Eficienta Activitătii Serviciului Vamal în Moldova

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA FINANȚE

CATEDRA FINANȚE ȘI ASIGURĂRI

SILVIA DIMITRIU

Eficiența activității serviciului vamal în

REPUBLICa MOLDOVA

teză de licență

Autor:

Admis spre susținere student gr. FB 135,

Conducător științific: învățământ cu frecvență la zi

conf.univ., dr. Aureliu Mărgineanu Silvia Dimitriu

________________________ ____________________

„____”___________2015

Conducător științific:

conf.univ., dr. Aureliu Mărgineanu

Chișinău, 2016

CUPRINS

Lista abrevierilor

R.M.- Republica Moldova

SFS – Serviciul Fiscal de Stat

ASEM – Academia de Studii Economice a Moldovei

CNA- Centrul Național Anticorupție

TVA – Taxa pe valoare adăugată

USM – Universitatea de Stat din Moldova

OMC – Organizația Mondială a Comerțului

CSI – Comunitatea Statelor Independente

CEFTA – Acordul Central European al Comerțului Liber

IOTA – Organizația Intra – Europeană a Administrațiilor Fiscale

OCDE – Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică

CEF – Centrul de Excelență în Finanțe

O.M.V- Organizația Mondială a Vămilor

O.N.U – Organizația Națiunilor Unite

GUAM – Organizația pentru democrație și dezvoltare economică

EUBAM – Misiunea Uniunii Europene de Asistență la Frontieră în Republica Moldova și Ucraina

SECI – Centrul Regional al Inițiativei de Cooperare în Sud-Estul Europei

RILO ECE – Oficiul Regional al Schimbului de Informații pentru Europa de Est și Centrală

UNCTAD – Conferința Națiunilor Unite pentru comerț și dezvoltare

ICITAP – Programul Internațional de asistență și instruire în materie de anchete penale

Lista figurilor și a tabelelor

Tabelul 1.1-Baza legală a activității vamale

Tabelul 1.2- Sarcinile atribuite serviciului vamal din Republica Moldova

Figura 1.1 -Modalitatea de stabilire a prețului în vamă a produselor care au pătruns pe teritoriul vamal

Figura 1.2-Rolul activității punctelor vamale pe teritoriul țării

Figura 2.1-Categorii de taxe vamale

Figura 2.2- Clasarea taxelor vamale

Figura2.3 -Structura veniturilor administrate de către organele vamale în anul 2015(9750,4mil.lei)

Tabelul 2.1-Veniturile încasate la bugetul de stat și ponderea încasărilor în veniturile totale  calculate la nivel de birouri vamale în anul 2015

Tabelul 2.2-Date statistice ale Serviciului Vamal despre cantitatea mărfii și suma accizelor în evoluție pe patru poziții tarifare

Figura 2.4-Ponderea fluxurilor comerciale intra-CSI pentru statele ce au semnat Acordul de Liber Schimb

Figura 2.5- Ponderea fiecărui tip de impozit indirect în total impozite indirecte în anul 2015,%

Figura 2.6-Raportul încasărilor înregistrate de SFS și SV în Bugetul de Stat în trim.1 a lui 2014 și 2015(mil.lei).

Figura2.7-Ponderea aporturilor Serviciul Fiscal de Stat și a Serviciului Vamal la tezaurizarea veniturilor în bugetul statului

Figura 3.1- Scopurile asocierii dintre țara noastră cu Comunitatea statelor

Figura 3.2-Proceduri și mecanisme pentru dialogul politic stabilite între părți

Figura 3.3- Categorii de taxe vamale.

Figura 3.4-Modalitățile de devansare a impedimentelor în executarea eficientă a Serviciului Vamal

INTRODUCERE

În perioada Uniunii Sovietice statul poseda în întregime monopolul asupra comerțului extern pe tot întinsul teritoriu.Acest fapt dar și altele au condus la reducerea rolului activității și legislației vamale ceea ce în rezulatat a condiționat și favorizat,reducerea funcțiilor organelor vamale și simplificarea structurii interne diminuînd locul și rolul acestora,în sistemul organelor de stat.

Un moment de stagnare memorabil în dezvoltarea activității vamale în Republica Moldova a avut loc la începutul anilor 90 ai secolului XX atunci cînd sau implimentat principiile economiei de piață care au condus la liberalizarea activității economice a țării noastre -iar statul incet s-a refuzat de statutul de operator economic în raporturile comerciale externe.

Obiectul de reglementare juridică a sistemului vamal îl are relațiile sociale din domeniul activității vamale sfera politicii vamale,cum ar fi:relațiile și principiile coordonate pe trecerea mărfurilor și mijloacelor de transport peste frontiera ,ce vizează statutul regimurilor vamale ce țin de reglementarea tarifară și formarea plăților vamale,vămuirea și realizarea documentației vamale,organizarea și efectuarea controlului vamal ce ține de infracțiuni și încălcările asupra legislației vamale și răspunderea pentru comiterea infracțiunilor în domeniul dat.

Importanța și actualitatea temei.Unul dintre pilonii destinați să asigure și să dezvolte securitatea economică a statului este sistemul vamal.De rind cu alte dispozitive statale Republica Moldova a fost necesar de creat și implimentat,într-un termen destul de scurt,a propriului sistem vamal subiectiv.Astfel Republica Moldova a încheiat o mulțime de acorduri bi și multilaterale,dar bineînțeles a și a aderat la mecanisme internaționale în privința colaborării cît mai eficiente și necesare statului nostru în sistemul vamal.Odată cu începutul anilor 1991,în Republica Moldova s-au depus eforturi semnificative pentru realizarea bazei normative și organizatorice a activității vamale.În privința acestui fapt în aceаstă perioаdă nu s-a efectuat încă totul pentru a implimentа în întregime principiile activității vаmаle.

În timpul acestei perioade în domeniul activității vamale s-au ivit diferite probleme care deseori au fost în văzul opiniei publice de la noi din țară.

Sistemul Vamal are un rol destul de important în economiile din ziua de azi deoarece organele vamale realizează și participă în limitele competenței sale,la asigurarea securității economice protejează interesele economice ale statului,introduce procedeele vamale de reglementare a relațiilor economice primește drepturile de import și drepturile de export,cu contribuția taxelor acumulate face parte la formarea bugetului statului.

Reeșind din cele expuse rezultă actualitatea respectivei teme supuse spre cercetare și investigare.

Scopul și obiectivele cercetării prezentei teze reiese din actualitatea temei pe care am cercetat-o. Astfel,principalul scop propus este de a examina complex analiza activității vamale în Republica Moldova de a reflecta în măsura posibilităților asupra problemelor exitente în domeniul perceperii impozitelor și taxelor de către Serviciul Vamal,precum și de a înainta recomandările necesare pentru îmbunătățirea situației,sporirea eficienței acestei activități,asigurarea securității statului,în deosebi a celei economice,apărarea drepturilor și intereselor legitime ale cetățeanului în cadrul activității vamale.Obiectivele principale urmărite pe parcursul acestei lucrări este analiza bazelor conceptuale ale Serviciului Vamal cît și practicile internaționale înaintate în domeniu.

Metodologia cercetării.Baza teoretică a investigație au alcătuit-o studiul în domeniul dreptului în domeniul activității vamale din Repubica Moldova.Pe parcursul examinării au fost de altfel întrebuințate diverse metodologii comparative iar în final a fost elaborată o abordare sistematică. Concomitent au fost remarcate iar ulterior impuse unor cercetări fundamentale care constă din elemente ordonate cronologic cît și consolidarea cadrului legislative.Bineînțeles sunt supuse unei cercetari mai ample și taxele vamale care sunt percepute în Republica Moldova.

Baza informațională rezidă din implicarea la efectuarea unui subiect destul de important care face parte din domeniul dreptului vamal și fiscal al Republicii Moldova care pînă în prezent nu au fost îndestul cercetată în țara noastră.Actuala lucrare reprezintă o experimentală analiză destul de amplă și ulterior implimentarea în parctică a unor elucidări care fac parte din creșterea și organizarea în țara noastră a activității serviciului vamal cît mai eficiente,în pofida crizei economice care predomină în Republica Moldova.

Sumarul compartimentelor tezei

Pentru reușirea abordăii scopurilo propuse-teza de licență a fost elaborate din 3 capitole,conținînd anumite rezultate actualizate deci în literatura de specialitate care se găsește pînă în ziua de azi,deasemenea se conține baze informaționale de la Ministerul Finanțelor,Ministerul Economiei,Institutul Național de Statistică a Republicii Moldova.Teza de licență desigur este organizată conform unor obiective stiințifice care este formată în felul următor:adnotare;introducere,apoi urmează trei capitol,două capitol cuprind cite două paragrafe iar capitolul trei conține-3paragrafe;concluzii și recomandări,bibliografie iar în final urmează anexele referitoare la tema cercetată.

Astfel,în capitolul I intitulat-Bazele conceptuale ale activității Serviciului Vamal fiind reprezentată comunicarea conform desfășirării Serviciului Vamal în Republica Moldova,iar un paragraf din acest capitol redă baza legală care coordonează acivitatea Serviciului Vamal și rolul pentru țara noastră.Deaorece sistemul vamal a evoluat de-a lungul anilor am reladat conform anilor activitățile care au avut loc pe parcursul anilor.

Capitolul II-Analiza activității Serviciului Vamal în Republica Moldova, ne relatează despre perspctivele cît și ralizările sistemului vamal,în primul subunct am efidențiat impozite și taxele care sunt percepute la noi în țară și care constituie o clasă de venituri bugetare care sunt acumulate în bugetul statului potrivit legii în vigoare.Mai concret taxele vamale sunt aplicate pentru toate mărfurile și bunurile care se introduc sau pleacă din Republica Moldova cît și asupra acelor care doar se află în trecere prin țara noastră.În următorul subpunct sînt reprezentate de importanța tratatelor care sunt înaintate în domeniul dat,astfel putem observa aspectul deverselor reglementări internaționale definite în domeniul Uniunii Vamale.Din acest motiv țara noastră trebuie să aprecieze toate eforturile care sunt înaintate de țările din Uniunea Europeană,pentru creșterea economică a țării noastre.În ultimul supunct denumit-Problemele existente în domeniul perceperii impoziteor și taxelor în Republica Moldova am evidențiat toate tipurile de eschivări de la plata datoriei fiscal care mereu a fost prezentă și creativă în rîndul oamenilor.

Capitolul III denumit-Eficiența Serviciului Vamal pentru Republica Moldova prezintă reformele fiscale-vamale care reprezintă un proces neîncetat de acțiune iar transferarea la legislația europeană constituie un loc primodial în creșterea economiei țării noastre.

CAPITOLUL I. BAZELE CONCEPTUALE ALE SERVICIULUI

VAMAL

1.1 Necesitatea și conținutul activității Serviciului Vamal

Sistemul vamal al Republicii Moldova,a început să se evidențieze îndată după instituirea independenței și suveranitații care a vut loc la 4 septembrie 1991 imediat cu intrarea în vigoare a Decretului Președintelui nr 189 din 03.09.19.Acest act constituia deplasarea structurilor vamale din teritoriu dat sub gestiunea Guvernului Republicii Moldova formate în perioada aceea din vama Leușeni vama Ungheni și vama internă Chisinau.

Serviciul vamal s-a constituit în regim de urgență ,ulterior într-o perioadă relativ mică au fost amenajate posturi de control vamal; angajat colectivul de inspectori vamali care aveau o părere largă în ceea ce privește caracteristica activității, dar odata cu trecerea anilor au însușit alfabetul specialității și astfel devenit punctul de sprijin al verticalității organelor de control al țării.  În anul 1992 birourile vamale Ungheni și Leușeni au fost reorganizate și constituite patru birouri vamale noi la frontiera cu România: Sculeni Costești, Cahul și Giurgiulești. Tot în acea perioadă au fost puși pilonii activității a 22 puncte de control vamal la frontiera Republicii Moldova cu Ucraina, activitate autentificată prin semnarea la 20.03.93 a Acordului între Guvernul Republicii Moldova și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei ,Cu privire la punctele de trecere a frontierei vamale".

Chiar din prima clipă punctul vamal de la Ungheni a fost situat în centru unor mari intersecții de ordin comercial iar printre ele este și Marele drum comercial țărănesc care își avea începutul din extremitatea nordică a Europei travesînd Prutul pe la extremitatea sudică,în prezent se numește orașul Ungheni,trecînd mai apoi prin Cetatea Albă și Chilia.Anume din acest considerent în trecerea drumului dat au apărut mai multe puncte vamale iar printre ele se numără vama Tuțora pe Prut fiind o regiune amplasată la extremitatea Ungheniului,în prezent.Respectiv această vamă a funcționat pînă pînă în secolul XVI-lea astfel și-a pierdut importanța din momement ce a fost acaparat partea de sud a Moldovei de așa numiții tătari.Ulterior au fost deschise alte vămi precum cea de la Zagarancea și Sculeni.Astfel,punctul vamal de la Sculeni s-a remarcat în deosebi în secolul al XVII-lea.Este de specificat faptul că în luna septembrie a anului 1812 conform datelor după ce Moldova cu părere de rău a devenit o parte a imperiului rus,apoi în acea perioadă punctului vamal de la Sculeni,Reni I s-a repartizat un rang de vamă din clasa întîi.Apoi peste un secol și mai bine aproximativ în anul 1823 după ce provincia a fost despărțită în doua puncta vamale vama de la Sculeni a obținut o mai mare insemnătate,extremitățile punctului vamal de la Sculeni ocupa regiunea Podolia pînă în județul Ismail,astfel era formată din aceste vămi-Lipcani,Sculeni și Leova.Astfel în anul 1823 la data de 20 iunie datorită unui decret,în Basarabia este constituită așa numita Direcție-Vamală.Mai apoi își are deputul în anul 1875,o nouă rubrică din evoluția vămii Ungheni care a început în același timp cu darea în exploatare a călii ferate Chișină-Ungheni,iar în acea perioadă devine una din gategoria celor mai importate vămi de la noi de pe teritoriul țării.

O istorie cu multe greutăți,încercări, dar și deasemenea multe împliniri este istoria vămii Ungheni. Evident și așezarea unde a apărut fiind parcă prezisă pentru vamă. Orașul Ungheni prin așezarea sa geografică destul de bună, a fost chiar de la început la mijlocul unor însemnate ri căi comerciale pe teritoriul Republicii Moldova. Astfel printer ei se numără-Marele Drum Comercial Țătăresc – avînd începutul din nordul Europei la Limberg spre Iași, apoi traversa Prutul pe la extremitatea de sud în prezent orașul Ungheni, continuîndu-și drumul mai departe spre Chilia, Crimeea și Cetatea Albă.

În anul 1875 apar semnificative modificări. Începînd cu darea în exploatare a căii ferate Chișinău-Ungheni, orașul Ungheni devine poarta Imperiului Rus spre Occident astfel la 1 iunie punctul vamal Sculeni este schimbat la Ungheni. La puțin timp după aceea,aceasă vamă a devenit printre cele mai importante din Basarabia, punctul vamal Sculeni este schimbat la Ungheni. La puțin timp după aceea,aceasă vamă a devenit printer cele mai importante din Basarabia.

Odată cu începutul anilor 1918-1944 activitatea vămii Ungheni este suprimată.Astfel își are începuturile o nouă treaptă în istorie-instaurarea conducerii sovietice. Vama Ungheni își reîncepe activittaea  împreună cu alte 15 vămi importante din teritoriul sovietic.

În perioada declarării independenței Republicii Moldova- în anul 1991,punctul vamal Ungheni cunoaște o nouă treaptă de dezvoltare. Acest birou vamal fost unul dintre cele trei birouri vamale existente și care funcționau la începutul anilor de activitate a sistemului vamal în Republicii Moldova, a avut de trecut o mulțime de obstacole referitor la reforma economico-financiară și reglementarea vamală, de stăpînirea pieței din afara țării și sporirea operațiunilor de export-import-tranzit, de ușurarea și consolidarea relațiilor cu agenții economici etc.

La momentul actual Biroul vamal Ungheni este o unitate destul de modernă, în cadrul căreia își au activitatea cinci posturi vamale: Ungheni-Cristești, Sculeni, ZEL ”Ungheni-Business”, posturile vamale interne Călărași și Fălești.Atît postul vamal Ungheni ,Leușeni cît si vama internă Chisinău tind spre perfecționarea sistemului vamal astfel ca Serviciul Vamal al Republicii Moldova să se bucure de o apreciere considerabilă și să fie acceptată ca una dintre cele mai contemporane,utilizate și transparente autorități din țara noastră.Sistemul vamal se menține mereu într-un proces necontenit de evoluție,specializare,remarcîndu-se prin urmatoarele direcții generale:

Îmbunătățirea tehnologiilor de control vamal în dependență de domeniul exact de activitate.La subiectul acesta efectuarea angajmentelor s-a materializat prin adoptarea și punerea în practică a Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.808 din 09.08.2000 Cu privire la interacțiunea serviciilor,reglementatea perceperii plăților și automatizarea sisitemului de evidență la desfășurarea controlului în punctele de trecere a frontierei de stat a Republicii Moldova.

Creșterea infrastructurii Vămii Moldovei cît și pregătirea,reciclarea colaboratorilor vamali creșterea stadiului de formare profesională.La momentul actual sistemul vamal al Republicii Moldova se bucură de numeroase unități care conține 17 unități vamale:6 la hotar cu România,6-la frontiera cu Ucraina,biroul vamal Aeroport și patru birouri interne.Astfel,în structura acestor subdiviziuni funcționează 28 posturi vamale de frontiera și 36 reprezentanțe vamale interne.

Lupta împotriva contrabandei și nerespectării regulilor vamale.Astefel putem menționa că combatrea fraudelor este unul din obiectivele centrale ale organelor vamale.

Înțelegerea drepturilor de import-export.Astfel unul dintre sectoarele însemnate ale activității posturilor vamale este cel economic-perceperea drepturilor de impor-export.Deoarece este de menționat faptul că volumul taxelor si impozitelor percepute în vamă sînt in majorare de la an la an.

Serviciul Vamal al Republicii Moldova este o auoritate de drept al siguranței statului și bineînțeles de administrare fiscală,cu sarcini caracteristice ce se reflectă din legislația națională.Ca organ de stat,menit să controleze și să gestioneze circulația mărfurilor la stadiu internațional.Servciul vamal ajută la dezvoltarea socio-economică a statului garantînd încasarea veniturilor la bugetul statului și ușurarea comețului.

De la independență pînă în ziua de azi sistemul vamal al Republicii Moldova s-a stabilizat deasemenea a înaintat însemnate reforme instituționale care au dus la clădirea unei autorități vamale contemporane,cu aspirații europene înalte și cu colaboratori vamali bine informați.

O dată ce a avut loc proclamarea independenței Republica Moldova,a pornit procesul de schimbare,trecerea la economia de piață constituirea economică vital legată ,așa numitul fenomen al globarizării.

Printre mecanismele destinate să garanteze securitatea economică a statului,este sistemul vamal.La acelaș nivel cu alte mecanisme statale pentru Republica Moldova, a fost necesar de creat și implimentat într-un timp destul de scurt,a sistemului său vamal în acest sens unitățile vamale din Republica Moldova au fost subordonate Guvernului Republicii Moldova prin Hotărîrea Guvernului Nr.70 din 11,02.1991 Cu privire la formarea Departamentului de stat pentru Controlul Vamal instalîndu-se principalele scopuri:asigurarea exercitării controlului la trecerea produselor și a mijloacelor,constituirea centrelor de control și a punctelor de trecere la hotare cît și crearea sistemului vamal de statistică și de rezolvarea problemei tarifelor vamale.Tot în acea perioadă s-a stabilit formarea punctelor de trecere,control vamal și stabilirea Inspectoratului Vamal.

Primul Cod vamal – document legislativ de bază în Republica Moldova care legalizează principiile organizatorice și de activitate ale sistemului vamal a fost adoptat la 09.03.93. pe cînd noua redacție a Codului vamal a fost adoptată la 20 iulie 2000.

Începînd cu luna octombrie  anul 1994 Republica Moldova a evoluat fiind deja un membru cu drepturi și obligații depline a Organizației Mondiale a Vămilor. punctul vamal Sculeni este schimbat la Ungheni. La puțin timp după aceea,aceasă vamă a devenit printer cele mai importante din Basarabia.

În punctele de traversare a frontierei de stat au fost construite noi instituții ale birourilor vamale cu o infrastructură contemporană la nivel European precum și creati factori optimi care aprobă ordonarea muncii salariaților vamali la o treaptă calitativ superioară.Putem menționa că s-a ameliorat baza materială, a sistemului vamal subdiviziunile teritoriale au fost reînoite cu tehnică și utilaj special.

Consecința cea mai importantă al perioadei date derivă din faptul că în Republica Moldova activitatea vamală a primit statut social de permanență reușid astfel elaborarea unui ansamblu de specialiști calificați în materie vamală capabili să execute la nivelul necesităților toată gama de instrucțiuni ce le revin organelor vamale.

Sistemul vamal pentru Republica Moldova este una din unitățile necesare ale statului ce semnifică un ansamblu economic și de dept ramificat.Serviciul vamal este atît un instrument al dezvoltării economiei naționale în ce privește reglemetarea vamală,activitatea de drept,de ocrotire economică a pieței interne a țării noastrd,precum și o sursă permanentă și garantată a încasării surselor financiare la bugetul de stat al R.M.La momentul actual funcția fiscală a sistemului vamal este una dintre cele mai importante ,deasemenea fiind criterial de bază în evaluarea activității vamale ceeea ce nu este legitimat.De organele date depinzînd plenitudinea colectării veniturilor vamale pe cînd totalul veniturilor depinde de mărimea și organizarea comerțului din afara țării și cuantumului impozitelor și încasărilor vamale.

Miezul serviciului vamal al țării noastre a fost constituit de altfel datorită a 200 de lucrătorii din R.M care au lucrat bunăoară pînă în anul-1991 în punctele vamale care au existat în fosta U.R.S.S.În prezent colaboratorii vamali dețin o anumită îndrumare care se formează nu doar cu puterile lor dar și sprijinul serviciilor vamale din toate țările lumii:Uniunea Europeană,Statelor Unite ale Americii,Rusiei dar desigur și cu ajutorul mai multor organizații printer care se numără:EuroVama,Tacis și altele.

Este de remarcat faptul că în anul 1993,țara noastră a semnat acordul de aderare la Consiliul Serviciilor Vamale ale statelor membre ale comunității statelor independente.

În prezent misiunea principală pentru dezvoltarea activității sistemului vamal rezidă în îmbunătățirea practicii de muncă a organelor vamale în concordanță cu normele Codului Vamal.

În decursul anilor de muncă sistemul vamal a înscris o ascensiune perpetuă,stabilă și consecventă sistematizîndu-și metodelede activitate astfel a adoptat practici din cele mai recente aplicate atît pe plan național cît și plan internațional care au transformat într-unul eficient,unde persistă în mare parte responsabilitatea.Deasemenea în toate punctele vamale ale statului ,au fost implimentate noi oficii vamale care dețineu o substructură modernă beneficiind de condiții adecvate ce permit ca colaboratorii vamale să activeze la nivel cu standartele europene.

Aceasta din urmă a dus la ameliorarea materială a punctelor de trecere a frontierei avînd un utilaj modern care ușurează munca salariaților.Consecința ce mai importată derivă din faptul că în această perioadă serviciul vamal din țara noastră a căpătat statut social de permanență s-a izbutit consolidarea unui ansamblu de colaboratori specializați în domeniul activității vamale,posedînd cunoștințele necesare pentru îndeplinirea tuturor cerințelor pe care trebuie să le execute serviciul vamal.

Moneda de aur-al Sistemului Vamal,este reprezentat contingentul de colaboratori, angajați în organele vamale la faza formări și dezvotării lor,care la rîndul lor au existat ca fiind activiății date,astfel ulterior s-au transformat într-un model de un ridicat înalt professional,unexemplu de profesionalism,sinceritate, dăruire de sine,care nu a avut nici o frică în timpul intervalului de tranziție precum și de construire a organului de drept care a avut scopul de a fi prezent la , chemat să stea la garda securității economice a țării noastre – Republica Moldova.,pentru a o apăra cu onestitate și bunăvoință.

În concluzie vreau să remarc că sistemul vamal al Republicii Moldova într-o perioadă de 24 ani a înscris o dezvoltare atît instituțională cît și funcțională ajungînd astfel o organizare bine pronunțată și de care atîrnă o parte destul de seminificativă a întreagii economii a Republicii Moldova-75% din bugetul de stat sunt constituite din veniturile vamale și siguranța consumatorului –interzicerea răspîndirii pe întreg spațiului Republicii Moldova a mărfurilor nepermise care au de altfel termenele de valabilitate expirate,bineînțeles a substanțelor interzise,armelor.articolelor din tutun și altele,care au un efect negativ asupra sănătății societății în întregime.

1.2 Baza legală a activității și rolul serviciului vamal pentru

Republica Moldova

Pe parcursul existenței economiei mondiale s-a afirmat că evoluția economică a unei țări aparține în mare masură de antrenarea resurselor proprii umane,materiale cît și financiare.Astfel,țările nu se pot desface de circuitul economic internațional.Participarea la împarțirea internațională a muncii, și implicit la circuitul economic internațional este de natură să evolueze și să depașească eforturile personale ale fiecarui popor în parte și să intensifice progresul economic al statelor lumii.

Colaborarea economică și tehnico-științifică internațională formează fără îndoială unul dintre acei factori de bază ai accelerării economice.La mărirea și sporirea relațiilor economice iau parte diverși factori de printre care:producția si serviciile,formele noi de realizare a tranzacțiilor,implimentarea cadrului juridic care are drep scop să faciliteze cooperarea,măsurile contemporane de asigurare contra riscurilor și altele.

În economia mondială la etapa actulă,relațiile economice internaționale posedă o atribuție destul de importantă in progresul economic al statelor în dezvoltarea social-politică a interdependențelor în care sunt atrase și tentate majoritatea statelor lumii indiferent de mărimea lor,gradul de dezvoltare economică sau orînduirea lor socială.

Adeziunea R.M la Organizația Mondială a Comerțului în anul 2001 a ajutat apariția noilor sectoare economice de activitate pentru agenții economici naționali participanți la activitatea externă a Republicii Moldova.Datorită acestui care a dus și la apariția unor noi sectoare de activitate caracteristice pentru organele vamale ale R.M ce au drep rol executarea statisticii vamale, a activității economice externe cu implimentarea trăsăturilor caracteristice definitorii ale acesteia de utilizare a regimurilor vamale nu doar pe teritoriul serviciului vamal al R.M dar și deasemenea și pe teritoriul statelor Uniunii Europene combaterea încălcarilor,regulilor vamale și a infracțiunilor cu caracter vamal și altele.

Cauza majorării nivelului economic al țării este influențată de funcționarea organelor vamale într-o măsura semnificativă iar din acest considerent activitatea vamală ar fi bine să se definească prin integritate,claritate și profesionalism. Angajamentul primordial în ceea ce privește reformele economice este garantarea dezvoltării economice,ele fiind create pe postament de politică investițională cît și a transormărilor de structură.Serviciul vamal îngăduie acestuiaqde a se transforma din instrument a politicii-fiscale,devenind în final asistent care are drepturi complete la crearea tacticii economice a țării noastre.

În prezent baza legală a activității vamale este formată din diverse acte normative dintre care cele mai memorabile și importante sunt urmatoarele:

Tabelul 1.1

Baza legală a activității vamale

Sursa:Elaborat de autor în baza datelor preluate de pe customs.gov.md/files/acte/ordine/325.

Făra incertitudine actul legislativ de bază și cel ce reglementează activitatea organelor vamale este Codul Vamal al R.Moldova.Efectuînd o mică caracteristică a prevederilor ce se cuprind în aceasta constatăm că la art.8-18 este reglementat statutul juridic al organelor vamale naționale.Astfel,art.8 prevede că: Autoritatea publică de specialitate care exercită conducerea efectivă a activitații vamale în RM este Serviciul Vamal ,iar art.9(organele vamale)prevede ferm

că:Statutul,funcțiile și competența Serviciului Vamal sunt determinate de prezentul Cod și de Guvern (1.2.art.9).

Pe lîngă cele specificate anterior,Codul Vamal al R.Moldova include o serie de reglementări privind organizarea activității vamale precum și traversarea mărfurilor și mijloacelor de trasport

peste frontiera vamală,regimurile vamale,drepturile de export și de import,vămuirea și controlul vamal,brokerul vamal,facilitățile vamale acordate anumitor categorii de cetățeni din strainătate.

Trebuie de menționat,că pe lîngă toate aceste acte enumerate mai sus este necesar de relatat că

vîrful piramidei din clasa cadrului legislativ în domeniul vamal stă totuși legea supremă a statului numită Costituția Republicii Moldova,adoptată la 29.07.1994 care susține drept pilon în activitatea vamală a statului nostru.Guvernul asigură apărarea privilegilor naționale în activitatea economică externă, promovează politica schimbului liber sau politica protecționistă începînd de la interesele naționale(1.1,art.129.alin(2))precedată apoi de Legea cu privire la tariful vamal care totodată prevede realizarea prevederilor articolelor nr.174 și 187 ale Codului Vamal al RM.

Legislația vamală a Republicii Moldova recepționează într-o măsura destul de mare prevederile legislației Uniunii Europene dar în pofida acestui fenomen mai există totuși și cerința de a înlătura anumite contraziceri dintre aceste două legislații bineînțeles este neapărat de a ușura într-o măsură oarecare legislația ,de a uni și deasemenea de a sistematiza conținutul lor .Din faptul că în R.Moldova operațiunile vamale sunt destul de dificile chiar și elaborarea acestora ia ceva timp chiar ar fi o rezolvare optimă prin aplicarea armonizării legilației vamale a Republicii Moldova cu nivelele Uniunii Europene.

Determinarea și dezvoltarea relațiilor la nivel național precum și internațional în sectorul vamal este unul dintre componentele de bază a deciziei de stabilizare a competențelor funcționale ale administrațiilor vamale din toată lumea dar din motiv de a face față referințelor și oportunităților din prezent.Datorită acestui argument Serviciul Vamal al R.Moldova aplică și înaintează o politică amplă și incomparabilă de accentuare a colaborării vamale naționale cu cele de nivel european.

Din motivul rentabilizării colaborării cu organele de drept naționale,în permanență are loc un proces constant de reînoire de informații în structura solicitărilor cu o însișire inter-instituțională din partea Ministerului Afacerilor Interne cît și a Centrului Național Anticorupție (CNA) fiind elaborate diverse operațiuni cît și metode comune de avertizare și excludere a nerespectării legislației vamale precum și a actelor de corupție aspre care sunt efectuate de CNA și Serviciul Vamal în baza ordinelor comune a acetor două instituții.Deasemenea un alt motiv puternic în suprijinirea concepției respective îl reprezintă bineîțeles și prezența reglementărilor vamale de ordin caracteristic în o mulțime de instrumentele juridice internaționale de natura economică și anume în multe tratate internaționale.

Referitor la cele redate anterior putem relata că activitatea vamală este formată din o mulțime de activități reglementate de lege cît și de alte acte normative,efectuate de organele competente cu ajutorul importatorilor,a exporturilor cît și a reprezentanților acesteia,în scopul obținerii acțiunilor de export-import în asemenea fel să se realizeze cu respectarea absolută a obligațiunilor ce le au fată de stat.

Deasemenea prin prisma analizei legislației în vigoare putem determina că statutul de organ de drept al Sistemuului Vamal se evidențiază în așa mod:preocuparea de investiții oprerative,modalitatea de tentare la răspunderea, vamală etc.

Prin serviciul vamal al Republicii Moldova se reflectă o unitate din sistemul organelor de drept și de securitate a statului.Instituția dată va aspira mereu spre modernizarea sistemului vamal așa încit să se bucure de o apeciere deosebit de înaltă atît la nivel național cît și internțional.

Referitor la rolul sistemului vamal in Republica Moldova în economia țării noastre precizăm că serviciului vamal i s-a repartizat încă de la debut o funcție extrem de însemnată și în special cea de adunare a impozitelor pentru suplinirea bugetului de stat al tării.

Astfel,în costituirea statului vama fiind o instituție amplă care pe lingă menirea ei fiscală deasemenea indeplinește și funcția de instrument de securitate a economiei naționale.În Republica Moldova reglementările și formalitățile cît și constituirea și funcționarea serviciilor vamale s-au dezvoltat considerabil sub impactul mai multor schimbărilor istorice survenite în Europa și România.

Tabelul 1.2

Sarcinile atribuite serviciului vamal din Republica Moldova

Sursa:Elaborat de autor în baza datelor preluate dintr-un articol din conferința științifică-Copetitivitatea și inovarea în econonia cunoașterii,Vol.1,Autor Balan Aliona conf.univ,ASEM,anul ediției 2009,pag 164-165.

Din motiv că, Departamentului Vamal in an.2001 a ieșit din subordinea Ministerului Finanțelor și ulterior cu intrarea în vigoare a Codului Vamal al RM din 20 iulie 2000 și a Legii RM nr 1150 din 20 iulie 2000 cu privire la serviciu în organele vamale s-a executat deasemenea un progres semnificativ în privința elaborării unui serviciu vamal integru,modern și independent din toate punctele de vedere.

În raport cu indicațiile, art.122 conform Codul vamal pentru determinarea drepturilor de import precum și celor de export,de aici rezltă că-baza de calcul a taxei vamale; a taxei pe valoarea adăugată; a accizului cît și a taxei pentru proceduri vamale o reprezintă mărimea naturală sau cantitatea în vamă a produselor care este stabilită conform prevederilor legii dar totodată și a

impozitele și taxele care sunt preconizate de a fi plătite la data cînd a avut loc importul. Iar aceasta se efectuează neținînd cont de taxa pentru valoarea adăugată și acizele stabilite.

Potrivit art.10 alin.(1) și alin.(2) din Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997-prețul în vamă a produselor care au pătruns pe teritoriul vamal se stabilește astfel:

Figura 1.1 Modalitatea de stabilire a prețului în vamă a produselor care au pătruns pe teritoriul vamal

Sursa:Elaborat de autor în baza datelor preluate din Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997

Cea mai importantă modalitate de stabilire a valorii în vamă din cele specificate mai sus este cea de calculare a mărfii-în baza valorii tranzacției cu marfa respectivă.Dar din moment ce această metodă nu poate fi utilizată,respectiv sunt utilizate alte metode.Toate aceste metode succesive sunt utilizate atunci cînd valoarea marfii stabilită în vamă nu poate fi calculate prin metoda

anterioară.Exemplele 4 cît și 5,se utilizează în orice consecutivitate dorim.

   Prețul care este stabilit în vamă pentru produsele care au ajuns în vamă sunt stabilite de către declarant pe cînd organul vamal are răspunderea de a analiza dacă este corect valoarea stabilită de către declarant,mai apoi se anlizează dacă metoda prin care a fost calculat a fost aleasă corect,deasemenea dacă sunt prezente toate docuentele necesare.Decizia finală asupra acestei operațiuni o are autoritățile vamale,care au dreptul de a lua anumite hotărîri în cee ace privește corectitudinea cît și incorectitudinea stabilită pe teritoriul vamal de către pesoana în cauză numită-declarant.Potrivit art.8 alin.(3) din Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997-autoritățile vamale sunt în drept să stabilească valoarea în vamă a produselor fixînd succesiv modelele indirecte din în art.10 din legea expusă anterior,aceasta doar în situațiile cînd nu sunt anumiți termini ce afirmă dacă este correct determinată valoarea în vamă a produselor anunțate sau în situațiile cînd predomină un motiv ce rezultă că datele respective nu sunt corecte sau nu sunt pe deplin anlizate și efectuate. în cazurile în care nu există date ce ar confirma corectitudinea determinării valorii în vamă a mărfii.
    Pentru a crește eficiența veridicității a valorii care a fost stabilită în vamă cît și primirii depline a stabilirii valorii în vamă a produselor precum și a încasării depline a drepturilor de import în intervalul anului 2015 calcularea prețului în vamă a mărfurilor a fost legalizată prin-23 de prevederi interne enunțate de Serciciul Vamal „Cu referire la fixarea valorii de referință la unele tipuri de mărfuri”-care conform stabilirii auditului,în nenumărate rînduri a fost stabilite neregulat de către angajații Serviciului Vamal. În același timp organelle responsabile nu au fost într-atît de competente în aplicarea prevederile pct.16 lit.B) din Hotărîrea Guvernului nr.600 din 14.05.2002 „Cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor care au fost introduse pe teritoriul țării noastre”în privința înștiințării asupra prețurile de referință pentru produsele care fac parte din comerțul exterior,satbilite la noi în țară.

Analizînd ultimii ani de activitate a Serviciului Vamal– 2014-2015,sunt caracteristici și evidențiați prin o mulțime de manifestații care au dus ca activitatea serviciului vamal să funcționeze într-un ritm bun și eficient.Dar desigur analizînd criza economică care s-a abătut asupra Republicii Moldova a avut un efect nefast asupra sectorului vamal,a activității lucrătorilor vamali,care a avut rezultat deosebit asupra mărimii fluxului de produse atît de export cît și cele de import.Dar în pofida celor întîmplate politiciile vamale effectuate au dus la majorarea încasărilor care s-au acumulat în bugetul statului. În anul 2014,conducerea statului a atras o deosebită atenție asupra activității organelor vamale,pentru a spori eficiența lui.

Datorită acestei implicații a crescut calitatea serviciilor pe care le prestează,dar deasemenea au avut loc și anumite schimbări și reorganizări la nivel de structură.Punctele vamale de la hotarul țării au fost completate cu tehnică competentă și performantă pentru a efectua un control vamal minuțios,cît mai riguros,pentru depistarea încălcărilor care au loc în punctele de fontieră.Astfel la vama Sculeni a fost pus în funcțiune așa numitul- Scanerul cu sisteme de raze X-ray,în scopul de a executa inspecția vamală cît mai nedestructiv,dar bineînțeles și maximizarea eficienței în lupta împotriva contrabandei,care se intensifică tot mai mult în țara noastră.Deasemenea a fost aplicată-zona de control vamal terminalul Cereale-Prut care duce la ușurarea procesului de vămuire,atît pentru agenții economice cît și pentru persoanele fizice.

Astfel analizînd ultimii ani de activitate a Serviciului Vamal,observăm că a fost însemnat de o mulțime de rezultate în cee ace privește combaterea și ameliorarea fraudelor vamale.Desigur au fost înregistrate situații de contrabandă destul de grave,de substanțe interzize și țigări,cel mai grav s-a produs la punctul vamal de la Ungheni -102580 pachete.obicte prețioase,tehnică de uz casnic,obiecte de cult,muniții,armament în valoare totală de aproximativ-105 mii euro.

Deoarece unul din rolurile principale a Serviciului Vamal este de securitatea țării,se atrage o deosebită importanță asupra înlăturării încercărilor de traversare ilegală peste hotarele țării a substanțelor interzise,muniții,țigări cît și obiecte culturale.

Cu ajutorul colaborării între organele vamale ale țării noastre cu României a avut un efect pozitiv pentru descoperirea traversării ilegale a unui lot destul de mare de produse în baza actelor false prezentate la punctul vamal.Dar oricum cea mai mare parte a încălcărilor au fost înregistrate prin trecerea ilegală a articolelor din tutun astfel în perioada de referință au înregistrat o valoare de aproximativ-292942 de lei.

Toate progresele înregistrate s-au datorat în cea mai mare parte proiectelor effectuate de Serviciul Vamal în conlucrare cu anumite organe,între Autoritatea Națională a Vămilor din România și Serviciul Vamal al țării noastre,a transferului de experiență între diferite puncta vamale din diferite țări,avînd drep obiectiv îmbunătățirea calității serviciului vamal cît desigur și a colaboratorilor vamali impreună cu fiecare birou aparte,aceasta a dus la creșterea economică a Republicii Moldova.Toate aceste efecte obținute sunt datorate colaboratorilor vamali care își execută munca cu multă dăruire de sine care duc la rezolvare tuturor obiectivelor propuse.

Funcția serviciului vamal în procesul de integrare în Uniunea Europeană fiind unul esențial iar sarcinile care sunt atribuite autorităților vamale în sectorul securizării traficului național cît și internațional de mărfuri fiind imense.Într-adevăr este trebuie de constat fenomenul că reformele care au fost înaintate în cadrul Serviciului Vamal au dus într-un final la construirea unei instituții vamale contemporane și actuale,cu tendințe moderne care au dus la o colaborare eficientă cu

Uniunea Europeană precum și cu alte state membre,toate aceste acțiuni au dus efectiv pe parcursul

anilor precedenți dar deasemenea a contribuit și aportul individual al tuturor angajaților vamali manifestînd astfel calități precumdedicație,dăruire și un înalt profesionalism putem afirma că au reallizat multe dar și în momentul actual ajută la creșterea și modernizarea Serviciului Vamal al Republicii Moldova.

Pentru-că într-o parte semnificativă organele vamale simbolizează un anumit lanț esențial în rîndul tranzacțiilor comerciale europene cît și internaționale acțiunile de import-export pecum și altele.Ele în ocupația sa zilnică se întînesc cu multe circumstanțe careau menirea să pună la verificare integrarea,disciplina și competențele fiecărui lucrător vamal dar bineînțeles și integritate sistemului vamal.Cu părere de rau pentru statul nostru, vama este un spațiu favorabil pentru creșterea corupției,traficului de mărfuri și servicii și chira a traficului de ființe umane,deoarece ea este răspunzătoare de înlăturarea crimelor care au loc la frontieră,dar deasemenea și pentru traficul ilegal în deosebi fiind spălarea de bani.

O altă funcție pe care o posedă vama fiind ce de adunare a celei mai însemnate părți a TVA-ului,reprezentînd astfel venitul fiscal primar pe care-l acumulează bugetul statului. Majorarea permanentă a tranzacțiilor comerciale internaționale, au trasformat vama înr-un punct de control stabilindu-se niște resurse economice grandioase care au dus la majorarea riscurilor posibile ale excesului de putere și deasemenea a unor actelor de corupție în proporțir destul de mare.Din motivul dat au fost efectuate numeroase operațiuni și desigur că au fost și introduse mai multe programe și strategii de reformare a serviciului vamal în țara noastră.

Menirea Serviciului Vamal într-o țară independentă,rezindă din avansarea politicii vamale în scopul garantării securității economice a tării noastre,în concordanță cu nivelele internaționale precum și ușurează comerțul în cooperarde cu societatea civilă cît și mediul de afaceri pentru creșterea comerțului extern și obținerea unui climat avantajos și eficace pentru ca în final sa ajungă atingerea investițiilor.

Datorită Serviciului Vamal percem ca fiind un organ al puterii executive avînt deasemenea un semn juridic care de altfel lucrează datorită normelor și legislației de stat,are anumite sarcini pe care i l-ea autorizat statul ,deasemenea își execută rolurile în domeniul vamal cît și în diverse domenii.

Din cele relatate anterior putem afirma că principiul general al rolului acivității punctelor vamale

de pe teritoriul țării noastre sunt următoarele:

Rolul activității punctelor vamale pe teritoriul țării

Figura 1.2 Rolul activității punctelor vamale pe teritoriul țării

Sursa:Elaborat de autor în baza datelor din Revista Națională de Drept Nr.5,2015.Autor:Pavel Țurcan magistru în drept (USM).

Pot să remarc faptul că menționa faptul că în organizarea statului,Serviciul Vamal reprezintă o organizație amplă care pe lîngă scopul ei principal fiscal mai are funcția Securitate a economiei țării noastre iar rolul său indirect este cel social de protecție a întregii populații. Datorită acestei acțiuni potrivit părerii mele garantează îndeosebi o bună prestare a colaborării dintre stat și subiecții săi de drept.Îar în ceea ce privește indirect inclusiv subiecții de drept nu contează din ce stat sunt ,în situațiile cînd ei ajung la momentul să interacționeze ducînd la atingerea sectorului vamal pe plan internațional.

Deasemenea,sistemul vamal reprezintă lanțul de leigămînt care se formează între asistenții la comerțul exterior iar pe cealaltă parte se află statul,care încurajează tinerii antreprenori,acordîndu-le diverse facilități în ceea ce privește transportarea mărfurilor peste hotare. Serviciile vamale joacă un rol esențial în lupta împotriva mărfurilor periculoase, traficului ilegal, fraudei, terorismului și criminalității organizate, facilitând, în același timp, comerțul legitim. Anume vama reprezintă cel dintîi scut de ocrotire a societății de anumite primejdii care de altfel pot prejudicial alimentar bineînțeles terorismul care persistă și nu în ultimul rind criminalitatea.Ocrotirea societății noastre, bunăstarea fabricilor de la noi din țară,liberul schimb de mărfuri și ascensiunea comerțului în Republica Molova sunt atîrnate de siguranța prestațiile calitative,iar cel mai important lucru de o conducere vamală care lucrează correct,cu claritate și eficient.

Deoarece,serviciul vamal întotdeauna este pregătit pentru a face față oricărei situație,menirea sa ca mecanism continuu în întrebuințarea politicii externe precum de securitate comună astfel când sunt elaborate măsuri sancționatorii cît și blocade economice sau embargo.Cu exemplificare, vama se implică în stoparea exporturilor în țările unde se face obiectul unei sancțiuni. Vama mai are de asemenea și scopul de a apăra patrimoniului cultural al tării noastre dar binețeles și al tuturor membrilor ai Uniunii Europene. Sistemul Vamal este unul din elementele cele mai importante care asigură intersecția economiei naționale,europene cît și cu cea mondială,avînd ca

obiectiv implicarea statului nostru la împărțirea internațională a muncii cît și suținerea unei concurențe mai loiale dintre producătorii interni atît pe piața autohtonă cît și pe cea mondială,avînd o efect benefic asupra Republicii Moldova ducînd la creșterea economică,împlinirea ei din toate punctele de vedere.

CAPITOLUL II.Analiza activității Serviciului Vamal al Republicii Moldova

2.1 Impozitele,taxele percepute în vamă:analiza conținutului și evoluția acestora

Taxele vamale devin de-a lungul dezvoltării lor din instrument fiscal un mijloc mai amplu de politică fiscală comercială ca fiind unul dintre din cele mai întrebuințate intrumente pentru securitatea economiei țării noastre.

Așadar putem spune că politica vamală face parte la încurajarea și ramificarea mărfurilor autohtone și stăine,deasemenea la îndeplinirea economiei interne cu materii prime și alte mărfuri pentru import cît și la extinderea colaborării economice internaționale.

Mărfurile care sunt destinate pentru import și export ,care trec frontiera vamală sunt supuse taxelor vamale potrivit Legii cu privire la tariful vamal (1,art.18).

Din clasa impozitelor indirecte se înclud și taxele vamale care bunăoară ele se împart după mai multe criterii.Varietatea acestor taxe este determinată de faptul că ele sunt cele mai întîlnite și răspîndite impozite.Doar cu utilizarea anumitor taxe în diverse ipostaze,se poate ajunge la scopul înaintat de așa numita politică vamală cît și cea comer.cială a țării noastre

Taxele vamale constituie niște impozite indirecte înregistrate și percepute de statul nostru pentru mărfurile care în timpul în care ele trec frontierele vamale ale țării consacrate importului,exportului cît și al tranzitului.

În comparație cu alte impozite și taxe care sunt aplicate pe teritoriul Republicii Moldova,instituție ca fiind o sursă de venituri bugetare,taxele vamale nu sunt reprezentante ca niște simple venituri fiscale,acumulate la bugetul statului,ele sunt parte constituientă a categoriei de venituri bugetare cele mai larg răspîndite.Analizînd din punct de vedere juridic taxele vamale reprezintă niște angajamente bugetar/.financiare cu alte cuvinte spus reprezintă niște obligațiuni sub formă de bani de a depune în bugetul statului-taxele care sunt legalizate,ca fiind venituri alle bugetului statuluii.Obligația de a achita taxele vamale reprezintă o datorie juridică stabilită de către normele juridice respective,alimentînd astfel bugetul statului.

De aici rezultă ca taxele vamale se aplică asupra bunurilor și mărfurilor care intră în sau ies dintr-o anumită țară dar deasemenea și asupra celor care tranzitează teritoriul dat.Astfel,impozitele constituie o plata care a devenit obligatorie datorată bugetului statului.Luînd în considerare acest fapt taxele se diferențiază de impozite,care fac parte din altă categorie de venituri care sunt constituite ca plăți datorate de catre cetățenii autohtoni sau persoanele străine care profită de anumite servicii sau diferite activități,făcînd parte din organele de stat

Funcțiile taxelor vamale

Scopul taxelor vamale ca un instrument de politică fiscal-comercială se evidențiază în aceeași perioadă de evoluție a industriei cît și interesului statului de a apăra totodată industria din țara noastră de concurența din țările lumii,pentru a fi un anumit echilibru,iar producătorii autohtoni sa se simtă în siguranță,știind că au o anumită protejare din parte statului nostru.

Ulterior la materiile prime aflîndu-se într-o ușoară scădere încercuindu-se astfel de materii prime și înaintarea în dezvoltare a noilor industrii.

Astfel, se pot număra următoarele fundamente:

– Ocrotirea tarifară sprijină domeniile care sînt considerate mai memorabile din punct de vedere

social,strategic cît și economic interzind ca ele sa fie stabilite în mod nepotrivit de adversarii străini.

– Deasemenea prin taxa vamală se încurajează brațele de muncă autohtone cît și posturile de lucru din anumite domenii,astfel făcînd față concurenților de pe piața autohtonă cu mărfuri fabricate peste hotare la costuri mai reduse;

– Taxele vamale duc la reducerea importurilor iar prin aceasta totodată se încurajează mărfurile internă,care duc la utilizarea mai amplă a forței de muncă care majorează astfelveniturile producătorilor.

– Taxele vamale se aplică și pentru ramificarea structurii industriale a unei țări oarecare,de exemplu dacă o țară vrea să fabice pe plan intern unele produse care sa fie autentice macar pentru o perioadă de timp scurtă un asemenea proces de producție trebuie apărat de concurenții stăini,care pot inunda piața noastră cu produsele fabricate la ei în țară ;

– Efectuarea taxelor vamale este extrem de utilă în zilele de azi pentru ca statele sa posede mai multe oportunități și cît și tratate comerciale reciproce,bilaterale și multilaterale,pentru a exista o armonie comercială între țările date;

În domeniul tratativelor comerciale țările î-și conferă unele favoruri ce rezidă în diminuarea comună a nivelului taxelor vamale la importul îndeosebi a unor mărfuri care fac parte din negocieri.

În practica aplicării taxelor vamale ca intrument de securitate a țării în perioada postbelică se evidențiază unele tendințe majore precum:

a)Tendința de a aplica taxele vamale pentru aplicarea în practică a așa numitului principiului nediscriminării a clauzei națiunii ca fiind cele mai favorabile normă ce se aplică în folosește intr-un anumit fel determinant și prin care percepe o vastă folosire odată cu ivirea asa numitului G.A.T.T astăzi (O.M.C.).

b)Tendința de micșorare a taxelor vamale în starea clauzei națiunii celei mai favorabile între statele membre ala GATT ca continuare a desfacerii unui ansamblu de tratate tarifare complexe în domeniul acestui acord;

c)Tendința de descreștere în general a sensului taxei vamale luînd în considerare faptul că trecerea si schimburile generalizate în unele state cu economie de piață în structura cursurilor valutare instabile are ca obiectiv să diminueze sau să crească nivelul impunerii datorită taxelor vamale la importul mărfurilor în statul dat în dependență de nivelul de dezvoltare a banilor în țările date.

Chiar dacă s-a diminuat nivelul taxelor vamale care s-au desfășuarat în domeniul G.A.T.T dependență de nivelul tratativelor tarifare complexe desigur,taxele vamale rămân a fi un deosebit instrument de ocrotire a economiei țării noastre.Ele în permanența au avut un scop semnificaiv în ceea ce privește concurența internațională pe piețele de produse ceea ce a dus la încadrarea importului mărfurilor dintr-o țară anume într-o grupă de taxe vamale fiind de natură să decidă uneori efectuarea sau neefectuarea tranzacției sau să dețină un element valoros al contabilității în acest domeniu.

În ceea ce privește securitatea unui tarif vamal este remarcat cu prioritatea care se acordă de fiecare stat unuia din cele două obiective,protecția numită să scoată sau să diminueze importul astfel: majorarea prețurilor sau scoaterea și obținerea unor venituri acumulate la bugetul țării importatoare.

Privind în ansamblu un tarif corespunde cu ambelor obiective.Deoarece taxele vamale dețin un rol atît de important,pentru-ca ele să facă parte într-un mod cît mai eficient la majorarea veniturilor care se acumulează la bugetul statului astfel,ele nu trebuie să dețină un caracter prohibitiv la importuri dar sa fie micșorate pentru a favoriza importul.

Iar cînd obiectivul primordial al tarifului vamal îl constituie protejarea de diferiți factori a industriei autohtone atunci nivlul texelor va fi majorat atunci se va demoraliza importul.În general taxele vamale care posedă un caracter limitat nu formează caracteristica generală a unui tarif vamal deci,ele fiind folosite în cadrul unor sectoare mai mici ale importurilor,aceasta formîndu-se în dependență de principiile politicii economice fiecărui stat în parte,în numeroase și diferite etape.

Referitor la producătorul intern de mărfuri asemănătoare cu cele care ar putea fi importate nu poate fi îndeajuns doar perceperea nivelului nominal al taxei vamale dar deasemenea se ține seama și de acele taxe prelevante asupra mărfurilor importate deja în produsul finit dat astfel instalîndu-se un gradul deocrotire a valorii puse la procesul de prelucrare și modificare.Dar pentru un nivel specific al prețurilor din toate țările putem menționa faptul că rata efectivă a taxei vamale va arăta surplusul de valoare adăugată la nivel de țară,care se primește prin datorită impunerii taxei vamale ca o secțiune a valorii puse în termenii comerțului liber.

Asfel pot si specificate unele categorii de taxe vamale și anume :

Figura 2.1 Categorii de taxe vamale

Sursa:Elaborat de autor potrivit surselor recepționate de pe http://www.scrigroup.com/finante/Clasificarea-taxelor-vamale21323.php

Taxele vamale în Republica Moldova se utilizează în raport –cu legislațiia cît și cu acordurile internaționale din care țara noastră face parte.Avînd o anumită caracteriscă ele fiind unice neavînd posibillitatea de a se modifica,dar bineînțeles mai există .și o posibilitate de a se modifica doar în situația scontată de legislația în vigoare. În serviciul vamal din țara noastră,organele vamale mai calculează și taxele pentru executaarea procedurilor vamale.Legislația în vigoare a adoptat următoarele tipuri de taxe și procceduri vamale pentru executarea lor:

-Înscrierea produselor în vamă se caracterizează pin următoarea metodă:

-5euro cînd valoarea în vamă a mărfurilor constituie 50 pînă la 1000 euro.

-iar 0,20% din prețul în vamă a produsului și respectiv nu mai mult de 900 euro în moment ce valoarea lor în vamă trece de 1000 euro.

Unde:Tv-taxa vamală Cp-cota pe piață

Vm-valoarea mărfii

Clasificarea taxelor vamale

Pentru-că taxele vama le sunt multiple ca sumă evoluînd în mare parte de-a lungul anilor,felul de așezare și bineîțeles fiecare avînd rezultate distincte iar pentru a efectua o politică vamală concordantă interesele statului afirmă o clasificare a lor aparte distincte de altele.Clasarea taxelor vamale poate fi aranjata după cel puțin patru criterii,ele sunt:

Figura 2.2 Clasarea taxelor vamale

Sursa:Elaborat de autor în baza datelor preluate din Drept vamal comunitar.Chișinău:Print-

Caro SRL,2012, Erhan I.,Cîrnaț Teodor.

a)După scopul impunerii-taxele vamale se disting în 2 clase:taxe vamale cu ca specific fiscal și taxe vamale cu specific protecționist.La rîndul lor ele se deosebesc în mare parte după nivelul impunerii,pe cînd cele cu specific fiscal au un nivel scăzut unicul motiv pentru ce se efectuează este de a realiza venituri cît mai multe pentru bugetul statului.Iar cele cu specific protecționist au o largă răspîndire și în general un nivel mai înălțat datorită lor se supraveghează în cea mai mare parte forța concurențiă a produselor aduse la noi în țară și efectiv securitatea pieței interne care poate fi acaparată de către concurenții straini,cu produsele lor.

b)După obiectul impunerii-taxele vamale se clasifică în trei moduri:de import,de export și de tranzit.

Taxele vamale de import- se înregistrează asupra produselor aduse din alte țări atunci cand acestea trec hotarele țării care le importă și sunt cele mai des întîlnite.Evident ele constituie un important mod prin care se apară produsele noastre autohtone în dependență de rivalitatea din alte tări,făcînd parte nemijlocit la săltarea prețurilor mărfurilor care au fost aduse la noi în țară si constituind astfel din acest mod de vedere a reduceri competitive în comparative cu cele indigene. De regulă ele sunt fiind achitate de întreprinderea importatoare iar la final sînt achitate de consumatorul ultim deoarece sunt cuprinse în costul de desfacere pe piața autohtonă a produselor importate dar în procedură cîteodată fiind suportate fragmentar de întreprinderea exportatoare,care pentru a anihila consecința nepotrivită al taxei vamale asupra rolului mărfurilor sale intr-un final poate apela la descresterea costului de ofertare.,

Taxele vamale referitoare la import conțin un număr mare de trăsături specifice: avînd cea mai amplă raspandire la nivel mondial, aspire cel mai mare nomenclator al mărfurilor obligate așa numitei impuneri vamale ce se utilizează un termen mai lung de timp astfel au în particular un nivel mai crescut în comparație cu cele de export și de tranzit făcînd obiectul tratativelor evident într-un mod bilateral sau multilateral.Scopul primordial al percperii de taxe de import este cea de protejare a mărfurilor străine care doresc să acapareze piața.

Taxele vamale de export- sunt niște taxe înregistrate de stat asupra produselor băștinșe în momentul cînd acestea sunt exportate în diferite țări din Europa și numai.

Taxele aplicate la export au o mare cunoaștere și răspandire la nivel internațional în comparație cu taxele de import care sunt distincte la un nomenclator mai mic de mărfuri într-un timp mai redus. Datorită acestor taxe aplicate atît la export cît și la import ele în afară de rolul sau fiscal, mai sunt cunoscute și puse în practică încă două obiective dintre care face parte:

1. majorarea prețului mărfurilor date pe un arial mai mare adică,pe piața internațională dar cu o anumită condiție ca țara dată să devină de exemplu un important exportator și furnizor pe piața la produsele caracterizate.

2. reducerea unor exporturi,cel mai des acestea sunt mărfuri brute ,produse prime industriale precum și agricole iar acestea din urmă să fie modificate în țară,desigur într-un volum mai mare iar apoi fiind exportate cu insigna ca mărfuri manufacturate,astfel se sprijină dezvoltarea unor ramuri industriale din țară,respectiv țările care au o bază la u anumit nivel de materii prime. Într-adevăr pot să specific că o muțime de state care se află intr-un proces de dezvoltare evident că au apelat suficient de des la impunerea și afirmarea unor taxe vamale de export pentru unele produse prime precum și la cele prefabricate,astfel s-au încurajat modificarea in țară noastă a unei cantități mai ample de semenea mărfuri,bunăoară s-a majorat exportul de produse manufacturate ca urmare din modificarea și prelucrarea lor în industria autohtonă.

Taxele vamale de tranzit sunt stabilite de stat pentru mărfurilor din străinătate care trec granița teritoriul vamal al țării în cauză. Aceste taxe nu sînt așa des întîlnite la nivel internțional,în pricipiu cînd sunt puse în practică ,avînd un nivel mai mic,pentru-că majoritatea tărilor din lumea întreagă stimulează tranzitul pe teritoriul țării lor,deoarece reprezintă o sursă de venit favorabilă pentru creșterea economiei țării în cauză .Obictivul încasării taxelor de tranzit este efectiv unul de domeniul fiscal.

c) După modul de percepere se cunos următoarele tipuri de taxe vamale

Taxele vamale ad-valorem stabilite de stat asupra valorii mărfurilor aflate în vamă care au fost importate cît și exportate ulterior stabilindu-se ca fiind niște cote procentuale care se reprezintă în felul următor raportîndu-se la valoarea vamală a produselor date.De aici rezultă că acea valoare vamală este manifestată în monedă de stat a țării care importă mărfuri și se calculează astfel:transformînd prețului mărfii care a fost importată ulterior transformată într-o valută străină care reprezintă moneda curs agreat de Fondul Monetar Internațional.

Taxele ad-valorem sînt considerate ca fiind cele mai timpurii taxe care au fost cunoscute de-a lungul timpului în istoria comerțului internațional cît și mondial și care bineîțeles mai există și în ziua de azi.Principalul avantaj al aplicării taxei ad-valorem este datorată faptului că este o metodă simplă,pe cînd dezavantajul ei este influența nefavorabilă care le-ar putea efectua majorarea sau scăderea prețurilor asupra productivității taxelor vamale cît și asupra bugetului Republicii noastre.

Taxele vamale specifice- se percep de stat după numărul fizic a mărfurilor importate și exportate: tonă,cub,metru patrat,bucată,litri și altele stabilindu-se în forma unei sume absolute exprimate efectiv moneda de stat a tării respective.

Întrebuințarea taxelor vamale te tip specifice în Republica Moldova cît și în alte țări este destul de dificilă și amplă deoarece implică existența unui tarif vamal foarte amănunțit care în permanența necesită sa fie mereu împlinit cît și verificat pe masură ce se ivesc o mulțime de tipuri de produse noi care intră pe piața internațională. Acesta fiind un neajuns însemnat deoarece acest tip de taxe

vamale,nici pînă în prezent nu au o amplă răspandire pe plan international cît și pe plan mondial..

Taxele vamale mixte sunt percepute în cazul cînd taxele vamale te tip ad-valoren au eficacitate destulă ca scop de securitate dar în asemenea situații pe langă taxa vamală ad-valoren mai sunt dinstincte provizoriu și o taxă vamală specific,în cazul cand prețurile înscriu diminuări destul de importante.

d) După modul de stabilire sau amplasare de stat aceste taxele vamale se divid în patru clase:autonome,convenționale,preferențiale,de retorsiune iar ele la rîndul lor fiind de două forme (taxe-antidumping și taxe compensatorii).

Taxele vamale autonome sînt percepute de stat într-o formă unică,nu pe baza unor contracte bi sau multilaterale încheiate cu diferite țări.În mod obligatoriu aceste taxe sunt stabilite asupra produselor ce sunt produse în statul cu care țara data respe nu are în mod cert încheiate tratate ce țin de domeniul comețului și nu sunt utilizate în corelația cu aceste țări prevederile națiunii care sunt celei mai favorabile.Taxele acestea au un stadiu puțin mai înalt,astfel formînd o rezistentă rampă din mersul tranferurilor de comerț dintre țări.

Taxele vamale convenționale sunt percepute de către stat datorită acordului cu alte țări potrivit prevederilor care se stabilesc prin tratativele bi sau multilateral încheiate între țări.Fiind aplicate în modalitatea ce derivă din clauza națiunii celei mai importante.Aceste taxe se caracterizează printr-un număr mai scăzut comparativ cu cele autonome. Deci,ele fac obiectul tratativelor tarifare în cadrul GATT..Conform informației din literatura de specialitate,taxele vamale se mai divid și după plătitorii taxelor vamale:

-Taxele vamale încasate de la personae fizice.

-Taxele vamale încasate de la persoane juridice.

Conform statului de origine sunt prevăzute următoarele:minimale și maximale

Taxele vamale preferențiale sunt percepute de către stat caracterizate ca fiind extrem reduse,aplicîndu-se la toate sau doar numai unui anumit tip de mărfuri importate din alte state dar în principiu ele nu se întind asupra produselor ce provin din alte țări.Aceste taxe redau un anumit avantaj care se fixează între diferite țări ce nu se întinde asupra celorlalte țări,ce reprezintă o prevedere de la clauza națiunii celei mai importante.Acest tip de taxe nu sint intr-atît de raspîndite la noi în țară,deoarece au un anumit specific caracteristic doar lor.

Taxele vamale de retorsiune  se stabilește de către stat fiind ca o replică la politica comercială neloială a multor țări.Taxele acestea cuprind două feluri: taxe antidumping și taxe compensatorii ,care se înregistrează asemenea taxelor vamale suplimentare.Fiind caracterizate într-un mod stabilit urmînd condiția că nu pot devansa un anumit nivel care este redată de către marja de dumping, pe cînd cele compensatorii nu pot eclipsa nivelul subvenției de export.Aceste taxe se disting ca fiind niște taxe adiționale care se alătura la texele propiu-zise.De aici rezultă că conform acestor definiții specifice lor așa numitele taxe sunt de două tipuri:tarifare și netarifare.

Natura juridică a taxei vamale

Împozitele constituie o prelevare obligatorie față de bugetul de stat, ca mecanism de reglare în serviciu sau desfășurare nemijlocit fiind din partea statului ori prestație directă sau în unele cazuri poate fi indirectă din partea statului care suportă plățile.Conform modului de asemănare impozitele se diferențiază față de taxe care constituie o alta clasă de venituri acumulate la buget ce se efectuează ca niște plăți achitate de către persoanele fizice și juridice cu ocazia și în legatură cu prestarea unui serviciu public ale unor organe de stat.Cu aceeași semnificație dar cu o mică distincție din puncul de vedere al asemănării este foarte clară pentru-că în țara noastră sunt legalizate atît taxe care se încasează fară un careva concordant direct și rapid cum sunt de altfel și multe taxe vamale.

Luînd în comparație impozitul pe circulația mărfurilor ce se aplică atît pentru produsele din import care se vind la anumite prețuri de desfacere cu amanuntul, in lei sau în valută sub configurația unei prelevări,odată ce are loc vînzarea sau cumpărarea produselor nu contează dacă sunt produse de pe plan intern sau aduse din altă țară.Această taxă vamală se utilizează doar în momentul tranzacțiilor cu mărfuri care trec hotarul țării.

Taxele vamale care au o importanță mai semnificativă,evidențiindu-se de celelante sunt taxele de import,care sunt suportate de către persoana care importă din momentul ce predă actele care arată executarea operației.Ulterior această taxă se pune la valoarea mărfurilor de cumpărare,majorînd costul la care se vor comercializa pe piață aceste mărfuri care au fost importate.Iar la șfîrșit acea taxă v-a fi tolerată de către persoana consumatoare,asemenea procedură se practică în cazul tuturor taxelor din clasa celor indirecte.

Putem argumenta că toate veniturile indirecte care sunt obținute pe teritoriul Republicii Moldova cît și taxele vamale într-un final sunt suportate de cosumatori.Bunăoară,odată ce se fixează taxele vamale,statul adaugă un impozit care va provoca schimbări însemnate ale prețurilor mărfurilor cere execută obiectul tranzacției comerciale.Bineînțeles,că această taxă vamală prejudeciază destul de mult pe importator care are obligația de a lasa autorităților de la Inspectoratu Fiscal o sumă anumită de bani în dependență de cota taxei vamale ce se accentuează în tariful vamal dat.

Taxele vamale au dobîndit de-a lungul timpului mai multe caracteristici care se evidențiază în felul următor, imporatorul repartizează taxa vamală peste prețul de vînzare a marfei așa încît cel care suportă taxa vamală la finalul operațiunii este consumatorul.Dar desigur că această taxă într-o într-un anumit stat nu este în toate situațiile trecută în totalitate asupra produsului care se importează.Poate fi eventual ca în aplicare impunerea fiscală să fie îndurată parțial de către importator ori să fie absolut suportată de către exportator ,aceasta fiind în dependență de legatura dintre cerere și ofertă care este la momentul dat pe piața din țara caraterizată.Relația între sarcina (povara) vamală și costul achitat la urmă consumatorul poate fi determinat de poziția pe care o are pe piață exportatorul.

În prezent,datorită acțiunilor actuale care au loc în țara noastră de creștere a interdependenței economice dintre statele care declară o dispoziție destul de reală ,de diminuare a taxelor vamale.Putem spune că taxele vamale sunt stabilite în însușirea cerinței fondului bănesc al țării îndeosebi fiind din punct de vedere juridic,obligații financiar-bugetare,datorate statului.

Obligația bugetar fiscală se constituie prin mai multe tresături destinate să înregistreze un cuprins aparte în comparație de alte moduri de obligatii datorită acestui sens se va înțelege obligația de a achita în contul bugetului de stat toate taxele vamale,care sunt legalizate ca venituri acumulate la bugetul statului.Pe cînd datoria de a achita taxele vamale,poate fi consemnată ca fiind o datorie juridică și conform acesteia neconformarea obligației date tentează răspunderea juridică.

Astfel,indiscutabil că cel care beneficiază de aceste obligațiuni bugetar-financiare de a se supune plății taxelor vamale este doar statul care este reprezentat prin autoritățile financiar-bancare ,la care li s-au repartizat calități de care au nevoie pentru ca să poată încasa taxele vamale de la plătiori.Datorită acetor taxe se întreține fondul bugetar al Republicii MoldovaPe cînd modul de realizare,coform acestui angajamenteste o mod bănesc și se caracterizează si individualizează datorită unei denumiri de creanță bugetar-financiară fiind un document juridic datorită căruia se remarcă și caracterizează datoria de a plăti la stat, a orcărui subiect.

După cum știm sistemul Vamal este un organ aparținînd administrației publice fiind dependent și supus Ministerului Finanțelor acesta coordonează politica vamală în scopul obținerii și asigurării securității țării noastre prin mai multe metode cum ar fi:ușurarea și încurajarea comerțului între mai multe țări deasemenea securizarea circulației internaționale ale produselor și mijloacelor de transport, păzirea legalizării vamale dar totodată și a distingerii legilor de import cît și export, susținerea și înaintarea unor colaboratori vamali profesioniști cu cunoștințe profunde în domeniu astfel ar duce și la combaterea escrocheriilor vamale și menținerea și caracterizarea unei administrații cu claritate care au abilitățile necesare ca să pună în practică standarte de nivel internațional în scopul ușurării procedurilor vamale care să procede statul în întregime.. Deasemenea în Republica Moldova mai există desigur și birourile,posturile vamale avînd menirea de a înregistra drepturile de import cît și de export, anihilarea excrocheriilor vamale,iar activitatea principală fiind controlul vamal,avînd deasemenea și alte funții pe lîngă acestea.De-a lungul evoluției sale sistemul vamal în Republica Moldova s-a dirijat mereu după indicațiile Constituției țării noastre, Legii nr.1150-XIV din 20.07.20009,Codului vamal cît și după alte documente legislative și normative care legalizează activitatea vamală.

Figura 2.3 Structura veniturilor administrate de către organele vamale în anul 2015(9750,4mil.lei)

Sursa:Elaborată de autor în baza datelor din apoartele Serviciului Vamal privind structura veniturilor

Structura veniturilor administrate de către organele vamale în anul 2015,reprezentate de impozite,taxe,tva,proceduri vamale,taxe speciale,taxe de folosire a drumurilor cît și alte taxe acumulate la bugetul statului nostru pentru anul 2015,ne demonstrează că partea cea ma însemnată o ocupă TVA-la import care constituie -71,50%,după care pe al doilea loc se situează accizele de -17,50% ,urmată de taxa vamală care arată -7,80%.Celelante care urmează au o pondere mai mică în comparație cu celelante plăți,astfel procedurile vamale constituie o pondere de -2,60%,taxa specială și cea de folosire a drumurilor sunt la același nivel de- 0,20% iar la final sunt situate alte taxe ce atestă o pondere cea mai mica de- 0,03%.În final pot să menționez că datorită acestor plăți care se acumulează la bugetul statului nostru,țara nostră își menține un anumit echilibru pe piață care duce la creșterea economie țării noastre,care la momentul actual se află într-o criză profundă.

Tabelul 2.1

Veniturile încasate la bugetul de stat și ponderea încasărilor în veniturile totale  calculate

la nivel de birouri vamale în anul 2015

Sursa: Informația operativă lunară privind executarea cifrei de control a drepturilor de import/export la situația din 31.12.2015.

 Coform datelor prezentate în tabelul de mai sus putem remarca că totalul veniturilor încasate de către Serviciul Vamal este de 9750,3(mil.lei) iar devierea dintre planul indicativ menționat este de 639,0(mil.lei).În această structură din tablel observăm că ponderea fundamentală în volumul acestor încasări se reflectă asupra încasărilor pe care le-au acumulat biroul vamal Chișinău 57,3% (5589,7 mil.lei),după care urmează punctul vamal din orașul Briceni care constituie 10,3% (1001,8 mil.lei),pe al treilea loc se află Biroul Vamal Leușeni de 10,1% (983,1 mil.lei), Biroul Vamal din orașul Ungheni – 6,9% (673,4 mil.lei) iar la sfîrșit Biroul vamal din orașul Bender care formează 5,9% (575,5 mil.lei).Toate aceste venituri acumulate reprezintă o verigă fundamentală a activității sistemului vamal în Republica Moldova.

Potrivit- Codului Fiscal al Republicii Moldova, accizele reprezintă- un impozit universal stabilit de către de stat.

După cum este stabilit de către stat,suma accizului reflectă de altfel un impozit indirect de stat, înglobat în valoarea mărfurilor.Astfel,rezultînd din cotitatea ei,observăm că accizul aplicat asupra produsului poate majora destul de mult prețul lui.De aici rezultă ca subecții accizului sunt nimeni altul decît persoanele juridice cît și cele fizice care confecționează produse care sunt expuse accizelor pe piața noastră. Subiecții la produsele de import sunt următoarele:persoanele fizice și cele juridice care doresc să aducă din alte țării din Europa sau de pe alte continente produse care în Republica Moldova sunt expuse -accizelor.

Persoanele care și-au pus în plan sau care deja fabrică anumite mărfuri ,iar ele provin din clasa care sunt supuse accizelor,trebuie să se înscrie ca fiind platitori de accize iar în final primesc un așa numit certificat de acciz.În tabelu de mai jos sunt redate date statistice ale Serviciului vamal pe tipuri de produse și suma accizelor la care sunt supuse.

Tabelul 2.2

Date statistice ale Serviciului Vamal despre cantitatea mărfii și suma accizelor în evoluție

pe patru poziții tarifare

Sursă: Codul fiscal, Titlul IV, Legea cu privire la tariful vamal și datele statistice ale SV

Reflectînd asupra datelor din table de mai sus rezultă că chiar dacă cota accizului la bere a crescut în anul 2015 cu doar 0,37 lei rezultă că importurile și valoarea accizului s-au micșorat în comparație cu anul 2014 respectiv cu 15,9 mil. litri și cu 14,3 mil.lei. Veniturile care s-au colectat de la acest model de accize în sumă de 46,2 mil.lei (61,9%) sînt colectate cu 28,4 mil.lei (38,1%) sub extremitatea planului indicativ.Deasemenea putem observa că cotelor accizelor la produsele din tutun nu a avut consecință negativă asupra cantității și valorii importurilor de altfel acestea s-au majorat cu 54,7 mii bucăți în comparație cu anul 2013 pe cînd iar drepturile de import colectate în sumă de 285,9 mil.lei sînt cu 51,3% peste limitele așteptate de Republica Moldova și

respectiv cu 198,8 mil.lei(328,2%) față de rezultatele din anul 2014.Indiferent de faptul că valoarea importurilor la benzină și motorină au înregistrat o scădere de 65,3 mii/tone comparativ cu anul 2014,pe cînd accizele așteptate au indicat suma de-903,1 mil/lei aceasta fiind sub măsura planului indicativ ca a înregistrat-13,0 mil/lei (1,4%),de aici rezultă că gîștigurile accumulate la bugetul statului au inregistrat o creștere de 241,8 mil/lei mai mult comparativ cu anul trecut.Dacă analizăm importul de autoturisme observăm că creșterea cootei la acciz a cauzat diminuarea mărimii cotei accizului la autoturisme au dus la reducerea încasărilor,fiind înregistrate în sumă de-390,8 mil/lei este cu -36,9 mil/lei (9,4%) fiind sub așteptările planului indicativ în diminuare cu 55,3 mil/lei comparativ cu anul 2014.

Vorbind despre taxe vamale aplicate în țara noastră,desigur trebuie să menționăm și despre acordurile de comerț liber.Astfel dacă semnezi un accord de comerț liber cu un stat îți i-ai obligația de a nu aplica taxe vamale la importul mărfurilor produse în țara respectivă.Bineînțele că și țara noastră are semnat un accord între(Armenia,Belarus,Kazahstan,Kârgâstan,Tadjikistan,Ucraina ).

Bunăoară,mărfurile autohtone din țările specificate anterior sunt importate în Republica Moldova fără aplicarea și utilizarea taxei vamale dar și viceversa.

Figura 2.4 Ponderea fluxurilor comerciale intra-CSI pentru statele ce au semnat Acordul de Liber Schimb

Sursa:elaborat de autor potrivit datelor recepționate de pe:http://www.cisstat.com/

Conform datelor din figura de mai sus observăm că ponderea cea mai mare a exportului în CSI,o deține Belarus de 54% în total export,după care urmează Republica Moldova de 49%,Kârgâstan-45%,Ucraina avînd o pondere de 36%,Armenia-19%,iar ponderile cele mai mici sunt obținute de Kazahstan și Tadjikistan fiind de13%.În ceeea ce privește ponderea importului din CSI în total import,datele din figura ne arată că ponderea cea mai mare o deține iarăși Belarus dar de această dată este la același nivel cu Tadjikistan avînd o pondere de 59%,după care urmează Kârgâstan cu 53%,Kazahstan-46%,Ucraina-44%,RM-33%,iar poderea cea mai mică o deține Armenia-30%.În final pot să remarc că datorită semnării Acordului de Liber Schimb s-au majorat atît importurile cît și exporturile.

După cum știm pe lîngă taxa vamală la import se mai întrebuințează și aplică taxa pentru executarea procedurilor vamale pentru vămuirea mărfurilor.

În figura următoare se propune de a analiza ponderea fiecărui impozit indirect în total impozite indirecte.

Figura 2.5 Ponderea fiecărui tip de impozit indirect în total impozite indirecte în anul 2015,%

Sursa:Efectuat de autor în baza datelor Ministerului Finațelor al Republicii Moldova,(citat la data 19.12.2015).

Conform datelor prezentate mai sus rezultă că ponderea ce mai mare în total impozite indirecte a are taxa pe valoare adăugată care reprezintă 73%.Acest rezultat s-a obținut datorită că taxa pe valoare adăugată conține parte foarte însemnată de produse și servicii importate iar apoi expediate pe întreg teritoriul țării noastre dar desigur și faptului că suma accizelor face parte și este inclusă în suma impozabilă cu TVA.Apoi,pe al doilea loc sunt accizele care formează o pondere de 19%,acest pocentaj semnificativ s-a obținut conform faptului că cotele la accize sunt de fapt mai majorate,iar mărfurile supuse accizării sunt mai scumpe ca de exemplu: automobilele,produsele petroliere fiind destul de des solicitate pe piața autohtonă.Al treilea loc îl ocupă taxele vamale care au pondere puțin mai mica în comparație cu taxa pe valoare adăugată și accizelede de 7% ,această cotă s-a obținut deoarece cotele taxei vamale sunt mici de la 0 % pînă 10.Pe ultimul loc în topul celor patru impozite este taxa pentru procedure de 1%..

În final putem să concluzionăm că funcția impozitelor indirecte în economia Republicii Moldova este foarte importantă ,ea contribuind la dezvoltarea populației care v-a duce la creștere economică a țării noastre.După cum am observant taxele vamale, fac parte din structura impozitelor indirecte,iar mărimea acestora face parte din necesitatea de protecție care se solicit pe piața autohtonă.Mărimea acestora depinde în mare parte de condițiile de pe piața autohtonă,ele vor fi majorate cu cît condițiile de pe piața autohtonă sunt mai neprielnice în comparație cu cele ale exportatorilor de peste hotare. Bineînțeles că stabilirea cuantumului taxelor vamale depinde destul de mult și de diferențele care au fost stabilite între costul și prețul produselor pe piața din țara noastră și piața străină. Din motiv că taxele vamale sunt adunate la bugetul public de importator iar acesta ulterior le trimite asupra prețului de vînzare al produselor iar în final cumpărătorul suportă tot.

Încasările la bugetul de stat în primul trimestru al anului curent sunt de 2,493 de milioane de lei, în creștere cu 23% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Figura 2.6.Raportul încasărilor înregistrate de SFS și SV în Bugetul de Stat în trim.1 a lui 2014 și 2015(mil.lei).

Sursa:Efectuat de autor în baza datelor de la Ministerul Finațelor al Republicii Moldova,citat la data 19.02.2015

Conform datelor reprezentate mai sus,din baza de date a Ministerului Finanțelor rezultă că în primul trimistru al anului 2015 Sistemul Vamal a acumulat mai multe venituri comparativ cu Serviciul Fiscal de Stat,astfel depășind semnificativ cu aproximativ 40% veniturile pe care le-au avut în aceeași perioadă,aceasta ne demonstrează rapoartele prezentate de Serviciul Fiscal de Stat.Analizînd mai bine vedem ca în anul 2014 Serviciul Fiscal de Stat a acumulat venituri mai mari decît Serviciul Vamal,astfel Fisc-ul a înregistrat 2493,1 mil,lei pe cînd Serviciul Vamal 2483,3 mil.lei.

În final pot să menționez că toate aceste sume s-au acumulat datorită politicilor de renovare cît și a progreselor sîrguinței activității elaborate atît de Serviciului Fiscal de Stat și deasemenea Serviciului Vamal.

Figura2.7.Ponderea aporturilor Serviciul Fiscal de Stat și a Serviciului Vamal la tezaurizarea veniturilor în bugetul statului.

Sursa:Elaborat de autor în baza datelor din Raportul de activitate a SFS pentru anul 2014 și 2015

Datele din figura de mai sus care atestă dinamica aporturilor Serviciului Fiscal de Stat și a Serviciul Vamal la acumularea veniturilor în bugetul de stat,ne domestrează că începînd cu anul 2013 au început să crească dinamica aportului SFS,astfel în 2013 fiind de 28,5%,în anul 2014 s-a majorat pînă la 34,7% iar ulterior în 2015 a crescut seminificativ pînă la 39,4%.Analizînd aportul Serviciului Vamal observăm că ponderea cea mai mare s-a înregistrat în anul 2013 de- 65,1%,apoi în anul 2014 a scăzut simțitor pînă la 55,7%,iar în final în anul 2015 a început să crească ajungînd pînă la 61,8%.

În concluzie pot să remarc că toate aceste venituri care s-au acumulat în bugetul de stat,se datorează majorării cotelor la accize,cît și unei activități coerente a acetor doua sisteme de stat.

Încă din cele mai vechi timpuri colaborarea cu mai multe țări,încadrarea în muncă a unui personal calificat care au capacitățile necesare în domeniul dat, a adus doar success pentru țara noastră,desigur serviciile fiscale cu care cooperează Republica Moldova duce doar la modernizarea Serviciului Fiscal de Stat,la obținerea unor beneficii importatante cît și îndeplinirea obiectivelor stabilite în așa numitul planul de dezvoltare a Serviciului Fiscal de Stat.Dacă țara noastră nu ar colabora cu alte state cu un nivel de dezvoltare mai înalt,nu s-ar înregistra anumite progrese ce țin de domeniul fiscal. Pe viitor țara nostră are un plan de a coolabora cu mai multe organizații internaționale care vor aduce doar beneficii in Sistemul Fiscal de Stat din țara noastră,pentru a ajunge la același nivel cu țările care au un potential mai ridicat

2.2 Tratate internaționale înaintate în domeniu

Fundamentarea și intensificarea colaborării internaționale în cee ace privește domeniul vamal este considerat unul din componentele principale în acțiunea de întărire și stabilizare a puterii funcționale ale serviciilor vamale din toate țările lumii iar motivul fiind de a ține piept tuturor provocărilor dar și ocaziilor care sunt prezente în secolul nostru.În această circumstanță Sistemul Vamal din Republica Moldova înaintează o politică complexă și statorinică de accentuare a colaborării vamale internaționale,cu o mulțime de țări.Dat fiind faptul că aceste tratate posedă o imortanță majoră în rol de izvor al economiei internaționale dar și centrul colaborării vamale la nivel internațional.

Creșterea eficienței activității serviciului vamal în termenii dezvoltării ei,a integrării Republicii Moldova în teritoriul economic mondial,a unificării procedurilor vamale a ajuns să fie un obiectiv principal al statului nostru.Sporirea legăturilor atît la nivel national desigur și la cel internațional în sectorul vamal este un parteneriat avantajos care duce spre pața externă elementele principale ale deciziei de a stabiliza posibilitățile funcționale ale administrațiilor vamale din lumee avînd menirea să facă față sfidărilor și șanselor care au apărut în secolul secolului XXI. Referiitor la acest context Serviciul Vamal al Republicii Moldova este veriga de legămînt care apare între stat și persoanele care participă,promovează o politică largă în activitatea economică externă și constantă de intensificare a colaborării vamale naționale și internaționale,care nu-și modifică interesele și abilitățile odată cu trecerea timpului.

Datorită sistemul Vamal se garantează intrarea organelor de drept centrale ale administrației publice la Sistemul Informațional Integral Vamal în raport cu Regulamentul care este admis odată cu Hotărîrea Guvernului nr-561 din 18 mai .

Ulterior,pentru implimentarea unor practici internațioale în sistemul nostru,care v-a conduce la un nivel mai înalt de dezvoltare,a fost aprobată de fapt Legea nr. 102-XVI pentru schimbarea și împlinirea unor unor acte legislative care au rolul de preluarea a Serviciul Vamal a abilităților și

capacitățile Serviciului de Stat de Carantină Fitosanitară în punctele de traversare a hotarului.

Ceea ce ține de colaborarea pe plan internațional este de amintit faptul că țara noastră face parte din o mulțime de acorduri extrem de importante cu referire la sectorul vamal,care are scopul de a garanta bineînțeles creșterea evolutivă a legăturilor țării noastre atît la nivel European cît și internațional.Din cele relatate anterior ne dăm bine seama,că Sistemul Vamal al Republicii Moldova execută o politică largă ,eficace,tolerantă are o colaborare vamală pe plan European iar în ultimii ani s-a extins și pe plan internațional..

Vorbind de colaborarea țării noastre pe plan internațional,trebuie să menționăm datorită căror unități cooperarea are loc,ele fiind următoarele:

Trataele internaționale în cadrul Organizației Mondiale a Vămilor (OMV).

Convenția cu privire la crearea Consiliului Colaborării Vamale-15 decembrie,anul 1950.Țara noastră din anul 1994 la data de 28 octombrie a ajuns să fie,membru al O.M.V. Organizația Mondială a Vămilor reprezintă o organizație dde tip interguvernamentală care face parte din sectorul vamal.Rolul său principal este de a întări eficiența activității punctelor vamale prin înaintarea unor practici internaționale.La momentul actual,OMV este formată din 174-administrații vamale care ajută la procesare a 98% -din totalul comerțului mondial,deasemenea este mereu prezent un schimb de experiență între toate serviciile vamale.Această organizație propune colaboratorilor săi numeroase convenții pentru îmbunătățirea activiății punctelor vamale.Bineînțeles OMV stimulează modernizarea administrațiilor vamale a tuturor țărilor. Efectuînd o analiză începînd cu anul de cînd țara noastră a aderat la Organizația Mondială a Vămilor,ne dăm bine seama că a avut doar efecte eficace datorită acestei cooperări.Dintre ele se remarcă destul de mult:înglobarea Sistemului Vamal în așa numitul plan-pilot de asistență,avînd ca obiectiv punerea în aplicare și în țara noastră a standardelor-.cadru ale O.M.V.Un alt effect pozitiv a fost siguranța precum și ușurarea comerțului la nivel mondial din 2005;încurajarea reformelor care au fost implimentate în serviciul vamal dar și afirmarea Sistemului Vamal la nivel internațional deoarece a asistat la numeroase manifestații care erau aranjate doar pentru statele care erau membre.

Contractul(convenția) internațională referitoare la asistența administrativă,comună drept urmare pentru înștiințarea;cercetarea cît și înlăturarea infracțiunilor care au loc în vamă-această convenție a fost semnată în anul 1977 la data de 9 iunie.

Această convenție are mai multe atribuții printre care se numără:îngăduie conferirea unei asistențe administrative comune caracterizată printr-un transfer de referințe,executarea cercetărilor,aflarea unor lucruri noi din alte țări care au alte priorități,schimb permanent de practică și altele.Pentru ca sa aibă loc folosirea exactă a legislației ce vizează sectorul dat: prin cercetarea,înștiințarea, cît și înlăturarea escocheriilor vamale care au efecte destul de negative asupra economiei, sectorului commercial,social cît și fiscal care prejudiciază destul de mult statele membreAcest contract se conferă în temeiul cererilor comune de asistență.

Convenția internațională privind Sistemul Armonizat de descriere și codificare a mărfurilor care are un rol incomparabil este aprobată în sectorul facilitării comerțului.Această convenție a fost semnată la Bruxellees în anul 1983 la data de 14 iunie,referitor la așa numitul-Sistem de expunere și de codificare a mărfurilor,care a fost un pas enorm pentru extinderea comețului pe plan international.Această convenție are misiunea de a ușura comerțul mondial posedînd aceste tresături:

– acest sistem poate fi folosit pentru toate produsele în întregime.

– nomenclatorul produselor care a fost fixat este utilizat de o mulțime de state din întreaga lume.

– datorită acestei convenții aproximativ-98% din comerțul mondial este organizat care ușurează strîngerea dar și analiza tuturor datelor ce țin de comerțul mondial.

– reprezintă un act cu mai multe funcții avînd posibilitatea de a fi întrebuințat în diverse domenii cum ar fi:analiza economică,politica comercială și altele.

Presupusa convenție unește la un loc toate înlesnirile,prevede un anumit tratament pentru noile clase de produse.

Convenția cu referire la aprobarea provizorie-constituie unn tratat memorabil la care a aderat țara noastră,adoptat în anul 1990 la data de 26 iunie în orașul Istambul,ea fiind de altfel o treaptă destul de semnificativă în schematizarea și facilitarea procedurilor vamale care sunt executate în Republica Moldova-care au suferit anumite schimbări de-a lungul trecerii timpului,dar aceste schimbări au fost doar de bine.

Tratate internaționale universale componente a Comisiei Economice-pentru Europa a

Organizației Națiunilor Unite

Prima convenție la care a aderat țara noastră este-Convenția vamală referitor la transportul internațional al produselor sub îmbrăcarea carnetelor de tip-T.I.R care a fost aprobată în anul 1975 la data de 14 noiembrie în orasul elvețian Geneva.

Ulterior Republica Moldova a semnat așa numita-Convenția cu referire la înțelegerea de transportare a mărfurilor internaționale pe traseele CMR care a fost semnată în anul 1956 la data de 19 mai și deasemenea în orașul elvețian Geneva.

Aceste două convenții sunt întrebunințate pentru a ușura autovehicolelel cu produse pe unele

șosele,dar și reglementarea obligațiilor,v-a simplifica deasemenea și munca colaboratorilor vamali cît în final a dus și la reunirea necesităților referitor la actele date.

La sfîrșitul convențiilor se află,etapa de adeziune la așa numita Convenția de tip-internațională referitor la asortarea verificării produselor la hotarele țării.Ea a fost semnată în anul 1982,la data

de 21 octombrie în orașul elvețian-Geneva.Scopul ei este de a diminua obligațiile de completare a procedurilor cît și de reducere a duratei controalelor în vamă. Convenția dată a fost semnată datorită străduinței Sistemului Vamal,iar în final de a garanta introducerea așa numitului principiu- ghișeului unic în punctele de traversare a hotarului țării noastre.

Tratate internaționale regionale

Aceste tratate urmăresc același sens precum și Convențiile din cadrul O.M.V –ele fiind următoarele:conferirea asistenției de tip administrative comuine,avînd rolul de a utiliza cinstit legislația vamală.De altfel anume:caracterizate prin atenționare,cercetarea cît și eliminarea combaterea infracțiunilor vamale.Miezul principal al asistenței commune este transferal de informații de la o unitate la alta,prin această metodă tratată colaborarea în domeniul acestor structure;

Uniunea Europeană-acest protocol a fost semnat la Bruxelles la data de 28 noiembrie în anul 1994,acest protocol prevedea asistența comună între mai multe țări cee ace semnifică colaborarea între Comunitatea Europeană și țările ei membre pe o parte iar Republica Moldova fiind de altă parte.

Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud Est care a fost schimbat în luna februarie a anului 2008 în așa numitul Consiliul Regional de Cooperare.

Acordul de cooperare pentru prevenirea și înlăturarea infracțiunile în punctele vamale.Constituie un acord care are ca obiectiv principal informarea și înlăturarea excrocheriilor care se produc în punctele vamale.Acest accord a fost aprobat la București în anul 1999.

Comunitatea Statelor Independente (C.S.I.) –reprezintă un acord care constă în cooperarea țărilor membre avînd ca prim obiectiv rezolvarea dificultăților vamale și ajutorul comun între state.Acest acord a fost semnat în anul 1994,la Moscova.

Organizația pentru democrație și dezvoltare economică – GUAM statele membre sunt Moldova,Ucraina,Georgia și Azerbaidjan.Această organizație se caracterizează prin asistență

comună între guvernele țărilor membre și bineînțeles printr-o strînsă colaborare în sectorul vamal,a fost semnat în anul 2003,la Ialta.

La nivel unilateral claborarea- este efectuată prin numeroase tratate la nivel international,care are drept scop colaborarea și ajutorul comun acordat între țările membre, în domeniul vamal al fiecărei țări.

Tratate internaționale bilaterale cu privire la cooperare și asistența comună în sectorul vamal

Asemenea tratate sunt de alt fel semnate-cu 21 de state, și anume: Ucraina;Rusia;Kîrgîzstan; Armenia; Uzbekistan; Azerbaidjan; România;Turcia; Polonia; Bulgaria; Lituania; Italia;Albania;

Israel; Croația; Belarus; Macedonia; Regatul Țărilor de Jos;Slovacia; Republica Elenă; Ungaria.

Asemenea proiecte au mai fost semnate între următoarele țări:Franț;Belgia;Marea Britanie; Irlanda de Nord;Canada; Portugalia;Spania; S.U.A; Germania;Republica Cehă;Serbia și altele.

Remarcat este faptul că asemenea tratate cum ar fi:internaționale și bilaterale de pe întinsul teritoriu al C.S.I,sunt deasemenea semnate între mai multe sensuri ale sistemului vamal,printer care se numără următoarele- transferal comunicare statistică, modul de comerț,;inspectarea vamală al obiceilor culturale;schimb de experiența și altele.

Astfel,reieșind din cele expuse mai sus colaborarea vamală,se efectuează cu ajutorul altor organizații internaționale cum ar fi:

Acordul Memorandumului între Guvernul Republicii Moldova; Comisia Europeană și Guvernul Ucrainei cu specific la menirea Comisiei Europene de Asistență la hotar în Republica Moldova și Ucraina)care a fost semnat în anul 2005,la Palanca.Acest memorandum întîlnește aceste scopuri explicate mai jos:

-contribuția și ajutorul în punerea în practică a – Planurilor de Mișcare ale Uniunii Europene în cee ace privește politicile europene care de altfel sunt mărginite cu Moldova și Ucraina.

-un alt obiectiv primordial este acordarea ajutorului pentru a înlătura problema cu Transnistria prin întărirea controlului hotarului țării iar prin această metodă să se diminueze amenințările de siguranță de pe teritoriul dat,fară ca să cauzeze careva prejudicii pentru Republica Moldova.

-în scopul garatării și verificării cît mai eficace la hotarele țării s-a implimentat următoarea metodă, caracterizată prin creșerea potențialului operational cît și instituțional al punctelor vamale în întrega țară.

– o altă misiune fiind înștiințarea escrocheriilor și contrabandei cît și împrăștierea munițiilor prin calea garantării echipamenutului de care are nevoie precum și inițierea colaboratorilor vamali.

-remedierea colaborării între țara noastră și țara vecină Ucraina ar fi o soluție eficientă pentru ambele țări deaorece s-ar majora transferal de comunicare transfriontalieră cît și al acțiunilor reciproce dintre aceste două state.

Centrul Regional al Inițiativei de Cooperare în Sud-Estul Europei-SCI- reprezintă o formă de cooperare operațională care asociază posturile vamale din statele membre cu poliția din țara data intr-o nemijlocită asociere care au un anumit plan de acțiune orientîndu-se în ocupația lor de propunerile Organizației Mondiale a Vămilor si deasemenea de INTERPOL. Pentru efectuarea colaborării cu instituțiile corespondente,nemijlocit în scopul înlăturării escrocheriilor la frontier,toate punctele vamale posedă cite un ofițer care le transmite toate informațiile de care au nevoie toate organizațiile din domeniul dat.

Centrul regional al transferului de înștiințare pentru Sud-Estul Europei în țările cum ar fi:Polonia,Varșovia.Acesta este o platformă al Organizației Mondiale a Vămiilor avînd rolul de a transmite toate schimbările care au loc cît și informațiile către autoritățile vamale din statele care fac parte din Europa-centrală și de est,din motivul de a înlătura delapidarea(fraudele),aceasta se efectuează prin cercetarea datelor accumulate care sunt supravegheate de Organizația Moldială a Vămilor.

Consiliul conducătorilor serviciilor vamale ale statelor-membre ale C.S.I-acest consiliu a fost aprobat în anul 2002,la data de 30 mai în orașul Moscova,fiind o organizație specifică a colaborării vamale care face parte din Comunitatea Statelor Independente,avînd drept scop garantarea cooperării statele care fac parte din această organizație doar în perspectiva ce ține de domeniul vamal.Intîlnirile membrilor au loc respectiv de cel puțin două ori pe an,asistînd la ședințe cite un membru din fiecare țară.

Comisia Economică pentru Europa a O.N.U.-această comisie reprezintă un organ de tip-regional care face parte din (O.N.U) avînd marele rol de a progresa și intensifica legăturile economice cît și cele ce vizează comerțul .Ele se deșfăsoara nu doar în spațiul European dar desigur și la nivel mondial.Ceea ce ține de țara noastră în cadrul acestei organizații,de la noi din țară se alege un împuternicit care asistă mereu la ședințele acestui grup.În cadru acestor sesiuni se discută dificultățile și problemele pe care le întîlnește zi de zi, sistemul vamal al țării noastre,iar în final se adoptă anumite soluții u ar fi:de diminuare a prevedeilor pentru procedurile vamale pe diferite tipuri de transport..

Conferința Națiunilor Unite pentru comerț și dezvoltare(UNCTAD)-această conferință reprezintă un accord în domeniul vamal,în scopul punerii în practică a unuia din cele mai moderne sisteme informaționale înglobat pentru prelucrarea documentelor cît și pentru vămuirea lor cu denumirea-ASYCUDA WORD. Țara noastră a fost primul stat din lume care a pus în practică acest tip sisitem,aducînd atîtea beneficii pentru țara noastră.Este de remarcat faptul că la Geneva în anul 2007 la data de 7 mai,a fost încheiat Memorandumul de Înțelegere între Serviciul Vamal al țării noastre Conferința Națiunilor Unite-pentru comerț și dezvoltare,avînd drept prim obiectiv ,modernizarea Sistemului informațional înglobat vamal fundamentat pe soft-ul ASYCUDAWorld. Datorită acestui soft s-a instalat prelungirea colaborări în ce privește această organizație internațională cu scopul de a se renova sistemul vamal din Republica Moldova dar mai important fiind faptul modernizarea –Sistemului informational din domeniul vamal.

Programul Internațional de asistență și instruire în materie de anchete penale (ICITAP)

Programul internațional ICITAP,care este parte componentă al Departamentului Justiției al Statelor Unite ale Amercii, este colaboratorul Ssitemului Vamal al țării noastre în efectuarea- Programului de acțiuni privind punerea în practică a așa numitului Planul prealabil de țară al Republicii Moldova care a fost aprobat de guvern în anul 2007,luna ianuarie.

Luînd în considerare cele mai importante ipostaze ale colaborării vamale la nivel internațional specificate și înaintate de Sistemul Vamal al țării noastre aș putea să remarc că acțiunea de instalare cît și creștere a cooperării la nivel internațional în acest sectorul este extrem de dificil,imprevizibil și ramificat.

2.3 Problemele existente în domeniul perceperii impozitelor si taxelor de către

Serviciul Vamal

După cum am observant impozitele și taxele vamale posedă o istorie incomparabilă.Au evoluat în timp de la așa numitele jertfe arhaice ca mai apoi să devină niște vărsăminte obligatorii care se acumulează în bugetul statului.Iar problema impozitării a fost și este chiar și pînă în prezent o dificultate pentru țara noastră.Problemele existe în domeniul perceperii impozitelor și taxelor de către Serviciul vamal nu întîrzie să apară,astfel de la an la an apar diverse conflicte care nemulțumesc cetățenii Republicii Moldova dar și străinii.Eschivarea de a plăti datoria fiscală mereu a fost prezentă și creativă în rîndul oamenilor.Persistă o psihologie a cetățenilor de a nu achita bani pentru impozitele și taxele vamale.Acest process de eschivare de la plătirea impozitelor și taxelor,după cu se întîlnește în cărțile de specialitate sub denumirea de –evaziune fiscal.

În prezent țara noastră cunoaște un moment de transformare continuă,caracterizată printr-o reformă fiscală care se află într-o acțiune permanentă,iar schimbarea la standartele legislației europene,deține un loc important.Dacă analizăm mai aprofundat etapele de înlăturare a taxelor vamale cît și schimbarea procedurii de utilizare a TVA-ului,acest fapt răscoală în fața producătorilor o mulțime de conflicte,fiind mai multe în comparație de pînă în prezent.Conjunctura dată însumată cu cazul că produsele industrial care sunt fabricate pe teritoriul Uniunii Europene vor pătrunde la noi în țară fără aplicarea taxelor v-a creea și mai multă neînțelegere în rîndul persoanelor care produc anumite mărfuri.Dar în asemenea circumstanțe apare ideea că rivalitatea cu mărfurile din Uniunea Europeană îi v-a motiva pe producătorii de la noi din țară să fie mai receptivi de a suporta concurența,pe cînd facilitățile care se vor acorda din intrarea țării noastre în Uniunea vor susține producătorii autohtoni pentru a rezista în momentele mai dificile în care se vor găsi.

Liberul schimb al comerțului nu s-a efectuat prin diminuarea anumitor interdicții administrative și stabilirea unor taxe de import convenabile ce trebuiau a fi scăzute după un interval care a fost fixat pentru fiecare domeniu în parte dar prin făurirea unor interdicții în calea producătorilor care exportă prin pinerea unor taxe adăugătoare la exportul mărfurilor.

Astfel,acorul de Liber Schimb semnat de țara noastră cu Uniunea Europeană,dupa cum afirmă în mare parte producătorii din Republica Moldova a intrat în vigoare doar în.Analizînd unele date pot să remarc că producătorii agricoli au probleme in punctele vamale în momentul cînd își exportă marfa din motiv că piața nu a fost legalizată.Această problemă a apărut din motivul birocrației care există în Uniunea Europeană.

Efectuînd o examinare a ansamblului de plăți efectuate în punctele vamale se identifică fenomenul că orice treaptă de dezvoltare ce ține de economia externă este legalizată prin metode de aranjare vamal-tarifare cît și cele non-tarifare acestea sunt:dependente de achitarea taxelor vamale,impozitele,a prohibițiilor cît și a limitelor determinate de legislația Republicii Moldova în ceea ce privește schimbul de mărfuri cu alte țări..

Referitor la achitarea taxelor vamale cît desigur și a altor impozite-constituie ca fiind una din prevederile cele mai importante ale tranzacțiilor ce se referă la comețul exterior.După cum am mai specificat și anterior baza juridică de calcul cît și achitarea taxelor vamale sînt indicate în- Codul Vamal al țării noastre.

În vederea așa numitului proces de supraveghere a frontierelor financiare care sunt efectuate de către persoanele juridice,persistă o mulțime de probleme și dificultăți care dăunează Serviciul Vamal .

Este de remarcat faptul că valoare importantă în cee ace privește calcularea plăților vamale o constituie identificarea exactă a prețului în vamă,valoarea în vamă poate fi caracterizată ca fiind baza de calcul a tuturor taxelor vamale a impozitelor.Deasemenea constituie una din mărimile de legalizare de stat6a activității economice externe,pe cînd prin valoarea în vamă se constituie funcția fiscală a taxei vamale.as

Eficiența dispozițiilor de reglementare tarifar-vamală cît și cea non-tarifară,reprezintă un factor fundamental în ceea ce privește crearea unei politici vamale dinamice,ample și eficiente cît și rezolvarea dificultăților de garantare a securității economice,comerciale a statului nostru dar bunăoară și a asigurării prevederilor ei.

Luînd în considerare aspirațiile de înoire a economiei Republicii Moldova și bineînțeles a politicilor cu privire la sectorul legalizării tarifar-vamale și non-tarifare;prevederile înaintate de creșterea eficiențeii sistemului de verificare al prețului stabilit în vamă,care ar duce la majorarea destul de semnificativă a plăților stabilite în vamă. Astfel,majorarea mărimillor plăților din vamă ar putea duce nu doar la majorarea veniturilor care se acumulează la bugetul statului dar desigur ar garanta o securitate obiectivă a economiei țării noastre,care într-un final ar conduce în ansamblu cu alte prevederi la devansarea crizei care s-a abătut asupra R.M.

La sfîrșitul anului 2015 a fost semnat un -Acordul de Liber Schimb între Republica Moldova și Uniunea Europeană,însă acest accord a intrat în vigoare numai în acte.Mulți producători agricoli au afirmat în nenumărate rînduri că au probleme la vamă în momentul cînd doresc să-și expedieze produsele peste hotare iar cauza ar fi ca nu s-a liberalizat piața.S-a constatat că această dificultate a avut loc din cauza că în Uniunea Europeană predomină birocrația.

Hotărîrea statului nostru de a aplica taxe vamale la importul mărfurilor care provin din țara vecină-Ucraina,cauzează probleme semnificative care ar duce la măsuri asemănătoare pentru mărfurile care provin din Republica Moldova.Aceasta a fost previnită de către organele din capitala Ucrainei.Țara noastră a hotărît să aplice taxe vamale pentru importuul produselor lactate,carne dar bineînțele și asupra cimentului care provine din Ucraina.Aceste interdicții vor fi practicate pînă în data de 31 decembrie al acestui an.Conform deciziilor Guvernului țării noastre asupra acestor mărfuri vor fi applicate 10% și 15%.Organele cu decizii din Republica Moldova afirmă că aceste interdicții sunt pentru o anumită perioadă iar scopul lor este de a apăra mărfurile autohtone de importurile în proporție destul de mare din Ucraina,chiar dacă va crea anumite probleme cu țara vecină.

O altă problemă în domeniul perceperii taxelor vamle este că unii colaboratori vamali nu posedă cunoștințe tehnice anumite utile pentru a clasifica cu exactitate și corect diverse clase de produse,în ceea ce privește tehologiile-informaționale.Astfel această problemă duce la rîndul său la aceea că unele și aceleași produse se ordonează pe poziții tarifare distincte,taxele vamale nu sunt stabilite corect și conform legii în vigoare.Destul de frecvent se întîlnește fraudarea legii ,escrocherii asupra taxei vamale dar și sustragerea de la plata texei și impozitelor vamale respective.

O altă problemă este că statistica importurilor se schimonosește și se schimbă,iar un exemplu convingător este următorul lipsa importurilor oficiale care au avut loc în ultimii ani.Dacă importurile nu sint înregistrate taxele și impozitele stabilite în vamă nu se acumulează la bugetul statului.

Particular, fiind vorba de problema calificării diverse în ceea ce privește importului de soft de exemplu discuri, dischete și altele, în unele situații prețul soft este scos din valoarea stabilită în vamă a produselor care au fost declarate iar ca urmare importul lor într-un final nu se impozitează de organele vamale,în alt caz în particular cînd costul-soft nu este remarcat prin modalitate diferită iar costul ei se pune la valoarea în vamă a produselor te tip suport fizic.

În final are un efect de impozitare dublă cu TVA, a soft-ului care a fost importat pentru-că importul softului este autorizat de către organismele fiscale ca fiind de altfel un import de servicii încît fiind impozitată și de ei.Adăugător în exemplu dat din costul total mai este luată și așa numita taxa ecologică de către autoritățile vamale.

Reglementarea constantă a metodei de impozitare în ceea ce privește importurile în ansamblu acestor cazuri devasează experiența și competența de activitate a Serviciului Vamal.Iar încasarea impozitelor de pe servicii se află în competența doar a Ministerului Finanțelor iar încasarea taxei economice ține de capacitatea Ministerului Ecologiei.Cu referire la acest caz Sistemul Vamal al Republicii Moldova va acosta această problemă cu referire la ministerele în cauză.

Luînd în considerare cazul că țara noastră se bucură de un comerț liber cu Federația Rusă; Belarus și Kazahstan,fiind deja de mai mulți ani,acest accord specific înlăturarea a 31 bariere tarifare de import însă sunt cele mai mici șanse ca ele să perceapă o schimbare relevantă observată pînă în momentul actual.

În același timp, o constrângere majoră în comerțul reciproc o constituie, în prezent schimbarea evidentă din comerțul comun o reprezintă obstacolele care sunt de ordin netarifar cît și taxele vamale persistate de colaboratorii uniunii vamale la export .Dacă țara noastră ar semna acordul de aderare la Uniunea Vamală aceasta ar duce la diminuarea acestora.Eliminarea barierelor administrative ce a fost effect a lichidării verificării vamale la hotarele din țară desigur că ar putea avea un însemnat efect în acest sens,o secțiune destul de importantă de mărfuri ușor alterabile sunt expotate pentru a fi vîndute pe aceste piețe.Într-adevăr majoritatea mărfurilor de ex fructele duc cel mai des la embargoruri supuse țării noastre,de aici rezultă că semnarea acordului de aderare la Uniunea Vamală nu este modalitate de anulare a acestui risc pe care îl cauzează,Deasemenea imbold pentru activarea colaborărilor comerciale ar putea desemna:diminuarea prețului unitar a importurilor anume la unele tipuri de mărfuri care provin din Uniunea Vamală,ca effect al scoaterii taxelor vamale.

Bineînțeles trebuie de specificat faptul că gazul natural exportat din Rusia în țara noastră,iar scoaterea acestor taxe ar duce la faptul că ar putea fi economisiți timp de un an aproximativ 99,6mil/USD.Însă dacă Republuca Moldova ar fi dependent de energie doar de o piață aceasta ar conduce la faptul că ne-ar costa destul de mult pe un termen îndelungat.Dar odată pe lîngă gazele naturale vor fi scoase și taxele de export,pentru numeroase mărfuri.metale,îngrășăminte chimice și altele.,care ar putea favoriza importurile acestor mărfuri,dar dacă analizăm mai aprofundat ponderea lor în importul total doar cu excepția resurselor energetice este ceva mai puțin importantă.

Desigur putem indica că nivelul taxelor vamale cît și intervalul în timp a perceperii reprezintă probleme de o importanță majoră în teoria și practica politicii comerciale din Republica Moldova. Nivelul taxei vamale atîrnă de nevoia de Securitate iar taxa fiind cu atât mai majorată cu cât prevederile de producție pe piața autohtonă sunt mai neprielnice în comparație cu cele ale exportatorilor din alte țări.,.

În concluzie, putem spune că probleme în domeniul perceperii impozitelor și taxelor de către Serviciul Vamal al Republicii Moldova au existat și vor exista intodeauna,dar deoarece trăim într-o țară cu anumite competențe,unde exista dorința de a aspira spre dezvoltare și de depășire a problemelor care persistă în Serviciul Vamal,în viitorul apropiat se vor ameliora aceste probleme care ne înconjoară deaorece-taxele vamale constituie prin structura și nivelul lor interesele caracteristice de politică comercială ale fiecărei țări în parte.

CAPITOLUL III. EFICIENȚA SERVICIULUI VAMAL PENTRU

REPUBLICA MOLDOVA

3.1 Elementele și direcțiile de perfecționare a sistemului de taxe și impozite

vamale prin prisma integrării în Uniunea Europeană

Analizînd mai amplu toate circumstanțele de scoatere a taxelor vamale și reformarea practicării TVA-formează în fața producătorilor o mulțime de neclarități cît și dificulăți.Această ipostază însumată cu condiția că mărfurile industriale care sunt fabricate pe teritoriul Uniunii Europene vor pătrunde în țara noastră ca fiind nesupuse taxelor vamale,această circumustanță va creea mai multă constrîngere și tensiune în rîndul producătorilor.Această condiție va creea rivalitate cu mărfurile ce provin din Uniunea Europeană,astfel îi v-a obliga pe poducătorii autohtoni să de-a dovadă de abilități iar înlesnirile care vor apărea odată cu aderarea țării noastre în Uniunea Europeană îi v-a sprijini pe producătorii autohtoni pentru a face față împrejurărilor în care se vor afla.

Conformarea la exigențele care le va cere Uniunea Europeană în concordanță cu așa numitul Acord de Parteneriat și Cooperare a țării noastre la UE-taxele stabilite în vamă pentru importul mărfurilor te tip indutriale necesită refuzarea la taxe vamale.Astfel diminuarea taxelor vamale evoluează într-un mod specific iar hotărîrea se v-a încheia cu eliminarea lor.Conform acestui Acord scoaterea taxelor vamale în procesul importării mărfurilor din Uniunea Europeană a produselor-agro.alimentare aduse din statele care fac parte din Uniunea Europene.Conformarea

țării noastre în ceea ce privește taxele vamale pe baza prevederilor celei mai importane scontate de tariful vamal general al UE care necesită reducerea securității vamale a mărfurilor originale din Republica Moldova pentru mărfurile industriale cît și pentru toate produsele agricole.

Conform părerilor colaboratorilor care activează în Ministerul Afacerilor Exerne rezultatul înlăturării taxelor vamale nu v-a crea un lucru neprevăzut pentru țara nastră.Dacă analizăm mai bine,nu se pune dificultatea scoaterii totale a taxelor dar oprirea ultimei faze din calendarul de micșorare eșalonat propuînd lichidarea cotei reziduale din taxele vamale potrivit cerințele producătorilor de la noi din țară.După cum afirmă Ministerul Afacerilor Externe care deține o postură hotărîtoare astfel pe plan comercial poate să condiționeze Uniunea Europeană astfel încît să întrebuințeze următoarele măsuri:

Aplicarea taxelor vamale la cele mai importante mărfuri de export ala Republicii Moldova.Rezultatele pot devansa anume planul comercial care ar putea avea consecință negativă asupra acțiunilor de a adera țara noastră la Uniunea Europeană.

Dat fiind faptul că Republica Moldova ar putea să își protejeze interesele în fața legalizării vamale prin utilizarea indicațiile așa numitului Acord European dar bineînțeles și a altor acorduri care au fost încheiate de țara noastră,trebuie de amintit faptul că oricare din aceste acorduri include anumite indicații cu privire la sprinjinirea producătorilor din Republica Moldova.

În prezent Republica Moldova trece pintr-o vreme în care –reforma fiscală reprezintă un proces neîncetat de acțiune iar transferarea la legislația europeană constituie un loc principal.De aici rezultă că scopul primordial al țării noastre de integrare europeană care se afirmă prin întărirea științei bugetar fiscale iar creșterea clarității în acest sector prin punerea în practică a unor practici internaționale continuă a fi îndeplinite în condiția promisiunilor pe care le-a garantat față de colaboratorii din alte țări.

Nu demult țara noatră a scripisit așa numitul Acord de Asociere dintre Uniunea Europeană cu Comunitatea Europeană a Energiei Atomince și desigur țările sale membre.Cu referire la acest Acord putem afirma că el include diverse fapte privitor la impozitare dar și acordul de liber-schimb care persistă între țara noastră și țările membre ale Uniunii Europene.Datorită acestui acord țara noastră care se află într-o criză economică și-a încredințat numeroase obligații care trebuie să le execute numaidecît pînă la intrarea la semnarea acordului și intrarea în vigoare a lui.

Mulțumită acestui acord și în concordanță cu cap 8 conținut din Acordul de asociere-țara noastră și Uniunea Europeană se vor afla într-o colaborare strînsă pentru a impulsiona o frumoasă conducere în ceeea ce privește domeniul fiscal de stat,claritatea în activitate;transferul de referințe dar desigur și implimentarea unei rivalități fiscale statorinice și cinstite.Așadar grație acestui acord fără a aduce atingere abilităților Uniunii Europene cu țările membre va duce la o colaborare la nivel internațional cu referire la sectorul fiscal,iar ulterior va conduce la ușurarea adunării veniturilor fiscale legale .

Concomitent întrebuințarea acestei practicii la executarea modalităților de la noi din țară în scopul schimbării sistemului fiscal din prezent necesită o cercetare destul de aprofundată care să se orienteze după însușirile economiei autohtone.

Conform celor relatate anterior impozitarea constituie ca fiind una dintre funcțiile clasice de bază a tutuoror statelor.Iar dacă apare că Uniunea Europeană deținea puterea de a face legi dar și de asortare a legislației statelor care fac parte din Uniunea Europeană cu referire la impunerea de tip indirectă îar pe cîînd cea directă –împuternicirea de a sistematiza sistemul fiscal,toate facilitățile dar desigu și scutirile constituie sarcina de bază a țărilor care au aderat la Uniunea Europeană indiferent de perioadă.

Deasemenea în această ipostază confrom legislației Uniunii Europene se solicită un acord general în ce privește adoptarea legilației U.E cu referire la impozitare.Analizînd ultimiii ani am ajuns la concluzia că a apărut concepția de a înainta în proporții mai mari asortarea cît și impozitarea directă.Dar observăm că unele țări componente a Uniunii Europene planifică că impozitarea directă fie o configurație a legislației cît și a politicii economice din Republica Moldova.

Referitor la rubrica impozitării directe în Uniunea Europeană nu este posibilă găsitrea a nici o directivă care să posede menirea de a stabili unele cote desigu și unele scutiri.Efectiv unul dintre cele mai importante scopuri îl putem întîlni în așa numitul Regulament al Consiliului nr-161/68 cu referire la libera circulație a colaboratorilor din domeniul colectivității.Deasemenea executarea acestui scop presupune excuderea fiecărui tip de discriminare care are loc între colaboratorii din cadrul colectivității pe criteiul cetățeniei cu referire la angajarea în cimpul muncii,plata precum și alte clauze de muncă dar în final și libera circulație a mebrilor ei în cadrul entității pentru a realiza o desfășurare a activității salariale prin rezerva interdicțiilor fundamentate din dovadă de organizare publică,siguranța societății dar desigur și a sănătații la nivel de societate.

Pe fundamentul concepției referitor la independența mișcare de capital în Uniunea Europeană ,astfel în anul 1990 au fost apobate 3 măsuri cu privire la impozitarea directă:

Directiva cu privire la Fuziune

Convenția cu privire la Arbitraj

Directiva cu referire la regimul fiscal obișnuit care se întrebuințează pentru entitățile mamă cît și filialelor din cadrul acestora.

Mai apoi în anul 2003 au fost aprobate încă două directive adăugătoare cu referire la:

Economiile acumulate de persoanle fizice

Economiile cu referire la dobînzile dar și plățile din royalty

Astfel privitor la ultimii ani s-au ivit diverse practici primordiale ale Uniunii Europene cu urmărire a sistemelor de impozitare directă discordate pe piața comună și rivaitatea cinstită.

Chiar dacă în ultimii ani Uniunea Europeană a experimentat în nenumărate rînduri să asorteze deasemenea și legislația cu referire la-impozitarea directă astfel în anul 2011—Comisia Europeană a elaborat o declarație cu următorul slogan-Înainte spre o piață fără diverse piedici fiscale astfel exemplificînd scopurile sale din domeniul fiscal.

Ulterior se admite concepția că impozitarea veniturior trebuie să fie în capacitatea țărilor membrele Uninii Europene cu abaterea piedicilor din drumul libertăților fundamentale.

Scopurile asocierii dintre țara noastră cu Comunitatea statelor membre sunt:

Figura 3.1 Scopurile asocierii dintre țara noastră cu Comunitatea statelor

Sursa:Elaborat de autor în baza datelor preluate din Prevederile din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova (PAUEM: p. 24-25).

Astfel între părțile date se va crea o convorbire politică permanentă pe care doresc să-l reînoiască și intensifice mereu.Datorită lui se va întări apropierea țării noastre de Comunitate astfel va duce la încurajarea modificărilor economice cît și cele politice în direcție de îndeplinire în țara dată iar ulterior va ajuta la instalarea de noi relații de coeziune dar și la crearea unor noi forme de colaborare.Conversația politică va duce la ușurarea integrării în totalitate a Republicii Moldova în Comunitatea Națiunilor.

Vecinătatea economică va duce la o deosebită convergență politică-va duce la o convergență care va crește pe treptele din problemele de pe plan internațional.

Diverse modalități și dispozitive pentru dialogul politic vor fi determinete între părți în deoseebi în aceste configurații:

Figura 3.2 Proceduri și mecanisme pentru dialogul politic stabilite între părți

Sursa:Elaborat de autor în baza informație preluate din manualul deDrept fiscal, Șova Dan ed.CH Beak,București,2011,pag 5

Deoarece taxele vamale sînt înregistrate de către statul nostru asupra produselor iar în timpul cîn ele trec frontierele vamale ale Republicii Molodva din motivul de a fi exportate sau tranzitate.Așadar aceste taxe se aplică pentru mărfurile și obiectele care vin sau ies din statul dat cît și asupra celor care se află în tranzit pe teritoriul naționali.De aici reese că în relație cu obiectul impunerii există următoarele clase de taxe vamale,ele fiind:

Figura 3.3 Categorii de taxe vamale.

Sursa:Elaborat de autor în baza informației recepționte din manualul Stratulat Oleg.Impozite indirecte.CHIȘINĂU.2009;

Deasemenea,la venirea sau la ieșirea produselor din statul care au fost declarate în punctul vamal colaboratorii vamali instituie un guvernămînt specif vămii.Acest guvernămînt include ansamblul normele care se întrebuințează în domeniul-procedurii de vămuire.Aceasta se aplică în dependență de motivul operațiunilor comerciale dar bineînțeles și de scopul mărfii date.

De aici rezultă că din clasa regimurilor vamale de tip definitive sunt incluse următoarele acțiuni:

Importul

Exportul

Venirea sau îeșirea din țară a obictelor care se află în posesia peroanelor care călătoresc din aceștia fac parte persoanele fizice

Luînd în considerare atenția referitor la majorarea comerțului în Republica Moldova sunt percepute și întrebuințate taxele vamale prevăzute în raport cu-Tariful vamal al țării noastre.De aici reese că tariful vamal constituie o listă care include nomenclatura combinată a produselor;taxelor vamale avaluate în procente dar desigur și cele ca efect din întreuințarea prevederilor tarifare te tip preferențiale exemplificate conform unor legalizări care sunt legale.

Deasemenea tariful vamal face parte din structura primordială a regimurilor vamale ale unor state din Europa.

Cei care suportă taxa vamală sunt reprezentate de perfoanele juridice care efectuează anumite activități și sunt înregistrate în activități de import dar bineînțeles și pesoanele juridice care dețin o anumită autorizare pentru a practica anumite tipuri de activități.Așadar importul reprezintă venirea într-o anumită țară a produselor fabricate în alte țări iar ulterior înglobate în circuitul economic din țara respectivă.

Organele vamale efectuează operațiunea de vămuire cît și de percepere a datoriei vamale centripete conform drepturilor de import de exemplu:TVA;Acizele dar și alte venituri care se acumulează în bugetul statului.Astfel se conferă scutire de taxă vamală pentru aceste clase de mărfuri:

Anumite donații,diferite donații umanitare care au fost recepționate de la diverse organizații care dețin o însușire umanitară care sunt folosite în învățămînt,întreprinderi de cultură generală,pentru sportivii,dar exclus fiind faptul ca ele să fie întrebuințate pentru companiile electorale cît și unor acțiuni care reprezintă anumite primejdii pentru securitatea întregii populații.Deasemenea sunt scutite de taxă vamală ambulanțele sau automobilele pentru menținerea curățeniei din țara noatră.

Diferite monstre care nu posedă o animtă valoare-comercială cum ar fi de exemplu:reclame,materiale de documentare și altele.

Diverse mărfuri scontate în legi cît și în numeroase hotărîri ale Guvernului Republicii Moldova.

Pentru-că aceste mărfuri să profite de scutire necesită executarea acestor clauze:

Necesită să fie transmise de către expeditor pentru persoana destinatară fără careva obligații pentru plata bunului respectiv.

Nu trebuie să fie obiectul unor tranzactii posterioare.

Nu trebuie să fie întrebuințate în scopul unor prestații asupra persoanelor terțe care crează venituri în bugetul statului.

Necesită să fie înglobate în contul perosnei juridice iar ulterior exeplificate în evidența contabilă a persoanei date.

De aici reese că o prevedere pentru a putea realiza scutirea constă în faptul că aceste mărfuri trebuie folosite doar în destinația pentru care au fost importate din alte țări iar dacă se înregistrează anumite schimbări al scopului utilizării acestor bunuri persoanele care importă trebuie să execute niște proceduri care au caracter legal cu privire la mărfurile iar ulterior să plătească taxele vamale necesare.

Absolut sunt dispensate de taxele vamale aceste tipuri de mărfuri:

Podusele care sunt autohtone

Mărfurile care au fost restabilite în alte țări cît și produsele care le substituie

Mărfurile care au fost reîntoare în țară ca consecință a unei expedieri care s-a dovedit a fi greșită

Produsele care au fost importae în scopul de a fi întrebuințate de către asociațiii familiale sau a unor sectore din domeniul industriei,agricultură și altele.

În raportul mărfurilor care sunt introduse în stat în scopul utilării cît și menținerea reprezentanțelor întreprinderilor comerciale se utilizează reduceri de la achitarea în ceea ce privește taxele vamale.

Astfel Guvernul Republicii Moldova în situații elocvente la inițiativa Ministerului Finanțelor are dreptul de aprobare dar fiind cu însușire provizorie sau reduceri de taxe vamale conform unor clase de bunuri.Facilitățile fiscale date se fixează într-un mod egal și concludent pentru importatori.

3.2 Modalități de devansare a impedimentelor în executarea eficientă a

activității Serviciul Vamal în Republica Moldova

În Republica Moldova,Guvernul a adoptat proiectul de lege pentru prelucrarea și schimbarea unor documente legislative care vizează îmbunătățirea de altfel al sistemului de penalitate a fraudelor care se înregistrează în puctele vamale.De aici rezultă că penalitățile pentru asemenea model de contravenție urmează a fi scoase din Codul Penal al Republicii Moldova ,deasemenea ulterior urmează a fi modificate sancțiunile de tip administrative în conformitate cu cei care realizează escrocherii vamale cu ar fi de expemplu contrabada cu țigări,traficul de ființe umane și altele.Datele arată că statistica care a fost înregistrată pentru ultimii ani care au fost înaintate în istanța de judecată constituie-56% acestea fiind amenzi iar 21% s-au înregistart privațiuni de libertate pe cînd în alte situații,cetățeanului dat nu i s-a plicat nici o sancțiune asupra lui.

Așadar cea mai elocventă modalitate de sancțonare cît și înlăturare a o reprezintă punerea în practică a sancțiunilor economice-măirea penalităților iar în final va duce la sechestrarea tuturor mărfurilor și tuturor tipurilor de transport

Acest proiect are menirea de a introduce un nou aparat de confirmare a încălcărilor vamale dar totodată admite înlocuirea noțiunii de contrabandă de bunuri în toate puctele vamale.Deasemenea din inițiativa tuturor punctelor vamale constă din cercetareade altfel a practicii judiciare care atestă că sistemul care este pus în practică în Republica Moldova se obligă de a fi reînoit iar în final să se orienteze spre alte directii de sancționare pe teritoriul țării noastre.

Dacă la mementu dat contrabanda-contrabanda din punte de vedere a unei escrocherii este înregistrată în art 248 conform Codului Penal care se sancționează în felul următor.

Persoanele fizice în măsură de la 1000-3000-unități contravenționale

Pentru persoanele juridice-constă din privațiunea de libertae pînă la 2 ani în raport cu Proiectul de lege,iar în cazul pedepsirii din punct de vedere material în raport cu Codul Vamal al Republicii Moldova aceste pedepse de tip economic sunt desigur destul de usturătoare pentru pesoanele care înregistrează astfel de pedepse.

Astfel în mod evident acest sistem pus în parctică nu demult la inițiativa Serviciului Vamal reprezintă niște dificlutăți virulente în operațiunea de trafic ilegal de bunuri și produse care mai apoi prezintă serviciului Vamal niste imbolturi imortante pentru a anihila escrocheriilevamale care va duce la întrebuințarea îndată a sancțiunii de-100% din valoarea bunurilor care au fost ascunse de altfel și nu au fost declarate în vamă în faport pentru persoanele –juridice cu sechestrarea indispensabilă a bunurilor cît și a tuturor mijoacele de transport care au fost înregistrate pentru săvîrșirea escrocheriilor pe cînd în cazul imposibilității se va lua valoarea lui aparte.

Dat fiind faptul că escrocheriile înregistrate în punctele vamale duce la prejudecirea bugetului țării noastre,astfel vor fi ani anihilate cu cea mai potrivită și eficace modaliate denumită astfel sancțiune economică care de află în topul tuturor sancțiunilor înregistrate.

Datorită introduerii unei noi principii de organizare de tip-antifraudă,înlăturarea escrocheiilor înregistrate în punctele vamale reprezintă o cionire pozitivă catre se înregistrează pentru acumulările în bugetul statului nostru,deoarece însușirea profilactică va cauza o economie întunecată a țării noastre,să realizeze îregistrarea unor noi cazuri de fraudă pe teritoriul Republicii Moldova.

Deasemenea modalitățile de devansare a impedimentelor în executarea eficientă a Serviciului Vamal contă în:

Figura 3.4 Modalitățile de devansare a impedimentelor în executarea eficientă a Serviciului Vamal

Sursa:Elaborat de autor în baza datelor preluate din STRATEGIA de pregatire profesionala a Serviciului Vamal al Republicii Moldova

Datorită introducerii reformei subdiviziunii-anitfarudă cît și profilarea abilităților de urmărire penală putem spune că Serviciul Vamal al țării noastre a dat dovadă de o poziție hotărîtoare în ceea ce privește bătălia contra traficului de bunuri materiale care deține o nuanță te tip economică.Cu toate că Sistemul vamal în Republica Moldova este fundamental în organizarea statului ,putem menționa că este remarcată de întîmplările care au loc la momentul de față dar desigur și includerea în așa numitul proces de modificare a organelor care posedă funcția de drept în Republica Moldova.

ÎNCHEIERE

Serviciul Vamal al Republicii Moldova se desfășoară și se sistematizează fiind stimulat de creșterea economiei naționale deaorece se caracterizează print-o instabilitate care se aclimatizează concordant nevoilor care apar într-o anumită fază în dependență de scopurile economice cît și cele sociale care predomină în țara noastră.

Preocuparea Sistemului Vamal derivă în avansarea politicii în acest domeniu avînd scopul de a menține siguranța economică a statului efectuată prin îmbunătațirea și ușurarea comerțului,desfășurarea unei organizări cu claritate unde colaboratorii vamali posedă cunoștințe riguroase în acest domeniu,eliminarea escrocheriilor care apar în punctele vamale,aplicarea unor reglementări internaționale pentru ca ulterior să fie diminuate toate procedurile utilizate în vamă și în final garantarea securității poporului în întregime prin utilizarea corectă a legislației Republicii Moldova cu referire la domeniul dat.

Sistemul Vamal al țării noastre reprezintă o autoritate de drept,unde statul va aspira mereu spre îmbunătățirea acestu sistem.Iar mai tîrziu Serviciul Vamal să beneficieze de o evoluare de rang ridicat ,să se numere printre cele mai actuale și contemporane organe ale Republicii Moldova.

După ce am efectuat teza de licență și am ajuns la un scop anumit,care și a format titlul acestei teze am efectuat următoarele concluzii referitoare la funcția fiscală pe care o îndeplinește Serviciul Vamal în Republica Moldova.

La momentul actual-funcția fiscală a Serviciului Vamal este una primordială deoarece fiind una de bază în evaluarea eficienței activității dar care nu s-a concretizat încă. În special de aceste organizații vamale are loc mărimea colectării veniturilor vamale care se acumulează în bugetul statului,pe cînd mărimea lor se datorează volulumui exportului;cuantumului impozitelor cît și a încasărilor vamale.

Această lucrare pentru mine a fost o modalitate de studiere apofundată dar deasemenea și de analiză a unor modalități cu referire la condițiile ce țin de creșterea și organizarea în țara noastră a unei activități vamale eficiente într-o economie sănătoasă care evoluaează de la an la an.

În final vreau să remarc că Serviciul Vamal al Republicii Moldova pe parcursul unei perioade de 24 ani,a acumulat o dezvoltare și creștere funcțională;instituțională care ulterior a ajuns să fie o structură bine conturată de care beneficiază într-o măsură foarte mare întreaga economie din țara noastră aproximativ 75%-din bugetul de stat constituie veniturile vamale.

BIBLIOGRAFIE

Legi și acte normative ale Republicii Moldova

1. Codul Vamal al Republicii Moldova nr.1149-15 din 20.07.2000 publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.160-162/1201 din 23.12.2000;

2. Legea cu privire la tariful vamal nr.1380-13 din 20.11.97 publicată în Monitorull Oficial al Republicii Moldova nr.40-41 din 07.05.1998;

3. Legea reglementării de stat a activității comerciale externe nr.1031-14 din 08.06.2000 pubicată în monitorul oficial al Republicii Moldova nr.119-120/838 din 21.09.2000;

4. Legea cu privire la scutirea de taxa vamală a unor mărfuri importate de către organizațiile din sfera științei și inovării nr.115-16 din 18.05.2006 publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.87-90/385 din 09.06.2006;

5. Codul Vamal al Republicii Moldova,adoptat prin Legea Parlamentului nr,1149- X I V din 20.07.2000,în Monitorul Oficial a Republicii Moldova,ediție specială din 1 ianuarie 2007;

Tratate,acorduri și convenții internaționale

6. Acordul General pentru Tarife și Comeț (GATT) din 30 octombrie 1947,intrat în vigoare la 1 ianuarie 1948;

7. Convenția de la Bruxelles cu privire la crearea Consiliului de Cooperare Vamală din 15 decembrie 1950,intrată în vigoare la 4 noiembrie 1952;

8. Tratatul de la Roma vizînd crearea CEE,Comunitatea Economică Europeană din 25 martie 1957,intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958;

9. Convenția de la Bruxelles cu privire la carnetul A.T.A. pentru admiterea temporară a mărfurilor,din 6 decembrie 1961,intrată în vigoare la 30 iunie 1963;

Manuale,Monografii,Lucrării didactice,Broșuri

10. Erhan .I,Cîrnaț Teodor.Drept vamal comuniar.Chișinău:Print-Caro SRL,2011;

11. Georgeta Vintilă.Metode și tehnici fiscale.Editura Economica,2012;

12.Secrieru,A.Finanțele publice:instrumente și mecanisme financiare de intervenție guvernamentală.Chișinău:Editura Epigraf,2004;

13. Caraiani Gh.Regementări interne și internționale privind vămuirea mărfurilor.București 2001;

14. Minea.M.Șt.Dreptul finațelor publice.Cluj-Napoca:Accent,1999;

15. Stratulat Oleg.Impozite indirecte.CHIȘINĂU.2009;

16. Rotaru Lilia,Cojocaru Maria.Impactul taxelor percepute de către Serviciul Vamal în R.M.2014;

17. Colenic N.,Obreja E.,Gîscă V.,Activitatea vamală în Republica Moldova și fenomenul corupției,Prontos,Chișinău,2003,142p;

18. Moșteanu,Narcisa Roxana,Impozite și taxe,Editura Economică,București 2004,368p;

Articole din presa periodică

19. Colotescu Marinela,Taxe vamale-instrumentul principal al politicii vamale a statului,Legea și viața nr.8,2008,p.22-24;

20. Cornea Ion,Diminuarea taxelor vamale prin sistemul generalizat de preferințe al Uniunii Europene,ASEM,Economica nr.3,2006,p.98-102;

21. Dabija Tudor,Taxe vamale-aspecte teoretice,clasificarea și influența lor asupra veniturilor vamale,ASEM,Economica nr.r,2006,p.43-46;

22. Dabija Tudor,Particularitățile activității vamale în Republica Moldova,ASEM,Simpozionul Internațional al Tinerilor Cercetători(14-15 aprilie 2006),vol.1.Chișinău 2006,p285-286;

23. Dabija Tudor,Rolul regimurilor vamale definitive prin reglementarea pieței interne și stimularea dezvoltării economice naționale,ASEM, Simpozionul Internațional al Tinerilor Cercetători(19-20 aprilie 2007),vol.1.Chișinău 2007,p212-214;

Surse electronice

24. http://customs.gov.md

25. http://vama.md

ANEXE

Anexa nr.1

Sinteza alocațiilor precizate și executate de

Serviciul Vamal în anul 2014

(mii lei)

Sursă: Raportul privind executarea bugetului Serviciului Vamal pe anul 2014.

Anexa nr.2

Executarea bugetelor în contextul subdiviziunilor

Serviciului Vamal, pe anul 2014

(mii lei)

Anexa nr.3

(mii lei)

Sursă: Raportul privind executarea bugetului Serviciului Vamal pe anul 2014.

Anexa nr.4

Informație privind valoarea drepturilor de import încasate/calculate

Anexa nr.5

Cerere de solicitare a certificatului de acciz

Exclusiv pentru notițele Serviciului Fiscal de Stat

Data primirii________________

Inspectoratul care a primit cererea________________

Nr. de intrare________________

Numele, prenumele inspectorului________________

Subsemnatul,_____________________________________________________________________

(denumirea (numele, prenumele) subiectului impunerii)

cod fiscal________________________________________

Adresa juridică:

Raionul__________________________________________;

Orașul (satul)_____________________________________;

Strada (nr.casei, apartamentului)______________________;

Cod poștal________________________________________;

Telefon___________________________________________;

Datele cu privire la licență:

Genul de activitate___________________ Genul de activitate___________________

Numărul___________________________ Numărul___________________________

Data eliberării_______________________ Data eliberării_______________________

Termenul de valabilitate_______________ Termenul de valabilitate_______________

Genul de activitate___________________ Genul de activitate___________________

Numărul___________________________ Numărul___________________________

Data eliberării_______________________ Data eliberării_______________________

Termenul de valabilitate_______________ Termenul de valabilitate_______________

Declar încăperea de acciz

(totalitatea încăperilor ce aparțin subiectului impunerii unde se prelucrează și/sau se fabrică, se expediază (se transportă) mărfurile supuse accizelor)

1.____________________ ________________________________ ________________

locul (încăpere, secție de adresa (raionul, orașul (satul), strada, telefon) proprietarul

producție, depozit etc.) (denumirea)

2.____________________ ________________________________ ________________

locul (încăpere, secție de adresa (raionul, orașul (satul), strada, telefon) proprietarul

producție, depozit etc.) (denumirea)

3.____________________ ________________________________ ________________

locul (încăpere, secție de adresa (raionul, orașul (satul), strada, telefon) proprietarul

producție, depozit etc.) (denumirea)

4.____________________ ________________________________ ________________

locul (încăpere, secție de adresa (raionul, orașul (satul), strada, telefon) proprietarul

producție, depozit etc.) (denumirea)

5.____________________ ________________________________ ________________

locul (încăpere, secție de adresa (raionul, orașul (satul), strada, telefon) proprietarul

producție, depozit etc.) (denumirea)

6.____________________ ________________________________ ________________

locul (încăpere, secție de adresa (raionul, orașul (satul), strada, telefon) proprietarul

producție, depozit etc.) (denumirea)

În cazul în care subiectul impunerii prelucrează și/sau fabrică, expediază (transportă) mărfuri supuse accizelor în/din locuri închiriate sau arendate conform contractului de locațiune sau arendă, urmează a se indica:

1.

___________________________________________________________________________;

denumirea (numele, prenumele) locatorului sau arendatorului

Codul fiscal______________________________;

Adresa juridică ______________________________________________________________________;

(raionul, orașul (satul), strada (nr. casei, apartamentului))

Telefon________________;

Termenul de validitate a contractului de locațiune sau arendă__________________________________;

(de la, pînă la)

2.

___________________________________________________________________________;

denumirea (numele, prenumele) locatorului sau arendatorului

Codul fiscal______________________________;

Adresa juridică _____________________________________________________________________;

(raionul, orașul (satul), strada (nr. casei, apartamentului))

Telefon________________;

Termenul de validitate a contractului de locațiune sau arendă__________________________________;

(de la, pînă la)

3.

___________________________________________________________________________;

denumirea (numele, prenumele) locatorului sau arendatorului

Codul fiscal______________________________;

Adresa juridică _____________________________________________________________________;

(raionul, orașul (satul), strada (nr. casei, apartamentului))

Telefon________________;

Termenul de validitate a contractului de locațiune sau arendă__________________________________;

(de la, pînă la)

Descrierea formelor și metodelor de control a căror aplicare asigură integritatea mărfurilor supuse accizelor, inclusiv expedierea lor dintr-un loc al încăperii de acciz în altul, dacă aceste locuri se află pe teritorii diferite:

Schema (planul) amplasării blocului administrativ, a secției de producție, a depozitului, a altor încăperi aflate pe teritoriul agentului economic este anexată pe ___ file.

Prezenta cerere se prezintă pentru a primi certificatul de acciz.

Numele complet al solicitantului___________________________________________________________

Funcția________________________________________________________________________________

Semnătura____________________ Data_______________________

Atenție: Prezenta cerere urmează a fi semnată de conducător sau de locțiitorul abilitat al acestuia.

Pentru notițele funcționarilor inspectoratului fiscal: