EFICIENȚA APLICĂ RII METODELOR ALTERNATIVE [606897]

1
UNIVERSITATEA “Ș TEFAN CEL MARE ” SUCEAVA
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂ TIREA PERSONALULUI DIDACTIC

EFICIENȚA APLICĂ RII METODELOR ALTERNATIVE
DE EVALUARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂ NTUL PRIMAR

CONDUCATOR ȘTIINȚ IFIC :
Conf.univ. prof . JEDER DANIELA

CANDIDAT: [anonimizat] : MIHALCIUC ROBERTA CARLA
ȘCOALA GIMNAZIALA” IOAN CERNAT” HAVÎ RNA

SUCEAVA
2015

2

CUPRINS

Introducere……………………..……………………………………………………..…. 3
Capitolul I Evaluarea pedagogic a……..…………………………………………………. 6
1.1 Conceptul de evaluare……………………………………………………………. 6
1.2 Importanta si functiile evaluarii………………………………………………….. 6
1.3 Tendinte de mo dernizare a evaluarii scolare…….. …………………..………… 10
Capitolul II Demersuri a plicative.….…………………………….……………………15
2.1 Metode de evaluare trad itionale……………………….………….……………..16
2.2 Metode modern e, alternative si comp lementare de evaluare………………….…35
2.3 E ficienta metodelor alternative si complementa re de evaluare………………….72
Capitolul III Cercetare ap licata….……………………………………………………….76
3.1 Problematica inve stigata …………………………………………………….……76
3.2 Ipoteza de lu cru…………………………………………………………………..76
3.3 Obiectiv e………………………………………………………………………….76
3.4 Metodica cercetar ii………………………………………………………………..76
3.5 Analiz a comparativa si interpretarea datelor ………… ………………………….78
3.6 Concluzii ………………………………………………………………………..112
Bibliografie………..…… ………………. ……………………………………………..117
Anexe …………………………………….…………………………………………….119

3
INTRODUCERE

Schimb ările care au avut loc , în ultimul timp, î n societate au determinat
schimbări importante și în procesul de î nvățământ . Ca o concretizare a măsurilor reformei
a început apl icarea noii structuri a anului ș colar, implementarea noului Plan cadru la
clasele primare , restructurarea și armonizarea programelor ș colare cu noul plan ,
introducerea unui nou sistem de evaluare la clasele primare.
Înnoirea didacticii presupune reconsiderarea tehnicilor de p redare , a modului de
dirijare și organizare a î nvățării dar, nu în ultimul rând, și a formelor ș i tehnicilor de
evaluare a randamentului ș colar.
Evaluarea este necesara în conducera unei activități și în luarea deciziilor, ea
furnizeaz ă informații necesare reglă rii și ameliorării activității didactice pr in adoptarea
măsurilor cores punz ătoare situațiilor de învățare . Evaluarea are rolul de a facilita
cunoașterea și aprecierea schimb ărilor produse la elevi în toate planurile personalității
lor.
Orice strategie care are ca scop ameliorarea sistemului școlar tre buie să plece și să
se întemeiez e pe aprecie rea rezultatelor obținute și vizeaz ă cercetarea randamentului , pe
baza unei evaluări continue. Pentru realiz area sarcinilor invățării este necesară o
riguroasă proiectare și e valuare a procesului instructiv -educativ. Este necesar ,
deasemenea , să știm ce avem de realiz at, prin ce conținuturi , metod e și procedee
ajungem la realiz area obiectivelor propuse , cum verificăm da că obiectivele au fost atinse
și ce m ăsuri trebuie luate în caz ul în care anu mite obiective nu au fost realiz ate.
Este necesar ca invățătorul să se implice în ceea ce priveșt e noua metodologie de
evaluare , astfel încât procedeele și formele de evaluare să sustină o evaluare formativă
necesară pentru aplicarea cu succes a curriculu m-ului național.
Observarea sistematică este o metoda cu larg a arie de aplicabilitate ce dez voltă
comportamente afectiv -atitudinale. Această metodă ofera dascălului informații privind
performanțele elevilor din perspectiva capacității de acțiune, a abilităților si
competențelor. Ea poate însoți celelete metode clarificând o serie de concluz ii la care
conduc acestea.

4
Obser varea sistematica, alături de re zultatele obtinute din al te metode de
evaluare, completez ă imaginea despre efortul de învățar e al elevului , pot explica cauz ele
unor manife stări emoționale sau nivelul rezultatelor obț inute.
Investigația oferă elevului posibilitatea de a aplica în practică , în mod creativ ,
cunoștințe însușite în situații noi. Aceasta metodă solicită capacitatea elevilor de a
clarifica și înțele ge sar cinile , de a colecta informații, de a le organiza ș i de a elebora un
raport , rezultat al muncii investigate. Pe învățător tr ebuie să îl intereseze , în mod
special, caracteristicile personale ale elevilor și nu neaparat calitatea produsului la care
s-a ajuns în urma investigației.
Proiectul este o activitate desfășurată în scopul reali zării unui produs ce poate fi
evaluat și are la ba ză o temă și o bibliografie, se poate reali za în grup sau individual.
Portofoliul este un instrument complex de evaluare care insumea ză rezultatele obținute
de elev printr -o varietat e de metode ș i tehnici de evaluare. El u rmărește progresul global
într-o perioadă mai lungă de timp. Pe marginea portofoliului elevul poate discuta cu
învățătorul despre ca litățile, defectele, posibilitățile de îmbunătățire a re zultatelor școlare,
parinții pot verifica progresul elevilor precum și atitudinea lor față de anumite activități,
iar elevii î și pot urmării propriul progres învățând să se autoevalue ze.
Metodele a lternative de evaluare alături de metodele tradi ționale își aduc, fiecare
în parte, contribuția la realizarea actului educativ.
La clasele primare este necesară o adaptare a metodelor de evaluare și o punere
în practica a lor în funcție de specificul disciplinei și de condițiile în care se desfașoară
activitatea didactică.
Aceste metode trebuie aplicate într -o varietate cât mai mare pentru completarea
dezavantajelor aplicării uneia cu avantajele folosirii alteia. Prin urmare nu trebuie
folosită o singura metoda de evaluare ci este de dorit și se impune fructificarea
aspectelor calitative ale tuturor metodelor cunoscute.
Pentru o mai bună eficienti zare a evaluării tr ebuie modificat raportul dintre
practica evaluării sumative și practica evaluării formative, în favoarea celei din urmă, în
scopul valorificării la maxim a potențialului de care dispune elevul .
Singura atitudine eficienta si justificată , față de utili zarea metodelor de evaluare
este imbinarea acestora în reali zarea unui proces evaluativ în forme și funcții multiple,

5
integrat pe rfect in activitatea didactică . Prin îmbinarea în mod armonios a metodelor
moderne de evaluare cu cele tradi ționale , prin aplicarea unor evaluari cu itemi bine
structura ți care au vi zat obiective precise se reali zează o evaluare obiectiv ă nu numai a
cuno ștințelor acumulate dar și a trăsăturilor de personalitate .

6
CAPITOLUL I EVALUAREA PEDAGOGICA

1.1. Conceptul de evaluare
„ Evaluarea este aprecierea sau judecarea meritelor, valorii sau deficiențelor a ceva”
(Carter V. Good, Dictionary of Education 1959).
Întreaga noastra existen ța este un șir ne întrerupt de examene în fața naturii, a
socie tații și în fața propriei noastre con științe.
Actul evaluativ este un act de mare responsabilitate morala, civica și profesionala
din partea evaluatorului, acesta fiind menit sa lumineze și să îndrume elevul pe calea
evolutiv ă. Dasc ălul este obligat , prin natura meseriei, sa se ocupe angajat, cu sim ț de
raspundere de educa ție, deoarece elevii de astazi sunt cei care vor determina evolu ția
sociala de m âine.
Măsurarea ș i raportarea la un etalon , în funcț ie de care m ăsura capata o anumita
semnificaț ie, sunt cele doua componente ale pro cesului de evaluare .
Fenomenul evaluării este foarte vechi. Oamenii au m asurat si au apreciat
lucrurile , adica au facut evaluari din cele mai vechi timpuri. Astazi nu fenomenul s -a
schimbat ci calitatea sistemelor de raportare si a masurii. Putem de fini evaluarea ca pe
măsură și apreciere, dar și mai sofisticat: evaluarea poate fi considerată o mărime care
prin raportare la etalon, c apătă un î nțeles calitativ.
În vremea noastra, aprecierea activita ților în care este implicat omul se face prin
probe si teste. Cu ajutorul acestora m ăsuram , iar rezultatele ob ținute se raporteaza la un
etalon. În funcție de rezultatul la aceste teste se face selecția, se ordonează concurenții la
examen, se face evaluarea unui ciclu de învățământ, se fac aprecieri privi nd memoria și
inteligența copiilor și a adulților, asupra atitudinilor lor.

1.2. Importanța și funcțiile evaluării
Conceptul care a marcat pedagogia ultimelor decenii este c ă, evaluarea moderna
este prin excelenta formativa , aceasta impunand modific ari de mentalitate.

7
Viziunea prezentă despre evaluare este o modalitate eficientă de autocunoaștere și
duce la un proces de învățare autoreglant. În felul acesta , se vorbește tot mai des de
evaluarea formatoare care permite observarea evoluției competențelor elevului.
Se concretizeaza astfel urmatoarele func ții ale evaluarii:
– Funcția descriptivă: ,,Ai ajuns aici… ”;
– Funcția diagnostică: ,,Pentru că ai aceste lacu ne…” ;
– Funcția prognostică: ,,Dar ai putea urma… ”.
Func țiile evaluarii , ținand cont de obiectivele specifice, sunt :
1. de identificare/constatre daca o deprindere a fost achiz itionata, daca o activitate
s-a derulat în condi ții optime, daca o cunostin ță a fost insu șită;
2. de informare a societății, în diferite fo rme,cu priv ire la evolutia preg ătirii elevilor ;
3. de diagnosticare a mecanismelor/cauzelor care au condus la o slabă pregătire și
la o eficiență scăzută a acțiunilor educative ;
4. de prognosticare a trebuințelor și disponibilităților viitoare ale elevilor sau ale
unității școlare. Evaluarea oferă date și sugestii pentru deciziile ce urmează a fi
luate și adoptate cu privire la desfășurarea activității în etapa următoare și
anticiparea rezultatelor posibile;
5. de decizie asupra poziției sau asupra integrării unui elev într -o ierarhie ori un
nivel al pregătirii sale ;
6. de reglare și perfecționare continuă a metodologiei, strategiei instruirii –
dezvoltării pe baza inform ațiilor/ rezultatelor obținute;
7. de selecție ; evaluarea intervine, cu deosebire, atunci când se dorește (se
urmărește) clasificarea sau admiterea candidaților la examenele și concursurile
școlare ;
8. psihologica ;
– din punctul de vedere al elevului : evaluarea are atat o func ție motivațională, cat si una
stimulativă, de întărire a rezultatelor bune, în formarea de abilități, de conștientizare a
posibilităților, de orientare școlară și/ sau profesională;
– din punct de vedere al educatorului : el știe ce a făcut si ce are de realizat în conti nuare.

8
Evaluarea indepline ște, în concluzie, urmatoarele func ții:
➢ Func ția de orientare/ prognosticare/ predic ție;
➢ Func ția de reglaj/ autoreglaj prin analiza rezultatelor ob ținute;
➢ Func ția social/ economica ;
➢ Func ția educativa;
➢ Funcția socială , de informare a celor interesa ți de rezultatele evau ării.
Momentele evaluarii:
➢ Evaluarea premiselor are ca scop identificarea punctului de pornire. Cu ajutorul
diagnozei putem identific a care este starea de pregatire p entru activitatea ce
urmeaza a se desf ăsura și care sunt cele mai potrivite c ăi și cele mai eficiente
metode de atingere a obiectivelor urm ărite;
➢ Evaluarea procesului este a doua preocupare a actului evaluativ , evaluarea
procesului de învatam ânt, care se desf ășoară pe o perioada mare de ti mp,
urmare ște corectarea a ceea ce apare ca nepotrivit înaine de terminarea
procesului, din mers. Pentru aceasta se folosesc ascultarile ziln ice ale elevilor ,
extemporalele, lucr ările de control , probele sistematice elaborate în vederea
evalu ării. Evaluarea de proces trebuie să răspundă la următoarele întrebări:
– In ce măsură pașii care se fac duc spre scopul propus?
-Pot fi acești pași accelerati sau nu?
-Ce schimbări ar trebui introduse pentru a ajunge mai ușor la scop ?
➢ Evaluarea finala sau evaluarea rezultatelor , este bilantul întregii activit ăți.
Evaluarea final ă ne edific ă asupra realizarii obiectivului propus și măsura în
care acesta a fost realizat , deoarece sfar șitul unui proces este aproape de fiecare
data începutul altuia . Măs urarea rezultatelor învățării este o operație distinctă
față de utilizarea metodelor de verificare și totodată o componentă a evaluării.

În condițiile învățământului de astăzi, se impune un alt mod de abordare a evaluării
rezultatelor școlare mai eficient, centrat, pe elev. Metodele de evaluare trebuie alese în
funcț ie de nevoile elevului. E ste nevoie ca evaluarea să se concentreze pe aspectu l ei
formativ pentru a cultiva ș i pentru a veni în întampinarea interes ului elevului pent ru
învatatura și să -l îndrume î n activitatea de învaț are.

9
Dascălul trebuie să cunoasca și să aplice toate metodele ș i instrumentele de
evaluare pentru a le utiliza în funcție de particularitățile clasei la care le aplică . Utilizarea
eficientă a strategiilo r, metodelor și instr umentelor de evaluare trebuie să puna î n
eviden ță creativitatea, gâ ndirea critic ă, reușind în final să formeze cultura generală ,
atitudini, abilitați, priceperi, competențe și deprinderi necesare integră rii sociale a celui
educat.
Pentru a alege metoda de evalu are cea mai eficienta trebuie să se țina cont de mai
mulți factori :
✓ obiectivele și scopul evaluă rii,
✓ tipul evaluă rii,
✓ conținuturile,
✓ particularită tile elevilor,
✓ priceperea cadrului didactic privind practicarea/ exersare a diverselor modalit ăți
de procedare.
Procentul de utilizare al metodelor de eva luare este diferit . Aceasta nu înseamna că ,
cele folosite mai des în programul ș colar , sunt mai eficiente și mai motivante și susțin în
mai mare măsură invaț area. Ramane la latitudinea cadrelor didactice sa aleaga cea mai
eficientă metodă de evaluare .
Demersurile necesare î n realizarea unei evaluari eficiente c onstau î n definirea un or
etape în derularea evaluă rii:
✓ inregistrarea datelor ;
✓ folosirea unor instrumente diverse ;
✓ asigurarea relevanței, fidelitații și validitaț ii evaluarii.
Cadrele didactice dis pun de o multitudine de metode ș i instumente de evaluare î n
efortul lor de determinare a calității rezultatelor și progresului ș colar.
❖ Metoda este „ca lea” prin care cadrul didactic îl ajută pe elev să -și demonstreze
nivelul de cunoștințe, capacităț i testate prin folosir ea instumentelor adecvate ;
❖ Tehnica de evaluare este un element component al metodei pr in care elevului i se
precizează sarcina de evaluare . El este cel „care pune în valoare atât obiectivele
de evaluare, cât și demersul inițiat pentru a atinge scopul propus" .

10
Alegerea celor mai potrivite metode și instrumente de evaluare reprezintă o decizie
importantă în vederea realizării unui demers evaluativ pertinent și util. Pedagogul belgian
Gilbert De Landsheere aprecia că: „O evaluare corectă a învățământului nu va putea fi
posibilă niciodată cu ajutorul unui instrument unic și universal. Trebuie să ne orientăm
ferm spre o abordare multidimensională (…)". (Stanciu, M., 2003, p.284)

1.3. Tendințe de modernizare a evaluarii ș colare
Educația se află î n ulti ma perioada î ntr-un proces de tranziț ie, de modernizare,
aceste tendințe, cum este și firesc , se manifestă ș i in domeniul eva luării.
Trecerea că tre o evaluare moderna se realizează cu ajutorul mai mult or factori,
cum ar fi:
✓ In dezvoltarea naț iunilor creste rolul sistemului de î nvatama nt. Aceasta
idee este accentuată o data cu trecerea de la societatea mode rnă spre
societatea po st-modernă;
✓ Dezvoltarea achiziț iilor din socio logie, fiziologie , psihologie și alte științe
care sunt în strânsă legă tura cu pedegogia ;
✓ Transferul în domeniul î nvatamantului al ideilor promovate de teoria
general a a sistemelor, teoria acțiunii eficiente, teoria comunică rii, te oria
informaț iei etc.;
✓ Cercetarea pedagogică a cunoscut un nivel ridicat al rezultatelor cercetării
în domeniu.
Anumite practici de evaluare sunt pe cale de a fi abandonate , fiind favorizate
altele care își dovedesc eficiență ; sunt reconsiderate unele practici ș i teorii vechi de
decenii, altele dezv aluindu -și insemnătatea . S-au produs și pus în practică prin
experimen tare noi practici de evaluare ș i noi metode c are însoțesc și merg î n tandem c u
actul de învaț are, printre care dosarul progresiv sau portofoliu , autoevaluarea,
coevaluarea, aceste fiind demersuri care conduc evaluarea formativă spre o evaluare
formatoare.
Alte doua mari tendinț e de modernizar e a procesului de învătămâ nt, car e au
modificat fundamental esența educației, în afara înnoirilor terminologice ș i a tehnicilor
de lucru , sunt :

11
-se deplasează accentul de la o evaluare a produselor î nvățării la o evaluare a
procesului care conduce la aceste rezu ltate ;
– integrarea actelor evaluativ e în activitatea didactica printr -o serie de modalit ăți
eficiente de realizare a acestei integrari. Este vorba de procesul de acordare a priorit ății
evalu ării formative, transformarea acestuia într-o dominant ă a evalu ării elevilor.

Înnoirea sistematic ă și competenta a practicilor tradi ționale face trecerea de la un
învățământ tradi țional spre un învățământ modern. Aceasta presupune o atitudine
pozitiva fa ță de schimbare , nu o rupere definitiv ă de învățământul tradi țional, o stap ânire
a metodologiei de inovare continu ă și o p relucrare critic ă a ceea ce este valoros în
tradiția învățământului tradi țional rom ânesc .
Și din perspectiva educaț iei permanente cr ește importanța evaluării în procesul de
învățămâ nt. Aceasta conduce nemijlocit la schimbări și în ceea ce privește obiectivele
urmărite, criteriile, metodele ș i tehnicile de evaluare folosite.
„ Evaluarea se caracterizeaza, deci, printr -o acțiune mai curand punctuală, adesea
reprezentată prin rezultate cantitative, prez entate elevilor sau familiilor și provocînd
interpretă ri diverse, uneori mai putin juste ș i echitabile, mai ales din partea celui evaluat.
În consecință , evaluarea este definita ca pozitiva daca la caracteristicile sale se adaugă
ideea de reluare ș i de continuare.
Aceste calificative se prezinta mai mult ca un avantaj al unui concept idealizat al
acțiunii de evaluare .” www.maxpedia.ro
În ultimele decenii, abordă rile teore tice, au ca scop realizarea unu i grad mai mare
de obiectivitate . Se înregisreaza , de asemenea, o creștere a varietății mijloacelor folosite
și a unei calitaț i potrivite a instumentelor de măsurare î n actul evaluativ.
S-a amplificat , în ultimul timp, o autonomie a evaluă rii, astfel se poate v orbi de
evaluarea de sistem ș i de evaluarea de proces, tehnici și instrumente , percepții și
reprezentă ri compo rtamentale , variabilitatea notă rii. Acestea fac obiectul unor
specia lizări : metode de evaluare, tehnici de evaluare, teoria eva luarii etc.
Anumite practici de evaluare sunt în curs de a fi abandonate î n favoarea altora
care se dovedesc mai eficiente .

12
S-a imbogățit , în ultimul timp, lit eratura pedagogică : dicționare, lucrări de sinteză ,
lexicoane etc. Acestea tratează problematica globală a evaluarii , dar ș i segmente ale
acesteia.
Se manifestă , deasemenea , un interes sporit pentru pregătirea psihopedagogică a
cadrelor didactice, punan du_se accent p e creșterea competențelor î n domeniul evaluativ.
Este înregistrat un interes deosebit în ceea ce privește perfecț ionarea mijloacelor și
tehnicilor de evaluare , se vor avea in vedere nu doar cunostin țele elevilor , ci și
atitudinile, conduita , aptitudinile, într_un cuv ânt întreaga personalitate a celui evaluat.
Se înregistraz ă o extindere a activita ții de învațare spre aspectele educative ale activita ții
școlare .
„O alta directie de evolutie a evaluarii este generata de interpretarea acesteia ca o
activitate de comunicare.” (Michel Barlow, L’evalution scolaire. Decoder son
language, Cronique sociale, Lyon, 1992, pag. 45 ).
A evalua înseamn ă a transmite elevului (si nu numai ) informa ții despre munc ă și
conduit a sa, ceea ce transmite evaluatorul în direc ția evaluatului (elevului) este, dupa cum
ar spune behaviori știi, un "r ăspuns la r ăspunsurile elevului".
Putem spune c ă evaluarea este un schimb reciproc, în dublu sens, între elev și
cadru didactic.
Cum remarca Jean Cardinet, "Evaluarea scolara este un demers de observare și
interpretare a efectelor învățării, care urmare ște să ghideze deciziile necesare u nei bune
funcționări a școlii. Școala are ca func ție esen țială să susțină, să continue educa ția pe care
copilul o prime ște în familie, punand la dispozi ția sa resursele necesare unei dezvolt ări
generale".
Într-un învățământ cu preten ții de modernitate orice cadru didactic care cunoa ște
complexitatea conceptului de evaluare și a problematicii acestuia trebuie s ă răspundă, așa
cum consider ă Louise M. Belair, la urm ătoarele întreb ări (L.M.Belair, Lâ evaluation dans
lâ ecole, Nouvelles pratiques, ESF, 1999, pag. 125):

13

In materie de practici pedagogice de evaluare analiza poate continua printr -o
autoobservare a ge sturilor cotidiene , declan șându-se astfel o forma de autoanaliz ă.
La noi în țară sunt preocupari permanente si importante în ceea ce prive ște
evaluarea rezultatelor școlare a elevilor, sub diverse forme , laturi și la diferite nivele .
Achizi țiile impor tante care s_au înregistrat în ultima perioad ă în domeniul pedagogiei și
teoriei evalu ării au contibuit la perfec tionarea tehnologiei didactice. Schimbarile
propuse în învățămantul rom ânesc, în domeniul evalu ării, solicit ă cu prisosin ță o
pregatire t emeinic ă a cadrelor didactice , înregistr ându-se preocup ări multilpe în acest
sens. Aceste preocup ări vor fi stimulate de schimb ările promovate de reforma
învățământului, îndeosebi în învățămâ ntul primar și nu numai. Louise.M.Belair1. De ce evaluez ?
Pentru a obține informații
privind învațarea de catre elev ?
Pentru ca doresc să ajut elevii
care au dificulțati ?
Pentru ca elevul are nevoie ?
Pentru a analiza greselile lui etc. ?
2. Cum
evaluez ?
Prin examene,
prin teste ?
Prin observații
conținut ?
Prin
instrumente
elaborate pe
baza de
competente ?
Prin mai multe
tehnici sau
pritr-una
singura ?
3. Cui serveste evaluarea ?
Elevului ?
Profesorului ?
Parintilor ?
Mentinerii disciplinei ?
Societatii ?4. Ce doresc sa
evaluez ?
Cunoștinte ?
Atitudini si
comportament
e ?
Procesul
învațarii ?
Produsul ?

14
Din cele relatate rezult ă că noțiunea de evaluare și-a amplificat con ținutul iar aria
ei problematic ă s-a extins în consecint ă. Achizi țiile care s -au facut în epoca modern ă
asupra teoriei evalu ării au contribuit la perfec ționarea tehnologiei didactice.

15

Capitolul II -DEMERSURI APLICATIVE

O folosire echilibrat ă a strategiilor de evaluare presupune utilizarea diverselor
tehnici și instrumente de evaluare.
Combinarea instrumentelor de evaluare orala cu cele de evalua re scrisă , cu
metode alternative vor realiza o imagine globală a capacit ăților elevilor. Evaluarea nu
este un scop în sine , ci trebuie să conduca la optimizarea î ntregului proces desf ășurat în
școală. Evaluarea trebuie s ă fie formativ ă și să dezvolte un proces de auto evaluare.
Calitatea presupune mișcare , î n consecin ță evaluarea nu trebuie s ă se rezume doar la un
singur instrument , ci s ă se refere la o serie de tehnici cat mai diverse. Invățătorul trebuie
să stapâneasc ă toate metodele și tehnicile de e valuare. O pțiun ea pentru o anumită metoda
constituie rezultanta mai multor factori printre care se remarcă : obiectivele și scopul
evaluării, tipul și specificul conținuturilor, part icularităț ile elevilor.
În efortul lor, cadrele didactice au la dispozitie un mare număr de metode ș i
instrumente de evaluare. Aleg erea celor mai adecvate metode ș i instrumente este o
decizie importanta pentru realiza rea unui demers evaluativ util ș i pertinent.
Cea mai des uti lizata clasificare a metodelor ș i instrumentelor de evaluare ;
A. Metode si instrumente tradiț ionale
1. Probe orale
a)conversaț ia de verificare;
b)conversa ția cu suport vizual ;
c)redarea ;
d)descrierea și reconstituirea ;
e)instructajul/ descrierea/ ex plicarea ;
f)completarea dialogurilor incomplete .
2. Probe scrise
a)extemporalul ;
b)activitate de munca independenta ;
c)lucrarea de control ;
d)tema de acasa ;

16
e)testul .
3. Probe practice
a)confec ționarea unor obiecte ;
b)lucrari experimentale ;
c)intocmirea de desene, grafice, schi țe;
d)trecerea unor probe sportive etc .

B. Metode si instrumente complementare :
a)observarea sistematica ;
b)investiga ția;
c)proiectul ;
d) portofoliu ;
e) autoevaluarea .
2.1 .METODE DE EVALUARE TRADITIONALE
Probele orale –Proba orala este considerata de Ion T . Radu tehnica de
examinare și este metod a cel mai des folosit ă. I. Nicola o considera metoda și proced eu
evaluativ -stimulativ iar V. Pavelescu –proba . „…o forma de conversare prin care
profesorul urmare ște volumul și calitatea cuno ștințelor, priceperilor și deprinderilor
elevilor și capacitatea de a opera cu ele”. I.Nicola „ eficien ța metodei depinde de felul în
care sunt formulate î ntreb ările și daca se urmare ște cu prec ădere simpla reproducere a
cuno ștințelor sau interpretare , prelucrare a și operarea cu acestea , precum și punerea lor
în practic ă”.
O serie de caracteristici ale probelor orale pot fi considerate avantaje:
✓ posibilitatea de alternare a tipului de întreb ări și al gradului de dificultate în
funcție de calitatea r ăspunsurilor date de elevi permite flexibilitatea și adecvarea
individual ă a modului de evaluare ;
✓ exista posibilitatea de corectare și clarificare imediat ă a eventualelor gr eșeli, erori ,
neințelegeri în raport cu con ținuturile specifice;
✓ mai multa libertate în manifestarea originalit ății elevului și a capaciat ății de
argumentare a raspunsurilor oferit ă de formularea ră spunsurilor urmarind
dinamica și logica unui discurs oral;

17
✓ învățătorul are posibilitatea s ă realizeze evaluari de ordin comportamental și
atitudinal;
✓ o interactiune optima între elev și î nvățător .
O alta serie de caracteristici pot fi considerate dezavantaje ale probelor orale :
o diver și factori externi ce pot influen ța obiectivitatea evaluarii at ât în ceea
ce-l prive ște pe învățător dar și pe elev;
o fidelitatea și validitatea sunt la un nivel sc ăzut;
o exista un mare consum de timp, fiecare elev fiind ev aluat individual.
Evaluarea orala poate fi organizata :
o dupa numarul de persoane carora le sunt adresate întrebă ri:
➢ Evaluare frontală – cand întrebare a se adreseaz ă tuturor;
➢ Evaluare individuală – cand întrebarea se adreseaza unui anumit elev ;
➢ Evaluarea de grup – cand întrebarea se adreseaz ă unui grup de elevi .
o dupa modul de integrare în unit ățile de timp ale demersului didactic:
➢ Evaluare curentă orala –în fiecare ora/lec ții;
➢ Evaluare periodică –după un numar de ore/lec ții;
➢ Evaluar e finală – la terminarea orelor/lec țiilor/.

Cum se realizeaza evaluarea orala?
Evaluarea orala are multe forme și utilizează o multitudine de tehnici . Principale le
instrumente de evaluare orală sunt:
a) Conversa ția de verificare – este bine structurat ă , de tipul întreb ări/ răspunsuri, este
evident ă intenț ia de verificare , profesorul este cel care are inițiativă, el ț ine sub
control situația ș i comuni că în final aprecierea.
Exemple:
➢ Ce părți de vorbire am î nvățat? Ce este adjectivul ? Plecând de la defini ția
adjectivului , precizați dacă următoarele cu vinte sunt adjective: abecedar ,
ingheața t, lum ânare, rece, verde, brumă.
➢ Care este titlul lecț iei? Cine este aut orul? Care sunt personajele?
➢ Cum se numesc numerele care se adu nă? Dar rezultatul adună rii?

18
b) Evaluarea orala cu ajutorul supor tului vizual care este de fapt o discuț ie pe baza
unor imagini , grafice, scheme , fenomene în condi ții naturale , în care elevului i se
cere s ă explice, s ă descrie și să comenteze. Aceast a metodă se folosește frecvent în
învățământul preșcolar și primar fiind potrivită pentru particularit ățile gândirii
copiilor la aceasta vârstă . Este utilizată cu succes î n descrierea unor experiențe sau a
unei lucrări practice urmărite.
Exemplu:

Obser vă urmatoarea schemă :

Completează schema cu exemple, folosind substantivele din textul următor:

„ La capătul drumului apăru Tom, ducând o căldare cu var și o bidinea cu coadă.
Când dădu cu ochii de gard, întreg peisajul se posomorî și o adâncă melancolie îi
PROPRIU
COMUN
Plural
SUBSTANTIV
SINGULAR
a. ………………
b. ………………
c. ……………………
a) …….
b) ……..
c) ……..

19
întunecă sufletul….. Nu trecu mult, și la orizont apăru Ben Rogers; tocmai băiatul de a
cărui gură se temea cel mai mult. Ben venea țopăind: hop -țop-hop, dovadă că inima -i era
voioasă și plină de speranțe mari. Mușca dintr -un măr și la răstimpuri scotea câte un chiot
lung și melodios, ….”( AVENT URILE LUI TOM SAWER)

c) Redarea sau repovestirea unui conț inut, a unui evenime nt, a unui ansamblu de
informații, fapte, situații, prezentate oral , î n scris sau î nregistrate audio. Cu ajuto rul
acestei metode se evaluează capacitatea de intelegere și reținere a conținutului
prezentat cât și redarea î n structuri verbale proprii .

d) Completarea unor dialoguri incomplete pentru a dobâ ndi sens ul adecvat. Aceasta
presupune prezentarea unor dialoguri incomplete unde li psesc replici ale unui
personaj , soli citand elevul ui să precizeze replicile lipsă . Aceasta tehnica face mai
agreabil actul de evaluare aducâ nd o nota de varietate , folosindu -se din acest motiv
mai mult la clasele mic i. Este folosită c u succes la învatarea unei limbi stră ine;

e) Reconstituirea ș i descriere a constă î n des crierea unei structuri realizată din piese de
culori și forme diferite ș i reconst ruirea structurii descrise , fără a vedea originalu l .
Cel care reconstruiește poate pune întrebări pentru îmbunătăț irea rezultatului.

f) Descrierea / explicarea are drept obiectiv principal descrierea unui obiect sa u a unei
proceduri. Elevul primește o listă cu 4/6 teme din care își va alege una. Dupa un
timp de răgaz va ră spunde .

Se disting doua forme ale chestionă rii orale:
✓ Chesti onarea c urentă -folosită cu fiecare prilej în cadrul lecțiilor. Aceasta se poate
desfășura frontal sau individual . E ste recomand at ca dialogul dintre profesor ș i
elevii chestionați să nu excludă dialogul dintre profesor și ceilalti elevi din clasă
✓ Chestionarea finală -folosită în ore special destinate evaluă rii orale la sfârșit de
capitol/semestru/ an ș colar sau la examene .
Pentru depașirea limitării chestionă rii orale se impun urmă toarele :

20
o întreb ările s ă vizeze con ținutul esen țial și să fie centrate pe obiec tivele
propuse;
o întreb ările să îl oblige pe elev s ă reproduc ă exact ideile pro fesorului și să
fie precis dete rminate;
o întrebarea s ă se adreseze întregii clase , urmand ca apoi s ă se numeasca un
elev iar acesta s ă nu fie întrerupt decat daca gre șește grav sau nu este în
subiect ;
o întreb ările s ă fie la obiect și corect formu late, să vizeze cuno ștințe
esențiale și să fie înlănțuite logic;
o întrebările s ă solicite inteligen ța, creativitatea și gândirea independent ă a
elevului

Probele scrise – sunt practicate și chiar preferate uneori, din cauza unor avantaje
deloc de neglijat atunci cand se doreste eficientizarea procesului instructiv —educativ si
cresterea gradului de obiectivitate in procesul evaluativ .
Ioan Cerghit consideră că probe le scrise se datorează unor “considerente obiective
(număr redus de ore la unele discipline, programă și clase aglomerate) cât și unor
considerente psihopedagogice deoarece lucrările scrise dau posibilitatea elevilor să
lucreze în ritm propriu, relevând mai pregnant capacitatea de organizare a cunoștințelor
lor după un plan logic, expunere, disciplină în gândire, deprindere de muncă,
independență, putere de sinteză și de exprimare în scris etc.”
Probele scrise au o grad de obiectivitate și impar țialita te mai mare decat probel e
orale iar aceasta constituie un alt avantaj al utilizarii lor în evaluarea elevilor .
Asemenea probelor orale , si probele scrise au o serie de dezavantaje :
o nu ofera elevului o retroinformare utila ;
o limitarea cuno știntelor ce pot fi verificate ;
o climatul afectiv și psihologic lipse ște.

Principalul rol al probelor scrise este de a oferi, periodic, profesorului ocazia unei
evaluari obiective și operative cu scopul de a perfec ționa și regla procesul instructiv –
educativ.

21
Probele scrise au atat rolul de a evalua randamentul școlar la diverse discipline,
cat si acela de a dezvolta capacitatea de exprimare în scris a elevilor.
Aceaste metod ă se concretizeaz ă în mai multe suporturi scrise: ex temporalul
(lucrare neanun țată), lucrarea de control (anun țată), test de cuno ștințe(decimologice), fi șa
de lucru independen tă, tema acas ă.
a)Extemporalul , care are pri ncipala caracteristica faptul că este o lucrare neanunț ata,
este o metodă des folosită pentru a verifica daca e levii î nvață cu regularitate. Are
sarcini de tip obiectiv din lectia anter ioară ș i dureaza 5 -10 minute . R ezolvarea imediata
a sarcinilor permite și o corectare rapidă a greșelilor și poate fi o bun a ocazie de
autoevaluare pentru elevi , aceștia fiind solicitați să -si noteze extemporalul .
Exemplu
1.Subliniaț i pronumelor personale din următoarele propoziții. Folosiți întrebările
adecvate și spuneti ce parti de propozitie sunt
Ai scris ceva și despre ea?
Tu ti -ai dat seama repede care era cadoul de la noi.
Închiriase pentru noi întreaga cabană.

2.Construiți propoziții în care următoarele pronume să fie:
Pers I, nr plural…………………………………………..
Pers III, nr singular…….. …………………………
b) Lucrarea de control este o lucrare anunțata ș i se aplica elevi lor dupa un anumit
numar de lecții predate sau la sfarșitul unei unitaț i de învațare. Ea poate avea valen țe
formative atunci cand urmeaza dupa lec ții de sistematizare și recapitulare . Func ția
principala este cea de diagniz ă. Succesul unei lucr ări de control const ă în varietatea
itemilor . Ideal este ca lucrarea de control s ă fie corectat ă imediat , rezolvat ă împreun ă
cu întreaga clasa iar î nvățătorul să motiveze ca lificativele acordate elevilor .
Exemplu
ORDINEA EFECTUǍRII OPERAȚIILOR
Lucrare de control
1. Calculeazǎ respectând ordinea efectuării operațiilor:
a) 1 000 – 409 x 6 : 3 + 56 : 8 x 5 = ………………………………………………………………………………

22
b) 6 x 34 – 120 : 5 + 11 x 22 = …………………………………………………………………………………
c) 44 – 44 : 4 – 4 : 4 =…………………………………………………………..
d) ( 36 + 16 + 24 ) : 2 = ……………………………………………………………………………..
e) 15 + 3 x (4 x 3 – 45 : 9) – 16 =……………………………………………………… ………..
f) 154 + 2 x (36 : 2 – 36 : 9)=…………………………………………………………………….
2 . Efectuați
a) [ 1 + 2 x ( 6 + 6 : 3 ) – 5 ] : 6 =……………………………………………………………..
b) 18 0 : 2 + [(50 x 2 : 10 + 90) + 10 – 25 x 4] =…………………………………………..

3. Dintr -un butoi mare, plin cu ulei, s -au umplut 12 bidoane a câte 6 l fiecare.
Ce cantitate de ulei a fost în butoi, la început, dacǎ acum în butoi mai este jumǎtate din
cantitatea de ulei?

c) Activitatea de muncă independentă – aceasta activitate se desfășoara sub
supravegherea î nvățătorului și se poate realiza la în ceputul lecț iei, atunci cand cadrul didactic
doreste să verifice cantitativ temele pentru acasa , dar și î n timpu l verifică rii cunoștinț elor
anterioare sau cu scopul d e a fixa noile cunoștințe acumulate î n timpul lecției. Fișele se pot
realiza p e grupe de elevi sau individual , dar sarcinile se rezolvă frontal dup a ce au fost
rezolvate de elevi. Se poate apela la evaluare î n perechi sau autoevaluare . Se poate realiza un
feed-back imediat deoarece cadrul didactic supraveghează activitatea de munca
independenta.
„Aceste momente de muncă independentă, bine organizate, pot constitui prilejuri de a
forma elevilor deprinderi de muncă intelectuală” (M. Stanciu, 2003, p. 290).

Exemplu
1.Înlocuiește în propozițiile următoare cuvântul ține cu expresiile potrivite din paranteză:
Colega mea ține minte toate poeziile.
Irina ține cu fratele ei.

23
(știe, e de acord, are, aperține, mă iubește, dorește)

2.Înlocuiește expresiile folosind cuvinte care au înțeles asemănător cu expresia dată.
a băga de seamă =
a sări cu gura =
a sta de veghe =
a vorbi câte -n lună și -n stele =
a da năvală =

d) Tema pentru acasă este asemanato are cu munca independenta în clasă însa tema
pentru acasă vizeaza obi ective de o mai mare amploare și se realizează acasă la elev în
condițiile pe care acesta le are.
Cadrul didactic trebuie s ă dea indica ții elevilor despre realizarea temei pentru
acasă și despre modul de realizare a sarcini lor astfel încat putem spune ca tema pentru
acasă începe în școală. Temele acasa se pod da și în func ție de inc linațiile elevilor pentru
respectiva disciplin ă și particularit ățile lor. D esemenea cad rul didactic poate acorda o
nota elevului pentu modul în care acesta a realizat temele pentu acas ă.
e) Testul este o proba de o mai mare complexitate . Testul d ă posibilitatea verific ării și
evalu ării nivelului asimil ării cuno ștințelor și capacita ților , de a o pera cu acestea , prin
raportare la o sc ară etalon eleborat ă înaintea aplic ării testului. Este o proba standard
oferind o obiectivitate ridicat ă în procesul de evaluare. Printre calit ățile testului sunt :
obiectivitatea, aplicabilitatea, reprezentativitatea, fidelitatea .

Marius ține în mână zece lei.
Cinematograful Arta ține de cartierul Gheorgheni.
Mama ține la mine .
Ea ține să fie respectată.

24
Demersul metodic al unui test are în vedere (M. Stanciu, 2003, p. 301 -302):

Orice instrument de evaluare scris ă cuprinde o serie de cerin țe sau sarcini de
rezolvat numiti itemi .
„ Itemul reprezintă cea mai mică componentă identificabilă a unui instrument de
evaluare și care cuprinde o sarcină de rezolvat în concord anță cu un obiectiv operațional „
(M. Stanciu, 2003, p. 295).

Exemplu

Evaluare
– subiectul și predicatul; propoziția simplă –
1. Subliniază în următoarele propoziții subiectul cu o linie, iar predicatul cu două
linii. Analizează subiectele și predicatele.
Alin a construit o mașinuță. Mâine, el o va dărui prietenului său. Mașinuța îl va bucura pe
amicul său.
________________________________________________________________________
______________________________________ __________________________________
______________________________________________________
2. Transformă propozițiile de la exercițiul 1 în propoziții simple: Proiectarea
testului.Aplicarea
testului.Evaluarea
răspunsurilor.
Analiza
rezultatelor
testuluiValorificarea
rezultatelor
testului.

25
________________________________________________________________________
___________________________ _________________________________
3. Identifică predicatele scrise greșit. Transcrie textul cu forma corectă a
predicatelor:
În parcul mare se aude multe glasuri de copii. Doi copii se juca în lada cu nisip. O fetiță
se plimbau cu bicicleta ei cea nouă.
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
______________________________________ __________

Evaluare – – subiectul și predicatul

Nr elevi evaluați………….. din ……………
data………….
Clasa a……..
Obiective:
O.1 – Să identifice în propoziții părțile principale de propoziție;
O.2 – Să analizeze subiect ul și predicatul;
O.3 – Să transforme propoziția dezvoltată în propoziție simplă;
O.4 – Să acorde predicatul cu subiectul;
Descriptori și itemi
nr Itemi Descriptori FB Descriptori B Descriptori S
1 Subliniază părțile
principale de
propoziție Identifică corect
3 subiecte
3 predicate Identifică
2 subiecte
2 predicate Identifică
1 subiect
1 predicat
2 Analizează subiectele
și predicatele Analizează
corect subiectele
și predicatele – 6 Analizează corect
subiectele și
predicatele 2 – 4
erori Analizează
subiectele și
predicatele cu mai
mult de 5 erori
3 Transformă Transformă Transformă corect Transformă corect 1

26
propozițiile
dezvoltate în
propoziții simple corect toate
propozițiile – 3 2 propoziții propoziție
4 Identifică și acordă
corect predicatele în
funcție de subiect la
numărul potrivit Acordă corect 3
predicate la
numărul potrivit Acordă corect 2
predicate la
numărul potrivit Acordă corect 1
predicat la numărul
potrivit

Rezultate înregistrate pe obiective:

O.1 O.2 O.3 O.4
Foarte
bine
Bine

Suficient

Rezultate calificative elevi:
calificativ Nr elevi
FB
B
S
I

În testele scrise între obiectivele de evaluare și itemi exist ă o strans ă
legătura. Din aceast ă cauza, înainte de construirea itemului trebuie format obiectivul pe
care îl testeaza itemul. Itemii pot fi clasificati dupa mai multe criterii. Cel mai des utilizat
criteriu este acela al gradului de obiectivitate oferit în corectare. În func ție de acest
criteriu itemii se clasific ă în 3 categorii:

27
o -itemi obiectivi
o -itemi subiectivi
o -itemi semiobiectivi
Itemii obiectivi sunt cu r ăspuns închis și testeaz ă într-un interval scurt un numar
mare de elemente de con ținut, avand un grad mare de obiectivitate în măsurarea
rezultatelor școalre.
Din aceasta categorie, a itemilor obiectivi fac parte: itemi cu alegere dual ă, itemi
de tip pereche și itemi cu alegere multipl ă.
A. Itemi cu alegere duala -elevul este pus în situa ția de a alege raspunsul cor ect din 2
variante posibile(corect/incorect, adevarat/fals, da/nu, varianta 1/varianta 2).
Acest tip de itemi are dezavantajul c ă nu implic ă cunoa șterea alternativei adevarate
de către elev. Aceste dezavantaj se poate elimina solicit ând elevului s ă argumenteze
varianta aleas ă sau s ă modifice varianta fals ă.

Exemple:
1 a) Nota ți cu A(adevarat) si cu F(fals) casu ță din dreptul fiec ărui enun ț.
In propozi ția „Astazi am luat nota 9” cuv ântul 9 este pronume.
In propozi ția „Emil are o c arte noua” cuv ântul 9 este numeral.
Substantivul „bunatate” denumeste o însusire.
Toate p ărțile de vorbire pot fi grupate dupa num ăr.

b)Modifica ți enun țurile false a șa încât acestea s ă devin ă adevărate.
2. Tăiați cu o linie varianta incorect ă.
Putem clasifica adjectivele dupa felul și num ărul lor.
DA/NU
Pronumele și verbele au în comun categorii gramaticale ale persoanei și numarului.
DA/NU
În propozi ția „Mihai are mai multe carți” toate substantivele sunt la numarul singular.
DA/NU
„Iau” este forma corecta a verbului a lua la persoana a treia, numarul plural.
DA/NU

28
B. Itemi de tip pereche -elevul este pus în situa ția de a face coresponden ța corecta
între cuvinte, simboluri, litere, informa ții, semnifica ții, fraze, valori numerice. Aceste
elemente sunt distribuite în 2 coloane:
-prima coloana con ține de fapt premise(elemente de constituire, enuntul itemului)
-a doua coloana con ține elemente ce reprezint ă răspunsuri
Cele doua coloane sunt precedate de instruc țiuni care se refer ă la criteriul în baza
căruia trebuie realizat ă coresponden ța între premise și raspunsuri.
Acesti tip de itemi permit verificarea unui volum mare de informa ții într-un
interval de timp scurt, precum și rapiditatea corect ării și evalu ării. Sunt recomanda ți
atunci cand învățătorul vrea sa evalueze rezultate ale învățării cu caracter creativ și
complex.

Exemple:
1.Uneste substantivele proprii din coloana A cu ceea c e denumesc î n coloana B(un
raspuns poate fi folosit o data sau de mai multe ori)
Prut
Olt Oras
Romania Judet
Cluj Apa
Maria Tara
Italia Munte
Carpat i Nume
Dunare
Dolj
Bucuresti
Cehia
Lacramioar a

2.Real izeaza corespondența între denumirea parților de vorbire și cuvintele scrise cu
litere î ngrosate din coloana B:
Substantiv Noi iubim muzica.

29
Adjectiv Cand ajungi la mine?
Pronume A ruginit frunza din vii.
Numeral El are noua creioana.
Verb Am cumparat creioane rosii.

C. Itemii cu alegere multiplă sau itemi cu ră spuns se lectat. Elevul alege unul din
răspunsurile listate în item nefiind nevoit să genereze el un ră spuns. Acest it em este
alcatuit dintr -o premisă iar soluț ia este de fapt o l istă de variante posibile care conț ine
raspunsul c orect pe care elevul trebuie să il identifice dintre celelelte variante in corecte
care poarta denumirea de distractori .
Exemplu
Exista mai multe moduri de elaborare a premisei:
• propozitie completa:
Ce parte de vorbire î nlocuieste un nume
a) prenume
b) pronume
c) renume.
Premisă comună în indicații
 scrie litera corespunzatoare adjectivului identificat in propozitiile;
….. Vesela(A)femeie a aranjat vesela(B) la masă.
…. . Marea(A) involburata era privită de marea(B) mulțime de tineri.
…. . Odoamna tânără(A) a ajutat cu o tânără(B).
….. Înțeleapta(A) hotărâre luată de ei a fost apreciată de înțeleapta(B) satului.
La rândul lor, opțiunile pot fi și ele prezentate într -o varietate de forme:
lista de simboluri, cuvinte, fraze verticala sau orizontala.
1.Subliniaț i raspunsul corect :
În propozitia „Tu ai carti noi.” Cuvantul” noi „este :

30
a) adjectiv;
b)pronume;
c)substantiv.
2. Subliniaza varianta corectă :
In propozitia „Eu scriu corect.” Pronumele personal este la persoana:
a) a IIa
b) I;
c) aIIIa.
3. Pune semnul X in dreptul raspunsului corect

În propoziția „Mergeți î mpreuna cu noi.” Cuvantul ”noi” este:
….. substantiv;
…. pronume;
…. adjectiv.

În cazul acestui tip de item un gra d superior de dificultate se obține solicitând
elevul să identifice varianta incorectă , în aceasta situație ră spunsurile corecte sunt
distractori .
Exemplu:
1. Taie raspunsul greș it :
-Adjectivul este partea de vorbire care arată / exprimă însușiri ale obiectelor
(substantivelor): forma; mărimea; culoarea; gustul; mirosul; acțiuni; însușiri
sufletești.
– Subliniază numai grupele de adjective cu înțeles asemănător:
a) agresiv, bătăi os, provocator;
b) captivantă, interesantă, atrăgătoare;
c) ascultătoare, supusă, îngrijită;
d) ciudat, straniu, neobișnuit.

Itemii semiobiectivi sunt o categorie de itemi ce solicită elevul să construiască
partial sau total un ră spun s la sarcina din enuntul itemului. Acest tip de item se

31
utilizează pentru a î ncuraja elevul să aprofundeze noțiunile învațate , să crească viteza de
operare cu acestea , claritatea, concizia și acuratețea exprimă rii, acest tip de itemi au un
grad mai redus de obiectivitate , însă elevul este pus în situație nu să aleagă un răspuns ci
să îl construiască .
Din categoria itemilor subiectivi fac parte (M. Stanciu, 2003, p. 298):
1. itemii cu răspuns scurt
2. itemii de completare
3. întrebările s tructurate
A. Itemi cu raspuns scurt solicita elevul sa formuleze r ăspunsul sub forma unui
cuvânt, num ăr, simbol, propozi ție, fraz ă . Acesti itemi se utilizeaz ă frecvent pentru
aplicarea unor cuno ștințe, cunoa șterea terminol ogiei, a unor fapte specif ice .
Exemple: :
1. Preciza ți felul substantivelor din propozi țiile:
Florile au înflorit.
Ion Creangă s -a născut în Humule ști .
Mărul con ține multe vitamine.
Ciripe ște vrăbiuța.

2. Ce exprim ă sau ce denumesc cuvintele din fiecare sir :
fetita,caine,albina: ……. …………….. ………..
mare, alb,gros: ……….. ……… ………………….
casămasa,carte: ………….. ………. ……………..
citeste , doarme, se plimba: ………………….
fulger, tunet, zapada : …………………………..
. zece, trei, o suta: ………. ……… ……………….

B Itemi de completare se aseam ănă cu itemi cu r ăspuns scurt dar sunt diferi ți de
acestia prin faptul c ă elevul este solicitat s ă completeze o afi rmație incomleta . L a acest
tip de item este recomandat ca num ărul și spa țiile punctate s a sugereze elemente
corespunz atoare privind r aspunsurile asteptate de la elevi iar spa țiile libere s ă nu fie la
începutul enun țurilor .

32
Exemplu :
➢ Completeaza afirma țiile
a) În propoziția:
Fetita frumoasa poarta rochie rosie .
Adjectivul…………. ………………….insotestesubstantivul ………………………………………..
, iar substantivul………………..este insotit de adjectivul…………… …………………….
b) În propoziția:
Am mers impreuna cu el la scoala .
Pronumele….. ………………….este la persoa na………………..,numarul……. …….
c) În propoziția
Scriem la matematică .
Verbu l………………………este la persoana…. ………. .., numarul …………….
➢ .Citește cu atenție textul următor, apoi completează afirmația.
„S-a dus iarna geroasa de parcă n -ar fi fost. A venit primăvara cea veselă, cu ghioceii
albi, cu brânduș ele galbene și toporașii albaștri. Au plesnit mugurii copacilor și s -a ivit
frunza cea crudă și lucioasă.” (Eugen Jianu – Buburuza)
În textul dat sunt ……… substantive însoțite de adjective.
C. Întreb ările structurate au în alc ătuire mai multe subîntreb ări de tip obiectiv ,
semiobiectiv sau de tip minieseu care sunt legate între ele printr -un element comun –
tema. Intreb ările structurate umplu golul între instrumentele cu raspuns deschis și cele cu
raspuns închis.
Intrebarea structurata inc lude:
➢ Un element stimul ;
➢ Subîntrebarile ;
➢ Date suplimentare ;
➢ Alte subantrebari ;
Este necesar ca întreb ările s ă aiba un grad de dificultate cresc ător iar sub ântreb ările
sa fie independente unele fat ă de altele .
Exemple
Citeste fragmentul urm ător și raspunde cerintelor

33
„Și așa trăiau acolo, liniștiți și fericiți. Din seceratul grâului și din ridicarea snopilor se
scuturaseră pe miriște o groază de boabe cu care se hrăneau și, măcar că nu era vreo apă
prin apropiere, nu sufereau de sete, că beau dimineața picături de rouă de pe firele de
iarbă. (…) Încet – încet puful de pe pui s -a schimbat în fulgi și pene și, cu ajutorul mamei
lor, au început să zboare.” (Ioan Alexandru Brătescu -Voinești – Puiul)
a) Transcrie substantivele aflate la numarul plural apoi pe cele la numarul singular ;
b) Alcatuieste enunturi cu substantivele bob/boabe, pui/puii ;
c) Alege substantive care au doar forma de singular ;
d) Gaseste cuvinte care se înrudesc cu urmatoarele cuvinte: hraneau, ferici ți, lini știți;
e) Foloseste substantivul groaza în doua enun țuri în care sa aiba întelesuri diferite;
f) Scrie două enunțuri în care cuvântul pui să f ie, pe rând, substantiv și verb;
g)Scrie un text scurt în care s ă descri lec ția de zbor a puilor .
Itemi subiectivi sau itemi cu raspuns deschis sunt usor de construit, modul de
elaborate a schemei de notare constituind principala problem ă, cu at ât mai mult cu c ât
acesti itemi vizeaz ă demonstrarea în răspuns a originalit ății și creativit ății , a capacit ății
de personalizare a cuno ștințelor , Acest tip de itemi este recomandat , în mod special,
pentru realizarea evalu ării în domenii inter – , trans – și multidisciplinare , date fiind
particularit ățile acestora, precum și natura competen țelor generale și specifice propuse a
fi formate la elevi.
Fac parte din aceasta categorie:
1.itemi tip rezolvare de probleme
2.itemii eseu.
1. Rezolvarea de probleme sau rezolvarea situa țiilor problematice , fie ea individuala sau
în grup, este o modalitate prin care î nvățătorul poate crea situații de î nvățare care
dezvolta creativitatea , imagina ția, capacitatea de transfer, g ândirea divergent ă ,
generalizarea și concretizarea informațiilor ș i procedurilor .
Exemple:
1. Transformă în adjective urmă toarele substantive:
cinste, î ntelepciune, lene verde , demonstreaz ă că sunt adjective form ând propozi ții cu
acestea.
2. Se dă enunțul:
„Noapte lucie pe o lume ca din povești: copaci de zahăr, câmp de cristal, iaz de
oglindă.” (Emil Gârleanu – Fricosul)

34
Explică grupurile de cuvinte: copaci de zahăr, câmp de cristal, iaz de oglindă,
înlocuindu -le cu construcții care au același înțeles.
3 Precizeaza persoana și numarul verbului”citesc”,
Identific ă asem ănări și deosebiri între acest verb și altele la aceea și persoana și acela și
număr. Exemplifi că deosebirile prin alc ătuirea unor propozi ții.
2. Itemul de tip eseu . acest tip de item solicit ă elevul s ă construiasc ă un răspuns liber
conform unui set de cerin țe ; cu c ât cerin țele sunt mai precis formulate și mai explicit
ilustrate în schema de notare , cu atat cre ște fidelitatea evalu ării și not ării (gradul de
obiectivitate în raport cu mai mulți evaluatori și / sau cu mai multe evaluări succesive).

Tipurile de eseuri se delimitează după două criterii:
1. dupa dimensiunea raspunsului a șteptat:
-minieseu sau eseul cu răspuns restr âns. Printre cerin țele acestui eseu este
precizat ă și dimensiunea maxim ă admisă a răspunsului a șteptat : număr maxim de r ânduri
de paragrafe sau de cuvinte .
Exemplu :
Scrie un text , de douazeci de randuri , cu titlul „La circ ” în care s ă folose ști cât mai
multe numerale;
-eseul extins care nu are limit ă de con ținut, singur a limită fiind cea a limit ării
timpului de redactare .
2. după tipul răspunsului așteptat :
-eseul semistructurat sau structurat în care r ăspunsul elevului este organizat, structurat
ordonat, orientat prin cerin țe explicite, sugestii sau indicii ;
Exemplu:
➢ Eseu structurat – scrie un text despre anotimpul prim ăvara , folosind plan șa și
mapa pealizat ă la proiectul”Primavara în imagini”
Precizează:
– caracteristicile anotimpului (temperatură, precipitații, lungimea zilelor și a nopților,
viața plantelor și a animalelor);
– activitățile oamenilor.

35
-eseul liber unde creativitatea și originalitatea elevului se manifest ă la potential maxim
. Exempl u:
➢ Eseu liber – prezint ă unui prieten, printr -o scrisoare , frumuse țile Rom âniei ,
naturale și turistice, folosind toate p ărțile de vorbire învățate.
Probele practice –Acest tip de evaluare ofera cadrelor didactice posibilitatea
evalu ării capacit ății elevilor de a aplica în practica cuno ștințele acumulate precum și a
gradului de stap ânire a priceperilor și deprinderilor formate. Probele practice se
realizeaz ă prin lucrări experimentale, experimente de laborator, grafice, desene, schi țe
etc
Probele practice dau posibilitatea elevului s ă-si dezvolte atat competen țele
generale c ât și pe cele specifice, aplicative. Acestea constau în executarea unor
experimente, sau lucr ări experimentale, confec ționare a unor obiecte, lucrări în atelier sau
în loturile școlare, la col țul viu al clasei, efectuarea unor observa ții miroscopice,
întocmirea unor planuri, har ți, schi țe, desene, colaje, machete , grafice etc
Exemple :
o Ralizeaza schema pronumelui sub forma de ciorchin e;
o Realizeaza planul simplu al școlii noastre ;
o Realizeaza un colaj folosind diferite materiale cu titlul” Primavara ”;
o Completeaz ă diagrama Ven n pentru personajele din textul” Puiul ” de Ion
Agarbiceanu .
La momentul actual, metodele tradi ționale de evaluare sunt dominante în
desfășurarea actului evaluativ în școli , concepute s ă realizeze un echilibru între probele
orale, scrise și practice evalu ările tradi ționale al ături de cele al ternative reu șesc să
evalueze și să măsoare rezultatele procesului instructiv educativ din școli.

2.2. Metode moderne , alternative și complementare de evaluare

In ultima perioad ă, cele mai importante finalita ți ale procesului instructiv – educativ
se concretizeaza în:
✓ Atitudini
✓ Interese

36
✓ Cuno ștințe
✓ Capacita ți
✓ Capacitatea de a face aprecieri de valoare
Strategiile moderne de evaluare încearc ă să accentueze acea latur ă a demersului
evaluativ care s ă dea elevilor variate și suficiente posibilit ăți de a demonstra ceea ce știu
și ceea ce pot s ă facă.
Pentru a sus ține individualizarea procesului educa țional prin sprijinirea elevului , se
utilizeaz ă urmatoarele metode alternative, complementare , cu un ridicat potential
formativ:
✓ Observarea sistematic ă a comportamentului și activit ății elevilor ;
✓ Investiga ția;
✓ Proiectul ;
✓ Portofoliu ;
✓ Autoevaluarea .

Obsevarea sistematica a comportamentului și activita ții elevilor
Observarea sistematica a comportamentului și activita ții elevilor în timpul
actului educa țional este o tehnic ă de evaluare care ofera cadrului didactic o serie de
informa ții utile care sunt greu de ob ținut prin alte cai .
Printr -o observare sistematic ă atenta și bine realizat ă , cadrul didactic
urmărește:
✓ comportamente ce privesc capacit ățile și cuno ștințele elevilor: ascultare,
vorbire, dans, desene;
✓ realizarea unor experimente, gimnastic ă, abilita ți muzicale, abilit ăți tehnice în
realizarea unor lucrări practice;
✓ comportamente referitoare la atitudinea fat ă de desf ășurarea unor activita ți :
eficien ța planific ării, utilizarea echipamentelor și a altor surse, utilizarea
timpului ;
✓ comportamente referitoare la atitudini sociale:respectul fa ță de le ge, respectul
față de ceilel ți, respectul fa ță de bunurile celorlal ți;

37
✓ preocupare pentru bunastarea celorlal ți, sensibilitate la problemele sociale ale
celor din jur;
✓ interese pentru activita ți educationale, stiin țifice, morale, civice, vocationale, de
timp liber, de v oluntariat, estetice, ecologice;
✓ demonstrarea unor caracteristici: încrederea în sine, perseveren ță, creativitatea,
inițiativă, originalitatea;
✓ comportamente privind atitudinile stiin țifice: sensibilitatea la rela țiile de tip
cauza -efect, deschidere la nou, curiozitate ;
✓ exprimarea unor sentimente de satisfac ție și apreciere cu privire la arta, natura,
literatura, rela ția cu colegii, reac ție la critici și aprecieri, reacție fa ța de
autoritatea cadrului didactic,adaptarea sociala, emotiv itatea .

Pentru a ajunge la aceste informa ții despre comportamentul și activitatea elevilor
cadru didactic are la dispozi ție urmatoarele instrumente:
✓ fișa de evaluare ;
✓ scara de clasificare ;
✓ lista de control sau de verificare .

Fisa de evaluare _ este o fi șa în care sunt înregistrate date , fapte cu privire la
evenimentele importante , în legatura cu elevii care întâmpina dificult ăți . Pentru
eficientizarea acestei fi șe de evaluare cadrul didactic trebuie s ă se limiteze în a evalua
doar c âteva comportamente.

38
Protocol de observație nr. 1

Tema observației : Studierea comportamentului elevului L.M., clasa I II A
în vederea întocmirii caracterizării psihologice
Condițiile de spațiu Condițiile de timp
Școala gimnazială… I,CERNAT HAVARNA ….
Localitatea …… HAVARNA …………
Județul ……. BOTOSANI ……………….. Data: .. ……..10/10/2014
Disciplina: ………. STIINTE. .
Ora: …………………………………………………………..

Datele de observație Interpretarea lor
✓ Eleva este punctuală la ore. A sosit
printre primii elevi în clasă și își
ocupă locul în bancă, așteptând
liniștită începerea lecției.
✓ Își pregătește cu grijă rechizitele
școlare pe bancă, aranjându -le la
margine de bancă.
✓ Ținuta vestimentară este curată,
ordonată.
✓ Este prietenoasă cu ceilalți colegi,
le răspunde prompt la întrebările lor
și îi ajută pe unii dintre aceștia să -și
pună hainele în cuier.
✓ Postura generală este una tonică,
dinamică
✓ În timpul orei stă liniștită în bancă,
ascultând indicaț iile/sarcinile
învățătoarei; nu deranjează ora cu
întrebări inoportune sau cu alte
aspecte care nu țin de lecție.

✓ Simte nevoia de ordine în toate:
îmbrăcăminte, rechizite, activități
✓ Capacitate mare de organizare

✓ Grad mare de sociabilitate

✓ Atenție stabilă, capacitate mare de
concentrare

39
✓ Este activă în permanență pe
parcursul orei, răspunde prompt la
cerințe și sarcini
✓ Răspunsurile pe care le dă sunt
formulate în propoziții dez voltate;
are un vocabular bogat, variat, cu
termeni adecvați pentru
răspunsurile cerute
✓ Vorbește cursiv, fluent, fără pauze
în exprimare

✓ Răspunsurile la întrebări sunt
elaborate, gândite, argumentate
✓ Răspunde cu un ton civilizat atât
învățătoarei, cât și colegilor ei
✓ Reține cu ușurință sarcinile de
lucru, ideile prezentate
✓ Este atentă în permanență la ceea ce
se discută în jurul ei, la răspunsurile
care se dau în clasă și la învățătoare
✓ Are o participare activă la lecție,
dorind mereu să dea și alte exempl e
sau să spună și alte propoziții legate
de lecție
✓ Cere informații suplimentare asupra
unor idei
✓ Își rezolvă singură, corect sarcinile
de lucru, fără să ceară ajutor și fără
să renunțe la îndeplinirea sarcinii
✓ Caută să -și impună părerea numai
după ce îi ascultă și pe ceilalți ✓ Angajare, activism, autoafirmare

✓ Limbaj bogat, expresiv, fluență a
vorbirii

✓ Prelucrare complexă a informațiilor

✓ Respect față de grup

✓ Rapiditate a întipăririi informațiilor

✓ Atenție stabilă și distributivă

✓ Autoafirmare, activism, dinamism

✓ Curiozitate mare, interes crescut

✓ Independență în rezolvarea
sarcinilor, siguranță de sine

✓ Încredere mare în forțele proprii,
stăpânire de sine

40
colegi, fiind foarte sigură pe
răspunsurile ei
✓ Caută să se remarce în fața
colegilor, a învățătoarei, fiind
mulțumită de aprecierile pe care le
primește atunci când răspunde
✓ Este o fire ve selă, sociabilă, caută
grupul, dar nu se lasă condusă de
opiniile lui
✓ Autoafirmare

✓ Grad mare de sociabilitate,
siguranță și independență

Fișa de evaluare este completat ă de învățător, acesta înregistr ând în ea date despre
evenimente pe care învățătorul le identific ă în comportamentul elevilor s ăi și în modul
lor de ac țiune în rea lizarea sarcinilor . La aces tea se adaug ă observa țiile și interpret ările
ănvățătorului asupra celor întâmplate , dându-i acestuia posibilitatea de a surprinde
modelul comportamental al elevilor s ăi.

Exemplu
Fișa individuală

A elevului P.M. , din clasa a III -a A, an școlar 2014 -2015
Observatii in timpul activitatii scolare si extrascolare

(fragment)
Data Observații -comentarii Măsuri, îndrumări
2.10. 2014 A plecat de la școală înainte
de terminarea cursul șrilor,
fără să anunțe învățătorul,
lipsind de la ora a IV -a, de
muzica Comunicarea situatiei
parintilor ;
Stabilirea motivului plecării:
nu avea cine să -l ia de la
grădiniță pe fratele mai mic;

41
Discuție individuală cu
elevul.
6. 10. 2014 Test de evaluare inițială,
predictivă, la limba română.
Punctaj obținut: 9,20. Două
grșeli de ortografie. Teme de corectare a
greșelilor.
7. 10. 2014 Test de evaluare la
matematică. Punctaj
obținut: 8,85. Greșeli la
aplicarea ordinii operațiilor.
Calculul →f.b.
Rezolvare de probleme
→f.b. Autocorectarea greșelior;
Teme suplimentare de
aplicare a ordinii operațiilor.
12. 11. 2014 Tema nescrisă la
Matematica.
Nu a studiat la Stiinte. Notarea în caietul de elev +
observație.
Termen de scriere a temei la
gramatică și de învățare la
stiinte 14. 11. 2014
14. 11. 2014 Verificat activitatea 12. 11.
2014, amânată pt astăzi.
Sarcinile au fost îndeplinite. Controlat activitatea, s -a
comunicat părinților.
15. 11. 2014 A prezentat colegilor
colecția personală de timbre Îndrumare privind
întocmirea clasorului si
sortarea timbrelor

42

FIȘA de observare sistematica a activitații elevilor din clasa…….
Școala…………………..
Lecția…………………………….
Data –
O nerealizat, X realizat
N
r
cr
t Numele
si
prenumel
e
elevului Comunicar
e Colaborar
e Implicare
–
actionare Imaginati
e creativa Respectare
a regulilor Realizare
a
sarcinilor
1 LC X O X X X X
2 HL O X O O X X
3 BI X X X X X X
4 LM X X O O O O
5 VV X X X X X X
6 GA X X X X X X
7 CI X O X O O O
8 PA X X X X X X
9 GP X X X X X X
1
0 MM X X X X X X
1
1 LP X X X X X X
1
2 TC X X O X X X
1
3 BD X X X O X X
1
4 MP X X X X O X

43
1
5 ZD X O X X X X
1
6 MS X X O X X X
1
7 VI X X X X X X

Scara de clasificare

Scările de clasificare sunt instrumente care ofera posibilitatea cadrului didactic
să distribuie rezultatele sau r ăspunsurile pe o scar ă cu mai multe intervale , av ând o
limit ă superioar ă și o limit ă inferioar ă de raportare.
Cu cât scara are mai multe trepte , cu at ât măsurarea și aprecierea va fi mai
exact ă și implicit evaluarea mai fidel ă . Scara de clasificare este adaptat ă unei situa ții
concrete iar cele constatate cu ajutorul ei nu pot fi extinse sau generalizate , fiind cu
valoare limitat ă .Utilitatea scarilor de clasificare se reg ăsește atunci c ând nu avem
suficiente criterii pentru a putea face dicrimin ări cat mai fine .
Dupa utilizarea sc ării de clasificare este un bun prilej de a trece la diferen țierea
sau ierarhizarea rezultatelor c uprinse în fiecare interval .

„Comportamentele elevilor sunt clasificate după un număr de categorii” (scara lui
Likert):
În ce m ăsura a participat elevul la discu ții?
niciodată rar ocazional frecvent întotdeauna
În ce m ăsura elevul a f ăcut comentarii cu privite la tema abordat ă?
niciodată rar ocazional frecvent întotdeauna

„ Scările de clasificare pot fi numerice, grafice și descriptive. Planchard a
propus diferite scări pentru scris, desen, pentru redactare, cotare. Landsheere a elaborat

44
(1986) o scară distributivă (a performanțelor într -un grup) și nondistributivă (care are în
vedere relația funcțională între probabilitatea unui răspuns corect și o trăsătură latentă a
elevului).” (Stanciu, M., 2003, p.303)
Scara de clasificare este un set de caracteristici care trebuie supuse evalu ării, însotit
de un anumit tip de scar ă , de obi cei scara Likert . Elevului îi sunt prezentate o serie de
enun țuri în raport de care acesta, trebuie s ă-și manifeste acordul sau dezacordul pe cinci
trepte : puternic de acord; acord; indecis; dezacord; puternic dezacord.
Redactarea unu i enunț bun la care elevul să poata raspunde reprezintă secretul
constituirii unei scă ri care să atinga obiectivele evaluă rii .

Exemplu
1)
SCARĂ de CLASIFICARE

ELEV:______ M.S_______________________
OBIECTUL: MATEMATICA

UNITATEA de ÎNVĂȚARE; ORDINEA EFEC TUĂRII OPERAȚ IILOR
PERIOADA_______ 14/12/2014 -19/12/2014

1. În ce măsură a participat la la activitatea desfășurată în clasă ?
a) niciodată b) rar c) ocazional d) frecvent e) întotdeauna
2. . Se anunță atunci când vrea să dea răspunsuri sau să aducă completări ?
a) niciodată b) rar c) ocazional d) frecvent e) întotdeauna
3. În ce măsură este atent la desfășurarea activității din timpul orelor de curs ?
a) niciodată b) rar c) ocazional d) frecvent e) întotdeauna
4. În ce măsură vine cu modalități noi de abordare a rezolvărilor unor exerciții și
probleme ?
a) niciodată b) rar c) ocazional d) frecvent e) întotdeauna

45
5. Cere ajutor atunci când are nevoie ?
a) niciodată b) rar c) ocazion al d) frecvent e) întotdeauna
6. Duce întotdeauna la bun sfârșit sarcinile primite la muna independentă ?
a) niciodată b) rar c) ocazional d) frecvent e) întotdeauna
7. Colaborează cu colegii atunci când lucrează în echipă ?
a) niciodată b) rar c) ocazional d) frecvent e) întotdeauna

2)
ȘCOALA
NUMELE SI PRENUMELE
CLASA
PROFESOR

FISA DE PROGRES CU SCARA DE CLASIFICARE
1 In ce mă sura elevul partic ipa la discuț ii?
o Niciodata
o Rar
o Ocazional;
o frecvent;
o întotdeauna
2.În ce măsură tema discutată a fost în legatură cu tema p ropusă ?
o Niciodata
o Rar
o Ocazional;
o frecvent;
o întotdeauna

46
Lista de control sau de verificare
Este asemănă toare cu scara de c lasificare însa ea înregistrează daca o
caracte ristică , un comportament sau o acțiune este prezentă sau absentă .
✓ A urmat instrucț iunile? da…………….nu……………
✓ A respectat tehnica de lucru? da…………….nu…………….
✓ A cooperat cu ceilalț i ? da…………….nu………………
✓ A dus activitatea pana la capă t ? da…………….nu……………..
✓ A respectat pașii î n realizare? da……………nu……………..
✓ A făcut curat la locul de mun că? da…………….nu……………..

Lista de control este simplu de aplicat elevilor și are avantajul că este ușor de
aplicat ș i este relativ usor de elaborat. Pentru efi cientizare observațiile trebuie
înregistrate sistematic, selectiv, exhaustiv, obiectiv ș i atent .
Exemplu
Atitudinea fa ță de sarcina de lucru da nu
A urmat instrucț iunile X
A cerut ajutor can d a fost nevoie X
A cooperat cu ceilalț i X
A împarț it materialele cu ceilalț i X
A încercat activitaț i noi X
A așteptat să -i vină râ ndul pentru a utiliza materialele X
A dus activitatea pana la capă t X
A pus materialele la loc dupa utilizare X
A facut curat la locul de muncă X

Observarea sistematica a elevilor se face cu scopul de a evalua performanțele
elevilor dar mai ales î n scopul de a evalua comportamentele afectiv –atitudinale ale
acestora.
Cu ajutorul observarii sistematice pot fi evaluate:
✓ Completarea și î ndeplinirea unor sarcini;
✓ Concepte și capacităț i;

47
✓ Revizuirea meto delor utilizate ș i a rezultatelor ;
✓ Implicarea activă î n rezolvarea sarcinilor;
✓ Utilizarea materialelor auxiliare pentru a demonstra ceva ;
✓ Organizarea ș i interpretarea datelor ;
✓ Selectarea ș i utilizarea corspunză toare a instrumentelor ;
✓ Identificarea relațiilor ;
✓ atitudinea elevilor față de sarcină.
Observarea continua este practicată de toate cadrele didactice. Acestia tr ebuie,
pentru o evaluare corectă , să efectueze observarea cu un scop spec ific și să folosească
una din cele trei modalitați de observare sistematică.
Înregistrarea, prin observație, a unui comportament sau a unui eveniment se
realize aza de obicei cu ajutorul unui protocoal de observatie , ce ofera o sistematizare a
obiectivelor ce urmeaza a fi atinse . Astfel, pe baza comportamentului observat, putem să
ne formăm o opinie în ce privește dezvoltarea psihică a copilului. Tinand cont de faptul
ca intr -o sesiune de observatie nu poate fi urmă rit tot comportamentul elevului , este
necesar să se stabilească un aspect care să fie urmărit într -o sesiune anume și notarea
comportamentelor specifice ce apar in perioada cat se realizeaza observarea sub forma
unor indicatori comportamentali .

Acesti indicatori reprezintă niste descrieri ale compo rtamentului secific
copilului (de ex., “vorbește neîntrebat”, “pune întrebări” etc).

Este important ca indicatorii comportamentali să descrie in mare masura si cat
mai con cret comportamentele observate . Un exemplu de indicator comportamen tal
adecvat este “cunoaște și folosește în mod corespunzător figurile geometrice”, în timp ce
“are înclinații spre matematica ” este prea general pentru a fi relevant.

În urma fiecarei observari este indicat , și util să includem și cateva observații ș i
comentarii , deoarece vor fi necesare și de mare ajutor în evaluarea finală .

48
Obiectul de
studiu Obiectiv de
referință Perioada Observaț ii Recomandă ri Rezultatul
recomandă rilor
Limba
română
Matematică
Științ e

Pot fi utilizate, în aceeași măsură , și alte forme de implementare a metodei
observației:
✓ observarea liber a a comportamentului unui elev ș i notarea acestora, fără a le
delimita în funcție de anumite aspecte urmărite.
✓ Utilizarea unor tabele, care pot fi structurate în funcție de nivelul de detalii
urmărite.

49

Caracteristici ale observarii sistemetice a elevilor :

✓ Dă posibilitatea urmaririi cu intenție și î nregis trarea concretă a unor manifestă ri
comportamentale ale copi lului, precum și a contextului î n care s -a produs
comportamentul ;
✓ Este o practică utilă în situația în care informațiile vizate privesc obiceiurile si
personalitatea elevului , atitudinile sociale, comportamentul nu doar abilitatile
motrice ;
✓ Este necesară atunci când evalu area scrisă sau orală furnizează informa ții
incomplete ;
✓ Asigură resurse extinse de cunoaștere a preocupărilor elevului, a motivației pentru
studiu și a potențialului acestuia raportat la cerințele școlare ;
✓ Spre deosebire de toate celelalte metode de evaluare, observația evidențiază în mod
direct interesul și atitu dinea elevului față de învățare;
✓ Este indispensabilă pentru orice diagnostic psihologic sau pedagogic , ca metoda de
sine statatoare cat si ca etapa în cadrul altor metode.

50

Etapele observarii sistemetice a elevilor
✓ Etapele observarii sistematice a elevilor et ETAPELE OBSERVĂRI
ETAPELE OBSERVĂRIEIEE APELE OBSERVĂRII
Pregătirea în vederea observării
lansarea unei ipoteze
documentarea
precizarea obiectivului
pregatirea instrumentelor necesare .
Observarea propriu -zisă, care presupune:
pastrarea discretiei; elevul trebuie surprins in modul sau
natural de manifestare , fara sa stie ca este studiat ;
Notarea imediată a observațiilor, dar nu în fața elevilor;
Observări repetate și confirmări prin alte modalități
pentru diminuarea subiectivismului .
Prelucrarea si interpretarea informațiilor
Identificarea elementelor esențiale
Stabilirea relațiilor cauzale
Formularea concluziilor

51

La fel ca orice metoda de evaluarea observarea siste matica a elevilor are avantaje ș i
dezavantaje .

Pentru a fi eficiente, observațiile trebuie să fie înregistrate sistematic, obiectiv, selectiv,
exhaustiv și atent.
•precizarea clara a antecedentelor și
consecintelor unui comportament
•oferirea de informa ții precise și detaliate
•surprinderea fenomenelor psihopedagogice în
mediul lor natural de manifestare
•facilitarea evaluarii în activitatea zilnica AVANTAJE
•"Marea sursă de eroare în informațiile obținute
prin observare o constituie lipsa obiectivității
observatorului (D. Morissette, op. cit., pag. 196)
•uneori necesită timp, atât pentru organizarea
cadrului adecvat, cât și pentru observația
propriu -zisă;
•este limitată la evaluarea comportamentelor
direct observabile.DEZAVANTAJE

52

Portofoliul
Portofoliul este un instrument complex de evaluare care cuprinde o selecție
sistemat ică, facută de elevi, a prod uselor relevante ale activităț ii lor realizate individual
sau î n grup. Portofoliul include rezultatele elevilor și la celelalte metode și tehnici de
evaluare obț inute de elev. Aceste privesc probele orale, scrise ș i practice , observarea
sistematică , inve stigațiile, proiectele, autoevaluările precum ș i sarcini specifice pentru
fiecare disciplina.
Evaluarea ș i notarea portofoliului se face pe baza unor criterii clare , ce pot fi
comunicate elevilor înainte de î nceper ea realizarii portofoliului
Exemple:
✓ Fișe de lucru pentru parți de vorbire/propozitie învăț ate;
✓ Poezii ;
✓ Texte fo losite pentru identificarea parț ilor de vorbire/propozitie ;
✓ Desene folosite de ei pt identificarea partilor de vorbire/propozitie ;
✓ Ilustrații utilizate la învaț are ;
✓ Fișe de observare, de evaluare ;
✓ Fișe de lucru .
Portofoliu este cartea de vizită a elevului care il ajută pe profesor să urmărească
progresul înregistrat de elev î n plan atitudinal, cognit iv, comportamental la o anumită
discipli nă de-a lungul unui anumit interval mai lung de timp .
Profesorul discuta cu elevul despre ceea ce trebuie să știe și ceea ce trebuie sî
facă acesta în timpul procesului de învatare . Înaintea demară rii procesului educativ se
face un diagnostic asupra necesităț ilor elev ului de invă tare p entru a se stabili obiectivele
și criteriile d e evaluare. Diagnosticul este făcut de cadru didactic și se discută cu elevul
implicat î n procesul evalativ .
Portofoliul cuprinde:
✓ Lista de conț inuturi ;
✓ Argumentatia care explica ce lucrari sunt incluse, de ce es te importanta fiecare
lucrare și cum se articuleaza între ele î ntr-o viziune de ansamblu a elevului ;
✓ Lucrarile facute de elev individual sau î n grup ;

53
✓ Eseuri ;
✓ Rezumate ;
✓ Teme zilnice ;
✓ Teste si lucră ri semestr iale;
✓ Probleme rezolvate ;
✓ Rapoarte scrise –de realizare a poiectelor ;
✓ Chestionare ;
✓ Proiecte și experimente ;
✓ Articole, referate, comunicari ;
✓ Fise de studiu ;
✓ Inregistră ri, fotografii;
✓ Observaț ii ;
✓ Reflecț iile proprii ale el evului asupra a ceea ce lucrează ;
✓ Interviuri de evaluare ;
✓ Autoevaluari scrise de elev sau de membrii grupului ;
✓ Comentarii ș i evaluari ale prof esorului, ale altor grupuri de învatare sau altor
părti interesate (parinti) ;
✓ Viitoare obiective pornind de la realizarile curente ale elevilor pe baza interesului
și a progresului î nregistrat .
Portofoliul cuprinde materiale obligatorii și opț ionale, selectate de elev sau profesor.
El cuprinde o selecție a celor mai bune lucrări sau realiză ri personale ale elevului , care
îl reprezintă și care î i pune î n eviden ță progresele sale, care permit aprec iere talentelor,
atitudinilor , pasi unilor, aptitudinilor, contibuțiilor personale. Alcă tuirea unui portofoliu
este o ocazie pentru elev de a se autoevalua de a -și descoperii valoarea competențelor și
cunoștințelor dar ș i eve ntualele greș eli.
Utilita tea portofoliilor este evidențiată de faptul că
✓ elevii, învățătorii și părinții pot dialoga concret despre ceea ce elevii
reusesc sa realize,atitudinea fată de o disciplină dar si d espre progresul
pe care elevul î l poate inregi stra la disciplina respective; î n viitor ;

54
✓ elevii fac o parte din procesul de evaluare si pot s ă-si urmareasc propriul progres;
✓ invatatorul și elevi pot comunica î n ceea ce p riveste calitatile, defectele și
metodele de îmbunatire a activităț ilor;
✓ avand la dispozitie portofoliile elevilor factorii de decizie vor avea o imagine mai
clara asupra a ceea ce se întamplă în clasă ;

Portofoliile sunt de mai multe tipuri
✓ portofoliu de prezentar e;
✓ portofoliu de progress;
✓ portofoliu de evaluare .

Evaluarea portofoliului

Evaluarea portofoliului î ncepe prin explicarea de catre profesor a obiectivelor
învățării în perooada pentru care elevii vor fi evaluat i. Elevii și profesorul cad de accord
asupra lucr ărilor și produselor pe care portofoliul trebuie s ă le con țină și care s ă
dovedeasc ă îndeplinirea obiectivelo r învățării. Se reaminte ște aproape zilnic elevilor s ă
pună ân portofoliu e șantioane care s ă le aminteasc ă mai tarziu de munca depus ă .
Cand elevul își prezint ă portofoliul se realizeaz ă cu acesta un interviu , trec ând în
revist ă toate lucr ările, analiz ând atitudinea pe care elevul o are pentru munca depus ă,
apreciind verbal fiecare lucrare bun ă și ajutand elevul s ă se concentreze asupra aspect elor
care trebuie î mbunatatite. E valuarea acestor produse se face dupa mai multe criterii.
Indici și criterii de evaluare Realizat Partial
realizat Nerealizat Observaț ii
1. Prezentare
-daca este complet
-estetica generala
-evoluția față de prima prezentare a

55
portofoliului
2. Rezumate
-calitatea referatelor
-rezumate cu ceea ce a învaț at elevul și
cu succesele î nregistrate
-concordanta cu temele date
Cantitatea lucrarilor
3.Lucrari practice
-adecvarea la scop
-daca s -a lucrat î n grup sau individual
-eficienta modului de lucru
-repartizarea eficienta a sarcinilor
4. Reflecț iile elevului pe di ferite parț i
ale portofoliului
-reflecț ii asupra propriei munci
-reflecț ii despre lucrul in echipa
-asteptarile elevului de la activitatea
desfășurată
5.Cronologie
-puner ea in ordine cronologica a
lucră rilor din portofoliu
6.Autoevaluarea
-progresul fă cut
-concordan ța scop-rezultat
-nota pe care cred ca o merit
-autevaluarea activitatilor desf ășurate
7.Alte material
-adecvarea la tema propusă
-calitatea acestor material e
-relevanț a pentru cresterea aprecierii

56
Fiecare luc rare cuprinsă în portofoliu poate fi evaluată din punct de vedere
cantitativ după numar ul de pagini , de exemplu dar ș i mai ales calitativ unde poate fi
apreciata creativitatea, originalitatea, elemente de conț inut, etc
Totodata evaluarea portofoliului este supusa evaluarii efectelor pe care a cest gen
de evaluare îl are asupra dezvoltării personalitații a co mpetențelor de intercomunicare și
a capacitaț ii de autoevaluare.
Fiind un element flexibil de evaluare, portofoliul, poate să includa pe parcurs ș i
alte elemente catre care sa îndrepte spre interesul elevului ș i pe care ac esta doreste să le
aprofundeze. Ev aluarea cu ajutorul portofoliului ofera fiecar ui elev posibilitatea de a
lucra în ritm propriu, stimulează implicarea activă î n rezolvarea sarcinilor de lucru și
dezvoltă capacitatea de autoevaluare.
“Raportul de evaluare” – cum îl numește prof. I. T. Radu – are în vedere toate
produsele elevilor și, în același timp, progresul înregistrat de la o etapă la alta. El se
substituie tot mai mult modului tradițional de realizare a bilantului rezultatelor
elevului(lor) prin media aritmetică “săracă în semnifica ții privind evoluția școlară a
acestuia”.
Este o selectie a conț inuturilor, resursele folosite, proprii le concluzii de
autoevaluare, gâ ndurile elevilo r asupra a ceea ce au lucrat . Materialele, pot fi citite de
profesor, parinți, colegi , fiind o sursă de inf ormare și de cunoaș tere a elevu lui care a
realizat portofoliul .
Portofoliul este o mapă deschisă î n care tot timpul se mai poate adauga ceva
iar no ta nu trebuie sa fie o pre siune , evaluarea portofoliului se face cu calificative
acordate conform unor criterii de apreciere și indici stabiliț i .

57
La fel ca celelelte metode de evaluare metoda portof oliuli are o serie de avantaje
și dezavantaje :

Evaluarea cu aju torul unui portofoliu trebuie să aiba un sistem de informații care
cuprinde date și indicatori ce permit urmărirea evoluț iei fiecarui elev .

•portofoliul este un instrument flexibil, ușor adaptabil la
specificul disciplinei, clasei și condițiilor concrete ale
activității;
•permite aprecierea și includerea în actul evaluării a unor
produse ale activității elevului care, în mod obișnuit, nu
sunt avute în vedere; acest fapt încurajează exprimarea
personală a elevului, angajarea lui în activități de învățare
mai complexe și mai creative, diversificarea cunoștințelor,
deprinderilor și abilităților exersate;
•evaluarea portofoliului este eliberată în mare parte de
tensiunile și tonusul afectiv negativ care însoțesc formele
tradiționale de evaluare; evaluarea devine astfel
motivantă și nu stresantă pentru elev;
•dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare, aceștia
devenind auto -reflexivi asupra propriei munci și asupra
progreselor înregistrate;
•implică mai activ elevul în propria evaluare și în realizarea
unor materiale care să -l reprezinte cel mai bine;Avantaje
•nu este usor si repede evaluat . reflecta creativitatea si
originalitatea elevului ceea ce il face greu de apreciat conform unui
barem strict Dezavantaj

58
PORTOFOLII EXEMPLE

In decursul anului scolar 2014/2015 , in cadrul orelor de curs am initiat cu elevii
diferite portofolii la diverse discipline.
La obiectul Ș tiinte au fost relizate urmatoarele teme de portofoliu: „Anotimpuri”,”
Corpul uman”, „Animale ”,”Pl ante”, „ S ă creștem sănătoși î ntr-un mediu curat”. Pentru
realizarea acestor portofolii elevii au adunat materiale diverse .
De exemplu , pentru portofoliul „Organe interne ” elevii au cules date despre
fiecare organ intern , au redat prin d esen rolul acestuia, s -au folosit de dicț ionar pentru
explica rea cuvintelor noi, , au colecț ionat imagini cu organe interne, cu fact ori de risc ,
au realizat afișe cu acesti factori de risc ș i bolile specifice or ganelor inte rne, ghicitori,
fișe de lucru , fișe cu metode moderne(metoda ciorchinelui, metoda stiu/vreau sa stiu/ am
invatat) curiozit ăți, fotografii, nout ăți, articole din ziare .
O alta t ema de portofoliu a fost lansată la limba romana având tema „Amintiri din
copilă rie /Ion Creang a ”

59
✓ Citește Amintiri din copilărie ;
✓ Selectează pe o fișă proverbe și vorbe înțelepte ;
✓ Scurte fragmente din scrierile sale, pe care le -ai citit și care te -au impresionat;
✓ Fotografii ale autorului;
✓ Fotografii cu casa memorială de la Humulești;
✓ Compuneri libere pe tema copilăriei;
✓ Descrie întâmplări hazlii trăite de tine.

Am abordat tema ” Să-l cunoaștem pe George Enescu” pentru orele de limba și
literatura română, dar și orele de educație muzicală. Pentru o astfel de temă, portofoliul
și-a dovedit ut ilitatea cunoașterii unei personalități a culturii românești, pentru care am
desfășurat activități specifice în orelor de curs și în afara orelor, bazate pe documente și
informații culese în timpul vizitei la Casa Memorială”George Enescu” din Liveni com.
George Enescu: fotografii, fișe de documentare, prin sortarea informațiilor notate de elevi
în cadrul vizitei menționate sau în urma studierii unor lecturi (” George Enescu”, după
Pavel Câmpeanu, ” George Enescu” de Viorica Huber) .
-organizarea unei expoziții cu diverse lucrări plastice inspirate din textele studiate,
precum și cu imagini ale p ersonalității menționate;
-compoziții ale elevilor despre viața si activi tatea acestui român celebru ;
-interviuri imaginare, emisiuni TV imaginate pe acea stă temă;
-realizarea unui afiș prin care elevii sunt invitați să participe la audierea celor mai
cunoscute piese orchestrale, cele două„ Rapsodii R omane” ale lui George Enescu;
-planșă cu chipul muzicianului realizat din fâșii colorate;
-realizarea unei p rezentări în Power Point „ George Enescu – violonist și muzician
român”.
Fise de potofoliu la diferite discipline din anul scolar pot fi consultate la sectiunea
ANEXE
Portofoliul este o mapa deschisă la care elevul poate face permanent complet ări,
actualiz ări și il poate cons ulta în vederea autoinstruirii , fiind un element de evaluare
curent a, care furnizeaz ă învățătorului informatii esen țiale cu privire la evolu ția,

60
performan țele achizi țiile elevului pe o perioada mai lunga de timp , care discut ă cu elevul
despre ce trebuie s ă stie acesta pe p arcursul procesului de învățare.
El reprezint ă o înțelegere între elev și profesor, care trebuie s ă-l ajute pe elev s ă
se autoevalueze .
Ca și metod ă alternativ ăde evaluare , portofoliu este mai u șor de a plicat pe
grupuri mici solicit ând mai mult o apreciere calitativ ă decât cantitativ ă. Profesorul poate
folosi portofoliu pentru a evalua performan țele elevilor , iar elevii îl pot folosi pentru
autoevaluare și ca modalitate de reflec ție asupra învățării.
Portofoliul este un ade varat portret al elevului , puna ând în valoare nivelul general
de preg ătire, interese , atitudini, rezultate deosebite ob ținute, aptitudini demonstrate ,
capacit ăți formate, dificult ăți de învațare întâlnite, corel ații interdisciplinar e, resurse
pentru o ulterioar ă învățare, gradul de implicare în sarcina de lucru, disponibilit ățile de
comunicare și de lucru în echip ă, perseveren ță, consti inciozitatea, tr ăsăturile de
personalitate .

Investigația
Investiga ția este atat o modalitate de învațare, cat și o metoda de evaluare care
oferă posibilitatea elevului s ă implice în mod creativ cuno știntele dob ândite, în situa ții
noi și variate, pe parcursul unui interval m ai scurt sau mai lung de timp.
Investiga ția consta în solicitarea de a rezolva o sarcina / problema teoretica/
activitate practica pentru care elevul este nevoit s ă intreprind ă o investiga ție, adica o
documentare, o obs ervare a unor fenomene, un experiment , într-un anumit inter val de
timp prop us. Marinela Pavelescu o considera “metoda de lucru ce const ă în cautarea de
informatii pe o tema dat ă, în descoperirea a ceva nou sau în folosirea competentelor în
situa ții noi ” .
Așa cum susține Ghidul de evaluare SNEE , prin această metodă, elevul va fi
încurajat:
✓ să exerseze tehnicile de muncă intelectuală și metoda învățării prin
descoperire;
✓ să coroboreze și să interpreteze diferite infomații;
✓ să-și cultive interesul pentru cercetare;

61
✓ să-și exprime o opinie sau o judecată de valoare asupra elementelor
investigate;
✓ să-și restructureze permanent sistemul noțional propriu, prin integrarea
informației nou obținute;
✓ să-și dezvolte spiritul de inițiativă;
✓ să-și cunoască limitele.
Profesorul trebuie să țină cont dacă sunt respectate etapele esenția le ale unui
proces investigativ: definirea problemei, alegerea metodelor adecvate, identificarea
solutiilor . Acestea pot fi detaliate după cum urmează:
1. planificarea investigației;
2.selectarea și utilizarea eficientă a divereselor tehnici și materiale (cărți, pliante,
dicționare etc.);
3. colectarea datelor;
4. formularea și testarea unor ipoteze de lucru;
4. prelucrarea datelor;
5. formularea concluziilor;
6. comunicarea rezultatelor obținute într -un raport, reflecții

Metoda investiga ției este o activitate pe care elevul o desfasoara într-o ora în
vederea rezolvarii unei situa ții complicate , pe baza unor instruc țiuni precise . Investiga ția
începe, se de sfasoara și se termina în clas ă. Ea se poate desf ășura individual sau în grup.
Investiga ția are urmatoarele etape:
✓ intelegerea și clarificarea sarcinilor ,
✓ gasirea procedeelor adecvate pentru culegerea și organizarea informa țiilor,
✓ formularea ipotezei de lucru ,
✓ modificarea planului de lucru ,
✓ aplicarea cunoș tințelor în situa ții noi ,
✓ redactarea și prezentarea raportului privind rezultatele investiga ției
Notarea se va face separat pentru urmatoarele domenii
✓ Aplicarea cuno ștințelor, regulilor, principiilor ,
✓ Acuratetea inregistr ării și prelucr ării datelor ,

62
✓ Strategia de rezolvare ,
✓ Claritatea argument ării și forma prezent ării.
Cadrul didactic poate s ă aprecieze produsul, procesul și/sau atitudinea elevului .

Investiga ția indeplinește mai multe funcții:
✓ Exersarea abilitatilor de investigare a fenomenelor (de proiectare a actiunii, de
alegere a metodelor, de emitere a unor ipoteze, de culegere si prelucrare de date ,
de desprindere a concluziilor);
✓ Exersarea abilitatilor de evaluare a capacita ții de a înterprinde demersuri;
✓ Acumulare de cuno ștințe
Prin intermediul acestei practice evaluative activitatatea didactica poate fi
organizat ă individual sau în grup de lucru , iar aprecierea modului de realizare a
investiga ției este de tip holistic.
Profesorul poate s ă aprecieze cu ajutorul acestei metode:
✓ Abilitatea de a formula și testa ipotezele;
✓ Capacitatea de a identifica și a selecta procedeele de ob ținere a
informa țiilor, de colectare și organizare a datelor;
✓ Gradul în care elevii îsi defines c și înteleg problem a investigată ;
✓ Conciziunea și validitatea raportului analiza a rezultatelor ob ținute
✓ Felul în care elevul prezint ă metodele de investiga ție folosite.

Împreuna cu acestea , gradul de complexitate al sarcinii de lucru și natura
disciplinei de studiu fac din această metoda a investigat iei, un instrument de analiza și
apreciere a cunoștinț elor, priceperilor, deprinderilor , capacit ăților ș i a personalit ății
elevului .

Proiectul
Proiectul este o metoda alternativa de evaluare mai amplă decat investigația care
începe în clasa prin anunțarea temei ș i inte legerea sarcinii, continua acasă pe o pe rioada
de careva zile sau saptămâ ni și se încheie tot în clasă , prin prezentarea unu i raport
asupra rezultatelor obț inute sau a produsului realizat , în faț a colegilor .

63
Realizarea proiectulu i se poate face individual sau î n grup , iar titlul proiectului
poate fi ales de elevii sau de î nvățător.

Pentru alegerea te mei unui proiect elevii trebuie:
✓ să fie nerabdatori î n a crea u n produs de care sa fie multumiț i ;
✓ să aiba un anumit interes pentru subiectul propus;
✓ să cunoasca unde î si pot gasi resursele material e necesare ;
✓ să nu aleaga subiectul din carti vechi sau s ă urmeze rutina .
✓ in timpul realizării proiectului învățătorul evaluează urmatoarele
capacitaț i/competen țe:
✓ acuratețea tehnică;
✓ generaliza rea problemei
✓ utilizarea unei bibliografii corespunzatoare;
✓ utilizarea eficienta a materialelor ș i echipamentelor ;
✓ metodele de lucru calitatea prezentă rii;
✓ organizarea materialelor și ideilor î ntr-un raport ;
Continutul unu i proiect poate fi organizat în urmă toarea forma:
✓ pagina de titlu;
✓ cuprins;
✓ introducere;
✓ elemente de conț inut.
Următorii pași sunt important de reținut î n realizarea unui proiect
✓ stabilirea domeniului de interes
✓ stabilirea cadrului conceptual, metodologic, date generale ale anchetei;
✓ identificarea ș i selectarea resurselor materiale;
✓ Precizarea elementelor de conținut ale proiectului
Metoda proiectului are printre altele avantajul că :
✓ Aceasta metoda scoate cadrul didactic și elevii din rutina zilnică ;
✓ Oferă șansa de a analiza și constata în ce masură elevul își folosește cunoștinț ele
adecvat

64
✓ Pune elevii î n situația de a rezolva sarcini și de a acționa în mod individual sau în
grup autotestându -și capacitățile cognitive , sociale ș i practice.
Profesorul poate recurge (mai ales dupa parcurgerea etapei de cule gere,
organizare , prelucrare ș i evaluare a informațiilor , pentru fixarea și evaluarea
cunoștinț elor) l a un test. Acest test poate conține i temi obiectivi și semiobiectivi , dar ș i de
tipul celor subiectivi car e dau posibilitatea elevilor să mediteze asupra procesului de
învățare și a produselor ob ținute.
Proiectul per mite o abordare interdisciplinară.
Care sunt etapele realizarii unui proiect ?
a)Etapa de pregătire a proiectului
Împreuna , cadr ul didactic și elevii stabilesc:
✓ ce își propun prin derularea proiectului;
✓ care este tema proiectului;
✓ unde se vor desfășura activitățile/acțiunile proiectului;
✓ care sunt resursele de care au nevoie pentru realizarea proiectului ;
✓ cum vor fi organizate grupele ;
✓ care este graficul activităților din proiect;
✓ care sunt produsele finale ale proiectului;
✓ care sunt criteriile de e valuare/ cum se realizeaza evaluarea (discuții, analize pe
bază de criterii, chestionare, prezentare orală, portofoliu etc.).
b) Etapa de realizare a proiectului :
✓ elevii desfășoară activitățile stabilite conform responsabilităților asumate;
✓ cadrul didactic monitori zează activitatea fiecarui grup, implicarea fiecarui elev ,
modul in care își îndeplinește atribuțiile; oferă sprijin dacă este cazul, asa incat
fieca re grupa va finaliza proiectul ;
✓ cadrul didactic constat ă cum functioneaza fiecare grup , cum coopereaza si
colaboreaza elevii, intervenind prin reglarea unor neajunsuri identificate in planul
relationarii si comunicarii.

65

c) Etapa de evaluare
✓ Prin rap ortare la criteriile stabilite î nca din etapa de organizare se face
evaluarea produselor finale prezentate de elevi (evaluare făcută de elevi prin
interevaluare; evaluare făcută de cadrul didactic);
✓ Evaluarea procesului unde se pune accent pe ce s -a petrecut cu elevul /grupul pe
parcursul derularii proiectului (evaluare făcută de elevi prin autoeval uare
individuală și autoevaluarea grupului de elevi; evaluare făcută de cadrul didactic);

Titlul proiectului poate fi sugerat la început de învățător, apoi de care elevi. În anul
școlar 2014/2015 am derulat împreun ă cu elevii urm ătoarele proiecte : ”Jurnal ul meu” ,
”Prim ăvară,vers,sunet și culoare”, „Iarna în imagini”,” Jurnalul școlii altfel”,” Revista
clasei”.
Se pot acorda un calificativ de elaborare și altul pentru prezentare

Exemplu
Proiect
Clasa aIIIa
Tema Vremea
Subteme
✓ Anotimpul iarna
✓ Timpul de afar a
✓ Sănătatea și vremea
Durata 3 saptamani
Obiective
✓ Să discute despre influenta vremii asupra s ăntății pe baza unui set de întreb ări
✓ Să alcătuiasc ă o lista cu caracteristicile anotimpului iarna
✓ Să înlăntuiasc ă logic enun țuri în prezentarea unui buletin meteorologic
✓ Sa redacteze o compunere cu titlul dat și utiliz ând planul de idei
✓ Să inteleag ă felul în care vremea influenteaz ă viețuitoarele
✓ Sa identif ice obiecte de îmbracaminte ade cvate anotimpului

66
✓ Să manuiasca si s ă citeasc ă termometrul
✓ Săcreeze reprezentari grafice despre vreme
✓ Să realizeze o mori șca
✓ Să lucreze în echip ă
Discipline implicate :limba rom âna, educatie civic ă, științe ale naturii
Metode si procedee
✓ Conversa ția euristica familiarizare cu subiect și elaborare de idei
✓ Brainstorm ing pentru a crea o re țea de idei legate de vreme
✓ Observa ția pentru descoperirea unor fenomene
✓ Exerci țiul pentru repetarea structurilor cognitive sau motrice
✓ Joc de rol -de-a meteorologul, cresc ătorul de animale
✓ Învățarea prin cooperare pentru formarea și dezvoltarea comunic ării și a
abilit ăților de rela ționare în cadrul grupului .
Clasa este împărțita în patru grupe de c ăte patru elevi, fiecare grup ă vă avea un
purtator de cuv ânt pentru momentul evalu ării , un redactor sef care va repartiza sarcinile
în echip ă, un redac tor care va selecta materialele , un secretar care va urmari
corectitudinea exprim ării scrise î n echipa.
Se trage le sorț repartizarea centrului de lucru
Repartizarea sarcinilor :
✓ Gr 1- științe-studierea calendarului , notarea în fița , stabilirea caracteristicilor
iernii, coresponden ța întrebare -răspuns
1) Studia ți calendarul pe care l -ați completat zilnic cu informa ții despre vreme.
2) Nota ți în fisa comuna temperaturile din lunile: iunie, noiembrie, decembrie. Scrie ți ce
ați observat în fișă.
3) Scrie ți sub imagini caracteristicile anotimpului iarna.
4) Trasa ți sage ți de la întrebare la raspunsul corect:
• Ce determina apari ția zilelor si nop ților? Succesiunea anotimpurilor.
• Ce determina apari ția anotimpurilor? Miscarea Pamantului în jurul
Soarelui.
• Ce determina naparlirea animalelor? Miscarea Pamantului în jurul axei
sale.

67

✓ Gr 2 –limba romana –consultarea planului de întrebari , discu ții despre titlul
“Soarele și norisorii ” ,redactarea textului, selectarea de ghicitori

1) Raspundeti oral la întreb ări:
În ce anotimp suntem? Cum sunt zilele ? Dar noptile? Cu ce este acoperit cerul? Unde
este soarele? Ce ceredeti ca face el? Cu cine poate sta de vorba? Ce Întreaba? Ce crede ți
că spune nori șorul? Care este rela ția dintre cei doi? Cum crede ți ca se sf ârșește povestea
celor doi?
2) Redactati un text din cel mult 12 propozi ții cu titlul “Soarele și nori șorul”.
3) Consulta ți carțile și selecta ți o ghicitoare despre vreme.
✓ Gr 3 – educ ație civic ă- consultarea informatiilor culese, alcatuirea buletinului
meteorologic , redactarea mesajului de transmis
1) Alcatuiti un buletin meteorologic potrivit zilei.
2) Prefăceți-va ca sunte ți pe rand meteorologi și prezenta ți vremea.
3) Pregati ți informa ții pe care le -ați cules din reviste despre v ânturi și uragane.
✓ Gr 4-arte-informa ții despre mi șcarea aerului, v ântul, confec ționarea mori știi
1) Citi și informa țiile despre mi șcarea aerului. …. Mori șca arata direc ția în care bate
vântul.
2) Confec ționați cate o mori șca respect ând pa șii de lucru:
-decupa ți dreptunghiul și triunghiul;
-despica ți paiul putin la ambele capete;
-infige ți dr. la un capat și tr. la celalalt c apat;
-infige ți prin mijlocul paiului un ac care se va sus ține într-un creion;
-asigura ți-vă că paiul se poate roti usor
-tineți mori șca în fața voastr ă și sufla ți spre e a.
Dupa exirarea timpul ui de lucru elevii prezinta realizarea sarcinilor . Pe ra nd,
fiecare echipa va prezenta în fața î ntregii clase , prin purtatorul de cuvant, m odul de
realizare al sarcinilor.

68
Peoiect -Iarna in imagini
Formaț i echipe de cate 4 -5 elevi
Ce vom realiza ?
1.Veți realiza trei planș e intilulate:
Zilele iernii . Propoziț ii
Sarbatori de iarna . Cuvâ ntul
Asemănă tor-Opus
2.O mapa cu informaț ii despre anotimpul iarna
De ce vom re aliza proiectul?
Vom folosi materiale realizate în desfășurarea lecțiilor de limba româna , Științ e ale
naturii, educație plastică, educaț ie muz icală, educație tehnologică
Cum vom lucra ?
Stabiliț i responsabilit ățile fiecarui membru al echipei:
-adunați ziare revi ste, alte publicații în care este ilustrat anotimpul iarna ;
-selecatati din lecturile citite fragmente despe acest anotimmp;
-pregătiț i materiale de lucru:carton,forfeca,lipi ci,creioane colorate,acuarele,hâ rtie glasata
Cum vom aprecia activ itate?
Fiecare grupa va prezenta î n fața clasei planșele și mapa cu informaț ii.
Folosiț i planșele la limba rom âna, științe ale natu rii, educa ție plastic ă, educa ție muzical ă
,educa ție tehnologic ă.

Autoevalua rea
Elevi i au nevoie s ă se autocunosc ă. Autoevaluarea este evaluarea efectuat ă de catre
elev a ceea ce el a realizat și/sau a comportamentului sau. Coevaluarea se realizeaz ă de
către mai mul ți elevi.

Autoevaluarea îi ajut ă pe elevi s ă-și dezvolte capacit ățile de autocunoa ștere s ă-și
valorizeze a tât cuno ștințe, cât și atitudini și comportamente, le va da încredere în sine și îi
va motiva pentru îmbun ătățirea performanț elor școlare . Elevul ajunge s ă își evalueze
propriile capacit ăți învățând mai întâi sa-și aprecize rezultatele în activitate a de î nvatare.

69
Autoevaluarea este foarte importatnt ă pentru formarea la elev a unor imagini
realiste asupra posibilit ăților și limitelor lor. Cadr ul didactic va ajuta elevii s ă-și dezvolte
capacit ățile autoevaliuative , să-și compare nivelul la care au ajuns în raport cu obiectivele
și standardele educa ționale și să-și impuna un program propriu de învătare.
Caracterul formativ rezul tă din faptul c ă ea îi ofera elevului un ghid metodologic despre
învătare și un instrument de responsabilizare și motivare .
Pot fi utilizate chestionare de tipul :
✓ Prin rezolvarea acestei sarcini am învătat………………. …………. …………….
✓ Am întâmpinat urmatoarele dificult ăți…………………. ……… …………………
✓ Mi-aș putea îmbun ătăți performan ța dac ă…………… …………………………..
✓ Lucrările care mi -au pl ăcut au fost………………………….. ……………………..
✓ Activitatea mea poate fi apreciat ă cu calificativul……………………………..

Totodata se utilizeaz ă scari de clasificare și grile de evaluare . Informația obținută
este c omparată cu cea a învățătorului, se pune în portofoliul elevului și se prezintă,
periodic, părinților.

Autoevaluarea are un caracter formativ și se raporteaza la diferite capacita ți ale
elevului în func ție de progresul realizat și de dificul tățile pe care le are de dep ășit.
Elevul trebuie s ă se autocunoasc ă,ceea ce are implica ții majore în plan
motiva țional. Elevul are un program propriu de învațare pe care trebuie sa îl respecte,
totodata trebuie s ă–și autoaprecieze, valorizeze și să-și puna în valoare propriile atitudini.
Sarcina principal ă a cadrului didactic, în acest context, este de apre gati elevii pentru
autoevaluare , de a -i face s ă înteleag ă criter iile dupa care se autoapreciaz ă. Informa țiile
obținute în urma autoevalu ării pot fi folosite pentru a le compara cu ale celorlalti colegi,
pentru a le prezenta p ărinților periodic, și pentru a -și completa periodic portofoliul .

Componentele autoevaluarii
În cazul în care profesorul va avea o atitudine bunevoi toare fa ța de elev , încredere
în fortele lui și dorin ța de a -l ajuta s ă învețe pe toate caile posibile acesta își va
dezvolt ă abilit ățile de autoevaluare.

70
Este important ca elevul s ă își poate autoregla activitatea de învățare s ă își poata
da o caracteristica succint ă.
Activitatea de autoevaluare are la baza:
✓ activizarea proceselor de g ândire ;
✓ dezvoltarea unei atitudini critice fa ță de sine ;
✓ organizarea eficient ă a activit ății mintale și practice .
Educarea unei a utoevaluari realis te necesit ă un nivel înalt al procesului, aceasta
necesit ând efort și timp.
Implicarea elevilor în autoevaluare are urmatoarele efecte:
✓ Elevule are rol de subiect al ac țiunii pedagogice , de particip ânt la propria formare ;
✓ Invățătorul ob ține confirmarea aprecierilor sale în rândul elevilor referitor la
rezultatele constatate ;
✓ Permit elevilor s ă aprecieze rezultatele ob ținute și să înțeleag ă eforturile necesare
pentru atingerea obiectivelor stabilite ;
✓ Cultiva motiva ția fa ță de învățătura și atiudinea pozitiv ă, responsabil ă față de
propria activitate .
Func țiile autoevalu ării
✓ De constatare (ce stiu bine si ce stiu mai putin bine);
✓ De mobilizare(eu am reusit sa fac mult, dar mai pot face..) ;
✓ De proiectare (ca sa nu am proble me in continuare ar trebui sa…).

71

Căi de formare și de educare a spiritului de evaluare obiectivă (C. Cucoș,1998, p.189):
Autocorectarea sau corectarea reciprocă .este o prima etapa în dobâ ndirea
autonomiei autoeva luarii. Se solicita elevului să îș i depisteze operativ erorile , scăderile,
în momentul realizării unor sarcini de î nvățare. Pot exi sta cazuri de corectare a lucrărilor
colegilor. Depistarea lacunelo r colegilor sau a celor proprii , chiar daca nu sunt apreciate
prin n ote, este un prim pas s pre conș tientizarea independenta a rezultatelor obț inute în
procesul de învă tare.
Autonotarea controlată. elevul este solicitata să își acorde o notă în cadrul unei
verifică ri c are este negocită cu î nvățătorul sau cu ceilalti colegi. Î nvățătorul va
argumenta și va evidenț ia corectitudinea sau incorectitudinea aprecierilor propuse.
Notarea reciprocă. Se soli cita elevilor o notare reciprocă , fie le lucră ri scrise , fie la
răspunsuri orale . Aceste exerciții nu trebuie numaidecât să se conc retizeze în notare
efectivă .
Metoda de apreciere obiectivă a personalității. Această metoda constă în
implicarea întregului colectiv al clasei în vederea evidenț ierii rezultat elor obținute prin
utilizarea a cât mai multor informații ș i aprecieri , prin confruntare în vederea formării
unor reprezentări complete despre posibilitățile ficaraui elev și ale î ntregului colectiv.

Iata o serie de î ntrebari pe care elev ul trebuie să și le pună :
✓ am rezolvat bine sarcina?
✓ Există alt mod de a rezolv ă această sarcină ?
✓ ce ar trebui să fac î n continuare?
✓ Ce produs ar trebui să valorific pentru ca mă reprezinta cel mai bine?
Pentru formarea deprinderilor autoevalua tive la elevi sunt necesare
următoarele condiț ii:
✓ Incurajarea evaluarii în cadrul grupului ;
✓ Prezentarea obiect ivelor pe care elevii trebuie să le atingă ;
✓ Incurajarea elevilor în a -și pune întrebările de mai sus și de a da raspunsul î n
scris
✓ Completarea , la sfârsitul unei sar cini importante a unor propoziț ii de genul:

72
Am învățat………………………………………………………. ….
Am fost surprins de faptul c ă………………………….. …….
Am descoperit c ă……………….. ……………………. …………
Am folosit metoda…………..deoarece.. ……………………..
Am întâmpinat urmatoareale dificult ăți…………….. ……..
Sintetiz ând, valentele formative ale autoevaluarii sunt:
✓ Dezvolt ă capacitatea de identificare a propriilor progrese și de
ameliorare a performan țelor proprii;
✓ Ajută elevul s ă se implice în procesul evalu ării și să constientizeze
criteriile specifice de evaluare , ceea ce îl face s ă înțeleag ă și să
aprecieze eforturile pentru atingerea obiectivelor ;
✓ Ajută elevul s ă înțeleag ă semnifica ția calificativelor acordate de
învățător;
✓ Dezvolt ă , fată desine, o atitudine critic ă , își dă seama de limitele sale
și de pozi ția pe care se si tuează în raport cu ceilal ți colegi;
✓ Este un proces de autoreglare care accelereaz ă învățarea
✓ Incurajeaz ă elevul s ă își dezvolte procese cognitive , de autoreglare a
procesului de insu șire a propriilor cuno ștințe ;
✓ Contribuie la constientizarea conduitei și a gradului de adaptare la
cerin țele învățării și activita ții școlare.

2.3. Eficien ța metodelor alternative și complementare de evaluare

Alegerea celor mai adecvate metode și instrumente de evaluare reprezintă o decizie
importantă în vederea realizării unui demers evaluativ pertinent și util. Pedagogul belgian
Gilbert De Landsh eere aprecia că: „O evaluare corectă a învățământului nu va putea fi
posibilă niciodată cu ajutorul unui instrument unic și universal. Trebuie să ne orientăm
ferm spre o abordare multidimensională (…)". (Stanciu, M., 2003, p.284).
Este necesar ca acțiunile de ev aluare sa fie bine echilibrate , pastrand o masura buna
a raportului dintre aspecte formative si informative cuprinse in obiectivele procesului de

73
predare –invatare . Folosirea echilibrata a strategiilor de evaluare mentionate impune o
diversificare atehnicilo r si instrumentelor de evaluare .
O alternativa la formulele tradi ționale, a c ăror prezen ță este preponderent ă în
activitatea curent ă la clas ă, este asigurat ă de metodele complementare de evaluare care
oferă opțiuni metodologice și instrumente care îmbog ățesc practica pedagogic ă.
Prin utilizarea noilor metode de evaluare se urm ărește diversificarea controlului
activit ății școlare av ând ca finalitate formarea de competen țe și capacit ăți opera ționale
în diverse domenii.
O analiza comparativă a evalu arii elevilor prin metode tradiț ionale de evaluare
/metodelor alternative de evaluare pune clar în evidentă eficienta noilor metode de
evaluare .
Evaluarea prin metode tradiț ionale
✓ Este sinonimă cu evaluarea clasică,
✓ Cele mai des folosite expresii pentru denumirea activit ății sunt :ascultare,
verificare, examinare, control chiar daca aceasta activitate se desf ășoara î n
context cotidian nu la finalul unui program de instruire ,
✓ Se finalizeaz ă cu cl asificarea elevilor sub forma clasamentului (evaluare
comparativa) ,
✓ Calificativul sanctioneaz ă învatarea de catre elev ,
✓ Selecteaz ă și exclude anumite domenii ale învățării mai greu de evaluat ,
comportamente, atitudini, tr ăsături de personalitate;
✓ Este centrat ă pe cunoștinț e,
✓ Actionează periodic , realizâ nd de obicei o evaluare sumativă,
✓ Evaluarea se constituie ca moment sepa rat de activitatea de predare –învătare ,
✓ Încriminează doar pe elev nu ș i criteri ul de apreciere deș i de multe ori criterii le
de evaluare sunt confuze sau insuicient definite ,
✓ Este sinonimă cu noțiunea de control al cunoștinț elor ,
✓ evaluatorul constată, compară ș i judecă; este centrată deci pe elev și apreciază
conformitatea cunoștințelor predate (lecția învățată) cu o scara de valori care este
lăsată la aprecierea profesorului și care rămâne în mare parte implicită, nu se
comunică elevilor (J.Vogler, pag.158);

74
Evaluarea prin metode alternative
✓ este preocupată de promovarea aspectului uman î n general,
✓ încearcă să devina o interogație global,
✓ acordă în mare masură importanta funcț iei educative a evaluarii ,
✓ Acoper a domenii afective , cognitive și psihomotorii ale î nvățării,
✓ Nu este un scop î n sin e ci se realizează în vederea adoptării unor decizii și mă suri
ameliorative ,
✓ Este asociată grijii fa ță de aprecierea și mă surarea rezultatelor ,
✓ Dezvoltă o funcție de feed -back pentru elev ,
✓ Pune acent pe emiterea de judec ăți de valoare ,
✓ Este parte integrantă a procesului didactic, nefiind potrivită î n exteriorul acestuia ,
✓ Informează personalul d idactic asupra punctelor slabe ș i punctelor tari ale
eforturilor d epuse și asupra eficienț ei activit ății didactice ,
✓ Se ocupa atât de rezultate ș colare dar și de procese de predare și î nvățare pe care
le implică,
✓ Își asuma rol activ, de transformare continuă a predării -învățării , de intervenție
formativă,
✓ Este un proces continuu ș i integrat procesului de instruire ,
✓ Este un mijloc de comunicare de informaț ii asupra stadiului învăță rii,
✓ Creaza o deschidere a eval uarii spre perspective ale spațiului ș colar ,
✓ Centre aza ev aluarea spre rezultate pozitive fără a le sancț iona mereu pe cele
negative ,
✓ Elevul est e partener cu drepturi egele , într -o relaț ie care are la baza un contract
pedagogic ,
✓ Apreciază ș i eficacitatea ansamb lului de proce se care trebuie să conduca la
învățare,
✓ Oferă transparență ș i rigoare metodologica etc

O evaluare eficientă t rebuie să îi stimuleze pe elevi în a -și ameliora
rezultatele , să evidențieze progresul ș i nu incapacitatea lor de a realiza anumite
sarcini și cerinț e,

75
Rezultatele evaluării trebuie să ofere o oglindă a nivelului de pregă tire a elevului pe
întreaga perioada a scolarității.
Utiliz area met odelor alternative de evaluare și abordarea integrată a î nvățării
stimuleaza crearea unei rel ații de încredere, de colaborare și respect reciproc între
elevi și profe sor da r și î ntre elevi. Toto data aceste metode de evaluare încurajează
crearea unui climat de învatare plă cut, rela xant, evaluarea elevilor producându -se în
mediul obisnuit de î nvatare , prin sarc ini contextuale , aceste fiind și probe de evaluare
dar ș i sarcini de instruire (elaborare proiecte, alcatuire portofolii) .
Metodele alternativ e de evaluare au multiple valenț e formative, aceste
metode fiind modalit ăți adecvate de optimizare a practi cilor evaluative , ele fiind , î n
primul r and, o bună practică pentru coparticiparea elevilor la evaluarea propriilor
rezultate .
„Spre deosebire de metodele tradiționale care realizează evaluarea rezultate lor
școlare obținute pe un timp limitat și în legătură cu o arie mai mare sau mai mică de
conținut, dar oricum definită – metodele alternative de evaluare prezintă cel puțin
două caracteristici: pe de o parte, realizează evaluarea rezultatelor în strânsă l egătură
cu instruirea/învățarea, de multe ori concomitent cu aceasta; pe de altă parte, ele
privesc rezultatele școlare obținute pe o perioadă mai îndelungată, care vizează
formarea unor capacități, dobândirea de competențe și mai ales schimbări în planul
intereselor, atitudinilor, corelate cu activitatea de învățare.” (Radu, 2000, 223 -224).

76
CAPITOLUL III –CERCETARE APLICATĂ

Verbul „a cerceta”are mai multe înț elesuri:a examina cu atenț ie, a observa,a cauta, a
întreba etc

Coor donate metodologice ale cercetă rii aplicate

3.1. Problematica investigată
Pentru a realiza o c ercetare psihopedagogică cercetătorul identifică o problema „un
fapt ” o delimitează din ansamblul structural din care face parte , încercând sa îi dea o
explic ație plauzibilă și sa obțină date certe cu privire la funcț ionalitatea sa.
O problemă ce poate constitui obiectul unei cercetări pedagogice este eficientă
utiliză rii metodelor alternative de evaluare , efectul formativ ș i impactul afectiv asupra
elevilor.
3.2.Ipoteza de lucru
În procesul de învățare la clasele I -IV , utilizarea diverselor metode alternative de
evaluare a cuno știntelor, priceperilor și deprinderilor determin ă creșterea randamentului
și a motiva ției pentru învățare, implicarea elevilor în activitatea de evaluare și
autoevaluare determin ă dezvoltarea capacit ății de autoevaluare a elevilor .
3.3. Obiectivele cercet ării în vederea demonstr ării acestei ipoteze mi -am propus
declansarea unei cercetari psihopedagocice c are au ca obiective:
✓ Creșterea randamentului școlar și a motiva ției pentru învățare prin adaptarea ș i
aplicarea celor mai potrivite metode alternative de evaluare , conforme cu nivelul
clase i, cu specificul disciplinelor și cu volumul cunoștinț elor ;
✓ Aplicarea diverselor forme de autoevaluare ,
✓ Formarea deprinderii de lucru în echipa/pe grupe precum ș i optim izarea relației
de colaborare între elev și profesor și î ntre elevi .
3.4. Metodica cercetarii

Perioada de cercetare : anul școlar 2014 -2015, la clasa a IIIa. Am avut in doua clase a
III-a de la Ș coala gimnaziala Ioan Cernat Havarna, clasa experimentala(esan tion

77
experimental )și clasa aIIIa de la Ș coala Primara Dumitru Pompaș Balinț i-clasa
martor(esantionul de control .
Pentru că mi -am propus să declansez o cercetare educa ționala rezultatele acesteia
au fost înregistrate și prelucrate pentru a demonstra eficien ța folosirii metodelor
alternativede evaluare, prin metodologia adoptat ă voi ajung la descoperirea unor rela ții
cauzale , am organizat o cercetare experimentala . experimentarea presupune o
determinare cantitativa , prin m ăsurare , a fenomenului investigat , în urma acestor
determinari experimentarea ofera posibiliatea eviden țierii obiective a eficien ței noii
tehnologii di dactic .
Principala metoda de investiga ție o reprezint ă experimentul. Aceasta presupune
crearea unor situa ții noi , prin introdicerea unor situa ții noi , prin introducerea unor
modific ări în desf ășurarea ac țiunii educa ționale av ând ca scop verificarea ipotezei care a
declan șat aceste inova ții. În perioada premerg ătoare și în timpul desf ășurării
experiment ării am utilizat metoda observa ției.
Am folosit aceasta metod ă cu scopul de a surprinde și de a compara
comportamentul , reac țiile elevilor și mai ales. C ondițiile psihopedagogice în care
evaluarea elevilor prin metode alternative asigur ă învațământului o valoare formativ ă
deosebit ă.
Am urmarit deasemenea modul in care se adapteaza si sunt accepatate aceste
metode de catre elevi cu grade diferite de pregă tire
.
Locul de desfășurare : Școala Gimnaziala Ioan Cernat Havarna
Discipl inele de studiu implicate: limbă și literatura română, matematică, științe ale naturii

Eșantioanele investigaț iei
Am ales doua eș antioane : e șantionu l experimental (cl aIIIa de la Ș coala
Gimnaziala Ioan Cernat Havârna , 18 elevi) și eș antion ul de control (cl aIIIa de la Școala
Primară Dumitru Pompaș Balinți, 16elevi) .Caracteristic pentru eș antionul experimental
este faptul că asupra lui se actionează cu aju torul factorului experimental î n
conformitate ce cele propuse î n ipoteza , în vederea producerii unor modificări î n
desfășurarea acțiunii educaț ionale. Al doilea eș antion , cel de control, este folosit ca

78
martor pentru ca la incheierea cercetării să se poata compara rezultatele obținute pe
ambele eșantioane și să se poata conchide , pe aceasta bază, că diferenț ele se da toreaza
factorului experimental .
Nivelul de pregatire al colectivului de elevi este omogen din pun ct de vedere al
potențialului intelectual, elevii prove nind din familii care le asigură condițiile necesare
desfășurării actului î nvățării, care se implica î n mod activ la educare a elevilor și care
răspund prompt la solicitările ș colii.
Etapele cercetarii

Activitat ea mea de cercetare va avea urmă toarele etape :
✓ Analizarea curricumului, a manual elor
✓ Realizarea planificărilor școlare și a proiectării acesteia pe unităti de î nvățare,
✓ Redactarea probelor de evaluare ,
✓ Analiza comparativa a probelor de evaluare tradiționale aplicate eș antionului de
control cu rezultatele probelor de evaluare alternativă aplicate esantionului
experimental ,
✓ Evaluarea impactului afectiv ,
✓ Elaborarea unui jurnal care va cuprinde probe de evaluare, rezultate, i nterpretarea
rezultatelor cu sco pul de a descoperii avantajele ș i dezavantajele folositii optime
a metodelor alternative de evaluare
Dupa o analiza atenta a curriculum -ului, a manualelor alternative, a resurselor
materiale , am întocmit planificarea anuala și proiectarea acesteia pe unitați de învatare ,
am redactat ș i planificat cu mare atenț ie pro be de evaluare alternativa , mi -am planificat
realizarea unor portofolii, proiecte, investigaț ii.

3.5 Analiza com parativa a probelor de evaluare traditionala cu rezultatele
obținute de elevi în urma aplicării metodelor alternative de evalua re, respectiv –
portofoliu, ob servarea sistematica, investigaț ia, proiectul, autoevaluare a.
Dupa o perioada de recapitulare a cunoștințelor acumulate î n clasa a IIa am
aplicat elevilor teste inițiale clasice, tradiț ionale prin teste de evaluare pornind de la

79
adevă rul ca ceea ce conteaza cel mai mult în învățare sunt cunoștințele pe care le posedă
elevul la plecar e. Asigură -te de ceea ce știe și instruieș te-l în consecin ță.
Am evaluat cele doua eș antioane prin aplicarea unui test de evaluare inițială
comun ambelor grupuri, prin metoda testului de evaluare iniț iala la limba romana si
matematica cu scopul de a stabili punctul de plecare î n desf ășurarea d emersului
experimental .Avâ nd un caracter const atativ , testul de evaluare inițiala reda volumul ș i
calitatea deprinderilor , cunoștinț elor, constituind un punct de pornire în demersul
formativ.
Unitate a de î nvățare : Operații cu numere naturale î n concentrul 0 -1000
Conținut: Adunarea și scăderea numerelor naturale cu și fără trecere peste ordin
obiective itemi
O1să efectueze corect toate adunările și
scăderile
O2să completeze corect semnul de relaț ie
O3 să determine corect termenul
necunoscut
O4să transforme corect un enunț dat într –
un exerciț iu
O5 să rezolve corect o problemă
O6 să compună o problemă dupa un
exercitiu dat 1 Calculaț i :
136+24= 398 -25=
41+80= 250-15=
224+18= 912 -326=
455+58= 141 -42=
2.Scrieț i unu l din semnele <,>,= pentru a
obține relaț ii adevarate:
42+291…..151+17
166-27……100 -71
24-6+68……..91 -9-11
3. Aflaț i termenul necunoscut:
A+122=530
178+23 -a=76
4. Cu câ t este mai mare suma numerelor
246 si 14 , fa ță de diferenț a lor?
5. Mama are 155 de ti mbre , iar Andreea cu
73 mai puțin. Câte timbre au împreună ?
6. Compuneți , apoi rezolvați o problema
după exerciț iul:
140+(40 -7)=

80

Descriptori de performanta

Tabel cu rezultatele î nregistrate în urma aplică rii testului initial pe eșantionul
experimental

Nr crt subiect I1 I2 I3 I4 I5 I6 Calificativ
final
1 GP FB B B B B B B
2 LC B S I I I I I
3 HL S S S S S S S FB B S
Rezolvă cor ect, cu ușurintă
toate exerciț iile propuse Rezolvă correc majoritatea
exerciț iilor Rezolvă corect trei exerciț ii
Calculează corect și
folosește semnul de relaț ie
corespunzator Folosește corect semnul de
relație la doua exerciț ii Folosește corect semnul de
relație într -un exerciț iu
Află cor ect termenul
necunoscut și verifică
exerciț iile Află corect termenul
necunoscut, dar cu sprijin Afla corect termenul
necunoscut și verifică un
exerciț iu
Transformă enunțul in
exercițiu și îl rezolvă Transformă enunțul în
exerciții pe care le rezolvă
separat Transforă enunțul în
exercițiu dar un î l rezolv ă
Rezolvă corect problema cu
plan și rezolvare, scrie
exerciț iul problemei Rezolvă corect problema cu
plan ș i rezolvare Rezolvă parț ial problema
Compune problema și o
rezolvă corect . Compune problema dar
un o rezolva corect Compune problema dar un
formulează î ntrebarea

81
4 BI FB FB FB FB FB B FB
5 LM FB FB FB FB FB B FB
6 VV FB B B B B B B
7 GA B B B B B B B
8 CI S S I I S I I
9 PA I S I S I I I
10 GP B S B S B B B
11 MM B B S S B B B
12 LP FB B B B B FB B
13 TC S I I I I I I
14 BD S S S S S S S
15 MP FB B FB FB FB B FB
16 ZD FB FB FB FB FB FB FB
17 MS B S S S B S S
18 VI B B S S S B B
Procent
realizat 94% 94% 78% 83% 83% 78% 78%/
BINE

Tabel anali tic cu rezultatele testului inițial pe eș antionul experimental
Calificativ obț inut Numă rul elevilor procentaj
FB 4 22,22%
B 7 38,88%
S 3 16,66%
I 4 22,22%

82
Procentul de realizare a obiectivelor la testul inițial pe eșantionul experimental

Procentul mediu de realizare
Analizând rezultatele se constată că 78% dintre elevi stapânesc operaț iile de
ordinul I și ope rează cu terminología specifică , iar 22% întâ mpina greut ăți la realizarea
sarcinilor propuse prin itemi . Patru elevi au dificultăți î n rezolvarea sarcinilor cu 0102030405060708090100
i1 I2 I3 I4 I5 I6
81%realizat
19% nerealizat

83
necunoscute (13 -22%), iar trei elevi nu reusesc să transforme enunțul matematic în
exerciț iu(14-16%) . În ceea ce privește compunerea de probleme , elevii folosesc operațiile
gândirii , doar 14 e levi ajung la rezultatul corect.
Tabel cu rezultatele elevilor di n eșantionul de control î n urma aplicării testului iniț ial
Tabel anali tic cu rezultatele testului inițial pe eș antionul de control
Calificativ obtinut Numarul elevilor procentaj
FB 3 18,75%
B 6 37,50%
S 4 25% Nr crt subiect I1 I2 I3 I4 I5 I6 Calificativ final
1 AP FB B B B B B B
2 AV B B B B B I S
3 BB B B S S I I S
4 CC FB FB FB FB FB FB FB
5 GV I S I I S I I
6 HI B FB B B B S B
7 HC S I I S I I I
8 MR S B B B B FB B
9 MF FB FB FB FB FB FB FB
10 PN FB B B B B B B
11 RRS S S S S S S S
12 SI S I I I S I I
13 TD FB B FB B B B B
14 TA B S S S B S S
15 UM FB FB B B FB B B
16 VS FB FB FB B FB FB FB
Procent
realizat 94% 88% 81% 88% 88% 75% 87%
BINE

84
I 3 18,75%
Procentajul de realizare al testului inițial pe eș antionul de control

Procentul mediu de realizare

0102030405060708090100
I1 I2 I3 I4 I5 I6
81%realizat
19%nerealizat

85
Interpretare datelor
În urma a nalizei rezultatelor se constată că 81% dintre elevi stapânesc operațiile
de ordinal I și limbaju l spec ific, iar 19% întâ mpina dificult ăți la realizarea sarcinilor din
itemii 3,6.
Trei elevi nu reusesc să determine numă rul necunoscut (13 -18% ) , La rezolvarea ș i
compunerea de problem e dupa un exerciț iu dat d oar 12 elevi au finalizat cerinț a .
Comparâ nd rezu ltatele celor doua eș antioane la testul initial , situația este urmă toarea :

0510152025303540
FB B S I
0510152025303540
FB B S I

86
Eșantionul experimental și eș antionul de control du pa testul initial de evaluare î n
procente

Din analiza comparativă a rezultatelor obț inute de cele doua eșantioane la testul
inițial se con stată că rezultatele pe cele dou ă clase sunt apropiate (78% eșantio n
experimental si 81% eș antion de control ) . În ceea ce priveș te rezultatul pe calific ative ,
se con stată că eșantionul experimental a obț inut un procent mai mare la ‘FB ”decât
eșantionul de control (3 elevi) , la calificativul B eșantioanele au obținut aceleaș i rezultate
, calificativul S, la eș antionul experimental (7elevi) a obtinut un pr ocentaj mai mic (3
elevi) , iar la eș antionul de control (5 elevi) s -a obținut un procentaj mai mare.
Primul pas î n reorganizarea instruirii și evaluă rii a constat î n aplicarea unor
metode a lternative de evaluare pentru eș antionul experimental s-au utiliza t metode
moderne ș i comple mentare de evaluare , investigaț ia, proiectul , por tofoliul, observarea
0510152025303540
FB B S I

87
sistematică , autoevaluarea – la eș antionul de control/martor evaluarile au fost de tipul
celor tradiț ionale prin probe orale, scrise și activitaț i practice .
Pe parcursul anului școlar 2014/2015 elevii din eș antionul de control au fost
observaț i sistematic din punct de vedere al activit ății dar și al comportamentului.Au fost
întocmite protocoale de observație pentru studierea comportamentului elevulu i în
vederea întocmirii caracterizării psihologice, acestea m -au ajutat să înteleg și să observ
aspecte legate de activitatea și comportamentul fiecarui elev în parte îndrumându -mă spre
o mai buna cunoaste re a lui.
Printre aspectele vizate de aceste prot ocoale de observaț ie enumar
✓ Eleva este punctuală la ore. A sosit printre primii elevi în clasă și își ocupă locul
în bancă, așteptând liniștită începerea lecției.
✓ Își pregătește cu grijă rechizitele școlare pe bancă, aranjându -le la margine de
bancă.
✓ Ținut a vestimentară este curată, ordonată.
✓ Este prietenoasă cu ceilalți colegi, le răspunde prompt la întrebările lor și îi ajută
pe unii dintre aceștia să -și pună hainele în cuier.
✓ Postura generală este una tonică, dinamică
✓ În timpul orei stă liniștită în banc ă, ascultând indicațiile/sarcinile învățătoarei; nu
deranjează ora cu întrebări inoportune sau cu alte aspecte care nu țin de lecție.
✓ Este activă în permanență pe parcursul orei, răspunde prompt la cerințe și sarcini
✓ Răspunsurile pe care le dă sunt formula te în propoziții dezvoltate; are un
vocabular bogat, variat, cu termeni adecvați pentru răspunsurile cerute
✓ Vorbește cursiv, fluent, fără pauze în exprimare
✓ Răspunsurile la întrebări sunt elaborate, gândite, argumentate
✓ Răspunde cu un ton civilizat atât în vățătoarei, cât și colegilor ei
✓ Reține cu ușurință sarcinile de lucru, ideile prezentate
✓ Este atentă în permanență la ceea ce se discută în jurul ei, la răspunsurile care se
dau în clasă și la învățătoare
✓ Are o participare activă la lecție, dorind mereu să dea și alte exemple sau să spună
și alte propoziții legate de lecție
✓ Cere informații suplimentare asupra unor idei

88
✓ Își rezolvă singură, corect sarcinile de lucru, fără să ceară ajutor și fără să renunțe
la îndeplinirea sarcinii
✓ Caută să -și impună părerea numai după ce îi ascultă și pe ceilalți colegi, fiind
foarte sigură pe răspunsurile ei
✓ Caută să se remarce în fața colegilor, a învățătoarei, fiind mulțumită de
aprecierile pe care le primește atunci când răspunde
✓ Este o fire veselă, sociabilă, caută grupul, dar nu se lasă condusă de opiniile lui

Aceste date de observație ș i inte rpretarea lor mi_au fost utile în realizare ș i trasarea
sarcinilor de lucru , a folosirii metodelor adecvate de instruir e, a utiliză rii la capacitate
maxima a ca pacității elevilor. O buna cunoaș tere a elevului îți permite să adopții strategii
eficiente în educarea lui și te ajută să utilizezi cea mai bun ă metod ă de evaluare a
cuno ștințelor și depri nderilor acumulate de acestia. Adapt ând modul de evaluare cu
activ itatea și comportamentul elevilor, ace știa vor lucra cu placere sarcinile propuse spre
rezolvare
În acest sens am realizat pentru elevi , pentru diferite perioade fi șe de evaluare și
scari de clasificare .
Pe parcursul semestrului I elevii grupulu i experimental au fost evalua ți prin metode
moderne și complementare de evaluare particip ând la investiga ții, proiecte , realiz ând
portofolii , au fost îndruma ți și observa ți sistmatic.
La obiectul Științe elevii au avut de realizat un proiect – ‚Iarna în imagini ’
Au fost forma te 3echipe de câte 6 elevi.
Împreun ă cu elevii am stabilit
✓ ce își propun prin derularea proiectului;
✓ care este tema proiectului;
✓ unde se vor desfășura activitățile/acțiunile proi ectului;
✓ care sunt resursele de care au nevoie pentru realizarea proiectului
✓ cum vor fi organizate grupele ;
✓ care este graficul activităților din proiect;
✓ caresunt produsele finale ale proiectului;

89
✓ care sunt criteriile de evaluare/ cum se realizeaza eva luarea (discuții, analize pe
bază de criterii, chestionare, prezentare orală, portofoliu etc.).
Exemplu Proiect
‚Iarna in imagini ’
Formati echipe de 4/5 elevi
Ce vom raliza?
1. veti realiza trei planse intitulate:
✓ Zilele iernii/Propozi ții
✓ Sărbători de iarna/Cuv ântul
✓ Asem ănător/Opus
2. o mapa cu informa ții
De ce vom realiza proiectul?
Vom folosi materialele realizate în desf ășurarea lec țiilor de limba rom âna și științe ale
naturii , educație plastică , educație muzicală și educație tehnologică
Cum vom lucra ?
Stabilim responsabilit ățile fiecarei echipe
Adunăm ziare ș i reviste
Selectă m din lecturile citite fragmente despre iarnă
Pregă tim materiale de lucru : foarfeca, lipici, carton, creioane, acuarele, hartie glasata
Cum vom aprecia activitatea?
Fiecare grupa va prezenta în fața clasei planșa și mapa de informaț ii. Elevii au
desfășurat activit ățile stabilite conform responsabilit ăților asumate , am monitorizat
activitatea fiec ărui grup, implicarea fiec ărui elev , modul în care acestia și -au îndeplinit
atribuț iile, am oferit sprijin ac olo unde a fost cazul , astfel î ncat toate ce le trei grupe au
reușit să realizeze l a timp sarcinile cerute ș i au finalizat proiectul .
Am constatat cât de bine functionează grupul , cum colaborează ș i coopereaza
elevii , interveni nd pentru reglarea unor disfuncț ionalit ăți identificate în planul
relaționării și comunicării intra ș i inter grup.

90
Am realizat o lista de control pentru a monitoriza prezența/absența unei
acțiuni/ comportamen t al elevilor î n perioada proie ctului .
Aceasta a urmă rit daca elevul
✓ A urmat instrucț iunile? da……………… …nu…… ……………….
✓ A respectat tehn ica de lucru? d a…………………nu ….. ………. ………
✓ A cooperat cu ceilalț i ? da,……………. ….nu… ……… ………….
✓ A dus activitatea pana la capă t? d a ………………..nu…. ………. ………..
✓ A respectat pașii î n realizare? d a…………… …..nu……. ……….. …….
✓ A facut curat la locul de muncă da…………………nu…………………..
Pe întreaga perioada a anului ș colar am evaluat elevii prin metode alternative de
evaluare apelâ nd la observarea sistematica a elevilor. Fiecare mare tema abordată la
diverse discipline a fost obiectul unui portofoliu la ca re elevii au lucrat cu interes și
plăcere.
Am abordat tema ” Să-l cunoaștem pe George Enescu” pentru orele de limba și
literatura română, dar și orele de educație muzicală. Pentru o astfel de temă, portofoliul
și-a dovedit utilitatea cunoașterii unei personalități a culturii românești, pentru care am
desfășurat activități specifice în orelor de curs și în afara orelor, bazat e pe documente și
informații culese în timpul vizitei la Casa Memorială”George Enescu” din Liveni com.
GeorgeEnescu:fotografii, fișe de documentare, prin sortarea informațiilor notate de elevi
în cadrul vizitei menționate sau în urma studierii unor lecturi( ” George Enescu”, după
Pavel Câmpeanu, ” George Enescu” de Viorica Huber) .
-organizarea unei expoziții cu diverse lucrări plastice inspirate din textele studiate,
precum și cu imagini ale personalității menționate;
– compoziții ale elevilor despre viața s i activitatea acestui român celebru ;
– interviuri imaginare, emisiuni TV imaginate pe această temă;
– realizarea unui afiș prin care elevii sunt invitați să participe la audierea celor mai
cunoscute piese orchestrale, cele două„ Rapsodii Romane” ale lui G eorge Enescu;
– planșă cu chipul muzicianului realizat din fâșii colorate;
– realizarea unei prezentări în Power Point „ George Enescu – violonist și muzician
român”.

91
De exemplu pent ru portofoliul „Organe interne” elevii au cules date despre
fiecare organ intern, au redat prin desen rolul acestuia , s-au folosit de dicț ionar pentru
explicarea cuvintelor noi , au colecț ionat imagini cu organe interne, cu factori de risc , au
realizat afișe cu acesti factori de risc ș i bolile specifice or ganelor interne, ghicitori, fiș e
de lucru , fișe cu meto de moderne (metoda ciorchinelui , metoda stiu/ vreau sa stiu/ am
invatat) curiozită ti, fotografii , articole din ziare, nout ăți.
Alcătuirea portofoliului a fost o ocazie unica p entru elev să se autoevalueze , să
își descopere valoarea competențelor și eventualele greșeli, a sporit motivația î nvățării.
Porto foliul este un instrument ce îmbină în mod armonios î nvățarea cu evaluarea
continua , progresiva a procesului de activitate și a produsului final .
Fișă de evaluare a portofoliului:
Indici ș i criterii de evaluare Realizat Partial
realizat Nerealizat Observatii
1. Prezentare

-daca este complet
-estetica generală
-evoluția faț a de prima prezentare a
portofoliului
2. Rezumate
-calitatea referatelor
– rezumate cu ce a î nvățat elevul și
succesele î nregistrate
-concordanț a cu tema
-cantitatea lucră rilor
3. lucrari practice
– daca s -a lucrat individual sau î n
grup

92

Tabel cu rezultatele ob ținute de elevi din e șantionul experimental în urma
evalu ării portofoliilor la sfar șitul semestrului I

Nr.crt Subiecti I1 I 2 I3 I4 I5 Calificativ
final
1 GP FB FB FB B FB FB
2 LC B FB I S S S
3 HL FB B B FB B B – repartizarea sarcinilor
4. ref lectiile elevului pe diferite pă rti
ale portofoliului
-asupra propriei munci
-despre lucru î n echipa
-asteptarile de la activitatea
desfășurată
5. cronologie
-punerea î n ordine cronologica a
lucră rilor din portofoliu
6 autoevaluarea
-progresul fă cut
– concordant scop -rezultat
-nota pe care cred ca o meri t
-autevaluarea activit ăților desf ășurate
7.Alte material
-adecvarea la tema propus ă
-calitatea acestor material e
-relevan ța pentru cre șterea aprecierii

93
4 BI FB FB B FB FB FB
5 LM FB FB B FB FB FB
6 VV B B S B B B
7 GA B B, B FB S B
8 C.I. B B B B B B
9 PA I I I I I I
10 GP B B S S S S
11 MM B B B S S B
12 LP FB B B B B B
13 TC S S I I I I
14 BD B B S S S S
15 MP FB FB FB FB FB FB
16 ZD B B B FB B B
17 MS B S S S B S
18 V.L. FB B B B B B
Procent realizat 94% 94% 83% 94% 88% 88% B

Tabel analitic cu rezultatele ob ținute de elevi eșantionului experimental în urma
evalu ării portofoliilor la sfar șitul semestrului I
Calificativ ob ținut Num ărul elevilor procentaj
FB 4 22,22%
B 8 44,44%
S 4 22,22%
I 3 11,11%

94
Procentajul de realizare pe eșantionul experimental .

Frecven ța rezultatelor la evaluarea sumativ ă sem I a elevilor din e șantionul experimental

7678808284868890929496
I1 I2 I3 I4 I5
88%realizat
12% nerealizat

95
Din datele înregistrate , se observ ă o cre ștere a proc entului de realizare a itemilor ,
dar și o cre ștere a procentului pe clas ă de la 78% la testul ini țial, la 85% la sf ârșitul
semestrului I. A scăzut numarul elevilor cu rezultate nesatisf ăcătoare (de la 4 la 2) și a
crescut num ărul elevilor cu rezultate satisf ăcătoare bune.
Aceste date indic ă nu numai un progres în cuno ștințele elevilor ci și în capacitatea
lor intelectual ă, dat fiind aportul tehnicilor modern de evaluare .
Tabel cu rezultatele obț inute de elevi din e șantionul de control în urma evalu ării
la sfar șitul semestrului I

Tabel cu rezultatele testului sumativ la sf ârșitul semestrului I pe e șantionul de control Nr crt subiecti I1 I2 I3 I4 I5 Calificativ
final
1 AP B B B FB B B
2 AV B S B B B B
3 BB S I I S S I
4 CC FB B B FB FB FB
5 GV B S I I S S
6 HI FB B B B B B
7 HC I S I I S I
8 MR FB FB FB FB FB B
9 MF B B B B B B
10 PN B S B B B B
11 RRS FB S B B B B
12 SI S S I I S I
13 TD B S B B S B
14 TA FB S S S I S
15 UM B B B B B B
16 VS FB FB FB FB FB FB
Procent
realizat 94% 94% 81% 81% 94% 81%
BINE

Calificativ ob ținut Num ărul elevilor procentaj

96
Procentaj de realizare a odiectivelor la testul sumativ –semestrul I pe e șantionul de
control

Frecventa rezultatelor la testul sumativ – semestrul I pe e șantionul de control

707580859095
I1 I2 I3 I4 I5
81%realizat
19%nerealizatFB 3 18,75%
B 7 43,75%
S 4 18,75%
I 3 18,75%

97

Interpretarea datelor
În urma înregistră rii datelor se constată o stagnare a pr ocentajului pe clasă (81%)
a rezolvă rii sar cinilor propuse. A crescut totuși numarul elevilor ce au obț inut
calificativul B și a sc ăzut num ărul elevilor care au ob ținut calificativul S. În acest
moment se poate face o comparare a datelor ob ținute de cele dou ă eșantioane la
evaluarea sumativ ă. Se observ ă ca promovabilitatea la e șantionul experimental este de
88% iar la e șantionul de control de 81%.
Voi prezenta grafic dátele ob ținute , în paralel, pe cele dou ă eșantioane , pentru o
mai clar ă interpretare
Eșantionul experimental

05101520253035404550
FB B S I

98
Eșantionul de control

Eșantionul experimental și eșantionul de control dupa testul sumativ sem I

05101520253035404550
FB B S I
051015202530354045
FB B S I

99
Analiz ând graficele care prezint ă datele comparative ale celor doua e șantioane,
după testul sumativ la sf ârșitul semestrului I, constat ăm că rezultatele ob ținute de
eșantionul experimental sunt situate deasupra rezultatelor e șantionului de control .
Acestea îmi întăresc convinger ea că folosirea unor metode alternative de evaluare sunt
eficiente , iar continuarea activit ății pe aceasta direcție va avea rezultate îmbucură toare.
Dacă comparam rezultatele î nregistrat e de cele doua eșantioane , la evaluarea iniț iala și
la sfârșitul semes trului I, sitația se prezintă în felul urmă tor:
Rezultatele eș antion ului experimental la testul inițial ș i la evaluarea sumativ ă la
sfârș itul semestrului I

051015202530354045
FB B S I

100

Rezultatele eș antionului de control la testul inițial ș i la testul sumat iv la sfârș itul
semestrului I

Rezultatele eș antionului experimental s -au imbun ătățit cu 10% “B” (45% fa ță de
30%), iar încurajator este faptul că rezultatele nesatisfăcătoare “I”au scă zut la jumă tate
față de procentul iniț ial (10% fa ță de 22%) .
Eșantionul de control ș i-a modificat procentajul calific ativelor “B” (45% față de
30%) ș i “S” (15% fa ță de 25%), ramânând însă neschimbat ă ponderea calificativelor
nesatisf ăcătoare “I” .
Etapa evalu ării const ă în evaluarea final ă în scopul compar ării rezultatelor
obținute dup ă aplicarea unor metode de evaluare moderne la esantionul experimental și
rezultatele ob ținute în urma aplic ării unor evalu ări tradi ționale pe e șantionul de control.
În pe rioada semestrului doi am acordat o aten ție deosebit ă elimin ării lacunelor
existente în preg ătirea elevilor continuarea utiliz ării metodelor moderne de evaluare
051015202530354045
FB B S I

101
crearea suportului motiva țional și afectiv necesar particip ării active la lec ții; aplicar ea
unui curriculum dif erențiat; stimul ări și aprecieri pozitive în cazul reu șitei.
Au fost realizate de e levi proiecte pe diferite teme ș i discpline : Jurnalul meu,
Primăvara, vers, sunet și culoare, Iarna în imagini, Jurnalul ș colii altfel, Toamna
crizantemelor, Revista clasei etc . Aceste proiecte au fost o alternativă de evaluare care
au scos elevii din rutina zilnică, mi_au oferit sansa de a analiza în ce măsură elevul
folosește adecvat instrumentele, cunoștinț ele, mater ialele dispo nibile în atingerea
finalităților propuse , au pus elevii în situația de a acționa ș i a rezolva sarcini individual e
sau în grup , autotest ându-și capacit ățile cognitive, sociale și practice.
Pe parcursul întregii activit ăți elev ii au fost încurajați să se autoevalueze
Caracterul formativ al autoevalu ării rezultă din faptul că ea îi oferă elevului un
ghid metodologic despre învățare și un instrument de motivare și responsabilizare .
Am folosit chestionare de tipul:
1. Prin rezolvarea acestei sarcini am învățat: …. ………… ……………………………
2.Dificultăți: …………………………………………….. ……………….. ……………………..
3.Cred că mi -aș putea îmbunătăți performanța d acă: ……. …………………………
4.Lucrurile care mi -au plăcut la această activitate au fost:……………………….
5.Activitatea mea poate fi apreciată cu calificativul ……… ………………………
Deasemenea au fost completate , la sfarș itul un ei sarcini importante , propoziț ii
cum ar fi :
am inv ățat să ………………………………………….. ………..;
am fost surprins că …………………………………………. ….
am descoperit că ………………………. …………………… …;
am folosit metoda. …………..deoarece.. ……………. ……
Totodata, am utilizat și scari de clasificare si grile de evaluare .
Informația obținută am pus -o în portofoliul elevului și am prezintat -o, periodic,
părinților.

Elevii au fost solicitați să își depisteze în timp util unele erori , scăderi, în
momentul realizării unor sarcini de î nvîțare. Î n acelesi timp , au existat cazuri de
corectare a lucr ărilor colegilor .

102
În cadrul unei verificări, elevii au fost solicitati să își acorde o not ă, care a fost
negociat ă apoi cu învățătorul și cu colegii. Am argumentat și evidenț iat corectitud inea
sau incorectitudinea aprecierilor propuse.
Elevii au fost puși în situația de a se nota reciproc, fie la lucrări scrise, fie la
răspunsurile orale ,
Pe parcursul semestrului II am demarat o serie de evaluări prin metoda
investigaț iei urmă rind exersarea unor abilit ăți de investigare a fenomenelor (de
proiectare a acț iunii, de alegere a metodelor, e miterea de ipoteze , culegerea ș i
prelucrarea datelor , desprinderea concluziilor), exersarea abilita ăților de evaluare a
capacit ății de a i nterprinde asenenea demersuri ș i nu în ultimul rând , acumularea de noi
cunoștinț e.
Folosind această metodă am apreciat și evaluat gradul î n care elevii defines c și
înțeleg problema investigată, cpacitatea de a identifica și select a procedeele de obținere a
informaț iilor, de colectare ș i organizare a datelor abilitatea de a formula ș i testa ipoteze ;
felul în care elevul prezintă metodele de investigație folosite, conciziunea ș i validitatea
raport ului –analiza a rezultatelor obț inute .
Insumand aceste toate eval uari la sfârsitul anului școlar 2014/2015 elevii din
eșantionul experimental au obținut urmă toarele rezultate ;
Nr
crt subiect Proiecte Portofoliu Investigatii Observarea
sistematica Autoevaluarea Calificativ
final
1 GP FB FB FB B FB FB
2 LC FB B S B B B
3 HL B FB FB B FB FB
4 BI B FB FB B FB FB
5 LM FB FB B FB B B
6 VV FB B B FB B B
7 GA B S S S S S
8 CI FB B B FB B B
9 PA S S I S S S
10 GP FB FB B B B B

103
11 MM B FB B FB FB FB
12 LP B FB FB FB FB FB
13 TC B B S S I S
14 BD FB FB B B B B
15 MP B FB FB FB FB FB
16 ZD FB FB FB B FB FB
17 MS B FB B B B B
18 VI B B B B B B
Pro
cent
real
izat 100% 100% 94% 100% 94% 100%
BINE

Tabel cu rezultatele evaluă rii finale pe eș antionul experimental

Calificativ obtinut Numarul elevilor procentaj
FB 6 33,33%
B 9 50%
S 3 16.66%
I 0 0%

104
Procentajul de realizare la evaluare finală pe eș antionul experimental

Frecventa rezultatelor la evaluarea finală pe eș antionul experimental
919293949596979899100101
proiecte portofoliu investigatia obs,sist autoevaluare
100% realizat
0% nerealizat

105
În urma anali zelor înregistrate mai sus se remarcă usor faptul că numărul elevilor
care au obținui rezultate bune (50%) ș i foarte bune ( 33,33%) a cre scut semnificativ ( 9,
respectiv 6 elevi) .
Absența rezultatelor nesatisfăcă toare dovedeste că elevii și -au însuș it b ine
cunoștinț ele iar obiectivel e propuse pentru clasa aIII a au fost atinse . Cei 9 elevi care au
obținut calificativul “S”(16,66%) nu stapanesc bine noțiunile teoretice ș i dovedesc
nesigu ranță la rezolvarea sarcinilor.
Elevii eș antionului de control au primit spre rezolvare test de evaluare finala ce
poate fi analizat la sectiunea ANEXE

Tabel analitic cu rezultatele obț inute la evaluarea final ă pe eș antionul de control
Nr crt subiect I1 I2 I3 I4 I5 Calificativ final
1 AP B FB B FB B B
2 AV FB FB FB FB FB FB
3 BB S B B S S S
4 CC FB FB B FB FB FB
5 GV S S I I I I
6 HI FB B S FB B B
7 HC FB B S S I S
8 MR B FB FB FB FB FB
9 MF B B B B B B
10 PN I S I I I I
11 RRS S B S S S S
12 SI S S S S S S
13 TD S B B B B B
14 TA FB B B FB B B
15 UM FB FB FB B FB FB
16 VS FB FB S B S B
Procent
realizat 94% 100% 88% 88% 81% 87,50%
BINE

106
Tabel analitic cu rezultatele ob ținute la evaluarea finală pe eșantionul de control

Calificativ obtinut Numarul elevilor procentaj
FB 4 25%
B 7 43,75%
S 3 18,75%
I 2 12,50%

Procentul de realizare al obiectivelor la testul final pe e șantionul de control

00.20.40.60.811.2
020406080100120
I1 I2 I3 I4 I5

107
Frecventa rezultatelor la testul final pe e șantionul de control

Interpretarea datelor
Din rezultatele înregistrate în graficele de mai sus se constat ă că 87% din
numărul total al elevilor au ob ținut calificative de tre cere a testului (25% FB, 4elevi , 44%
B, 7 elevi si 18% S 13 elevi ) iar restu l întampină încă dificultăți î n rezolvarea sarcinilor
impuse de itemi.
Astfel , promovabilitatea eș antionului experimental este de 100% , iar
promovabilitatea eș antionului de control este de 87%. Pentru o mai buna interpretare a
datelor obținute de elevi la e valuarea finală , voi prezenta grafic, în paralel, rezultatele
obținute de cele doua eș antioane.
87% realizat
13% nerealizat

108
Eșantionul
experimental

Eșantionul de control
0102030405060
FB B S I
05101520253035404550
FB B S I

109

Eșantionul experimental și eș antionul de control dupa evaluarea finală

Analiz ând rezultatele din graficele ce reprezint ă datele comparative ale celor
două eșantioane , dup ă evalu ările finale, se constat ă ca rezultatele finale ale elevilor din
eșantionul experimental sun t deasupra celor ob ținute de esantionul de control cu 12,5% .
Cuno ștințele și deprinderile au fost bine însuș ite de elevii eș antionului experimental .
Comparând rezultatele obținute de cele doua eșantioane , la testul inițial și la
evaluarea finală , situația rezultatelor înregistrate se prezintă astfel:

05101520253035404550
FB B S I

110
Rezultate o bținute la testul inițial și la evaluarea finală pe eș antionul experimental

Rezultatele obținute la testul inițial și evaluarea finală pe eș antionul de control

05101520253035404550
FB B S I
051015202530354045
FB B S I

111
Eșantionul experimental și -a îmbună tățit rezultatele B (de la 39% la 50%) ș i FB
(de la 22% la 32%) iar de remarcat, în mod deosebit este absenț a califi cativelor I la
evaluarea finală . Și rezultatele eșantionului de control s —au îmbun tățit, fără salturi
majore la unele calificative. Fb de la 18% la 25% , B de la 39% la 25% si I de la 18% la
13%.
Comparând rezultatele obținute la cele trei evaluări aplicate , s-a constatat că
progr esul este semnificativ la eș antionul experimental
Rezultate obținute de elevii eș antionului r eprezentativ la cele 3 evaluari

05101520253035404550
EV INITIALA EV SUMATIVA EV FINALAFB
B
S
ICalificativ obț inut Test iniț ial-nr.elevi Evaluare sumativa
sem I -nr elevi Evaluare finală -nr
elevi
FB 4 4 6
B 7 8 9
S 3 4 3
I 4 2 0

112

Din prezentarea comparativă a rezultatelor obț inute de elevi la cele trei evaluă ri se
evident iază în mod cert evoluț ia elevilor .
Se observă că din cei 4 elevi care au obț inut calidicativul I la testul inițial,
niciunul nu a ră mas la acest calificativ la evaluarea finală , trei elevi au obț inut
calificativul”S”, iar unul “B”. E ste semnificati vă cresterea la testul final al calificativului
”FB”.
Dacă la primul test de evaluare doar patru elevi au pri mit calificativul FB , la
evaluarea finală numă rul acestora s -a ridicat la șase (o crestere de 10%). Mă rirea
procentului calificativului FB precum și celelalte rezultate înregistrate indică faptul că
utilizarea metodelor alternative de e valuare au avut o mare eficientă.

3.6 Concluzii
Pe parcursul î ntregii etape experimentale , evaluarea a asigurat o modalitate
distinct ă de ana liză cantitativă și calitativă a rezultatelor î nvățării .
Este necesar ca î nvățătorul să cunoasc ă foarte bine potentialul psihologic al
fiecărui copil în parte, astfel se impune m ăsurarea prin diferite probe și modalit ăți de
observare a poten țialului creativ al elevilor .
În lucrarea de față, prin aplicarea unor metode alternative de evaluare , am încercat
să aduc în prim plan eficiența aplicării acestor metode de evaluare la ciclul primar. Am
prezentat rez ultatele activității exper imentale pe care am desfășurat -o la clasă, date ce
evidențiaz ă in mod cert eficiența aplicării unei evaluari formative , ceea ce a dus la o
îmbunătățire semnificativă a rez ultatelor înregistrate de elevi la toate disciplinele.
De asemenea , prin evaluarea elevilor cu ajutorul metodelor alternative , acestea au
reușit sa favorizez e comunicarea înte elevi, au activiz at colectivul , au dezvoltat dorinta
de afirmare a elevilor , creativitatea, conlucratrea si dorinta de implicare,
Pentru o mai bună eficientizare a evaluării trebuie modificat raportul dintre
practica evaluării sumative și practica evaluării formative , în favoarea cel ei din urm , în
scopul valorificării la maxi m a potențialului de care dispune elevul .
Singura ati tudine eficie ntă ș i justificată , față de u tilizarea metodelor de evaluare ,
este imbinarea acestora în realizarea unui proces evaluativ în forme și funcții multiple,

113
integrat pe rfect in activitatea didactică . Prin îmbinarea în mod armonios a metodelor
moderne d e evaluare cu cele tradiționale , prin aplicarea unor evaluări cu itemi bine
structurați care au vizat obiective precise , se realizează o evaluare obiectivă nu numai a
cunoștințelor acumulate , dar și a trăsăturilor de personalitate.
Prin intrpretarea corect ă a acestor date învățătorul ob ține informa ții detaliate
asupra nivelului de preg ătire al elevilor , acestea put ând fi folosite la elaborarea m ăsurilor
ameliorative pentru elevi , astfel :
✓ Elevii cu capacitate redus ă de înțelegere și asimilare vor primi spre rezolvare
sarcini de nivel reproductiv și de cunoa ștere pentru a -i ajuta s ă înțeleag ă
obiectivele;
✓ Elevii cu potential creativ vor avea condi ții propice pentru a -și dezvolta
nestingherit capacit ățile .
Pot spune, în urma experimentului desf ășurat, c ă utilizarea metodelor alternative
de evaluare satisface cer ințele unui învățământ formativ deoarece antreneaz ă majorita tea
elevilor , spore ște gradul de motivare a învățării prin satisfac țiile pe care elevii le ob țin
prin rezultatele pozitive ale muncii lor.
Elevii au progresat, iar aceasta se eviden țiază din cre șterea gradului de realizare a
obiectivelor instruirii, materializat ă în marimea valorii calic ativelor pentru nivelul de
cunoștințe ș i deprinderi atins.
Este convingă toare , în acest sens, ilustrarea grafică de mai sus .
Am realizat , la ore, lecții la care elevii să participle cu placer e și să-și însușească
cunoștințele în funcție de posibilitaț ile lor intelectuale.
Folosind o multitudine de metode activ -participative am reușit să realizez lecții
care faciliteaza î nvățarea, iar prin folosirea metodelor alternative de evaluare am ca utat
să induc elevilor mai mu lt interes ș i preocupare pentru rezolvarea sarc inilor impuse ,
elevii participând cu plă cere la activităț ile evaluative.
Lecțiile organizate cu scopul pregătirii evaluă rii prin metode alternative de
evaluare au asigurat participarea a ctivă a elevilor la dobândirea cunoștinț elor, la
formarea unui stil de munca intelectuală, lecțiile doven ind o mod alitate de organizare a
activităț ii de învățare.

114
Creșterea nivelului calificativelor deci a pregă tirii elevilor prin folosirea
metodelor alte rnative de evaluare demonstrează utilitatea și eficienț a lor la toate
disciplinele.
Prin combinarea metodelor de evaluare clasice cu cele alternative, adoptand cele
mai eficiente metode alternative, în funcț ie de obiectivele vizate și disci plina, se insuflă
elevilor dragostea pentru învățare , se formează deprinderi de rezolvare a sarcinilor, se
dezvoltă imaginația, gâ ndirea, logica.
Din bibliografia studiată, din experiența didactică ș i din experimental realizat
pot afirma c ă utilizarea metodelor alternative de evaluare are următoarele valenț e
formative :
✓ Stimulează inițiativa ;
✓ Stimulează încrederea în sine ș i curajul ;
✓ Stimulează și formează priceperi ș i deprinderi practice;
✓ Dezvoltă voinț a, perseverenț a ;
✓ Dezvoltă încredere a în forțele proprii, spiritul de ră spundere ,
✓ Dezvoltă gândirea, antrenând operațiile logice de sinteza și analiză , de
comparatie, de adstractizare ș i generalizare.
Dupa o atenta documentare pe baza bibliografiei studiate , a experienței didactice ș i a
probelor de evaluare aplicate , am ajuns la urmatoarele concluzii:
✓ Utilizarea metodelor alternative de evaluare dezvolta creativi tatea ca
dimensiune psilologică pe care o are orice elev dezvoltat normal
✓ Evaluarea angajeaz ă întreaga personalitate umană fiind un fenomen complex
dar unitar.

Metodele alternative de e valuare constituie o alternativă la metodele care domina
încă învățământul româ nesc. Alternativele oferite c onstituie optiuni metodologice ș i
instrumentele care îmbogățesc practica evaluativa evitâ nd monotonia și rutina probelor
tradiț ionale .
Valentele formative enumerate mai sus le recomandă î n acest sens . Acestea sunt
mai bine evidenț iate în cazul potofoliului, al proiectului al investigaț iei care, î n afar a

115
faptului c ă reprezint ă importante instrumente de evaluare constituie sarcini de lucru a
căror rezolvare stimuleaz ă învățarea de tip euristic.
Aceste metode alte rnative sunt practic i de succes atât pentru evaluare cât și pentru
realizarea obiectivului ce ntral al î nvățământului ș i anume învățarea.
Metodele alternative de evaluare :
✓ Asigur ă o mai buna clarificare și integrare a cuno ștințelor a similate , devenind
astfe l operaț ionale;
✓ Asigură o mai bună punere în practică a cunoștințelor, pri ceperilor, capacităților
în variate context și situaț ii;
✓ Stimulează implicarea activă a elevilor î n sarcina de lucru
Unele metode alternative, cum ar fi portofoliu, redau o perspectivă de ansamblu
asupra activit ății elevului pe o perioad ă mai lung ă de timp, com parativ cu alte metode
tradiționale care au caracter de sondaj în ceea ce prive ște elevii și materia .
Portofoliul asigur ă un demers interactiv activit ății de predara -învățare , adaptat
nevoilor de individualizare a sarcini lor de lucru pentru fiecare elev în parte stimulând
originaliatea elevilor și valorificâ nd- la maxim . Aceast ă metod ă descurajeaz ă practicile
de învățăre pentru nota și reduce factorul de stres deoarece are ca scop imbun ătățirea
activit ății și stim ularea activit ății elevului nu sanc ționarea lui cu orice pret .Prin
evaluarea cu ajutorul metodelor alternative se evalueaz ă materiale elaborate într-un
interval mai mare de timp.
Prin utilizarea metodelor alternative de evaluare se încurajeaz ă crearea unui
climat de învățare relaxant , elevii fiind evalua ți în mediul lor obi șnuit prin sarcini
contextualizate :realizeaz ă experimente, elaboreaz ă proiecte alc ătuiesc portofolii, acestea
fiind și sarcini de instruie și modalit ăți de evaluare . Es te important ca elevii s ă înțeleag ă
criteriile de evaluare ale, procesul evaluatuv , pentru a putea reflecta asupra
performan țelor ob ținute , a le exlica și a găsi modalit ăți de a inregistra progres .

116
Nu trebuie s ă evalu ăm elevii unii în raport cu ceilal ți , scopul nu este de a ierarhiza
elevii ci de a vedea evolu ția, achizi țiile, progresul .
Utilizare a metodelor alternative de evaluare și abordarea integrat ă a învățării
stimuleaz ă crearea unei rela ții de încredere , colaborare și respect reciproc între învățător
și elev, pe de o parte, și între elevi , pe de alta parte.

117
BIBLIOGRAFIE

✓ COCO Ș, C , 1998,”PSIHOPEDAGOGIE”, EDITURA POLIROM , IA ȘI;
✓ PETROVICI,C si NEAGU,M,2002, „ELEMENTE DE DIDACTICA
MATEMATICII IN GRADINI ȚĂ Ș I ÎNVĂȚĂ MÂNTUL PRIMAR”,
EDITURA PIM, IA ȘI;
✓ RADU,T,1981, „ TEORIE ȘI PRACTICĂ ÎN EVALUAREA
ÎNVĂȚĂMÂ NTULUI” , EDITURA DIDACTICĂ ȘI PEDAGOGICĂ,
BUCUREȘ TI,
✓ OPREA, OLGA, 1979 „TEHNOLOGIA INSTRUIRII” , EDITURA
DIDACTICĂ ȘI PEDAGOGICĂ , BUCUREȘ TI,
✓ RADU,I,1981, „ TEORIE ȘI PRACTICĂ ÎN EVALUARE EFICIENȚEI
ÎNVĂȚĂMÂ NTULUI” , EDITURA DIDACTICA ȘI PEDAGOGIC Ă,
BUCURE ȘTI,
✓ STOICA, A, MUSTEA ȚA, I 1997,”GHID DE EVALUARE”, CHI ȘINĂU’
✓ STOIC Ă, MARIAN, 2002,” PEDAGOGIE ȘI PSIHOLOGIE „,EDITURA
GHEORGHE ALEXANDRU , CRAIOVA,
✓ M.E.T. 1998,” EVALUAREA ÎN ÎNVĂȚĂMÂ NTUL PRIMAR –
DESCRIPTORI DE PERFORMAN ȚĂ” ,BUCUREȘ TI ,
✓ M.E.T. 1999,”GHID DE EVALUARE PENTRU ÎNVĂȚĂMÂ NTUL PRIMAR”
, BUCUREȘ TI .
✓ S.N.E.E. 20 01, „EVALUARE A CURENTĂ Ș I EXAMENELE” , EDITURĂ
PROGNOSIS, BUCUREȘ TI
✓ GHEORGHIU,AL.,POPOVICI,M.ELEMENTE DE TEHNOLOGIE
DIDACTICĂ, EDITURA DIDACTICĂ ȘI PEDAGOGICĂ, BUCUREȘTI, 1983
✓ GUGIUMAN,A.,YETU,E. INTRODUCERE ÎN CERCETAREA
PEDAGOGICĂ, EDITURA TEHNICĂ, CHIȘINĂU, 1993
✓ www.asociaț ia-profesorilor.ro
✓ staticlb.didactic.ro
✓ www.maxpedia.ro

118
✓ forum.portal.edu.ro
✓ Submitted to Stefan cel Mare University of Suceava
✓ bibliotecas colara.ro
✓ Marcel, Deacu. "STUDY REGARDING THE INFLUENCE OF MOTION
GAMES ON MOTRIC CAPACITIES IN PRE -SCHOOL EDUCATION
LEVEL", Ovidius University Annals, Series Physical Education & Sport/Science,
Movement& Health, 2012
✓ www.didactic.ro
✓ G. Höhler. "1.2.1 List of experiments", Landolt -Börnstein – Group I Elementary
Particles Nuclei and Atoms, 19

119
ANEXE

PORTOFOLIU
TEMA: CALATORI SI CALATORII
CRISTOFOR COLUMB

“PLUTESTE DREPT INAINTE SI DACA PAMANTUL PE CARE IL CAUTI NU
EXISTA INCA , FII SIGUR, CA DUMNEZEU IL VA CREA INADINS PENTRU A -TI
RASPLATI INDRAZNEALA”(REGINA IZABELE CATRE CRISTOFOR COLUMB)

120
CALATORIA LUI COLUMB

121
FERNANDO MAGELLAN

CALATORIA LUI MAGELLAN

122
MARCO POLO

123

AMERIGO VESPUCCI
Vespucci a fost primul european ajuns în
Brazilia. A fost primul ce a călcat pe coastele Uruguayului și Argentinei . A descoperit
unele dintre cele mai importante fluvii ale lumii: Amazon , Pavia , Rio de la Plata . Pe
lângă acestea a explorat aproximativ 6000 de mile de coastă, mai mult decât oricine
altcineva. A fost primul ce a observat existența curentului ecuatorial. Cea mai
importantă acțiune a sa a fost însă redescoperirea Americii
Vespucci a fost primul european ajuns în Brazilia. A fost primul ce a călcat pe
coastele Uruguayului și Argentinei . A descoperit unele dintre cele mai importante
fluvii ale lumii: Amazon , Pavia , Rio de la Plata . Pe lângă acestea a explorat
aproximativ 6000 de mile de coastă, mai mult decât oricine altcineva. A fost primul
ce a observat existența curentului ecuatorial. Cea mai importantă acțiune a sa a fost
însă redescoperirea Americii.

124
BUSOLA
VELIERA

125
CORAB II

126

GEORGE TOPARCEANU
20/03/1886….07/05/1937 IASI

POET, PROZATOR, MEMORALIST SI PUBLICIST , MEMBRU CORESPONDENT
AL ACADEMIEI ROMANE DIN 1936

A scris:
• Balade vesele Și triste , București ( 1916 ).
• Parodii originale , București ( 1916 ).
• Amintiri din luptele de la Turtucaia , București ( 1918 ).
• Strofe alese. Balade vesele și triste , Iași ( 1920 ).
• În ghiara lor… Amintiri din Bulgaria și schițe ușoare , Iași (1920).
• Migdale amare , București ( 1928 ).
• Scrisori fără adresă , proză umoristică și pesimistă, București ( 1930 ).
• Pirin -Planina , epizoduri tragice și comi ce din captivitate, București ( 1936 ).
• Minunile Sfîntului Sisoe , roman satiric neterminat, publicat postum ( 1938 ).

127

ION CREANGA
• 01/03/1837 HUMULESTI…..31/12/1889 IASI

A fost un scriitor român. Recunoscut datorită măiestriei basmelor, poveștilor și
povestirilor sale, Ion Creangă este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii române
mai ales datorită operei sale autobiografice Amintiri din copilărie .
Amintiri din copilărie este una dintre principalele lucrări ale sale, structurată în
capitole separate scrise de -a lungul mai multor ani (între 1881 și 1888) . Trei dintre cele
patru secțiuni au fost publicate în timpul vieții lui Creangă, ultima parte rămânând
neterminată după moartea scriitorului. Cartea oferă o relatare detaliată a copilăriei lui Ion
Creangă. Ea urmărește maturizarea lui Nică, de la o vârstă idilică în satul Humulești la o
adolescență rebelă și la pregătirea pentru intrarea în rândul preoțimii ortodoxe în centrele
urbane Fălticeni și Iași. Textul însuși este remarcabil prin utilizarea unui vocabular
caracteristic bogat în particularități dialectale din zona Moldovei.

128
EVALUARE FINALA PENTRU ESANTIONUL DE CONTROL
Numele și prenumele ………………………………………… Data ……………………………

Evaluare finală
Limba și literatura română, Clasa a III -a

1. Dictare:
Împăratul veni să ceară lui Tud orel fluierul fermecat.
– Eu sunt împăratul acestei țări. Cum ai îndrăznit să nu asculți poruncile mele?
– Dar ce am făcut?
– Am trimis oameni cu daruri frumoase, cu haine scumpe și bani mulți ca să
îmi dai fluie

2. Desparte în silabe cuvintele:
împăratul – ___________________ fluierul – __________________ fermecat –
__________
poruncile – ___________________ oameni – __________________ daruri –
_____________
3. Selectează din text:
a) două substantive _______________________________________
b) două adjective _____ ____________________________________
c) două verbe ____________________________________________

4. Scrie cuvinte:
– cu sens opus pentru: – cu sens asemănător pentru:
a veni – daruri –
scumpe – fermecat –
frumoase – țară–

129

5. Alcătuiți propoziții cu următoarele cuvinte: sfioasă, dumbravă, plăpând .
________________________________________________________________________
___
________________________________________________________________________
_______________________________ _________________________________________
________________________________________________

6. Alege forma corectă a cuvintelor:
Bunica sa/s-a împletește ciorapi. Ion nea/ne -a arătat o
ciocârlie.
Cumperi mere sau/s -au pere? Ei au mers la/l-a teatru.
Tata ia/i-a dat lui Adi o jucărie. Radu este neam/ne -am cu
tata.

7. Scrie trei propoziții simple, apoi transformă -le în propoziții dezvoltate.
________________________________________________________________________
____________________________________________ ____________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
____________ ____________________________________________________________
________________________________________________________________________
_____________________

8. Se dă propoziția: Vântul ușor leagănă valurile.
a) Analizează părțile de propoziție.
b) Scrie propoziția s implă.
c) Realizează schema propoziției.
________________________________________________________________________
___
________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________ ___
________________________________________________________________________

130
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
_____________________________________ ___________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
_____ ___________________________________________________________________
________________________________________________________________________
_________________________________

9. Scrie o carte poștală adresată bunicilor.

DESTINATAR:

……………………………………….
……………………………………….
………………………………………
………………………………………
………………………………………
………………………………………..

131
DESCRIPTORI DE PERFORMANTA
TEST LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
CLASA a III -a
ITEM

ITEM FOARTE BINE
BINE SUFICIENT
1. – scrie corect textul dictat – scrie cu mici greșeli textul
dictat – scrie cu greșeli
textul dictat
2. – desparte corect în silabe toate
cuvintele – desparte corect în silabe
patru cuvinte – desparte corect în
silabe două cuvinte
3. – selectează corect din text câte
două substantive, verbe și pronume -selectează corect din text
patru părți de vorbire – selectează corect
din text două părți de
vorbire
4. – scrie cuvinte cu același înțeles și
cuvinte cu înțeles opus pentru toate
cuvintele date – scrie cuvinte cu același
înțeles și cuvinte cu înțeles
opus pentru trei cuvinte – scrie cuvântul cu
același înțeles și
cuvântul cu înțeles
opus pentru două
cuvinte
5. – alcătuiește și scrie corect toate
propozițiile – alcătuiește correct două
propoziții – alcătuiește o
propoziție
6. – alege forma corectă a
ortogramelor din toate propozițiile – alege forma corectă a
ortogramelor din patru
propoziții – alege forma corectă
a ortogramelor din
două propoziții
7. – scrie corect trei propoziții simple
pe care le transformă în propoziții
dezvoltate – scrie corect patru
propoziții simple∕ dezvoltate – scrie corect două
propoziții simple∕
dezvoltate
8. – realizează corect toate cerințele – realizează corect două
cerințe – realizează corect o
cerință
9. – scrie corect cartea poștală – scrie cartea poștală cu mici
greșeli – scrie cartea poștală
incompletă

132

Numele și prenumele ………………………………………… Data ……………………………

Evaluare finală
Matematică, Clasa a III-a

1. Scrie în cifre sau în litere numerele:
trei sute optzeci și nouă de mii o sută doi –
……………………………………………………………………..
30 146 –
…………………………………………………………… ………………………………………………………..
6 mii 9 sute și 5 unități – ………………………………………………………………………………………..

1. Descoperă regula și completează șirul cu încă trei numere:
4 566, 4 567, 4 568 ……………………………………………………………………..
8 366, 8 368, 8 370, 8 372 …………………………………………………………….
17 235, 17 230, 17 225, ………………………………………………………………….

2. Compară perechile de numere:
534 235 54 657 543 635 543 363 590 315 590 513

159 201 167 327 5 902 5 802 78 200 78 200

3. Ordonea ză descrescător numerele:
6 984, 58 294, 800 350, 124 476, 924 405, 73 942, 96 605, 4 568, 1 000 000

133
………………………………………………………………….. ………………………………………………………….
…….
4. Calculează și verifică prin operația inversă:
5 928 + 2 174 = 8 142 – 5 227 = 8 x 7 =
6. La diferența numerelor 4 250 și 1 314 adaugă produsul numerelor 9 și 8.

7. Află numărul necunoscut:
a + 634 = 725 b – 381 = 518 c x 7 = 28

1. Calculează:
(32 – 5 x 4) : 6 =
9. Într -o pădure sunt 2 451 stejari, iar fagi cu 836 mai puțin. Câți copaci sunt în
pădure?
………………………………………………. ……………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………….
………………….. ………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….. ………. ………
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………….
……………………………..

134
DESCRIPTORI DE PERFORMANTA
TEST MATEMATICĂ CLASA a III -a
ITEM

ITEM FOARTE BINE
BINE SUFICIENT
1. -scrie corect cu litere și cifre
numerele date – scrie, cu unele greșeli,
numerele date cu litere și
cifre – scrie un număr cu
litere sau cu cifre
2. – descoperă regula și continuă
șirurile cu trei numere – descoperă regula și
continuă două șiruri – descoperă regula și
continuă un șir
3. – compară corect toate
numerele – compară corect patru
numere – compară corect
două numere
4. – ordonează corect toate
numerele – ordonează corect șase
numere – ordonează corect
trei numere
5. – rezolvă corect cele trei
operații și face proba prin
operația inversă – rezolvă corect două
operații și face proba prin
operația inversă – rezolvă o operație
cu probă
6. – recunoaște expresiile
matematice și scrie corect
operațiile, pe care le rezolvă – recunoaște expresiile
matematice și rezolvă
corect două operații – scrie și rezolvă o
operație
7. – află corect toate numerele
necunoscute – scrie corect două
operații prin care se află
numere necunoscute – scrie o operație
prin care se află
numărul necunoscut
8. – calculează corect respectând
ordinea efectuării operațiilor – calculează corect două
operații respectând
ordinea efectuării
operațiilor – calculează corect o
operație respectând
ordinea efectuării
operațiilor
9. – rezolvă corect, cu plan,
problema – scrie planul de rezolvare
cu unele greșeli de calcul – scrie corect o
întrebare și operația
corespunzătoare, pe
care o rezolvă

135
Fisa de inregistrare a rezultatelor obtinute la probele de evaluare
la nivel de clasa
SCOALA:…………………………………………………………..
DISCIPLINA:…………………………………………………….
CLASA:…………………….
DATA:……………………..
NR.DE ELEVI EVALUATI:………….
MATRICEA DE SPECIFICATII:
CONTINUTURI
OBIECTIVE CUNOASTE
RE INTELEGE
RE APLICA
RE ANALIZA SINTEZA EVALUA
RE

REZULTATE OBTINUTE:
Continuturi/
Obiective Continut1/
Obiectiv 1 Continut2/
Obiectiv 2 Continut3/
Obiectiv 3 Continut
4/
Obiectiv
4 Continut5/
Obiectiv 5 Continut
6/
Obiectiv
6 Continut
7/
Obiectiv
7
Nivel de
realizare F
B B S I F
B B S I F
B B S I F
B B S I F
B B S I F
B B S I F
B B S I
Nr.de elevi
Care au realizat
ob.
PROBLEMEI.DENTIFICATE:……………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
…
MASURIAMELIORATIVE:…………………………………………………………………………………….
……………….. …………………………………………………………………………………………………………….
……….