Eficienta Colaborarii Republicii Moldova cu Banca Europeana Pentru Reconstructie Si Dezvoltare
„Eficiența colaborării Republicii Moldova cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare”
Cuprins
Adnotare
Introducere
Capitolul I. Istoricul apariției Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare
1.1 Apariția și funcționarea BERD-ului
1.2 Sructura organizațională a BERD-lui
1.3 Scopul și funcțiile BERD-lui
Capitolul II. Eficiența activității BERD
2.1 Activitatea BERD de la înființare pînă în prezent
2.2 Colaborarea BERD cu alte țări
Capitolul III. Relațiile Republicii Moldova cu BERD
3.1 Aderarea Republicii Moldova la BERD
3.2 Strategiile BERD pentru Republica Moldova
3.3 Proiecte realizate în cadrul colaborării Republicii Moldova cu BERD
Concluzie
Bibliografie
Anexe
Adnotare
Introducere
Nici o țară cît de mare ar fi sau de bogată nu-și poate garanta existența fară a avea unele consecințe din punct de vedere al dezvoltării .Relațiile economice internaționale în acest context au o influență destul de semnificativă. Acestea reprezintă ansamblul raporturilor structurilor și tranzațiilor economice dintre agenții economici aparținînd unor state,care cuprinde : comerțul internațional,cooperarea în producție și tehnico-stiințifică , relații financiar –valutare.
Acestea sau dezvoltat odată cu evoluția economică și cu adîncirea muncii și sunt unul dintre elemementele care caracterizează economia mondială. Relațiile economice au un caracter dinamic,multiplicîndu-se sub influența unui ansamblu de factori tehnico-științifici, finaciari, manageriali interni și externi .
Acum că am trecut la economia de piață ,unde am pașit pragul unui nou mileniu, se observă o accentuată creștere a relațiilor economice atît bilaterale cît și multilaterale.Fiecare țară dorește să fie desinestătătoare cu propriile reguli de organizare ,funcționare unde își pot alege domeniile cele mai putenice care stau la baza dezvoltării Astfel putem să spunem cu siguranță ,că cea mai specifică caracteristică a economiei mondiale actuale o constituie intensificarea interdependenței economice dintre țări.
Toate aceste relații de parteneriat au loc între instituții specializate în domeniu , care își desfășoară activitatea în scopul dezvoltării economiei, infrastructurii și a țării în ansamblu.
Intensificarea relațiilor economice cu țări stăine permite ,de a atrage investiții care în mod sigur vor contribui la dezvoltarea economiei care stă la bază funcționării unui stat .
Instituțiile financiare străine in acestă situație aduc un mare aport ce tine de îmbunătățirea , dezvoltarea mai aprofundată a sectoarelor economiei țării dar nu numai .O sprijinire a țării de către instituțiile financiare permite ca aceasta să se dezvolte într-un mod mai rapid ,face față unor provocări , este cunoscută pe piețele internaționale ca un partener de încredere .
În teza analizată vom demonstra eficitatea colaborării țărilor dar și a Republicii Moldova cu o așa instituție ca Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare .Constituirea acesteia și funcționarea în ansablu.Vom analiza care sunt care sunt condițiile de acordare a unui credit de către Bancă ,criteriile după care se finanțează un proiect, sectoarele care sunt și care nu sunt sprijinite de către Banca Europeană în dependență de țara cu care colaborează și necesitățile ficăreia în parte.Colaborarea cu instituții financiare ale țărilor în curs de dezvoltare au avut cosecințe pozitive deoarece acestea au oferit instrumente financiare pentru realizarea și evaluarea unor proiecte , finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii ceea ce favorizează în deosebită proporție economia țării .
Instituțiile finciare sunt niște structuri organizate ,create cu scopul de a asigura gestionare corectă a fondurilor alocate în domeniii eficiente economiei naționale .
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvotare asistă țările în implimentarea reformelor economice structurale și sectoriale ,respectiv, ,demonopolizarea, descentralizarea și privatizarea.
Această instituție financiară este deschisă tuturor celor ce doresc să contribuie la stabilizarea economică și politică a noilor democrații est-europene, bazate pe principiile de piață. Cu alte cuvinte, Banca Europeană îmbină rolul de organism financiar internațional cu activitatea unei bănci de afaceri.
Obiectivul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare este reprezentat de promovarea investițiilor în țările Europei Centrale și de Est, facilitarea tranziției acestor țări prin supervizarea privatițărilor, fuzionărilor și achizițiilor din toate țările acestei regiuni, precum și crearea de societăți mixte.
Banca Europeană este o structură economică foarte eficientă din mai multe considerente acesta contribuie la dezvoltarea antreprenoriatului privat în țările cu principiile democratice multipartite fidele, pluralismul și economia de piață, BERD îmbină rolul de organism financiar internațional cu cel al acitivității unei bănci de afaceri, care propune să supravegheze privatizările, fuzionările și achiziționările în țările Europei Centrale și de est, combină funcțiile băncii comerciale cu banca dezvoltării,
Capitolul I. Istoricul apariției Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare
Apariția și funcționarea BERD-ului
Ideea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare a fost pusă în prim plan de François Mitterrand , președintele Franței , în Parlamentul European pe 25 octombrie 1989,care a fost realizată în data de 20 mai 1990, iar activitatea acesteia a fost începută ,de facto, la data de 15 aprilie 1991, pentru a crea o nouă eră de după Războiul Rece în Europa Centrală și de Est. În componența BERD, în calitate de membri instituționali, intră: Uniunea Europeană, Banca Europeană de Investiții. În conformitate cu Acordul despre crearea BERD, se prevedea stabilirea legăturilor strînse ale BERD cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD/BM) și Fondul Monetar Internațional(FMI). BERD a căpătat statut de instituție de finanțare internațională cu ratingul de credit înalt. Un așa statut îi deschide accesul pe piața de capital internațională, dă mari posibilități pentru împrumut de mijloace bănești în condiții avantajoase.
Această instituție financiară este deschisă tuturor celor ce doresc să contribuie la stabilizarea economică și politică a noilor democrații est-europene, bazate pe principiile de piață
.Sediul BERD este stablit la Londra.Limbile oficiale sunt engleza, franceza, germana și rusa.(1)
Scopul instituției este de a asista statele din Europa Centrală și Asia Centrală în dezvoltarea economiei de piață. Procesul trebuia susținut financiar, căci altfel ar fi eșuat dramatic, iar Banca Europeană de Investiții (BEI), creată în urma Tratatului de la Roma, în 1958, avea ca principal obiectiv doar susținerea financiară a sistemului comunitar, dezvoltarea echilibrată a economiilor membre și nu pregătirea altor țări în vederea integrării ulterioare, inevitabile și necesare.
De aceea, cu fonduri ale BEI și ale Comunității Europene, azi Uniunea Europeană, ca și ale principalelor țări dezvoltate din lume, s-a format un capital de 10 miliarde de euro care a fost alocat conform principiilor de piață.
Dar tranziția țărilor est-europene spre economia de piață a fost un fenomen inedit în istorie, inclusiv prin condițiile specifice existente în aceste țări. De aceea, una din principalele concluzii de lucru ale BERD a fost diferența dintre problemele țărilor din „lumea a treia”(țări în curs de dezvoltare) și cele ale țărilor din Europa de Est în tranziție ,explicată prin faptul că aici au existat aproape toate elementele de bază ale activității economice moderne: proximitatea piețelor de export, tradiția industrială, o forță de muncă relativ competentă, disciplinată și doritoare de efort pentru depășirea situației precare.(2)
În urma hotărârii de la ultima întâlnire a CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc) din ianuarie 1990 de a așeza comerțul exterior al țărilor „socialiste” pe baza principiilor de piață – pe baza prețurilor mondiale în valută și excluzând condiționările politice – această hotărâre fiind considerată drept începutul tranziției, unde a avut loc :
a) pierderea piețelor externe, imposibil de înlocuit cu cele de acasă
b) reducerea producției, care duce la creșterea șomajului
c) creșterea taxelor, dar slăbirea colectării lor
d) creșterea prețurilor, dar nu la nivelul cerut de productivitatea existentă, deși greu de suportat de către majoritate.
Soluția oferită de BERD – care a fost singura instituție financiară internațională care a acționat în toate țările din Est, chiar în cele lipsite de democrație, deoarece a considerat că tocmai reformele economice care urmau să ducă la îmbunătățirea situației generale urmau să impulsioneze și conturarea democrației politice – a fost: privatizarea, constituirea sistemului financiar privat, instituțiile și legislația adecvate economiei de piață. Dezvoltarea țărilor din Est nu ar fi putut avea loc fără BERD: fără să accepte condiționarea sa strategică, țările nu ar fi obținut niciun credit sau, cel puțin nu unul semnificativ, de la băncile occidentale.
Banca a oferit instrumente financiare pentru realizarea și evaluarea proiectelor, (inclusiv în ceea ce privește impactul de tranziție), know-how instituțional și de legislație. Instrumentele financiare au fost: împrumuturi (în terminologia BERD „stimulente” sau „facilități”) , pe termen mediu și lung, investiții în proprietate și fonduri, cumpărarea de acțiuni cu dobândă variabilă, oferirea de facilități de garanție, leasing, garantarea operațiunilor, finanțarea sectorului privat în constituire, dar și a sectorului public, subsidii, dar, în același timp, asistență tehnică și consultanță pentru înfăptuirea acestor obiective.
Rezultatul strategiei BERD a fost dublu profitabil: atât pentru mecanismele de piață din țările est-europene în tranziție, cât și pentru prestigiul Băncii în cercurile financiare internaționale și pentru puterea sa financiară / a acționarilor săi: transferul financiar și de cunoștințe a contribuit substanțial la realizarea unei regiuni aflate într-o interdependență din ce în ce mai mare cu economia occidentală.
Învățând din mers, această bancă a susținut ambele tipuri de privatizare: cea rapidă, urmată doar apoi de restructurare – privatizarea mică, din domeniul comercial mai ales, fiind un succes– și cea precedată de restructurare – separând părțile viabile de cele bolnave etc. Primul tip de privatizare a fost aplicat de Republica Cehă, Lituania, Rusia, iar al doilea – de Ungaria, Polonia, Slovenia. Deoarece Banca Mondială a fost aceea care s-a ocupat de cercetarea problemelor macrostabilizării și a celui mai bun model de privatizare, BERD și-a asumat finanțarea cazurilor concrete: a celor pilot de privatizare, dezvoltarea legislației și a instituțiilor de management a noilor structuri, organizarea sectorului financiar.
Deși scopul principal al BERD a fost finanțarea proiectelor pe termen lung, s-a adaptat la nevoile tranziției, intrând și în afaceri cu scadență scurtă: a organizat împrumuturi sindicalizate, un program de cooperare interbancară, un program de punere în circulație a obligațiunilor. Banca a fost interesată să mobilizeze fonduri punând în aplicare finanțarea paralelă (de către bănci, agenții de credit pentru export, agenții de dezvoltare), pentru a-și vinde apoi datoriile unor investitori privați și a-și elibera astfel fondurile pentru noi afaceri.
Condiții de acordare a finanțării BERD
Finanțările BERD pentru proiecte aparținînd sectorului privat fluctuiază între 5mln. € și 250 mln. € ,sub formă de împrumuturi sau de participații la capitalul social.Cifra medie a investițiilor BERD este de 25 mln€.Proiectele de proporții mai mici pot fi finanțate prin intermediari sau prin programe speciale care se adresează investițiilor de dimensiuni reduse în țările mai puțin dezvoltate.
Criterii:
Pentru a fi admiși pentru o finațare ,proiectul tare), pentru a-și vinde apoi datoriile unor investitori privați și a-și elibera astfel fondurile pentru noi afaceri.
Condiții de acordare a finanțării BERD
Finanțările BERD pentru proiecte aparținînd sectorului privat fluctuiază între 5mln. € și 250 mln. € ,sub formă de împrumuturi sau de participații la capitalul social.Cifra medie a investițiilor BERD este de 25 mln€.Proiectele de proporții mai mici pot fi finanțate prin intermediari sau prin programe speciale care se adresează investițiilor de dimensiuni reduse în țările mai puțin dezvoltate.
Criterii:
Pentru a fi admiși pentru o finațare ,proiectul trebuie să satisfacă următoarele condiții
să fie situate într-una din țările în care BERD operează
să aibă bune perspective comerciale
să aibă un aport de capital în numerar sau în natură din parte asponsorului proiectului
să fie util pentru economia locală și pentru dezvoltarea sectorului privat
să satisfacă criteriile financiare și ecologice existente
Structura proiectelor
BERD adoptează fiecare proiect în funcție de nevoile clienților și de situația specific a țării , sectorului în cauză.De regulă BERD finanțează maxim 35 la sută din costul total al unui proiect care pleacă de la zero sau 35 la sută din capitalizarea pe termen lung a sociatății responsabile de realizarea proiectului.Sponsorii trebuie să contribuie cu un aport de capital semnificativ ,cel puțin egal cu investiția BERD.
Sectroare sprijinite:
întreprinderile agricole
eficientizarea energetică
instituțiile financiare
sectorul de producție
infrastructurile municipal sau comunale și infrastructurile de mediu
resursele naturale
energie
turism
telecomunicațiile
transportul
BERD nu sprijină urmatoarele sectoare:
Activitățile legate de apărare
Industria tutunului
Substanțe interzise de dreptul internațional
Facilități de jocuri de noroc stand-alone.
1.2 Structura organizațională a BERD-lui
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare este condusă de către Consiliul Guvernatorilor[ Anexa nr.2],în care se găsește un guvernator numit de fiecare țară (în persoana Ministrului de Finanțe sau echivalent). Consiliul Guvernatorilor deleagă cea mai mare parte din atribuții Consiliului Directorilor, care răspunde de politicile și operațiunile generale ale băncii.Conducerea executivă este asigurată de către Președintele băncii sub îndrumarea Consiliului Directorilor. BERD este deținută de 64 de țări, Uniunea Europeană și Banca Europeană de Investiții. Acești acționari , fiecare au avut o contribuție de capital, care face finanțarea de bază a băncii.[Anexa nr.1]
Consiliul guvernatorilor se întrunește în ședință cel puțin odată pe an, când are loc o ședință comună cu cea a Consiliului Guvernatorilor FMI.
Din conducerea BERD, pe langă Consiliul Guvernatorilor și Consiliul de Administrație mai fac parte:
• Consiliul Consultativ;
• Comitetele de credit;
• Președintele
Președinți de BERD
Iulie 2012 – prezent : Sir Suma Chakrabarti
Iulie 2008 – iulie 2012 : Thomas Mirow
Iulie 2000 –iulie 2008: Jean Lemierre
Septembrie 1998 – aprilie 2000 Horst Köhler
Septembrie 1993 – ianuarie 1998 Jacques de Larosière
Aprlie 1991 – iunie 1993 Jacques Attali
Retragerea și suspendarea calității de membru
Orice membu se poate retrage din bancă prin transmiterea unui aviz scris la sediul principal , retragerea devenind definitivă,iar calitatea de membru încetează ,dar nu mai devreme de șase luni de la data primirii avizului.
În cazul în care un membru nu își îndeplineste obligațiile sale față de bancă ,poate fi supendat printr-o decizie adooptată cu majoritate de două treimi din voturile guvernatorilor .Pe timpul suspendării membrul nu-și mai poate exercita drepturile.În cazul în care un membru își încetează activitatea ,Banca va rîscumpăra acțiunile acestui membru .
În afară de aceasta, structura organizatorică a Băncii include un rînd de filiale teritoriale și ramurale și, de asemenea, alte subdiviziuni funcționale (departamente și secțiuni). Numărul total al personalului depășește 1100 persoane (luînd în considerație guvernele în țările-operațiuni).
În cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, ca și la celelalte instituții financiare internaționale, autoritatea supremă revine Consiliului Guvernatorilor, care decid în privința admiterii de noi membri, a majorării capitalului sau a altor probleme majore. Conducerea efectivă revine Consiliului Directorilor, prezidat de un Președinte, numit pentru o perioadă de patru ani. Numirea Presedintelui, care este și șeful celor 750 de angajați ai băncii, se face prin votul a cel puțin 50 la sută dintre guvernatorii acesteia. După cum am mai mentionat, sediul bancii se afla la Londra, fiind inaugurat oficial la 15 aprilie 1991.
BERD este proprietatea țărilor membre care au calitatea de acționari în urma subscrierii unei cote părți din capitalul băncii .Cota parte de capital subscrisă dă dreptul țării respective la un număr de voturi ..Soliditatea capitalului băncii ,politicile financiare și operaționale prudente fac ca BERD să fie cotată ca o bancă sigură.
BERD acordă credite țărilor ce prezintă proiecte de investiții viabile .Pentru finanțarea proiectelor și pentru propriile nevoi operaționale. Banca Europeană pentru Recontrucție și Dezvoltare nu utilizează direct capitalul acționlarilor ,ci, beneficiind de un rating înalt ,contractează împrumuturi pe piețele internaționale prin emisiune de obligațiuni proprii și altor instrumente de credit.Deoarece BERD poae obține fonduri ăîn condiții favorabile , poate să își structureze împrumuturile în așa fel încît sș răspundă cerințelor clienților săi.
Titlurile emise de BERD sunt achiziționate de investitori diferiți ,cum ar fi băncile centrale,fondurile de pensii ,companiile de asigurări.
Țările de operare ale BERD sunt:
Albania, Armenia, Azerbaijan, Belarus, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, FYR-Macedonia, Estonia, Georgia, Ungaria, Kazakhstan, Republica Kyrgză, Letonia, Lituania, Moldova, Mongolia, Polonia, România, Federația Rusă, Serbia și Muntenegru, Slovacia, Slovenia, Tajikistan, Turkmenistan, Ucraina, Ungaria, Uzbekistan.
Capital:
BERD are un capital subscris de 20 mld. euro, cele mai semnificative contribuții aparținând SUA – 2 mld. euro, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie – câte 1.7 mld. euro, Federația Rusă – 800 mil. euro, Comunitatea Europeană și Banca Europeană de Investiții – 600 mil. euro, etc.
Soliditatea financiară a Băncii este demonstrată și de calificativul acordat de principalele agenții internaționale de rating: AAA de la Standard & Poor’s și Aaa de la Moody's.
BERD este cel mai mare investitor instituțional în regiune și mobilizează investiții străine directe semnificative, pe lângă propriile finanțări.
BERD se angajează la cele mai înalte standarde de guvernanță corporativă. Conceptul de bună guvernare corporativă se află în centrul tuturor activităților la BERD.
Consiliul de administrație a stabilit trei comitete a Consiliului pentru a asista în activitatea sa:
Comitetul de audit asistă consiliul de administrație în îndeplinirea responsabilităților sale în ceea ce privește următoarele:
integritatea declarațiilor Băncii financiare și de contabilitate, raportare financiară și politicile de practică și informare
soliditatea sistemelor Băncii de control intern pe care conducerea a stabilit în ceea ce privește aspectele financiare și contabile și punerea efectivă în aplicare a acestora
starea, capacitatea de a îndeplini sarcinile în mod independent și performanța de conformitate al Băncii, auditul intern, funcțiile de evaluare și gestionare a riscurilor
de independență, calificările și performanțele auditului extern al Băncii
orice alte responsabilități pe care Consiliul poate atribui Comitetului din timp în timp.
Comisia de buget și Administrarea afacerilor asistă Consiliul de Administratie în indeplinirea responsabilităților sale în legătură cu următoarele:
bugetare, de personal și administrative resursele Băncii
eficienței, controlul costurilor și prudența bugetară
supravegherea Fondului Special acționar BERD, utilizarea fondurilor donatorilor și relațiile cu comunitatea donatorilor
politici de resurse umane ale Băncii
responsabilități specifice în ceea ce privește guvernatorii, președintele, vicepreședinții și Administrația al Băncii
politicile referitoare la guvernanță și etică
acorduri băncii administrative
alte responsabilități și atribuții .
Comitetul operațiuni și politici financiare asistă Consiliul de Administratie în îndeplinirea responsabilităților sale în legătură cu următoarele:
Politicile financiare ale Băncii
Programul operațiunilor Băncii, politica de lichiditate și de împrumut de trezorerie
Politicile operaționale ale Băncii
administrare a portofoliului strategic Băncii în cadrul strategiei pe termen mediu
transparența și responsabilitatea operațiunilor Băncii în cadrul politicii de informare publică și mecanism independent
În structura BERD aufost incluse nouă departamente ,în același rînd :
1)operațiuni bancare
2)financiar
3)valoarea proiectelor
4)secțiunea economist principal și altele
Și 13 grupuri pe ramuri și domenii de activitate – agricultură , învățămînt, pregătire profesională, instituții financiare , resurse natuurale , securitatea nucleară , privatizarea ,reformele sttructurale ,turismul , telecomunicațiile , transport , infrastructură ecologică ,grupe pentru susținerea operațiunilor.
În componența grupelor intră specialiști din sectorul privat și de stat ai țărilor-membre ale Băncii.
În baza Acordului ordinar, au fost create fondurile următoare:
Fondul special investițional baltic în scopul influențării sectorului privat pe calea de susținere a întreprinderilor din țările baltice. La el participă: Danemarca, Islanda, Norvegia, Finlanda, Elveția.
Fondul special de ajutor tehnic baltic pentru influențarea dezvoltării economiei de piață în țările baltice, cu participarea țărilor: Danemarca, Islanda, Norvegia, Finlanda, Elveția.
Fondul special al businessului mic pentru deyvoltarea sectorului privat din Rusia.
Fondul special de influență tehnică a micului business.
1.3 Scopul și funcțiile BERD-lui
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare susține și dezvoltarea economică a țărilor din centrul și estul Europei , intensificarea tranziției la economia de piață , promovarea inițiativei private și antreprenoriale .
În vederea realizării scopului său de a sprijini tranzacția la economia de piață a țărilor din centrul și estul Europei ,Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvotare asistă țările în implimentarea reformelor economice structurale și sectoriale ,respectiv, ,demonopolizarea, descentralizarea și privatizarea ,prin următoarele măsuri:
Măsuri privind tranzacția la economia de piață
promovarea prin intermediul investitorilor privați și a altor investitori ,a creării îmbunătățirii și extinderii sectorului privat productiv și îndeosebi a întreprinderilor mici și mijlocii;
sprijinirea realizării unor proiecte viabile din punc de vedere economic care implică mai multe țări membre;
mobilizarea capitalulurilor intrne și externe și îmbunătățirea managementului pentru realizarea investițiilor;
stimularea și încurajarea dezvoltării piețelor de capital;
promovarea investițiilor în domeniul productiv ,în servicii, în infrastructură,realizarea unui mediu competitiv și susținera creșterii productivității muncii;
furnizarea de asistență tehnică în pregătirea ,finanțarea și implimentarea proiectelor de investiții individuale sau în cadrul unor programe de investiții;
promovarea unor activități și realizarea unor proiecte în domeniul mediului;
realizarea unor activități și furnizarea altor servicii care să asigure tranzacția la economia de piață.
Încă de la început am menționat că principalul obiectiv al băncii a fost și este și în continuare acela de a sprijini țările din Europa Centrală și de Est, pentru trecerea lor la economia de piață. Acest sprijin din partea băncii se traduce prin acordarea de împrumuturi guvernelor acestor țări membre sau prin finanțarea sectorului lor privat.
Împrumuturile guvernamentale pot fi acordate pentru realizarea urmatoarelor obiective:
realizarea de reforme structurale și sectoriale în economiile lor
descentralizarea instituțiilor de stat
privatizarea întreprinderilor de stat
Acordul de inființare al băncii impune ca 60% din imprumuturile pe care le acordă BERD sa fie adresate sectorului privat.(3) Aceste împrumuturi destinate sectorului privat, sunt acordate fie sub forma unor credite preferențiale (cu dobînda mai mică sau dobinda parțial sau integral subvenționată sau cu o perioadă de grație și de rambursare mai mari), fie prin participații directe la capitalul social al beneficiarilor. În plus, banca poate să acorde garanții pentru anumite împrumuturi contractate de pe piețele financiare internaționale.
Finanțarea proiectelor se realizează din capitalul social și din rezervele băncii precum și prin atragerea de împrumuturi de pe piețele financiare internaționale.(4)
Funcțiile principale ale BERD sunt:
finanțarea directă și acordarea creditelor pentru realizearea proiectelor concrete;
investirea mijloacelor în capitalul social și, de asemenea, garantarea plasării acțiunilor întreprinderilor de stat și private;
acordarea garanțiilor pentru asigurarea debitorului accesului la sursele de capital;
finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii cu ajutorul intermediarilor.
Prioritățile operaționale ale Băncii includ:
dezvoltarea sectorului privat;
cuprinderea tuturor țărilor-operațiuni;
colaborarea cu intermediari financiari;
investiții în capitalul social.
În activitatea sa Banca se conduce după următoarele principii:
cerințele față de alții, în special investitorii industriali, privind achiziționarea pachetelor de control de acțiuni sau drepturilor suficiente pentru conducerea întreprinderilor;
acordarea pentru proiectele sectorului privat nu mai mult de două treimi din suma mijloacelor împrumutate și nu mai puțin de o treime din capitalul social;
cerințele de la alți participanți ai cofinanțării privind acordarea mijloacelor suplimentare;
neacordarea mijloacelor investitorilor pentru achiziționarea acțiunilor deja emise sau care se emit din nou;
neobligativitatea prezenței în formă bănească a cotei de participare la proiect.
În realizarea funcțiilor sale Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvotare cooperează cu țările membre , cu Fondul Monetar Internațional ,Banca Iternațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare ,Corporația Financiară Internațională ,Agenția Multilaterală de Garantare a Investițiilor și cu alte organisme publice sau private,implicate în dezvoltarea economic a țărilor din centrul și estul Europei.(5)
Instrumentele financiare ale BERD sunt : împrumuturi, capital social și facilități comerciale.
1.Împrumuturi
Banca acordă împrumuturi în valută, pe criterii comerciale, clienților din sectorul privat. Rambursarea se face în valută cu o dobândă fixăsau variabilă exprimată cu o marjă peste LIBOR. Împrumuturile se rambursează înmod normal între 5 și 7 ani începând după o perioadă de garanție care durează de la 1 la2 ani. Împrumul se acordă pe baza capacității proiectului de a genera fluxuri de numerer și pe baza abilității clientului de a efectua plata după o anumită perioadă agreată.Majoritatea împrumuturilor sunt garantate cu un set din activele și/saucreanțele clientului. Cheltuielile administrative ale Băncii, precum și cheltuielileneprevăzute apărute pe durata proiectului sunt suportate de către sponsor. Acolo undeeste posibil Banca caută oportunități de co-finanțare a proiectului cu alți investitori înscopul creșterii sumei totale a împrumutului și a calității finanțării disponibile cătresponsori.
2.Capital social
Investițiile de capital social sunt făcute pentru asprijini proiectul în stadiile sale inițiale și de aceea planul de finanțare trebuie să indiceclar cum și unde va fi vândută în viitor participarea Băncii (strategia de ieșire).Termenii și condițiile de participare la capitalul social depinde de riscurilside profiturile viitoare ale proiectului. BERD poate sprijini o emisiune de acțiuni încompanii existente doar în cazul privatizării unde un astfel de transfer va crește în modevident eficiența.
3.Facilități comerciale
Banca include băncile locale în diferite programe pentru facilități comerciale, pentru a le ajuta să-și formeze o reputație solidăși pentru a le face mai ușor acceptate pe piața financiară de comerț internațional. Încadrul acestor programe, BERD emite garanții parțiale de plată, pentru a susținetranzacțiile bazate pe scrisori de credit emise de băncile locale.
Capitolul II. Eficiența activității BERD
2.1 Activitatea BERD de la înființare pînă în prezent
De la în ființare și pînă în prezent obiectivul de bază a Băncii pentru Reconstrucție și Dezvoltare este de a asista statele din Europa Centrală și Asia Centrală în dezvoltarea economiei de piață. Totodată, mandatul atribuit BERD la înființare stipulează faptul că instituția va colabora doar cu statele care adoptă principii de guvernare democratice.
BERD s-a angajat în promovarea progresului spre "economia de piață și promovarea inițiativei private și a spiritului antreprenorial", acesta fiind principiul călăuzitor de la crearea instituției, la începutul anilor '90, arată site-ul BERD.
Reputația BERD de expert în tranziția la piața liberă datează încă din perioada de început a anilor '90. Banca s-a implicat puternic în domenii precum reforma sistemelor bancare, liberalizarea prețurilor, privatizare și crearea unor cadre juridice adecvate pentru drepturile de proprietate.(6)
Țările de operarea ale BERD sunt:
Albania, Armenia, Azerbaijan, Belarus, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, FYR-Macedonia, Estonia, Georgia, Ungaria, Kazakhstan, Republica Kyrgză, Letonia, Lituania, Moldova, Mongolia, Polonia, România, Federația Rusă, Serbia și Muntenegru, Slovacia, Slovenia, Tajikistan, Turkmenistan, Ucraina, Ungaria, Uzbekistan.(13)
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare asigură, în special, finanțarea proiectelor pentru întreprinderile private, de obicei împreună cu alte instituții partenere de creditare; oferă finanțări de proiecte pentru bănci, întreprinderi industriale și comerciale, sprijină dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) creatoare de locuri de muncă, colaborează cu instituții publice pentru sprijinirea privatizării, restructurării și îmbunătățirea serviciilor municipale. De asemenea, lucrează împreună cu țări donatoare în scopul finanțării de proiecte și inițiative specifice.
În activitatea sa Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare are relații de parteneriat și cu alte instituții financiare (donatori)(15) cu care colaborează ,principalele domenii de cooperare sunt:
Coordonarea Dialogului de politici: BERD este un participant activ la reuniunile de coordonare ale donatorilor cu guvernul, inclusiv atât coordonarea generală a donatorilor, cât și a sectorului de activități specifice de coordonare cu privire la sectorul privat, sectorul financiar, apă și mediu, transportul, și energetica. Coordonarea donatorilor privind dialogul de politici include regulat, de obicei lunar, ședințele consiliilor consultative sectoriale prezidate de ministrul respectiv al Guvernului misiunile comune ale donatorilor pentru a discuta despre sectoare sau proiecte specifice, și reuniuni ad-hoc, la necesite. BERD este, de asemenea, un coordonator activ de dialog politic cu IFI, prin crearea unui Consiliu Economic, în parteneriat cu Guvernul. Banca instituie o inițiativă de coordonare a donatorilor de comun acord cu Ministerul Economiei în domeniul eficienței energetice.
Asistența tehnică: Banca utilizează în mod activ asistența tehnică semnificativă din partea UE, donatorii bilaterali și fondurilor speciale, cum ar fi Fondul ETC și Fondul Acționarilor BERD, în special pentru pregătirea și implementarea proiectelor. Banca, de asemenea, dorește instituirea cooperării tehnice legale și de reglementare în domenii strategice cheie finanțată de donatori, inclusiv eficiența 26 energetică, concurență, telecomunicațiile, reglementarea energetică, și sectorul financiar.
Cofinanțarea proiectelor: Toate proiectele de infrastructură și energie realizate de BERD în perioada strategiei anterioare a implicat co-finanțarea investițiilor cu cel puțin un alt IFI (BEI, , BM). Se așteaptă ca această cooperare să continue în timpul strategiei prezente. Toate proiectele de infrastructură și energie, în special, sunt elaborate împreună cu BEI și se așteaptă să beneficieze de cofinanțarea Instrumentului de investiții în vecinătate (NIF). Deși împrumuturile BERD nu sunt supuse obligației de concesionalitate a FMI în cadrul noului program cu FMI, constrângerile de suportabilitate solicită co-finanțare semnificativă din granturi, în special în regiunile din afara capitalei
2.2 Colaborarea BERD cu alte țări
BERD colaborează de-a lungul activității sale cu un număr mare de țări , contribuind ca și în cazul Republicii Moldova la dezvoltarea diferitor sectoare din cadrul statelor finanțate .
Un astfel de stat este și România care a aderat la BERD în 1991.(7)
Chiar dacă România este o țară cu o tranziție avansată și stat membru UE, colaborarea cu BERD ar facilita dezvoltarea acesteia.(16)
Direcții strategice
Prioritățile Băncii vor consta în susținerea Guvernului la continuarea implementării planurilor sale de reformă și în consolidarea în continuare a rolului sectorului privat în ceea ce privește generarea de creștere economică, stimularea investițiilor, furnizarea de servicii esențiale și promovarea competitivității și inovației în sectoarele corporatiste. Prioritățile Băncii se axează pe acele domenii în care deficiențele legate de tranziție continuă să fie semnificative și în care finanțarea și expertiza Băncii suplimentează sursele de finanțare comerciale și non-comerciale.
Activitățile Băncii în România se vor concentra asupra următoarelor priorități operaționale:
Continuarea sprijinirii și dezvoltării sectorului financiar. Banca își va menține rolul în ceea ce privește sprijinirea sectorului bancar și nebancar pentru a asigura finanțare pe termen lung și pentru a contribui la stabilitatea pieței. De asemenea, aceasta va promova dezvoltarea în continuare a sectorului financiar nebancar și a piețelor locale de capital prin investiții, asistență tehnică și dialog politic.
Creșterea comercializării, concurenței și a implicării sectorului privat în infrastructură. Banca va urmări să-și extindă activitățile din sectorul municipal susținând structurile comerciale prin proiecte municipale atât de transport urban cât și de alimentare cu apă și colectare și tratare a apelor reziduale pe bază de contracte de servicii publice. Acolo unde este posibil, Banca va conlucra cu UE și de asemenea va sprijini și stimula finanțarea privată a proiectelor privind infrastructura municipală și națională.
Dezvoltarea unor politici și investiții energetice durabile. Banca va continua să susțină sectorul energetic cu finanțare privată și, acolo unde este posibil, va asista la restructurarea și privatizarea societăților energetice de stat. Banca va facilita de asemenea tranziția României către o economie bazată pe emisii reduse de carbon și va spori securitatea energetică a acesteia prin sprijinirea producției de energie electrică din surse regenerabile și inofensive pentru mediu cât și prin susținerea societăților care utilizează tehnologii cu consum redus de energie. Banca va promova securitatea energetică prin susținerea construirii de noi racorduri pentru distribuirea petrolului, gazelor naturale și a electricității.
La sfârșitul anului 2011, Banca semnase 311 de proiecte și alocase României 5,6 miliarde euro. Cu aceasta ocazie s-au mobilizat finanțări suplimentare în valoare de 9,9 miliarde euro, conducând la o finanțare totală în valoare de 15,5 miliarde euro. Stocul portofoliului Băncii la finele anului 2011 era de aproape 2,8 miliarde euro și era distribuit în tranșe aproximativ egale într-o arie extinsă de sectoare: instituții financiare – 28%, corporatist – 29%, energetic – 23 % și infrastructură – 20% (Tabelul 1).
Tabel 2.1
Banca a investit peste 2 miliarde euro în România pe parcursul perioadei de patru ani cuprinse între ianuarie 2008 și decembrie 2011, în 109 de proiecte noi (atât finanțări prin împrumuturi cât și aport de capital). Portofoliul a crescut cu 51% pe parcursul aceleiași perioade. La sfârșitul anului 2011, rata portofoliului sectorului privat (ca procentaj din portofoliul total) era de 74%, rată ce se plasează cu mult peste rata mandatată a Băncii de 60 %, iar în anul 2011, peste 59 % din volumul de activitate a fost investit în sectorul privat. Tabelul 2 de mai jos ilustrează modul în care a evoluat portofoliul pe parcursul ultimilor patru ani.
Tabel 2.2
Figurile 1 și 2 ilustrează volumele anuale de activitate ale Băncii (VAA) și numărul de proiecte (inclusiv proiectele regionale) semnate în fiecare an din 2008 până în 2011.
Tabel 2.3
Volumul anual de acativitate în milioane € pe an
Tabel 2.4
Numărul anual de proiecte semnate
BERD este cel mai mare investitor instituțional din România. Banca a anunțat în ianuarie 2015, printr-un comunicat, că în 2014 și-a majorat investițiile în România până la 592 milioane de euro, de la 508 milioane de euro în 2013, chiar dacă numărul proiectelor finanțate a scăzut la 26 de la 32 de proiecte în 2013. România ocupă locul șase în topul celor mai mari beneficiari ai finanțărilor oferite de BERD, fiind devansată de Turcia (1,394 miliarde euro), Ucraina (1,210 miliarde de euro), Rusia (608 milioane de euro), Polonia (594 milioane de euro) și Egipt (593 milioane de euro). Totodată, BERD a informat că în 2014 și-a majorat investițiile totale până la 8,9 miliarde de euro, de la 8,5 miliarde de euro în 2013, în pofida faptului că instituția a redus la o treime finanțarea oferită Rusiei, până la 608 milioane de euro.
Prin investițiile sale în România și implicarea directă a reprezentanților băncii în Consiliile de Administrație ale unui număr mare de companii în care a investit, BERD a reușit să îmbunătățească practicile de conducere corporativă și să extindă dialogul politic. Portofoliul BERD s-a extins rapid în arii precum privatizarea la scară largă cu investitori strategici, investiții de tip greenfield în sectorul privat, dezvoltarea sectorului financiar și a infrastructurii în domeniile energetic, transporturi, comunicații și a infrastructurii municipale. BERD susține activ dezvoltarea sectorului financiar non-bancar prin promovarea investițiilor în societăți de leasing și asigurare, precum și în fonduri de capital, pensii și ipoteci.
Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, finanțarea BERD urmează, treptat, să scadă, având în vedere accesul la fondurile comunitare. România nu mai este un stat dependent de BERD din punct de vedere al asistenței financiare, ci, ca toate țările proaspăt intrate în UE, are o relație de parteneriat strategic cu Banca, în perspectiva momentului în care țara noastră nu va mai implementa proiecte cu asistență BERD pe teritoriul său, continuând să fie însă donator și acționar al instituției.
BERD și România s-au angajat să extindă sprijinul acordat IMM-urilor, un sector-cheie al economiei, prin semnarea, la 12 martie 2015, a Memorandumului de Înțelegere de continuare a programului ''Small Business Support'' pentru următorii cinci ani, această inițiativă având ca scop sprijinirea dezvoltării a 500 de IMM-uri și crearea de noi locuri de muncă. Programul se derulează în România din 1993, este finanțat de donatori, iar până în prezent a primit peste nouă milioane de euro.
Cunoaștem că la finele anului 2008, MIMM-urile(Micro-întreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii) reprezentau aproximativ 99,6 % din numărul total al societăților comerciale și 64 % din forța de muncă. Cu toate acestea, ele reprezentau doar aproximativ 42% din valoarea adăugată a societăților nefinanciare la nivelul economiei. Băncile comerciale, societățile de leasing și băncile de microfinanțare locale își extind creditele sau leasing-urile la MIMM-uri, însă costurile de creditare în ceea ce privește dobânzile și garanțiile sunt încă foarte ridicate în România comparativ cu alte state UE. Finanțarea este limitată în zonele rurale și în afara centrelor urbane mari, precum și pentru întreprinderile agricole mici. S-a înființat un birou de informații privind creditarea privată și s-a înregistrat o popularizare sporită a biroului public. Legislația privind garanțiile și falimentul susține creditarea MIMM-urilor. Implementarea integrală în legislația din România a prevederilor acquis-ului comunitar privind noile cerințe referitoare la capital pentru instituțiile de credit și firmele de investiții va stimula accesul la finanțare, cu precădere în segmental desfacerii cu amănuntul. Ca reacție la criza din 2009, a fost intensificată activitatea Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri și s-a înființat Fondul Român de Contragarantare. Acestea asigură acoperirea riscurilor de schimb valutar și garanții integrale pentru proiecte prioritare.
Ultima Strategie de țară pentru România a fost aprobată de Consiliul de Administrație al BERD în aprilie 2008. Strategia de țară din anul 2008 a evidențiat următoarele priorități:
Instituții financiare: Asigurarea stabilității sectorului financiar, acordarea de sprijin și asistență în vederea dezvoltării băncilor străine și autohtone, în special pentru susținerea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (MIMM-uri) și pentru promovarea eficienței energetice, dezvoltarea sectorului financiar nebancar și continuarea susținerii administratorilor fondurilor cu plasamente în acțiuni, prin efectuarea de investiții în fondurile acestora și prin
Infrastructură: Îmbunătățirea infrastructurii naționale, în special a sectorului transporturilor, în vederea asigurării unei mai bune cooperări regionale, a unor schimburi comerciale sporite și a utilizării avantajelor oferite de Piața Unică. Continuarea activităților din cadrul sectorului municipal, îndeosebi în ceea ce privește oportunitățile de susținere a proiectelor prin utilizarea fondurilor structurale și de coeziune ale UE.
Energetic: Investiții atât în sectorul public cât și în cel privat în scopul generării, transportului și distribuirii de energie electrică. Promovarea proiectelor privind eficiența energetică și energia regenerabilă în cadrul Inițiativei Băncii pentru Energie Durabilă.
Corporatist: Susținerea sectorului corporatist privat (investitori locali și internaționali), cu un accent sporit pe competitivitate, extindere (inclusiv în regiunile mai puțin dezvoltate), eficiență energetică și dezvoltarea unor instrumente pentru riscuri sporite și a creditelor în monedă locală.
Strategia a fost elaborată în contextul unei creșteri economice puternice și al unor infuzii semnificative de capital care au precedat criza. Cu toate acestea, perioada acoperită de strategie (2008-2011) a coincis cu criza financiară globală, începând spre sfârșitul anului 2008, fapt care a dus la o creștere ridicată a cererii de servicii ale Băncii, în special în sectorul instituțiilor financiare.
În pofida acestei situații, Banca a înregistrat succese însemnate în ceea ce privește abordarea priorităților fundamentale ale acesteia prevăzute în strategia precedentă și și-a sporit semnificativ activitatea din România prin reacția rapidă a acesteia la criză. Banca și-a îndeplinit cu succes angajamentul de a investi 1 miliard de euro în România pe parcursul anilor 2009 și 2010, în conformitate cu pachetul comun de susținere conceput in 2009 ca o reacție la criză agreat de comun acord de către Fondul Monetar Internațional (FMI), Uniunea Europeană (UE), Banca Mondială și BERD. Banca a investit peste 1,3 miliarde euro pe parcursul acestei perioade de doi ani. De asemenea, în 2011 Banca a cooperat cu FMI, UE si Banca Mondiala in cadrul programului stand-by preventiv de suport financiar pentru Romania, oferind consultanță pentru potențiale privatizări.
Capitolul III. Relațiile Republicii Moldova cu BERD
3.1 Aderarea Republicii Moldova la BERD
Evoluția relațiilor externe ale Republicii Moldova a început odată cu declararea independenței Republicii pe 27 august 1991. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene este organul central de specialitate al administrației publice, abilitat să promoveze și să realizeze politica externă a statului.(15)
Republica Moldova a devenit membru al Băncii pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) la l5 mai 1992 . Republica Moldova avea inițial un capital subscris de 600 de acțiuni a cîte 10 mii ECU fiecare .La 21 mai 1993 au fost subscrise suplimentar 400 acțiuni.
Republica Moldova are reprezentantul său permanent la Berd ,la Londra , care reprezintă interesele Moldovei în acest for european ,coordonînd nemijlocit asistența acordată de bancă .
BERD investește mai ales în sectorul privat, oferind finanțări de proiecte pentru bănci, întreprinderi industriale și comerciale. De asemenea, colaborează și cu societăți din sectorul public pentru a sprijini privatizarea acestora, restructurarea întreprinderilor de stat și îmbunătățirea serviciilor municipale sau comunale.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare are anumite domenii de orientare ceea ce ține de Republica Moldova:
Crearea condițiilor pentru a sprijini dezvoltarea sectorului privat: BERD măsuri de sprijin pentru îmbunătățirea mediului de afaceri, atât prin proiecte de investiții care contribuie la atragerea investitorilor străini direcți, precum și prin angajarea cu autoritățile moldovenești să promoveze reformele atât de necesare. BERD sprijină Consiliul Economic, un organism consultativ al Primului Ministru, care reunește factorii de decizie politică și comunitatea de afaceri, în vederea întăririi climatului de afaceri. Îmbunătățirea climatului de afaceri este esențială pentru capacitatea Băncii de a sprijini în continuare a sectorului privat și să atragă investiții. Guvernare și transparență în sectorul bancar sunt principalele preocupări și BERD colaborează strâns cu autoritățile pentru a le rezolva.
Promovarea standardelor europene și integrarea regională: BERD investește în proiecte care contribuie la dezvoltarea exporturilor Moldova cu valoare adăugată – în special în sectoarele de producție și de agrobusiness – care vor fi competitive pe piețele regionale. Ca Republica Moldova și UE se îndreaptă spre o zonă aprofundată și cuprinzătoare de liber schimb (DCFTA), companiile moldovenești trebuie să adopte standarde de producție și de calitate mai ridicate decât cele aplicate în prezent. În plus, BERD este îmbunătățirea finanțare în infrastructura țării de a dezvolta legături către țările vecine, precum și infrastructura de transport intern necesare pentru a aduce producătorilor interni mai aproape de piețele lor. Banca contribuie la consolidarea securității energetice și a eficienței, precum și ajută dezvoltarea sectorului telecomunicațiilor.
Consolidarea , comercializarea și durabilitatea întreprinderilor municipale: BERD continuă să finanțeze companii regionale și municipale de alimentare cu apă și caută modalități de a moderniza sistemele de termoficare și de gestionare a deșeurilor solide și promovarea parteneriatelor public-privat (PPP) în sectorul.
3.2 Strategiile BERD pentru Republica Moldova
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a format un set de strategii pentru Republica Moldova(16) care în mare parte permite dezvoltarea țării și iesirea din situații mai puțin favorabile pentru țara noastră dintre care cele mai prioritare putem menționa:
Crearea condițiilor prielnice care să permită dezvoltarea sectorului privat
Economia Republicii Moldova se confruntă în continuare cu provocări semnificative care rezultă dintr-un mediu de afaceri și de guvernare slabă ,care trebuie consolidată in scopul creșterii competitivității și de aa atragee la sine mai multe investiții .Guvernarea și transparența în sectorul bancar sunt preocupări specifice care trebuie abordate pentru a adezvolta o capacitate locală și de a crea o platformă pentru atragerea investițiilor.
Provocări cheie
Chiar dacă mediul investițional din Moldova s-a îmbunătățit în ultimii ani, barierele administrative de intrare și ieșire pentru întreprinderi și cerințele pentru obținerea diverselor autorizații rămân ridicate. Politica în domeniul concurenței a fost îmbunătățită, dar încă urmează să fie aplicată în mod consecvent.
Corupția rămâne unul dintre cele mai importante impedimente pentru companiile autohtone. Capacității instituționale, în special în sistemul judiciar, rămân scăzute, iar implementarea legilor este slabă.
Atragerea investițiilor străine directe este crucială pentru economia Republicii Moldova, în special pe fondul deficitului balanței comerciale, dar rămâne foarte scăzută, ca urmare a deficiențelor în mediul investițional. Economia este în principal determinată de remitențe care finanțează în mare parte consumul de bunuri importate, și agricultura primară, și unde industriile productive sunt foarte limitate. Acest lucru este combinat cu metode de producere învechite, infrastructură învechită și migrația înaltă a forței de muncă.
Pe lângă barierele existente și accesul redus la finanțe, majoritatea întreprinzătorilor nu dispun de abilități de management și acces la cele mai bune 17 practici pentru a dezvolta afacerile lor. Infrastructura de suport a întreprinderilor necesită o dezvoltare viitoare. Serviciile de consultanță în domeniul afacerilor existente sunt concentrate în Chișinău. Consultanți locali nu dispun de specializare, informații și standarde privind piața internațională.
Industriile de prelucrare sunt concentrate în mare parte pe servicii de taxare care necesită re – export, decât dezvoltarea produselor proprii . Astfel, este necesar de a crește ponderea produselor cu valoare adăugată în exporturi.
Provocarea cheie pentru sectorul bancar din Moldova este lipsa de transparență în acționariatul efectiv și incapacitatea Băncii Naționale de a asigura o guvernare eficientă. Gradul ridicat de "offshorizare" a acționarilor băncilor autohtone duce la o transparență scăzută a acționariatului la nivel de sistem și ca consecință, deficiențe în guvernarea corporativă, în practicile de afaceri și denaturarea concurenței.
Sectorul bancar din Moldova este sub-dezvoltat, atât din punct de vedere a produselor, cât și a practicilor de gestionare a riscurilor din cauza lipsei concurenței și prezenței limitate a băncilor cu capital străin în sistem. Ca urmare, acesta nu oferă o serie de produse noi și nu aplică practici avansate de management al riscului. Finanțarea băncilor din Moldova se bazează pe depozite, iar IFI sunt unica sursă de finanțare pe termen lung. Acest lucru impune limite pentru finanțarea proiectelor de investiții pe termen lung ale sub – debitorilor. Mai mult decât atât, sectorul bancar reprezintă peste 85 la sută din piața financiară totală, lăsând puțin spațiu pentru sectorul financiar non-bancar în curs de formare în calitate de sursă alternativă de finanțare.
Banca va sprijini măsurile de îmbunătățire ale mediului de afaceri, atât prin proiecte de investiții care contribuie la atragerea investitorilor străini, precum și prin dialog politic continuu cu autoritățile moldovene cu privire la reformele sectoriale specifice (vezi mai jos). Îmbunătățirea climatului investițional va avea efecte benefice pentru întreaga economie moldovenească, prin consolidarea competitivității și capacității de adaptare la șocuri externe și facilitarea integrării mai rapide pe piețele europene. Banca va căuta oportunități de a investi în companii locale de calitate, precum și să încurajeze și să sprijine investitorii străini, concentrându-se pe extinderea întreprinderilor și restructurarea și creșterea companiilor existente orientate spre export. Oportunitățile pentru oferte de produse creative, cum ar fi cvasi – capitalul, vor fi luate în considerare.
Promovarea standartelor europene și intergrare regională
Adoptarea standardelor europene este esențială pentru a spori competitivitatea sectoarelor de producție și de agro-business din Moldova. În paralel, îmbunătățirea transportului și legăturilor de comunicare este vitală pentru a facilita integrarea Republicii Moldova pe piețele europene și regionale. Operațiunile din sectorul public ar trebui să vizeze acele domenii care ajuta la stimularea creșterii durabile, condusă de exporturile nete și bazată pe industriile productive, și care nu suprasolicita bugetul de stat.
Provocări cheie
Moldova are o piață internă mică, ceea ce face ca creșterea economică viitoare să depindă de capacitatea țării de a se integra economic în regiunea europeană definită în sens larg, în primul rând prin dezvoltarea exporturilor cu o valoare adăugată sporită. La rândul său, aceasta necesită standarde de producție și de calitate mai mari decât cele aplicate în prezent. Dezvoltarea legăturilor cu țările vecine, precum și a infrastructurii de transport intern necesar pentru a conecta producătorii interni și piețele, va necesita investiții semnificative. Provocările cheie în acest domeniu includ:
Necesitatea de a reabilita și comercializa infrastructura de transport. Acest lucru necesită întreținerea și reconstrucția drumurilor naționale, inclusiv instituirea unui fond rutier de a doua generație și introducerea contractelor bazate pe performanță, precum și restructurarea operațională și financiară a căilor ferate naționale, consolidarea transparenței și independenței din partea guvernului, reforma tarifară și introducerea concurenței în anumite segmente. Recenta decizie de a include calea ferată în lista întreprinderilor publice pasibile pentru privatizare este un prim pas în reformarea sectorului. Operațiunile și funcțiile de stabilire a 20 politicilor nu sunt separate, iar întreaga activitate a întreprinderii este operată de o singură entitate.
Pentru a încuraja conservarea energiei, în sectoarele rezidențial și corporative, este necesar de a moderniza legislația primară și secundară privind eficiența energetică a clădirilor și a codurilor de locuințe pentru a oferi o platformă juridică debitorilor colectivi din sectorul rezidențial să acționeze ca omologii din sistemul bancar precum și pentru a crește gradul de conștientizare, și de a consolida capacitățile băncilor locale și debitorilor.
Sectorul de telecomunicații este competitiv în unele segmente (de exemplu, mobil), dar mai puțin în segmentul de telefonie fixa. Este necesar de a dezvolta în continuare și a aplica cadrul de reglementare și, în mod ideal, privatizarea operatorului istoric de telefonie fixă pentru a atenua conflictul de interese între guvern în calitate de proprietar și regulatorul companiei. Mai mult decât atât, în conformitate cu reglementările europene, guvernul are obligația de a pune în aplicare Tranziția la televiziunea digitală până în anul 2015
Pe parcursul perioadei Strategiei următoare, Banca va continua să finanțeze îmbunătățirea infrastructurii țării, acordând prioritate acelor zone care ajuta la stimularea creșterii durabile determinată de exporturile nete și care se bazează pe industriile productive. Finanțarea operațiunilor din sectorul public vor fi analizate pentru impactului acestora asupra bugetului de stat . Banca va continua finanțarea reabilitării infrastructurii naționale de transport după cum este prioritizată de către guvern în proiectului Strategiei de Transport și Logistică pentru 2013-2032, care a fost aprobată la sfârșitul anului 2013. Aceste activități vor include punerea în aplicare a pachetului de finanțare pentru reabilitarea și întreținerea drumurilor naționale. Banca va sprijini reforma căilor ferate din țară, inclusiv armonizarea continuă a sistemului de transport feroviar și a legislației din Moldova la standardele UE, restructurarea instituțională a căilor ferate naționale, precum și finanțarea investițiilor în reabilitarea materialului rulant și a infrastructurii feroviare.
Sporirea comercializării și durabilității întreprinderilor municipale
Companiile municipale din Moldova suferă de decenii de neglijare. Investițiile capitale necesare în regim de urgență sunt descurajate de nivelurile inferioare de recuperare a costurilor prin tarife. Prin urmare, Banca se va concentra pe încurajarea comercializării și reforma regulatorie, inclusiv reforma tarifelor, pentru a consolida durabilitatea transportului municipal, aprovizionarea cu apă și furnizori de căldură.
Provocări cheie
Infrastructura municipală din Moldova se caracterizează printr-un nivel foarte scăzut de dezvoltare, în special în afara orașelor mari unde necesitățile de bază ale populației cum ar fi accesul la apă potabilă, canalizare centrală și tratarea deșeurilor nu sunt îndeplinite.
Transportul urban este descentralizat, unde operatorii care aparțin municipalității activează în orașele mari, iar operatorii privați exploatează parcuri relativ vechi în restul localităților. În următorii ani, va fi important de a îmbunătăți capacitatea de reglementare și planificare în sector, restructura operatorii municipali și îmbunătăți performanța financiară și de recuperare a costurilor.
Sectorul de utilități este afectat de stabilirea tarifelor non-comerciale și de recuperarea joasă. Va fi necesar de a îmbunătăți rata de colectare, introduce relații formale orientate pe servicii între municipalități și operatori, precum și PPP-uri în sectorul de aprovizionare cu apă, acolo unde este posibil .
Alte sub-sectoare ale infrastructurii municipale, cum ar fi sistemele de termoficare și de gestionare a deșeurilor solide, rămân nereformate și cu active grav deteriorate din cauza lipsei de investiții.
Banca va continua să finanțeze infrastructura regională și municipală de alimentare cu apă, care vizează îmbunătățirea calității de alimentare cu apă din țară. Proiectele de alimentare cu apă și canalizare regionale vor viza probleme de control al costurilor, inclusiv prin regionalizare și modernizare. În plus, Banca va continua să exploreze oportunitățile pentru a implementa o structură PPP în sector. În sectorul transportului urban, Banca va finanța participarea sectorului privat, inclusiv a serviciilor de transport, de e-tichetare și de parcare în Chișinău, Bălți și alte orașe. Banca va iniția proiecte de investiții pilot în domeniul de termoficare și de gestionare a deșeurilor solide, cu un accent pe soluții cu costuri reduse, recunoscând nevoia de a echilibra între tarifele de recuperare a costurilor și constrângerile de accesibilitate. Deoarece veniturile întreprinderilor municipale sunt în mare parte în lei, în măsura în care este posibil, Banca va dori să extindă accesul acestora la finanțare în moneda locală.
Activitatea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare în Republica Moldova
Cunoaștem că la sfîrșitul anului 2013 ,Banca Europeană a semnat cu Moldoca un număr de 105 proiecte cu o valoare totală de 818 miloane de euro, de la începutul colaborării acesteia cu Republica Moldova în 1991.Valoarea acestor proiecte ,inclusiv finanțarea de către bancă a fost de cca 1,65 miliarde de euro. Plățile аcumulate au crescut la 447 milioane euro. Din investițiile Băncii, 43 la sută au fost îndreptate spre sectorul financiar, 32 la sută – sectorului de infrastructură, 19% – în sectorului corporativ și 6% – sectorului energetic.
Tabel 3.5
Volumul cumulativ de afaceri și portofoliul în Moldova la situația din 31 decembrie 2013.
Pe parcursul perioadei strategiei precedente, de la sfârșitul anului 2010 până la sfârșitul anului 2013, Banca a semnat în jur 38 de proiecte cu o valoare totală de 300 milioane de euro. Activele operaționale în Republica Moldova au crescut cu 16 milioane de euro în perioada Strategiei precedente, fapt cauzat de un nivel ridicat de rambursări programate și dezinvestiții în 2011 și 2012. Portofoliul a crescut cu 110 milioane de euro, fapt cauzat în mod similar de restituiri. Portofoliul actual al Băncii în valoare de 394 milioane de euro menit să susțină 58 de proiecte este concentrat în infrastructură (52%) și sectorul financiar ( 25% ), cu 16% în sectorul corporativ și 6% în sectorul energetic. Valoarea activelor operaționale este de 172 milioane de euro.
Creșterea portofoliului în Moldova
Tabel 3.6
Raportul portofoliului
Raportul privat/public al portofoliului în Republica Moldova, calculat în bază de 5 ani, a constituit 59% la sfârșitul anului 2013. Luînd în considerație etapa de dezvoltare a Republicii Moldova, proiectele din sectorul privat au tendința de a fi cu mult mai mici decât proiectele din sectorul public, cu o dimensiune medie per proiect de 4 milioane de euro în sectorul privat, spre deosebire de 19 milioane de euro în sectorul public (bazat pe proiecte de portofoliu).
Sectorul corporativ din Republica Moldova este reprezentat de un număr mare de companii destul de mici, astfel accentul sporit al Băncii în sectorul privat se va manifesta prin creșterea numărului de proiecte mici și desfășurarea unor mecanisme alternative de finanțare, altele decât finanțarea directă (de partajare a riscurilor sau cadre de cofinanțare cu băncile locale, deși cu anumite limite, date fiind preocupările cu privire la beneficiarul efectiv al băncilor la nivel local). Există în continuare provocări semnificative de tranziție și necesități de investiții în sectorul public în Republica Moldova, în special în domeniul infrastructurii de transport și a interconexiunilor transfrontaliere. Datorită mărimii absolute a câtorva operațiuni planificate în sectorul public, este probabil ca pe termen mediu, raportul portofoliului să rămână sub nivelul prevăzut de 60 la suta pentru sectorul privat.
Ca priorități principale în strategia din anul 2010 a fost modernizarea și reabilitatera infrastructurii,eficieță energetică susținerea intrării și extinderii întreprinderilor orientate spre export precum și restructurarea și creșterea companiilor existente, modernizarea și aprofundarea sectorului financiar, inclusive prin consolidarea structurii de acționariat și managementului operational precum și susținerea creditării în moneda locală
Proiectele cu instituțiile financiare, în special în sectorul bancar, au fost un pilon important al operațiunilor Băncii. Principalele realizări în acest sector din 2010 au inclus introducerea unor cadre de împrumut pentru eficiența energetică atât pentru sectoarele corporative, cât și rezidențiale: MoSEFF I ( Linia de Finanțare pentru Eficiență Energetică în Moldova)
(20 milioane EUR) lansat în decembrie 2010; MoSEFF II (22 milioane euro) lansat în februarie 2011; și MoREEFF (Facilitatea de Finanțare a Eficienței Energetice în Sectorul Rezidențial din Moldova) ( 35 milioane euro ) lansat în octombrie 2012. În plus, la începutul anului 2013 un nou cadru multiprodus de 80 milioane EUR concentrat pe IMM-uri a fost aprobată, în scopul de a îmbunătăți accesul IMM-urilor la finanțare prin intermediul băncilor partenere.
Conform datelor actuale din 31 decembrie 2014 totalul proiectelor de la BERD este în număr de 110 de proiecte investiționale.
În pofida acestor rezultate, de-a lungul perioadei strategiei anterioare, sectorul financiar a continuat să sufere de pe urma problemelor serioase legate de transparență acționarilor și guvernarea corporativă, inclusiv raidurile la băncile locale de către grupurile netransparente. Sub conducerea BERD și în strânsă cooperare cu alte IFI și UE, Banca a continuat să urmărească îmbunătățirea guvernării corporative prin oferirea de asistență tehnică Băncii Naționale a Moldovei pentru a optimiza procedurile de înregistrare a acționarilor de către băncile comerciale și pentru a îmbunătăți transparența acționariatului în sectorul bancar, și a întreprins acțiuni parțial reușite împotriva schimbărilor ne-transparente în acționariatul băncilor comerciale mari și a participațiilor importante către beneficiarii efectivi nedezvăluiți.
Lecțiile cheie pentru sectorul bancar în timpul perioadei strategiei anterioare includ:
(1) odată ce sectorul bancar din Moldova rămâne subdezvoltat și nu oferă o gamă largă de produse noi și inovatoare, Banca ar trebui să continue să-și diversifice gama de produse disponibile băncilor locale și să dezvolte produse și să îmbunătățească practicile de afaceri ale băncilor locale;
(2) debitorii corporativi și rezidențiali rămân sub-deserviți deoarece instituțiile financiare internaționale rămân singura sursă de finanțare pe termen lung pentru sistemul bancar: prin urmare, este necesar de a folosi își mai mult platforma bancară pentru a oferi acces la finanțare pentru economia reală, inclusiv IMM-urile,
(3) este necesar să fie continuat dialogul politic privind transparența acționariatului și guvernarea corporativă cu implicare operațională consolidată și investiții în bănci individuale selectate;
(4), sectorul non-bancar este într-o fază incipientă, astfel, Banca ar trebui să sprijine și să încurajeze dezvoltarea acestuia, în special piețele locale de capital.
Banca a abordat o serie de obiective de tranziție identificate în Strategie prin intermediul activităților sale în Republica Moldova în perioada 2010-2013. Susținerea dezvoltării sectorului financiar prin extinderea gamei și razei de acțiune a noilor produse financiare, inclusiv investiții în eficiența energetică, au fost identificate ca fiind unele dintre principalele orientări ale ultimei strategiei.
Asistența în reabilitarea și modernizarea infrastructurii și energeticii, cu consolidarea capacităților prin asistență tehnică, au fost, de asemenea, printre direcțiile strategice. În cele din urmă, ultima Strategie a angajat Banca în sprijinirea intrării și extinderii întreprinderilor orientate spre export, precum și restructurarea și creșterea companiilor existente, prin proiecte în sectorul corporativ. În conformitate cu aceste priorități strategice, trei sferturi din proiectele noi ale Băncii au fost acordate instituțiilor financiare ale țări, din care jumătate au avut drept țintă finanțarea eficienței energetice în sectorul rezidențial din Moldova. Celelalte proiecte semnate în ultima Strategie au fost în domeniul transportului și sectorul energetic.
Tabel 3.7
Obiectivele tranziției (cotă din total) în Moldova, dec 2010 – mai 2013
Reflectând prioritățile strategice și distribuirea sectorială ale acestor proiecte noi, cele mai multe operațiuni în Moldova au țintit extinderea produselor financiare pentru zonele deservite insuficient, și transferul de competențe necesare pentru a operaționaliza aceste produse noi (aproximativ două treimi din proiectele noi abordează cel puțin unul dintre aceste obiective ale tranziției). Peste patruzeci la sută din proiectele semnate în Republica Moldova în 2010-2013, au abordat, de asemenea, potențialul efect demonstrativ de introducere a noilor produse pe piață, în special a investițiilor în eficiența energetică în sectorul rezidențial.
Susținerea business-lui mic și mijlociu
Cee ace ține de susținerea business-lui mic și mijlociu din Rrepublica Moldova,BERD susține tranziția economică care-și propune să transforme entitățile supuse restructurării în întreprinderi viabile – micro, mici și medii (ÎMMM),
În decursul ultimilor 3 ani, Moldova s-a bucurat de o creștere economică robustă, întrucât Guvernul a lansat un program de reforme susținute de comunitatea internațională. Reformele din domeniul fiscal, educației, serviciilor de stare civilă, sectorului energetic, comerțului extern și reglementării afacerilor au ameliorat mediul de afaceri din Moldova și au contribuit la atragerea investițiilor străine în țară.
După destrămarea Uniunii Sovietice Moldova a moștenit o infrastructură moderat dezvoltată, o bază industrială slabă și resurse naturale limitate, fără a numi terenurile agricole. În lipsa ramurii industriei grele și a unor companii industriale mari, sectorul ÎMMM a evoluat rapid, fiind reprezentat adecvat în economia actuală. În anul 2012 erau înregistrate circa 50 mii de întreprinderi micro, mici și medii, angajații cărora constituiau 26% din forța de muncă a țării, ponderea cifrei de afaceri însumând 34.5% în cifra totală de afaceri și 49% în valoarea adăugată brută.
În plus, peste 300 mii de persoane (26% din forța de muncă) au fost înregistrate ca angajați independenți. Numărul de ÎMMM a crescut cu 13% comparativ cu anul 2009, creșterea fiind impulsionată de segmentele întreprinderilor mici și micro, în timp ce circa 5% din întreprinderile mediu și-ai încetat activitatea în perioada indicată. Numărul de angajați ai ÎMMM s-a reduc cu 5% comparativ cu anul 2009, întrucât doar întreprinderile micro au efectuat angajări nete. Majoritatea întreprinderilor sunt amplasate în Chișinău (66%) și majoritatea acestora sunt implicate în activități cu o valoare adăugată redusă, cum sunt comerțul (40%), serviciile de bunuri imobiliare și de afaceri (17%). Întreprinzătorii individuali sunt angajați preponderent în agricultură (70%), construcții (12%) și comerț (11%). În pofida performanței economice robuste și dezvoltării afacerilor ÎMMM, au rămas nesoluționate mai multe probleme. Deși mediul de afaceri și povara regulatorie au fost îmbunătățite semnificativ comparativ cu situația de înainte de criză, acestea sunt dificile pentru ÎMMM și rețin/împiedică dezvoltarea lor. Alte aspecte problematice importante sunt lipsa de experiență în afaceri și expertiza insuficientă de management, calitatea redusă a producției și piața locală mică și fragmentată. Accesul la finanțare constituie o altă problemă majoră.
Penetrarea serviciilor bancare în țară este redusă, creditarea internă a sectorului privat fiind de circa 31.8% din PIB, din care împrumuturile acordate ÎMM reprezintă circa 35% (13% din PIB). Diverse instituții 55 de micro-finanțare sunt destul de active în țară, fiind reprezentate de 53 de organizații de micro-finanțare și de 396 de asociații de economii și împrumut. Cu toate acestea, capacitatea de creditare a acestor instituții este redusă, iar supervizarea din partea reglementatorilor este sub nivelul scontat. Sursele alternative de finanțare sunt foarte limitate, întrucât companiile de leasing sunt inactive, iar piața de capital abia se conturează.
Infrastructura instituțională pentru sprijinirea ÎMM- cii
În decursul ultimilor ani a fost remarcat un progres vizibil în crearea cadrului instituțional pentru ÎMMM din Moldova. Sunt deplin funcționale registrul cadastral și registrul central de garanție, precum și biroul privat de creditare recent creat. Guvernul reglementează sectorul și elaborează politici prin intermediul Ministerului Economiei, precum și prin intermediul ODIMM (Organizația de dezvoltare a întreprinderilor mici și mijlocii) finanțată din bugetul de stat. Alte organizații care promovează dezvoltarea sectorului ÎMMM includ Camera de Comerț și Industrie și Organizația de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor din Moldova (MIEPO), precum și asociațiile de afaceri. În anul 2012, Guvernul RM a adoptat “Strategia de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici și mijlocii pentru anii 2012-2020”, care a identificat 6 obiective strategice prioritare pe termen lung și un plan de acțiuni pentru factorii de decizie.
Întreprinderile care doresc să obțină împrumuturi prin intermediul băncilor locale trebuie să asigure:
Planuri de afaceri solide pentru stabilirea sau extinderea afacerilor companiei.
Management solid cu un palmares.
Produse care sunt competitive pe piață.
Informații cu privire la proprietari / parteneri.
Istoricul financiar.
Securitate în formă de promisiuni, ipoteci, etc.
Fondurile prevăzute trebuie să fie utilizate în strictă conformitate cu obiectivele stabilite în planul de afaceri inițial.
În conformitate cu mandatul BERD, băncile se asigure că toate propunerile acordă atenția cuvenită problemelor de mediu.
Finanțarea nu poate fi furnizat companiilor cu capital majoritar de stat sau pentru proiecte garantate de guvern.
În plus, aporturi de capital, fie în afaceri existente sau noi, de aproximativ 35% sunt adesea necesare.
Caracterizînd mediul operational din cadrul statuului putem menționa că Moldova a făcut pași importanți spre o mai bună integrare în UE. În iunie 2013, autoritățile au încheiat partea tehnică a negocierilor privind Acordul de Asociere și crearea unei Zone de Liber Schimb Aprofundată și Cuprinzătoare (ZLSAC), care va consolida schimburile comerciale dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, va îmbunătăți concurența și mediul de afaceri, standardele de calitate și de siguranță, și va atrage noi investiții străine. Acordul de Asociere și ZLSAC au fost parafate la sfârșitul lunii – noiembrie 2013, iar semnarea și intrarea în vigoare sunt planificate pentru 2014.
n iulie 2013, guvernele din Republica Moldova și România au convenit la o dată de pornire pentru construirea mult – așteptatului gazoduct Iași – Ungheni, care va conecta 12 sistemele de transport de gaze din cele două țări și va promova diversificarea surselor de energie pentru Republica Moldova, care este acum complet dependentă de livrările rusești. Consorțiul austro-român, selectat prin concurs, a început lucrările de construcție în luna august 2013, cu finalizarea așteptată în aprilie 2014. Mai mult decât atât, integrarea rețelelor electrice a ambelor țări este în curs de desfășurare. Eforturile semnificative pentru a îmbunătăți drumurile, porturile și infrastructura feroviară, cu sprijinul instituțiile financiare internaționale, ar trebui să reducă costurile comerțului internațional și vor ajuta Republica Moldova să valorifice potențialul său de tranzit. În ultimii trei ani, banca centrală a continuat eforturile sale de modernizare a politicii monetare și a cadrului de stabilitate financiară. De la criza din 2008-09, banca centrală a menținut o mai mare flexibilitate a cursului de schimb și în 2010, a trecut la țintirea inflației, stabilind ținta inflației pe termen mediu de cinci procente. Reforma din sectorul educației a fost inițiată în 2011 pentru a ajuta la îmbunătățirea calității forței de muncă, odată cu reducerea cheltuielilor fiscale. În cursul anului 2013, ritmul reformelor a încetinit, dar a fost reluat cu un sprijin important din partea UE.
Tabel 3.8
Indicatorii de tranziție ai BERD pentru Moldova
Sursă raport de tranziție 2013
3.3 Proiecte realizate în cadrul colaborării Republicii Moldova cu BERD
Prima startegie a BERD pentru Republica Moldova a avut loc în martie 1993.Atunci principalele accente au fost puse pe asistența tehnică .La 20 martie 1995 a fost aprobată de Consiliul de Guvernatori al BERD pentru R.Moldova în care au fost aprofundate direcțiile concrete de operare a BERD în R.Moldova.
Pe parcursul anuli 1994 activitatea BERD a trecut de la operarea tehnică spre cea investițională .Astfel au fost aprobate credite – trei la număr :
Promovarea exportului de vinuri moldovenești –aprobat la 03.10 1994
Fabrica de producție a încălțămintei Ascom – Kelme –aprobat la 21.02 .1995
Proiectul multiregional Eurovision
Costul total al acestor proiecte finanțate a fost de 63,3 milioane de euro ,inclusiv investiția BERD de 30,4 milionane euro.
Pe parcursul colaborării Republicii Moldova cu BERD au fost aprobate și alte proiecte in număr de 5 estimate la 119 milioane de euro ,inclusiv și investițiile BERD de 84 milioane euro .Aceste proiecte prevedeau :
Ameliorarrea eficienței energetice a R.Moldova
Liniile de credit pentru Victoriabank și Moldova –Agroindbank
Reabilitarea drumurilor
Terminalul petrolier de la Giurgiulești
Sistemul de telecomunicații al Moldovei
Pe parcursul anulu 2008 au fost aprobate de BERD alte 4 proiecte ccu o valoare totală de 128.2 milioane de euro , inclusiv – 2 proiecte în domeniul financiar , 1 în sectorul agrobussines și ultimul proiect în domeniul transporturilor.
L a data de 30 septembrie 2008 Banca Europeană a acordat un în prumut pe termen lung în sumă totală de 18 mlneuro în favoarea unei companii Efes Vitanta Brewery.Acest împrumut a fost utilizat pentru extinderea și modernizarea capacității de producție a companiei ,precum și pentru construcția unei stații de tratare a apelor uzate
La 11 noiembrie 2008 BERD a aprobat cel deal 2-lea priect referitor la modernizarea Aeroportului Internațional Chișinău ,aceasta acordînd un împrumut de 25.5 mil,euro . astfel acesta fiind cel mai mare proiect de infrastructură finanțat în 2008 de către BERD.
Unul din cele mai semnificative priecte dinte Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Republica Moldova a fost finanțarea portului Giurgiulești semnat la 12 decembrie 2012
În acest context, Portul Internațional Liber Giurgiulești reprezintă pentru clienții săi:
unicul punct fluvio-maritim direct de distribuție și transbordare în/din Republica Moldova
un centru regional de logistică la frontiera Uniunii Europene cu acces la căile de comunicație terestră, feroviară, fluvială și maritimă, și o zonă excelentă pentru dezvoltarea afacerii, datorită poziționării sale strategice, infrastructurii de transport trimodale, mediului de preț rentabil, precum și regimului fiscal și vamal unic.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a acordat un împrumut de 25 milioane de dolari companiei Trans-Oil Group of Companies (Trans-Oil Group), lider în exportul de cereale și un important prelucrător de olegionoase din Republica Moldova.
Investițiile instituției vor stimula agricultura în Moldova, dar și Ucraina, în timp ce finanțarea din alte surse rămâne restrânsă și limitează în mod serios capacitatea sectorului de a atinge potențialul său maxim.
Împrumutul BERD permite companiei să-și extindă terminalul de cereale în portul Giurgiulești pe Dunăre și să achiziționeze și modernizeze depozitul de cereale în portul vecin din Reni, pe teritoriul Ucrainei.
„Creșterea capacității elevatoarelor de la Giurgiulești și achiziționarea depozitului de la Reni permite Trans-Oil Group să exporte cereale și semințe oleaginoase mai eficient și într-un volum sporit”, se arată într-un comunicat al BERD.
Pe parcursul ultimilor ani, compania Trans-Oil Group s-a dezvoltat constant, devenind cea mai mare companie în domeniul agroindustrial din Moldova, exportândastfel în UE, Africa de Nord și Orientul Mijlociu. Compania cuprinde întregul lanț valoric agricol, începând cu activitatea agricolă proprie, manipularea cerealelor, depozitarea și comercializarea producției de făină de grâu, procesarea oleaginoaselor și îmbutelierea uleiului de floarea soarelui.
Cu o infrastructură modernizată, până în 2017 compania va fi în măsură să colecteze de cinci ori mai multe cereale în Ucraina decât în prezent.
Aceasta, de asemenea, va ajuta compania în mod sigur să stabilească relații cu mai mulți agricultori și să le ofere consultanță tehnică privind agricultura durabilă și profitabilă.
În plus, capacitățile extinse vor permite Trans-Oil Group să satisfacă cererea pentru servicii de depozitare și uscare din partea producătorilor agricoli privați din Moldova și altor exportatori din Giurgiulești. Elevatoarele din Moldova vor fi disponibile pentru închiriere de către terți pentru volume de 250.000 de tone sau mai mult.
Un alt proiect importat care a fost semnat între Republica Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a fost cea de finanțare a proiectului de modernizare a sistemului de aprovizionare cu apă potabilă și canalizare din orașul Chișinău semnat la 4 septembrie 2013. Acesta reprezintă cel mai amplu proiect investițional desfășurat pînă în prezent în municipiul Chișinău, în valoare totală de 62 milioane de euro, dintre care 48 milioane de euro sînt creditele oferite de către BERD și BEI, în părți egale, iar 13,8 milioane de euro este un grant oferit de Uniunea Europeană pentru realizarea proiectului. Acordurile de garanție au fost semnate de Suma Chakrabarti, președintele BERD, și Werner Hoyer, Președintele BEI, pe de o parte, și de primarul general al capitalei Dorin Chirtoacă și directorul general al S.A. «Apă-Canal Chișinău» Constantin Becciev.
Proiectul prevede, la prima etapă, reabilitarea a 190 de km de apeduct, pe porțiunile cu uzură avansată. La cea de-a doua etapă se prevede reabilitarea și modernizarea Stației de epurare a apelor uzate din Chișinău, reabilitarea a 15 km de colectoare de canalizare, a rezervoarelor de apă potabilă de la Stația de tratare a apei, precum și construcția și reabilitarea a circa 50 de fîntîni arteziene, ce vor fi utilizate în cazul unor situații excepționale pe rîul Nistru..
În prezent, BEI și BERD se numără printre cei mai mari creditori ai Republicii Moldova. Doar în perioada 2009-2013 aceste instituții au finanțat proiecte în valoare de circa 600 mln de euro.
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor (MTID) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) au semnat Acordul de finanțare în cadrul Proiectului „Reabilitarea Drumurilor în Moldova IV”, semnat la 11 iunie 2013.
Este vorba de un grant nerambursabil in valoare de 15 milioane de euro, Aceste noi drumuri vor asigura securitatea la trafic, promovează mobilitatea persoanelor, aduce noi posibilități comerciale”.
Proiectul va contribui la o dezvoltare în următoarele moduri:
Extinderea sectorului privat, prin sprijinirea privatizarea planificată a companiilor de întreținere a drumurilor de stat.
Continuarea reformei sistemului de întreținere a drumurilor, prin dezvoltarea unei strategii pentru introducerea contractelor de performanță precum consolidarea capacității companiilor de administrare de Stat a Drumurilor și de întreținere a drumurilor.
Îmbunătățiri în reglementările de siguranță rutieră.
Concluzie
Analiza efectuată pe tema Eficiența colaborării Republicii Moldova cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezboltare a avut drept scop familiarizarea cu activitatea efectuată de către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare .Înțelegerea structurii organizatorice a acesteia și sarcinile pe care le execută . Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare este doar o latură din întregul organism financiar internațional,alături de celelalte instituții ca, Banca Europeană de Investiții (BEI), Banca Internațională pentru Reconstrucție și dezvoltare (BIRD),Banca Centrală Europeană(BCE). Totodată aceasta este o componentă importantă în cadrul sistemului economic financiar prin faptul că are drept scop, de a promova investițiile în țările Europei Centrale și de Est.
Această instituție financiară, este deschisă tuturor celor ce doresc să contribuie la stabilizarea economică și politică din cadrul statului, a noilor democrații est-europene și tranzacția la o economie de piață. Totalitatea resurselor financiare, care sunt alocate de către BERD, servesc la realizareaa unor obiective bine determinate ,la îndeplinirea unor obiective în folosul societății care fără aportul Băncii, societatea s-ar afla intr-o situație destul de dificilă în realizarea obiectivelor propuse, deasemenea asistența oferită este utilizată în scopul dezvoltăriii economice și sociale a țării într-un cadru echilibrat.
Prin aceste acțiuni Banca urmărește marirea potențialului economic al țării ,dezvoltarea unor regiuni mai puțin dezvoltate .
În urma cunoașterii mai detaliate a funcționării băncii am constatat care sunt condițiile de acordare a unui împrumut de către bancă ,sectoarele sprijinite spre finanțate și care nu .
Dasemenea acesta asistă țările în implimentarea reformelor economice structurale și sectoriale respectiv ,demonopolizarea, descentralizarea și privatizarea.
Rolul băncii depașește cu mult pe acela al unei simple bănci, printre obiectivele acesteia figurând că s-a angajat în promovarea progresului spre "economia de piață și promovarea inițiativei private și a spiritului antreprenorial", acesta fiind principiul călăuzitor de la crearea instituției.
Cunoaștem că Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare are relații de colaborare și cu alte țării ,acest fapt convinge încă odată că este o instituție serioasă cu capacitate de colaborare .
Prin investițiile sale, BERD promovează:
punerea în aplicare a reformelor structurale și sectoriale;
dezvoltarea concurenței, privatizării și a spiritului antreprenorial;
consolidarea instituțiilor financiare și sisteme juridice;
dezvoltarea infrastructurii necesare pentru sprijinirea sectorului privat;
O caracteristică cheie a BERD, care îl diferențiază de alte organizații, este de a sprijini sectorul privat, care este esența Băncii, în conformitate cu care cel puțin 60% din fondurile Băncii trebuie să fie îndreptate către sectorul privat.
Banca se angajeaza sa contribuie cu ajutor financiar pentru companiile care se confruntă cu dificultăți în obținerea de finanțare din alte surse. Aceasta pune un accent deosebit pe întreprinderile mici și mijlocii, care joacă un rol crucial în dezvoltarea sectorului privat. BERD oferă fonduri pentru întreprinderi private sau cele care pot fi privatizate, precum și proiecte de infrastructură materială și financiară pentru a sprijini sectorul privat.
BIBLIOGRRAFIE
Voinea, Gheorghe – Mecanisme și tehnici valutare și financiare internaționale, Editura Sedcom Libris, Iași,2001, p. 333
Bojak Dejan,Economia seria Management Anul IX, Nr. 2, 2006
Brezeanu,Petre, Instituții financiare internaționale, Editura economică,București,
2005
Voinea Gheorghe ,Mecanisme și tehnici valutare și financiare internaționale ,Suceava,Sedcom Libris ,2003
Gaftoniuc Simona , Finanțele internaționale ,Ed .economică ,București ,1995 ,Ed.II 1997
Gaftoniuc Simona , Finanțele internaționale ,Ed .economică ,București ,1995 ,Ed.III,2000
Floricel Constantin ,Relații valutar-finaciare internaționale Ed. a VI-a ,Ediția national ,București –România ,2001
Gheorghe M. Voinea ,Mecanisme și tehnici valutare și financiare internaționale ,Ed a III revăzută ,Ed ,Sedcom Libris,Iași ,2004
Iulian Văcărel ,Relații financiare internaționale Editura Academiei Romîne ,București ,1995 .
Relații economice internaționale ,Petru Ion Roșca ,Chișinău ULIM,2005
Ionel Cobzaru ,Relatii economice Internaționale ,București ,2000
http://www.infoeuropa.md/berd/
http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2015/04/23/organizatii-internationale-banca-europeana-pentru-reconstructie-si-dezvoltare-11-14-26
Relații financiar valutare internaționale ,C Floricel ,București Editura Didactică și Pedagocică ,2000
http://www.ebrd.com/
http://www.ebrd.com/downloads/country/strategy/moldova_strategy_moldovan.pdf
STRATEGIA PENTRU MOLDOVA
http://www.ebrd.com/downloads/country/strategy/romania_local_language_translation_mar.pdf
STRATEGIA PENTRU ROMÂNIA
http://www.management.ase.ro/reveconomia/2006-2/11.pdf
Istoria de 15 ani a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare: management și probleme.
BIBLIOGRRAFIE
Voinea, Gheorghe – Mecanisme și tehnici valutare și financiare internaționale, Editura Sedcom Libris, Iași,2001, p. 333
Bojak Dejan,Economia seria Management Anul IX, Nr. 2, 2006
Brezeanu,Petre, Instituții financiare internaționale, Editura economică,București,
2005
Voinea Gheorghe ,Mecanisme și tehnici valutare și financiare internaționale ,Suceava,Sedcom Libris ,2003
Gaftoniuc Simona , Finanțele internaționale ,Ed .economică ,București ,1995 ,Ed.II 1997
Gaftoniuc Simona , Finanțele internaționale ,Ed .economică ,București ,1995 ,Ed.III,2000
Floricel Constantin ,Relații valutar-finaciare internaționale Ed. a VI-a ,Ediția national ,București –România ,2001
Gheorghe M. Voinea ,Mecanisme și tehnici valutare și financiare internaționale ,Ed a III revăzută ,Ed ,Sedcom Libris,Iași ,2004
Iulian Văcărel ,Relații financiare internaționale Editura Academiei Romîne ,București ,1995 .
Relații economice internaționale ,Petru Ion Roșca ,Chișinău ULIM,2005
Ionel Cobzaru ,Relatii economice Internaționale ,București ,2000
http://www.infoeuropa.md/berd/
http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2015/04/23/organizatii-internationale-banca-europeana-pentru-reconstructie-si-dezvoltare-11-14-26
Relații financiar valutare internaționale ,C Floricel ,București Editura Didactică și Pedagocică ,2000
http://www.ebrd.com/
http://www.ebrd.com/downloads/country/strategy/moldova_strategy_moldovan.pdf
STRATEGIA PENTRU MOLDOVA
http://www.ebrd.com/downloads/country/strategy/romania_local_language_translation_mar.pdf
STRATEGIA PENTRU ROMÂNIA
http://www.management.ase.ro/reveconomia/2006-2/11.pdf
Istoria de 15 ani a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare: management și probleme.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Eficienta Colaborarii Republicii Moldova cu Banca Europeana Pentru Reconstructie Si Dezvoltare (ID: 139534)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.