, 4, 3, 2, 1 stele. [6.p.6]

Acest lucru se referă și la restaurante cum se evindențiază în capitolul III, și anume tipurile de restaurante care pot exista, aici se prezintă cele 7 tipuri; : clasic, specializat, cu specific național sau local, cu program artistic, braserie, berărie, terasă de vară.

Piața serviciilor hoteliere în Republica Moldova este puternic influențată de sezonalitate, iar formele structurilor de cazare sunt foarte variate de la hotele de 5 stele la apartamente luxoase sau hotele de două stele și pensiuni. Conform site-lui booking.com în Republica Moldova există 173 de structuri de cazare ce oferă servicii turistice foarte variate, astfel în Chișinău există 7 hoteluri de 5 stele, 26 de 4 stele, 20 de 3 stele, 3 de 2 stele și neclasificate 88 de unități. Printre hotelurile cu cea mai înaltă poziție se află: Nobil Luxury Boutique Hotel, Savoy Hotel, Club Royal Park Hotel, Diplomat Club Hotel, Maxim Pasha Hotel, Prezident Hotel. Hoteluri de 4 stele sunt mai multe ceea ce sporește concurența pe același segment de servicii oferite,ceea ce ar trebui să ducă la sporirea calității acestora,astfel cîteva dintre acestea sunt: Jolly Alon Hotel, Codru Hotel, Komilfo Hotel, Best Western Flowers Hotel, Regency Hotel, Jumbo Hotel, Manhattan Hotel & Restaurant Weekend Boutique Hotel. Aici se precizeză că hotelul Best Western Flowers Hotel și Regency Hotel sunt în topul rezervărilor on-line.

Hotelurile de 3 stele prezintă un interes mai ales pentru populația cu venituri medii, dar și în special pentru grupurile de turiști. Cîteva dintre acestea sunt: Luna Hotel, Villa Natali, Villa Rossa Hotel, Art Rustic Boutique Hotel, Europa Hotel, Majami Hotel, Apartamentrent. Hoteluri de 2 stele: Turist Hotel, Ruta88, Olimpia Hotel.

Dacă se face o scurtă investigație pe același site de rezervări on-line, se ajunge la următorul rezultat; pentru un sejur de 2 nopți pentru un adult la hotelurile de 5 stele sunt prețuri ce variază între 7820 ( Nobil Luxury Boutique Hotel ) și 1880 de lei ( Maxim Pasha Hotel ), la cele de 4 stele acestea sunt între 4232 de lei ( Jazz Hotel ) și 1378 de lei( Gloria Hotel ), iar dacă sunteți de acord cu cazarea într-o cameră cu opt paturi la Suisse Hostel obțineți un preț pentru două nopți de 380 de lei. Tot cu aceleași condiții la hotelurile de 3 stele variază între 2771 de lei (Luna Hotel) și 950 de lei ( Hotel Gold Lion). La cele de 2 stele sejurul costă între 1200 de lei (Hotelul Turist) și 500 de lei (Ruta88). În structurile de cazare neclasificate predomină apartamentele ce propun servicii la prețuri variate de la 3090 ( Aparthotel ), 1380 de lei la Times Rooms Hotel și 880 de lei ( Hotel Chișinău). La majoritatea structurilor de primire turistică tarifele sunt afișate în euro, dar se achită doar în conversie în lei moldovenești la cursul din ziua respectivă cazării. De obicei, tarifele sunt calculate și în funcție de sezon, de clientelă.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI:

Industria hotelieră din cele mai vechi timpuri a cunoscut și tinde spre o dezvoltare intensă. În mai multe țări dezvoltate ale lumii venitul din activitățile turistice au o contribuție substanțială la creșterea economiei, însă în Republica Moldova venitul din această activitate este neînsemnat încît nici nu se indică în tabelele BNS. O serie de cauze duc la frînarea sau chiar stagnarea procesului de dezvoltare și ai întregii activități al acestui sector,

În ciuda faptului că există o strategie de dezvoltare a turismului cu un plan de acțiuni înpărțit în trei etape pînă în 2020, entuziasmează pe toți, dar în realitate lipsa sau slaba aplicare a cerințelor acestuia, atrage dupa sine consecințe care în cifre nu demostrează decît incapabilitatea de adaptare după criteriile mondiale. În primul rînd implicarea minimă din partea autorităților, cît și investițiile puține din bugetul de stat ( peste puțin 8 lei pentru fiecare turist ). Conform unei clasificări a OMT, făcută în 2013, Republica Moldova se află pe locul 9 din 10 a țărilor frumoase, dar care atrag putini turiști și vizitatori pe plan internațional, din lipsa ofertelor ce ar putea concura și publicitate redusă. În al doilea rînd lipsa infrastructurii scade foarte mult interesul față de obiectivele turistice spre care, cîteodată este imposibil de ajuns, din cauza drumurilor impracticabile. Un exemplu în acest sens este peștera Emil Racoviță, care este cea mai mare peșteră carstică din Republica Moldova, a 13-a ca lungime în Europa,a 26-a în lume, din localitatea Criva, raionul Briceni. spre care lipsesc căile de acces, și multe alte obiective turistice se află în aceeași situație că nu există nici un indicator să marcheze drumul. O altă cauză este mentalitatea locuitorilor, care manifestă puțin interes față de patrimoniul și potențialul obiectivelor turistice de pe teritoriul țării, ce necesită valorificare, dezvoltare, dar și conservare pentru multe secole înainte. Datorită mijloacelor mass-media în ultimii ani oamenii sunt mai informați, și au început să se implice mai activ la diferite manifestații culturale, expoziții, simpozioane.

Eficiența economică a industriei hoteliere este puternic influențată de problemele de pe planul politic atît intern, cît și extern. Cu toate acestea se poate spune că s-a depășit perioada de criză, ce s-a făcut resimțită în 2009, iar numărul structurilor de cazare este în creștere continuă în ultimii ani, Concurența în acest domeniu este acerbă , avînd în vedere că majoritatea structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare se află pe teritoriul municipiului Chișinău, în proporție de 80 – 90 %. Totuși se poate afirma, comparativ cu alte țări că există puține hoteluri de 2 și 3 stele, și implicit tariful mediu al unei camere este mare.

Hotelul Cosmos, este unul de 3*, acesta concurează pe piața serviciilor cu alte structuri de cazare de același tip inclusiv cu cele de 2* și cele de 4*. Hotelul este amplasat într-o zonă strategic puternică, orientat spre populația cu venituri medii și mari, oamenii de afaceri, grupurilor de turiști, echipelor sportive. Conform analizei făcute de autor rezultă faptul că tariful stabilit pentru o cameră twin este greșit. Astfel, prețul mediu al acestui tip de camere este mai mic decît cel al camerelor double, ceea ce indică o greșeală de management. Tariful pentru o cameră se stabilește în funcție de poziția pe piață și zona în care este amplasată structura hotelieră, de asemeni se ia în considerare și se analizează și ofertele concurenților, și nu în ultimul rînd de încadrat toți factorii ce influențează dinamica acestuia. Pentru o cameră twin cheltuiele de întreținere sunt mai mari, luînd ca exemplu simplul fapt că are în dotare două paturi, și implicit acest cheltuielile de curățare și spălătorie se măresc.

Propuneri și recomandări:

O primă recomandare pentru hotelul Cosmos este necesar de reînnoit managementul întreprinderii, de asemeni unitatea necesită investiții mari pentru modernizarea camerelor, a restaurantului, dotarea cu aparataj tehnic a salilor de conferințe.

La nivel de național este necesar respectarea planurilor de acțiuni și implimentarea acestora, dar și completarea în măsura în care este nevoie. Se impune diversificarea structurii activităților turistice, asigurarea cu un grad de confort ridicat, construirea de baze de agrement, orientarea spre turismul de afaceri.

De asemeni, să se studieze piața serviciilor în permanență pentru identificarea potențialilor consumatori, dar și pentru a veni în întîmpinarea cerințelor acestora. Un alt aspect important este intensificarea activităților de promovare pe plan național cît și internațional.

BIBLIOGRAFIE:

Anuarul statistic al Republicii Moldova pentru anul 2014, Chișinău: 2015. 369p.

Gribincea A., Barcari I., Исследования на рынке индустрии гостеприймства, Перспективнi напрямки свитовоi науки, Том 2, Запорьжжя, 2015, p.34-39.

Gheorghilaș A., Geografia Tursmului – suport metodologic utilizat în procesul de predare-învățare, la orele de curs, lucrări practice și seminar. București: Editura Credis, 2009, 39p.

.Hotărîrea de Guvern nr.643 din 27.05.2003 cu privire la aprobarea Normelor metodologice și criteriilor de clasificare a structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare și de servire a mesei. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 06.06.2003, nr.99/103/680.

Hotărîrea de Guvern nr.338 din 19 mai 2014 cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a turismului “Turism 2020” și a planului de acțiuni pentru anul 2014-2016. În Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 23.05.2014, nr. 127-133/370.

Ionică M. Economia serviciilor.Teorie și practică, București: editura Uranus, 2000, 384p.

Keiser J.R., Principles and Practices of Management in the Hospitality Industry, Second Edition, New York: Van Nostrand Reinhold, 1922, 418 p.

Legea turismului nr.798 – XIV din 11.02.2000. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 12.05.2000, nr.54-56.

Lupu N., Hotelul – Economie și management, Ediția a III-a,București, Editura All Beck, 2005, 462 p.

Minciu R. Economia turismului, Ediția a III-a revizuită, București: Editura Uranus, 2004, 310 p.

Minciu R., Zadig R., Economica și tehnica serviciilor de alimentație publică și turism: uz intern. București: Editura ASE, 1984, 396 p.

Neacșu N. ș.a, Economia Turismului. Manual de studiu individual, București: Editura Pro Universitaria, 2012, 59 p.

Stănciulescu G., Micu C.,Economie și gestiune în turism. Probleme, proiecte și studii de caz, București: Editura All Beck, 2009, 404 p.

Stănciulescu D.A., Cristea A.A ș.a, Tehnologia hotelieră – Front office, București: Editura Gemma Print, 2006, 218 p.

Щматько Л.П., Tourism – гостиничное хозяйство, Ростов н/д: Феникс, 2010, 352 с.

www .bloguvern .md /promovarea-ospitalității-moldovenești-sdtturism2020/(vizualizat 24.04.2015)

www .1asig ro (vizualizat 08.04.2015)

www. booking. com (vizulizat 16.04.2015)

www .academia .edu /Gestiune-hotelieră-curs-id (vizualizat 08.04.2015)

www .statistica .md (vizualizat 30.04.2015)

ANEXE:

Anexa 1

Fig. 1.3 Organigrama unui hotel de talie mare( adapatată de autor).Sursa Lupu,N.,2010, Hotelul- Economie și management,Ediția VI-a, Editura All Beck,București, p.55

Anexa 2

Tabelul 2.1 Indicatorii principali ai industriei hoteliere în mun.Chișinău (2007-2013) [3, p.37]

GRAFICUL CALENDARISTIC DE EXECUTARE A PROIECTULUI/TEZEI DE LICENȚĂ

________________________________________________________

(numele și prenumele studentului/ei)

Tema proiectului/tezei de licență ___________________________________________

______________________________________________________________________

Termenul limită de prezentare a proiectului/tezei de licență la catedră ______________

Etapele executării proiectului/tezei de licență:

Student (a)_______________________________

(semnătura)

Conducător științific ______________________________

(semnătura)

DECLARAȚIE*

PRIVIND ORIGINALITATEA CONȚINUTULUI LUCRĂRII DE LICENȚĂ

Subsemntatul(a)________________________________________________________

absolvent(ă) al (a) Universității Libere Internaționale din Moldova, Facultatea _________________________________________specialitatea_________________________promoția ___________________________, declar pe propria răspundere, că lucrarea de licență cu titlul:

____________________________________________________________________________

elaborată sub îndrumarea dlui/dnei________________________________________________,

pe care urmează să o susțin în fața comisiei, este originală, îmi aparține și îmi asum conținutul acesteia în întregime.

Declar că nu am plagiat altă lucrare de licență, monografii, lucrări de specialitate, articole etc., publicate sau postate pe internet, toate sursele bibliografice folosite la elaborarea lucrării de licență fiind menționate în conținutul acesteia.

De asemenea, declar că sunt de acord ca lucrarea mea de licență să fie verificată prin orice modalitate legală pentru confirmarea originalității, consimțînd inclusiv la introducerea conținutului acesteia într-o bază de date în acest scop.

Data ________________________ Semnătură student ____________________

FIȘA DE EVALUARE A PROIECTULUI/TEZEI DE LICENȚĂ

cu tema_______________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________elaborată de ___________________________________________ grupa____________, forma de studii _____________________.

Conducător științific___________________________________________.

(nume, prenume, grad științific, titlu didactic)

Nota finală ___________________ ECTS – 3 credite